8/13/2019 Inteligenta_masurare

1/4

Roman Florin & Rogojan Andrei

Grupa 3122

ORGANIZAREA INTELIGENTEI

Pana acum inteligenta a fost definita ca o singura dimensiune. Insa s-a constatat

ca sunt mai multe tipuri de inteligenta si ca unele persoane isi insusesc un tip mai mult caaltul. De exemplu unii se descurca mai bine cu limbajul (jocuri de cuvinte), altii se pricep

la matematici, iar altii chiar invers.

Avem de a face cu o abilitate de gandire generala sau sau cu o tendinta a

persoanelor de a fi la un nivel ridicat sau scaut relativ la unele teste de inteligenta!De exemplu" exista un prag relativ al inteligentei unde oamenii in general se opresc!

(cand vine vorba de matematica, limba, probleme in spatiu). #au acestea sunt abilitati

independente si fara legatura intre ele!

Factorul de intelegere

In paragraful ce urmeaa se va arata ca inteligenta are mai multe dimensiuni.

Principalul obiect pentru intelegerea acestor intrebari este factorul de inteligenta

(perceperea). $hiar daca specialistii nu s-au pronuntat in unanimitate, raspunsul cel maiconvingator e ca exista o abilitate mentala generala, numita g, pentru ca toate testele de

cunostinte cognitive tind sa se corelee. %u fac exceptie testele privind chiar cunostintele

cognitive.

Factor de grup

Avand in vedere g-ul, sunt factori de grup in care atributiile mentale pot figrupate. &actorii de grup care se incadreaa cel mai bine in factorul de intelegere sunt"

verbal, matematic si spatial. $eea ce toti factorii au in comun este g-ul, factorul general

de intelegere. Atunci poti sa te intrebi" $hiar conteaa ce parere avem despre inteligenta!De ce trebuie sa stim despre organiarea abilitatilor mentale! 'odurile de gandire despre

aceasta variabila particulara sunt importante pentru profesori in practica educationala.

Daca o singura abilitate generala conteaa pentru cele mai multe diferente de abilitati

mentale intre oameni, se poate sa vrem sa identificam studentii destepti fata de cei prostisi sa ne asteptam ca capacitatile lor mentale sa fie aceleasi in orice imprejurare. nii au o

capacitate de intelegere mai mare ca altii. Pe de alta parte, credinta in factorii de grup

tinde sa descopere talente si abilitati unice in fiecare individ, privind nivelul persoanei inmatematica sau exprimare. $ombinarea teoriei despre abilitatile mentale generale, si a

teoriei despre factorul special poate fi ceea ce tu retii cand te gandesti la alternativele

educationale ale studentiilor tai. %u trebuie sa omitem inteligenta generala (atat denecesara pentru gandirea abstracta), dar nici sa neglijam abilitatile si potentialul fiecarui

individ intr-un domeniu, baandu-ne pe abilitatile persoanei in alte domenii.

RA!TI!A A!T"ALA

8/13/2019 Inteligenta_masurare

2/4

ltimul punct are o mare importanta pentru educatiei. ducatorii folosesc masuri

ale inteligentei in indrumarea studentilor, selectia, amplasarea si evaluarea lor. #tudentiisunt amplasati in programe educationale-* institutii, cursuri sau nivele de notare

baandu-se pe aceste metode, deoarece acestea preic succes in aceste programe.

Acuratetea preicerii succesului e indicata de coeficientul de corelare intre

inteligenta generala (sau masurabilitatii speciale) si masura succesului. +#i corelarea

coeficientilor de teste de inteligente generale cu note in scoli, subiectii au fost aproape lafel de buni (coeficient de corelare ) ca cele obtinute cu teste ale unor factori diferiti,

sau abilitati mentale speciale. Asa cum 'c %eman(/01) concluiona ca cel mai bun si

sigur in toate domeniile cu exceptia matematicii si a limbii a fost 2estul de Aptitudine

Diferentiala de 3andire 4erbala. Pentru matematica cel mai elocvent test a fost 2estul deAbilitati %umerice DA2(operatii aritmetice simple). Pentru stenografi a fost testul de

limba DA2. Atfel testele de inteligenta generala sunt in preent la fel de folositoare

pentru preicerea scolara ca si testele baate pe factori de abilitate speciali. $and vine

vorba de a preice performante in serviciu sau competente teste au valori scaute,in medie de 56 7 pentru o mare varietate de joburi. $orelarea coeficientilor intre

reultatele la testele I8 si succesele pentru servicii se extinde nu mai jos de 67 pentruanumiti candidati, si nu mai sus de 56-16 7 pentru alte slujbe. 9egatura cu succesul la

serviciu tinde sa scada cu succesul preis in scoala din diferite motive"

ste mult mai complicat sa masori succesul in majoritatea slujbelor. $ei careverifica testele pentru succesul la serviciu sunt mult mai subiectivi ca cei pentru succesul

in scoala-* cu teste pentru impliniri.

In multe slujbe e nevoie de abilitati speciale decat de abilitati mentale generale

sau I8. In aceste joburi I8 ul mai ridicat nu preinta nici un avantaj. Insa legatura slabaintre I8 si succesul la serviciu nu inseamna ca I8 ul este insignifiant.

Inseamna de fapt ca multi alti factori conteaa in succesul la serviciu. &actori ca"

oportunitati si motivatie. $ine poate ice daca o variabila(factor) este trivial sauimportant! $onsidera longevitatea ca un criteriu.

ste adevarat ca factori asemeni" nutritiei, sanatatii, ingrijirii medicale si ereditatii

sunt nesemnificative! %u, este desigur pentru ca acestea si un alt mare numar de factoriau importanta lor si asa este si cu criteriul pentru performanta la serviciu.

#i$erenta intre inteligenta %i cuno%tinte

Inteligenta, in mare parte, depinde de mediul inconjurator, de anturaj, in timp cecunostintele sugereaa ceva ce ai invatat. $unostintele sunt un reultat al unui indelungat

proces de invatare alaturi de activitatile educationale. $ontinutul unui test de inteligenta

si reultatele lui ne dau baele pentru clarificarea diferentei intre cele doua concepte.

!ontinutul te%tului

8/13/2019 Inteligenta_masurare

3/4

2estele de inteligenta sunt o extindere a testelor de cunostinte. 2estele de

inteligenta masoara cunostintele abilitatilor cognitive din tot mediul inconjurator

( familie, mass-media, cartier, mueu, biserica, cititul cartilor, televior si scoala ). Deexemplu citirea unui paragraph complex din punct de vedere al cuvintelor seamana cu un

test de la scoala, solutiile problemelor aritmetice la fel. Dar unele intrebari ale unui test

de inteligenta sunt total diferite de cele care tocmai le-am enumerat, dar si acestea suntpana la urma cunostinte care se pot invata de la scoala. Deci testele de inteligenta sunt de

fapt teste de cunostinte deprinse din interactiunile individului cu mediul in care traieste.

In /05 $atell a descoperit o diferenta intre inteligenta fluida si cea cristaliata.

Inteligenta cristaliata repreinta abilitatile mentale cum ar fi cuvinte si numere,

geografie, istorie etc. , iar cea fluida se adapteaa situatiilor unde inteligenta cristaliata

nu are nici o solutie de reolvare a problemei. 2estele scolare sunt o combinatie intreaceste doua tipuri de inteligenta.

2estele de cunostinte avansate pot preice succesul scolar si realiarile ulterioare

ale individului in viata, in timp ce testele de cunostinte elementare pot detecta talentenedevoltate ale unor persoane (aceste talente raman ascunse din caua familiei,

anturajului etc.)

Reultatele te%telor

In /1 :illiam $oleman si .. $ureton au demonstrat ca multi psihologi

interpreteaa reultatele testelor de inteligenta ca si o capacitate mentala primara. In

multe cauri, un teste de cunostinte generale si un test de inteligenta pot arata succesul

viitor.

Dar daca un copil cu capacitati mentale deosebite a fost deavantajat de educatia

primita! Pentru aceste persoane un test de cunostinte generale de baa pot arata mult maimult ce poate realia persoana respectiva.

De asemenea s-a demonstrat ca studentii reolva mult mai repede testele deinteligenta pentru ca cunostintele lor sunt mult mai avansate. 'ajoritatea profesorilor si

parintilor probabil nu mostenesc abilitatile mentale ale predecesorilor lor. n sondaj a

aratat ca ;

8/13/2019 Inteligenta_masurare

4/4

!oncluii

Inteligenta este definita ca o abilitate pentru a reolva problemele abstracte.=eultatele testelor sunt convertite intr-un fel de reultat standard, ca de exemplu

reultatele testelor de inteligenta. >rganiarea inteligentei consta in gradul in care

abilitatile mentale completeaa o anumita dimensiune a cunostintelor. Putem diferentiainteligenta cristaliata, influentata in mare parte de scoala, de cea fluida, asupra careia

acest factor nu a avut efect. Practicile curente inca folosesc testele de inteligenta pentru

ghidarea elevilor in cariere si profesii.

Diferenta dintre testele de inteligenta si testele de cunostinte se poate reuma la

continutul si reultatele acestora. $ontinutul difera in primul rand prin ceea ce s-a invatat

la scoala si ce nu. =enuntarea la aceste teste in scoli este un factor benefic deoarece astfelprofesorii nu sunt influentati de reultatele acestora. In concluie, in scoli ar fi mai bine

sa se foloseasca teste de cunostinte generale in locul testelor de inteligenta.