interpretare problema design retea

8/19/2019 Interpretare Problema Design Retea

1/20

Interpretarea problemei design reţea


2/20

Problema de design a avut în vedere găsirea celei mai favorabile situaţii a reţei logistice a

SC. Vulturul SRL, societate ce comercializează pantofi pentru femei i bărbaţi în întreaga ţară. !n

cadrul problemei de design am avut de lucrat pe " scenarii posibile#

• unul cu depozitul central la $raov,

• unul cu depozite localizate în mai multe regiuni ale ţării ,

• i unul cu două depozite# $raov i $ucureti.

%legerea celei mai favorabile situaţii s&a bazat pe calcularea i compararea costului

logistic total pentru cele " scenarii. 'e asemenea, s&a observat i evoluţia profitabilităţii i a

multiplicatorului activelor pe o durată de ( ani.

Situaţia 1Prima situaţie presupune e)istenţa unui singur depozit la $raov din care se livrează

marfă în toată ţara. *tiind că v+nzările cresc cu - în fiecare an, am putut calcula v+nzările

aferente celorlalţi / ani. Pentru a determina c+te curse sunt necesare a fi făcute în fiecare lună

pentru oraul 0, trebuie să împărţim v+nzările totale în acea lună pentru oraul 0 la numărul de

paleţi pe care îi poate transporta o maină mică, /. %poi a fost necesară calcularea distanţei

dintre $raov i celelalte orae, pentru aflarea duratei unei curse, dar i c+te curse pot fi efectuate

în fiecare zi. Pentru distribuţia mărfii, firma dispune de - maini mici. S&a constatat că în cea

mai aglomerată lună a anului cele - maini nu sunt de a1uns pentru satisfacerea cerinţelor pieţei.


3/20

Figure 1 Necesarul de maşini pentru anul 2014

!n imaginea de mai sus vedem că în luna iunie a anului 2-/ pentru a distribui marfa în

toată ţara sunt necesare "2 de maini. %cest fenomen se repetă pe tot parcursul celor ( ani, astfel

că# în anul 2-2 sunt necesare 23 de maini, în 2-" "- de maini, în 2-/ "2 de maini, în 2-(

"4 de maini i în 2-4 "5 de maini. %stfel a fost necesară ac6iziţionarea unui număr

suplimentar de autove6icule, după cum se poate observa în imaginea de mai 1os.


4/20

Figure 2 Costul cu achiziţia mijloacelor de transport în situaţia 1

%u fost ac6iziţionate în leasing at+t maini noi, c+t i second 6and. %stfel calculul

leasingului unui an s&a realizat prin raportarea costului total de ac6iziţie pe acel an la / 7un

trimestru av+nd / luni8. Costul cu ac6iziţia mi1loacelor de transport pentru anul 2-" s&a făcut

prin însumarea leasingului pentru trimestrul 2 al anului 2-2 cu leasingul pentru anul 2-"trimestrul .a.m.d.

Costul cu întreţinerea mainilor noi este de "- 9:R pe an, iar pentru cele second de (-

9:R pe an, acestea cresc+nd cu - 9:R de la an la an. %stfel s&a calculat un total al costului de

întreţinere pentru fiecare an.

Pentru a se afla costul salarial pe un an trebuie să se ţină cont de numărul de maini

necesare pe acel an i de salariul lunar al unui ofer de 3-- 9:R. %stfel pe anul 2-" cuantumul

costului salarial a fost de 2(2.--- 9:R.

Costul cu transportul este alcătuit din costul fi) i cel variabil. Costul fi) se determină

însum+nd costul cu ac6iziţia mi1loacelor de transport, cu costul cu întreţinerea mu1loacelor de

transport i cu costurile salariale. Pentru a determina costul variabil trebuie să ţinem cont de

costul unei curse i de numărul de ore suplimentare. Costul unei curse îl aflăm prin înmulţirea

distanţei de la $raov la oraul 0 cu consumul unei maini 728, cu costul unui litru de


5/20

motorină 7.(8 i cu 2 7drumul dus&întors8. ;umărul de ore suplimentare se află prin diferenţa

dintre durata unei curse i cele < ore zilnice lucrătoare.

%v+nd datele de mai sus putem calcula costul total al curselor, c+t i costul cu orele

suplimentare pe toti anii.

Scopul acestor calcule a fost determinarea costului logistic total care este compus din#

costurile de transport, costurile cu depozitarea, manipularea i imobilizarea mărfurilor. Pentru

anul 2-", cifrele au fost următoarele#

Table 1 Costul cu depozitare manipularea şi depozitarea pe anul 201!

Costul cu depozitarea se determină prin înmulţirea c6eltuielilor cu depozitarea unui palet

pe zi, cu durata depozitării unui palet 72- de zile8 i cu numărul de paleţi.

Costul cu manipularea se află înmulţind numărul de manipulări cu costul unei manipulări

7-.2(8 i cu numărul de paleţi manipulaţi.

Costul cu imobilizarea mărfurilor se calculează prin înmulţirea valorii mărfurilor cu

dob+nda bancară 728 i apoi cu durata imobilizării i împărţind la "4(. Valoarea mărfurilor

este egală cu înmulţirea numărului de paleţi cu c+te perec6i de pantofi sunt într&un palet 7


6/20

Figure ! "ugetul de #enituri şi cheltuieli pentru situaţia 1

Veniturile le&am calculat prin înmulţirea v+nzărilor totale pe un an cu numărul de perec6i

de pantofi dintr&un palet 7


7/20

Cifra de afaceri este egală cu veniturile, valoarea activelor este egală cu suma dintre

activele imobilizate, calculate prin însumarea activelor fi)e de --.--- 9:R cu costul de

ac6iziţie al mi1loacelor de transport, i cele circulante, calculate ca suma v+nzărilor pe un an ori

numărul de perec6i de pantofi pe palet ori preţul mediu al unei perec6i, ori 3- de zile c+t stau în

depozit, împărţit la "4( zile. Valoarea profitului a fost calculată mai sus în bugetul de venituri i

c6eltuieli.

Profitabilitatea firmei, aflată prin raportarea profitului la cifra de afaceri, este un indicator

financiar care arată c+t de profitabilă este activitatea totală a unei companii.

=ultiplicatorul activelor arată influenţa stocurilor e)istente asupra micării bilanţiere i

se calculează prin raportarea cifrei de afaceri la valoarea activelor.

Valoarea creată se determină înmulţind cele două de mai sus.

Situaţia 2

% doua situaţie presupune e)istenţa mai multor depozite la $raov, $acău, $ucureti i

Clu1 din care se livrează marfă pe zone. %m împărţit 6arta pe zone i apoi am determinat locaţia

centrelor regionale prin metoda centrului de gravitaţie.

Figure & 'mp(rţire hart( pe zone situaţia 2


8/20

*tiind că v+nzările cresc cu - în fiecare an, am putut calcula v+nzările aferente

celorlalţi / ani. Pentru a determina c+te curse sunt necesare a fi făcute în fiecare lună pentru

oraul 0, trebuie să împărţim v+nzările totale în acea lună pentru oraul 0 la numărul de paleţi pe

care îi poate transporta o maină mică, /. %poi a fost necesară calcularea distanţei dintre

depozitele regionale i oraele din fiecare zonă, pentru aflarea duratei unei curse, dar i c+te

curse pot fi efectuate în fiecare zi. Pentru distribuţia mărfii, firma dispune de - maini mici. S&a

constatat că în cea mai aglomerată lună a anului cele - maini nu sunt de a1uns pentru

satisfacerea cerinţelor pieţei.

Figure ) *one situaţia 2

La fel ca în situaţia precedentă, vedem că în luna iunie a anului 2-/ pentru a distribui

marfa în toată ţara sunt necesare 24 de maini. %cest fenomen se repetă pe tot parcursul celor (

ani, astfel că# în anul 2-2 sunt necesare 22 de maini, în 2-" 2/ de maini, în 2-/ 24 de


9/20

maini, în 2-( 25 de maini i în 2-4 "2 de maini. %stfel a fost necesară ac6iziţionarea unui

număr suplimentar de autove6icule, după cum se poate observa în imaginea de mai 1os.

Figure +Costul cu achiziţia mijloacelor de transport situaţia 2



trimestru av+nd / luni8. Costul cu ac6iziţia mi1loacelor de transport pentru anul 2-" s&a făcut prin însumarea leasingului pentru trimestrul 2 al anului 2-2 cu leasingul pentru anul 2-"

trimestrul .a.m.d.

Costul cu întreţinerea mainilor noi este de "- 9:R pe an, iar pentru cele second de (-

9:R pe an, acestea cresc+nd cu - 9:R de la an la an. %stfel s&a calculat un total al costului de




costului salarial a fost de 2-.4-- 9:R.

La fel ca în situaţia , costul cu transportul este alcătuit din costul fi) i cel variabil.

Costul fi) se determină însum+nd costul cu ac6iziţia mi1loacelor de transport, cu costul cu

întreţinerea mu1loacelor de transport i cu costurile salariale. Pentru a determina costul variabil

trebuie să ţinem cont de costul unei curse i de numărul de ore suplimentare. Costul unei curse îl


10/20

aflăm prin înmulţirea distanţei de la $raov la depozitele regionale, iar apoi de la depozite la

oraele din zonă,după caz, cu consumul unei maini 728, cu costul unui litru de motorină 7.(8

i cu 2 7drumul dus&întors8. ;umărul de ore suplimentare se află prin diferenţa dintre durata unei

curse i cele < ore zilnice lucrătoare.






Cost depozitare Cost manipulare Cost imobilizare mf

2."3(./"


11/20

Figure - "ugetul de #enituri şi cheltuieli situaţia 2

Veniturile, c6eltuielile i profitul brut le&am calculat la fel ca în cazul precedent.

:rmătorul pas a fost calcularea modelului strategic de profit 7SP=8.

Figure . $odelul strategic de pro%t situaţia 2

Profitabilitatea, multiplicatorul i valoarea creată au fost calculate la fel ca în situaţia .

Situaţia 3

% treia situaţie presupune e)istenţa unui depozit la $raov i unui depozit la $ucureti din

care se livrează marfă pe zone. !n imaginea de mai 1os, am împărţit 6arta pe zone.


12/20

Figure 10 'mp(rţire zone situaţia !

*tiind că v+nzările cresc cu - în fiecare an, am putut calcula v+nzările aferente

celorlalţi / ani. Pentru a determina c+te curse sunt necesare a fi făcute în fiecare lună pentru

oraul 0, trebuie să împărţim v+nzările totale în acea lună pentru oraul 0 la numărul de paleţi pe

care îi poate transporta o maină mare, 2-. Pentru această situaţie am decis să folosim numai

maini mari. %poi a fost necesară calcularea distanţei dintre $raov i oraele din zonă i dintre

$ucureti i oraele din zonă, pentru aflarea duratei unei curse, dar i c+te curse pot fi efectuate

în fiecare zi. !n această situaţie, pentru distribuţia mărfii, firma dispune de 2 maini mari. S&a

constatat că în cea mai aglomerată lună a anului cele 2 maini nu sunt de a1uns pentru

satisfacerea cerinţelor pieţei.

La fel ca în situaţiile precedente, vedem că în luna iunie a anului 2-/ pentru a distribui

marfa în toată ţara sunt necesare ( maini mari. %cest fenomen se repetă pe tot parcursul celor (

ani, astfel că# în anul 2-2 sunt necesare ( maini, în 2-" ( maini, în 2-/ ( maini, în 2-( 4maini i în 2-4 4 maini. %stfel a fost necesară ac6iziţionarea unui număr suplimentar de

autove6icule, după cum se poate observa în imaginea de mai 1os.


13/20

Figure 11 Costul cu achiziţia mijloacelor de transport situaţia !



trimestru av+nd / luni8. Costul cu ac6iziţia mi1loacelor de transport pentru anul 2-" s&a făcut

prin însumarea leasingului pentru trimestrul 2 al anului 2-2 cu leasingul pentru anul 2-"

trimestrul .a.m.d.

Costul cu întreţinerea mainilor noi este de (- 9:R pe an, iar pentru cele second de "--

9:R pe an, acestea cresc+nd cu (- 9:R de la an la an. %stfel s&a calculat un total al costului de




costului salarial a fost de (/.--- 9:R.La fel ca în celelalte situaţii, costul cu transportul este alcătuit din costul fi) i cel

variabil. Costul fi) se determină însum+nd costul cu ac6iziţia mi1loacelor de transport, cu costul

cu întreţinerea mu1loacelor de transport i cu costurile salariale. Pentru a determina costul

variabil trebuie să ţinem cont de costul unei curse i de numărul de ore suplimentare. Costul unei

curse îl aflăm prin înmulţirea distanţei de la $raov la $ucureti i la oraele din zonă, iar apoi de


14/20

la $ucureti la oraele din acea zonă, după caz, cu consumul unei maini 7"-8, cu costul unui

litru de motorină 7.(8 i cu 2 7drumul dus&întors8. ;umărul de ore suplimentare se află prin

diferenţa dintre durata unei curse i cele < ore zilnice lucrătoare.






Cost depozitare Cost manipulare Cost imobilizare mf 2."3(./"


15/20

Figure 1! "ugetul de #enituri şi cheltuieli situaţia !

Veniturile, c6eltuielile i profitul brut le&am calculat la fel ca în cazurile precedente.

:rmătorul pas a fost calcularea modelului strategic de profit 7SP=8.

Figure 14 $odelul strategic de pro%t situaţia !

Profitabilitatea, multiplicatorul i valoarea creată au fost calculate la fel ca în situaţiile

i 2.

Comparaţie între situaţii

Pentru a realiza comparaţia între situaţii, vom insera grafice ce reprezintă elementele

component ale costului logistic total.


16/20

2012 2013 2014 2015 2016

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

Situaţia 1

Situaţia 2

Situaţia 3

Chart 1 Cheltuielile de transport în cele ! situaţii

!n graficul de mai sus, se observă că pe tot parcursul celor ( ani în toate cele " situaţii,

costurile de transport cresc, în situaţia " fiind cele mai mici, iar în situaţia cele mai mari.

Situaţia Situaţia 2 Situaţia ">otal c6 transport (34( "5/22-5


17/20

2012 2013 2014 2015 2016

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

Situatia 1

Situatia 2

Situatia 3

Chart 2 Cheltuielile cu depozitarea m(r,urilor în cele ! situaţii

:rmează graficul cu costurile de manipulare a mărfurilor care sunt i ele egale în toate

cele " situaţii.

2012 2013 2014 2015 2016

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

Situatia 1

Situatia 2

Situatia 3

Chart ! Cheltuielile cu manipularea m(r,urilor în cele ! situaţii


18/20

!n final, pentru a compara costul logistic total, ne mai răm+ne reprezentarea grafică a

costului cu imobilizarea mărfurilor.

2012 2013 2014 2015 2016

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

5000000

Situatia 1

Situatia 2

Situatia 3

Chart 4 Costul cu imobilizarea m(r,urilor în cele ! situaţii

>otalul costului cu imobilizarea mărfurilor este reprezentat în tabelul de mai 1os. Se

obsevă că cel mai mare cost e în situaţia 2.

Situaţia Situaţia 2 Situaţia "

>otal


19/20

Prin urmare putem compara costul logistic total pe cele trei situaţii.

2012 2013 2014 2015 2016

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

9000000

10000000

Situatia 1

Situatia 2

Situatia 3

Chart & Costul logistic total în cele ! situaţii

Situatia Situatia 2 Situatia ">otal "34/34


20/20

Concluzii şi recomandări

'upă cum se obsevă în tabelul de mai sus, situaţia 2 are trendul cel mai ateptat, toţiindicatorii av+nd valori pozitive, ceea ce înseamnă că de la un an la altul firma a înregistrat

rezultate safisfăcătoare. Situaţiile 2 i " înregistrează i valori negative ale indicatorilor date de

valorile negative ale multiplicatorului activelor. Se poate observa deci că firma dispune de un

număr mai mare de active circulante comparativ cu cele imobilizate. 'e asemenea, costul

logistic total al situaţiei 2 se situează între cotele celorlalte două situaţii.

Ca i recomandări, pentru a face afacerea i mai profitabilă la situaţia 2 s&ar putea

introduce i maini mari care să ducă marfa de la $raov la depozitele regionale, ceea ce ar duce

la scăderea numărului de drumuri efectuate pentru transportul mărfurilor. 'e asemenea, se mai

poate construi o fabrică de pantofi la $ucureti pentru a nu mai fi necesar transportul de marfă de

la $raov. ? altă recomandare ar fi ac6iziţionarea pe c+t posibil a c+t mai multe maini noi, mai

performante, cu consum mai redus i mai rezistente în timp, ceea ce ar duce i la reducerea

c6eltuielilor de service. !n plus, se mai poate reduce durata în care mărfurile stau în depozite

reduc+ndu&se astfel costurile cu depozitarea acestora.

interpretare problema design retea

Documents