jurnal ipa cop i - 4:jurnal ipa cop i - 4.qxd · 2018-11-28 · |n 2002, la sun city, africa de...

$: JURNAL IPA cop I - 4:JURNAL IPA cop I - 4.qxd · 2018-11-28 · |n 2002, la Sun City, Africa de Sud, s-a stabilit ca lucrarea s` fie am - pla sat` la Giborn, Germania. Dup` \nc` un$
I N T E R N A T I O N A LP O L I C E

A S S O C I A T I O N

SEC}IA ROMÂN~SEC}IA ROMÂN~REGIUNEA BUCURE{TIREGIUNEA BUCURE{TIPOLI}IA CAPITALEIPOLI}IA CAPITALEIIPAJurnalJurnal

international police association - romanian section bucharest region - metropolitan police

1-2005

Ne-am adunat azi,aici, membrii din sec]iilena ]ionale, s` dezvelimbustul stimatului nostrufondator, Arthur Troop,care a murit \n luna no -iembrie 2000, la vârstade 85 ani, dup` o lupt`curajoas` impotriva can-cerului.

Ne afl`m aici pentru a-lomagia.

Arthur Troop s-a n`s -cut la 15 decembrie 1914\n localitatea Lin coln, An -glia, unde a co pil`rit [i aurmat [coa la.

A \nceput s` mun -

ceasc` ca mecanic, darnu pentru mult timp.

A studiat la colegiulRuskin, din Oxford, undea ob]inut diploma \n eco -nomie [i [tiin]e so ciale.

Pe 19 iunie 1936, Ar -thur Troop a in trat \n po -li]ie, \n Lin colnshire.

|n primii ani, ca poli]ist, afost martorul r`zboiuluicrud, care trebuia s` eli be -reze lumea de despo tism[i alte con flicte.

A lucrat \n po li]ie \n tim-pul celui de-al doi leaR`z boi Mon dial spe rând, \ntr-un viitor mai bun.

Conceptul de priete-nie, \n aceste mo menteale istoriei, era \n criz`.

A manifestat un in te -res profund pentru pro -blemele de atunci [i pen-tru bun`starea uma ni -t`]ii.

A crezut c` poate sàjute.

O dat` cu \nceprear`z boiului, prieteniile pecare le legase au dis -p`rut. Imediat dup` \n -che ierea ostilit`]ilor, A.Troop s-a gândit s` res -tabileasc` contactele cuprie tenii [i s` pun` ba -zele un organiza]ii mon -diale a prieteniei pentrupo li]i[ti.

A crezut \n ideea còa menii se pot \n]elege,dac` vorbesc \ntre ei, \n

loc s` se r`zboiasc`. Ini]iativa lui a fost pri -

mit` cu scepticism, [efulpo li]iei opunându-se.

|ntre anii 1948 - 1949,a stabilit mai multe con-tacte, atât cu poli]i[tienglezi cât [i strìni. |n1949 a fost publicat unarticol \n „British PoliceReview“ sub pseudo ni -mul Aytee. Reac]iile sur-prinz`toare, care au ur -mat, l-au convins c` tre-buie s` continue.

I.P.A. a luat na[tere la

1 ianuarie 1950 sub mo -tto-ul, „Servo Per Ami -keco“ (Servicii prin prie -tenie - \n limba esperan-to), Arthur Troop de ve -nind secretarul ge neral alSec]iei Britanice.

|n acela[i timp, cu aju-torul prietenilor, a dus omunc` neobosit` pentru\ncurajarea constituirii dealte sec]ii Na]ionale. |nscurt timp, au ap`rutSec]ii I.P.A. \n Fran]a,Norvegia, Olanda, Bel -gia, Irlanda, Ger maniaetc. |n 1955, la prima \n -tâlnire a Comitetului Exe -cutiv Interna]ional, de laParis, A. Troop a de venitprimul Secretar GeneralInterna]ional, fun c]ie pe

JURNAL IPA - POLI}IA CAPITALEI 1

I S T O R I A U N U I O M C A R E A F Q C U T I S T O R I EI S T O R I A U N U I O M C A R E A F Q C U T I S T O R I E

PPentru p`strarea memoriei fondatorului I.P.A., delega]iile participan -te la Conferin]a I.E.C. din anul 2001 din Reno (SUA), au aprobat ideearea liz`rii unei statui a lui Arthur Troop, decedat pe 30 noiembrie 2000.

|n 2002, la Sun City, Africa de Sud, s-a stabilit ca lucrarea s` fie am -pla sat` la Giborn, Germania.

Dup` \nc` un an, la Congresul Mondial de la Trondheim, a fost ales [isculptorul care urma s` dea via]` statuii, fiind acceptat` propunereaI.P.A. Noua Zeeland` de a o desemna pe plasticiana Brigitte Wuest,care a colaborat [i cu regizorul trilogiei „St`pânul Inelelor“, multe dintrestatuile care apar \n aceast` produc]ie fiind crea]ia acesteia.

Dl Bruce Hutton, pre[edintele I.P.A. Noua Zeeland`, a f`cut posibil caacest proiect s` se realizeze cu succes. Statuia este din bronz, pe post-ament fiind inscrip]ionate toate cele 59 de sec]ii na]ionale I.P.A.

Pe 9 octombrie a.c., la castelul Gimborn, din Germania, a avut loc ce -re monia de dezvelire a bustului fondatorului I.P.A. - Arthur Troop. Laeveniment au participat, ca invita]i speciali so]ia, Marjorie, [i fiul acestu-ia, Kevin.

Winrich Granitzka, directorul Centrului de la Gimborn, a ]inut un dis-curs de bun venit oaspe]ilor, iar Hagen Tobi, membru al Consiliului Re -gional (Landrat), a ar`tat importan]a idealurilor statutate de A. Troop,pentru ca pre[edintele interna]ional I.P.A., Micheal Odysseos s` expun`momente din via]a fondatorului.

La ceremonie au mai asistat pre[edin]ii [i vicepre[edin]ii a 16 sec]iiI.P.A. [i peste 100 de membri din mai multe regiuni.

D e z v e l i r e a s t a t u i i l u i A r t h u r T r o o pD e z v e l i r e a s t a t u i i l u i A r t h u r T r o o p

Discursul Pre[edinteluiInterna]ional Michael Odysseos

JURNAL IPA - POLI}IA CAPITALEI2

care a de]inut-o pân` \n1966, când, din motivepersonale, s-a retras.

Autorit`]ile britanice[i-au schimbat atitudineadup` ce Troop a fondatcea mai mare orga ni -za]ie mondial` a poli -]i[tilor.

|n 1965, a primit Me -dalia Imperiului Brita nicpentru eforturile de pu sepentru fondarea Aso cia -]iei Interna]ionale a Po li -]i[tilor.

De-a lungul timpului,Troop a primit multe dis-tinc]ii din str`in`tate.

Amintesc aici, diplomade onoare de la canadi-eni, „Crucea de Onoare“,din partea pre[edinteluiAustriei, „Sabia de Aur aUngariei“, oferit` de pre -[edintele Ungariei.

Dup` retragerea dinpo li]ie, \n 1966, A Troopa r`mas al`turi de I.P.A.pentru a-i ajuta pe ceilal]is` continue ceea ce el\ncepuse.

A acceptat s` lucrezela Departamentul Ser vi -ciilor Sociale din Lin coln -shire, ca asistent pentru

persoanele nev`z`toare,primind aprecieri pentrumunca de caritate [i pen-tru punerea la dipozi]ie acâinilor pentru nev` z` -tori.

Chiar [i când boala nui-a dat pace, Arthur [i so -]ia lui, Marjorie, au con -tinuat s` conduc` Clu bulPersoanelor Ne v` z`to -are din Stanford

|n calitate de fostmembru al P.E.B., fon -da torul nostru a partici-pat constant la \ntâlnirilein terna]ionale, iar sfatu -rile lui au fost respectate[i luate \n consi de ra]ie.

La cel de-al XI-leaCongres Mondial, \n1985, a devenit primaper soan` c`reia i s-aacordat Medalia de Aur aAsocia]iei.

De asemenea, \n1995, la cea de-a XXVI-aConferin]` I.E.C., dinViena, a primit PremiulPoli]i[tilor Mondiali I.P.A.

Vestea mor]ii sale avenit ca un [oc pentrunoi, [tiind c` el eramereu activ, gata s`rezolve orice situa]ie.

De[i bolnav, Arthur apreg`tit foarte bine a 50-a aniversare I.P.A. A ]i -nut foarte mult s` fieprezent la Bournemouth,\ntre 8 - 14 mai 2000, lacel de-al XVI-lea congres[i la celebrarea ani ver -s`rii I.P.A. Atunci, to]i ceipre zen]i, nu vor uita cu -rajul [i tenacitatea ar z` -toare a fondatorului nos-tru, care a participat atâtla lucr`rile congresuluicât [i la activit`]ile so cia -le ce au urmat.

|n cuvântul de des chi -dere, \n fa]a prin]eseiAnna, Arthur a l`sat oim pre sie deosebit`.

Prin]esa Anna [i-aexprimat respectul pen-tru omul din Lincoln shire,care, f`r` odihn` [i cuardoare, [i-a urm`rit vi -sul de infiin]are a Aso cia -]iei Interna]ionale a Po li -]i[tilor, aplicând mo tto-ul„Servicii prin Prie te nie“.

Arthur Troop a \ntâm -pi nat multe dificult`]i, ad -versari, izolare [i dezin-teres din partea multora,cum noi nici nu ne ima -gin`m.

Tenacitatea [i idea lu -rile sale l-au f`cut peArthur s` r`mân` pozitiv[i determinat pân` \nziua \n care s-a stins dinvia]`.

Anul 2000 [i, \n spe-cial, a 50-a aniversareI.P.A. ne-a oferit tututorprilejul s` s`rb`torimI.P.A. \mpreun` cuArthur.

Pentru noi to]i, ArthurTroop nu a murit.

El continu` s` tr`iasc`\n sufletele noastre [i vafi mereu viu, atât timp câtvor exista persoane care\n]eleg adev`ratul sensal prieteniei [i omeniei.

Nu va pleca niciodat`din inimile noastre.

Cel mai bun omagiuadus memoriei sale estes` facem tot posibilul caidealurile lui s` fietanspu nse \n realitate,pe m`sur` ce I.P.A se

extin de. Vom scoate mereu

p` l`ria, \n me moria ono -ra bi lu lui Arthur Troop, unpoli]ist britanic cu un vis,pe care l-a [i atins, fon -dând cea mai ma re orga-niza]ie de poli]ie dinlume.

|n luna mai 2003, \nTrond heim, Norvegia, lacel de-al XVII-lea Con -gres Mondial I.P.A., s-ahot`rât ca statuia s` fieampla sat` la Centrulnos tru de studii, dinGim born, un punct dereper al asocia]iei noas-tre [i un loc vizitat demul]i membrii I.P.A. \nfiecare an.

|n \ncheiere, dorescs` mul]umesc sculpto -ri]ei Brigitte Wuest, pen-tru lucrarea artistic` deexcep]ie, pre[edinteluiN.E.C., al Sec]iei NouaZeeland`, pentru efor-turile depuse \n trans-portarea statuii, colegilormei din cadrul P.E.B.,tuturor Sec]iilor Na]io na -le pentru contribu]ia adu -s`, pre[edintelui [i mem-brilor Consiliului Directorde la Gimborn, directoru-lui Centrului de Preg`tirepentru tot ce au \ntre-prins ca statuia s` ajun -g` aici, [i, nu \n ultimulrând, v` mul]u mesc tutu -ror celor pre zen]i.

plasticianaBrigitte Wues

lucrând la bustul

fondatorului I.P.A.

Traducere Traducere [ i adaptare[ i adaptare

Sor in ANGHELSor in ANGHEL


reclam` comercial`

ipajurnal .ro@gmail .comipajurnal .ro@gmail .com


- Crede]i \n puterea aso -cierii profesionale [i ami-cale \ntre poli]i[ti?

- Peste tot \n lume exis t`forme de asociere a po li -]i[tilor...

- Ce ar trebui s` fac`poli]i[tii pentru I.P.A.?

- Din p`cate, \n opiniaunora dintre ei, faptul c`pl`tesc cotiza]ia le d` con -vingerea c` asta este su -ficient. Nu cred c` ajunge...

- Ce ar trebui s` facÌ.P.A. pentru membrii sì?

- Este, la fel de adev`rat,faptul c` [i responsabiliI.P.A. trebuie s` gândeasc`ni[te ac ]iuni \n fo losul tutu -ror membrilor.

Când eram pre[edinteI.P.A. la I.G.P.R. am co -man dat, [i am pl`tit din co -tiza]ii, câte o agend` pentrufiecare poli]ist membruI.P.A, un calendar [i o feli -citare...

Agenda este necesar`pentru c` este o „pies`“profesional`. Nu a fostmare lucru, dar s-a realizat.

Cu alt` ocazie, am f`cuttricouri ca s` le d`m tuturormembrilor. Când ai posibil-itatea, pentru fiecare vineun moment ce se simte.

Pe de alt` parte, exist` [ireversul medaliei.

Toat` lumea cere „ceva“dar, când organizezi o ac -]iune, nu particip` nici 10 lasut`. Trebuie s` mai „lu -cr`m“ la cultura organi za -]io nal`.

Invit`m membrii aso cia -]iei, undeva unde asi gu r`mtotul [i o s` vede]i c` nu orsa vin` prea mul]i, mo ti -vând c` au alte preocup`ri.

- I.P.A., personal, v-aadus satisfac]ii? A-]i sim]itun plus de prietenie, de so -li daritate cu membrii I.P.A.din strìn`tate?

- Da, desigur! Au un feldeosebit de a \n]elegeapar tenen]a la o asemeneaasocia]ie...

- Pentru c` ne apropiemdes`rb`torile iernii [i, toto-dat`, \ncepe un nou an,ave]i un mesaj pentrumembrii I.P.A. din Bu cu -re[ti [i, de ce nu, pentru ceidin Asocia]ia Inter na]ionalà Poli]i[tilor din strìn`tate?

- Le doresc un an maibun, iar reprezentan]ilorIPA din Poli]ia Capitalei ledo resc s` aib` mai multìni ]iativ`, care s` fie \n be -ne ficiul tuturor membrilorI.P.A. sau a cât mai multormembrii I.P.A.. Numai \nfelul acesta ei vor perceperolul asocia]iei [i utilitateaei.

p u n c t e d e v e d e r ep u n c t e d e v e d e r e

D l . c h e s t o r p r i n c i p a lD l . c h e s t o r p r i n c i p a l

M A R I A N T U T I L E S C UM A R I A N T U T I L E S C Up r e [ d i n t e d e o n o a r e a lp r e [ d i n t e d e o n o a r e a lI P A - S E C } I A R O M ~ N QI P A - S E C } I A R O M ~ N QP O L I } I A C A P I T A L E IP O L I } I A C A P I T A L E I

S E R V O P E R A M I K E C OS E R V O P E R A M I K E C O

A consemnatA consemnatFlor in ZAGONEANUFlor in ZAGONEANU


BILAN} {I OBIECTIVE DE V I ITORBILAN} {I OBIECTIVE DE V I ITOR

DDac` ar fi s` trecem \n revist` toate ac]iunile [i eveni-mentele ce au marcat via]a membrilor IPA - Regiunea Bu -cure[ti Poli]ia Capitalei, sigur ne-ar trebui un spa]iu multmai larg. Prin urmare, mi-am propus s` marchez numaicele mai semnificative dintre acestea [i, evident, s` pre -zint, \n numele Comitetului Executiv, uneleobiective de viitor.

Septembrie 2004 a \nsemnat, pentru to]imembrii IPA, mo mentul de bilan] al activ-it`]ilor \ntreprinse \n ultimii pa tru ani [ialegerea noului staff pentru aceast` pe -rioad`. Mi-a[ \ng`dui câteva concluzii.Analiza a scos \n eviden]` dorin]a membrilorIPA din Poli]ia Capitalei de a multiplicaac]iunile cu caracter social - cultural, sportiv,turistic [i de contacte cu al]i poli]i[ti din ]ar`[i din strìn`tate.

O alt` concluzie: to]i membrii IPA trebuies` perceap`, \ntr-un fel sau altul, cu maimult` pregnan]` activit`]ile des f`[urate \nfavoarea lor. Altfel spus, prezen]a activ` aconducerii asocia]iei \n mijlocul oamenilor, lalocul lor de munc`, dar [i \n afara preo cu p` -rilor profesionale, este foarte necesar` [i, \n acela[i timpimportant`, \ntrucât ofer` prilejul cunoa[terii idealurilor, apasiunilor dar [i a greut`]ilor cu care se confrunt`, ast`zi,poli]istitul [i fami lia lui.

|n felul acesta, asocia]ia va deveni util`, prin aducereala cuno[tin]a conducerii profesionale, a unor fenomenesau st`ri de lucruri necorespunz`toare, a unor problemepunctuale care pot fi solu]ionate favorabil, sau corectate.

Sigur, este greu de ajuns la fiecare membru IPA, dar,\n condi]iile unei mai bune func]ion`ri a filialelor de la sec-toare [i de la Brigada de Poli]ie Rutier`, lucrurile ar sta alt-fel. De la nivelul executiv al Regiunii, s-au luat deja unelem`suri pentru acest final de an, cum ar fi: asigurarea decalendare pentru membri IPA, alocarea din fondurile aso-cia]iei a 150 milioane lei [i repartizarea acestei sume debani propor]ional cu num`rul de mebri IPA pe sectoare [iservicii, \n vederea achizi]ion`rii unor cadouri pentru copi-ii lor, cu prilejul s`rb`torii de Cr`ciun, organizarea unuispectacol, pe data de 16 decembrie 2004, la sediulDGPMB, care va cuprinde \n afar` de muzic`, momenteve sele, [i colinde sau obiceiuri române[ti \n ajun des`rb`tori.

|n contextul multitudinii de sarcini profesionale, estefiresc s` li se ofere poli]i[tilor [i altceva, pentru inima [imintea lor, pentru \nt`rirea spiritului de prietenie, \n cre -dere [i altruism.

|ncurajarea excursiilor, \n grupuri mai mari sau maimici, de poli]i[ti, \mpreun` cu familiile lor, pe lâng` mo -mentele de relaxare binevenite dup` eforturile mari \nrela]iile de serviciu, nu fac altceva decât s` lege [i s` ci -menteze prietenii, s` se realizeze o cunoa[tere reciproc`mai bun`, [i, dac` vre]i, s` corecteze atitudini [i unele obi-ceiuri nefire[ti. Concluziile unor astfel de ac]iuni au reliefatcazuri de poli]i[ti cu caractere deosebite, tr`s`turi [ivalen]e mai greu de sesizat \n cadrul rela]iilor monotone,de la locul de munc`.

Latura social` trebuie s` stea, \n viitor, \n centrul aten -]iei noului comitet executiv, [i aici, contactul cu [efii nei-jloci]i, cu reprezentan]ii Corpului Na]ional al Poli]i[tilor,este absolut necesar.

Continuarea ac]iunilor cultural-sportive, \n perioada ur -m` toare, trebuie s` constituie, de asemenea, o preocu-pare major` a comitetului executiv, \ntr-o strâns` colabo-rare cu Compartimentul de Tradi]ii [i Educa]ie, dar [i cu

Asocia]ia Sportiv` a Poli]iei Capitalei - „ASPOL“. O alt` direc]ie o constituie sprijinirea celor care pleac`

\n afara ]`rii, oferindu-le contacte, re co man d`ri, chiar [iaju tor material, \n scopul leg`rii de prietenii trai nice, utile\n ultim` instan]` [i \n plan profesional.

Nu \n ultimul rând, ne propunem din nou ob]inerea uneicase IPA [i a unui club al poli]i[tilor, cre[terea

nu m`rului de membri, precum [i crearea - \nvederea valorific`rii - a unor produse cu sim-bolurile asocia]iei care, f`r` discu]ie, aduc [ivenituri ce pot fi utilizate \n interesul mem-brilor IPA.

Cele prezentate mai sus nu sunt decâtcâteva obiective pentru anul viitor [i \n con-tinuare, \ns` este clar c` acestea nu pot fi\ndeplinite f`r` \n]elegerea [i sprijinul efectival conducerii profesionale.

Din acest punct de vedere, este necesara fi \n]eleas` ideea c` membrii IPA, ce com-pun noul comitet executiv, ini]iaz` ac]iuni [iactivit`]i, dar nu toate pot fi duse la bunsfâr[it numai de ei, ci este necesar un ajutormai consistent [i sus]inut din partea cadrelor

de conducere pe linie de serviciu. Este clar c`nu se va realiza mai nimic, dac` se va generaliza pozi]iaunui anume [ef care, f`r` s` se informeze suficient, apre-ciaz` negativ asocia]ia [i induce \n rândul unor cadreideea c` IPA nu este reprezentativ` [i c` mai bine s-arac]iona pe linie de ASPOL. Este de ne\n]eles o asemeneapozi]ie, mai ales c`, din partea asocia]iei, s-a manifestatdeschidere pentru orice problem`, sincer vorbind, demulte ori mi-am pus problema dac` prezen]a \n conduc-erea asocia]iei a unor membri IPA pensioanari creeazànumite insatisfac]ii pentru unele cadre active. De altfel,ne-am propus s` ac]ionam \n anii ur m`tori pentrucon[tientizarea membrilor IPA [i, \n general, a poli]i[tilor\n activitate, c` „b`trâne]ea este o boal` care se ia“, [i cèste necesar acela[i respect pentru cei ajun[i \n rezerv`,a[a cum se \ntâmpl` la alte poli]ii din lume.

Din nou, m` \ntreb de câte ori a luat ini]iativ` un [efactual, pentru a realiza o \ntâlnire cu poli]i[tii din rezerv`?Probabil, se poate invoca lipsa de timp din cauza servici-ului.

|n programul de activit`]i din 2005, ne-am propus ca ozi anume, de regul` \nainte de „Ziua Poli]iei“, s` fie fixat`pentru \ntâlnirea cu poli]i[tii din rezerv`. Cred c` merit` [iace[ti oameni s` simt` c` nu au fost uita]i [i c` nu au fostbuni numai atunci când erau \n activitate.

Stima]i membri IPA din Poli]ia Capitalei, \n calitate depre[edinte al comitetului executiv, promit c` voi depunetoate eforturile pentru a \ndeplini \ns`rcinarea dum nea -voas tr` de a ini]ia [i coordona tot mai multe ac]iuni [i acti -vit`]i care s` vin` \n \ntâmpinarea dorin]elor dvs. [i afamiliilor dumneavoastr`.

Fie ca deviza IPA - „Servicii prin prietenie“ - s` devin`crezul fiec`rui poli]ist \n activitate sau \n rezerv`.

Aceasta expresie simbolizeaz`, printre altele, [i ceeace comunitatea dore[te s` vad` \ntr-un poli]ist, adic` fer-mitate \n aplicarea legilor, dar prietenos, sociabil [i cu so -licitudine fa]` de to]i oamenii care au nevoie de el.

V` rog s`-mi permite]i s` v` adresez, cu prilejuls`rb`torilor de iarn` - un Craciun fericit [i un nou an maibun !

Pre[edinte IPA - Regiunea Bucure[t i Pre[edinte IPA - Regiunea Bucure[t i - Pol i ] ia Capi ta le i -- Pol i ] ia Capi ta le i -V iore l CROITORUViore l CROITORU

JURNAL IPA - POLI}IA CAPITALEI

Dup` aproape 35 deani de experien]` ca psi-holog criminalist la Poli]iaCapitalei, \n mod firesc,la data de 31 octombrie2001 am \ncetat aceastàctivitate.

De[i, prin preocup`rileactuale \mi valorific \nmodul cel mai fructuostimpul, ast`zi fiind prode-can al Facult`]ii de Drept„Spiru Haret“, coordona-tor de masterate \n [tiin]epenale, titular al catedreide psihologie juridic` [ipsiholog consilier aluneia din cele mai puter-nice firme private de

detectivi [i investiga]ii in -terna]ionale, am trìtdes p`r]irea de oameniicu care am lucrat ca peun eveniment \nc`rcat denostalgie [i triste]e...

Fa]` de aceast` si tua -]ie, \n baza unei docu-ment`ri riguroase asupraunei multitudini de eveni-mente disfunc]ionaleexis tente \nc` \n struc-turile poli]iene[ti, am c` -utat s` conving atât co -manda Poli]iei Capi taleicât [i conducerea Mi -nisterului Adminis tra ]iei[i Internelor de necesi-tatea consilierii psiholog-ice a poli]i[tilor [i a mem-brilor lor de familie.

A[a cum anticipam, latoate nivelele r`spunsula fost favorabil, ideeafiind agreat` [i primindtoate aprob`rile \n acestsens.

Pe scurt, ast`zi pentruprima dat`, \n Poli]ia Ro -mân` func]ioneaz`, laDi rec]ia General` de Po -li ]ie a Municipiului Bu -cure[ti, un „cabinet de

consiliere psihologic`“,fiind, dup` [tiin]a mea, orealitate inedit` dar careobiectiveaz` o idee civi-lizat`, european` [i o no -u` mentalitate fa]` depoli]ist [i problemele sa -le.

|n fapt, de dou` ori pes`pt`mân`, dup` progra-mul de serviciu - din pro-prie ini]iativ`, liber con-sim]it, din cele mai dife -rite motiva]ii [i nevoi su -fle te[ti personale, poli -]i[tii \mi trec pragul.

Nu-i trimite nimeni, niciServiciul managementRe surse Umane, nici [e -fii, nici Serviciul de pro-tec]ie... vin singuri, vin cà[a simt ei.

De fapt, consiliereapsi hologic`, a[a cum opercep eu, nu este nici ointerven]ie sau asisten]`psihoterapeutic`, a[acum s-ar putea crede,nici o investiga]ie de eva -luare a personalit`]ii sim-ilar` celor din centrele detest`ri, de[i, atunci cândsitua]ia impune, proce -d`m [i la una [i la alta.

Consilierea psiholog-ic` este de fapt o etap`,un moment \n care po -li]istul aflat \ntr-o derivèxisten]ial`, situa]ie deimpas, m`cinat de dubii,deliber`ri [i fr`mânt`risuflete[ti, mânat de moti-va]ii psihice interne,simte nevoia unui sfatvis-a-vis de alternative,alegeri [i op]iuni hot` râ -toare, pe care le vrea a ficele mai optime, elibera-toare de tensiuni poziti -ve, \n alternativ` cu po -sibile alegeri neghio abe,necugetate, regre ta bile [inu o dat` ireparabile...

6

M A N A G E M E N T U L P R O T E C } I E I P O L I } I S T U L U IM A N A G E M E N T U L P R O T E C } I E I P O L I } I S T U L U I

Consilierea psihologicq - necesarq [i modernq

„|n Europa Mileniului trei, putems` \mpingem poli]ia de proximitatepân`-n sufrageria cet`]eanului,acesta va refuza s`-l accepte pebe]iv, pe lene[, pe incompetent [ipe [pagagiu, refuzându-i autorita -tea, contestându-l vehement [ipublic.“

Din referatul domnului conf. univ. dr.Din referatul domnului conf. univ. dr.Tudorel Butoi, prezentat la Conferin]a Na Tudorel Butoi, prezentat la Conferin]a Na --]ional` IPA de la Craiova, octombrie 2003,]ional` IPA de la Craiova, octombrie 2003,la ini]iativa pre [e din telui IPA - Poli]iala ini]iativa pre [e din telui IPA - Poli]iaCapitalei, dl Viorel Croitoru.Capitalei, dl Viorel Croitoru.

Graf ic`: Graf ic`: F lor in Preda F lor in Preda DOCHINOIUDOCHINOIU

Asta e tot...S` nu crede]i c` m`

con frunt cu vreo cazuis-tic` spectaculoas`... Nicipe departe, sunt aparentfapte de via]` [i expe-rien]e pe care le-am trìt[i eu cândva dar n-amavut cu cine s` m` con-sult... am deliberat [i amdecis singur, câteodat`bine, câteodat` rù...

Pe m`sur` \ns` ceexpe rien]a consilieriicre[ te, descop`r o lumefascinant`:

� suferin]a, mâhnirea[i umilin]a provocat` \nsufletul poli]istului depedeapsa primit` penedrept;

� bulversarea rela ]ii -lor interpersonale crea t`\n colectivele de poli]i[ti,de avans`rile nemeritatesau recompensele pref-eren]iale;

� bucuria provocat`\n sânul familiei de \n -dreptarea unui copil sc` -pat temporar c`tre de -linc ven]`, vagabondajsau drog;

� tensiunea creat` \nfamilii de infidelitate, al -co olism, violen]`, aban-don familial etc.;

� inhibi]ia, nesiguran -]a [i noncombat-ul resim -]it de poli]i[ti fa]` deanche tele desf`[urateinchizitorial, abuziv [ip`tima[ din perspectiva

tratamentului dublei m` -suri;

� fericirea [i entuzi-asmul poli]istului care, \nsfâr[it, ob]ine licen]a du -p` tensiunea atâtor exa -mene picate, \n con di]iileanilor de zile de efort in -di vidual \n care nu a fostsprijinit [i \n]eles;

� nesiguran]a, teama[i dorin]a de sprijin a \n -cep`torului la \nceput decarier`, nu odat` f`r`locuin]` [i cu o groaz` deprobleme pe cap, cu bani

pu]ini [i drepturi\nc` a[teptate;� duplicitatea

lichelei venit` \npo li]ie pentrumun c` pu]in`,pac tizare cu in -frac torul, intrig`,chiul, oportunism[i procopseal`...

{i altele, [i al -tele... despre as -tea vorbim, chib -zuim, ne sf`tuim,cu acordul celorafla]i \n dificultatesolicit`m sprijinulcomenzii, deten-sion`m st`rile defapt, g`sim so lu -

]ii, corect`m lucrurile -a[a este bine, a[a estecorect, a[a este moral [idrept pentru familia po -li]i[tilor, de fapt func]io -nari publici \n slujba unoroameni cu acelea[i prob-leme ca [i ei.

Aceasta este consi -lierea psihologic` \n con-cep]ia noastr` - un mo -ment de reflexie adânc`,de reechilibrare a sufle-tului cu mintea.

Aparent sunt lucruriomene[ti, de o extrem`simplitate, dar, aten]ie! -din tristele analize de caza rezultat limpede faptulc` aceste nimicuri tratatesuperficial au condus laevenimente grave: sinu-cideri, crim`, furt, pac -tiza re cu ho]ii, accidentede circula]ie, drog, alco o -lism, destr`marea famili-ilor, violen]`, via]` dubl`

mincinoas`, vis-a-vis depro pria persoan`, de co -legi, familie [i locuitoriicet`]ii - pierdem poli]i[ti,pierdem profesioni[ti, serateaz` cariere...

Domnilor, afirm cutoat` autoritatea [i com-peten]a demonstrat` [ivalidat` public \n atâ]iaani, principala pierdereeste \ns` pierderea pres-tigiului, autorit`]ii [i cred-ibilit`]ii \n cetate.

Lâng` \nsemnele noiiuniforme, care ofer` co -no ta]iile exerci]iuluifunc]io narului public tre-buie s` stea competen]aprofesional` [i for]aexemplului personal cacet`]ean onest.

|n Europa Mileniuluitrei, putem s` \mpingempoli]ia de proximitatepân`-n sufrageria cet` -]ea nului, acesta va re -fuza s`-l accepte pebe]iv, pe lene[, pe in -com petent [i pe [pagag-iu, refuzându-i autorita -tea, contestându-l vehe-ment [i public.

Consilierea psiholo -gic` este totu[i la \n -ceput, oamenii au rez-erve \nc`, nu au mentali-tatea confesiunii la psi-holog ca un exerci]iu deciviliza]ie [i autorespect,unora le este team` s`nu fie considera]i nebuni,altora le este ru[ine, al]iisunt suspicio[i, ne\n cre -z`tori, poli]istul este unprofesionist special, deregul` decide singur, leduce pe picioare, bune [irele.

Contactul dintre noipre supune obliga]ii [ires ponsabilit`]i recipro -ce, discre]ie, secre tizare,intimitate, \n]elegere liberconsim]it` [i voluntar`.

Oamenii m` [tiu, con-

teaz` enorm truda noas-tr` comun`, autoritatea[i respectul pe care mi l-am câ[tigat \n rândul ca -drelor de poli]ie.

Consilierea psiholo -gic` este voluntar`,neremunerat`, pozi]iamea este eliberat` deorice constrângeri [i sub-ordon`ri, datorii moralesau materiale \n fa]acuiva [i asta \mi conferùn statut special pe carese poate cl`di \ncred-erea.

Poate c` la Poli]ia Ca -pi talei ast`zi este [i oopor tunitate fericit` pecare-o recomand ca titlude management poli]ie -nesc [i altora, coman-dan]ii sunt profesioni[ti,apropia]i de lucr`tori [iridica]i dintre ei, cunos -cându-le preocup`rile [iproblemele, deschidereatotal`, \n]elegerea [ipre]uirea este reciproc`.

Am hot`rât, de altfel,ca \mpreun` cu coman-da Poli]iei Capitalei, pes -te o perioad` de timp,când cazuistica [i expe-rien]a ne va permite, s`facem un raport docu-mentat prin care s` soli -ci t`m conducerii M.A.I.,aprobarea unor func]ii depsiholog consilier la toateunit`]ile de poli]ie.

Ei vor continua ceeace noi am \nceput, cusperan]a c` prin d`ruirealor evenimentele regre ta -bile, ireparabile [i dure -roase s` fie evitate.

Conf. univ. dr. Conf. univ. dr. Tudorel BTudorel BUTOIUTOI


o publica]ie pentru bucure[teni [i nu numaio publica]ie pentru bucure[teni [i nu numai


Vineri, 8o c t o m b r i ea.c., sala defes tivit`]i aCen trului deStudii Post -universitaredin {oseauaOlteni]ei nr.158, a g`z -duit cel de-alIII-lea Con gres al I.P.A. -Sec]ia Ro mâ n`.

Cei 200 de delega]i, repre -zentând toate regiunile I.P.A.din ]ar`, au ascultat Raportulde activitate al Asocia]iei In -ter na]ionale a Poli]i[tilor -Sec]ia Român` pentru perio -a da 2000 - 2004, prezentatde dl secretar general dr. Iu -lian Medrea [i raportul finan-ciar, prezentat de trezorierulI.P.A. - dl ec. Florian Safta.

Dup` ce delega]ii la Con -gres au aprobat modificarea

Statutului [i m`rirea cotiza]ieipl`tit` de asocia]i, au fostale[i membrii noului ComitetExe cutiv Na]ional: dl prof.univ. dr. Costic` Voicu - Pre -[e dinte, dl dr. Iulian Medrea -Secretar General, d-nii Du -mitru Derscanu, Laz`r Câr -jan, Gheorghe Moldovan [iGheorghe Sichet - vice pre -[edin]i, Florian Safta - trezo -rier na]ional.

F lor in Z.F lor in Z.

ALEGERI - I .P .A.ALEGERI - I .P .A.La Direc]ia General` La Direc]ia General` de Poli]ie de Poli]ie a Municipiuluia MunicipiuluiBucure[tiBucure[ti

Vineri, 24 septembrie 2004, a avut loc, lasala de festivit`]i a Poli]iei Capitalei, Adu nareageneral` a I.P.A. - Regiunea Bucu re[ti - Poli]iaCa pitalei, de dare de seam` [i ale geri.

Au participat delega]i de la fiecare filial` (co -res punz`tor sectoarelor de poli]ie, B.P.R. [iSec ]iei de Poli]ie Transporturi), de la Ser viciiledin D.G.P.M.B. [i din rândul membrilor I.P.A. \nrezerv`.

A fost prezentat raportul de activitate a Co -mitetului Executiv Regional pe ultimii patru ani,respectiv de la alegerile din anul 2000, raportulde audit financiar [i certificare a situa]iei finan-ciare [i programul asocia]iei I.P.A. - RegiuneaBucure[ti - Poli]ia Capitalei pentru urm`torii pa -tru ani, dup` care a fost ales noul ComitetExecutiv compus din [apte membri, astfel: Vio -rel Croitoru - pre[edinte; Constantin Grume -zescu - vicepre[edinte; Florin Zago nea nu -vice pre[edinte; Gheorghe Turda - vice pre [e -dinte; Lauren]iu Simion - vicepre[edinte; Lau -ren]iu Arar`u - trezorier [i Diana Petrescu - se -cre tar.

Lorena VELICULorena VELICU

S E R V O P E R A M I K E C OS E R V O P E R A M I K E C O

D e l a s t â n g a l e d r e a p t a :D e l a s t â n g a l e d r e a p t a :�� Wendy Donaghy

(Secretar)�� Friedrich Schwindt

(primuI Vice Pre[edinte)�� Pierre-Martin Moulin

(Trezorier Interna]ional)�� Michael Odysseos

(Pre[edinte Interna]ional)�� Romain Miny

(Asist.Trezorierului Interna]ional)�� Daniel Condaminas

(al doilea Vice Pre[edinte)�� Ioannis Panoussis

(Asist. Secr. Gen. Interna]ional)�� Basie Smit

(al treilea Vice Pre[edinte�� John Waumsley

(Secretar General Interna]ional)

Viviane Vaucher (translator)Claire Alder-Goldblat (translator)

Membrii Biroului Permanent Executiv - ale[i la Congresul Mondial IPA, desf`[urat la Trondheim, Norvegia, \n 2003

AL III-LEA CONGRESAL III-LEA CONGRESAL SEC}IEI ROMÂNE I.P.A.AL SEC}IEI ROMÂNE I.P.A.


Când mai este foarte pu]inpân` la \ncheierea acestui an, a[dori s` v` doresc dumneavoastr`[i familiilor dumneavoastr`, dinpar tea mea [i a Biroului ExecutivPer manent, cele mai bune gânduripen tru anul 2005.

Anul 2004 a fot caracterizat, dinnou, de violen]` [i suferin]`. |nmulte ]`ri, r`zboaiele locale con-tinu` iar terorismul interna]ionaleste \n cre[tere, ducând la pier -derea de vie]i omene[ti nevino-vate. Din p`cate, o lume \n carepacea s` domneasc` este \nc`departe.

Cu toate acestea, m` bucur s`v`d c` prietenia [i solidaritatea\ntre poli]i[tii din \ntreaga lume,concepte expuse de fondatorulArthur Troop, exist` \nc` \n familiaI.P.A.

Asocia]ia noastr` a cunoscut odezvoltare incredibil` de-a lungulcelor 55 de ani de existen]` [i con-tinu` s` se dezvolte pe zi ce trece.

Aceasta demonstreaz` c` leg` -turile create \ntre poli]i[tii din dife -

rite ]`ri, prin contactepermanente, sunt atâtde strânse \ncât au de-p`[it idealurile noas-tre.

|n ciuda ne\n ]ele -gerilor dintre oameni[i state, exist` un locun de prietenia [i soli-daritatea nu ]ine contde grani]e.

Prietenia este ]e -lul principal al I.P.A. [iprietenia este calita -tea pe care o po]i ar` -

ta \n momentele dificile. Prietenia apare atunci când ci -

neva face un efort s` ajute o per-soan` \n mod necondi]ionat, luând\n considerare respectarea drep -tu rilor acelei persoane [i nu \ncer-carea de limitare a acestora.

Dac` ne \ndep`rt`m de prietenipentru c` interesul personal e maipresus de ei, atunci am renun]at laacea prietenie. Prietenia \nseam -n` s` iei \n considerare drepturilefiec`ruia. Numai prin spirit de soli-daritate [i prietenie putem rezolvaproblemele ce apar. Acest lucrupoate fi realizat dac` to]i suntunul, nu singur [i \mpotriva celor-lal]i.

Cel mai important eveniment alanului a fost cea de-a 32 confe -rin]` I.E.C., care s-a desf`[urat \ncondi]ii foarte bune la Brno, \n Ce -hia.

|l felicit, \nc` o dat`, pe pre[e -dinte [i Comitetul de Organizarepentru lucrul extraordinar pe carel-a f`cut. |n cadrul conferin]ei, aufost rezolvate foarte multe proble me[i au fost luate decizii sub ace la[imotto „Prietenie [i Soli da ritate“.

De asemenea, Sec]ia din Mo -zambic a fost acceptat`, \n una-nimitate, ca un nou membru al fa -miliei I.P.A..

Comitetul Organiza]iilor non-gu -vernamentale al Na]iunilor Unite are comandat s` fie acordat „Sta -tutul Special Consultativ“ Aso -cia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor.Aceast` recomandare urmeaz` s`fie aprobat` de Consiliul Eco no -mic [i Social.

Accentul pus pe solidaritate [iin terese comune cu ocazia con-ferin]ei, [i, \n acela[i timp, luptapen tru compromisuri [i solu]iileg` site sunt dovezi clare c` seman-lul a fost bine \n]eles [i viitoareleprietenii vor sta deasupra oric`rorinterese. Acest principiu trebuie s`fie urmat \n procesul de dezvoltaredin anii ce vin.

Un alt eveniment important afost ceremonia de dezvelire a sta-tuii lui Arthur Troop, la Centrul In -terna]ional de Studii [i Preg`tiredin Gimborn, Germania. La cere -mo nie a participat so]ia fondatoru-lui I.P.A., doamna Marjorie Troop[i fiul acesteia, Kevin. Au mai fostprezente 16 delega]ii ale sec]iilorna]ionale [i peste 90 de membriiI.P.A. din Germania [i alte ]`ri dinEuropa.

|n concluzie, le doresc tuturormem brilor I.P.A. [i familiilor aces-tora, s`n`tate, fericire, prosperi-tate [i mul]umire \n anii ce vin.

Fie ca anul 2005 s` fie un an alp`cii, omeniei [i prieteniei pentrufiecare dintre noi!

Pentru cei care s`rb`torescCr`ciunul, urez un „Cr`ciun Fe -ricit!“.

mesajul de CrQciun [i Anul Nou al domnului Pre[edintele interna]ionalI.P.A.Michael Odysseos


- De ce a]i ales cariera de- De ce a]i ales cariera depoli]ist?poli]ist?

- Eram la cursurile primare [i deatunci, am [tiut c` o s` aleg mese-ria asta. A[ spune c` este vorbade ceva mo[tenit. Simt c` m-amn`s cut pentru asta.

Am dorit s` devin cadru de po -li]ie pentru c` bunicul, tat`l [iunchiul meu au fost ofi]eri depoli]ie. |n general, am locuit \nsedii de poli]ie, pentru c` tat`l meuera ofi]er responsabil cu instruireadeta[amentelor [i am crescut cuma[ina de poli]ie \n curte.

Sunt ofi]er de poli]ie pentru c`,pentru mine, este o chemare [i nuo slujb`. Da, tr`iesc [i… „respirpoli]ie“ pentru c` am convingereaasta…

- Poli]i[tii trebuie, \ndeob[te,- Poli]i[tii trebuie, \ndeob[te,s` fie oameni puternici - atâts` fie oameni puternici - atâtfizic cât [i psihic. Accept`mfizic cât [i psihic. Accept`masta ca pe o regul`. Cât de putasta ca pe o regul`. Cât de put--ernic` trebuie s` fie o femeieernic` trebuie s` fie o femeieca s` fac` fa]` unei asemeneaca s` fac` fa]` unei asemeneacariere ?cariere ?

- Dup` opinia mea, ca poli]ist,nu trebuie s` fii neap`rat b`rbat.Tre buie s` ai o personalitate pu -ter nic`, o voin]` puternic`, s` fiitoat` ziua deschis la minte, r`b d` -tor [i, nu \n cele din urm`, res pec -tuos. Sunt mai \ntâi ofi]er de poli]ie[i apoi femeie. Am lucrat cu foartemul]i b`rba]i [i, ca poli]ist, trebuies` ai multe calit`]i. Am \nv`]at s`fiu mai r`bd`toare, chiar cu crimi-nalii [i infractorii. |n si tua ]iile difi-cile, prefer s` fiu foarte atent`, s`-mi p`strez calmul [i nu s` lupt,adic` s` trec la violen]` fizic`.

{tiu, de când am intrat \n mese-ria asta, c` b`rbatul care \mi estepartener profesional, este mai pu -ternic. |n misiuni ne sprijinim reci-proc. Fiind antrena]i la fel, [tim ceavem de f`cut.

De multe ori, „judo“-ul meu ver-bal poate fi mai eficient decât vio -len ]ele cu care suntem \ntâmpina]i.

- |n poli]ia american`, fe me - |n poli]ia american`, fe me --ile execut` acelea[i misiuni,ile execut` acelea[i misiuni,cot la cot, cu b`rba]ii ?cot la cot, cu b`rba]ii ?

- Desigur !

- Ave]i echipe mixte, b`rba]i- Ave]i echipe mixte, b`rba]i[i femei ?[i femei ?

- Da, dar \n zona din care vin lu -cram singur`. Sunt \nv`]at` s`-mifac treaba la fel de bine ca orice altofi]er de poli]ie.

Am avut cazuri când am arestat[i trei-patru persoane \ntr-o zi. |miamintesc de o situa]ie \n care tre-buia s` imobilizez patru persoaneo dat` [i nu mi-au ajuns c`tu[ele.

De regul`, avem câte dou` pe -rechi… Am f`cut cercet`ri \n ca zu -ri de crime, la sinucideri, am are-stat pe oricine a comis o ilegali-tate.

Nu fac diferen]e \ntre infractorife mei [i infractori b`rba]i. |n unelecazuri, femeile sunt mai greu deinvestigat decât infractorii b`rba]i.

Oricum, am f`cut de toate: de ladirijarea traficului rutier, pân` lainvestiga]ii [i arest`ri.

- A]i avea ce s`-i \nv`]a]i pe- A]i avea ce s`-i \nv`]a]i petinerii poli]i[ti români ?tinerii poli]i[ti români ?

P O V E S T I R I P O L I } I S T E { I N U P R E A . . .P O V E S T I R I P O L I } I S T E { I N U P R E A . . .

Pe la jum`tatea anului 2003, la InspectorulGeneral al Poli]iei Române s-a prezentat dnaMelanie White - aflat` pentru o perioad` mai lung`de timp \n România - care [i-a manifestat dorin]a dea activa ca voluntar, \n sprijinul Poli]iei Române [i \nspecial \n cadrul Poli]iei Capitalei. Domnia sa a pro-pus sus]inerea unor cursuri tematice vizând pre -g`tirea poli]i[tilor („Etica for]elor de ordine“, „Ma -nagementul stress-ului“, „Prevenirea [i interve n ]ia \ncaz de sinucidere“, „Men]inerea ordinii cu sprijinulcomunit`]ii“) dar [i dezvoltarea unor procese [i pro-ceduri pentru for]ele de poli]ie.

La nici 30 de ani, are un CV impresionant. Melanie White [i so]ul s`u Michael Folley - pre -

[edinte al unei societ`]i de telefonie mobil`, sunt ca -na dieni stabili]i \n SUA - statul Colorado.

|n România i-au \nso]it cele dou` feti]e: Brianna [iMadeleine (trei [i cinci ani), iar aici li s-a al`turat [iKira, o c`]ea golden-retriever de toat` frumuse]ea.

Din albumul personal, dna White a ]inut s` ne ara -

te fotografii f`cute\mpreun` cu colegiidin Colorado. Nulip sea nici poza „Pa -trulei 12“ - ma [i nape care a lucrat [eri-ful …Melanie White.

Din CV-ul pome -nit mai sus reies, nudo ar stagiile de po li -]ist \n Canada [iSUA, dar [i cali fic`rile - de la informatic`, prim-aju-tor, rela]ii cu publicul, arte mar]iale pân` la folosireapistoalelor de mare calibru. Invitat` de redac]ianoastr` la concursul de tir organizat \n preajma ZileiFemeii, de Poli]ia Capitalei, doamna Melanie White adovedit c` [tie s` mânuiasc` [i pistoalele de com-peti]ie dar [i „Glock“-ul de 9 mm, primind un Premiuspecial [i Diploma de Onoare.

D inamic` [ i b lond`, Dinamic` [ i b lond`, de profes ie… [er i fde profes ie… [er i f


- Cred c` fiecare avem de\nv`]at, unii de la al]ii…

- Ziua de 11 martie 2004 a- Ziua de 11 martie 2004 aapropiat Europa foarte mult deapropiat Europa foarte mult deceea ce s-a \ntâmplat la 11ceea ce s-a \ntâmplat la 11septembrie 2001 \n S.U.A. septembrie 2001 \n S.U.A.

|n exploziile de la Madrid au|n exploziile de la Madrid aumurit 200 de persoane. Printremurit 200 de persoane. Printrevictime s-au num`rat [i mul]ivictime s-au num`rat [i mul]iromâni. Asta \n seamn` c` treromâni. Asta \n seamn` c` tre--buie s` facem un front comunbuie s` facem un front comun\mpotriva terori[tilor mai mult\mpotriva terori[tilor mai multdecât alt` dat`. Care estedecât alt` dat`. Care estepunctul de vedere despre rùlpunctul de vedere despre rùl`sta, care dep`[e[te grani]ele`sta, care dep`[e[te grani]eleimaginabilului ? imaginabilului ?

- |n ziua de 11 Septembrie2001, nici nu am ie[it din cas` [imi-am ]inut [i copiii pe lâng` mine.Când am plecat la slujb` era deja„alert` ro[ie“. Am cercetat maimulte locuri de unde veneauapeluri; [ti]i c` ap` ruser` cazurilede amenin]are cu antrax…

Din nefericire exist` rù, pestetot, \n orice ]ar` [i ne poate afectape to]i, \ntr-un grad mai mare saumai mic. Se pare c` acum, esteprima dat` când România a fostafectat` \ntr-un grad atât de mare.

Consider c` este bine s` fimpreg`ti]i [i pentru cazurile tragice[i s` [tim cum s` reac]ion`m,decât s` nu fim preg`ti]i deloc.

- Ave]i vreo recomandare- Ave]i vreo recomandarepentru româncele care alegpentru româncele care alegaceast` meserie ?aceast` meserie ?

- Munca de poli]ie, acum \n Ro -mânia, \n anumite privin]e estemai u[oar` decât \n S.U.A. pentruc`, deocamdat`, aici nu exist`riscul de a fi \m pu[cat, \n fiecare

zi, pe strad`. Oricumsunt destule alte pro -bleme: s` nu aib` celmai bun echipamentde lucru, s` nu aib`sprijinul superiorilor[i chiar, s` nu fiepl`tite cum ar trebui.

Una dintre \n tre -b`rile pe care le-a[pune tinerelor ar fi:de ce vor s` se fac`poli]iste? M` \ntris-teaz` când aud „erasingura op]iune pen-tru viitor“ sau cândspun c` este un„job“, cât de cât, pl` -tit. |n urm`torii 50 deani, probabil, asta nuva mai fi o slujb` sprecare s` te \ndrep]idoar pentru c` este„bini[or“ remunerat`.

Eu chiar cred c` vor fi mai multeinfrac]iuni, iar poli]i[tii trebuie sàib` voca]ie pentru a riposta crim-inalit`]ii.

- Revenim la opinia asupra- Revenim la opinia asupra„chem`rii“ \n profesiunea„chem`rii“ \n profesiuneaasta…asta…

- Da, trebuie s` fiu pasionat` deceea ce fac [i asta m` face s` fiubun` \n munca mea. Eu salvezvie]i asemeni unui doctor, trebuies` fac locul mai bun de trìt. Decâte ori m` duc la slujb`, am per-manent grij` s` m` \ntorc s` n` -toas` acas`, iar pentru asta màntrenez [i m` preg`tesc \nfiecare zi.

Respectul fa]` de alte persoaneeste la fel de important. Chiar [i peun criminal, care [i-a omorât toat`

familia, trebuie s` \l tratez la fel depoliticos ca pe o persoan` care\ntreab`, pe strad`, \n ce direc]ietrebuie s` mearg` pentru a ajunge\ntr-un anume loc… De fiecaredat`, chiar dup` ce \nc`tu[am pecineva, cel arestat spunea „mul -]umesc“. {i dup` ture \n carelucram 8, 9 sau 16 ore, plecammul]umit` acas` pentru c` \mif`cusem datoria cum trebuie.

- Iubi]i, deci, uniforma...- Iubi]i, deci, uniforma...

- Dac`, \n aceast` via]`, n-a[ fiajuns poli]ist`, probabil c` ar fi tre-buit s` mai a[tept o alt` via]` pen-tru a purta aceast` uniform`.

In terv iu rea l izat In terv iu rea l izat de F lor in ZANEAde Flor in ZANEA

P O V E S T I R I P O L I } I S T E { I N U P R E A . .P O V E S T I R I P O L I } I S T E { I N U P R E A . . ..

La festivitatea de premiere a participan]ilor laconcursul de tir, al`turi de dl chestor principalMarian Tutilescu, Adjunct al inspectorului gene -ral al Poli]iei Române, Director general al Poli]ieiMunicipiului Bucure[ti.

PREMIU DE 10.000 PREMIU DE 10.000 DE FRANCI ELVE}IENIDE FRANCI ELVE}IENI

Din trei \n trei ani, Asocia]ia Interna]ional` a Po li ]i[ -tilor acord` un premiu de 10.000 de franci elve]ieni or -ga niza]iei sau persoanei care a adus servicii ex cep -]ionale Poli]iei sau I.P.A.

Pân` la 17 septembrie 2005, cei interesa]i pot trimi tenominaliz`rile, \n scris, c`tre Secretarul General In ter -na]ional. Propunerile trebuie trimise cu cel pu]in 12 luni

\nainte de desf`[urarea unui Congres Mondial I.P.A. [ipot fi \nso]ite de materiale justificative.

De asemenea, propunerile vor fi examinate de Co -misia Interna]ional` corespunz`toare, care va hot`r\ da -c` premiul se va acorda, sau nu, uneia dintre propuneri.

Câ[tig`torul va fi anun]at \n cadrul Congresului Mon -dial. Totodat`, \mpreun` cu premiul \n bani, va fi acor -dat` o cup` sau plachet`, care va include \nsemnulI.P.A.

Ultimul premiu a fost acordat Oficiului Na]iunilor Uni -te de Control al Drogurilor, Prevenire a Crimelor [i Pre -ocu pare pentru Poli]i[tii Supravie]uitori.

12

12

3456789

10111213141516

17181920212223

24252627282930

31LMMJVSD

i a n u a r i e

123456

789

10111213

14151617181920

21222324252627

28LMMJVSD

f e b r u a r i e

123456

789

10111213

14151617181920

21222324252627

28293031

LMMJVSD

m a r t i e

123

456789

10

11121314151617

18192021222324

252627282930

LMMJVSD

a p r i l i e

1

2345678

9101112131415

16171819202122

23242526272829

3031

LMMJVSD

m a i

12345

6789

101112

13141516171819

20212223242526

27282930

LMMJVSD

i u n i e

2005- „JURNAL IPa“

13

123

456789

10

11121314151617

18192021222324

25262728293031

LMMJVSD

i u l i e

1234567

89

1011121314

15161718192021

22232425262728

293031

LMMJVSD

a u g u s t

1234

56789

1011

12131415161718

19202122232425

2627282930

LMMJVSD

s e p t e m b r i e

12

3456789

10111213141516

17181920212223

24252627282930

31LMMJVSD

o c t o m b r i e

123456

789

10111213

14151617181920

21222324252627

282930

LMMJVSD

n o i e m b r i e

1234

56789

1011

12131415161718

19202122232425

262728293031

LMMJVSD

d e c e m b r i e

POLI}IA CAPITALEI


P O V E S T I R I P O L I } I S T E { I N U P R E A . . .P O V E S T I R I P O L I } I S T E { I N U P R E A . . .

NADIANADIACOMQNECICOMQNECILA IPALA IPA

O realizare important` aComitetului Executiv al I.P.A.Re giunea Bucure[ti - Poli]iaCa pitalei a constituit ad mi -terea \n asocia]ie, ca membrude onoa re, a Nadiei Com` -neci - chiar \n ziua sa de na[ -tere, la 12 noiembrie 2002.

Conform statutului inter -na]ional, \n I.P.A. pot fi coop-ta]i [i membri dintre marilepersonalit`]i din via]a public`din domeniile artistice, cultu -ral-sportive sau din domeniul[tiin]ific.

De curând, marea noastr`campioan` Nadia Com`neci,pe care ne permitem s` onumim „Prima Doamn` a sportuluiromânesc“ a acceptat s` devin`mem br` a I.P.A. Regiunea Bu cu -re[ti - Poli]ia Capitalei.

Sigur, aceast` op]iune ne ono -reaz` [i cred c` nu este nevoie s`facem acum [i aici o prezentare are zultatelor sportive de excep]ierea lizate de Nadia Com`neci.

Totu[i, trebuie s` subliniem celpu ]in dou` idei \n leg`tur` cu per so -nalitatea româncei noastre.

A r`mas \n con[tiin]a tuturor iubi -to rilor de sport, din România sau

din strìn`tate - „fenomenul Nadia“.Marea gimnast`, feti]a care a dat

peste cap computerele Olim piadeidin 1976, este cea care a deschis onou` er` a perfor man ]ei, iar printrecerea vremii imaginea ei nu s-aestompat deloc.

Dimpotriv`, gra]ie imaginii saledeosebite, a activit`]ii sale \ntre -prin se \n domeniul sportiv, dar [i \nplan social, Nadia a reu[it s` fie totmai actual` [i parc` te a[tep]i sàuzi c` a participat [i a câ[tigat unnou concurs de gimnastic`, pri -mind, din nou, notele maxime.

Festivitatea \nmâ n`riilegitima]iei de membru deonoare s-a desf` [urat, \nziua de 21 no iembrie, \nsala Senatului Academieide Poli]ie, locul unde Na -dia, al`turi de membrii fa -miliei sale s-a \ntâlnit cuoficialii I.P.A., cu tineriistuden]i [i cu numero[iziari[ti.

Rectorul Acade miei, dlpro fesor universitar doctorCos tic` Voicu - pre[edin-tele Sec]iei Ro mâ ne aI.P.A. a adresat oas peteicalde ur`ri de bun venit [i

a vorbit despre valoarea procesu-lui de \nv`]`mânt [i \n special, \nleg`tur` cu pre g`tirea fizic` a stu-den]ilor care este pus` pe primulplan \n formarea deprin derilor ne -cesare \n activitatea profesional`de mai târziu.

|ntâlnirea a fost „pigmentat`“ demomentul \n care invitata a primito frumoas` lucrare a sculptoruluiIon Sideri, la rândul sù laureatolim pic [i marcant membru IPA -Poli]ia Capitalei. Sculptura, denu-

mit` „Torsul Campioanei“ a fostpre miat` la Bienala de la Bar ce -lona, fiind clasat` pe locul I. De alt-fel, \n holul institu]iei de \nv` ]` mânt,care a g`zduit \ntâlnirea se organi-zase o expozi]ie cu lucr`rile presti-giosului artist plastic.

La sfâr[itul ceremoniei, \n salaSenatului Academiei de Poli]ie aufost distribuite numeroase exem -pla re din publica]ia „Poli]ia Ca pi -talei“ care tocmai anun]ase eveni-mentul.

Nadia a primit cu \ncântare re -vista [i a acceptat s` dea autografepe aceasta, pentru mul]imea de so -licitan]i care a \nconjurat-o.

Conducerea Academiei de Po li -]ie a mai f`cut o frumoas` surprizìnvitatei, oferindu-i o [apc` [i unblu zon din dotarea studentelor insti-tu]iei.

|n final, s-a desf`[urat nelipsita„sesiune“ de fotografii [i a avut loc[i „asaltul“ ziari[tilor care s-au refe -rit, nu doar la evenimentul petrecut,ci [i la programul sportivei, legat depro tocolul vizitei pre[edintelui ame -rican George W. Bush, ce urma s`se desf`[oare la Bucure[ti.

V iore l CROITORUViore l CROITORU



Doi poli]i[ti, membrii I.P.A. laDirec]ia General` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti \mpart opasiune comun` - atletismul. |lpractic` de peste 20 de ani [i nuau de gând s` renun]e. {tefanOprina [i Dan Cernat sunt nelipsi]ide la crosurile organizate \n Ca pi -tal` dar [i la concursurile dinEuropa.

De[i sunt amatori, au putereas` se \nfrunte de, la egal la egal,cu profesioni[tii. Iar rezultatele lorle stau m`rturie: {tefan Oprina acâ[tigat, numai anul acesta, „Cro -sul UNIFEST“, „Crosul Fii s`n`toscu Aloe Vera“, „Crosul Radio“, dealte [ase ori urcând pe treapta adoua la alte curse.

Dan Cernat se poate mândri cufaptul c` a str`b`tut jum`tate dinEu ropa pe biciclet`.

Pentru a ajunge la un cros orga -nizat la Vene]ia, Dan Cernat a fo -losit un mijloc locomotor mai s` n` -tos decât ma[ina, \mbinând, ast-fel, pasiunea pentru sport cu fru-mosul.

„Anul viitor am s` particip la Ma -ratonul de la Lisabona, unul dintrecele mai puternice din Eu ropa, nespune Dan. Voi pleca cu autoca -rul, iar la \ntoarcere voi face Turul

Peninsulei Iberice pebiciclet`. |mi voi face unjurnal de c`l`torie, \ncare voi consemna im -presii despre locurile [ioamenii pe care am s` \i\ntâlnesc.“..

„Un rezultat, pe carea[ dori s` \l scot \n evi-den]`, l-am ob]inut, \m -preun`, la «Tour de Pa -ys de Caux», din Fran ]a,chiar \n acest an“ vine \ncompletarea cole guluis`u {tefan Oprina.

„La acest concurs, unTur al Normandiei prac-tic, din 29 de echipe par-ticipante, venite din \n -treaga lume, am termi-nat pe locul patru. L-aindividual eu am termi-nat pe [ase, iar Cernatpe 16. Sper`m ca [i laanul s` fim invita]i, iarparticiparea noastr` s`dea roade mai bune".

Mereu pe fug`, \mp`r -]ndu-[i timpul \ntre me -seria de poli]ist, familie [idragostea din tinere]e -atletismul, cei doi nu re -gret` nimic. Poate, doar, „micile“ dar

atât de desele piedicifi nanciare care leapar \n calea par-ticip`rii la alte con-cursuri de an vergur`.

|n calendarulcompe ti]ional, pentruanul 2005, cei doiatle]i [i-au bifat ur -m`toarele concursuriinterna]ionale: „Ma -ra tonul In ter na]ional de la Lisa -bona“ - 3 aprile; „Tour de Paysde Caux“ - mai, „Maratonul dela Istanbul“ - octombrie, „Mara -to nul Interna]ional de laBucure[ti“ - octombrie. A consemnatA consemnat


Pas i u n e c o n t r a c r o n om e t r uPa s i u n e c o n t r a c r o n om e t r u

Dan CernatDan Cernat {tefan Opr ina{tefan Opr ina

Maratonul de la Roma 2004:Maratonul de la Roma 2004:alerg`tori [i medaliialerg`tori [i medalii


V E D E T E | N D I R E C TV E D E T E | N D I R E C T

- Cum a]i ajuns din poli]ist la Serviciul Judiciar dinCluj, membru I.P.A la Capital`?

- Eu am fost mili]ian [i apoi poli]ist. Am lucrat ca spe-cialist criminolog, ca judiciarist, \n Cluj, \n Alba, chiar [i\n C`rbune[ti, acum lucrez aici, \n Bucure[ti, [i suntmembru I.P.A. la Poli]ia Capitalei. A[a consider c` tre -bu ie s` fie. |mi g`sesc locul meu ca poli]ist activ [imem bru I.P.A la Poli]ia Capitalei.

- Ce ne spune]i „pe linie“ de I.P.A.?

- Am participat la activit`]ile organizate de I.P.A. Bu -cure[ti, iar de fiecare dat` când am avut concerte \nstr`in`tate am stabilit contacte. Astfel, am prezentat co -le gilor de la Barcelona, Madrid, Roma, Budapesta,Viena [i din alte locuri \nsemnele I.P.A Bucure[ti [i me -sajul nostru de prietenie.

|n fiecare ]ar` am fost foarte bine primit de poli]i[tiiI.P.A. Când am fost la Barcelona, acum câ]iva ani, ampurtat o discu]ie cu poli]i[tii despre procesul de demili-tarizare prin care tocmai trecuser`, [tiind faptul c` [inoi urma s` fim demilitariza]i. Am aflat care sunt prob-lemele cu care se confruntau, statutul de poli]ist I.P.A.fiind o punte de comunicare excelent` cu colegii no[triidin alte state.

- Ce a fost mai \ntâi: pasiunea pentru folclor sau pen-tru meseria de poli]ist?

- Eu cânt din clasa a II-a. Asta \nseamn` peste 30 deani de „pasiune“. |n primul rând a fost cântul, mai apoiam f`cut {coala de Preg`tire a Subofi]erilor Slatina,con tinuând cu studiile universitare, postuniversitare,master, actualmente fiind doctorand. La prima dragoste- cântecul - nu pot s` renun]. Dac` pentru cultura pro-fesional` am urmat [coli, pentru muzic` nu am urmatnici o [coal`. Este ceva nativ. Din familie, nu ammo[tenit aceast` calitate, doar bunicul meu din parteamamei a cântat la un instrument...

|nv`]`toarea mea, regretata Eugenia Ardelean m-adescoperit [i m-a \ndrumat spre folclor. Ca un fapt ine -dit, dumneaei a fost iubita omului politic Corneliu Co -posu, fiind amândoi din acela[i sat.

-Câte Cd-uri num`r` discografia dumneavoastr`?

- Am imprimat \n ]ar` patru Cd-uri, trei de muzic` po -pular`, folclor tradi]ional [i un Cd de colinde, Acesta dinurm` este urmarea celor dou` Cd-uri de colinde carele-am imprimat la Lille, \n Fran]a. Este interesant faptulc` cele mai mari vânz`ri le-am avut pentru Cd-ul cu co -lin de, dar nu \n România, ci \n str`in`tate, \n comuni -t`]ile de români [i nu numai. Pot s` v` spun c` un ja -ponez [i-a f`cut lucrarea de doctorat pe colindele pecare eu le-am cules [i interpretat.

Am cântat pe tot mapamondul, mai pu]in \n An -tarctica, dar poate o s` ajung s` dau mâna [i cu un pin-guin.

- Dintre toate „horele“ pe care le-a]i interpretat,exist` una care s` v` fie mai aproape de suflet decâtcelelalte?

- |mi este foarte greu s` spun c` una imi este maiaproape decât alta, dat fiind faptul c` nu am \nregistratde cât o muzic` foarte filtrat`, culeas` de-a lungul amul]i ani, pentru c` nu am vrut s` apar \n fa]a publicu-lui cu kitsch-uri. am un Cd la care ]in deosebit de mult,prima apari]ie discografic` „Radu Ciorda[ [i iedera“.

Este o muzic` tradi]ional`, cântat` cu formul` de ta -raf, f`r` taragot, ]ambal sau altele, ci doar cu vioar`,braci, gurdun` [i fluier. Gurduna este contrabasul pop-ular, ]`r`nesc, cu dou` strune, de m`rimea unui violon-cel, str`mo[ul contrabasului cu corzile din vân` de bou.

- Ave]i un costum popular mai deosebit decât alcelorlal]i cânt`re]i de muzic` popular`. |n specialp`l`ria \nalt`, care este un accesoriu pe care nu \lpoart` nimeni altcineva decât dumneavoastr`.

- Costumul meu popular este din zona Dacilor liberi[i este foarte bine p`strat. Dacii liberi proveneau dinzona de Nord-Vest a Transilvaniei [i nu au putut finiciodat` cuceri]i.

S` \ncep cu \nc`l]`mintea [i am s` fac leg`tura cucealalt` extrem`, acoper`mântul. Pe vremuri, \n zonadacilor liberi, dac` omul era descul] nu avea nimic pecap. |n momentul \n care purta o \nc`l]`minte, oricarear fi fost ea, trebuia s` poarte [i o p`l`rioar` mic`.

Am cântat peste tot \n lume, doar Am cântat peste tot \n lume, doar \n Antarctica mai am sq ajung!\n Antarctica mai am sq ajung!

Nu mult` lume [tie c` RaduCiorda[, cunoscut cân t` re] demu zic` popular`, purt`tor [ip`s tr`tor de tradi]ie româ neas -c`, este de profesie poli ]ist. Iarmeseria de p`str`tor de tra -di]ie se \mpac` foarte bine cucea de poli]ist. |n rândurile ceurmeaz` am \ncercat s` des -coperim un om, s` \n ]e legem opasiune [i s` res pect`m fol-clorul nostru tradi]io nal.

Aceasta \i conferea unstatut \n societate. Dac` era\n c`l]at cu cizm`, deci un sta -tut social mai bun, atunci tre-buia s` poarte un clop mai\nalt. Aceasta era diviziunea\n societatea de atunci, celcare era \nst`rit trebuie s`poarte ciz m`. Atât b`rb`]ii cât[i fe meile.

Doar \n Ardeal, pe parteaTransilvaniei, [i \n Moldova,ve]i mai g`si, \n portul popu-lar, femei \nc`l]ate cu cizme.

Pentru c` acesta este portul popular românesc:b`rbatul cu cizm`, femeia cu cizm`. Mai pu]in pe parteaCâmpiei Române, unde femeile au tot felul de pantofioriGucci [i tot felul de alte \nc`l]`ri.}`ranca român` purtacizm`, iar b`rbatul tre buia s` poarte clop, atât de \naltpe cât era pozi]ia lui social`. Cu cât era mai„gazd`“, mai „bogotan“, cu atât p`l`ria lui eramai \nalt`.

Situa]ia material` a dacilor liberi, pe vremeaaceea, era foarte bun`. Erau ni[te oamenifoarte \nst`ri]i, totdeauna muncitori, care au[tiut s` pre]uiasc` ce aveau. Ast`zi, p`l`ria\nalt` mai este purtat` de codreni, nu de foartemul]i, \n func]ie de statutul lor social.

|nainte, aceast` p`l`rie era din fetru.Originile jobenului, purtat de englezi, conformstudiilor, se afl` \n }ara Codrului. Cel]ii au tre-cut prin Transilvania. De la ei avem muzicaveche codreneasc` [i clopul \nalt, care era dinfetru, care ce a devenit mai apoi joben. Avemmulte \n comun cu Marea Britanie, [i m`rturisecc` muzica mea s-a vândut foarte bine \n Sco]ia.

Revenind la costum, pantalonii sau „gacii“ sunt foartelargi, din opt co]i sau opt la]i. Ei au fost purta]i de laValea lui Mihai pân` la Dej [i \n toat` partea de nord-vest a Transilvaniei pân` \n timpul imperiului Austro-Ungar. Atunci a fost introdus pantalonul drept introdus\n cizm`. Pân` atunci to]i ardelenii purtau pantaloniilargi sau c`me[ile lungi, de la umeri pân` \n c`lcâie.Pantalonii drep]i baga]i \n cizm` nu este tradi]ionalromânesc. Noi am preluat de la ei acest port [i l-amadaptat. Spre exemplu, ungurii nu purta pantaloni albi,ci negri [i aveau pantaloni „pan`“, ceea ce noi nuaveam. C`m`[a este simpl`, cu guler tìat sau larg, iarpe deasupra am un pieptar. Costumul este foarte sim-plu cromatic - alb [i negru. Pieptarul are ni[te motivebrodate \n culorile na]ionale.

Pe lâng` acest costum, am mai purtat \n spectacole[i un costum de Some[, format din pantalon alb drept,introdus \n cizm`, cu c`ma[` [i [erpar peste c`ma[`.Brâul, sau [erparul, nu se poart` \n }ara Codrului, pen-tru c` aici c`ma[a este larg`.

Ca s` \nchei cu portul meu popular, clopul pe care \lam nu este atât de mare. Eu am dorit s` dau o dimen-siune unei p`l`rii care a fost denigrat` la un momentdat. Aceasta era purtat` de orice ansamblu, care doreas` fie mai deosebit` decât cealalt`, purtând clopuri caremai de care mai \nalte.

P`l`ria pe care o port are 38 de centimetri. Exist` laMuzeul de Etnografie din Baia Mare un clop codrenescde 80 de centimetri, confec]ionat de acela[i me[tercare mi-a f`cut [i mie p`l`ria.

- Bunicul din partea so]iei a cântat la un instrument,dumneavoastr` [ti]i s` da]i glas folclorului românesc,iar fiica dumneavoastr`, se pare, c` a mo[tenit ceva dela tat`l [i str`bunicul ei, nu-i a[a?

- |ntradev`r, este un copil deosebit de talentat, este\n clasa a VII-a, la clas` de vioar`. A ob]inut deja treidiplome de virtuozitate \n instrument, ultima diplomòb]inut`, anul acesta \n Austria. Acolo s-a preg`tit cu[eful catedrei de vioar` al Academiei de Muzic`Vienez`. Pe lâng` faptul c` este foarte talentat` este [io elev` foarte bun`. Anul trecut, la s`rb`toarea de finala anului [colar am trìt o surpriz` colosal` când amaflat c` era singurul copil cu media 10, la finalul anului[colar.

Sunt mândru de ea, ca orice p`rinte, de copilul lui,dar, \n special pentru c` este foarte con[tient` de cari-era pe care vrea s` [i-o cl`deasc`.

- Este greu, \n ziua de azi, s` mai descoperi]i cânte-cele autentice române[ti acolo unde s-au n`scut, adic`la sat?

- Exist`, \ntradev`r, o problem` care pleac` de ladasc`lii din [coli. Exist` o lips` clar` de interes a das -c`lilor, cei care ar trebui s` \nr`d`cineze ideea dep`strare a ceea ce este românesc. Satul este un izvorviu de folclor [i va fi \ntotdeauna. Nu trebuie s` fimsnobi. Dac` vrem s` intr`m \n Europa nu putem s` ofacem cu lucruri care apar]in altor popoare, ci cu ceeace este al nostru. Asta trebuie s` \n]eleag` [i copiii nunumai cei maturi. Am cântat opt ani \n strìn`tate [idup` aceea am ap`rut pe posturile române[ti de tele-viziune, dar am ar`tat lumii \ntregi ceea ce este româ-nesc.

Se spune c` un popor f`r` cultur` este inexistent. |nRomânia se pune pre] prea pu]in pe cultur`. se punefoarte mult accent pe economic, pe comercial. Estefoarte necesar pentru c` noi a[a ne dezvolt`m, dar nuuit`m c` cel mai bun ambasador al românilor din toatetimpurile a fost folclorul.



V E D E T E | N D I R E C TV E D E T E | N D I R E C T

Radu Ciorda[ al`turi de dl pre[edinte IPA - Sec]ia Ro -mân`, Costic` Voicu, dna Voicu, dl pre[edinte IPA - inter-na]ional, M. Odysseos [i dl secretar- general al Sec]iei Ro -mâne - dl Iulian Medrea.


O REVISTQ, TRECUTQO REVISTQ, TRECUTQ|N ... REVISTQ|N ... REVISTQ

Publica]ia „Poli]ia Capitalei“ care a ini]iat [i sus]inutal`turi de IPA - Sec]ia Român` - Regiunea Bucure[tiPoli]ia Capitalei Concursul de Pescuit Sportiv al Po -li]i[tilor - cu \ncepere din anul 2001, \n afar` de fap-tul c` a contribuit cu substan]iale premii [i cu re -sorturile „media“, a [i consemnat cele „\ntâmplate“,alc`tuind un jurnal sentimental al competi]iei.

|n cele ce urmeaz` vom reda numai ultimele\ntâmpl`ri pesc`re[ti

20032003LA PESCUIT, LA PESCUIT, |N PLIN~ VAR~|N PLIN~ VAR~

Evenimentul pe care l-am tot anun]at \n publica]ianoastr`, s-a desf`[urat cu brio! Sâmb`t` 5 iulie, lar`s`ritul soarelui, numero[i \mp`timi]i ai pescuituluisportiv din Poli]ia Capitalei [i din I.G.P.R., c`rora li s-au al`turat pescari amatori din rândul ziari[tilor (vreozece la num`r) [i doi poli]i[ti de la I.P.J. C`l`ra[i, auluat startul \n \ntrecere. Primitoarea baz` Sohatu [iadmirabilele gazde - ca s`-i numesc pe reprezen-tan]ii „A.V.P.S. Sitarul" - au avut ca oaspe]i nu doarpe amatorii de pescuit, peste 60 la num`r, ci [i peapropia]ii acestora: so]ii, copii, rude sau prieteni, careau profitat de promi]`toarea zi de var`, pentru a sesim]i bine \n mijlocul naturii. De[i furtuna din dup`amiaza precedent`, ca s` nu-i spun tornad`, a pus lagrea \ncercare „logistica“ concursului, ziua com -peti]iei s-a bucurat de soare [i, doar un pui de vântpersistent, mai amintea de felul \n care se poate

„sup`ra“ meteorologia pe oameni. Bazinul Sohatu, amenajat ca baz` piscicol` doar

de doi ani [i populat cu foarte mult puiet, dup` cumdeclara dl Jean Vasilescu - pre[edintele „A.V.P.S.Sitarul“, s-a dovedit destul de generoas` cu pescarii,ace[tia bucurându-se de capturi interesante.Conform programului, pu]in dup` amiaz`, competi-torii s-au prezentat cu „rodul“ presta]iei lor, \n fa]aarbitrilor. Foarte mul]i au avut ce pune pe cântar, ast-fel \ncât evaluarea rezultatelor [i stabilirea clasamen-tului au \nghi]it ceva timp.

Momentul festiv, al acord`rii premiilor, a fost des -chis de cunoscutul artist - Ghi]` Turda - care aprezentat nu doar organizatorii ac]iunii (I.P.A. - Sec]iaRomân` - Regiunea Bucure[ti - Poli]ia Capitalei [ipublica]ia „955 Poli]ia Capitalei“) [i pe genero[iisponsori, ci [i pe oaspe]ii „de calibru“: dl generalIulian Medrea - Secretar general I.P.A. Sec]iaromân` [i ini]iatorul ader`rii poli]iei române la forulinterna]ional - dl comisar-[ef Gelu Dr`jneanu - prim-adjunctul Directorului general al Poli]iei Capitalei,[efii de sectoare din D.G.P.M.B., dl comisar-[efGheorghe Boblea - [eful Direc]iei Informare Rela]iiPublice din M.A.I. [.a.

Rând pe rând, pescarii premian]i au fost felicita]i [iau primit recompensele pentru str`dania [i pri-ceperea lor de la dl comisar-[ef Gelu Dr`jneanu [i dela dl Viorel Croitoru - pre[edintele I.P.A. „Poli]ia Ca -pitalei“.

Clasamentul \ntrecerii arat` a[a: poli]i[ti - locul I -Ion St`nescu (D.G.P.M.B. - Serv. Instan]e), locul II -Mugurel Ciub`ncan (Sec]ia 21), locul III - VasileMarinescu (Sec]ia 20); ziari[ti - locul I - Florin H`u(„Libertatea“), locul II - Ovidu Jurc` ("Info BNS") [ilocul III - Remus Vlad ("Ultima Or`"). Pentru con-tribu]ie deosebit` la eforturile de organizare, dar [ipentru excelentul spirit de colaborare, au fost distin[idl Jean Vasilescu - Pre[edintele „A.V.P.S. Sitarul“ [icomisarul Constantin Grumezescu (D.G.P.M.B. -Serv. Arme). Au mai primit diplome: VioletaGheorghe [i Bogdan Georgescu - de la s.c.„CROMA“ - pentru fidelitate [i sprijin organizatoric.

Nu \n ultimul rând, a primit o diplom` [i Ion Octa -vian Georgescu, \n vârst` de cinci ani, declarat dreptcel mai tân`r participant din competi]ie. Finalul, la felde frumos ca \nsorita zi de var`, s-a petrecut \n acor-durile spectacolului oferit de forma]ia [i arti[tiiAnsamblului Ciocârlia [i de interpre]ii estradei Caseide Cultur`. |n \ncheiere, doresc s` mul]umesc gen-ero[ilor sponsori care au contribuit la reu[ita orga-niz`rii Concursului de Pescuit al poli]i[tilor (etapa aIII-a): „BRD - Groupe Societe Generale“, „Gipo Pes -car“, „Astese Angelli“, „SPED Produc]ie - SanktPetersburg“, „Tuborg“, „Leaota Design“ [i „AlfaRefelx“. Al`turi de sponsori, merit` deosebite mul -]umiri domnii Jean Vasilescu, Ion V`duva, ConstantinGrumezescu, Sandu Neculai [i to]i „SITARII“, f`r` decare, ac]iunea organizat` [i sub egida publica]ieinoastre, n-ar fi fost atât de frumoas`.

F lor in ZANEAFlor in ZANEA



20042004PESCARI {I PE{TE PESCARI {I PE{TE A LA... GREACAA LA... GREACA

Sâmb`t`, 10 iulie a.c., pe lacul Cercani dinlocalitatea Greaca, s-a desf`[urat cea de-a IV-aedi]ie a Concursului de Pescuit al Poli]i[tilor, orga-nizat de Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor(I.P.A.) - Sec]ia Român`, Regiunea Bucure[ti -Poli]ia Capitalei \n colaborare cu redac]ia noastr`.

Pe malul apei s-au aliniat, cu undi]ele gata deatac, 43 de poli]i[ti [i 14 ziari[ti, care au \ncercats` ade meneasc` pe[tele cu tot felul de momeli.

Cei mai buni, [i mai conving`tori, au reu[it sàdune \n juvelnice cât pentru un bor[ pesc`resc, ceimai pu]in noroco[i s-au bucurat de experien]`, devremea cald` [i de aerul curat.

Revista „Poli]ia Capitalei“ a oferit câ[tig`torilorpremii de peste 15 milioane de lei, constând \n„scule“ [i accesorii de pescuit.

Dintre poli]i[ti, cei mai buni pescari au fost: 1. Gheorghe Velic` - Sec]ia 19 Poli]ie;2. Gheorghe Vi[an - Biroul de Criminalistic` al Po -

li]iei Capitalei;3. Cornel Gigin` - Brigada Poli]iei Rutiere.

Nu s-au l`sat mai prejos nici ziari[tii, care auar`tat c` se pricep la pescuit, la fel de bine ca [i laa[ternerea cuvintelor pe hârtie. Primele locuri au fost ocupate, \n ordine, de:

1. Florin Hù - „Libertatea“;2. Adrian Roman - Radio „România Actualit`]i“;3. C`t`lin Dumitru - "Curentul".Premiile au fost \nmânate de domnii Viorel Cro -

itoru, pre[edintele I.P.A. - Poli]ia Capitalei [i FlorinZagoneanu - redactor-[ef al publica]iei noastre.

Festivitatea de premiere a fost urmat` de câtevamomente muzicale, deosebit de reu[ite, oferite dearti[tii Aneta Stan, Rodica Anghelescu, Ionu] Sidù [iNicolae Datcu, acompania]i de o forma]ie folcloric` aAnsamblului „Ciocârlia“ al M.A.I.

C`ldura zilei de iulie a fost \ntrecut` doar de fier -bin]eala mesei pesc`re[ti, oferite cu generozitate degazda concursului, \n spe]` de dl George Mihìl`.

Sponsori: „Arrow International“, "Sankt Peter -sburg“ [i „Alina Prodcom Impex“ - S.r.l.

Sor in A.Sor in A.


P e s c a r i i l a d e t e c t o r u l P e s c a r i i l a d e t e c t o r u l d e m i n c i u n id e m i n c i u n i

Concursul „Linguri]a de aur“, organizat de „GipoPescar“, pentru pasiona]ii de pe[te r`pitor, a de -venit, deja, unul de tradi]ie. Pretenden]ii la trofeu tri -mit poze cu capturile lor, precum [i câteva datedespre dimensiunea [i greutatea acestora. Cel maigreu pe[te \i aduce câ[tig`torului un premiu de...aur!

Cunoscu]i, al`turi de vân`tori, ca mari „povesti-tori“, pescarii care particip` \n cursa pentru trofeuldin metalul pre]ios sunt supu[i unui test de sinceri-tate.

Astfel, pentru a proba adev`rul celor spuse,pescarii trebuie s` \nfrunte detectorul de minciuni.

Firma „CROMA“, condus` de dl Viorel Croitoru,dispune de unul dintre cele mai performante [i mod-erne aparate poligraf din România.

Beneficiind de experien]a [i profesionalismul unuispecialist \n acest domeniu - dl conf. univ. dr. Tudo -rel Butoi - firma „CROMA“ i-a testat pe pescarii pre-tenden]i la „Linguri]a de aur“. Ace[tia nu au fostintimida]i de firele \n care au fost prin[i: spunândadev`rul, au sc`pat astfel cu bine.

Dac` \n urm` cu trei ani, la testul poligraf au venitpatru pescari, \n ultimii doi ani s-a prezentat doarcâte unul, testul sincerit`]ii dându-le de gândit celorc`rora le plac mai mult pove[tile.

A.S.A.S.


G L O B E T R O T T E RG L O B E T R O T T E R

A v e n t u r i l e u n u i p o l i ] i s t A v e n t u r i l e u n u i p o l i ] i s t d a n e z \ n A m e r i c ad a n e z \ n A m e r i c a

«Exist` lucruri \n via]`, care, pentru a putea fi apre-ciate la adev`rata lor valoare, trebuie s` fie \ntrerupte.

Aceasta este povestea unui om [i a periplului sùaventuros \n via]`.

Fo[tii mei vecini au o preocupare pitoreasc` [icapricioas`. Sunt un fel de ghizi ai unor excursii cumijloace arhaice organizate \n mun]ii Sierra Nevada.Aceast` preocupare \i determin` s` lipseasc` cu lunilede acas`. {i, cum o ferm` nu poate fi l`sat` de izbe-li[te, s-au gândit s` apeleze la serviciile unui \ngrijitorcare s` locuiasc` \n casa lor, aflat` pe cinci acri dep`mânt, „utilat`“ cu o turm` de capre, o mul]ime degìni [i câ]iva iepuri de cas`, nemaipunând la so -coteal` gr` dina de zarzavaturi.

|ntr-o dup`-amiaz`, stând de vorb` la un pahar devin de California, ne-am gândit c`, undeva, \n univer-sul I.P.A., trebuie s` existe un poli]ist c`ruia s`-i plac`natura [i s` fie dornic de a se ghiftui cu o vacan]` de[ase luni.

Semnalul, destul de disperat, trimis de noi, a primitimediat r`spunsuri de la membrii I.P.A. Cu toate aces-tea, provocarea lansat` nu i-a determinat pe mul]i s` oia \n seam`.

Unii vecini au g`sit, totu[i, o familie local` dispus`s` accepte aceast „job“, cât timp \[i construiau o cas`nou`.

La \nceputul anului 2001, un membru I.P.A., aflat la500 mile mai la nord, a venit cu o idee. De ceva timpcoresponda cu un poli]ist, membru I.P.A. din Da -nemarca, care-[i manifestase interesul pentru aceastòportunitate neobi[nuit`.

Heinrich Sorensen, un aventurier din Copenhaga, areu[it, prin stratageme numai de el [tiute, s` ob]in`[ase luni de absen]` de la serviciu. Pe deasupra, [ipl`tite. A ajuns \n California la sfâr[itul lunii mai 2001,zborul lung cu avionul peste dou` continente [i unocean neafectându-i, decât \n mic` m`sur`, creierul.

A[a a \nceput „odiseea“ lui...Nu a[ vrea s` v` plictisesc cu escapadele lui, dar

iat` aici câteva: a ob]inut permisul de conducere \nCalifornia; a cump`rat o ma[in` sport, la mâna a doua;

a \mprumutat o motociclet` de la un membru I.P.A.local [i s-a calificat la o curs` de motocros; a f`cutturul Parcului Na]ional Yosemite; a alergat de-a lungulMarelui Canion; a vizitat ora[ul Las Vegas; a g`sit [isalvat o broasc` ]estoas`, care se afla la 200 de milede habitatul ei natural; a petrecut câteva s`pt`mâni \nHawai, unde a luat lec]ii de scufundare; s-a \mprieten-it cu un benzinar, care afirma c` de]ine un tablou maipu]in cunoscut al lui Monet; s-a antrenat o s`pt`mânàl`turi de trupele regionale SWAT, de la baza marineimilitare din Pendleton; a vizitat \nchisoarea Alcatraz; aparticipat la misiuni de patrulare al`turi de poli]i[ti dinCalifornia, San Bernardino, Riverside, Los Angeles; astabilit contacte cu poli]i[tii din New Mexico, chiar [i cupoli]ia indienilor apa[i din Arizona; a cùtat \n mun]iiArizonei, o min` de aur p`r`sit`, dar nu a g`sit-o.

Heinrich [i-a invitat la ferm` [i ni[te prieteni dinDanemarca, ar`tându-le ospitalitatea danez` \n versi-une californian`. Aceasta a inclus câteva gr`tare, surf\n Pacific, volei pe plaja din Malibu, precum [i vizitareaunui ora[ cu r`d`cini daneze - Solvang.

Bine\n]eles c` nici atrac]iile tradi]ionale ale Americiinu au fost uitate - Disneyland, muntele Magic [i stu-diourile de film de la Universal fiind bifate pe carne]elulde amintiri.

Poate cea mai emo]ionant` \ntâmplare a fost \ntâl-nirea, la monumentul Medaliei de Onoare, de laCimitirul Na]ional Riverside, cu unii dintre eroii militari,\nc` \n via]`, ai Americii.

Dup` aceast` var` ([i toamn`), aparent f`r` desfâr[it, [i plin` de activit`]i, pot afirma c` Heinrich nunumai c` s-a achitat de sarcina principal` (reu[ind sòb]in` o recolt` veritabil` de zarzavaturi [i s` aib` grij`de caprele, gìnile [i iepurii ce-i fuseser` \ncredin]a]i),dar a reu[it s` nu se abat` de la motto-ul I.P.A.„Servicii prin Prietenie“.

Nu mai trebuie s` amintesc bucuria pe care au avu t-o vecinii mei când au revenit, dup` atâtea luni, acas`.

Heinrich s-a \ntors \n Danemarca la sfâr[itul luniinoiembrie 2001. A l`sat \n urm` un univers de noi prie -teni, dar a luat cu el amintiri pentru o via]` [i suficientefotografii care s` „plictiseasc`“ definitiv câteva gen-era]ii de danezi.

Spiritul de aventur` nu l-a l`sat s` stea prea multacas`, a[a cum am fi procedat fiecare dintre noi, dup`[ase luni petrecute pe meleaguri strìne. De aceast`dat`, Heinrich a plecat \n Kosovo, sub steagulNa]iunilor Unite, ca parte a for]elor interna]ionale demen]inere a p`cii.

Ultima dat` când am primit ve[ti de la el, era \nDanemarca, spiritul de aventur` fiind ]inut, par]ial, \nfrâu, de o frumoas` scandinav`. Acum, planurile deviitor nu vor mai fi concepute la persoana \ntâi, iarc`l`toriile cu provoc`ri neobi[nuite vor trebui s` maia[tepte.»

Traducere Traducere Sor in ANGHELSor in ANGHEL

Concursul de articole (2003-2004), orgaConcursul de articole (2003-2004), orga--nizat de Comisia Cultural` Interna]ional` anizat de Comisia Cultural` Interna]ional` aI.P.A., [i-a desemnat \nving`torul. AcestaI.P.A., [i-a desemnat \nving`torul. Acestaeste Charles Lathrop, de la sec]ia america este Charles Lathrop, de la sec]ia america --n`. Materialul sù, intitulat n`. Materialul sù, intitulat „Un danez sal „Un danez sal --veaz` organizatorii excursiilor arhaice dinveaz` organizatorii excursiilor arhaice dinSierra Nevada“Sierra Nevada“ \l vom reda \n conti nua re,\l vom reda \n conti nua re,\ntr-o form` prescurtat` [i adaptat`, \ncer\ntr-o form` prescurtat` [i adaptat`, \ncer--când s` men]inem tonul de umor carecând s` men]inem tonul de umor care„\mbrac`“ aceast` crea]ie.„\mbrac`“ aceast` crea]ie.



ATEN}IE, VIN PRIETENI!ATEN}IE, VIN PRIETENI!De câ]iva ani, dl comisar-[ef Ulrich Rüenpohl, vicepre[edinte la

IPA - Dusseldorf, din landul Nordheim Westfalia - R.F. Germania vi -ziteaz` România. Am avut pl`cerea deosebit` s`-l cunosc, prin in -temediul corepondentului de pres` al redac]iei noastre - dl. Cor ne -lius Hoffmann. „Ulli“, un spirit foarte prietenos [i receptiv, s-a dove -dit \ncântat de primirea pe care i-am f`cut-o, de vizitele la sediul IPA- Poli]ia Capitalei, la Palatul Parlamentului, la Muzeul Poli]iei Ro -mâne din Târgovi[te [i la Curtea Voievodal` din acela[i ora[.

Am schimbat numeroase impresii [i am convingerea c` am cu -noscut un om deosebit. Cu toat` rigoarea, cu precizia [i seriozitatea,nem ]easc` prietenul nostru a dovedit aten]ie [i rela]iilor referitoarela experien]a profesional`. Astfel, a pus la dispozi]ia dlui Laz`rCârjan - Vi cepre [edinte la IPA România - un voluminos compendiude criminalistic`, \nso]it de CD, ceea ce a sprijinit la editarea uneilucr`ri \n care a fost citat pentru bun`voin]a sa [i pentru elegan]agestului.

F lor in ZAGONEANUFlor in ZAGONEANU

Foto:Foto:dl Ulrich Rüenpoh, \n timpul vizitei la Palatul

Parlamentului [i la Sediul Sec]iei Române a IPA, al`turide dnii Cornelius Hoffmann (primul din stânga), dl secre-tar - general IPA - dr. Iulian Medrea [i Viorel Croitoru -Pre [edinte al regiunii IPA - Poli]ia Capitalei

M a t e r i a l e c u \ n s e m n e l e I P A , l aM a t e r i a l e c u \ n s e m n e l e I P A , l a\ n d e m â n a m e m b r i l o r A s o c i a ] i e i .\ n d e m â n a m e m b r i l o r A s o c i a ] i e i .R e l a ] i i l a I P A - P o l i ] i a C a p i t a l e iR e l a ] i i l a I P A - P o l i ] i a C a p i t a l e i


Ora[ul giganticului Palat alParlamentului, este un ora[ \ntreOrient [i Occident, atr`g`tor, pri -mi tor, care invit` turistul lipsit depreconcepte s`-i descopere far -mecul.

Hoteluri de toate categoriile,res taurante, cazinouri, parcuri,mu zee, discoteci, spectacole, mo -numente, magazine, complexurico merciale, Târguri specializatena]ionale [i interna]ionale.

Cele mai vizitate obiective dinBu cure[ti sunt: Palatul Parla men - tului, Muzeul Satului, Muzeul }` -

ranului Român, Gr` -dina Ci[migiu, Par -cul Carol I, ParculHer`str`u, Pia]a Re -volu]iei, Palatul Pa -tri arhiei, Palatul {u -]u, Muzeul Militar,Curtea Veche, Cate -drala romano-ca to -lic`, Centrul istoric,Casa Vernescu,Res ta urantul Cap[a,Carul cu Bere, HanulManuc, Templul

Coral, Biserica Stavropoleos,Muzeul Cotroceni, Biserica “Sf.Nicolae”, Muzeul de IstorieNa]ional` “Gr. Antipa”.

Capitala României este nu nu -mai o mare aglomera]ie urban` ci[i un ora[ al parcurilor: Gr`dinaCi[ migiu, Parcul Carol I, ParculHer`str`u, Parcul Jianu-Kiseleff,sunt adev`rate oaze de agrement[i de educa]ie estetic` prin nu -m`rul mare de statui realizate decei mai mari reprezentativi sculp-tori români dintre care men]io -n`m: Dumitru Paciurea, Frederich

he Monuments and Tourism Patrimony Admi -nistra tion is a public cultural institution, subordinated toThe General Council of the Bucharest City. It wasestablished in the year 1999 by the Decision of theGeneral Council of the Bucharest City No. 85/1999

Its main object of activity is to promote the image of

Bucharest, capital of Romania as animportant tourist site. For this purpose,it develops a multitude of activitiesrelated to research, specialized assis-tance and promotion of tourist objec-tives that give personality to this old andwonderful city. It also collaborates withall the cultural institutions from the CityHall, Ministry of Tou rism, the Depart -ment of Tourism from ASE Bucharestand the Faculty of Geo graphic Studiesfrom the Bucharest Uni versity. It aims to highlight the public forummonuments of the Capital, by specific

activities in collaboration with the Ministry of Cults andCulture, Union of Fine Artists, Professional Artists andArchitects. As its objective, it ensures the enhance-ment and preservation of the city's public forum monu-ments.

TT


C q r ] i p o [ t a l e C q r ] i p o [ t a l e d i n B u c u r e [ t i d i n B u c u r e [ t i

11


Storck, George Apostu, Ion Jalea,Ion Vlad, Romulus Ladea, Ion Iri -mescu, Paul Vasilescu, GheorgheIliescu-C`line[ti, Ioan Bolborea,Mihai Buculei [i prin arhitecturipei sagiste realizate de Mayer,Redont.

Un domeniu special de atrac]ie\l constituie num`rul mare al bise -ricilor ortodoxe [i diversitateal`ca[elor de cult din Bucure[ti [idin \mprejurimi: “Biserica Angli ca -n`, Biserica Sacré Coëur, BisericaArmeneasc`, Biserica Greceasc`,

Sinagoga, BisericaBulgar`, Mos cheea,Biserica Luteran`,Biserica Calvin`, Bi -serica Evan ghe lic`,Bi serica Italia n`, Bi -serica Adven tist`,Mâ n`stirea Ca [in,Bi serica Antim,Schi tul Dârvari, Bi -se rica Visarion, Mâ -n`s tirea Radu Vo -d`, Bi serica Fun de -nii-Doamnei, Bi se -rica Sna gov, Bi se -rica Plum buita, Palatul Mo go [oa -ia, Biserica C`ld`ru[ani, BisericaCernica.

F lor in NECULAFlor in NECULA


Expl ica] i i fo to :Expl ica] i i fo to :1 C`prioara-Parc Her`str`u2 Alexandru Ioan Cuza3 Gigantul de Dumitru Paciurea4 Fântâna Cantacuzino-18705 Monumentul Infanteriei6 Gigantul de Frederich Storck

22 33

44

55 66


EstoniaEstoniaHoteluri pentru membrii I.P.A.

Sokos Hotel Viru,Sokos Hotel Viru, Viru valjak 4, 10111Tallinn. Website: www.viru.ee; E mail: [email protected]

Lepido GuesthouseLepido Guesthouse, Parno mnt. 364, 11612,Tallinn. Website: www.lepido.ee; E mail: [email protected]

Convent of PiritaConvent of Pirita, Merivalja tee 18, 11911Tallinn. Website: www.piritaklooster.ee; E mail: [email protected]

Hotel Kantri,Hotel Kantri, Riia 195, 51014 Tartu. Website: www.paevavilla.ee; E mail: [email protected]

Voore GuesthouseVoore Guesthouse, Voore kula, Saare vald, J gevamaa 49302. Website: www.voorekylalistemaja.ee;E mail: info@ voorekylalistemaja.ee

Hotel PesaHotel Pesa, Uus tn 5, 63308 P Ivamaa. Website: www.kagureis.ee; E mail: [email protected]

Hotel PaduHotel Padu. Heltermaa mnt 22, 92414 Kardla.Hiiumaa. Website: www.paduhotell; E mail: [email protected]

Rezerv`r i le se pot face pr in e-mai l Rezerv`r i le se pot face pr in e-mai l sau contactând I .P.A Estoniasau contactând I .P.A Estonia

Comisia Cultural` Interna]ional`lanseaz` un concurs de fotografie pen-tru membrii I.P.A. Competi]ia se vadesf`[ura din doi \n doi ani, alternândcu concursul de articole scrise.

Se vor acorda premii pe dou` cat-egorii: categoria general`, care va in -clude orice subiect sau tematic`, [i cat-egoria special`, \n care vor fi in cluseimaginile cu aspecte din munca depoli]ie. Va exista un singur câ[ tig`torpentru fiecare categorie, plus un loc aldoilea [i al treilea.

De asemenea, vor fi acordatedou` premii speciale - „Foto Jur na -lism“.

Fiecare participant poate trimite maxim patru imagini.Dimensiunile fotografiilor trebuie s` fie de 20x30 cm. Lafiecare poz` va fi ata[at` o scurt` descriere, \mpreun` cunumele [i adresa participantului. Adresa la care pot fi trimi -se fotografiile este: Bruce Hutton Qsm, FPSNZ, PoliceBruce Hutton Qsm, FPSNZ, PoliceStation, P.O. Box 693, Wellington, New ZealandStation, P.O. Box 693, Wellington, New Zealand.

Ultimul termen, pân` la care vor fi trimise pozele, este 3iunie 2005.

Fotografiile câ[tig`toare vor fi expuse publicului, cu oca -zia celei de-a 33-a \ntruniri a IEC din Irlanda, urmând s` fieoferite [i altor sec]ii I.P.A. din lume, spre vizionare.

Pentru formularul de \nscriere, v` pute]i adresa redac]ieinoastre.

C o n c u r s d e f o t o g r a f i eC o n c u r s d e f o t o g r a f i e


Trec anot impur ie , Trec anot impur ie , t rec an i i t rec an i i \n goan`. . .\n goan`. . .„Jurnalu l IPA“ „Jurnalu l IPA“ va ap`reava ap`readin [ase, d in [ase, \n [ase lun i .\n [ase lun i .Ca s` f i ] iCa s` f i ] ila curent la curent cu act iv i ta tea cu act iv i ta tea Asocia] ie i Asoc ia] ie i In terna] ionale In terna] ionale a Pol i ] i[ t i lo r a Pol i ] i[ t i lo r c i t i ] i publ ica] iac i t i ] i publ ica] iaPOLI}IA POLI}IA CAPITALEI !CAPITALEI !

J U R N A L I P AJ U R N A L I P Apubl ica] ie IPA - Sec] ia Român` publ ica] ie IPA - Sec] ia Român`

Regiunea Bucure[t iRegiunea Bucure[t i„Pol i ] ia Capi ta le i “„Pol i ] ia Capi ta le i “

Edi tor : F lor in ZagoneanuEdi tor : F lor in ZagoneanuRedactor i : Sor in Anghel , Lorena Vel icuRedactor i : Sor in Anghel , Lorena Vel icu

Secretar : Diana PetrescuSecretar : Diana PetrescuTehnoredactor : Dan Cârsto iuTehnoredactor : Dan Cârsto iu

Foto coper ta I - Franc isc VaidaFoto coper ta I - Franc isc VaidaGraf ica (coper ta I I I ) Bob Nico lescuGraf ica (coper ta I I I ) Bob Nico lescu

Tel /Fax: 250.98.89Tel /Fax: 250.98.89E-mai l : ipa_bucurest i@ k. roE-mai l : ipa_bucurest i@ k. ro

S u p l i m e n tS u p l i m e n t

VIA}A, „|N PRIZ~ DIRECT~“

jurnal ipa cop i - 4:jurnal ipa cop i - 4.qxd · 2018-11-28 · |n 2002, la sun city, africa de...

Documents