48 FEUERBACH 4gt-

II

l,t:lr

llljir.Ii

BAZA REi\l,A A IDEOLOGIET

vint tot ce spune gi ce-gi inchi,puie desp'1e *t i'nslgi oriceepoca.

Acea'sti metodd de cercetare istorici, care a d,omin'at inGermania, Ei cauza rpentru care ea a d,ominat prin exce-'lenta in Germania trebuie explicate prin legatura ei cuiluziile ideologilo,r in genere, de pildd cu iluziil'e jurigtilor,oamenilor politici (printre care gi ale oamenilor de stat prac'ticieni), prin mllucirile Ei intorto,cherile clogmatice ale aces-tor indivizi. Pozifia lor in viafa practice, ocupatia lor Eidiviziunea nrutrcii explicl cit se poate de sirnplu aceastdmetodd.

tB . BAZL RtrALA A TDEOLOGTETI

t I.l Relaliile Si f orla productiad

Cea nrai ntare diviziune a muncii materialc ai spiritualeeste separarea oragului de sat. Opozi{ia dintre gral Ei satincepe cu trecerea de la barbarie la civiliza{ie, de la via{ade trib la stat, de la mdrginire locald la nafiune, continu'ind de-a lungul intregii istorii a civilizatiei pind in ziua deazi (Anti-corn-law-league'). - O datd cu oraSul s-a ivitnecesitatea administrafiei, a poli{iei, & impozitelor etc., pescurt a vie{ii comunale gi astfel, in genere, a politicii. Aicis-a manilcstat pentru prima oare tmpdr{irea populafiei indoul rrari clase, care are ca baz\, nemijlocitd diviziuneamuncii qi uncltele de produc{ie. Oragul reprezinti faptulconcentrlrii populatiei,-uneltelor de produc{ie, capitalului,necesitifilor Ei mijloacelor de a le satisface, in timp ce insat vedem tocmai faptul opus, izolarea qi fdrimiiarea. Opo-zifia dintre ora$ Ei sat poate exista numai in condifiile pro-prieti{ii privatc. Ea cste expresia cea mai crasi de subor-donare a individului fafl de diviziunea muncii, fa{d de oanumitd activitate ce i-a fost impusd, subordonare carelace dintr-unul un animal urban mdrginit, iar din celilaltun animal rural mdrginit Ei care reproduce zilnic opozifiade interese ale amindurora. $i aici munca este lucrul prin-cipal ; este o for{d care std deasupra indivizilor, gi, aiitatimp cit aceasti for{d existui, trebuie sd existe gi proprie-tatea privatl. Desfiinlarea opozifiei dintre orag gi sat esteuna ciinlrc rprimele condif ii arl,e unitaf ii societilii, c'on-

difie care, la rindul ei, depinde de un gir de premise ma-teriale ce nu pot fi indeplinite prin simplS voin{i, clupl curnvede oricine de la. prima privire. (Aceste condifii

-trebuie

expuse mai pe larg). Separarea ora$ului de sat poate f i in.feleasl Ei ca separare a capitalului de proprietatea funci-ard, ca inceput al existen{ei qi dezvoltdrii unui capital in-dependent de proprietatea funciari, deci a unei proprietllibazatc nunrai'pe munci gi pe schirnb.

In oragele bare n-au ieinas mogtenire evului mediu dela istoria anterioari, ci s-au constituit din gerbi elibera{i,munca sp.ecificd a fiecrruia a fost singura lui proprietate,cu excep{ia micului capital pe care-l aducea cu iine.,si carcconsta a,proape exclusiv din cele mai necesare unelte megte-gugdregti. concuren{a gerbilclr fugi{i care veneau neconte-nit spre orag, rizboiul neincetat dus de sat impotriva ora-gelor .gi, de .aici, necesitatea unei forfe militare oriqenegtiorganizatc, lcgdtura pe care o constiluia proprietatea cb-mun:i asupra unei anumite urunci, necesitatea unor clldiricomune pentru vinzarea marfurilor lor intr-un timp in caremeseriagii erau totodatd negustori gi, - irnplicit,- neadmi-terea celor nea-utorizafi in aceste clddiri, opozifia de in-terese dintre diferitele meserii, necesitatea

-de a protejamunca invafata cu 'trudd qi organizarea feudali a fntregii{5ri, - toate acestea au fost cauzele unirii in bresle a iu-crltorilor din fiecare meserie. Nu e cazul sr insistirm aiciasupra multiplelor modificriri in sistenrul breslelor, introrduse ca urmare a dezvoltdrii istorice de mai tirziu. Fugagerbilor spre orage a continuat iira intrerupere in t-ottimpul evului mediu. Acegti gerbi, persecuta{i la {ari de stei-pirnii Jotr, ,r,,enea,u individual in oraqe, unrcle giscau'o cct,trunlorganizatS, in fa{a cdreia erau neputinciogi, in care trebu-iau sd accepte situafia pe care le-o impunea nevoia denrunca lor gi interesele concuren{ilor lor organizafi dinorage. Acegti muncitori care veneau individual in ora.:e nLrputeau nicicind deveni o for{I, deoarccc, claci ntunca lorera o muncd de breasld care trebuia invafati, megterii bres-lagi gi-i supuneau Ei ii organizau confornt intereselor lor;daci tnsi munca lor nu trebuia invifatl, deci Ru era omuncd de breasld, ci muncd de salaltor, ei nu ajungeauniciodatd si se organizeze in vreun [el, ci rimineau flebeneorganizati. Necesitatea muncii de salahor in oragc a

4

,i

Iilitl!f -llrlit

ilv

i

II

i

l

5150 truLlElilln ctl bAzn rtEAr-r A iblouo6lLt

creat plebca. Accste orase erau aclevirate ,,asociafiif',create cle necesitatea imediata, de grija pentru protecfiaproprietdfii gi pentru sporirea mijluacelo-r de Pfo.dugliq Ei

.h mijloacelor de aplrare ale diierifilor sii membri. Plebeaacestor oraie era lipsitri de orice putere, prin faptul cd eraalcituitd din oameni str:iini unul de altul, veni{i indivi-dual, care se aflau neorganiza{i in [afa unei forfc organi-zate, echipatl niilitiircgte, care-i supravcghea cu strisni-cie. In cadrul fiecirui megtegug, calfele gi ucenicii erauorganizafi aqa cum o ccrcau interesele meqterilor ; relafiilepalriarhale dintre ei gi megterii lor le dideau acestora opu,tere inidoitai ; ,p,e 'd€ o pa,rte, nr'oqteri'i a'\'eau r.r i,nfluen{5directri asupra intrcgii vieii a calfclcir gi, pe de alta p,artg,intre calfele care lucrau la acelaEi megter exista o legi-turd reall care le unea fafai de callcle celorlal{i megteri qi

le separa de acestea ; in fine calfele erau legate de orindui'rea existenta chiar prin interesul cc-l avcau de a ajungeele insegi nreEteri. De accea, in timp ce plebca se riisculacel pu{in uncoti impotriva intregii orinduiri orlgenegti -rdscoale care, datoriti neputintei ei, nu dddeau nici un re-zultat - caliele se utirgineau la rnici acte de protest incaclrul clifcritelor 'bresle, inerente insiigi existenfei sisiemu-lui cle breasll. Marile riscoale ale evului mediu au pornittoate cle la sat, dar au ritnas fIrI nici un rczultat tocmaisli11 1:ilgza.fiirirliliirrii qi a sta'rii de ina'poiqre a lli,rattilor re-

zultate din aceastl ftirimifare.In orale, cliviziunea niuncii intre diferitele bresle era

inci [cu tbtul primitivi] , iar in cadrul breslelor. ins.eqi,

intre hiferifii lrjcrltori, ea nici nu s-a realizat cle loc. Fie-care lucritor trebuia sd fie priceput intr-o serie intreagd dentunci, trebuia sa gtie sa fercl tot ce se putea face cu unel-tele sale ; circulafia limitatii qi relafiile restrinse dintre di-feritele ot age, populafia puf in numeroasl ;i necesitaf ilereduse au impiecliiat dezvoitarea diviziunii muncii, astfel in-cit cel carc voia sI devinl meqter trebuia sI stlpineasci inintregime nteseria sa. Din aceastii cauzi, |a meqtequgariidin &ul ntecliu se mai constatd un interes pentru speciali-tatea lor, pentrtt iscusinfa de a o exercita, interes care se

putea ricliia pina la nivelul unui anttnlit sinil artistic primi-iiv. De aceca ficcare ttieqtcgugar din evul nlediu era cu

totul absqrbit de \tiunca sa, se alla ia{a de eA intr-Un ra-

polt dc scrvitute pliicutii, subordonindu-i-se mult nrai multdecit muncitorul ntodcrn, ciiruia lnunca sa ii este indife-rentri. I

In aceste orage, capitalul era un capital natural, careconsta din locuip{i, unelte Ei clientela formati pe calenaturall gi mogteniti; din pricina schimbului nedezvoltatqi a circulafici deiectuoase, el nu putea fi realizat gi de aceeaera transmis din tatl in fiu. Capitalul acesta, spre deose-bire de cel modern pentru care este indiferent

-daci este

concretizat intr-un obiect sau altul, nu putea fi evaluat inbani, ci era un capital legat direct de

-munca specificd a

posesorului, inscparabil de ea, gi ca atare un iapital dctip Ieudal.

Extinderea diviziunii muncii care a urmat apoi a con-stat in separarea producfiei de circulafie, forrnarea uneiclasc aparte de negustori, separare care a fost moEtenitddin trecut in oragele rimase din antichitate (intre' alteleimpreund cu evreii) gi care s-a ivit foarte curind in ora-;ele nou fornrate. Astfel a lost creatd posibilitatea unorlegaturi comerciale care sI deplEeasci

- imediata vecind-

tate, posibilitate a clrei realizare depindea de mijloacele decomunica{ic cxistente, de starca securit5fii publice la {arl,condifionatri de situafia politicl (se qtie ci in tot evulntediu negustclrii cllltoreau in caravanc inarmate) qi denecesitd{ile mai mult sau mai pufin dezvclltate ale regiu-nilor care puteau sd aibd legaturi intre ele, necesitifi con-di{ionate, la rindul lor, de gradul de culturd. - O dat[ cuconcentrarea totalitifii relafiilor in miinile unei claseaparte, o datd cu extinderea comerfului, datoritl negusto-rilor, dincolo de imprejurimile imediate ale oragului, apareo ac{iune reciproci intre producfie gi circula{ie. Oraqeleirrtra in legatrrr:i tntre e[e, se aduc noi unelte dintr-unora$ in altul, iar separarea producliei de circulafie pro-voacd o noul diviziune a producfiei intre diferitele oraqe,astfel incit fiecare dintre ele trece in curind la exploatareaunei ramuri de industrie predominante. Limit,area localdiniliali lncepe sa dispard treptat.'In

evul mecliu, oilgenii itin fiecare orag erau silili sise uneascd, pentru a-$i apdra pielea, impotriva nobilintiide la {ara. Extinderea comerfului, crearea contunicafiilorau iicut ca oragele sI cunoascd alte orage,'care izbutiserd4r

BAZA RE;\LA A IDEOLOGTUI JJ52 FEUERBACI]

si protnoveze acelcaqi interese in lupta impotriva aceluiaqiadversar. Din numeroasele asociafii locale de origeni dinriiferitele ora$e s-a ndscut treptal clasa origenilor, a Fiit-gerilor. Datoiiti opozifiei fafa de reiatiiie existente qi. felu-iui cle muncl conclitionat de aceste rela{i,i, condi{iile de

via{ii alc difcri{ilor oraitrctri au dcvcnit condifii conlune perl'tru'tofi gi inclepcndcnte tle liccare orii$ean in parte. Oraqeniiau creat accste condifii in mlsura in care s-au rupt de sis-temul feudal, Ei ei ingigi aLl iost crea{i de aceste condifiiin m?isura in care ei au [c,st condi{ionafi de opozifia lorfatd de feudalitatca preexistentd. O dati cu crearea legltu-rilor clintre diieritcle orage, aceste condifii comune s-auclezvoltat clevenind condifii de clas5. Aceleagi condifii, ace-

lagi antagonism, acelea_Ei interese trebuiau sd provoace inliriii mari- peste tot aceleagi moravuri. Burghezia- insIEi nuse clezvolti decit treptat, o datd cu condi{iile sale ; la rin-clul ei. ea se scindeazi, in funcfie de diviziunea muncii, indiferite frac{iuni gi, pe misuri ce toata proprietatea e1is.-

tentd e transformatd in capital industrial sau comercial,absoarbe pinl la urnrZr toate. clasele po.sedante care au

existat inainte cle ea * (in acelaqi timp ea trans[ormA majo'ritatea claselor lipsitc

'clc proprietate care au cxistat ina-

intea ci Ei o partc-din clasa-poscdanli dc nrai inainte intr-orroul claslclasir numai in illsura in cirrc trcbuie sii ducl o ltrptii co-r"re impotriva unei alte clase ; altiel ei sint ostili unulfafa de c'"lalalt in calitate de concurenli. .Pq de alta P?rl.,Ei clasa devine de sine stdtitoare fatei.de indivizi, astfel.in-cit condifiile de via{i pe care aceEtia le gdsesc sint' predes-

tinate ; clasa cletermina pozifia indivizilor in via{I, qi prinaceasta clezvoliarea lor' personalS, Ei Si i subordongaziteito-u..lagi fenonlen ca 9i subordonarea diferiJilor .indivizii"it ae

-diviziunea muncii, gi el poate ti inlaturat numai

prin clesfiinfarea proprietifii privat. $i u muncii insigi. Am

aritat in repetate rinduri cum aceastd subordonare a indi-viziior fafi cle clasi se dezvolti totodati fntr-o subordo-

nare fafl de tot ielul de reprezentiri etc.

?r..4 ior{ele productiv-e clobindite intr-o localitate, inspecial invenjiile, sint

_ pierdute pentru dezvoltarea Ltt.-

rioari saLr nu, aceasta depinde numai cle extinderea schim-bului. Atita tirnp cit nu

-existi un schimb, care si clepi-

geascd imediata ve-cinitate, fiecare invenfie trebLrie sii^fiefrcutl separat in fiecare localitate; sint'suficiente sirnpleaccidente, ca niivziliri ale popoarelor barbare sau chinr tlrur-boaiele obiqnuite, pentru ca- o {arir cu forfe productive iinecesitl{i dezvoltate si fie pusi in situa{ia'cie a trebui t-bia din nou de la capit. La inceputul istoriei, fiecare inven-{ie trebuia flcutzi in fiecare zi din nou Ei in- mocl inclelren-rlent in fiecare logqlitate in parte. cit ci. slab sint origr.r-rlte impotriva pieirii totale-forfele procluctive dezvoltite,clriar in cazul unui comerf relativ iniins, o clovedesc feni-cienii, ale ciror invcntii au fost in cca nrai rnare nartepierdute pc'ntru multl vreme clin cauza inldturijrii acesteina(iuni rlin comert, a cuceririi ei de cdtre Alexanclru Ei adecaden{ei ci care a urmat clupa aceasta. La [el, cle exem-p.lu, pictura pe sticli din evui mediu. Abia oinci schimbuldevine schimb m.gndial Ei se hazeazi pe marca inclustrie,ci.nd toate.nafiunile sint atrase in lupta'de concnrcnfd, abia'al,unc,i cstc arsigurrati pistrrarca fbrielor proclucIive clo-'binrlitc.

DiviziLurcr nrrrncii inLrc ditcritclc oragc a avLrt clrelltprirnii consccin{ir. nagtcrea. nra.nrr[;rcturilor,'ramrrri c]t: pro-duc{ie care depirgiserl stadiul breslelor. Cea clintii inilorirca manufacturii - ,in Italia gi mai tirziu in Flanclra aavut drept premisd istorici schimbul cu natiunilc siririne.in alte tari - Anglia ti Franfa de pildd

-'manufactrrriles-au linritat la inceput la pia{a interirl. In afari cle premi-scle ariitate, rnanuiacturile mai au clrept premisr

" con-centrare prgnyn{ati a popula{iei, in special 'la saie, prccunrri a. capitaiLrlui (:arg. iniepuse si se acumuleze,

'phrte in

bresle, in ciuda legilor bieslelor, parte in miinile difcri-|ilor negustori.

Felurile de muncd care presupuneau din canul lcculuio magind orioit de ruclimentarr ^s-au dovedit i ti fo;rr-tecurind cele mal apte de dezvoltare. Jesutul, practicatpini atunci la {ari cle catre {5rani ca incieletnicire secun-dari pentru a-;i face imbriclmintea necesarl, a fost prirnamuncd care a primit un imbold gi a fost perfeclionati

* Ea absoarbe in Printuldirect statului, pe urltrd toatcitleologice. (Notti tnorginolit u

rind donreniilc de munci aparf inindpiturile l- [nrai rnult sau ntai pu{in]' ltti Murx).

55s4 FEUERBACII I]AZA REALA A IDEOLOGIEI

prin extinclerea schinrbului. Jesiit<-rria a fost cea dintii tna-hutacturi gi a rzimas cea mai intportantri. Cererca de ma-teriale pentru ,inibriicdminte, care a sporit. o datd cu in-mulfirei popula{iei, inceputurile acumuldrii.Ei mobiliziriicaniialului natural - ca-urlllarc a circulafici accelcrate Ela: hevoii cle articole de lux provocate clc ea

'si favorizate de

extinclerca trcptatii it schinibului in gcneral. - au dat fc-sltoriei atit iantitativ cit ;i calitativ un imbold carc a

smuls-o ciin fornta de producfie dc pina atunci. Pe linga

{iranii (-are {eseau pgntru uz propriu Ei care au continuatqi continul ,inci s-o'f acl, s-a ivit-la ora.,se .o noul clasii cle

iesltori, ale cziror feslturi crau destinate intregii piefe in-i.rt-t., iar de ccle inai tnulte ori chiar piefelor externe.

fesuiul, o muncii care in cclc mai multe cazuri nu cere in-deminare deosebitl ;i care foarte curind s-a impiirfit innenLltttzirate ratnuri, Se opunca prin intrcaga Sa naturiciitugelor breslci. De accea {esutrri a fost practicat, de cclernai ntultc ori, in sate Ei tirguri in care nu exista org?'nizarea cle bicasld qi care au devenit treptat. or-aqe,. inscurt tirlp cliiar ccle nrai infloritoare ora$e ale [ieclrei{ari. o dat:i cLr apari{ia nranufactur ii, neincadratl inbreasla, s-au schimbai gi rela{iile de proprietate. Cel dintiiprogrcs ialii clc caltiLaltrl natural. clc tip fcudal s'a datorat,ivirii negusturilor,'al ciiror capiial cra de la bun inccputmobil, capital in sensul nrodefn al cuvintului, atit .it 99po.t.'vot'bi despre acest lucru in condi{iile de atunci. Al^doilea progres 's-a produs o clatzi cu il'irea manulacturii,care qi'ea I rnobilizaL o masii de 91p-ita.l natural 9i a spo-

rit ,in genere nrasa capitalului mobil fatii. de aceea a !gpi-talului"natural. - IlanLrfactura a clevenit in acela;i timpun reiugiu pcnLru {aranii exclugi sau. prost pintifi de cdtrebresle, igo ^.uni inainte oralele, cu breslelc lor, serviserlde refugi'u pentru f :iranii 'Iasuprili de nobilimea de lafarnI.' Concomitcnt cu aparifia Inanuiacturilor a inceput. o

perioadd cle vagabondaj, pric.inuitb de desfiintarea cetelorfeutiale qi a ariratclor

'clg strinsurd care serviserl regiloriniltotriva vasaiilttr, cltl ;itleliorarea agriculturii .9i. de trans.-

fotittrarea uttor tllari intindcri de piimint arabil in paguni'Chiar clc aici se vcclc cii acest vagirbondaj estp stril-s-J-egat

de clescotnpunerca feudalisnrului. incd in'secoiul al xIII-lea

au fost pcrioade de felul acesta, dar abia la sfirqitul secolu-lui al XV-lea gi inceputul secolului al XVI-lea acest vaga-bondaj caplta un carac,ter general gi de duratd. Vagabon-zii acegtia - care erau atit de numero$i, incit numai Hen-ri,c al VIII-lea al ;\ngliei a pus sa fie spinzurafi 72.000 din-tre ei - flu putut fi determinafi sa rnunceascd numai cufoarte nrare greutate, constringi de mizerie, gi abia dupd oindelungatii impotrivire. Manufacturile, care au inflorit ra-pid in special in Anglia, i-au absorbit treptat. - In timp cenaiiunile - in mlsura in care intr_efineau legaturi intreele practicau mai inainte un sch-imb paEnic unele cualtele, o dati cu aparifia manulacturii diferitele nafiuni auintrat in rela{ii de concuren{d, in luptd comerciald, care eradursd ip.rirn riizboaie, tarri;[,e uupa,l0 protecfionisbe gi p'rohibif ii.De acum incolo comer{ul cirpiiti o insemnlta,te politicl.

O data cu ivirea marrufacturii s-au schimbai Ei relafiiledintre muncitori gi patron. In bresle au continuat sr existerela{ii patriarhale intre calfe gi niegteri ; in manufacturd lo-cul acestor relafii l-au luat rela{iile bineqti dintre muncitorgi capitalist. Dacd la sate Ei in oraEele mici aceste relatiiau. pistrat o nuanfa patriarhald, in oragele mai mari, pro-priu-zis uranufacturiere, curind din acest colorit patriaihaln-a riirtras nici urnrii.

Manulactura gi in gcncre clezvoltarea producfiei au luatun avint enorm prin extinderea schimbului datoriti desco-p_eririi Arnericii Ei a caii maritime spre Indiile orientale.Noile produse importate de acolo, mai- ales marile cantitifi$e aur gi de argint care au intrat in circula{ie, au schim-bat total rela{iiie dintre clase gi au dat o grea loviturd pro-prietifii ieudale funciarc ai muncitorilor.- Expedifiile pusela cale de aventuricri, colonizarea gi in primul rind lirgi-rea piefelor, devenitl acum posibila, gi transformarea lor totmai mult intr-o piafl mondiald au provocat o noul fazl adezvolt:irii istorice, asupra cdreia nu e locul si ne. oprimaici amdnun{it. Prin colonizarea noilor fari descoperite,lupta comerciald dintre nafiuni a fost din nou alimentatagi, in consecillta, a iuai o amploare mai mare Ei a devenitmai invergunatd.

Exiinderea comeriului gi a manufacturii a grdbit acu-mularea capitalului mobil, pe cind in bresle, care n-au pri-

56 FEUERBACH

I-l

II BAZA REALA A IDEOLOGIEI J/

mit nici un stiurulent pcntru sporirea producfiei, capita-lul natural a rlntas stabil sau chiar a diminuat. Comerfulgi manufactura au creat marea burghezie, iar ,in bresle s-aconcentrat mica burghezie, care acum nu mai domina inoraQe ca mai inainte, ci, dimpotrivd, trebuia sI se supunldomina{ici marilor negustori gi manlt[acturieri. De aicideciderea breslelor de indata ce ele au venit in atingerecu manufactura.

In epoca despre care am vorbit, relafiile dintre nafiuniau luat doua aspecte diferite. La inceput cantitatea micdde aur Ei de argint care se aila in circulafie a fdcut sd fieinterzis exportul acestor metale ; pe de altl parte, indus-tria, rnai ihtotdeauna importatl din strdinltate gi deve-niti indispensabili 'in legdturd cu necesitatea de a se dade lucru populafiei crescinde a oraEelor, nu se putea lipside pri'n'ilegiile ce-i puteau fi acordatc, binein{eles nu numaiimpotriva concurenlei interne, ci mai ales irnpotriva celeidin afard. Prin aceste prohibitii inifiale, privilegiile localede hreasli au fost extinse asupra intregii na{iuni. Tarifelevamale qi-au avut oirirEia in ddrile pe care stdpinii feudalile-au irnpus negustorilor care treceau prin domeniul lordrept platd pentru rcnun{arca la jefuirea acestora, dlri caremai tirziu au fost impuse gi cle orage gi care la aparifia sta-telor modernc au constituit pcntrtt fisc ccl triai ,comod ntij'loc de a face rost de bani. - Aparifia aurului 9i argintuluiamerican pe piefele europene, dezvoltarea treptata a indus-triei, avintul rapid al comer{ului $i, ca urmare, inflorireaburgheziei neincadrate in bresle gi a banilor au dat acestormlsuri o altd semnifica{ie. Statul, care pe zi- ce trecea seputea lipsi tot mai pu{in de bani, a men{inut din conside-rente fiscale interdic{ia exportului de aur Ei de argint ; bur'ghezii, pentru care aceste noi mase de bani aruncate pe

[ia1a au constituit obicctul principal al zicaparlrii, au fostpe deplin mul{umi{i de aceste mdsuri ; vechile privilegiiau devenit o sursd de venituri pentru guvern gi se vindeaupe bani ; in legisla{ia vamall au apdrut taxele de export,care nu i5ceau decit sd frineze industria gi n-aveau altscop decit cel pLlr fiscal.

A doua perioada a inceput la mijlocul secolului alXVII-lea Ei a durat aproape pina la sfirqitul celui de-alXVIII-lea. Comer{ul qi naviga{ia s-au dezvoltat mai repede

dccit rlanufactura, care a jucat un rol secunclar; coloniileincepurii sa .devini nrari consumatori, nafiunile iEi im-parfira prin lupte findelungate piafa mondiali care' li sedeschidea. Perioada aceasta incepe cu legile de navigafiepi cu 'lrlrott'opolurrile crolroniira'l,c. Concurenfa dirr,lre n,afiurn,f erainllturati pe cit posibil prin tarife, prohibifii, tratate ; iarin ultima instan{d lupta dc concurentd era dusi si transatrprin. rizboaie (in special rlzboaie

.navale) . Cea mai 'pu-

ternici na{iune maritimi, Anglia, a obfinut prepondereirlain comerf gi in manufactur5. Aici vedem concentrarea in-tr-o singurr {ara. - Manufactura a fost neincetat ocrotiti:pe .pia{a. indi.genl. prin tarif e vamale protecfioniste, pepiaJa coloniald prin rnonopoluri, iar pe piafa 'strlind,

becit posibil, prin tarife vamale diferenfiale.- Prelucrarea ma-terie.i prin19 produse in fara era favorizatd (lina gi in in4nglil, mdtase in Fran{a), exportul de materie priind pro-duga in fara era interzis (lina in Anglia), exportul de ma-terie^ primd

.f mpo-rlaln a fost neglijaf sau suf rimat (bum-bac in Anglia). Na{iunea dominanta in comerf ul rrdrritimEi cr-r cele mai multe colonii igi asigura, firegte, $i cea maimare dezvoltare - cantitativi gi calitativi a manufac-turii. .In genere manufactura nu se putea lipsi de protcc-Jie, .deoarcce la cea mai nricr schimbare ce se produceafn altc {irri ca risca sr-qi piardii piala Ei sir sc'ruinczc;dac:i existau condifii cit de cit fai,;orabilc, ea putca fi cuygurinti lptrodusd inir-o 1{r, dar tocmai de dceea puteafi distrusa tot cu ugurin{a. Totodatd, prin felul in caie erapracticatl la {ard in special in secoh-rl al XVIIl-lea, ea s-aimpletit in a$a mdsurii cu condifiile de existen{i ale uneimase mari de indivizi, incit nici o {ari nu poate indrizni:,i-i punr. in j.o. existcnf a ingiiduind libera concurenf d.De aceea, in misura in care ajungea sr faci export, manu-factura depindea in intregime-deixtincler.a sau cle restrin-gefe3 comertuiui gi exercita 1a rindul ei o influenfr (rela-tiv foarte micr asupra lui. De aici importan{a 'ei

secun-fari gi de aici influen{a negustorilor in secolul al XVIII-lea.) Negustorii gi in special armatorii au fost aceia careau insistat cel mai mult asupra protecfionismului de stat gimonopolurilor ; ce-i drept, manufacturierii au cerqt gi auobfinut gi ei protec{ie, insd ca insemndtate politica au statintotdeauna in urma,negustorilor. oragele'comerciale, in

:;a:f,t;

58 FI]UERBACII

special ccle tttaritinte, au atins un oarecare nivcl de civi-liza{ie 5i de dezvoltare ip stil lllare burghez, pe cind in ora-gele'industriale corttinua sii domine cel mai pro-!q!-t-a! spi-iit rnic-burghez. Comp. Ailiin etc. Secolul al XVIII-lea a

fost secoluf cc,tnerlului. Pinto spune acest lucru rdspicat.:,,Le,conlulerce fait la niarotte du sidcle"' Ei ,,Depuis quel'quc terups il n'est plus question que de cotnnlerce, de navi'gation et de ntarine" *t.-l Aceiste perioadd este cle ascmenca caracterizati prinincetarea interdicfiei exportului de aur 9i argint, prin ivi-rea comerfului cu bani, a bdncilor, a datoriilor pubiice, abaniior de hirl.ie, a specula{iilor cu acfiuni qi hirtii de va'loare, a agiotajului de tot felui li a dezvoltdrii sistemuluimonetar in general. Capitalul a pierdut din nou o bundparte din caracterul natural pe care-l .avusese la incep.ut.

Dezvoltarea itnpetuoasii a concentrlrii comerfului li a

manufacturii 'intr-o singurl far5, Anglia, in cursul seco'lului'at XVII-lea a creat treptat pentru ea o piatd mondiallrelativii Ei prin aceasta o cerere pentru produsele manu-facturate'ali acestei {Iri, care nu mai putea fi satisilcutdde forfele de producfie industriale de pina atunci. Aceastdcerere, care depzigea for{ele de producfie, I fost forfa m9:trice care a dris la cea cle-a treia perioadi a proprietl{iiprivate de la evul tucdiu iucoacc, intrucit ea a creat lllareainclustrie - folosirca fc.rrlelor naLurii in scopuri industriale,magipile fi cL'a ntiti dczvoltatd diviziune a muncii. Cele-lalte condilii ale accstei troi faze existau deja in Anglia -libertatea concLlren{ei in cadrul na{iunii, crearea mecaniciiteoreLice (mecanica desat'irgiti de Newton a fost in general,

- ,,Cotltr'riul cstc calrrl dc blitaie aI sccolului". - Nrttu Trod.**

- ,,Dc la un tirtrp itrcoacc ntl sc vorbegtc dccit dcsprc co'ttter[, navigalie gi tuaritti". - Nota Trttd. Migcarea ca_pitalului,, deiiconsiderabil accclerat:i, era totuqi inci reiativ tnceata. h'arimllareapie{ei mondiale in pdr{i izolate - fiecare din aceste P4r{i..fiind er-illoatati de o alt;r- nafiune -, excludcrea concurcnlei. dintre . na'iiuni, caracterul grcoi ai producliei insiqi, pleclm 1i faptut ci siste-mul

'binesc era te-abia in priinele sale

-stadii, au frinat foarternult circuia{ia. Urnrarea a fbst spiritul de bdcan, murdar Ei. mes'chin, propriu tuturor negustorilor de atunci Ei tuturor modurilor de

negof.- Irr contparalie cu nranufacturierii Ei mai cu seama cu mese'riagii, ci au fost dcsigur ntari burghezi; in comparalie ittsl cu ne'gudtorii ;i ctr industrialii din perioada urmltoarc, ei au rdmas tnic'burglrczi.'Comp. A. Snrith. (Notu lui Marx Si Engels).

BAZA REALA A IDEOLOGIEI

in secolul al XVIII-lea cea mai populari gtiin{a in Fran{agi in Anglia) etc. (Pretutindeni libera concureniA, chiar incadrul na{iunii, a trebuit sI fie cuceritd prin revolufie1640 qi 1688 in Anglia, 1789 in Fran{a). Curind concu-ren{a a silit fiecare {ard care nu voia sd-gi piardd rolulistoric si-gi protejeze manufacturile prin noi mdsuri va-rnale (vechile tarife vamale nu mai erau eficace in luptaimpotriva marii industrii), iar scurt timp dupd aceea seintioducl marea'industrie, protejind-o cu ajutorul tari[e-lor vanrale. In pofida acestor misuri de protec{ie, mareaindustrie a universalizat concurenta (ea este libertatea co-mer{ului in practici ; in cadr,ul ei protecfia vamali estenumai un paliativ, o mlsuri de aperare in limitele liber-ta{ii comerf ului), a fdurit mijloacele de comunica{ie gi pia{amondiala modernd, $i-a subordonat comertul, a transfor-mat tot capitalul in capital indusirial Ei a gencrat astfclcircula{ia rapidl (sistemul lllncsc dezvolta,t) Ei centraliza-rea capitalurilor. Cu ajutorul concuren{ei universale ea asilit pe toti indivizii si-si incordeze in cel mai inalt gradcnergia. Ea a nimigit oriunde a putut ideologia, religia,ntorala etc., iar unde n-a reugit a fdcut din'ele minciunivddite. Ea a creat pentru prima oare istoria mondiali, inscnsul cd a pLls satisfacerea.necesitdfilor fieclrei na{iunicivilizatc Si ale ficciirui individ din cadrul acesteia in de-pendenfl de intreaga lume gi a distrus exclusivitatea natu-rall de pinl atunci a unor nafiuni. Ea a subordonat ca-pitalului gtiinlele naturii ri a rdpit diviziunii muncii oriceurmd de caracter natural. Ea a distrus in genere legiturilenaturale, in mlsura in care acest lucru e posibil induntrLrlmuncii, Ei a redus toate rela{iile naturale la relafii bdneqti.In locul oraqelor de altddatl, care s-au clezvoltat in modnatural, ea a creat marile ora$e industriale moderne, careau aparut peste noapte. Oriunde a pitruns, ea a distrus me-seriile gi in genere toate treptele anterioare ale industriei.Ea a desdvirgit victoria oragului comercial asupra satului.(Cea di'ntii premisd a ei este sistemul automat. Dezvolta-'rea marii industrii a produs o masl de forfe productivepentru care proprietatea privati a devenit o cItuES,) a$acurn devenise breasla pentru manufacturl Ei nregte;ugulpracticat pe scard rcdusd de la farI pentru meseriile indezvoltare, Sub domnia proprietd{ii private aceste forle

59

.W. :.'"s, €Af;:c*P' :: i,,XF.l

60 FEUERBN CH

prod.uctive nu iau decit o dezvoltare unila:terall, devin pen-tru majoritate forfe distructive, iar o'sumedenie'de astfelde for{e nici nu-gi pot gisi intrebuinfare in condifiileproprietS{ii private. Marea inclustrie a produs peste tot in.general accleaEi rela{ii intre clasele societd{ii gi prinaceasta a nirnicit particularita{ile diverselor na{ionalitti{i.$i, in sfirgit, in tirnp ce burghezia fieciirei nafiuni mai pis-treazd incl interesele sale nafionale speciale, marea in-dustrie a creat o clasd care la toate nafiunile are acelagiinteres gi la care na{ionalitatea este deja nimiciti, o clasicare e realmente degajatd de intreaga lume veche gi tot-odatl ii este opusd. Ea face insuportabile pentru muncito.rnu numai rela{iile sale cu capitalistul, ci Ei munca insSgi.

Se inf elege cd marea industrie nu a junge in toatelocalitifile unei firi 1a acelagi nivel de dezvoltare. Acestlucru nu fine insi in loc migcarea de clasd a proleta-riatului, pentru cI proletarii creaf i de marea industriepigesc in fruntea acestei migciri gi atrag dupi ei in-treaga masl gi pentru ci muncitorii exclugi de la mareaindustrie sint pLrgi de aceastd mare industrie intr-o si-tua{ie gi mai rca decit muncitorii din marca industrieinsIEi. La fel ac{ioneazd {irile in care s-a dczvoltat o

marc industric asrrpra {Irilor ph-rs ou ntoins t ncindus-triale, in misura in care acestea sint atrase prin schim-bul mondial in lupta de concurenfi universalei*,

Aceste forme cliferite sint tot atitea forme de orga-nizare a muncii Ei, prin urmare, a proprietetii. In toate pe-

ii{EL-!Erifi-.Pr.{.i6' i:*"l!{ r

.?.i3

:l{{;'+:-

;,.t:-:l .ii":t

:.i r

Ili.

ri: .. ilti1{1f.,*i.,r

ri\-

i''L-

rirl

:!i,'4{

i.r.l

,.ii:'T

:':\.:,.!t .

.:.]r$

..i:

1:. ,

:r.-"'

9.,:sr

* - mai mult sau mai pulin. - Nota Trad.

** Concurenf a izoleaz\ pe indivizi unul fafi de altul, nu numaipe burghezi, ci gi mai mult inca pe proletari, degi ii stringelaolalti. De aceea trece mult timp pini ce acegti indivizi se pot uni,fir5'sd mai vorbim de faptul ca pentru aceasti unire - dacd estevorba si nu fie pur locali - trebuie'intii create de marea industriemijloacele necesarc, marile ora$e industriale gi comunicatiile rapideEi ief tine. De aceea orice putere organizati opusl acestor indiviziizolaf i, care traiesc in condiIii ce reproduc zilnic aceasti 'izolare,poate fi invinsa abia dupi lupte indelungate. A cere contrarul arechivala cu a cerc ca in aceastl uerioadi rlctcrminatd a istorici sinu cxiste concrrrcn{a sau ca indlvizii szi nu sc ntai gindcascd larelafiile asupra clrora nu au nici un control din cauza izolSrii lor.(Nota lui Murx St Engels)

BAZn nCnLil A IDEOLOGIEI 61

rioadele a avuttente, in misura

loc o reunire ain care ea a fost

for{elor productive exis-ceruti de necesitati.

l2.l llaporlul.statului Si_ drcptului Iala de proprietate

Atit in lumea anticii cit qi in evul mediu, prima forrnide proprietate este proprietatea de trib, condif ionati laromani in special de rizboi, la germani de cregterea vi-telor. Ca urmare a faptului ca intr-un ora$ conlocuiescmai multe triburi, proprietatea de trib se infifigt'aza lapopoarele antice ca proprietate cle stat, iar dreptul f ie-clruia asupra acestei proprietd{i ca simpld possessio ',care se liniiteazd insi ca in genere proprietatea detrib numai la proprietatea funciari. Proprietatea pri-vati propriu-zisd apare la cei vechi, ca gi la popoarelemoderne, o dath cu proprietatea nlobiliari. - (Sclavagismfi comunita'te) (dominium ex jure Quiritum'*). La po-poarele care provin din evul mediu, proprietatea de trib sedezvolta trecind pri'n diferite trepte - proprietate funciardfcudalii, proprietate rnobiliarl corpc,rraIivi, capital manu-facturicr - pini ce rlevinc capititlul modern, nlscu't de nta-rca industrie qi de concurenfa universali, proprietate pri-vatii purd care a dczbrlcat orice aparenfl dc comunitate gia pus caplt oricarei influenfe a statului asupra dczvolt:iriiproprietifii. Acestei proprietAfi private moderne ii cores-punde statul modern, care prin impozite este cumparat trep-tat de proprietarii privafi Ei care prin sistemul datoriilorpublice incape complet pe mina lor, iar prin urcarea gi sci-derea efectelor publice la bursa existenfa lui a ajuns sa de-pinda'complet de creditul cornercial pe care i-l acorda pro-prietarii priva{i, burghezii. Nemaifiind o slare, ci o clasd,burghezia e acum silita si se organizeze pe scari natio-nali, gi nu local5, gi sI dea o formd generali intereselorei comune. Prin emanciparea proprieta{ii private de comu-nitate, statul a cdpltat'o c'xistenf a de sine statatoare, ale-turi de societatea civild 9i in afara ei ; el nu este insade f apt altceva decit fornra de organizare pe care burghezii

' - poscsiune. Nota Trad...t - proprietatea unui cetafcan ronlan. - Nota Trad.

62 l-'euertnacH

o acccptii in nrod nccesar pcntru a-qi garatrta reciproc, atiLin interior cit pi in afarl, proprictatea gi interesele lor. Oindependen{a a statului mai existd astlzi numai in {drile incare stariie nu s-au dezvoltat complet in clase, in care std'rile, inldturate in {Irile mai inaintate, mai joacl incd un rol 9iin care exista o amesteclturd astfel incit nici una din parfilepopulafiei nu pr-rate ajultge sI lc dorninc pc cclelalte. Acestae in special cazul Germaniei. Exemplul cel mai desivirgit destat modern este America de Nord. Autorii francezi, en'glezi gi americani contemporani se pronunfd tofi in sen-sul cI statul existi numai de. dragul proprietdfii private,astfel cd acest lucru a trecut gi in congtiinfa comund.

Intrucit stalul este forma in care indivizii care f acparte din clasa dontinanti ili promoveazd interesele co-mune gi in care se incheagi intreaga societatc civill din-tr-o epocii, rczult;i ci toate institufiile comune se mani-festl Ei capiltl o fornrl politicl 'prin mijlocirea statului.De aici iluzia cI legea ar avea la bazb, voinfa, gi anumevoin{a liberd, rupti de baza ei reald. Tot astfel drepiule redus apoi la lege.

Drcptul privat se dezvoltl paralel cu proprietaiea pri-'vatl prin descompunerea comunitlfii naturale. La ro-ntani, dczvoltarca proprictrilii private gi a dreptului privata rinras fIrI altc urrniri industriale Ei comerciale, deoa-rece intregul lor mod de producfie a rimas neschimbat.'La popoarele moderne, la care comunitatea feudald a fostdesfiinfata prin industrie gi comer{, a inceput o dati cunagterea proprietdfii private .$i...a dreptului privat o .Iazdnoul, care s-a dovedit capabild si se dezvolte mai de-parte. Antalfi, prinrul orag care a facut in evul mediu co-nrerf rnaritim pe scari largl, a fost acela care a intoc-

. mit gi dreptul rnaritim. Indatd ce industria Ei comerf ulau dezvoltat rnai departe proprietatea privatd, la inceputin Italia, iar mai tirziu in alte {dri, dreptul privat roman,a$a cum iusese elaborat, a fost reluat gi ridicat la ran-gul de autoritate. Cind mai tirziu burghezia a dobinditatita putere incit monarhii au luat apdrarea intereselorei pentru ca cu ajutorul ei sI doboare nobilimea feudail,abia atunci a inceput in toate tlrile - in Franta tn'se-colul al XVI-lea dczvoltarea propriu-zisd a dreptului,

BAZA ITEALA A IDI]OLOGIEI

luindu-se ca bazd, in toate fdrile, cu excepfia Angliei, co-dicele roman. Dar pentru ca dreptul privat si poatd con-tinua si se dezvolte, a fost necesar sI se introducd qiin Anglia principii ale dreptului roman (in special in ce

' privegte p,roprietatea mobiliari). (Se nu s€ uite cI, la felca Ei religia, dreptul nu are o istorie proprie).

In dreptul privat, relafiile de proprietate existente sintexprintate ca rezultat al voinfei generale. Insugi jus utendiet abutendi * exprimd, pe de o parte, faptul c[ proprie-tate,a privatl a devenit absolut independentd de colecti-vitate gi, pe de altl parte, iluzia cd proprietatea privatdins5gi s-ar baza numai pe voinfa privatS, pe posibilitateade a dispune in mod arbitrar de obiect. In practicd,abuti ** are limite economice foarte precise pentru pro-prietarul privat daci nu vrea sd-gi vadd proprietatea Eio datri cu ea jus abutendi trecind in alte miini, deoarecein genere obiectul, considerat numai in raport cu voin{as2, nici nu este obiect, ci devine obiect, proprietate realiabia in procesul schimbului gi independent de drept (orelalie, adici ceea ce filozofii numesc o idee) ***. In dez-voltarea ulterioard a rela{iilor de proprieia,te, aceastdiluzie juridicl care reduce dreptul la simplii voinfd ducein mod necesar la situa{ia cd cineva poate avea un titlujuridic asupra unui obicct fara sa aibl in realitate obiec-tul. DacI, de pild5, din pricina concuren{ci un teren in-ceteazd sI dea rent5, proprietarul acestuia ili plstreaz[ .

titlul juridic asupra lui, inclusiv jus utendi bt abutendi.Dar el nu poate face nimic cu titlul, el nu posedd nimicca proprietar funciar, dacd nu are, in afari de aceasta,destul capital pentru a-$i cultiva pimintul. Prin aceeagiiluzie a jurigtilor se explicl gi-faptul cd pentru ei, ca Eipentru orice cod in genere, este cu totul intimpldtor cdindivizii intri in relafii, de pildd incheie contraite, Ei cIacestea sint considerate ca relafii in care intri sau nuintri aup_u voie gi al clror confinut {se bazeazd in intre-

63lili.eg

t,fiiE.T

r+

abuza) ; definifia proprieta{ii in dreptul roman.l - Notu Trad.t* - consuma{ie (rle asemeneu; abuz). - Nota Trad.

. :** Ilel4ie pentru Iilozof i: idce. Ei cunosc numai relaf ia ,,Omu-lui" cr.l sine insugi, qi rlc accea pcntru ci toate relaf iile'rcale de-vin itlei. (Notd marginuld q |ui Murx).

*,!i *r- r:w,s* "^ :-"Yrytfnrys

64 FI]UEIIt}ACI-I

gime pe bunul plac al contractan{ilor. - Ori de cite ori,prin dezvoltarea industriei gi a comer{ului, s-au flurit noiforme de r-ela{ii, de exemfllu societdfi de asigurare etc.,)dreptul q fost. de fiecare datd nevoit sd le a6cepte ca noimoduri de dobindire a proprietlfii.

' Nimic nrai obignuit decit ideea cI in istoria cle pinlacum totul s-ar fi redus la a acapara. Barbarii oiapa-reazd imperiul roman, Ei prin iaptul acestei acapardrieste explicatd trecerea de la lumea antica la feudalitate.La acapararea de cltre barbari totul depinde insi defaptul dacd na{iunea cuceritd dispune de forfe productiveindustriale dezvoltate, cutlr e cazul popoarclor- moderne,sal dacd forfele 9l productive se bazeazl mai ales peunire gi pe comunitate. Acapararea mai este condifionairigi de obiectul care e acaparat. Averea unui bancher con-stind din hirtii nu poate fi acaparati fIrI ca accla careacapareazS, sI se supuni condi{iilor cle produc{ie gi dec-irculafie din fara cuceritd. La fel gi intregul capital in-dustrial al unei firi industriale moderne. $i, in fine,foarte curincl acapararea are pebte tot un sfirEit, iar cinclnu mai e nimic de acaparat trebuie si se inceapl a seproducc. Din accastir ncccsitatc clc a prodrrce, c:lrc sciveqte fo-arte curind, rczr,rltd ca forma de cornunitate arlop-tatl dc tuceritorii carc s-au stabilit trebuie szi corespundltreptei de clczvoltare a forlelor productivc pe care le-augasit, sau, daci acesta nu e cazul din capul iocului, formacomuniti{ii trebuie'si se schimbe dupi for{ele procluctive.4Eu se explici gi faptul care pare

- sd fi fosf peste totobservat in perioada urmitoare migraf iunii popoarelor,Ei anume ci sluga era stipin Ei cd foarte curind cuceri-torii au preluat de la cei cuceri{i limba, cultura qi obi-cciurile. ,Feudalismul nu a fost nicidecum adus de-a gatadin Germ.ania, ci Ei-a avut originea, in ceea ce-i privbgtepe cuceritori, in organizarea lor militard din timpul cu-ceririi, iar aceasta a evoluat in feudalism propriu-lis abiadupd cucerire, datoriti inf luen{ei for{elor

- productive gi-

site in {5rile cucerite. Cit de mult a fost determinatiaceastd forml de forfele productive ne-o aratd incerci-rile eguate de a impune alte forme izvc-rrite din reminis-cenfele_Romei antice (Carol. cel Mare etc.).

I]AZA REALA A IDEOLOCIEI

{3. Unelte de produ.clie

Si Iorrne de proprietate naturale St creutc de ciuilizulic]

... * este gisit. Din primul caz rezultii premisa uncidezvoltate diviziuni a muncii pi a unui conterf intins, dinal doilea caz mlrginirea locali. In printul caz inrliviziitrebuie adunafi, in al doilca caz ei inEigi sint unelte dcproducfie allturi de uneltcle de prodLrc{ie date. i\ici intcr-vine deci deosebirea dintre uneltele de proclucfie natttralegi cele crcate de civiliza{ie. Ogorul (apa etc.) poate [i con-'siderat ca unealtl de produc{ie naturall. In prirlul caz,cind este vorba de unealta de proclucjie naturarlir, indiviziisint subordonafi naturii, in al cloilea caz unui proclus almuncii. De aceea proprietaiea (proprietatea lunciarl) aliareSi ea in primul caz ca o dominafie directi, naturaiii, in al doi-lea caz ca o domina{ie a muncii, in special a nruncii acunu-late, a capitalului. Primul caz presupllne cI indivizii sinttuniti printr-o legitura oarecare, fie fanrilie, fie trib, fieinsugi plmintul etc. ; al doilea caz c5, ei sint independen{iunul de altul Ei ii leagi numai schimbul. In primr"rl caLschimbul este mai ales un schimb intre oamcni qi naturit,run schinrb in care mllnca oamcnilor c.ste schirnltrti ncproduselc naturii ; in al doilca c^L el cstc prin excelenf lun schinrb intre oameni. In prirnul caz cstc suIicicrrti ()

inteligen{I omeneasci medie ; activitatea fizicl qi cea spi-ritr-ralI nici nu sint incl separate ; in al tloilea caz divi-ziunea in muncd spirituali qi in muncri fizici, trebLrie srifi fost infaptuitri in practicS. In primul caz donrinaf!aproprietarului asupra celor lipsif i de proprietate poateavea la bazd, rela{ii personale, un fel cle cotnunitate ; inal doilea caz ea-trebuie sI imbrace o infa{igarc rnateriallintr-un al treilea element, in bani. In primul caz existdmica industrie, insd subordonatl folosirii Lrneltelor depro.g!ucf ie naturale 9i'deci fari diviziunea muncii intrcdifeiitii indivizi ; in al doilea caz indusiria existii nunraiin Ei prin diviziunea muncii.. Pini acum am pornit de la uneltele de producfie, ;ichiar aici s-a vizut necesitatea proprietifii private pentruanumite trepte ale industriei. In industria extractivii, pro-

* Inccputul accstui

5 - Ideolofln germand

capitol lipscatc. - N oto Red.

I]AZA REALA A IDEOLOCIEI 67tJ () IIIJUDRDACI I

prictatca ltrivuti ttrlri cuincidc incii intru totul cu lllunca :

in mica iirdustritr gi irt toatzi agricultura de pind acunl,proprietittea cste conseciltta necesare a uneltelor de pro-duitie clatc. Contradic{ia dintre unealta de produc{ie 9iproprietatea ltrivlta in lllarca industrie este un. produs

ilrof riu lrccstciit, pentrLl 1;roduccreil. clruitl eit trcbuie siiic-dei,r loarte rlczvollatii. Dcci abia o datri cu nlarea in-,dustric trstt llosibilii gi cles[iin{area proprietzifii private.

In ntarea intlustric gi in concurenli, toate condif iiiede existenfa, iiniitirile, uniialeralitatea indivizilor sint -

contopilc in ccle-clor-rir fornie simple : proprietate privatdgi nruuca. O clatii r)Lt lxrnii, toate lorntele de schinrb 9iscltinrbul insr-r1i apltr pe ntru indivizi ca intimplatoare.Rezitla dci:i iir uaiura banilor ca toate relafiile cle piniircLlln ilLr iost nruniti rcla{ii intre ir-rciivizi in condifii de-lcrrtrittatc, i:tr llu itttrc indivizi ca indivizi. Accstc coll-dilii sinl rcdLrsc la clouii la ntunczi acumulatii, res'lrectiv proprietate privatii, gi la tnuncd realI. Cind uniiriin ele disparc, scitirtrbul stagneazI Economigtii moderni,'de pilrla Sistrondi, Clterbulicz ctc., opun associalion dcsindiviclus * lui associatiou dcs capitaux r*. Pc clc altlparte,.. indiviz.ii inqipi

, sinL^ cornplct^ suborclouafi. diviz,iunii

nruncii li, prin accasta, sint pugi in cea ltlai clelllini clc'pcnde.r.rfli unii. falli dc alfii. In ntiisura in carc, in caclrulnruncii, proprietatea privatii este oltusl muncii, ea se dez-volta din necesiiatci.L acurnularii. Ea mai pdstreazd inciila inceput forma cortrunitiifii, clar in dezvoltarca ulterioarasc apropic tot mai trult rle forma ntodernd a proprietdfiiprivate. Diviziunca rnuncii irnplicti de la bun inceput 9i<liviziunea cotdiliiktr tlc trttutcti, a uneltelor ;i a nlateria'lelor, o clatai tru accasta farinii{area capitalului acumulatintrt: diitrrifi proprietari gi prin aceasta separarea capi-talului gi a trturtcii, gi diferitele iorme ale proprietd{iiinsiipi. Cu c-it sc dezvolta mai nrult cliviziunea muncii pir:ri cit crc'qtc acLlu'rularrea, cu atit urai puternic se dezvgliirgi accasta separarc. r\'lttnca instiqi poate cxista numai pre-suprunind accasti sellararc-Aici

se vidcsc, atradar, douir lucruri. In primul rind,

!lgle_d. produclic apar ca total independente Ei rupte

* - asoci('rca intlivizilor. - Nola 7 rud.

tt - asocicrca caoitalirrilor. - Nolc frod

dc iniiivizi, ca o lunte aparte'alilturi de ei, din cauzi cir

inclivizii, ale clror forle sint, traiiesc' iniprigtia{i 9i inopozi{ie unii cu alfii, in. timp.ce, p9 d.. altd, parte,. aceste

idrte 'sint forfe reale numai- in cidrul relafiilor ,9i lega-

turilor clintre' acc;ti indivizi. Deci, pc il. o llartc, o to-

talitatc de for{e pr<;ductivc care au irnbr;icat oarecunl o

forn:i obiectivii $i nu nrai Isint] pentru indivizij ingigiforfe ale inclivizilor,. ci ale proprietifii private, adicS',u19,

inclivizilor numai in tnlsura in caf e ei sint proprietariprivafi. In nici o perioadd anterioari forfele productivenu au imbracat aceast-I formii indiicrent:i fa{i de rela- .

{iile dintre inclivizi ca indivizi, pentru cd inseqi rela{iilel,or erau inca mdrginite. Pe dc altd parte, in-fa{a acestorforfe productive s{I' majoritatea indivizilor de care s-aurr$t iccste forfc Ei care, lipsifi de oricc. confinut lgal alvidlii, au devenit astiel indivizi abstrac{i, iiind insri Pu.?itocmai prin acest iapl in . situafia cfc a intra in rela{iiunii cu alfii ca indiuizi.

Singura legituri pe care ei o mai au cu for{ele PIo-ductive"gi cu [ropria'lor existenli, munca, a,.pierdut piniSi attarenta db activitate propric r;i Ic nienfinc cxisLcnlanuniii nr'.itilind-u. Pc cind-in-peri<,radcle anterioarc activi'tatea prolllie gi llroclucerca villii tnatcrialc .9raLi separa.Lc

prin tiptut ce reveneau unor persoanc diferite, iar.proclu-[.i., ui.1ii materiale trecea,

- ilin- cauza mlrginirii indi-

viziior in$iqi, clrept un mod inlerior de activitate PrqPrt^e,acum ele' se clesilart una de alta atit de mult, incit ingenere viafa 'materiali apare .ca scop, , iar producereaicestei viefi materiale, munca (in prezent singura

. formi

posibilii de activitate proprie,. dar, dupd cum vedem, o

iormi negativl) , apare ca mijloc.s-a aiuns cleci atit de departe, incit i.ndivizii trebuie

si-Ei insuEeasca totalitatea existenti a lorfelor productivenu humai pentru a ajunge la o aclivitate pr.oprie, ci, in ge-

nere, pentiu a-gi asigura existenla. Aceasti insugire estS

.onailionati in'primirl rincl cle obiectr.rl care urricazi a fii*uEit-- de ioilele productive, dezvoltate.ca o totalitate

$i' cire exista numai^'in caclrul unor relali'i universale'Aceastl insugire trebuie sI aibi deci ciriar din acest punct

cle veclerc utl caracter universal, coresptrnzator forfelor prcl-

cluctive gi circulafiei. Insuqirca acestor lorfe nu cste in slllC

5r

:"r*&r. *, ..# {rre.",:*r', ia$ jtiir'{$ir'r:iP'^' -t.tffi

ti968 FEUERBACHBAZA REALA A IDEOLOGIEI

prie coincide cu transformarea .rela{iiior concli{ionate dc piniacum in relatii intre indivizi c3 :0tare. O dati cu insuEireatolalit5{ii for{elor productive de citre indivizii asociafi, pro-prietatea privatl inceteazl si mai existe. In timp ce inistori,a de'pinI acum o condifie sau alta aplrea intotdeaunaca intimplitoare, acum a devenit intimplStoare izolarcainsdgi a indivizilor Ei profesiunea particularl a fieclrui itt-divid in parte.' Pe indivizii care nu mai sini 'subordonafi diviziuniimuncii, filozotii gi i-au reprezentat ca un ideal denumit,,omul" 'gi intregul proces descris- de noi l-au conceputca proces de dezvoltare ,,a omului", astlel cI' inclivizilorde pini acllm le-a fost subsfituit pe tc.rate treptele isto-rice ,,omul", prezenfat drept for{a rnotrice a' istoriei. Intre-gul proces a fost astf'el conceput ca un proces de autoinstriii-nare ,,2 omului". Acest lucru s-a produs in special clincauzd ci individul mijlociu de pe o trcaptl ultcrioari [,,fost] totdeauna substituit celui de pe treapta antcrioarl,iar congtiinta ulterioard Ia fost] atribuitd indivizilor an-teriori. Prin aceasti inversare, care din capul locului faccabstraciie de condi{iile reale, a fost posibil sd se' trans-lorm.e inircaga istor:ie intr-un proccs de clezvoltarc aconEtiin{ci. .

Din conccpf ia istoricl expusi sc nrai clblin, in Iinc,urmdtoarele rezultate: 1) In dezvoltarca for{elor produc-tive intervine o treapth pe care iau nagtcre forte de pro-ducfie gi mijloace de schimb care tn cadrul relafiilor exis-tente aduc numai nenorociri, care nu mai sint for{e deproduc{ie, ci forte cle distrugere (maginile gi banii),gi, legat de aceasta, faptul ci apare o clasir care trebuiesd duci toate poverile societif ii - f 5ri si se bucure deavantajele ei, care este eliminatd din societate, este im-pinsd la opozifia cea mai hotdritd fafd de toate cclelalteclase ; o clasi care formeazi majoritatea tuturor nrem-brilor societi{ii gi de la care pornegte conqtiin{a ci cstenecesarl o revolufie radicald, conEtiin{a comunisti, carese poate, firegte, dezvolta gi la alte clase prin in{elegereasituafiei acestei clase; 2) condi{iile in care pot ti [olositeanumite forfe de producfie sint condifiilc. donrinafici uncianumite clase'sociale, a cirei forfa socialS, provenitii din

altccva rlecil dezvcrl Ialca allti tudini Ior individuale, corespun-zatoare uneltelor niateriale de Producfie. Insuqirea unei to-talitd{i de unelte de productie este - chiar gi pentru acests.implufapt - dezvoltarea unei totalita{i de aptitudini la in-divizii ingigi. Aceastr i'nsugire este apoi condifionata de indi-vizii care iEi insupcsc ccva. Numai ploletarii moderni, cu cle-sdvirgire excluEi de la orice activitate proprie, sint in staresI-gi impuni activitatea proprie totald, care nu'm,ai e limi-tatd Ei care constd in insuEirea unei totaliteti de forf,o produc-tive. gi.in dezvoltarea unei totalitS{i. de aptitudini,- presu-pusd de aceastd insuqire. Toate insugirile revolutionareanterioare au fost limitate. Indivizii a cdror activitate pro-piie g fost mdrginiti printr-o unealti da produc{ie rirar-giniti gi prin relafii restrinse gi-au insuqit aceastd unealtiide producfie mdrginitd gi de aceea n-au ajuns decit la onoui limitare. Uneltele lor de producJie au devenit pro-prietatea lor, clar bi ingiqi au' rdmas subordoniti ciiul-ziunii muncii gi propriilor lor unelte de produc{ie. Latoate insugirile de pina acum, o masi de indivizi a rdmassubordonatd unei singure unelte de produc{ie ; la insu-girea de citre proletariat, fiecirui individ trebuie si i sesubordoneze o nrasi dc unelte de producfie, iar proprie-tatea trebuie subordonatr tuturor. Rcla{iile moderhe

-uni-

vcrsalc nLr pot fi subordonate indivizilor in alt fel decittlacr sinL subordonate tuturor. - Insugirea mai este con-di{ionati $! de felLrl in care urmeazd, si fie iniiptuitd. Eanu poate fi infiptuitri decit printr-o asociere, care prininsugi caracterul proletariatului nu poate fi, la rindul €i,decit o. asociere universal5, precum qi printr-o revolu{ie,in care pe de o parte este rdsturnatl puterea atit a mo-dului de producfie Ei de schimb cit gi a structurii socialede pini acum, iar pe de alti parte se dezvoltd caracteruluniversal Ei 'energia proletariatului, necesard pentru in-flptuirea acestei insugiri. In cursul acestei revolu{ii, pro-letariatul se dezbari de'tot ce i-a mai rimas din stareasa sociala de pini acum.

Abia pe aceastd treaptd activitatea proprie coincidecu viata materiall, ceea ce corespunde dezvoltdrii indi-vizilor in indivizi totali gi dezbaririi lor de orice primi-iivitatc ; iar atunci tratrslc-rrrrarea muncii in activitate pro-

"i\l

IU trEUEIII]ACI{ COMUNIS^{UL. pRODUCEREA FORi\llll RELATIILOR CA ATARE

s.ituatia -ei dc prol)rictari, ili are exprcsia pructic-idea-'' listrl in iorma dc siat respcctivl. Din iceast:i cauz[ oricelupti revolu{ionari se indreaptei impotriva unei clase do-.minante

. pinii atunci ' ; - 3) in toa[e revolu{iile de pin:i,acunr, felul cle activitate'a,ramas mereu neaiins gi a'fost.vorba nrinrai de o altii distribuire a acestei activitdfi, deo noui. fgpartizare a nruncii la alte persoane, in 'fimpce, rcvolufia ct-lrrunistii se ridicii inrpotriva f clultti cle acti-vitate de

, piiri ltunci, inlatura ilLLtnca ;i

'desfiinleazd o

clata cu dc,nrina{ia oriciror clase insegi clasele, d'eoareceea este iniaptuit:1 rle clasa caro in Societate nu mai e con-sideratii drcp't cla-szi, nu este recul-loscuta drept clasi, ci estecxprcsia clr.str:irlirii tuturur'clasclor, -nafionalitnfiior etc.inriuntrul socicti{ii actuale ; $i 4) atit fetriru producerea inniasi a accstei con;tiiir{e conlun:ste cit-gi pentiu iniaptuirea' cauzei inseli este ncccslrri o sctrimbare in rxrilsi a oameni-lor, carc nLl sc l)oiltc iniiilltui decif in cursnl unci rniqcirilrracticc, in crrrsul unei reuolulii,. revolutia este deci nece-sari rru nLlnlai pcrrtru cii clasa.donilnantd nu poate fi f6stur-natd in nici rrn alt rrrocl, ci 5i pentru cd clasa cure rustoarnupoate si se dcscoloroscasci nuniai in cursul ro'olufiei de' intrcgul pulrcg.ai vcclri 9i sa devinei capibila sii intenreieze, r.l socitttatc norrl. l \

LC.l COI{UNrSr\,ruLPI{ODUCEITIi,\ IIOIT}IEI IUII,AIIILOR CA ATARE

comunisrrrLrl sc tleosebegtc de toate nrigcirile premergi-toare prin acega c..i el revol.Lr{ioneazi bazele tutuior relalii-lor de produc{ie gi de circula{ie anterioare gi trate azd pen-tru prinra oarzi toatc prcnri.scle spontane in mod congtientca 1le crea{ii uleo:rrnc.nilor de pini acum, le dezbraci cle ca-racl.crul lor.slrorit:rn ;i le supune puterii inclivizilor uni{i.De rccea oricnt:rrt::r sa este in cscn{i economica, realizareanr;ltcrialii a contli{iilor accstei asocieri ; ea face din condi-{iile existcnte condiiii ale asocicrii. Realitatea pe care o fru-repte comunisrnul este tocmai baza reali care urmeazi sI

zidirniceasci tot ceea ce e clat inclcpencicnt clc inclivizi, inmlsura in care existentul nu este nici el altceva decit unproclus al rela{iilor de pind aclrm cfinirc indivizii.tnqigi. A$?'clar, in mod practic, comunigtii trateazd condifiiic creatc tleproducf ia gi

-de rela{iile de pinri acum ca neorganicc,

, f ziri

li-gi inchipuie totuEi ci a fost planul, mgnilca gcnel'a.{iilor.anterioare-de a le furniza niaterialul 9i llrei sa creadd cIele au fost neorganice pentru indivizii care lc-au creat. Dc-osebirea dintre- individui-persoana 9i individul-intirnplarenu este o deoscbire logicd, ci un fapt istoric. Aceastd deo-sebire are un sens diferit in dileritele'epoci, de exemplu.:starea a fost in secolul al XVIIl-lea ceva intitnplritor l)en-tru individ, plus ou moins chiar gi familia- E o cieosebirepe care nu noi trebuie s-o faceur pentru fiecare ep99d, ci

ile care fiecare epocl o face ea insdgi intre elementetq..Pgcare le gdseEte, gi o face nu pornind de la logici, ci silitdde conflictele ttiatcriale alc viefii. Ceea ce cpocii dc rnai tir-ziu ii apare, in opozifie cu epo'ca anterioarti, ca intinrpll'tor, deci gi unele dintre elementele transrnise de epoc.a an-terioard, este o formI a relatiilor care a corespuns unei anu-mite dezvoltari a lor{elor, productive. Raportul lorfelor deproducfie fatii de forma rclafiilor este raportul fortriei rcla-iiitor fafn de activitatea sau manifestarea indivizilor.(Fclrma dc bazai a acestei activitifi cste, fire;tc, cea ntate'rialI, de carc depind toate celelaltc : cea spirituall, llolilicl,religioasi etc. Diferitele feluri de organizare a vietii mate'riale depind, firegte, totdeauna de necesitdfile care s-au dez'voltat, Si atit crearea cit gi satisfacerea acestor necesit5fisint ele insegi un proces istoric pe care nu-l intilnim la nicio oaie ;i la nici un ciine Iprincipalul argument sus{inut cuinddritnicie de Stirner adaersus hominem *] , degi desiguroile gi ciinii sint in forma lor actuala, malgr6 eux **, pro-dusul unui proces istoric). Cii tirnp nu it apzirut incl con-tradic{ia,'condifiile in care au loc rela{iile dintre indivizisint.condi{ii care fin de individualitatea lor, ele nu sint ex-

ferioare lor ci sint singurele condi{ii in care aceqti indivizideterminafi, care existl in cadrui unor relafii cleterminate,igi pot produce via{a materiald gi ccea ce e legai de ea, sint

* Oanicriii ilLl irrtcrcsul s:i(Notti nturginulti a lui Alurx).

ntcn Iini starea actuali a producf iei, impotriuu ontului. - Nota Tral.inrlifcrcnt dc voin{a lor. - Nota Trod.

t-** -

d !, -li ,d*;' Ti ': l;,i?+ ",' {4--ff# '+r

72 FEUERBACTI

deci conditiile activilrifii^lor proprii gi sint produse cleaceastd activitate propric. Cit timp n-a apiirut inci contra-dic{ia, conditia determinatd in care ei produc corespuncledeci condi{ionririi lor reaie, existen{ei loi unilaterale,^a ci-rci unilateralitate se manifestd abia prin aparifia contra-.rlicfiei gi cxisti'dcci pentru cei de mai tirziu. Aceasti con-dif ie apare,.atunci qa o crtuqi intimpldtoare, iar congtiinf acr ea conslituie o crtr-rgi este atribuitr epocii anterioa're.Aceste diferite concli{ii, care la inceput apar drept conditiiale activitatii proprii, iar mai tirziu ca nigfe citug6 ale aces-teia, alcituiesc in intreaga dezvoltare istoricl o scrie coe-renti rle forrne cle relatii a cdror legaturd constd in abeea -

cd in locul formei de relafii anterioare, devenitd crtusi,este pusd.o formzi nour, care'corespunde forfelor prodric-tive mai dezvoltate gi astlel unui fel mai-avahsat ile acti-vitate proprie a inclivizilor, care, a son tour *, devine ci-lurd Ei este.apoi lnlocuiti prin alta. Deoarece pe fiecaretreaptr aceste condifii corespund dezvoltirii corespunzi-toare a forfelor productive, iitoria lor este totodati istoriafor{elor p.roductive in clezvoltare preluate de fiecare gene-iatig lguir.iar prin.aceasta ea este istoria dezvoltdrii f-orfe-lor indivizilor ingiEi.

Deoarece aceastl dezvoltare are loc_ in mocl spontdn,adici nu e subordonati unui plan de ansamblu al^inclivi-zilor liber asociafi, ea-pornegtd de la diferite localitifi, tri-!rli, na{iuni, ramuri de muncd etc., fiecare dezvoltinciu-se,la incep.ut, independent de celelalte,.intrind abia treptat in,legdtura cu celelalte. Aceasti dezvoltare se produce'numaicu foarte mare incetineald; diteritele trepte'gi interese nu

.sint niciodatr cu desdvirEire invinse, ci numai subordonateinteresului invingrtor gi mai ddinuiesc secole de-a rindulalSturi de acesta. Rezultd de aici ci chiar iniuntrul unei1a{iu1i indivizii se dezvolti in mod cu totul diferit, chiardaca facenr abstrac{ie de situa{ia lor materiald, gi cr un in-teres anterior a crrui formr specificd de relafii bste inldtu-rata de o alta formi care apailine unui interes ulterior maidispune incd mult timp de b putere tradi{ionali in comuni-tatea aparcnti (stat, drept) devenitd de sine stititoarefa{a de inclivizi, o putcre care, in ultimi instan}i, nu poate

* - la rindul ei. Noto Tratl.

\',.'.,-.

COMUI.iISATUL. PRODUCEREA FORMEI RELATIII-OR CN ATAI{E

fi stiirimata dcciL prin rcvolulic. La fcl sc cxplica dc cein unele puncte ,care permit o sinictizare mai gene-

ralii congtiinfa poate parea uneori mai inaintata decitrelafiile empirice, contemporane, astfel czi in luptele dintr-oepoci mai tirzie se poate pune 'bazi pe teoreticieni an-tcriori ca autoritifi in materie. - In scltintb, clezvoltarcamerge foarte repede in {ari carc, ca America de Nord,pornesc de 1a inceput intr-o epoca istorici mai dezvoltata.Astfel de {ari nu 'au alte premise naturalc in aIari deindivizii care se stabilesc acolo silif i de formele de re-lafii din vecltiie firi, f<-rrtrte care nu corespund necesita{i-lor lor. Ele incep deci cu indivizii cei ntai avansa{i dinvechile {iri Ei deci cu iormele cle rela{ii cele mai dezvol-tate corespunzltoare acestor indivizi, iuci inainte ca acesteforme de relafii si se ii putut impunc in vecliiie fari ".Este cazul tuturor coloniilor, in ntisura in carc nu sint sim-ple baze militare sau colrlercialc. Cartagina, coloniilc gre- -ce$ti Ei Islanda in secolele al Xl-lea Ei al XI l-lea constituieexemple in aceastd privint5. O situafie similarti are loc incazuf cuceririlor, cind in-fara cuceritd este 'transplantatide-a gata o fortna de rela{ii dezvoltata pe alte meleagtrri ;

pe cind in patrie ea mai era incii impovirati de intercse-giiciafii din cpocile prccedentc, aici 'ea poate 5i trcbrrie sii fieimpusd in intrcginte Ei in ciuda oricarc-rr picdici, chiar dacziar-[i numai pentru a asigura cuccritorilor o llutcre trainicii.(Anglia qi Neapole dupa cucerirea nornrandi, prin care auprimlt forma cea mai desivirgitl de organizare feudali).

Dupd concep{ia noastri, toate ciocnirile din istorie i$iau decl originei'in con,tradic{ia dintre for{ele productlve $iforma rela[i,ilor. De altfel, pentru ca intr-o {ari aceastd col-l-

tradictie sd ducd la ciocniri, nu e necesar ca ea si fie im-pinsi pini la extrem chiar in acea {ara. Concurenfa cu fa-iile mai dezvoltate din punct de vedcre inclustrial, provo-catl de rela{ii interna{ionale largite, este suficientir pentrua produce o contradicfie aseminitoare qi in {arile cu indus-

1,,

* [ncrgia pcrsonali a indivizilor dife'ritelor na{iuni - gel'mani gi aniericani - energic datorata pur qi simplu incrucigarii derascpopoare striine transplantatc pe un tcrcn evoluat, tl r\ntcrica pc

irn-tcren cu totul nou, in Gcrtttania populalia inifiala a rltttas llL'Ioc, (No/a lui Mttrx Si Engels).

FEUERBACH

tric nrai lrulin clc'zvolLatii (de exerrrplu prolciariaIul latentdin Gernrani:r ;i-a [acLrt apari{ia datoriti concurenfei indus-triei engleze)

Aceiisti contrariic{ie clintre forfele productive Ei formareia{iilor, citre, dultri cum arl vdzut,'s-a mai ivit de multeori in istoria clc pina Acunr fiirii insl sri-i pericliteze teme-lia, a trcbuit s:i izbucnearsci cle fiecare datir sub forma uneirevolufii, inrbrircincl clivcrse fonne sccundare, ca totalitatede ciot:r.riri, cirlcniri :rlc diIeritelor clase, contradicfie a con-gtiintei, lupta de idei etc., ltrpta politici etc. Pornind fu laun punct cle vedcrc rnarginit, una dintre aceste forme'se-currd:ire poaie ii lual:i izolat gi consideratd drept bazd aacestor revolufii, llicru cu atit mai ugor cu cit indivizii dela care au pornit rcvolufiile gi-au frcut ei ingigi iluzii asu-pra .proprici lor activititi, iluzii corespLlnzdtoare gracluluilor cle culturii .,si treptci de dezvoltare isiorici.'flunslorr]rarca lor{clor llersonale (a relaf iilor) in forfeobicctive plin rliviziunca nruncii nu poate fi suprimati pri'nacerla ci oanrenii iqi scot din cap reprezentarea generald aaccstei . translormiri, ci numai prin accea ci indivizii i.risubordorleala clin nou aceste iorie obiective gi desfiinleaz,itdiviziunca rluncii. Lucrul uccsta nu e cu putin{r farr co-nrLrnitate. i\bia in comunitate [cu alfii,

-fiecaic] incjivicl

.[arc] pLrtin{ii sii-gi clczvollc rnultilatcrai uptitudinilc; abiain conrirnitatc dci'inc dcci posibilii libcrtati:a personall. In

. surogatclc dc comunitaif i de pina acLrm, in staI etc.,.liberta-tea persunali a e.ristat nunrai pentru indivizii care s-au dez-voltat in condi{iilc clasci donrinante, gi .numai in mdsura in'care au fost indivizi ai acestei clase. Comunitatea aparentdin care s-au unit indivizii pini acum s-a auionomizaf de fie-c?,r9 dat:i fa{i de ci, gi, fiind unirea unei clase inrpotrivaaltcia, ea a lost pentru clasa donrinati nu nulrai o cbmuni-tate cu totul iluzorie, ci chiar o noui cdtuEa. In aclevdrataconrunilate, inclivizii dobindesc in gi prin asocierea lor tot-odatzi gi libertatca lor.

Din intreaga,explngfe de pini acum rezultr ci relafiile'in care au intrat indivizii unei clase Ei care au fost condi-{ionate clc interesele lor comune fafa de un ter.{ au constituitintotdeauna o comunitute careia acegti inclivizi i-au apar-{i.nLri numai-ca indivizi mijlocii, numai in mdsura in iareei au trait in condifiilc de-existcn{ii ale clasei lor, au fost

= ,-;-.Ffjrgf.t.,.;.':::..4 '\s.€s "'lir:*r?' -'a",;EgY,.'r*

tt,l. l

r.i

,ii;;."1'i

;

.+.'l

rela{ii la care ei au participat nu ca inciivizi, ci ca nrembiiai ciasei. In schimb,- in comunitatea proletarilor revolutio'nari, care instituie un control asupra condifiilor lor de exis-tenfd gi asupra celor ale tuturor membrilor societdiii, lucrtt-rile'stau exact invers ; indivizii participl la aceastd comuni-tate ca indivizi. Tocmai asocierea indivizilor este aceea care(firegte, cu premisa unor for{e prgductive. dezvoltate ca

dcr"i; puns concii{iile dezvoltlrii gi migcdrii libere a indi-viziloi iub controlul lor. Aceste condi{ii, care pind acum- au

fost l5sate la voia intimpldrii, au clpltat o existen{a auto-nomd fafa de indivizi, ca urmare atit. a separlrii lor ca in'divizi cit Ei a asocierii lor, inipusd de diviziunea muncii,dar deveniizi - datorita separdrii indivizilor - o leglturistrainl lor. Asocierea de pin:i acum (nicidecum arbitrari,cum e prezentatl, dc exemplu, in ,,C'.rntrat social", cl nece-sara) a iost nuntai o asociere in vedr:rea acestor condi{ii, incadrul clrora indivizii s-au bucurat apoi de intimlllare (cotn-

ltarir, de excmplu, iormarea statului nord:allcr,iczln Ei a re-

fublicilor sud-americane). Acest drept d9 o te'bucura nes-lingherit de intimplare in cadrul anumitor condifii se..nu-rnei pina acum libertate personal[. - Acesle condifii de

existcnfl nu sint, firegte, ilecit respectivele forfe de produc'

{ie gi forme ale relafiilor.DacI privirn lilozoiic aceastir dezvoltare'a indivizilor

in cadrul condifiilor de-existenfd conrune ale stlrilor 9i cl11-

selor care s-au. succedat in istorie gi in cadrul reprezentl'

COA1UNISITUL, I'IIODUCEREA FOITMEI ITELATIILOR CA A'TAIiD l.)

rilor generale impuse lor de aceste condifii, atunci le pq-tem inchipui desigur lesne cd in aceqti indivizi s-a dezvol-tat specia sau omul, sau cd ei au dezvoltat omul ; o inchi-puire prin care se dau citeva palme zdravene istoriei *. Pu'tem concepe apoi 'aceste stdri gi clase diferite ca spccificariale'expresiei generale, ca subimpdr{iri ale speciei, ca f,aze

de clezvoltare ale omului.- Aceasti,subordonare a

nu'podtc fi suprimatl pina

I 1 Tcza clcs intilniti la sfintul Max ca oricine cstc cct'a cc cstegra (ic sta tului este in fond acela.li lucru cu teza cd burghezul estenumai utr exetttplar al speciei burglrezilor; o teza care presupunecI c/csc brlrghezilor ar fi cxistat incti inainte de indivizii care o

compun. (Nctta lui Marx gl Engels),

indivizilor faf:i de anumite clasece nu s-a format o clasl care nu

#li; i.iir jll iIt :

ll' ,

lir'li ,

til! :

li r ;

/u FEUERBACIJ

B

i', r

t'!r I

l;t. l

l; ,r

tt

't.'JIa.l :,li' I,j.. ,

:l , i'il ..t

..

f.l:l;{'ri .iq

i,i;t-

;i; ,

i. I

mai are de promovat i'potriva clasei clominante nici un in_terc's speci:rl de clas5.Indivizii au pornit intotdeauna de la ei inEigi, dar bine-in{eles de la ei .ingiEi a$a cum erau in cadrur'.birJitiiroi'.i

rela{iilor lor istorice date, .qi nu cle la inaiuiJri ;;i;;:i il;sensul ideologilor. In cursul crezvoltirii istorice inse'Ei to.-mai datoritr autonomizirii relafiilor sociaie, inevitabiii incadrul diviziunii. muncii, apare o deosebir.lnli. ;i;i;';.;:sonalr a ficcirui indi'id -,si via{a lui suborclonati unei'ri-muri de munci oarecare qi condiliilo. .or.rprnzdtoare u..r-teia. (Acest lucru nu treb,ie - interpretat in scnsul .i,- J.exemplu, rentierul, capitalistul etc. ir inceta cle a ,ri ripersoane ; ci cr. pe.rsonalitatea lor este condi{ionatd gi de-terminatii de rela{ii dc clasl bine cleteimi-nate, iai-cie6sebi-rea se manifestl

.1-bi., 1n ?pozif ig gu o altd clase, gi p;;tr;ei

. ingi5i .bia atu'ci cincr

^ crad fatinren[; . In car.rrur' stdrii(gi rnai mLrlt incr in cacrrur tritrurui) aCeJt fapt este incl as-cuns' un nobil,.dc cxcmplu, ranririincl intcltcicauna un no-bil, un roturier* intotcleiuna un roturier,-iceasti calitatefij'r], indcpqld.cnt de celelarte rla{ii ate sate, l"i.i--rr;il;:gata de indivirlualitatea sa. Deoiebir.u -oiht..

in,liuia capersoani gi inclivirl ca elcment componenr at ciasei-;;;terul intimplitor,.al condi{iiror cl.e viili pentiu <in,r:"ia,1.ivcqte abia o dati.crr a.1,i,i'i1ia clasci,'.,,'i" .rte ci insigi rrnprodu,g al burghczici. Abia concurcrilr si rupta dintre incli-yi?r_ d'^naEtere gi dezvolta> accst caracter^ intimpieior'ilatare. De accca, r.rl], donrina{ia- burgheziei, indiviiii igi in-c.li]p.uie_ca sint mai liberi ca inainte,?eoir.t. p.ntru ei'con-di{iile de vialr sint intimplitoare ;' in realiiite, .i sint, ri-reEtc,, r,ri lqlin liberi, deoarece sint nrult mai subordonatiunei for{e obicctivc. Deosebirea cle stare ,o.iuta l;;;^1" ;;i:glenf, rnai ales in antagonis.mul crintre-bu;g[.;l;"$i"p"--letariat. cind starea tirgove{ilor, corporafiile etc. s-au ridi-cat irnpotriva

'cbilinrii iurarlc, conclitia existentci lor _ Dro-prieiatea mobiliari -si munca.mcateEugir;;t;i,-;;;; .*i[ii-serd in stare latentr inci inaintba'cjJsprinderii loi a. Iii-tcmul feudal - a apirut ca ceva pozitiv, ca ceva care s-aimpus irnpotriva proprieti!ii iunciare feuclale,.fapt pentrucare a Ei adoptat la inccput tot lornra feuclali, c]ar intrlun fel

t - om de rind. Nota Trart.

t

corluNIsMUL, PRODUCEREA FORI{EI RELATIILOR C,r ATARE 77

s.pecific. ce-i drept, iobagii care fugeau de pe nroqii consi-cicrau fosla lor-stare de iobrlgie ca ceva intfnrplaitor pentrupersonalitatea lor. Prin aceasta, ei nu procedau insi decitca-orice clasi care se libereazd de o crtuEa, gi, in aiari deaceasta, ei nu se liberau ca claszi, ci ca persoane izolate.r\poi, ci nu ie,seau din sfera sistcniului dc stirri, ci formaunumai o nouri stare, piistrindu-pi Ei in noua lor sitrrafic fc-

'lul anterior de niunczi pe care il perfec{ionAu, clibcrinclu-i dccI.tu.Eele de pini atunci, care nu Imai] corespuncjeau gradu-lui de dezvoltare la care ajunseseri *. - ljcntru proictari,insd, propria lor condifie de viafa, lltunca, gi, o datir cu ca,totalitatea condifiilor de existenfa ale societifii actuale auclevenit un lucru intimplator, asupra cziruia proletarii inclivi-du.ali nu au nici un control, qi asupra ciruia nici o organi-zare sociald nu le poate da vrcun- coritrol, iar contrurdic{ia' dintre personalitatca prolctarului indii'idual ,',si condi{ia clcviafd impusa lui, adica munca, ii apare lui insugi in lloclevident, cu atit mai mult cu cit e saciilicat inczi clin lincrcfegi e lipsit de posibilita;tea de a ajunge inaunlrul cla-sei salcla condi{,ii care s5-l ridice in rinclul celcilalte clase. - Pecind, agadar, iobagii fugifi nu voiau decit si-gi dezvoltcliber qi sa'qi promovezc condi{iile' lor dc viafii cxistcnte $iajungeau dcci in ultinrri instarrfii nunriti lrinii llr nluncalibcri, prolclarii, ;lentru a-gi a[irr]ta l)crsorralitatca, trcbrriesi desiiinfczc (au[heben) propria lor condifie dc existenfade pind aclinr, adicd rlunca, care esle totoclatir condifia deexistenfi a intregii societa{i de pinii acunt. Ei sc gr'rscsc,prin urmare, in direct;i oltozi{ie cu forma in care incliviziisociet5fii se manifestau ca totalitate, cu stalul, gi trebuiesd rdstoarne statul pentru a-Ei impune personalitatea.

* Nu trebuie uitat ci insirsi necesitatca iol;agului de a cxistagi faptul ca nrarea gospodaric dcvcrrisc cu ncputinl:i au dus ta inr-plrlirea de allotments Ioturi] la iobagi gi au rctlus foartc curinrlobligaliile iobagilor fa{n dc stdpinul feudal la o mcdic dc dari innaturir gi dc prestalii sub forml dc clici, ceca cc a dat iobaguluiposibilitatca sa acumulezc proprictafi rnobiliarc qi i-a u$urat astfclIuga de pe proprietatea staptnului, cl,eschizindu-i perspcctiva dea-gi cigtiga existen{a oa tirgovet. Acest lucru a dus 9i la diferenlieriintre iobagi, astfel incit iobagii fugifi de pe nrogii erau deja scrni-tirgovc{i. Estc rle asemcnca cvidrnt ca faranii iobagi carc cunoqtcarro ntescrie aveau cele rnai multe ganse sir agoniscascii o prolrrietatcrttobiliari. (Nota lui Marx Si Engels).