l rar 8, s - upload.wikimedia.org · w i il i fi ii studii economice i l' i ii i de il i...

w� � I Il

I f i

II STUDII ECONOMICE I l'

I I I I

DE

I l I ALEXANDRU D. XENOPOL

,1

I

1" .�

Doctor in dl'epl şi in filosolie:

eRA T O V A,

L J n RAR 1 A 8, S A ;Il 1 T CA.

1 8 8 2.

Pretul Le. 2.50.

I 1

I 'i

STUDII ECONOVIICE

DE

ALEXANDRU D. XENOPOL

Doctor In drept si In filosolie.

<A4I-0-4.4.

CRAIOVA.LIBRARIA S. SAMITCA.

1 8 8 2.

r

e,g,f1;-cefa6e)0 .mreeee',,Z.-

CRATOVA.TIPO-LITOGRAFIA NATIONALE RALIAN SAMITCA.

abPosesord arfit-

Intrunesc sub un singur voluirr deosebitele mele scrierieconomice i le dau publicitAtii. Cea scriere eStudfileeconomice au apArut pentru prima oarl in Convorbirile li-terare a D-lui I. Negruzzi in anul 1877 sub titlul (Stareanoastra. economicA ; apoi au fost publicatA in o forml schim-

bat& in foaea partidului liberal moderat din Iasi, .SteauaRomAniei in decursul anului 1878. DupAl acea au fost culesein o brosurl care au esit din tipografia aceluiasi ziar in 18790 in sfirsit le public acuma din nou cu oare care modificArinecesitate prin schimbarea stArei noastre. Cele-lalte douèlucrAri (Partida liberalA si politica economic& si gComerciul

esterior al RomAniei in 1880 au fost publicate in RomAnuldin 1882.

d'intai

STUDII ECONOMICE./BCC

I. Bogatie, cultura.

Starea materiall a unui popor stb. in cea maistrânsl legtura cu desvoltarea sa intelectuala., 0dacl aceasta a fost ma in toale timpurile, apoi desigur cä in timpurile noastre adeverul acestei ideieste mai presus de ori-ce indoiall.

Viata noastrl in vremile de fatA. cere, pentru in-lesnirea jocului ei, o multime de elemente ce aunevoe de multä mune/ atit fisicg cat 0 intelectualäpentru a fi produse : pavele, rsele, telegrafuri, po-duri 0 drumuri de fer, in ordine mai mult materiala;scoli, aSzeminte de inv6.0.turA., precum muzee, gra-dini, intretinerea unei armate puternice in ordineamorall 0 intelectuald.--Aceste toate pentru a fi re-alizate trebue ca Statul 0 cornunele s5. dispuna dernijloace insemnate materiale, fra rg. de care aseminenecesitkti ne-putend fi indeplinite, poporul rämäneindArät pe calea culturei, adec 6. in stare de barbariefata. cu popoarele cele mai inaintate.

1

Pe7-6-*-6V,E43

2 STUDII ECONOMICE.

De acea, daca privim in omenire, vedem un faptconstant, anume ca popoarele cele mai bogate sunt

cele mai inaintate in civilizatje. Ast-fel Anglia,Fran0a, Statele-Unite, Belgia, in timpurile mai dinurma Germania 0 Italia, cari stralucesc prin pro-ducerile lor tiinifice, literare i artistice sau prinmaretja descoperirilor thr practice, sunt tot o-dataierile acele in care oamenii i impreuna cu ei statule mai bogat.

Din potriva Spania, Portugalia, Turcia, i ara noa-stra sunt cele mai inapoiete atit in privirea inte-lectuald cat §i in cea materiala.

Si este de observat ca in tot-dea-una stralucireaintelectuala a unui popor a fost ca o inflorire a bu-nei sale stari materiale. Ast-feliu, desvoltarea ceamareala artistica a Italiei in privinta picturei, in se-colu XV 0 XVI, a fost urmarea necesara a bogatieicelei extraordinare a republicelor italiene ; Portu-galia a produs pe un Camoens indata dupa desco-peririle cele mari geografice cari arunca bogaijile In-diilor in manile sale.

Daca cautam sä lamurim in mod §tiintific aceastastrinsa legatura. intre starea materiala i acea inte-lectuala a unui popor, vom gäsi ca. materialul e mj-local i conditia neapeiratel a desvoltarei intelec-tualului. Unde materialul 1ipse0e acolo nu se potinfiina acele a0izeminte fara de care intelectualulnu se poate desvolta ; de aceea el va sta pe locsau va da chiar inapoi.

De aici resultä numai de cit, ori-ce popor care

0

0

STUDII ECONOMICE. 3

tinde la proAire trebue mai 'int& seefi asigure obasci materialei pe care sci "inctice propafirea sa. FA-curam noi aceasta sau tindem sä o facem ? EWA.intrebarea la care studiile viitoare vor data sh deeun respuns.

II. Tara noastra agricola.

Ch Romania este o tarä curat agricolit, nu cre-dem eh este lipsh a o mai demonstra. Totu0 dachatingem acest punt este numai cat pentru a-I punernai bine in luminh, pentru a arata panh in ce gradexorbitant atirnh viala noasträ de popoarele streine.

Ce produce tara noastra ? Lucruri brute, obiectenelucrate, la producerea chrora ie parte mai multnatura, ear omul ajuth numai 0 in1esne0e produce-rile acesteia. Chci ce rol are omul la inmultireaanimalelor? Numai acela de a le da oare-care in-grijiri. Ce rol are el chiar in producerea agricolh ?Acela de a pune shminta in stare de a incolti ;cre0erea frisk 0 stringerea ei rAmfin en totra invoea intimplärei, 0 agricultorul, duph ce Imre din-tazh averea sa phmintului, indreapth chtra ceriu unochiu plin de ingrijire i a0eapIA de la ploi 0 vin-turi soarta avutiei sale.

Lucrurile brute ale terei noastre rnerg in terilestreine de unde prefacute in obiecte luerate se in-tore in taxa noasträ. Ast-fel lina oilor noastre mergein Transilvania 0 de acolo se intoarce sub formade sumane pentru a imbrhca trupurile locuitorilor ;

4 STUDII ECONOMICE.

peile boilor, si ale cailor no§tri se duc in Germa-nia, in Frantia pentru a se intoarce dubite sau pre-fäcute chiar in ciubote spre a it-rata picioarele noa-stre ; ciolanele vitelor noastre se intorc sub formade chibrituri, canepa sub acea de fringhii cu carelegam coarnele boilor i asa cu toate cele-l'alte ne-numerate articule lucrate ce se introduc in tara.;asa c. noi sintem imbracati din cap pana in picioa-re in obiecte streine, mancarn din blide streine, nepreumblam in trasuri streine, mobilam casele noa-stre cu mobile streine, acoperim stresinele noastrecu tiniche streina, privim prin geamuri streine, cu uncuvint sintem incunjurati din toale partile de ele-mente streine, in cit nu stim zeu ce mai ramaneromanesc din intreaga noastra viata, mai ales dacalutim in consideratie §i instreinarea limbei, a cre§-terei §i a obiceinrilor.

Suntem deci o lath .agricola, si nu producem decat obiecte brute si introducern de la streini acelefabricate. Multi cred ca. aceasta e foarte bine si cánoi trebue sa ramanem asa. Noi credem cä vom de-monstra cu usurinta c aice stà vit,iul intregei noas-tre desvolthri, pericolul care ameninta chiar viata siexistenta noastra.

III. IntEul pericol al terilor curatagricole.

0 comunitate de oameni ce se ocuptt numai cuagricultura §i'§i aduce tdte cele-l'alte obiecte trebu-

STUDII ECONOMICE. 5

incioase din teri straine va fi pusa, in o atirnarefoarte da.undtóre de pietile acestora. Acea vaproduce grid, orz, sacarà cu imbelpgare ; deci vacanta sa Andel prisosul peste trebuintele sale instrainalate, pentru cä cu mijloacele (bani) dobin-dite sa. intimpine cele-ralte nevoi (imbracaminte,lux, altitorii, petreceri).

Dar pentru ca productele sale sti ajunga. la loculunde pot fi vindute, va trebui o cheltueald de tran-sport care va fi cu atita mai mare cu cat piata pecare se vor vinde productele agricole va fi mai inde-partata. Fiind insa. cä pret,ul griului nu poate trecepeste un maximum, care este determinat, parte princoncurenta celor-l'alte teri agricole, parte prin pro-ductiuna inski a terei ce cumpall, va urma nu-mai de cat c5, agricultorul exportant sa sufere unscazrunint in pretul granelor sale, echivalent cu cos-

tul transportului ; cu alte cuvinte tot-d'a-una cindse cumpAra. grane din o Wit indepartatti costultransportului va miqura in tot-dea-una valoareaproductelor, ast-fel ca in unele caztui s'o reduachiar la 0, precum s'ar intimpla daca am cumparagrail din China sau Iapon.

Obiectele industriale ce se aduc insä in tara a-grieola din terile ce au cumparat productele sale,vor trebui de aseminea transportate. Dar pretul tran-sportului, in loc de a scldea aici din valórea mArfei,se va aduogi catra. ea §i. o va spori in cit marfava fi cu atita mai scumpä cu cit va ii adusä maideparte. Cauza acestei deosebiri este c5. gritne se

lara

6 STUDII ECONOMICE.

produc mai mult sau mai putin pretutindene, pe childobiectele fabricate sunt particulare fie-cAreitrebue sa le aduci de acolo daca vrei sa le posezi,(d. e. postavuri franceze sau ornice de Geneva).

Din aceasta resulta insà cA pe cand pretul grfine-lor exporlate din larh va fi in tot-dea-una marginitprin costul transportului, pret,ul productelor indus-triale importate in laTA nu va suferi nici o-datä oscadere din cauza acestuia, ci din contra il va sporicu atita mai tare. De aici urmeaza. ea primul pe-ricol, la care va fi expusii (am curat agricola, esteacela eh ea va vinde eftin va cumpeira seump ob-iectele trebuitoare trainlni.

IV. Al doile pericol al -erei agricole.

0 societate prope§te cu atata mai rapede cu catsunt mai variate indeletnieirile locuitorilor ei, ur-mand aici o lege generala a naturei cä progresulconstA in deosebirea, divirsificarea elementelor §i incombinarea lor mutualfi.

Tara aceea va fi i mai fericita in care indiviziivor fi mai bine hraniti, imbrAcat,i, mai cult,i §i maimorali, in care petrecerile vor ft mai intelectuale, in-depArtand pe om de gadilirile simiurilor cari-1 apro-pie de animal.

Pentru aceasta se cere insä numai de cat ca in-deletnicirile la care pot sa se dedee oamenii s5,

fie cat se poate de variate, pentru ca sa poath pede o parte fie-care intrebuint,a talentele cu cari a

teri ai

STUDII ECONOMICE. 7

fost inzestrMi de naturh, pe de alta ca avènd nevoeunul de altul sa. caute unul slujbele celuialalt, saintroduca legaturi intre toti oamenii din care re-sulth schimbul de interese, mai apoi i acel de i-dei, fill% de care o cultura i o civilisatie este cuneputinta.

In o tura agricola care va fi indeletnicirea de ch.-petenie a locuitorilor ? De sigur agricultura i pe fingaace§tia vor mai fi cMi-va me§teri neaparMi pen-tru indeplinirea trebuintelor de toate zilele. Ce ne-voe de schimb de slujbe vor fi intre ace§tia ? Niciuna. Inteadevër ce poate oferi un agricultor unuialt agricultor ? Nimica de cat doara ajutor la muncape care o indepline§te i el.

De aici va rezulta ea in tara curat agricola valipsi acea solidaritate de interese care singura e instare a aduna pe indivizii unei natiuni in un popor,in o unitate comuna.

Cand alaturea cu agricultorul sta o fabrica depostav, acela vinde fabricantului lana sa, plant ele dincare acesta scoate boelile sale; cand are o duMlarie(tabachrie) Ii vinde peIle vitelor sale; cand are ofabrica de chibrituri Ii vinde ciolanele §i brazil dinpadurile sale. Apoi fabricantul de chibrituri are ne-voe de carton pentru cutiile sale, §i deci da natereunei fabrici de asemine carton care pentru a fi pro-dus, culege, peticele cele mai proaste de prin pre-jur §i ast-fel intrehnint,az i acest material brut careremane de alt-fel firä nici-o utilitate. Tot acel fab-ricant are nevoe de etichete tiparite pentru cutiile

8 STUDII ECONOMICE.

sale, deci are nevoe de impremerie altaturea cu fa-brim sa, 0 aceasta are nevoe de cerneall, de litere ;fabricarea acestora are 0 ea nevoe de metal dincare sä fie turnate, 0 deci de aici se nkte necesita-tea deschiderei de mine care pentru a putea fi ex-ploatate au nevoe de mkini, pentru fabricarea ca.-rora trebue iarki o multime de produceri nonecare toate dau nktere la o nenumèrat a. catime deindeletniciri deosebite.

Ne-avênd poporul in o tarä agricola. nici o pu-tinta. de a se deda la indeletniciri deosebite, ce vaface el ? Acei ce nu se vor deda la agricultura.,ne-avênd nici-un alt mijloc de existenta., se vor in-drepta cairà consumatorul cel mai mare, cAtra. Slat,

vor oferi lui pentru plata talentele 0 puterilelor.

Se va nkte deci in societatea curat agricolä boa-la cea rea 0 perzetoare a fungionarismului, 0 fie-care om ce 0ie sa. manueasca. pana va cere de laStat o bucatá de pane pentru 0linta sa. In loc dea se nkte in tara. o clasä de oameni inteadeverproductiva prin munca ei, se va ivi o clasä de pa-rasiti care vor cere de la Stat sa.-o intretinä pe so-coteala bietilor plugari, o clasä care in curand im-partindu-se in partizi, §i sustinAnd pe acei ce le vorpromite, cand vor fi la put ere, o particicA din bud-.getul, Statului vor arunca pe acesta in lupta cran-cella 0 uricioasA a partizilor personale.

Lipsind in o asernine tar% tocmai clasa cea nea-tirnatti pe care singur a. se poate baza o constitutie

si'i

STUDII ECONOMICE. 9

democraticd (cdci agricultorii atirnd in tot-dea-unade guvern, prin executarea muncilor agricole), re-zultatul va fi cd demoerMia in acea lard va fi omare minciund. Fereascd Dumnezeu de o lard incare voturile sunt impdrlite intre larani ce nu §tiupentru eine le dau, intre boeri ce le dau dupd inte-resele lor agricole §i funclionari sau aspiranli la func-liuni ce le dau dupd interesele lor personale !

In zadar deci se strigd dupd libertate in o lardcurat agricold, cdci ea nu este cu putintA de catacolo unde sunt oameni liberi, ear oameni liberi nuse afld de cat in o lard unde industria joacd un rolinsemnat.

Pentru a rezuma deci cele spuse mai sus, vomspune cd al doile pericol, la care este expusd o lardcurat agricold este funcfionarismul, lupta inverfu-nate(' intre partizi fi falsificarea democratiei.

V. Al treile pericol al terei agricole.

Dacd pericolele stucliete Wind acum lovesc nu-mai cat indirect in viala poporului curat agricol,acela ce-I vom avea acum in vedere sapd existenlasa in mod direct, ii taie raddcina sa chiar 0-1 con-duce la peire prin imputinarea populatiei.

Intr'o lard curat agricold oamenii vor trdi foarterdu §i. reproducliunea lor va fi impedecatA in ma-sura in care ei vor fi 1ipsi0 de cele necesarii. Douècause mai ales vor contribui la scAderea populMiei :reaua viatd a populatiei agricole §i. burldck.

10 STUDII ECONOMICE.

Poporul de la lara., tèranii, cari sunt temelia ori-carui Stat agricol, cki e singura clasA in adevèrprodualoare, vor trAi foarte strimtorati. Banul thudfoarte scump, munca cea atat de grea a campului vafi foarte 'Au platitti. i ei vor avea de abia indestuibath pentru a intimpina nevoile existentei zilnice,

anume nu pentru a duce un traiu bun, ci pentrua nu muri de foame.

Inteadevèr sä vedem ce poate ca.§tiga un tèranla noi pe an : cel mult 1000 de lei vechi, daca aredoi boi, 0 600 dac5, e numai cu palmele. Din a-cest chtig arat de minim trebue s. mhnance, sg. seimbrace i sä petreacti, cAci petrecerea este tot aratde necesarl omului ca i mancarea i imbrAcArnin-tea. Va manca deci forte prost i anume came pu-tinit, i pentru a introduce chldura necesarA in cor-pul seu va intrebuinta Nuturi spirtoase 0 se vadeda patimei betiei.

pranii find saraci, comunele vor fi särace 0 nuvor putea ingriji de nici-o nevoe a ob0lei: drumuri,poduri, scoli, medici, veterinari. Locuintele teranilorvor fi cele mai proaste, nu vor putea fi inchlziteiarna i teranul va trebui s. inlocuiascä prin spirtchldura ce va fi substrasä din corpul

Jute() ast-fel de stare de lucruri, care va fi soartacopiilor ? De sigur din cele mai rele. Mama fiiindnevoitA sg. munceasa, aläturea cu Mrbatul ei, pen-tru a ca§tiga zilnica hrana., va alitipta inferbintatape pruncul ce plange aruncat pe un colt de ogor

va da ast-fel s6. saga moartea in loc de viatti§i-i

si

sin.

STUDII ECONOMICE. 11

din sinul ei. Ingrijirea cea de tot rea a copiilor vaproduce o mortalitate din cele mai mari i in locca populalia s. sporeasca va sta pe loc sau chiarva descrWe.

In ora§e §i in clasa culla o altà piedeca se vaopune cre§terei populatiunei, anume burlacia. Cari-erele ne find sigure, ci atarnand in cea mai mareparte nu de la propria destoinicie, ci de la voea gu-vernantilor, tinerii nu se vor insura, ne voind a seexpune cu o familie nesigurantei positiunei lor. Deaceea ei vor a§tepta Ora vor avea oare-care avereinainte de a se insura, i dupa ce i§i vor fi stri-cat corpul prin o viata neregulata, vor aduce inviata conjugalä ni§te puteri istovite cari nu vor maiputea fi producaoare de copii. De aceea i vedemin orapl nostru o multime de fete ce a§teapta ase marita §i o multime de tineri ce nu voesc sa leiee; famiiile nate sunt au copii foarte putini i a-ce§tia cei mai multi sunt bolraviciosi, &and nastereunor generatii din ce in ce mai slabe i mai prä-padite. Ca exemplu viu de ce poate un neam deoameni, ce se ocupa cu industria i comelul, avemEvreii la noi in WA. Ace§tia §tiind ca-§i creaza eisinguri pozitia lor i c ori cat de proasta ar fiaceasta, este sigura, caci nu atirna de cat de pro-pria activitate, i nu de la capriciul altora, se insoarade tineri, au copii multi din cari tot-dea-una remaneun prisos peste generatia ce se duce. De aceea se ob-servä fenomenul acela, foarte intristAtor, ca Evreiisporesc in num6r, cAci na§terile la ei covir§esc mor-


talitatea, pe cand populatia romand scade, cAci nu-mëral mortilor intrece pe acel al näscutilor.

Resumand deci pericolele la cari se expune o co-munitate de oameni ce vroe§te sA trleasca numaidin munca pAmentului, gasim : 1) cá acea tarA vafi silitA a cumpitra scump §i a vinde eftin obiectelenecesare traiului, va pierde deci cu timpul banii dintara., importul intrecênd suma exportului: 2) ocupa-tiunile nefiind variate nu va fi o solidaritate de in-terese intre membrii acelui popor §i. negAsind ce facese va indrepta toga clasa acea ce nu se ocupA cuagricultura Ja budgetul Statului and na§tere plageipericuloase a functionarismului; 3) in fine va punecutitul chiar la existenta poporului prin imputinareapopulatiei, provenith din shrAcia poporului.

Din aceste toate se poate vedea dacä este bineca un popor sl rAmanA numai cat in stare de a-gricol.

VI. Tara agricola i -ara industriala.

S. punem acuma in asemanare starea a dou6 teridin care una se ocupA numai cu agricultura, eee-lalta se indeletnieqte §i cu industria.

Ce vor c'atiga ambele teri ?SA lithm pentru exemplu o catime de Una pro-

dusa. de taxa agricolA §i lucrath. de sara industrialA.Cine va caSiga in tam agricolA din producerea a-celei lani? Proprietarul oilor, ciobanul ce le plze§te§i care le tunde §i acel ce va transporta lana panil


in tara industrialh, luAnduse aminte insA observareaMena de noi in un § precedent el transportorulva c4tiga pe socoteala proprietarulni oilor, scAclêndcu atata pre-tul lãnii cu cat tara in care aceastatrebue transportatA va fi mai indepärtatA.

Dacl punem aceea0 intrebare pentru tam Indus-triath,, rèspunsul este cu totul altul. Vor c4tiga dinlucrarea acestei lani toti acei ce vor pune mana latransformarea ei in tesëturi, acei ce o spall, o peap-Mai o tore, o tesA, o boesc ; apoi vor mai ca§tigaacei ce produc boelile, precum i acei ce le procurAstofele necesare pentru fabricarea acestora. Tesatu-rile trebuesc puse in kartii i impachetate, pache-tele legate cu ni§te cordelute §i puse pe dinsele ni§teetichete. Vor c4tiga deci fabricantii de hartie, decordele, de etichete. Pentru fabricarea hartiei trebueiar4i o multime de operatiuni, i toti cei insArcinaticu aceasta vor ca*.tiga pentru fabricarea corde-lelor i etichetelor de asPrninea. In fine va mai ca§-tiga transportorul ce va aduce inapoi marfa lucratAin taxa agricolà, insA aice in loc de a se face acestca§tig pe socoteala fabricantului, se va face pe aceaa curnpArAtorilor prin urmare tot a terei agricole.

In un cuvênt pe cand in tara agricolA c-atigaunul, in tam industrialA c4tigl o mie.

S. vedem acuma ce ca§tigA diver§ii indivizi in-trebuintati la productiune in ambele aceste teri ? Uncioban catigä la noi doi lei vechi pe zi cu mAncarecu tot. Proprietarul unor oi dacl luiim in soco-tealA intretinerea acestora, boalele la care sunt ex-


puse i cari pun in pericol capitalul insu§i sau omare parte din el, vom vedea thiar dacä el are omie de oi, abia ca§tiga an bun cu Mu la un loc,cu ce intrOna familia sa. In lam industriala,din potriva, cei mai pro0 lucratori sunt platiti cuun franc, de asemene copii; cei mai de frunte au4, 5, 6 §i Ora la 20 franci pe zi. Mai§trii de atelii,comtabilii i directorii de fabrici au ades ni§te lefide care nu se bucura nici funciionarii superiori int,ara noastra.

Prin urmare a doua deosebire intre aceste donefeluri de traiu este ca pe cand in Ora industrialatoatd lumea cVigei mull, in lara agricola toatd in-mea putin. Pentru ce aceasta ? Pentru o causafoarte fireasca. Munca agricultorului, care producenumai lucruri brute este brutd, de rind, poate fi fii-cuta de ori cine cu put,ina rutina §i ILA nici unsoiu de invgiatura. Munca industriala, find inteli-genta, trebue studiu pentru a se putea deprinde cuea ; este mai grea, mai fina i prin urmare maibine platita.

De aci insa va resulta alt nefolos al erilor agri-cole fa cu cele industriale. Ele vor da cantitaii e-norme de munca bruta pentru o câtime foarte micade munca inteligenta. Gate chile de grau nu suntoare caprinse in un ornic de Geneva? Sute de 16-rani au asudat sub ar§it,a soarelui, luni de zile pen-tru a produce, cea ce ornicarul din Geneva au pro-dus in puOne zile cu o osteneala mai mult intelec-tuala de cat fisica. De aici urmeaza ca Ora agri-

sk-si

STUDIT ECONOMICE. 15

cola 41 dei toad' munca locuitorilor ei in schimb i en-tru o mica portiune din munca terilor industriale.

Acesta insa este un rèu foarte mare, caci un popornu poate propäsi de cat in proporiiune cu cea ceproduce; daca productjunea sa va fi asa de proastäin cat sa trebuiasca intrebuintatA toata pentru a platio portiune minima din munca altor tëri, atunci eanu va putet aplica puterile sale in alte direciiuni si.anume in acele ce dau nastere progresului, si deciva remanea indarapt. In cat vedem ca chestiuneaindustriei in o lara nu este numai cat o chestiunede caftig ci si o chestiune de civilisatie.

VII. Tara agricolä i -ara industrialä.

S. urmam mai departe asemanarea intre acestedouè soiuri de lèri :

Tara agricola va cauta sa vênda productele salein strainätate, pentru a dobandi banii necesari sprecumpararea obiectelor fabricate. Aceasta vênzare nuse va putea face direct de la cumparatorii de granein t,ara agricola la consumatorii acestora in lerile in-dustriale, ci vor trebui niste intermediari can l. sämijloceasca vênzarea si cumpararea granelor ; a-cesti intermediari vor fi comerciantii. De asemeneafabricantii de obiecte lucrate din strainatate, nu vorputea vinde marfurile lor de a dreptul la consuma-torii erei agricole, si, deci si aici comercianOi vortrebui sa intervina ca niste canaluri prin mijlocirea

16 STUDII ECONOmiCE.

chrora sh se scurgh inhrfurile thrilor industriale incea agricolh.

Maxima comerciantilor este insh cumpdret eftin,vinde scump, pentru a putea ast-fel realisa cktigulcel mai mare posibil. De aice va resulta c. ei vorchuta sh cumpere grhnele terilor agricole cat se poatede eftin, i sh'i vêndä productele industriale cat sepoate de scump, i prin urmare ei vor lua asupratArei agricole un bir foarte mare. Comercianti suntinsa pretutindenea, §i in tulle industriale, chci i co-merciul este o ramurä necesara. §i deci indreptAtitain viata economich a popoarelor. Deosebirea inshintre Ora industrialh i cea agricolh. va fi urml-toarea: Pe cAnd in tara industriall fabricele suntapropiete de consumatori §i comerciantii nu fac decat ufureazii desfacerea märfurilor ; in tara agricollei, aducand märfurile tocmai din thri strh'ine, mij-locesc chiar aceastä desfacere, care farh ei n'ar fiposibilä, de unde resulta ch cktigul find in pro-portiune cu slujba Pa'cuta, ei vor avea un cktigmult mai mare de la tiara agricoll de cat de la ceaindustrialh. Dacit observain acuma ca darea platithcomerciantilor este tot-dea-una in defavoarea -Wei a-gricole, chci duph cum am vèzut in §§ anterioare,la vênzarea productelor agricole cktigul comercian-tului ca qi a transportului se scade din pretul yen-zarei, prin urmare in dauna agricultorului ; la cum-pararea productelor industriale, acest cktig al co-merciantului se adaogh dire pretul curnphaturei,prin urmare tot in dauna loeuitorului threi agricole.

gi

MOH ECONOMICE. 17

Ast-fel flind, comercianOi ca§tigl in mod indoit intaxa agricold, mai intdi din cumpdrarea granelor,apoi din vênzarea mdrfbrilor ; procentul pe care eiii ieu pentru mijlocirea cumpdrAturei fiind cu atatmai mare cu cat pietele sunt mai indepartate unelede altele, resultA pentru taxa agricold pe fie-carean o pierdere foarte mare care se adtmd sub formäde c4tig in pungile comerciantilor.

Comereiantul este insd propriu zis o clasd nepro-ductivd : cdei el in realitate nu produce nirnica, niciproduct brut, nici product luerat ; el este in casulcel mai favorabil un agent inlesnitor al desfacerei pro-ductelor, prin urmare numai cat un element secundarin mecanismul economiei. Tara agricold dd insä toc-mai acestui element rolul precumpanitor ; el ca§tigdmai mult de cat toti ; el se impartd§e§te cu portiuneacea mai mare din produetul muneei locuiurilor ei.Teranul asudei pe brazde comerciantul se imboyei-fqte la tarabei. De aceea tèrile agricole vor numëraproportional cei mai multi comercianti ; pentru cànicairea nevoea lor nu este a§a nicdirea einu pot gdsi o recompensd a§a de imbelvgatd aslujbei lor celei atdt de put,in folositoare. Din aceastAcausa economicd se explicrt, nAvrtlirea streinilor lanoi in tard §i mai cu searnd a Evreilor. Pentru ro-1111 de negutitor, streinul va fi tot-dea-una mai po-trivit de cat naionaInI, intru cat negotul se facetot-dea-una cu streindtatea §i prin urmare streinulcare are legdturi i cuno0inti in streinatate va putea

2

simtiid,

;

18 STIMMI t CONOM1Ct.

tot-dea-una mijloci mull mai urr relat,iunile terei instrainatate de cum ar face-o nat,ionalul.

Pentru ce au facut sträinii in genere §i. Evreii inspecie averi atat de insemnate in lerile noastre ?Pentru ca partea cea mai mare din munca noas-trä a incaput in mainile lor prin mecanismul susarat at.

Gel mai bun mijloc pentru a scapa de ei carear fi ?

Ridicarea industriei in Romania, care ar imput,inanevoia de comerciant,i, prin urmare ar inchide ca-riera celor mai multi din venetici ce cauta astazica§tig urr pe spetele poporului roman. Intru cat stra-inii sunt pentru o t,ará un pericol pentru nationalita-tea ei, videm ca industria intr'o t,ara este nu numaio chestiune de Nyiy ci §i una de wgionalitate.

VIII. Tara agricola 9i tara industriala.

S. urmilm mai departe paralela intre t,ara agri-cola §i cea industriala §i anume sa cautam a ne dasamtt despre starea insa0 a agriculturei in acestedouë teri :

Tara agricola va fi impedecata in inski esplo-atarea pamentului prin lipsa industriei. Mai intai acestaimpedecare va fi simtita. din lipsa de varietate aplantelor cultivate.

Tara curat agricola se va margini in cultura eila cereale : grau, orz, ov6z, popuriu, secara. Multeculturi insa nu vor fi esploatate din causa ca pro-

STUDII tcomna. 19

ductul acestora neputand suporta exporttr §i trans-portarea in locuri indepartate, §i. ele ne puland fiintrebuintate in tara agricola la lucrari industriale vorremanea cu totul parasite. A§a d. e. sfecla care esteo planta a cariea cultura (la un profit mult maimare de cat cerealele, dar care nu poate fi intrebu-intatii de cat atunci cand are in apropierea ei ofabrica de zahar. Apoi este de observat ca. sfeclaprin natura ei este cea mai potrivita pentru alterna-rea culturei cu acea a altor plante, precum a gra-ului, caci graul i§i ia hraria lui din partile supe-rioare ale pämantului, pe cand sfecla cu radacinileei cele adanci ki scoate sucurile necesare crWereiei tocmai din päturile cele mai indepartate, ast-felea alternandu-se cultura sfeclei cu a graului la.i sase odihneasca cafe o paturit de parnênt, ceea ce faceca aeesta sa produca mai mult i mai imbelpgat.Unde nu este insa fabriea de zahar sfecla nu póte ficultivatd. De asemine cu canepa. Aceasl a planta estecalata mai ales acolo unde se fac din fibrele eitesitturi grosolane precum panza pentru saci saufranghii §i. sfoara. Unde aceasta nu se cauta se vacultiva putina, prin lanurile de popuviu, cate-vafire pentru semanta ei din care se scoate oloiul.Numai putin insemnatA ar fi cultura plantelor cecontin stofe colorate precum §ofranul §i allele, carein terile agricole sunt cu totul parasite.

Agricultura insa intr'o tara agricola va suferf unalt neajuns capital : greutatea ingra§arei pamentu-lui. 0 tiara agricola este fatalmente impinsa a in-

20 SVIDII EcoNoma.

tinde necontenit cultura cerealelor si a imputina ast-fel pkunele si prin urmare numerul vitelor ce poatehrtini. Apoi cea mai mare parte din vitele ce se aflain ea vor fi exportate pentru a fi vèndute in sträi-niltate. Prin urmare numerul lor va fi in tot-dea-una mic in asemAnare cu intinderea pamêntului. Asain Planta este un bou la 5 hectare, in. Anglia unulla 3 hectare, in Belgia unul la 2 si jum. si in Ro-mania unul la 8 si. un sfert hectare') ! Imputinareavitelor in Sara noasträ este foarte simtitá de cat-vatimp. Asa asemanand anii 1860 cu 1873 gäsim ur-mätoarea osebire :

1860 1873

Cai 506,104 426,857MAgari s't Carari . . . . 6,657 6,134Boi, Vaci, Bivoi . . . 2,751,161 1,886,550Oi 4,819,900 4,786,317Porci 1,088,737 836,944Capre 423,177 194,188**

Imputinarea vitelor aduce dupä sine neputinta gu-noirei pämentului, c6.ei excrementele vitelor se dueimpreun 5. cu aceste de ingrasa holdele tarilor in-dustriale ; apoi singele de bou, cel mai puternicmijloc de ingrkare se aduna in salhanalele sträinedupà ce si-au luat sucurile din care s'au format insara agrieolLi. In fine mai este de observat c5. toate

*). Revue de deux mondes, 1 Mart 1862.**). Ohédenare, La Roumanie économique.

I


resturile animale i vegetale cari rAman spre exem-plu de la dubitul peilor, de la fabricile de zahar,postavuri, chibrituri, hartii etc. ; toate aceste suntfoarte bune pentru ingrkarea ptimêntului ; dar lip-sesc cu totul din o tarA curat agricolâ. Un alt ne-ajuns al terilor agricole este deci neputinta gunoireipamentului. Noi credern 'Anti acuma ct nu estenevoe a gunoi pamêntul, intru cat el produce foartebine §i ftrLt aceasta ; dar uiLam un lucru : anumech la noi pamentul find foarte intins i populatiafoarte rara., noi ducem agricultura cu sistemul alter-narii culturii i cu lAsarea parnantului exploatat, doiani in §ir, ca pirloaga sau batAturA in anul al treile.Aceasta insá o pot face numai proprietarii maricari dispun de intinderi insemnate de phmOnt. Darpentru Oran care de la legea rurall au dobandit4 fAlci de pAment, pe care necontenit le exploa-teazA in fie-care an, acest sistem este cu neputintAde aplicat §i. cultivarea aceluia0 pAmant in fie-carean trebue sa. conduca. numai de cat la istovireaputerilor acestuia, la secarea productivitatii saleT6ra1ii dar vor fi nevoiti sá recurga. la ingrkat dacänu voesc sa, vada. pamentul refusandule produc-tiunea, precum se vede aceasta in judetul Putnei,unde tAranii au inceput a gunoia pamanturile; daraicea se lovesc de altä greutate, lipsa gunoiului.

Prin urmare tara curat agricolA va exploata rAuchiar agricultura, caci mai intAiu nu va putea variacultura sa. apoi nu va putea inapoi puterile Oman-tului i va sili pe acesta a refuza ori-ce productiuni

22 STUDII ECONOMICE

incat vedem cá industria este necesarci chiar pentruprosperarea agriculturei.

Ix. Cum se lucreaza la noi paniêntul.

Cand dupa ce ai visitat t6ri1e stable, Prusia,Francia, Anglia, Italia, chiar 0 Austria, te intorcila noi in t,ara, farä se vrai it,i vine sa fad o ase-manare intre modul de cultura ce il vez in Romania0 acela din t,6rile straine. Ce te 1ove0e mai intaieste catimea cea insemnata de &want plina la noinurnai cu spini 0 burueni 0 necultivata. In strainä-tate nu gase0i nici un colt, de pament necultivat;cat mergi cu drumul de fer nu vezi rapi 0 po-noare nici neregularilat,i de pament ca la noi int,arä cari impedica. plugul de a trece peste clan-sele 0 reman sustrase culturei. Pretutindenea pa.-mantul a fost nivelat de munca omului ; unde afost nisipos s'a ingra§at, unde a fost TnNtinos a lostdrenat, in cat mai ca. nu intalne0e locuri sterpe 0necultivate. Din cOntra la noi in t,ara te apuch oadev6rata jale cand vezi ce paraduiala se face cupainêntul, caste part,i reman nelucrate, cafe bucalicare ar putea contribui la inbogat,irea lerei rerande hrana. numai spinilor 0 scailor. Dar aceasta hpsade cultura. 10 are causa sa indreptkitä in put,ina-tatea populatiei 0 prin urmare daca vorbim de ea,esle numai cat spre a o arata ca un simtom dupa


care sh nu ne mirdm dach 0 in calitatea acesteiculturi vom gdsi ace1ea0 neajunsuri.

Granele pentru a da roade imbelvgate au nevoemai ales de douè lucruri : un pámAnt bogat i ploaiela timp. S. vedem cum sd indeplinesc aceste doudcerinte la noi in tard.

In privinta bogätii ptim'Ontului ea este ldsatii intotul la aceea ce a fäcut'o natura care a fost cuesceptiune darnicd la noi in tard. Se pare cd. amfost stricati prin insu0 aceasta bogätie naturald,chci n'am fost nevoiti ca Prusianul sä prefacem pus-tiuri de näsip in pdmênt agricol.

Ingrkarile sunt la noi cu totul nepracticate, afard.de ail in unile putine localitAti precum in judetulPutna. Cu toate aceste cum am observat in studiulprecedent, taranii cari cultivd. in intregimea ei a-ceemi bucatica de pdmênt in fie-care an 0 nu potldsa ca pdmentul reintregeascd. puterile cu pir-loagd sau cu bátdturd, vor fi nevoiti in curAnd shrecurga la ingraarea pämentului.

Agricultorii no§tri cred, eä daca vor ara sutemii de falci de gràu sau de popuvi se "WM imbo-gAti. Dacri in loc de a face a.p., ar ara pe jumdtate§i pe un siert, insä ar lucra pdmêntul mai bine §icu mai cu multh bägare de samd, ar dobindi c4tiginzecit. Dar dac d. nu se ingraS pämêntul cel putinsd se are cum se cade. Nici aceasta nu se face :

-ardturile la noi sunt cu totul primitive 0 adesa vezipäruêntul numai rupt, infato0nd ni0e bulgdri com-pacti de o märime insemnath, prin care mai cd. nu

sa's1

si


poate strebate co1u sämInei. Aceasta tot din cauzAel ceea ce se cauta la noi este mult dar nu bine.

Puterile lucatoare care sunt a..a de pOne serisipesc in loc de a se concentra, §i. ast-fel nu seproduce nici-o datA ceva temeinic.

SA. vedem acum a doua conditie : ploaia. Aceastani s'ar putea obiecta ch. athrnA de la natua i cumputem noi face responsabili pe oameni de lipsa, saude prea marea ei chtime ? EatA cum : Este cunoscutrolul ce'l au pAdurile in regulamentarea stArei at-mosferice, anume cand atmosfera este prea incar-cath cu aburi de apA, pAdurile sorb ace§ti aburi

rniqureazA ast-fel cAtimea de ploae ce cade peun loc dat. CAnd ar§it,a se prekinge§te ea scoatedin phduri umezeala ii revarsA sub formA de ploaiebine fAcAtoare asupra irnprejurimilor. La noi nu seia nici o ingrijire pentru rmInt,inerea pAdurilor. VA-qind proprietarii cA. din pAduri pot trage un profitfoarte mare, le tae cu de intregul ne rnai pA.strandnici sAminceri nici parchete pentru reinoirea pAdurei,nimicind ast-fel intr'un an munca secularA a naturei.ExistA la noi o lege forestierA, dar numai pentruphdurile Statului, pe ca.nd acele private sunt lAsatecu totul bunului plac al proprietarului. TAindu-se maitoate pAdurile, s'a stricat ecbilibrul firesc intre plo-aie i sacetA §i. acum avem cand ani preachild prea shceto§i ; ast-fel i§i resbunh natura de ne-supunerea sau despretuirea vecinicilor sale legi.

Dar dacA am fAcut aceasta, cel putin s'o indreptArnprin o udare artificialA care sA inlocueascA ploaia

ploiosi,

STUDII ECONOM10E. 25

in timpuri de sa.ceta. Multi din proprietarii no§triau visitat Lombardia ; dar cMi oare vazënd admira-bilul sistem de irigatiune ce exista. in acea Ora s'auintors inapoi cu gandul de a imita cele ce vazuse ?Cu parere de Au trebue sä zicem cä nici unul!cu toate aceste rluri sunt destule in tara la noi §i.morile ce macina Mina ar putea fi intocmite ast-felin cat la vreme de nevoe s. mi§te ni§te pompe cares. scoata apa din riu i sa o reverse ca o undä re-coritoare peste lanurile insetate.

Apoi and ploua. prea mult este iar4i un mijlocrecunoscut in terile streine de a inlatura pericolulcel putin in parte a unei gramädiri prea mari deap'ä la thlacina plantelor, anume drenajul. Dar a-ceasta este tot atat de putin aplicat ca i irigatiunileca i ingrekatul, i apoi ne mirm ca cele multeculturi dau gre§ cand lasam totul in grija naturei§i. nu vroim s. aplicAm inteligenta noastra. spre aindeplini neajunsurile ei.

Cu un ast-fel de sistem nu sa poate. ajunge insa.de cat la ruing., aka care §i tindem cu pa§i urie§i.

X. Resultatele agriculturei noastre.

0 tara aa de rëu cultivatá nu poate da de catresultate foarte slabe, in raport cu greutatea munceiintrebuintate.

Mai intai recolta va fi in tot-dea-una nesigura.,


caci ea atarnh numai cat de la natura, de la ploiventuri. Inteadevër, munca omului thud margi-

nita numai cat la incredintarea shmintei pamentului,fail a se ocupa de loc cu conditiile cre§terei a-ce§tia, va resulta numai de cat ch. accidentele at-mosferice sa fie agentii ce vor determina recoltacampului 0 nu munca omului. De aici va urmanecesar cä anii rei sa precumphneasch pe cei buni,intru cat se cer de la atmosfer a. foarte multe COil-diiuni ca o recolta sa nu dee gre§. In thrileunde munca omului determin i conditiile de cre-0ere a plantelor prin ingr4are, irigat,iune i drenaj,acolo atmosfera cu togä importanta ce pastreaza,ca element datator de viatA, totu0 nu mai este sin-gurul agent ce determina productiunea. La noi agri-cultorul duph ce au incredintat saint* campuluiki indreapth cat% ceriu privirile sale 0 mteaptade la acesta ca umple ogoarele sale cu o paneimbekugata. In alte ieri el pastreazä privirile saleatintite tot catrh. lament, face sä lucreze pompelecand ploaia lipsqte prea mult, sau deschide cana-lurile drenajului cand este prea imbekugata, sile§teast-fel pe naturh nolens-volens s produca ceva. Cucat mai demn este rolul acesta din urm a. de cat celd'inthi! In unul omul este sclavul naturei, in celalaltel se arath stapanul ei.

Dar nu numai ca recoltele sunt nesigure ; un ne-ajuns mai mare love§te pe cultivatorii no0ri din ca-uza relei calitati a granelor. Granele noastre i cudeosebire gran de cati-va ani pierde in grbutate,

§i

pentru


adeca o catime de grau românesc cantare0e maiputin de cat ateeki catime de grau rusesc, ungu-resc sau american, i prin urmare supusa proce-sului macinarei da mai putind Mina. Aceasta esteo lipsa capitala a agriculturei noastre, caci este deobservat ca daca este s5. concuram cu natiunele ce-lelalte agricole (America, Rusia, Ungaria), aceasta oputem face numai cat prin calitatea §i nu prin can-titatea sau eftinatatea granelor noastre.

Rusia, Ungaria 0 America produc atatea graneMeat ar putea alimenta cu dênsele jumatate din po-pulMiunea globului i catimea ce o varsam noi pepietele straine este minima in comparatie cu catimeleproduse de aceste teri.

In privinta eftinatatei este de observat ca. Ungariaeste mai apropiata de terile apusului de cat noi :Rusia are avantagiul eel imens al porturilor de Mare*),0 America a gäsit un mijloc foarte ingenios de acktiga costul transportiilui grauld, care este multmai mare, anume acela de a intrebuinta putereamotrice a mkinei ce mi§ca vapoarele incarcate cugrane, spre a reduce pe aceste in Mina, ast-fel cadin America pleaca incarcate cu grail i ajung inEuropa pline cu Mina.

Prin urmare vedem ca, in privinta cantitateiieftinatMei, nu putem concura cu nici o tara agri-cola. Remane darä numai calitatea. Aceasta inca

*) Acest avantaj l'arn doldndit i noi prin anexarea Do-brogei. Rendne s vedem CUM De vorn folosi de dinsui,

ei


la granele noastre este foarte proastä. De pe pieteleOlandei granele noastre au fost cu totul excluse, §iaceea0 mgsur a. vom vedea-o aplicandu-se O. de alteteri.

Cauza u§uratatiii granelor noastre insa nu este deeautat aiurea de cat in lipsa de ingrkare a ph-mêntului.

Prin urmare vedem daca .agricultura noastrh maipoate urma sistemul de pan g. acuma, filth a se es-pune ea productele ei sh nu mai fie eurnphrate ni-cairi, .i. atunci ce am face cu ele ?

-XI. Creeterea vitelor.

Elementul principal care inlesne§te lucrarea pa-rnêntului sunt vitele. De acest adevgr pare insh anu se fi convins inca de loc agricultorii no§tri ; cul-tura cea mai inapoiata din toate in Ora noastra,este acea a animalelor.

Anirnalele joach in viata economica a unui po-por un rol intreit : 1) ca producgtoare de gunoiu ; 2)ea producgtoare de valori (laptarii, par, lang, cio-lane, piei, etc.), §i. 3) ca instrumente pentru muneaeampului.

l). Ca produatoare de gunoiu, animalele la noiin Orä nu sunt de Me pretuite. Gunoierea Omen-tului find inca necunoseuta, se intelege de la sineea producerea acestuia nu poate avea nici-o insem-natate. Ba lucru neauzit, gunoiul la noi in Mc de a

MDR Ea:Mica. 29

fi intins pe lanuri se arde spre a fi prefacut in ce-nu§a! Am aratat insii aiurea insemnatatea gunoiului§i, din lipsa Intrebuintärei acestuia. am dedus u§ura-tatea gränelor noastre §i scaderea amenintatoare apreWlui lor. Prin urmare nu ne vom mai ocupa aici.

II). Valorile produse de vite la noi in Ora sunttoate mai intai foarte proaste, apoi in catime cutotul restrinsa. Reutatea calitaiei provine din primi-tivitatea raselor ce le ere§tem §i neingrijirea corn-plecta de starea animalelor. Pretutindene culturavitelor au interesat in gradul cel mai Malt pe oa-meni ; la noi insa credem ca este de prisos a neocupa de bou, de cal sau de oae ; de aceea raselela noi nu s'au imbunatatit nici-odata. nici prin eau-tare mai ingrijita, nici prin cruciare.

Inteadev6r, sa cautam putin cum sunt ingrijitevitele la noi ? Nutretul cel mai prost, adesea earbaarsa pana la radacina de razele soarelui ; la caifoarte rar orz sau ova; ci numai fan care le in-groa.0, pantecile §i'i face greoi, luandu-le puterea.Oile sunt iinute earna afara §i din aceasta cauzalana de pe ele este cu totul groasa, caci daca nuingrijim noi de caldura necesarit animalelor trebuesa ingrijasca natura, inviilindu-le cu un cojoc catse poate mai gros ; oile cele cu lana mai fina suntmerino0i din Spania unde timpul este tot-dea-unacald. Un mijloc de a subtia lana oilor noastre estede a le adaposti earna contra gerurilor. Boii §i caiinqtri sunt cei mai pro§ti din lume, noi care cand-va aveam ni§te cai ce aveau renume pana la Con-

30 S1uDIl ECONOMICE.

stantinopol, taxa cailor arabi. (Se §tie cA in tributulvechiu al Moldovei &WA PoartA figurau i 40 cai bunimoldovene§ti). La expositia din Paris din 1878 s'avëndut un taur englez din rasa Durham cu 30,000franci ! pret fenomenal i care ne vine greu de cre-zut. Dar dacA asemAnilm taurii no§tri cu un ase-mene animal, ai no§tri ne par ca's ni§te motani.Patella numttra proprietarii aceia ce s'au ingrijit aaduce boi §i vaci din streinAtate pentru a corci ra-sele noastre i a le imbunAtAti. CAte herghelii suntla noi in WA ? Tamaslicurile de boi sunt crescutenumai cat pentru a fi ingra§ati la velnit,i i apoiexportati ; dar sl se vadA vre-o cireadh de vite mo-del inzestratA en tauri englize§ti sau francezi carisA imbunhtalasea rasa noastrA cea alfit de decOutA,aceasta nu exista nicAiri. Aa nu se cresc vitele.

SA ne permitA agricultorii no§tri sA le dAm acestsfat din cabinetul nostru, unde avem inaintea noa-strA numai d-lor care se indeletni-cesc numai cat cu asemine culturA din copilAriecA le spunem cä pricep de kc treaba; cA alasa numai vacile, oile i epele sh fete, {lira a seingriji alt-fel de praOla lor, nu vra sA zicA a cre-§te vite, cA aceasta o pot face animale i in stareaselbaticA unde macar lipsa muncei le despagube§tede neingrijirea omului. CrWerea vitelor noastre seface ca in stare de salbeitacie, intreintintarea kr cain starea civilisatd. Cine nu vede ea exista o con-trazicere din cele mai mad in o asemine stare delucruri ?

cäli i ,hartii,si

STUDIt Ea:MAME. 31

III). Intrebuintarea cea mai ordinara a vitelor lanoi in tara este acea pentru munca campului. Inalte teri vitele se subtrag pe cat se poate de lamune/ pentru a se folosi din productele lor, dicieste un principiu mai presus de ori-ce indoeall :precum aceeasi putere nu poate fi intrebuintata deo-data in doue directiuni, de asemine nu pot vitelesit fie intrebuintate si ca producatóre de valori sipentru munca campului. Asa taurii, vacile boii nuse ingrasä nici-o-data cat timp li vom intrebuinta latras. Pentru a prinde came pe ei trebue sa'i lasamin liniste. Caii de cursa trebue ingrijiti alt-fel de catacei de birjrt si asa mai departe. Ffind cä muncamecanica a boului poate fi inlocuith. prin acea a ma-sinei nu intelegem pentru ce nu s'ar aduce pluguricu vapor si s'ar lasa boii mai ales pentru a II in-grasati castiganduse indoit din venzarea lor. Dar a-ceasta este greu de fácut cat timp niste aseminepluguri trebue aduse din stráinatate ; daca am aveafabrici in tar5. atunci s'ar schimba lucrurile. Incatvidem cum toate indeletnicirile sunt solidare, maiales videm cum ins5.0 buna stare a agricultureisi a cresterei vitelor atarnä de la industrie.

Prin urmare pentru a ne resuma, cresterea vi-telor in taxa noastra este din cele mai defectuoase.Ea cere de la vite mult in privinta muncei, putinin privinta productiunei, si ele sunt reu ingrijite pen-tru a putea corespunde atat unei cerinti cat si ce-leilalte.


XII. Celelalte culturi.

Despre culturile celelalte afara. de cereale §i devile vom putea fi seuri caci, ele nu sunt prea di-verse in cat sä ne obosasca in enumerarea lor.

D. In randul intai vin despre care amaratat cele ce trebuia in un § anterior. Atata maivroim sä observam. De la introducerea drumului defer la noi in tara, eel mai mare pericol s'au apro-piat de padurile noastre, anume acela de a fl cutotul starpite i a sdruncina astfel cu totul echilibrulatmosferic. Drumul de fer consuma la noi pe an maimulte sute de mii de stanjeni de lemne.

Aceasta consumMie s'ar putea foarte u§or im-pedeca prin exploatarea minelor de lignit ; dar des-pre aceasta vom vorbi mai la vale la exploatareaminelor.

ID. In al doile rend vin vide. Cum sunt exploa-tate aceste la noi in tara ? In modul cel mai bar-bar. Cate sunt vfile ce au o livadä in el anumecate cu pomi hultuii, cari sa produca fructe alese, ce se vend iarna cu mai multi franci oca,cari singure ar fl de ajuns pentru a procura exis-tenta unei familii ? Cate sunt viile unde se fac cla-därii de p'oama coarna tot pentru iarna ? i dac .

n'ar fi cati-va Evrei cari sa se ocupe cu aceasta me-serie, eine din noi ar mai gusta o bobitä de poamädupa luna lui Octomvre ? Apoi nu este ceva revol-tator de a vedea asemene paraduiala a puterilornaturei ?

paclurile,

§i

si

STUDII ECONOMIC& 3a

Vinul ee se scoate din vita este vendut in anulchiar d'intaiu caste 2 lei vechi vadra ; ba unii chiarvend apa de pe butuc cate un leu vechiu vadra,in loc de a face totul prin putintA §i a zidi la vieo pivnita in care se string recolta vinului din unan i s'o venal. duph 2 sau mai multi ani cu unpret tot mai insemnat. Si este observat ch cele maimulte din vfile noastre apartin la oameni ce nutrhesc numai din venitul lor, ast-fel ca sh-§i gh-seasch o scuzä in nevoia traiului pentru vindereapripitä a vinului ; ci ele sunt a unor oameni cetrhesc din alte ocupatiuni i cari deci prea u§or arput ea exploata \rifle intr'un mod mai rational.

Dar ori care ar fi starea viilor noastre, cum suntele incurajate de guvern sau comunh?

Prin taxele cele mai exorbitante cari le ruineazäcu deshvirOre. Ast-fel ruina din partea Statului, ruinadin partea proprietarilor i vroim ea vii-cultura shprospereze, sä fie o sorginte de avutie ! !

III). Tutunul. Cultura aceasta ineepuse a prosperadeslul de bine la noi in tartt, care prin elirna ei emenila a produce un tutun bun, cand legea monopo-lului veni i o sdruncinh din ternelie. Nu e vorbh,Statul ca§tigh foarte mult in present, dar ruineazhpentru viitor o sorginte de avutie pentru o multimede particulari i Statul nu trebue st uite eh bo-gatia publich nu este de cat suma bogatiilor private.De când monopolul a ineeput a fi exploatat in regie,aceasth culture, s'a mai irnbunathtit.

3


XIII. Laissez faire, laissez passer.

In econornia unui Slat pot fi aplicate doue sis-teme la producerea bogiltiilor. Ace la in care Statulse amested. cat se poale de put,m i, pentru a ziceast-fel, stl in afará de jocul pulerilor economice,acela in care Statul ie asupra':§i conducerea suprem6.a intereselor economice a poporului, nu ca produca.-tor, ci ca indreptrttor §i privighetor.

Principiul d'intaiu este pus in aphcare de State lecele rnai civilisate, acele a crtror agriculturh, indus-trie i comer t. sunt in cea mai mare inflorire. AcoloStatul, dupa ce a intervenit la timpul necesar pentrua aduce pe acele popoare pe calea propekirei materi-ale, poale acuma, cand le-a dat lor in mana. do-minarea materialrt a lumei, sti stee la o parte sim-plu spectator a triumfului dobandit de dinsele. Darele nu se multamesc cu atata.

bine d. predominarea lor economid. valinea at ata timp cat celelalte popoare vor Ii ina-poiete in producerea bogrqiilor, cat limp acestea vorfi barbare in privirea ingrijirei de interesele lor ma-teriale, ele cauth. a respandi ni§te principii foarteprofitabile starei lor actuale, dar ucigrtloare pentruori-ce popor ce nu este in stare sá concureze cudOnsele. Aceste principii sunt neamestecarea Statu-lui in jocul puterilor produchtoare, principiul cu-noscut : «Laissez faire, laissez passer.* Marea ma-

jonitate a scrierilor economice a timpului nostru suntdin scoala aa numità a liberului schimb, §i cand

Stiind

ECONOMICg. :35

se iveste cate o lucrare care cauta sa combata a-semine teorii, in totul funeste popoarelor incepatoare,atunci ele sunt atacate cu o asa inversunare in catse vede bine cit nu interesul stiint,ific le combale, ciacel economic.

Economia polilich a Fran(iei si a Angliei nu me-ria numele de sliintil; ea este o teoriel pusd iii ser-yield unei practici i fund ca practica este profitabilA(erilor acelora, teoria trehue sa vinit, s'a sustink pebasa imor asa numite principii, interesul curat ma-terial al acelor Stale, spre a-i da ast-fel o aparen(amai putin uricioash. Mind ca Franiiei i Angliei leconvine de minune a exploata lumea, de acea seri-itorii ei consliut san neconsliut sus(in cit sta-tele cele mai inapoiate trelme sit urmeze sistemul lor,acela al liberului schimb. Sialul sa nu intervina ni-cairea penlru a sprijini interesele economice carear putea prospera numai atunci cand nu resimt in-gerenta guvernameniala. Pentru ce aceasta ? Pentructi Anglia i Fran(ia, find foarle inainlale in indus-hie, coiner( si agrictilinra, popoarele cele mai ina-poiale, lasate numai cat in propriele lor puteri, nuvor putea nici o data sa concureze cu dansele i deci,ne putand produce lucruri tot asa de btme si deieftine ca dinsele, vor remane pentru tot-deanna ino atarnare fa(a cu ele.

Dna ne uitam insti nu la teoriile dupit care artrebui sit proceadit ler& spre a ajunge cultivate,bogate i fericite ci la practica prim care unele in-fradear am ajuns a fi atunci lucru curios

MOIL


vom gdsi a nici una dar nici una nu auajuns la o stare infloritoare prin aplicarea teoriilorliber-schimbiste. Aceste teorii sunt inteadevër cu to-tul noue ; multi le dateazd de la Adam Smith dinsecolul trecut ; dar in practica ele n'au pätruns decat de la 1825 incoace i anume in Anglia intai, maiapoi pAnä la un punct oare-care in Frantia.

Viata industriald a .terilor civihsate europene da-teazd inst din timpuri mult mai vechi ; ea s'au des-voltat i intarit timp de sute de ani, pe cand libe-rul schimb nici nu vgguse lumina zilei i pe candcu totul alte principii i alte idei predomniau in lume,in mare parle falv ce e drept, dar cari contineauun simbure de adevèr necontestabil ; cad alt-fel nuintelegem cum cu ajntorul unor principii cu totulfal§e s'ar fi putut desvolta starea materiald a po-poarelor. Ar fi trebuit ca land la 1825 sä se vaddin intreaga lume o stagnatiune omoratoare 0 nu-mai cat de la aplicarea miraculoaselor principii aliberului schimb sa. se schimbe de odatä ca lo-vitura cu o varglitd magicä starea popoarelor, §i

tocmai acele popoare ar fi trebuit sd fie mai prosperecari ar fi inceput viata lor economica de la clonmireateoriei celei adevgrate fi nu ar fi fost intdrziete indesvoltarea lor prin secoli intregi de o practicd ab-surdit. Dacd, ne uitdm insa in lume vedem cevatocmai din potrivd. Popoarele cele mai bogate suntacele ce s'au desvoltat pe cand predomnia ingerintaguvernamentala, ear popoarele acele inapoiate cecautd sä prop4ascd, acuma aplicand teoriele libe-

in


rului schimb raman cu totul indarat i ca exemplucel mai viu i cunoscut este insasi tara noastra,Romania.

Ffind insa cä am sustinut cà tnrile ce astazi stauin fruntea civilisatiei materiale s'au desvoltat prinun sistem de ingerenta guvernamentala, adica pro-tectionista, apoi fie ne permis a aduce oare-cari faptein sustinerea acestui adevèr.

XIV. Cum s'au desvoltat industriaengleza, franceza, germana.

Cand lumea intreaga era inca barbara, industrias'a desvoltat in unele teri intr'un mod spontaneu,Mra sa fie nevoe a fi sprijinita de cineva, intru catea nu avea de sustinut o concurentil Asa s'a in-tamplat, pentru Europa, cu Venetia si Tnrile-de-jos.

De indata insa ce industria s'a desvoltat in otarrt, altá Ora vecina n'au mai fost in stare sadee nastere unei industrii pe o cale fireasca, ci a tre-buit sh urmeze una mäestrita. Pentru ce aceasta?Peniru ca industria'cere niste cunostinti speciale, carinu pot fi la indamana tuturor, i pentru ca a tepune sa le descoperi de la inceput pe candle praefica acurn de sute de ani, ar fi o ostenealnzadarnica. Dar mai este inea eeva. Industria cerepentru a prospera jertfa a o multime de capitalurila inceput, care nu aduc nici un venit, in cat chiardin aceasta cauza o fabric& noun. va concura tot-

altii


dea-una cu greutate cu una veche. Cea veche carelucreazd de 50 de ani i a scos acum capitalul pus,prin caVigul ei ; cea noud care abia incepe a func-iiona trebue al scoatd de-acum inainte i apois. realizeze caOgurile. De unde resultd cd fahricaveche va pulea in tot-dea-una sd produch lucrurilemai eftin de cat cea noud. Ceea ce se'niampld eno fabricd se intampI i cu industria generald a uneiièri.

Tara industriald veche va produce deci mai binv,find eh e mai deprinsd cu procesurile industriA ;mai eftin, find cd a scos prmd, acum capitalul pus.Pentru ca o lard agricold deci sa poatA introducela dansa nite industrii pe caH le vede in t,6rile

vecine, va irebui numai de cat sd alerge la protec-Ounea guvernului. Cu alte cuvinte nu puterile celeslabe ale privatilor vor putea sd inving concurent,ainduslriei slabilite, ci Statul, adecd colectivitatea in-divizilor va Irebui sh lupte pentru a putea repurtaacéstd mare victorie, care este adesea mult mai greude dobandit de cat acele de pe campul de resboiu.

Cum au introdus Englezii industria in tara lor ?Pe limpid lui Eduard III (1327-1377), Anglia erao (ard exclusiv agricold. Ea iwoducea land brutdin calime insemnald, exportand'o in Flandra, deunde o introducea indardt sub forma de lesdturi, cumfhcem noi astd-zi cu sumanele din Brarv fabricatedin lana oilor noastre. Acest rege insemnat, vdzindce eftin se vinde o catime de land englezd, care pre-faculd in leseturi se revindea in Anglia foarte scump,

ci


in cat o aline foarte mare de munch engleza eradata in schimb pentru o catime foarte mica de muncaflainanda, se hothri a introduce si in tara sa in-dustria ieshturilor. Publica deci un edict prin carechema in tara sa lucratori-tesatori flamanzi, oferin-dule primênt gratis, imprumuturi iarMi gratis dincasa Statului pentru intemeerea industriilor lor, scu-tire de dari si in sfarsit, ca un mijloc mai puterMcde atragere, férneele cele mai frumoase si mai bo-gate din popor ca sotii pentru cei ce vor vroi sh seinsoare. Ast-fel reusi acest rege a stabili in curindfabrici in Anglia si respingend apoi marfurile streneprin taxe protectionisle, el puse baza desvoltärei in-dustriei engleze.

Mai thrdiu eine puse baza mhrimei comertuluienglez ? Cromwel pnin actele de navigatiune, pnincare lovi in comertul olandez, a chrui concurentaimpedeca cu totul desvoltarea celui national. Prinurmare, MIA a ne opri mai mult la aceasta taxa,constatam eh impulsul cel mare dat industrieicomertului englez este datorit unei ingerinti gayer-namentale, protectioniste.

ln Franta avintul cel insemnat dat industriei fran-ceze este datorit IM Colbert, si acesta a fost de si-gur cel mai declarat partisan al ingerintei guverna-mentale, asa ca astilzi in econoinia politica colber-tism i protectionism au mai acelasi inteles. Colbertcautã intai sh atragh in Franta lucrrttori si mesleri

aducOndu'i acolo prin felurite rnijloace, dincare eel mai original este furarea lor ; asa a facut

gi


mai ales cu mesteri uglindari din Venetia, ce nuputea sa-i capete cu nici un pret. Apoi facea im-prumuturi gratis industriasilor, le dedea premiuripentru fabricatele cele mai bune, pedepsia cu mareasprime fratula in industrii ingrijea ca fabrica-tele franceze mai ales acele ce se exportau in Orient,sä fie de calitatea cea mai bunk, prin care atrasemai tot comertul Orientului in manile Frantiei. Insfirsit pentru a protegui desvoltarea industriei el puseun tarif foarte ridicat asupra mkrfurilor streine,ast-fel dadu nastere industriei franceze. Prin urmare

propasirea materiall a Frantiei este datorith totsisteinului protectionist.

In Germania incepu o iniscare industrialá maipronuntata de la revocarea edictului de la Nantesprin Ludovic XIV, care aduse in Germania o mul-time de negocianti i industriasi francezi. Acestiafunk foarLe proteguiti de guvernul german si cu deo-sebire de acel prusian, i pusera basa desvoltarei in-dustriei in aceastä tara. Veni apoi Frideric cel Mare,care, prin m'esurile acele aplicate de Colbert in Frantia,reusi a aduce statul sen la o stare rnateriala foarteprospera.

In sfirsit America si Husia datoresc propasirealor economica tot sistemului de ingerint guverna-mentala, i oarnenii marl ai tuturor timpurilor augasit in acest sistem mijlocul de a ridica pulerileproductive ale natiunilor. Astazi chiar Anglia ye-zênd concurenta cea teribilk ce i-o face America,ncepe a da in urnalele ei (Times) o luare aminte

§i

§i

§i

§i

g


mai serioasa. sistemului protectionist si a nu'l maidispretui cum Meuse pad. acuma. Timpul nu esteindepärtat cand Ora liberului schimb va adopta inpractica ei sistemul contrar, pastrand teoriile salepentru acei ce sunt indestul de simpli a le lua dreptnorma adevèratä.

XV. Industria si ara noastra.Acest titlu poate pärea la multi ca o luare in ris.intr'adev6r c. asa este ; citci ce insemnare póte

avea a se vorbi de industrie in tar6. la noi ? Dacätotusi facem aceasta, nu este pentru a se trata des-pre un lucru care nu are fiintà, ci pentru a se arAtacum a fost o-datá si a compara starea in care neaflam asti cu acea in care eram dnd-va.

Tara noastrti n'a fost nici-o-dath o tara industrialà,adid nici-o-datA productiunea principalä a terei n'aufost obiectele lucrate si nu s'a exportat din tarä,ca obiect de comert, aseminea lucruri. Dar, dadtara nóstrA n'a avut nici-o-datA industria mare, afost un timp in care industria mica multämia in to-tul trebuintele locuitorilor.

Asa e un fapt cunoscut fie-druia, cli pad maidaunazi toate obiectele lucrate, trebuitoare thranilor,se filceau in tarit : p'anza de casa pentrustofa cea groasa din care se fAceau sumanele, frin-ghia, sfara, fierale de plug, topoarele i alte unelte;apoi unele lucruri chiar mai fine, precum : sterga-

-

crunesi,


rele, came§ile cu altit,e, scoartele, burangicul, toale a-ceste obiecte se lucrau in tali)," de catre femeiletanilor, cari se indeletniceau cu aseminea trebi, pecand barbatii lor lucrau la munea carnpului.

Dar nu numai trebuintele taranului erau multa-mite in tat* ci panh la un punct chiar acele aleorhvnilor. Asa de exemplu erau mai multe indus-trii destul de infloritoare, precum acele ale dubh-larilor, blanarilor, abagerilor i alte aseminea. As-tazi toate aces! e industrii mici s'au stins i Popo-rul intreg cumpara din teri streine toate obiecteleneeesare traiului sea. Panza de cash a fost inlocuitäcu america, malt mai proasta dar malt mai china ;sumanele in loc de a mai fi lucrate in pivele noas-tre se importeaza din Brasov ; franghiiletot de acolo; fierale de plug, topoarele §i in generetoate uneltele din Austria ; piele dubite din Austria §iFrantia; blniIe lucrate din Rusia i a§a mai departe.

Nimicirea industriei mici a Rornanilor s'au faultin doua directiuni : inteu prin concurenta produc-telor straine, al doile prin concurenta insu0 in taraa fabricantilor straini, mai ales Evreii in Moldova,Grecii i Bulgarii in Muntenia.

Concurenta tèrilor strèine au ruinat industria ceamica din Romania, din causa ca industria casnicanici-o-data nu poate concura cu industria mare. A-ceasta din urma intrebuinteaza mmini care uvreazaproductiunea i munca inteun mod insemnat i ef-lineaza deci in propollie valoarea productelor.

Aceste find aline vor fi cumparate cu preferinth

si sferile

ad-


de chLre oamenii ce nu dispun de mijloace, precumsunt thranii. i ei vor gäsi mai folositor a intrebu-inta pe femeile §i fetele lor la munca chmpului,din care pot ch§tiga bani, cu care sh cumpere celenecesare, de cat sh le lase sh piardä vremea in-grijinduse de tors 0 tAsut. Aceastä schimbare a ro-lului femeilor a adus insh in viata thranului turbu-rarea cea mai gravh.

Femeea i fa ta taranului nu mai sunt gospodineci unelte pentru munch, asemine dobitdcelor ; puseele la o indeletnicire care covirseste puterile lorfisice, ele sunt ruinate in corpul lor i aduc ca mameni0e puteri istovite la procrearea copfilor. Lipsindele toath ziva de a cash impreunh cu baxbatii, einecauth de gospoderie ? Nimene.

De aceea nu trebue s. ne miram dach trecandprin satele noastre vedem ne§te case ata.t de nein-grijite, nevhruite de ani intregi, MA, garduri, fárh§uri, far% ocoale, ce samhnh mai mult cu nistebordee a unor nornazi de cat cu locuintele unor oa-meni a§ezati.

Unde se mai v&I acele brae pe care gospodinale trAgea cu luare aminle in jurul casei trurnosvaruith 0 care dovedea pànä la un punt un gustchiar esteLic, un gust de ornarnentare ? De livezi injurul caselor nici se mai pomene0e i numai catunde §i unde vezi cate un porn Mtran, care a rh-mas ca martur a timpurilor vechi spre ironia bh-taia de joc a celor de asthzi.

Ghina, rata, gasca mai ch au dispärut d'impreju-

'0

0

STUDII ECONOMICE.

rul caselor sätenilor : untul ce '1 manchm se aducedin Bucovina, si lucru extra-ordinar chiar cartofeleau inceput a se introduce la noi in tarti, care parech vroeste mhrgini silintele numai la produce-rea gräului si a popusoiului.

Ffind ch aceste gräne sunt singurile ce pot fiexportate, impreunä cu puin orz sau ovès, apoi a-gricultorii nostril siii sh'si incoarde toate put erilelor pentru a putea scoate atata cat trebuintele uneitaxi civiisate in privinta cheltuelelor, dal% barbarhin privinta producerei o cer numai de cat, sh de-dau numai cat la producerea acestor cereale,sand cu totul in parasire ori-ce alth cultura, in catin curand vom fi nevoiti a importa din alte tèriphna i producte agricole, altele de cat grhnele.

Cu industriile mici cate au mai Minas, se inde-letnicesc, mai ales in Moldova, streinii cu deo-sebire Evreii. Pentru ce au inlocuit oare acest neamde oameni pe Romani in ocupat,iile industriale ? Co-mertul are in genere un principiu care 'i slujestede bazh : ,cumphrh eftin si vinde scump care pen-tru a pulea fi pus in aplicatie cere o multirne deminciuni, precum laudarea exagerath a proprieiinjosirea marfei ce vroesti sa cumperi i altele deaceste. Industria s'a molipsit si ea de aceste proce-dari necinsfite si crtutand a da productelor ei nu-mai cat aparenta buna i solida, ascunde o multimede smicherii menite a imboghti pe producator indauna consumatorului. Dar in aceste operatiuni pie-zise sunt grade de neonestitate care se schimbh duph

44

marfl,

agi

la-

f


caracterul individual si mai ales dupa acel national.Credem eh nu gresim sustinand ca cel mai maregrad de neonestitate in privinta productiunei l'auajuns Evreii ; de aceea e cu neputinta ori carui altom a concura cu dOnsii, mai ales cand e vorba dea produce lucruri eftine, caci nimeni nu stie asa debine sh ascunda minciuna sub fata adev6rului. Prin-cipiul evreesc este paralel cu acel al coinerciantilor :,prodif cat de Mu si vinde cat de eftin. Fata cu oasemine concurenta neleala si mai ales din causaca. Evreul se multumeste cu foarte putin pentru exis-tenta sa zilnica, in cat el poate trai cu un castig-mult mai mic de cum ar fi necesar Francezului,Germanului sau Romanului , intelegem prea usorcum de industria mica representata de Romani autrebuit sa piara. De aceea vedem Evreii intreprin-zOnd niste meserii pe care mai nainte numai Ro-manii si Tiganii le esercitau precum sunt cele demindirigii, spoitori, ferari si pana si respectabila pro-fesiune a barbierilor au ajuns pe mainile Evreilor.Daca aceste imprejurari nu ar esplica inert pentruce Romanul pare chiar a fugi de ori-ce munca in-dustriala, complectarea esplicarilor se va face maijos sub critica sistemului de invetament.

0 altà causa care esplica minarea industriei casnicela Romani isi are originea ei in regimul economiccaruia au fost supuse terile noastre.

46 STUDII tCONOMICE.

XVI. Istoria regimului economic.

Dupe ce Moldova §i cu Muntenia intrarh sub su-zeranitatea turceasch, Turcia le impuse §i tracta-tele ce le Meuse cu Francia, Anglia, mai apoi §i cualte teri, prin care taxa importului era redush la 3la suth. ast-fel eh acele tractate de §i nu incheetede noi, ne legau totu0 in mod abusiv, a respectaalchtuirile contractate de poporul suzeran. Cel inthiutractat de pace §i amicitie, care contine deja uneledispositii relative la negot, a fost incheet intre Poarth

Frantia in 1535 ; acesta a fost urmat de altetractate in 1569, 1581, 1604, 1614, 1673, 1740,§i mai la urmh in 1802 §i 1838 *). La inceput taxade import pentru productele industriei franceze pre-cum §i acea de export pentru productele turce§ti erade 5 la suth, dar printr'un tractat de comerciu mainou ea fu redush la 3 la sutA, dupe cum se poatevede aceasta din articolul inserat in tractatul cuRusia din 1783 §i reprodus aici din capitulatiele frau-ceze **). »De §i negustorii francezi au OMR mai ina-inte 5 la suth. vamh pentru mhrfurile ce ei adu-ceau in statele noastre i pe care le duceau de aice,dar find ch s'au rugat de a reduce acest drept la 3la suth in considerarea prietiniei celei vechi, ce aucu sublima noastrh Poarth i a rughmintei lor de ainsera aceasth schimbare in nouele capiIulaii, noi

*) .Martens et Cussy(, Recueils des traités, IL p. 278.**). .Martens L. c. I. p. 287.

si

STUDII tCONOMICE. 47

am primit cererea lor i ordondm ca in conformitatecu ea sa nu se mai poalä cere de la ei mai multde 3 la sutd. etc.« In 1838 insa 0z:end Frantia caTurcii tot urmeaza a lua pentru export 0 importoare-care alte dari neprevèzute de tractate, convenicu Turcia, ca pentru marfurile exportate din Turciasá plateasch 1.2 la sula, ear pentru cele importate 5la surd, ceea ce se regula prin conventia Mcheeta in1838 intre Frantia §i Poarta Otomand, art. IV 0 V *).

Ceva mai tarziu de cat Frantia, sub domnirealui Jacob I, intra 0 Anglia in leghtura cu Poarlaprin traclatul din 1606 chruia urmeaza tractateledin 1641, 1675 0 1809 "). Dreptul de vamrt carede sigur la inceput era 5 la suta ca i pentru mar-furile franceze se reduce mai apoi la 3 la suta, pänacand din 1838 urmeaza aceia0 modificare in tarifulvamal ca pentru Frantia***).

Dupa aceea incheiara Teri le de jos, Spania, Italia,Austria. Rusia conventii comerciale cu Turcia, toate-find primite pe picior egal cu natiunile cele mai fa-vorizate, Francezii i Englezii, i indatorite a Oda3 la suth din valoarea marfei importate i expor-tate ****). Dupd drept, Moldova 0 tara Rornaneasca

*). .Martensc IV p. 543-5i8.**). 'Martensc II p. 174 si 333.

***). "Martenst IV p. 533.Pentru cele doue siciii tractatul din 1740 si 1799,'Martens L. c. II p. 154. Pentru Austria din 1640,1699, 1718 (Carlovitz) 1739 (Belgrad), 1747 0 1784.'Martens I p. 319. Pentru Spania 1782. 'MartensI p. 235. Pentru Prusia 1761. 'Martens I p. 11. Pen-tru Rusia in 1711, 1739, 1774 (Cuciuk Cainardji),1783. Martensc I p. 111, 162, 278.

4**,0).

si


ea teri tributare nu erau de loe legate prin conven-tiile comerciale incheiate de curtea suzeranh *),dar in fapt lucrurile se petrecurtt alt-fel. 'rerile ceimpingeau pe Turci la tractate aveau tot interesulde a ne considera i pe noi ca legati prin acesteconventii, i pe de altä parte puterea Turcieibiciunea noastra explich indestul cum acest principiude drept international nu fu respectat i noi azu-rgm victima puternicilor no§tri cornpetitori. Moldova§i Tara Romkneasc . furg, de considerate ca legateprin tractatele incheiate de Turci, i aceasta nu numaiindirect dar se exprima chiar categoric in uneleIractate de cornerciu, a.a d. e. in tractatul eu A-ustria din 1784, in care in art. H se spune.De §i dispositiile relative la vamä sunt clar §i

precis ltimurite in tractatul de comerciu de la Pas-sarovitz ; find insä ca internunciul a declarat cäprin trecerea timpului s'au strecurat in privirea a-eelei avzäri mai multe abuzuri contrare regulei sta-bilite in provinchle otomane §i mai ales in Moldova

Valaeltia, Sublima Poarlii. le confirrnh aid-- dinnon pentru a ft de acum observale in intrey impe-niul otoman **). De asemine in tractalul eel mai nonincheiat cu Frantia i Englitera in 1861 se prevedein art. XX c5.: .Tractatul se va pune in lucrare din

*). Starea de popor tributar nu implicl de cat acele in-datoriri ce i le-au luat expres tam asupra-§i. In toatecelelalte priviri este stat suveran.

**). zMartens4 I p. 319.

i sl5.-

:ca

pt


ziva incheerei sale §i va rtimane valabil pe 28 deani. Supunerea acestuia la vre-o revisie, sau decla-ratja de a voi sa se prelungeasca validitatea luiinca pe 21 ani inainte, trebue sil se faca duprt de-curgerea de 14 ani. Va avea tdrie peste tot te-ritoriul turcesc inclusiv Egipetul, dependintele africane,Moldova, Muntenia. Ina lta Poarta se declara gata aconferi §i alLor natjuni favorile garantate prin a-cest tractak *). De aeeea i vedem cum Poarta neimpune direct prin firmanuri respectarea acelor trac-tate. Ast-fel prinlr'un firman din 1843 Oclomvrie,Poarta ,conform regulamentelor de vami, a doorobservatjuni sunt obligatoare pentru tot,i supusii im-periului nostru conform tractatului de cornerciu cuputerile amice, care fixaza la 5 la suta dreptul deperceput prin vamile imperiului nostril pe toatemarfurile hnportate din str6inatate, värnile valachevor percepe, fie pe apa, fie pe uscat, dreptul de 5la suta pe toate marfurilei mporiale in principal a **).Printeo scrisoal e viziriala din acela an, Dechem-vrie, adresala Donmului Valaehiei, se preserie ca dela milrfurile austriace alat exporlate cat i importatesa se iee numai 3 la sutil ***).

In 1859, Guvernul turcese vkind cà prin taxade 12 la sula asupra exportului cauza un mare rim

*. .Analele econornice 1862 p. 159.** . Martensc V p. 367.

,Receolta dei trattati de suditi austriaci negli stati dellaPorta ottomana., 1823 p. 206.

4

*4'4

50 STIJJMI ECONOMICE.

agriculturei imperiului seu, numai o comisiune inser-cinata cu schimbarea tarifului vamal, ast-fel ca taxade export sa fie redush la 8 la suta si de acolo infie-care an sa se reduca cate 1 la sutA incat duprt8 ani exportul sit fie cu totul liber, iar lipsa resul-tata in casa statului din aceasta reducere sa se im-plineasca dintr'un adaos de 3 la suta la taxa deimport, care fu prin urmare ridicatrt la 8 la sutA.

Prin tractatul din 1861 incheiat pe 25 ani intreFran Va., Anglia si Poarta otomana, se introduceacea taxa de 8 la suta asupra obiecLelor de import,care fusese fixata prin reforma vamala a imperiuluiotoman. Flind ca prin acest tratat despre care s'aAaratat mai sus se coprinde in mod expres si pro-vinciile Romane ca parte integrantrt a imperiuluiotoman, terile noastre pentru a face un act de au-tonomie redusera cu jum. la suta acea taxa de 8 lasuta penlru a protesta ast-fel in contra acelui abusce'l filcea Poarta arogandu-si asupra noastra drepturice nu le avea. Ast-fel ajunsertim noi a impune nu-mai 7 si jum. la sutä pe marfurile strrtine, caretaxa poate fi consideral a mai mull ca o taxa fiscalade cat ca una protect,ionista.

De cand Romania a ineeput a Irai en o viaitproprie, mai multe tèri Ii propusera a inchie niste con-vent,iuni cornerciale care n'avura altrt Villa de catde a lega direct pe Romania la acele obIigaiunice i erau impuse cand era iara vasalrt. Ast-fel Austriaincheie intftiu in 1876 convent,iunea ei comerciala cut,ara noastra, in care mai toate taxele a fost reduse

STIIDI1 ECONOMICE. 51.

la nor putin de cum era sub regimul turcesc §i a-semeni conventiuni a fost inchiete apoi in toatecele-lalte stale europene.

XVII. Reul sistem de instructiune,

Sá trecem acuma la altA cauzA, care a impie-decat desvoltarea industriei noastre i anume a in-dustriei mici, pe cOnd liberul schimb a fost dhu-nator mai cu seamA industriei man. Aceasta esteinstretiunea cea nepotrivitA, ce se da poporului. Celputin aici nu se vor pute apAra oamenii no§triide stat cu greutrItile politice exterioare, precum pu-teau sit o facA panit la un punct la liberal schimb.Instructiunea publicO este o chestiune de adminis-tratie internIt si ea stA cu totul in voea guvernan-tilor no§tri. SO vedem ce am facut din ea i ce bines'a adus poporului cu co1i1e ce le avem.

Sisternul nostru scolar e in genere ay. intocmitMart sit dea terei biurocrati i functionari. De lascoala stiteasch Willa la Universitate se invatit inscoalele noastre intr'un grad mai mare sau maimic §tiinta mult pretioasa de a mAnui pana pentrua intra in vre-o cancelarie. Din satenii cei cu cartese naste clasa cea scArboasA, demoralisatA i coruptaa notarilor, care sunt o ciuma pentru taxa noastrA.Din orasenii cei mai mici esa grefierii

legiunea cea neslar§ita de copisti i scrii-tori. Din UniversitOti esA mai inainte de toate advo-

i sub-gre-nerd i


catii sau juristii cari infra, in magistratura, apoi me-dicii cari, a§teapta tot salarii de la stat, §i, de candavem drumuri de fer mai esa 0 ingineri dar tot cusperanta. de a intra fn budgetul statului. Prin urmarece produce scoalele noastre ? aspiranti la posturi §inimic mai mult. .Si pericoltd cel mare este crt prin-teo asemine cre§tere §i instructie se detrage chiarclasa de jos a poporului de la ocupatii productive0 se invatrt a trai ca parasiti pe socoteala statului.Baetul lui Badea Stan dupe ce a invètat 0 el aincurca doue buchii, nu mai vroe0e in ruptul capuluisa mai iee de coarnele plugului, ci se face §i el boe-rina§, imbraca surtuc 0 pantaloni, pune pana dupaureche 0 se face notar in satul seu. Baetul olarn-lui sau a barbierului (singurele industrii ce au mairemas in mhinile nationalilor) dupe ce esa din scoalaprimara intrit in gimnasiu, invata grece0e , lati-ne0e, frantuze0e,risum teneatis 0. apoi inira §i elcopist 0. din 90 lei pe lima gase0e mijlocul de apune palrtrie naltrt 0 de a se plimba Dumineca pi-cior peste picior in birja la Copou sau la osea.In loc ca baetul olarului sa invete me0e0igul ta-tului seu sau un alt analog, el i0 esa din sfera sa0 devine un consumator parasit care nu producealt ceva de cat fe§1ele0e pe an cate-v a topuri debartie. Aici e r'eul cel mare al instructiunei noastre.cei scoate din sfera lor oantenii de jos pentru a-i a-runca infro posifiune mciestritei pe care apoi nu omai pot sustine de cat prin §arlatanii 0 cotcarii,corupand ast-fel oamenii pana in moralul lor. Dar ni


se va spune el acesta este pretiosul sistem al ega-litätii, cä pentru ce s. n'ajung 5. opinca dacg, aretalent, aláturea cu ciubota. Dar ! dacd are talent.Acesta insb. va e0 la lumina. numai de cat, ca.ci

talentele nu reman sub oboroc, f ele in tot-dea-unaii fac drum 0 ese ls vëzul tuturor. Dar oare se vapretinde cà tati scriitormii noWi sunt talente, carepleat de Dumnezeu de s'ac fi perdut. Oare clacl in-vètau mai bine de cat a scrie jalbe i adrese, acroi ni0e pantaloni sau a face o pareche de cisme,societatea ar fi perdut printr'aceasta? Noi credem c.ar fi c4tigat, 0 nu numai ea, dar §i indivizii aceinenorociti, care daca sunt dati afara din slujbe nu leremane alt ceva de fäcut de cat lua viMa saua deveni hot de codru. Ar fi caqtigat i ei, caci arfi devenit pgrinti de familie one§ti muncitori, a-gonisinduli panea cu sudoarea fruntii lor, 0 pro-ducand prin munc6, bunuri reale in societate. Darunde s5. se invete aceste lucruri dacd na sant rolipentru aceasta. Unde este cate o scoath. pe meserii0 cum este ea intretinua ? In loc ca statul A. in-

frinteze de aceste §coli in toate orafele, pentru me-seriile cele mai diverse 0 nu numai cat pentru dougsau trei ce velem ? in fie-care oraq cate un gim-nasiu sau liceu, in care Meta nWri invata latine§tepentru a dovedi mai bine c5, sunt de origin/ romana,ba chiar i grece§te pentru a traduce in mod mise-rabil pe nenorocitul Homer, sau pe Aristofan. Incentrele mai mari apoi vedem Universithti penfrucrearea tot de oameni ce nu produc nirnic 0 nu

i

a-si

si


aflam nici o propunerc pentru infiintarea unui Po li-technieum spre invetarea tiintelor reale. Intr'o taràagricola ca a noasträ, cafe scoli de agriculture. sunt?Una §i aceea ca vai de ea ; cate ferme-modal ? niciuna. i apoi sa mire lumea eh toti industria0 (maiales din Moldova) sunt Evreii sau Nemtii sau althnationalitate. Dar ce vor fi dace. nu ace§tia ? Ro-manii nu vrau se fie, caci ei ca popor dominantvreau sa imiteze pe Romani : ei administeaze. ; §i.

administeazh foarte bine numai cand li s'a ruptcismele chiamil pe Evreu, cand li s'a stricat geamulchiame ear ye Evren, cand au nevoe de un surtucchiamh tot pe Evreu. i apoi strigam eh ne-au co-copleit Evreii ; dar golurile indnstriale trebue sh leumple cine-va ; la noi le-au umplut Evreii, §i cattimp ii vom Jesa in toate. libertatea sh ne cople-§easch, ne vor cople§i, sä ne omoare ne vor o-mori ; cáci in lupta cea cumplita pentru viath, fie-care se gandete intei la sine §i. apof la aproapeleseu.

Lipsa prin urmare cea mai simtith la noi in tare.este acea de scpli potrivite cu nevoile terii, de scolicari se faca plugar din baetul plugarului, dar plu-gari inteligenti ; sä face. ciobotari, §i. croitori, ste-clari §i tinichigii, alamari §i ferari din Meth de pi-tari, barbieri §i lächtu§i ear sh nu-i creasch pe a-ce§tia toti inpreunä eu acei de oarneni avuti eu gre-ceasce latineasch, cu filosofie. retorich §i istorie,§tiind bine eh talentul extraordinar va e§i in tot-dea-una la lumina.

0

STUDII ECONOMICE 55

In aceasta parere ca instructiunea la noi in tarae vicioasa din fundament, simtim o deosebita mul-tamire de a avea in partea noastra, pe singurul a-devërat economitst ce l'au avut vre-odata Romania,pe Martian, omul acela, care inca de mult timp ye-zOnd rëul ce ne amenin ta. a strigat sa ne pazim,dar ca toate glasurile cele intr'adevër bine-voitoare inaceasta nenorocita. -tar* au remas fag resunet. Eatace spune el in una din scrierile sale economice :

»N'am invetat si nu inv6tam de cat a trai (consuma)in eleganta : nu ne ocupam de cat cu politica departicle i toata sisterna noastra de instructiune nua produs ceva mai folositor de cat o legiune de ad-vocati. Dar find c scoalele noastre nu produc

poeti f advocati, cand ne trebue cisme, haine,scule, instrumente, cand ni se frange o roata, candni se strica ferul plugului, cand hi s'au oprit ma-sina, ce am cumparat-o cu douè luni de zile maiinainte cu mii de galbeni, trebue sa alergam la sta.-

inca ne tinem fericiti and ii avem intre noica sa ne inch cele trebuincioase i ca sa nu trebü-iascä trimitem comisiuni in strainatate. Ne trebueinainte de toate scoli profesionale organizate i res-pandite prin judete dupa trebuintele industriale lo-cale si in capitala Romaniei inainte de o Universi-tate de tiini ne trebueste un Polytechnicum adicao universil ate a industriilor *). »Nu esle nimic mai

*). Analele economice 1862 p. 1 i 3. Ace1ea0 ideii veziin }loan Ghicag. Convorbiri econornice,Bucureti 1879,I p 16.

de-cat

ini Si

se.


absurd de cat fata cu nenurnèratele trebuinte ale so-cietatii a impune intregei generatii viitoare o sin-gull. programa, acea care s'ar cuveni nurnai

san unei grupe destinate a intretine mariletraditiuni literare. Gimnasiile noastre nu fac deose-bire intre viitorul om de stat i intre viitorul literal,intre viitorul tamplar i intre viitorul bucatar. A ge-neraliza ast-fel educatia, este a nu tinea socoteala.de trebuintele vief,ii. Caci daea se cnvine unei na-tiuni ca studiile liberale sa le aibe in onoara, cuatM mai mult este de lipsa. a inmulti studiile prac-tice si a da tuturor puterilor producatoare scumpeleparghii ale stiintei si ale artelor, care-i imultesc pu-terile intr'un mod neme'surat. *).

XVIII. Industria matasei.

liana acuma am aratat ca guvernul nostru de mainainte nu a luat nici o masuth pentru a inlesni des-voltarea economica, pentru a da nastere unei miscariindustriale. Aici vroim s. dovedim ca neingrijireasa a mers atM de departe incat a ucis chiar maimulte ramuri de cultura ce se desvolta in tara inmod spontaneu, care deci nu trebutau creal e ci nu-

ilinalele economicet 1882 p. 28. Lasam acest § cuma fost scris, de i s'a Mut un inceput de indreptarecare primete ins& mai mult de la comune de cat dela stat.

mino-ritAii

*).


mai cat proteguite i aparate pentru a putea prospera.Cea d'ant6iu cultura pe care vom avea-o in veclereva fi acea a matasii.

Aceasta. cultura este veche in taxa hoastrit, darpahrt in timpurile din urma ea sh mhrginea la cre--terea vermilor indigeui a chror malash indestul deproasta, slujea terancelor noastre pentru preghtireaburangicului. In 1852 introduse guvernul de atuncishmanth milanezh care este cu mult superioarh i seaclirnata la noi cu cea mai mare u§urinta.; ast-felcä in putini ani dete resultate destul de favoreEle.In 1857 d. George Coernzopulo duse la fabricile deinátash din Frantia probe din borangicul nostrucaphtti incurajhrile cele mari. La 1859 acest domncomerciant in unire cu .domnii G. Cantacuzin, V.Nicolici, V. Obedeanu 0. N. Andronescu formard osocietate pentru cultura malitsei (compania sericolä),aduse din Frantia o mminh de tors i patru luerh-toare pentru ea sh invete pe femeile romance cumse toarch matasa i infiinth o fabrich pe mo§ia Dh-maroaea, in care erau ocupate la 60 de femei cutorsul gogoilor de matash*). Dar aceste inceputuri

Bat a. ce supune societatea in introducere la statutelesale : Aduc'and o masinä de vapor cu 160 de roate,dupä metoda perfectionata din Lyon in Francia, 4 fe-mei torcètoare, modele i un masinist, am operat invara trecutl cu mu1t5. inlesnire manipulatia a 1.0' miiocale de gogosi cumpárate numai in piata Bucurestisi am estras 409 ocale mAtasit de cea mai fin5. cali-tate aprobatti de fabricantii din Lyon uncle s'a trimesspre vênzare., formand. cu mu1t5 inlesnire ca la 40fete române a toarce dup a. metoda perfeetionatkAnalele economice 1860 trim II. p. 49.

§i

5).


furA nimicite prin faptul eä ivindu-se o boalà invermii de matasä a Frantiei, negutitorii de ma.lasáde acolo venirä la noi pentru a ca.uta s'arnantAprovocarä ast-fel o sporire prea mare in produce-rea semintei, care esclude pe aceea a mittElsei siast-fel, lipsindu-i gogoasele pentru tors, fabrica tre-bui inchisl Totusi industria indigena. 1u6. eel pu-tin in producerea de samantA un avênt foarte pu-ternic prin concurenta industriasilor francezi si aacelor italieni. Exportul gogosilor si a semintei de laanul 1858-1863 sporeste intr'un mod minunat. Asain anii 1858 se exporteath pentru suma de 2592 1. v.1859si shmanta in valoare de . .

1860samantäIn 1861 epoca

francezi exportulpentru gogosi siIn 1882 exportulde

34526300300 *100443904243 .*

cand venise pe la noi negustoriise urea la cifra de 202,482 1. v.pentru srunântà la 3,482,781 *total se urea la cifra

4,285,528 1. v.Sl 1863 la maximul seu . .

*).

. 11,300,178

Vermele de matas a. esg. din gogoasa sa sub form f. defluture spargand-o pe aceasta prin mijlocirea uneicrirni ce M. din el. Acesti fluturi produc ouele de sn.-rnantl, iar gogosile sparte find firele rupte nu maisunt bune de tors. De aceea spre a dobandi gogoasepentru ingtasà, trelme ucisi vermii inainte de esirealor din gogoasa ceea ce se face indlzindu-se gogoaselela 60 grade aldurA, and atunci gogoasele renlan in-tregi. De aceea este cu neputintl de a dobandisamânta multa. i matas5.

0

* *

*

* *

si *

*

* c,

a-

simultl.

.

.

STUDU ECONOMICE. 69

De la 1863 incoace vedem o repede decg.dere invênzarea gogoOlor §i a semintei provenith. mai alesdin douä cause : mai intAin din faptul c. dispArandboala din Frantia, aceasta nu mai avea nevoe degmènta, apoi din cauza descuraArii productorilorno§tri prin insäläciunile la care furä expu§i din par-tea Evreilor, cari indatä ce simtirä pretul semin-lei se va urea cutreerarà toate satele i in§elaräpe productorii pentru preturi de nimicä impediandcu totul atingerea lor cu comerciantii strèini, careoferau preturi atilt de avantagioase i de care sefolosirti numar Evreii. Guvernul ca tot-dea-una re-mase nepAsátor la cele ce se petreceau. In kc de aopri exportarea sentintei fi, de a incuraja produ-cerea gogofilor, care ar fi alimentat fabrica de cares'a vorbit, indeplinind tot-deo-datd i nevoea de indtasda streinattitii 8i, deschizind poporului nostru un boyatrank de inavutire, guvernul nostru condus de ma-xima cea minunatä ,laissez faire, laissez passer«puse mainile in buzunar i remase ca simplu spec-tator la ruina unei ramuri insemnate de avu-tie national5. *). Ay. in 1866 ggsim ä surna

*). Aceasti oprire a exportului s6mintei s'a cerut de corn-pania sericoll 'du i s'a refuzatt de minister, luari-du-se dispositiuni de a nu se mai importa sernanta.strëiná pentru a nu se mai amesteca cu cea indigenkm6surl justificat& prin boala ce domnea in toate terilesericole ale Europei, ca i cand incuviintarea ar ficorespuns cererei Analele economice 1866 tr. III §iIV p. 105.t In genere asupra culturei mätbei vezi1.0bédénare I, c. p. 167 0 Martian in Analele econo-mice( 1861 p. 66 §i 1862 p. 136.

CA


exportatd se coboara la 751,449 1. v.in 1867 1,341,855in 1868 388,718 *

in 1871 523,195 * *

in 1872 la suma ridicula. de 68,350 *

dupti ce ne urcasem la 11,000,000 ! Eata cum seruineaza. o Ora. prin indiferentismul sau necapaci-tatea guvernantilor sai in chestiuni de cea mai mareinsemnatate pentru viitorul ei, daca guvernul de a-tunci ar fi priceput importanta mi§chrii industriale cese facea sub ochii sei i-ar fi putut da un sprijin decare sa se folosea.scä tara pentru tot-dea-una.

XIX. Industria Cerei ci a Petrolului.

Ceara era unul din obiectele principale ale pro-ductiei vechi. Intr'un document remas de la Alec-sandru cel Bun, in a.a numitul avzarnênt doganiarceara era oprita a se exporta! care oprire dove-dete cii. productia era indestulatóre pentru Ora §ici exista chiar tendinta de a vinde in afara. As-.tazi ins a. aceastä produetje, care trebue sa fi fostfoarte insemnata. pentru a multami necesitatile uneitari in un timp atat de evlavios, este in complectadeca.dere, incat acuma catimile ce se exporta suatfoarte mici in raport cu valoarea celor ce se im-porta. Dam aci tabloul comparativ al cerei impor-tate §i exportate de un §ir de ani.

*). Hasdeu. Arhiva Istoriel I p. 130.

, * *

, *

*

*

*)

STUDI1 ECONalla.

Export.1860. 11,3011861. 187,455

1. v.*

Import.1,605,931 1. v.4,545,611 2

1862. necunoscut 2,753,918 2

1863. 213,043 2 2 4,260,944 2

1864. 17,400 * 3,522,120 *

1865. 11,065 1,559,487 2

1866. 23,553 2 2 1,500,274 *

1867. 46.453 3,054.740 *).

Vedem prin urmare Ca acuma mai toala cearaconsumatrt se aduce din afarrt. Eata ce spune Mar-tjan despre producerea cerei : »Nu tare mult estede cand ceara produsa in Romania. trecand pestetrebuinie1e consumului, se exporta. In deceniul tre-cut inc5. product,iunea indigera era indestulrt pen-tru a acoperi trebuinele. In anul 1860 s'a impor-tat in ambele f,eri cearil de o valoare de 1,605,531

Obédaare I. e. p. 167 i Analele economice peanii respectivi. D. I. Ionescri spune in Lectiuni deagricultur5. Bucuresti 1870 p. 367: Nu §tim cum auputut s5. lase Romanii din intim Mr cre§terea albine-

ajungl a cumpAra cearl din strèinalate. Dela ridicarea Turcilor din tar 5. s'au stricat §i mierariile§i de atunci n'au mai e§it negutitori de miere ca sAstirnuleze pe cultivatori a o produce §i a cAuta de in-tretinerea albinelor..

Francezul Peyssonel care au visitat terile noastre pela 1780 spune urmatoarele despre productia cerei: Lacire est le plus considerable article du comerce desortie de Walaquie, elle est de tres belle qualite el laquantitC eu est immense. 2Sur le Comerce de la Mernoir. Paris 1787 voL 11 p. 185.

61

,

,

,

*).

si slor


1. v. In anul 1861 suma importului acestei materiise urea la 4,545,611. Ar crede cineva eh arta ce-ramich s'a lat,it in larh si ea importh acea materiebruth pentru a o exporta prelucratA. Dar exportulneinsemnatei noastre ceramici, este foarte mic (cevapeste 3,000 lei vechi), in anvil 1861. Invederat estedar eh pe cand economia de stupi (stuphritul, pri-shchria) la noi merge spre a se stinge cu toateeh clima i vegetatjunea noastrh este una din celemai favorabile din Europa, in acel timp consurnulde cearh creste i ne supune la un tribut mai marede cat acel pe care '1 plhtim sublimei noastre Suze-rane *). Aceasth schdere in productia cerei este da,torith tot neingrijirii guvernului nostru, chci pe cAndcelelalte ièri, precum Austria, introdusese in culturaalbinelor, prin ingrijirea guvernului, metoda cea ad-mirabilh a lui Dzierson, prin care productia cereisi a mierei este intreitrt, la noi in iarti se Okratot sistemul vechiu care constrt in uciderea albine-lor de a ehror miere cearh voesc a se folosi.Din aceasth caush, strèinrttal ea producand, cu ace-leasi mijloace, mult mai multrt miere i cearh se in-Wlege c. putu s. o vêndh mai din, din care caushaceste articole incepurh a fi importate in t,arastrh prin concurenta ce-o facurrt industriei indi-gene, ajunserh mai a o ucide.

S. trecem acum la cercetarea industriei esIra-gerii petroliului. Mai inainte se esploata din mate-

* . ,Analele statistice 1862 p. 26.

§i

noa-§i

STUDII EC0MMIC2. 63

riile bituminoase nurnai pacura, in partile de din-coace de Milcov, mai ales in judetul Rican. De la1860 incepura oamenii nostrii a vedea ca. din ex-ploatarea bogiatiilor minerale pot sa decurga averinsemnate si incepura a deschide puturi pentru es-tragerea petroliului. Catimele estrase de la 18521873 sunt urmatoarele :

1862 37,270 hectol. 1868 98,016 hectol.1863 45,170 , 1869 101,775 ,1864 53,330 , 1870 132,5001865 62,730 1871 156,575 ,1866 67,255 1872 158,7261867 88,465 1873 174,400

Prin urmare vedem si aici un spor necontenito crestere a productiunii indigene, care poate dasperantele cele mai frurnoase. In anul 1867 valoa-rea petrolului brut exportat se urea la 1,067,810 1.n. ear a celui curatit la 2,398,128 1. n. Cu toateaceste si aici suntem amenintali de concurenta straina

anume de cea americana, care produce petrol ra-finat de o calitate cu mult superioarh i en un pret,mult mai jos de cat al nostru, ast-fel eh in 1868cade exportul nostru de petrol brut la 690,690 leinoi i acel rafinat la 1,362,875 1. n. ear in 1871 la1,197,078 1. n. pentru eel brut si nurnai 669,260I. n. pentru cel rafinat, o dovada ch i aceasta in-dustrie incepe a decade dach nu se vor lua m6suri

.

si

sifi

84 STUDU ECONOMICE.

pentru infiintarea de rafinärii, care se poata concurain producerea lor cu cele americane*).

XX. Industria Postavului i a Lumi-nguilor.

SA vedem acuma ce s'a facut cu industria pos-tavului. Aceasta insemnata industrie a fost de multeori incercatá la noi, dar pang in timpurile din urmaMO, nici o umbra de succes. Ast-fel d-uu Baleanuin Bucuresti si d-nu Cogalniceanu la Neamt au in-treprins infiintarea de fabrici de postav, dar n'auavut alta isbanda decat ruinarea intreprinzetorilor siinchiderea fabricilor dupa ce functionase putin timp.Aceasta se intampla din causa ca guvernul nu voisa sprijine nici intr'un mod aceste fabrici, nici princumparaturi pentru armaia, nici prin scutiri de vamaa obiectelor necesare fabricei, precum masini, tang.si alte de aceste. Din contra guvernul se aprovisi-ona din streinatate, platind tot asa de scump storemutt mai rele, facute cu bumbac, in loc ca sh fielana in lana precum era slofele indigene. Ast-felpe langa ruinarea fabricilor se exporta pe fie-carean sume insemnate din t,ara daunanduse pe aceastaintru'un chip indoit. De cat-va limp d-nu Alcaz aa luat asupra'sf fabrica d-lui Cogalniceanu si punendin ea capitaluri insemnate a reinfiintat'o din nouin cat ea a inceput earasi a functiona.

*). Asupra producerii petrolului vezi Obedenare I p. 202.

STUDII tCONOMICE. 65

Sub conducerea inteligenta i ghibace a d-luiAlcaz, fabrica d-sale au inceput a merge inainte,mai ales ca in timpurile din urmä guvernul i-a datsprijinul seu prin cumparaturi pentru armata. Esteinteresant insa de a videa cum §i. pentru ce i s'aacordat acest sprijin. Cat timp a fost conservatoriila putere, silintele d-lui Alcaz pentru a dobandi con-cesiunea aprovisionärei armatei romane remasera.Para resultat, pentru cä d-l. Alcaz era de alta co-loare politica.. A trebuit sä vina liberalii la puterepentru a i se incuviinta aceasta insemnata protec-tiune. Apoi o tail care face politica cu postavul nupoate merge departe !

Daca cu tot sprijinul dat de guvern fabrica d-luiAlcaz merge totu0 indestul de greu, aceasta pro-vine mai ales din imprejurare ca lana, cu care lu-creaza cele mai multe din postavurile d-sale, e ne-voit s'o aduca din strainatate. Judece acunia, ori-cine de starea ?mei teri ayricole in care Ulna bruteieste adusei din streineitate ! !

0 altit incercare nenorocita a fost acea a uneifabrici de lumanari de stearina infiintata nu de multtimp. D-I. Obedenaru ne da o descriere incanta-toare a acestei fabrici, spunand ca ea fabrica pe an600,000 kilogr. lumanari ; cä poate fabrica pana la2 milioane kilogr. de sopon ; ca numkul luerato-rilor ei se sue la 60 §i cä capitalul este de un mi-lion avend a fi urcat in curand la 2 milioane*).

*). Ohédénare p. 194.5

66 STUDII ECONOMIC&

In loc de a se realiza aceste frumoase preziceri fa-brica s'a inchis, pentru ce ? pentru cá fabricantiidin Austria, vezend concurenta cea serioasa ce lefàcea fabrica roma* au lasat cu 10 bani mai joskilogramul de lumanari de cum se putea vinde ingenere, adicel a vendut timp cu pagubd de 10bani la kilogram numai ca th ucidei industria ro-mand. Dupä ce au reuit la aceasta, acum a urcateara.0 pretul ca mai inainte. Eata nepriceperea noas-tra! Ne bucuram la producte streine eftine prtnaand ele ucid un rain de industrie nationala §i a-poi le cumparam tot a.a de scump ca i mai Ma-inte. 0 incercare de a infanta o fabrica de lurnanaride stearine fusese facute. inca de mai inainte, pela 1861, de d. Brtleanu. i aceasta incercare a fostnimicila in acelmi mod ca §i acea din (alati. Eatace ne spune Martian asupra acestei imprejurari :0 intamplare neprecugetata me incredinta ca luma-narile de stearina austriace se vind in Austria, inlocul confectionarii lor chiar, mai scump de cat inRomania! Vra se. zicri : Imperiul vecin ii impuneun sacrificiu pentru a pule omori o fabricatiune aunui particular din Romania ! Asemene asasinateeconomice pe care limba diplomatiei le nume§te po-litica cornercialk a ucis §i vor incerca a mai ucidemulte intreprinderi industriale la noi. Fericiti cei

ea duhul, care fatei cu asemene atitudine a ye-cinilor proclamd de pe ineiltime1 tribunei romine «b-soluta libertate de comerciu*).

*). Anakle economice 1862 p. 12.

cdt-va

th-raci

STLIDII ECONOMICE. (17

XXI. Neajunsul producV.unei.Din adevërurile desvoltate pand aici, putem in-

vtita mai multe lucruri folositoare 0 anume : intdi,a indeletnicirile la cari se dedd poporul nostru nusunt de loc indestuldtoare pentru a corespunde ne-voilor sale ca stat 0 ca societate.

Cu ce se inde1etnice0e poporul nostru ? Dupd o-cupatiunile la care el se dedd poate fi impdrtit in3 clase : agricultorii, functionarii 0 profesiunile li-berale.

Din aceste trei close una singurd este inteadevArproducdtoare de bogdtii : agricultorii, cáci functio-narii 0 profesiunile liberale de 0 contribue 0 ele lamersul statului 0 a societdtii nu pot fi consideratica agenti de productiune.

Sd ludm ca exemplu functionarii politiei : ace§tiacontribue de sigur prin activitatea lor la asigurarea1ini0ei publice 0 deci la posibilitatea productiuneiaverilor ; dar ei in0i nu produc nici-o avere prinostenelele bor. Ei nu pot fi deci considerati ca a-genti producelori cu toate cd prin lucrarea thr, ei a-jutd pand la un punct la. productiune.

Avocatii 0 medicii de asemine : ei restabilesc, u-nii puterile fisice de care societatea are nevoe pen-tru a putea produce, ceilalti ajutA la restatornicirearelatfilor juridice MIA de care o societate earA0s'ar Elsa de a produce, intru cat averea unuia armerge Ma drept sd Mbogateascä punga unui altuiade cat acelui ce au produs'o. Ambele aceste inde-

68 STUDII ECONOMIC&

letniciri, de 0 foarte folositoare, nu pot fi privite eaagenti producëtori, intru cat nu fac de cat a re-statornici in starea lor normalA puterile produce-toare, darA prin ei in0i nu produc nimic.

Am tinut a arata deosebirea intre rolul agricul-torului §i aeel al functionarului 0 profesionistului li-beral, pentru a indreptAti conclusiunea ce vroim sAo tragem din o asemine stare de lucruri : aceea cAagricultorul este in fara noastrii singura clasei pro-ducetoare de bogeitie, fi ca celelalte doue numai catconsumei, earci nu produc.

SA vedem acuma daeA agricultorul este in staresa, produch at.ata cat ii trebue, intAl pentru sustine-rea propriei sale vieti, apoi pentru acea a vieteielaselor neproducaloare.

Agricultura este o indeletnicire grea, poate ceacare recompenseazA mai putin silintele puse pentruexploatarea ei. Cat munce0e agricultorul pAnA 10vede ogorul sen arat, grApat, semAnat, prA0t, sece-rat §i recolta sa strinsA, treerata, vinturatd!

DacA vre-un om ca0igA panea cu sudoarea frun-tei sale, apoi de sigur acesta este agricultorul. Sicu toate aceste ce rar multAme0e natura ostenelelesale cu dArnicie! Gaud se face grau, nu se face po-puri, 0 vice-versa. Timpul favorabil unuia stricAceluia-lalt, 0 ast-fel agricultorul se vede in tot-dea-una expus la pierderi, pentru cA nu singur el de-terminA resultatele productiunei, precum o face me-seria§ul, ci §i cerul intrA in socotealA, 0 cerul a-

,

STIJDII ECONOMICE. 69

desa e insalator. De aici vom dedu ce. o urmare ne-aparata Nici un popor nu muncefte afa de greu caacel roman 0 nici-unul nu scoate arc de pufin dinostenelele sale.

Puterea de productiune a unei leri se masoarä deobiceiu dupa exportul sëu, find c aceasta info-azä prisosul producliunei peste trebuintele

Fara a indrasni macar sä asemanam Ora noas-tra cu Belgia sau Sviera, cari de si n'au o popo-rat,ie mai mare de cat Romania (a Svit,erei este chiarpe jumatate mai mica), totusi cifra exportului lor secalculeaza cu miliarde si nu cu milioane ; dar chiarasemanand'o cu eri1e cele-lalte mici din Europa,ea nu poate nici intr'un caz sta fat,a. cu dinsele. AsaSvedia, care numèra o poporat,ie de 4,114,000 oa-meni, exporteaza pe an de 500,000,000 de fr.; apoichiar Norvegia. Danemarka, Wtirtembergul, Badenula caror poporat,ie e mai mica de 2,000,000 suflete,exporteaza pentru o cifra aproape egala cu acea at,erei noastre.

Puterea productivä a terei noastre este deci ceamai mica din toaM Europa, cu aceast a. putere pro-ductiva atat de mica trebue sa intrOna pe fie-carean o armata tot mai mare de functionari si de pro-.fesionisti-liberali care sporesc pe fie-care zi, pe candputerile productive ale erei raman aceleasi sau chiarscad NTAzind cu ochii.

Jntêiul resultat ce'l constatam asupra Wei noastreeste deci neajunsul producfiunei.

terei.

pi


XXIII. Idpsa spiritului de economie.Al doile resultat la care ajungem cercetand sta-

rea economich a terei noastre este : Societatea i gu-vernul, expresia ei, nu se ocupd de loc cu iniereseleeconomice ale terei. Chei sh nu ne in§elám, sh nucredem eh numai la noi in taxa ar da de gre§ le-gea universalh c. guvernul unei teri este represen-tantul eel mai inalt al societhtii.

Ce face societatea noastra ? Cheltue§te multproduce putin §i tot a§a urmeaza i guvernul carepe fie-care an sporeVe in budget cheltuelele, MIA ase gandi la mijlocul de a spori veniturile.

Cum s'au ruinat boerimea la noi ? Intocmai inacela§ mod, crehndu'O nevoi pe care vroia sh lemultumeasch cu ori-ce pret, cu toate ch Ii lipseamijloacele pentru aceasta; ducênduse in Parisvroind acolo sh sparie pe Franceji eu cheltueleleIon, child veniturile le erau de abia indestulatoarepentru a trai in tara lor. Erau barbari in procluc-thine civilisati in cheltueli ; de aeeea se duserhcu totii de ripti.

statul nostru astAzi urmeazh intocmai aceea0cale : cheltue§te ea un stat civilizat, intretin6nd omultime de lucruri de lux de care s'ar putea lipsi,

producerea pe care baseazh cheltuelele sale nueste en mult superioarii acelei unui popor barbar !Avem averea Zuluilor i vroim sh trhim ca Engle-jii, Aceasta nu merge! i de aceea i vedem faptulcel insemnat ct toate guvernele la noi sunt nevoiie

si

si

gi

gi


sh recurgh la aceleasi mijloace pentru a-si procurabani : fae imprumuturi, sau vend averile statului.

nu eh noi acushm pe cine-va pentru aceastaimprejurare. Numai cei ce nu inteleg lucrurile atri-bue persoanelor faptele aduse cu necesitate de impre-rjureiri. Noi cercethm, cauthm sh explichm lucrurilesi nu invinovhtim, dara deplangem o stare de lu-cruri prin care vedem ca prin o ochianh apropiin-duse mina noasträ. Mai bine de cat ne-am acuzaunii pe alt,ii, am uni puterile noastre pentru inde-partarea reului ce devine pe fie-care zi mai ame-nintat or.

Faptul atins aici este insh prea interesant pentruea sh trecem peste dinsul fiira oare-care alte obser-valinni.

Am spus mai sus ett cheltuim, atat ca stat eat§i. ca privat,i, mai mult de cat producem. Aceastaprovine din lipsa spiritului de economie. Acest spiritar trebui introdus in familiile noastre cu ori ce pret.Din nenorocire el nu se produce in soeietate in urmaunor predici sau scrieri. Este din acele ce decurgdin moravuri si asupra caruia singur exemplul viapoate avea o inriurire. Familiile, insa, in care eleste realizat, sunt ma de put,in numeroase §i cen-trele, din care el ar putea sa radieze, sunt asa derani, ineat nu trebue sit ne iniram daca '1 vedemmai en totul lipsind din societatea noastra.

Nu e vorba, multe familii la noi, ba chiar marealor majoritate trhese in un mod econom. Dar aceasta

$i


nu din spirit de economie, ci find cä n'au mai multde unde cheltui : a trAi in mod econom, cand estisarac, nu este insä nici un merit : caci nevoea teface ast-fel si nu tendint,ele de care esti inzestrat.Meritut ar fi acolo de a trai cu economie cdnd dis-pui de mijloace, când ai un prisos peste trebuinta,pe care in loc de a'l cheltui in multumirea unortrebuinti de lux, l'ai aduna para catra. para, pangai produce din el un nou isvor de imbogatire.

Spiritul de economie in acest inteles, nu ne sfiima sustine ca, lipseste cu totul. Noi, and avem inpung doi franci peste trebuinta de toate zilele,sim indatä mijlocul de a'i cheltui, ne punem in tra-surd mergem la primblare, sau fi asvirlim pentrulucrurile cele mai netrebuincioase. Evreul, care stärang noi i pe care l'am putea imita in deprinde-rile sale de bine, Ii stringe, cumpla, cate-va ocade mere mai mult de at ieri, cAstigä cMi-va bani,pe care adunftndu-i pe fie-ce zi, ajunge in sfirsita'si face un capitalas cu care intreprinde o ne-gutitorie mai luerativä i asa mai departe pänä ce'lvezi devenit bancher din telal ce era mai inainte,sau antreprenor din vAnzetor de haine vechi. Noidin contra din oameni cu moii de veci ajungem sacersetorirn la usile aseminilor nostri, sau sä ne in-dreptAm ctr. izvorul cel nesecat al traiului popo-rului nostru, budgetul statului.

Cum au flcut Evreii averile for cele insemnate ?Le-au produs ei prin un comert sau prin o industrie

ga-

i


insemnatd, aduc6ndu-1e in pungile lor din terile stre-? De loc. Ei le-au mutat din buzunarul nostru

cel spart in al lor eel prea bine cusut, le-au ca§-tigat prin spiritul de economie de la nWe oameniräsipitori. Ceea ce ne omoard pe noi este cd, negandim numai la modul de a cheltai 0 nu la acelde a agonisi, i cat timp va predomni acest spiritin societatea noastrd, i guvernul va urma calea rá-tcitá de pand acum, acea de a cheltui tot mai multpe fie-care an, OA a se gandi la modul de a face

sporeascd veniturile statului din care sd se facdacele cheltueli.

Ce-i drept, noi ne despdgubim de aceastä lince-zald economica prin o activitate bolnlvicioasd petaramul politic, cdrui corespunde in viata privatdactivitatea neproductivä a jocului. Nici-un popor nuse joacd, a§a de mult ea al nostru, §i de aceea niciun popor nu produce mai putin. Ca sd aibd cine-vao idee despre timpul pretios perdut cu jocul, n'arede cat sä viziteze provincia la noi pentru a videace timp se pierde eu jocul de dill pe lang d. ruinap3 care o introduce atit in punga celui ce pierdecat 0. in acea, a celui ce cdOgd (acest din urmäprin nepdsarea cu care cheltue,te bani ce nu suntcàtigai cu sudoarea muncei).

Ast-fel noi jucandu-ne in afacerile publicecleipolitica nu este de cat un joe cel putin in privintaneproductivitatei salejucandu-ne acasd, cum vroimsd producem avutii caH nu resar de cat din activi-

ine

sa


tatea cea mai serioash. S'ar putea obiecta eh ce nepash clack se ruineaza o clash de oameni. Averearâmane tot in tag, trece numai cat in alte mani.A§a ar fi dug averile noastre ar rhmanè tot la oclash din poporul nostru, am ave de inregistrat nu-mai cat un fapt social ; dar ele tree in manile

aceasth stramutare a centrului de- greutateeconomic ia proportiunile unui pericol national.

Nu putem caracteriza mai bine activitalea noas-trh cheltuith in indeletniciri neproductive, asemk-nath ca acea a Evreilor intrebuintath toath in pro-duceri de valori, de cat cu urmatorul cuvênt despirit al unui Marin bancher Evreu : Noi facemeconomie, d-voastrci faceti politicii i mpreunii fa-cem economie Aceste cuvinte spuse inglumh contin adevèrul cel mai serios care ar trebuish punä pe ganduri pe ori-ce Roman ce'§i iube§tetara, chci in zadar vom ave noi drepturile politicein tara noastra, dacii economic vom fi robii slrei-nului.

XXIII. Dire4iunea generala a spi-ritului.

Societatile moderne s'au convins pe incetul de unadevèr foarte insemnat, anume c. pentru a putea ficivilizat trebue inainte de toale sá fii bogat: chcicivilizatie i shrhcie sunt dou notiuni coritrui-Otoare,

strai-nilor i

politka."

STEM ECONOMICE. 76

Acest adever au devenit maxima conducRoare atuturor statelor ce tind a trai in concertul nMiu-nilor civilizate, i numai popoarele barbare ale A-siei i Africei se multumesc a trai de astazi panamane fgtra a ingriji de viitorul lor, fara a crtuta sädeschidit necontenit nouë izvoare de bogatii.

Noi Romanii de i suntem pu§i prin arzareanoastra geografica in apropierea natiunilor civili-sate, de §i prin formele adoptate pentru viala noastraam voit sa imitthn popoarele civilizate, nu ne gandimde Mc a introduce la noi i conditiunea

adeca bogatia. Ramanem in privinta productiu-nei averilor tot in starea strgimo§ilor, i vroim sgt con-curam prin formele vieteinoastre cupopoarele apusului.

Am introdus la noi sistemul representativ §i amdat colegiului al III-le un numër de deputati multmai mare de cat colegiul I i al II-le, i candcautam uncle esista acest adevèrat colegiu al III-lenu '1 gasim nicairea. In Belgia el este representatprin comercianti i industria§i in marea lui majori-tate ; la noi prin functionari i pensionari! Amcreat universitati, ba inca dou6 in loc de una §iplittim profesori cu lefi pe cari in alte tari le-auscriitorii din cancelarii. Pe fie care an ne dammare osteneala a infiinta §coli primare i plgilimprofesori cu lefi de argati, afara de localul scoaleicare samana mai mult cu o urit, afarrt de lipsatotala de instrumente necesare invëitminhi1ui. Ce-rem de la magistrMi sa fie inlegri §i. invètati

nei,

sin

eivilizatiu-


plätim ca pe functionarii cei mai de rind. Nevarsam singele pentru a dobindi independenta, darcu ce sä sustinem nevoile cele nouè nascute dintrebuinta unei armate mai numeroase, unei repre-sentMiuni in strèinatate 0 in lard, a§a ca sä co-respundà cu noua noastrd positiune ?

Vedem deci di din toate partile se cer bani0 ear bani i n'avem de unde a-i lua ; pentru

agricultura noastrd cea atit de proastá 0 deprimitivl, este cu neputiMä de a produce ea sin-gurd atita cat e de nevoe statului i societatei casä traim inteun mod civilizat ; pentru cd nu neingrijim a deschide tarei nou6 izvoare de inavu-tire ; pentru cä patrondm tot ocupatiunile nepro-ductive ; pentru cd sistemul nostru de invëtdmênt nutinde de cat a inzestra -taxa cu agenti consurnatori,in loc de unelte de productiuni; pentru cd, intr'uncuvènt, indreptarea generald. a spiritului nostru nueste catrd productie ci cdtra ocupatiunile ce nu aduc

spor in aviitia terei..A§a nu ne vom sfii a spune de o mie de ori, nu

merge o tard. ii a§a nu se conduce un popor. Cdcilupta cea mai cumplitd astazi nu se petrece pe tdrimumilitar ci pe acel economic, 0 acel mai puternic peacest tdrim va fi intdiul in lume, pe cand cel slab vardmane in tot-deauna coada, risul i batjocura tuturor.Care ar fi mijlocul de indreptare ? Nu poate fi altulde cat prelucrarea opiniei publice prin scrisziare ast-fel ca ea sa se pdtrundrt de acest adev 6r,

clt

nici-un

0

STUDII ECONUMICg. 77

0 din fericire se poate vedea in timpurile din urmaun inceput de indreptare.

XXIV. Mijlocul de indreptare inagricultura..

Agricultura va remanea in ori-ce caz indeletni-cirea cea mai productiva a poporului nostru : de a-cea ingrijirea cea d'intaiu trebue sl fie pentru in-dreptarea sa.

Cea intai necesitate este variarea culturei 0 in-multirea ocupatiilor agricole, ast-fel ca dad unaar da gre, agricultorul sa se poata despagubi dinceealalta ; cithi am vëzut ca cultivatorii no§tri se in-deletnicesc mai exclusiv cu exploatarea graului 0a popuriului; a.sa cartofele sunt mai cu totul pa-rasite 0 suntem nevoiti a importa cartofe din Bu-covina. Canepa este de asemine cu totul neingri-jita, ce e drept din pricipina ca fringhiile, nefácen-du-se la noi in tara, nici n'are pentru ce S. fie cul-tivata. Tutunul 0 \rifle am aratat el au fost ruinateprin nechibzuinta taxelor impuse asupra acestor dou6ramuri de cultura. Apoi ocupatiunile laturalniceale agriculturei, precum cultura albinelor, a vermi-lor de matasit, sunt mai cu desavar0re parasite.

Dacä culturele ar fi mai variate, s'ar imparti van-sele de c/stig asupra unui numër mai mare de pro-ducte 0 dad unul sau dou6 ar da gre§, s'ar despa-gubi, asupra celorlalte. Baca nu star face gräu sau


popuvi, s'ar face canipa, titan, yin, cartofe, 0 a-gricultorul, daca n'ar ca0iga, cel putin nu s'ar ruina.Apoi dacä lingd fie-ce casa ar fi cati-va porni ro-ditori anume de cei hultuiti cari sa producafructe alese vara, ar pierde taranul ceva prin a-ceasta ? i cu toate aceste ce putina munch' cere unporn: plantatul, hultuitul i pul,in ingrijire ca sa nu'linece buruiana cat e mic, i sä nu'l roada vitele,eeea ce se poate foarte urr pazi incunjurandu'l cuni0e spini *). Variarea culturei are apoi incaalte foloase. Nu suge pamentul in ace1ea0 paturiin tot anul.

Variarea culturei cuprinde inst in sine §i crq-terea vitelof. In ce stare se afla cre0erea acestoraam aratat'o mai sus. Sa ni se ardte o singura in-cercare de a imbunatati rasele. S'ar putea foarteu§or aclimata la noi rasele de oi engleze i frau-ceze de nord, daca nu merino0i de Spania cari cero china mai calda.

Unde sunt astazi caii buni Mo1dovine0i cari e-rau cautati altä data pana in Constantinopole pa-

*). Cati-va duzi (aguzi) apoi ar inlesni cre§terea vermilorde matasa, care nu cer eara0 decat o ingrijire foarteputin perzatoare de timp. In loc de aceasta , cevedem in jurul locuintei sateanului? pustiu j iaryustiu. Nici o ingrijire macar de a avea un gard,un ocol, un cotet, iar casa lui miserabill st a. intr'oincunjurime 0 mai miserabilä care te face sa plangisoarta unei teri atat de bogate prin natur i atat deAracä prin locuitorii ei, (Ion Ionesat).

0.

8i


tria cailor arabi ? Pretutindene cea mai deplinä ne-ingrijire de vite §i. silintele toate indreptate asupraproducerei grhului §i a popuviului ca singureleisvoare de inavutire. Uptiiriile la noi sunt cu to-tal dechzute §i. ca dovadh cea mai bunh este ch. din-coace de Milcov untul eel ales se aduce din Buco-vina. Productele vitelor altele de cat carnea suntdin cele mai proaste. Lana e de o calitate a§a degrosolanh in cat nu se poate face din ea nici o le-shturä ceva mal finh; laptele e in catirne de totmich ; untul, branza §i smantana proaste, prin faptuleh contin putinh grásime ; toate aceste numai §i nu-mai din cauza. ca. imbunattitirea raselor e cu totulneingrijith.

Nu mai putin de folos ar fi pentru agricultoriino§tri restrangerea culturei. In loc de a se cultivamii de falci in un mod cu totul prost, s'ar cultivanumai sute, dar ast-fel in cat producerea lor sh fiemai imbekugath de cat acea a miilor. N'are decat sit observe cine-va cum se ail la noi pentru avidea ce putina ingrijire se da unei culturi ratio-nale. Pámantul este in cele mai multe locuri nu-mai rupt, nu e arat; de ingrh§at nici vorbh nu e,§i cultivatorii dorind sh scoath pe fie-care an catse poate mai multe producte din phmantul lor, nu-1lash mai de loc sh se odihneasch pentru ca sh prin-dh putere mdcar lhsat find ca parloagh saa ca ba-taturh. Aceasth intindere exagerath a culturei a-duce insh duph sine mai multe rele: intai sacrifich

80 81131)11 tCONOMICE.

calitatea cantitAii, se cultive malt dar prost in loca se cultiva putin 0 bine : cultura multe 0 bane,nu se poate face de cat in o -tare unde populatiaeste numeroase 0 nu la noi unde populatia e a-tat de rare,. Apoi productele scoase din o culture,proasth. nu pot fi de cat proaste, ad precum cauzaa.§a 0 efectul. GrAnele noastre sunt cele mai waredin lame, din cauze a sunt scoase din un pamantistovit de puteri. De pe pieta Amsterdamului eleau fost cu total excluse din aceasta. princine. 0 in cu-rend ne vom videa exclu0 01 de pe alte piete aleEuropei 0 atunci nu §tim zeu ce vom mai face, andsingura productiune a, Orei nu va mai gasi nici ovenzare. Al treile cultura prea intinsä a cerealelorpe de-o parte a ruinat pAdurile, pe de alta au restrinscu total pevnele.

PAdurile au fost Mete fiind a mai intai produceaude-o-date. un venit insemnat bun de cheltuit cu luxul,celile 0 calAtoriile, apoi spre a intinde necontenitlocurile pentru arAture. Pevnile au fost micv-rate din acea0 cauze. 0 au pricinuit o imputinareinsemnatA in numeral vitelor. Este inse de obser-vat a o tare. agricoth. nu poate prospera de cat atunciand poseda, numeral cel mai mare de vite posibil, dincauze ce. vitele sunt cele ce lucreaze. 0 ingra§e campul.

In sfir0t ca al treile mijloc pentru Imbunetati-rea agriculturii noastre am propane perfectionareametoadelor de culture.

Agricultura au ajuns in zilele noastre 0 0.1intA


.,i. inea una din cele mai grele. Numai noi singurimai credem crt este o afacere de simplit rutina.Rind insä ert imbunailtirea metoadelor trebue saporneaseti de la cei mai inteligenti §i find el pen-tru ru§inea noastril, trebue sä marturisirn cil agri-cultori inteligenti mai el nu intalnim in taxa noas-tra, apoi trebue ea statul A, luereze prin scoli lacrearea unei asemine clasä de oameni instituind nu-meroase scoli de agrieultura. prin districte §i pentruformarea profesorilor la acele scoli, M. se creeze o§coa15. centrall de agricultura cu profesori adu§idin strëiratate care sä incerce a aplica Wei noa-stre acele metoade perfectionate ce s'ar putea potrivicu starea ei economic5., financiara §i cu calitatile§i. disposiliile locuitorilor ei.

Prin urmare in privinta agriculturei avem de ob-servat trei regale absolute dael voim s'o videmscoasä din deeäderea in care se MIA: variarea cul-turei, restringerea sa fi inzbundtalirea metoadelatintrebuintate.

XXV. Desvoltarea ind.ustrialà. Mine le.

Industria in adev6ratul inteles al cuvêntului, a-deca producerea de obiecte fabricate peste trebu-intele Muntrice §i care sä poatä fi, exportate, nu e-sista de loc la noi in tarl. Nu numai atAta, dar celemai multe din obiectele fabricate se introduc din

6


strenAtate i anume nu numai obiecte de lux cide intaia necesitate, precum sumane, franghii, obiectede inctiltaminte, unelte i altele.

Apoi, chiar industriile acele mici, FAA de care nupoate trAl nici un popor, fie chiar i cel mai necult,nu sunt representate in taxa noastrA de cat de strAini,pe and nationalii se indreaptA mai cu toti, fie ca.-trA agriculturd, fie earl budgetul Statului.

Desvoltarea industriei noastre trebue sA se factideci in douA directiuni : mai intAi in privirea pro-ductelor importate, in sensul acela ca ele sA fie pecat se poate produse in t,ardindustria mare, apoica Romanii sA se dedee i ei la indeletniciri indus-trialeindustria

In privirea industriei mari, in intAiul loc avemde propus ca mijloc de desvoltare : exploatarea mt.=nelor.

Dm/ tara noastrA e menitti, prin faptul eh au M-inas a§a de inapoiatA, a produce numai obiecte brute,

sA le producl pia toate acele cu cari natima auinzestrat pAmêntul seu, i A, nu se mtirgineascl nu-mai la stoarcerea fertilittilii sale.

Minele se deschid de obiceiu in locurile cele maimuntoase, cele mai putin potrivite pentru culturA,ast-fel el, in loc de a estrage viala noastrA numaidin pAmentul roditor, am pune la contributii räpile

muntii cei mai neumblati spre intretinerea ei.Productele minelor sunt apoi tot a.a de necesare

lumei ca i cerealele, i, precum nMiunile industriale

si

midi.

Meal

si


ale apusului sunt nevoite sa cumpere de la noi gran§i pop upiu, ast-fel vor fi siite a se aprovisiona cuproductele minelor noastre, de indata ce vor fi deo calitate buna §i produse in conditiuni ast-fel casa poata ft vêndute cu pretiuri eftine. Tarifurile cqs'ar putea impune asupra cearealelor de catra te-rile apusului ar putea cel mull sa. fie menite a pro-tegui intru cat-va agricultura acelor state, precumvedem d. e. ca este vorba acum a se face in Frantia;dar nici-o-data nu se va putea ca ele sa iee carac-terul unei opriri de a importa asemine materii, pre-cum se face une-ori cu productele industriale, (in Ru-sia spre exemplu), pentru ca cerealele sunt necesarepentru viata locuitorilor, i a se opri importul lorar insemna a se jertfl o parte din populatia acelei

unei peiri sigure.Mai in aceea§i conditiune sunt §i productele mi-

niere, cad dad. ele nu sustin viata oamenilor, elesprijin pe acea a industriei, din care traesc eei maimulti locuitori.

Prin urmare am avea §i pentru productele mine-lor noastre un deschis tot a§a de sigur ea §1 pen-tru acele a le ogoarelor noastre.

Dupa prea putinele cercetari geologice ce s'a facutin tara noastra se vede ca. muntii no§tri sunt bogatiin mine. A§a la Bro§teni pe Bistrita sunt puternicestraturi de fer. Rama§itile bailor vechi ne aratit, o-data cu locurile in cari am putea gasi §i astazi me-tale, §i minerale, cä strabunii no§trii §tieau mai bine

tan


de cat noi (cei civilizat,i ?) a se folosi din parnên-tul lor. Dar spre a se atla unde s'ar putea deschidemine, ar trebui studii cu mult mai serioase facutede ingineri platici de Stat, caci privalii nu dispunde atatea mijloace pentru a cheltui adese ori in za-dar sume insemnate, cu atata mai mult ca. nu leputem cere ca ei sà faca cercethri aiure de cat pemosiile lor, fie care ; disci nimtnea nu'si cheltuestebanii sei in folosul altora. Statul insä este dator sao faca., pentru ca. chestiunea minelor este de interespublic.

Deci, intèia condiOune de Implinit ar fi cercetdrilegeologice.

0 data aceste intreprinse ramane sa vidern cumam putea determina capitalistii streini WO intre-buint,eze averile thr la deschiderea de mine in Ro-mania. Caci capitalistii indigeni sunt putini la nu-mer si pe acestia nu i-am putea hothri sa. se apucede un soiu de speculatie pentru care le lipsesc sicunostinlele si curajul. Apoi la exploatarea rationalaa unei mine se cer capitaluri insemnate. Pentru a-ceasta ar trebui de sigur sa le procuram oare-carifoloase ; precum niste concesiuni cu cari exploatareaminelor sa stee in legatura. S'a InfMosat in 1873dupa cat ne amintim o companie Belgiana care ceruseconcesiunea construirei unei flotile pe Dunarea siMarea Neagra- in condiOunile cele mai avantajoase,cerand asigurarea unui venit numai de 600,000 fr.pe an (noi care platim 50 milioane fr. aproape pen--


tru datoria publica), 0 cu conditia expresä de a des-chide mine in t,are. la noi; nu i s'a dat insa nicio ascultare.

Unor asernine ocasiuni, in care streinii singuri yin0 ne roaga. sá ne imbogateasca, noi le dam eu pi-ciorul 0 apoi ne laudam ea avem camera 0 senat,ea avem presä libel* ea avem drepturi de intruniri§i de discutiuni !

Da! ioate aceste hunuri nepretuile le avem ; cefacern insa cu dinsele ? dacä nu le intrebuintem pen-tru a gesi mijloaceIe cele mai potrivite spre imbo-gatirea ter& Dacä toata aceasta libertate este in-trebuintate. numai pentru a ne insulta 0 batjocoriunii pe altii in loc de a trage din ea luminele ne-cesare pentru prope0rea noastra. Dace, vom urmatot ap., me tern se nu vinà zioa in care vom bias-tama cu amaraciune o libertate atat de stearpa inresultatele sale.

Ar trebui apoi sa, se faca o lege a minelor dincele mai avantagioase pentru intreprinzetori. SI lise conceada, de exemplu, exploatarea in folosul lorexclusiv pe 10 sau 20 ani 0 aceasta, impunenduseproprietarilor aceasta indatorire, printr'un soiu dedispositie de expropriare §tiind bine ca-, dupa ce seVor intemeia rninele, pe urrna li se vor putea im-pune atat de proprietari cat 0 de guvern conditiide arenda 0 de taxa de cari dacä nu se va folosi ogeneratie, se vor imbogati toate celelalLe. De ase-mene pentru ace14 timp intreprinzetorii ar trebui


scutiti la ori ce dan si taxe fie a statului fie coma-nale, pentru a face ast-fel ea, intreprinderea exploa-I arei minelor in tara noastra fiind ceva foarte lu-crativ, sa se &ease& cat mai multi arnatori de apune capitalurile lor in deschiderea de mine.

Pe langa aceste insa mai sunt de nevoe §i alterasuri: facerea de drurnuri i rsele brine pe langalocurile acele in cari cercetarile geologice vor des-coperi urme de metale sau minerale, pentru a seputea pune in comunicatie urara cu restul terei,ceea ce este necesar atat pentru transportul mate-rialului minei cat §i pentru aprovisionarea lucrato-rilor de la mini cu cele necesare

Crearea unei scoli de mine din care sa easa con-ducatori i contra-mctistri pentru lucrarile minei.

Cat despre tearna ca minele sa nu detraga locui-torii de la munca campului, lucru de care mai alesse tern proprietarii, pentru aceasta se va putea im-pedica prin colonizarea terei cu populMii de gintalaiina, ceea ce este cu atat mai necesar cu cat lu-cratorii cei d'intai pentru mine, mai nu-i putem g5siin tag la noi.

XXVI. Colonisarea Romaniei.

Economistul englez Malthus a cautat sa dovedeascaca sporirea populatiei mergand mult mai repede catacea a mijloacelor de nutrire, ar fi in interesul fie-

traiului.


carui stat de a restringe pe cat se poate inmultirealocuitorilor pentru ca ei sä nu se gramadeasca maimulti de cat pot incapea la ,banchetul natureic.Tot4 experienta de fie-care cji dovede0e cä ataturmarea practieä cat i principiul lui Malthus, dincare e scoadt, sunt neexacte, ca tocmai acele statesunt mai civiisate, acele se bucura de o bung staremai deosebita in care populatia e mai deasä. Se'n-t,elege ca este o masura in toate i ca prin urmare

populatia prea numeroasa ar putea deveni unpericol pentru un stat, i anume atunci cand mul-timea acesteia ar covar0 mijloacele intretinerei. Deo cam data insa constatilm ca o sporire a popula-tiei in erile unde aceasta este rara, departe de a fiun pericol pentru acea OA, dupe cum ar resultadin teoria lui Malthus, este unul din foloasele celemai mari. Dach privim la Ora noastra., gasim capopulatia ei este din cele mai rani a§a in Belgiapopulatia mijlocia pe mila patrata este 9,500 de su-flete ; in Olanda 5,800 ; in Baden 5,200 ; in Wfir-temberg 5,130 ; in Bavaria 3,500 ; in Portugalia2,400 ; i in Romania abia 2,000 *).

Singurele state ce sunt proportional mai putinpopulate de cat Romania sunt Suedo-NorvegiaRusia din cauza regiunilor intinse nelocuite, pentrufrigul ce domne0e in ele.

*). Calculat inaintea anexarei Dobrogei. De atunci incoacemijlocia e §i mai mica, find ca populatia Dobrogei ecu mull mai rara.

Ii


Romania este deci unul din statele cele mai pu-tin populate, 0 aceasta o simt agricultorii no§tricand in mod instinctiv sunt pornit,i in contra indus-triei 0 a fabricilor, temênduse ca prin aceste ocu-patiuni sgi nu fie detrase mai multe brate de lamunca camputui. Aceasta teama este pana la unpunt indreptatita, caci intru cat populatia t,erei estein destul de Tura, se'ntelege de la sine ca sporireafeliului ocupatiunilor va scaclea in mod proportionalnumërul acelora ce se dedau cu dinsele.

Dar acesta nu este singurul pericol ce rezulta dinrarimea populatiunii. Tot din aceasta cauza provinein mare parte 0 reaua exploatare a agriculturei noa-stre. Braille fiind rad, pamêntul este reu cultivat,caci puterile de care dispune tam abia ajung pen-tru a da pamentului o pospaialä de cultura, darsunt cu totul neindestulatoare pentru a cauta 0 in-griji de dênsul in modul cum ar trebui. Tot de a-ici provine ingrgunadirea ocupatiunilor celor maideosebite pe acela§ individ. A§a videm la noi in t,aräavocati ce sunt in acela§ timp arenda0 de mo§ii,profesori ce sunt i judecatori, adese ori unaaceea§i persoana intr'une§te trei sau patru ocupa-tiuni deosebite. Lipsa de brate face ca populatianoastra nu se deda la indeletniciri felurite, ci se o-curd mai toti cu aceea§i treaba: agricultori, profe-sioni§ti liberali, functionari i comercianti, (ace§ti dinurma streini).

De aici apoi earki rezulta lipsa vietei celei ac-

si

si


tive ce rezultit din lucrari deosebite, a caldurei cese desvolta din frecarea elementelor si care lipsestedin corpul societatei noastre. Daca populatia ar IImai numeroasa, ar trebui numai de cat sä se in-drepte spre alte indeletniciri pentru a gitsi ast-fel omuncä resplatita si un traiu mai usor, in cat ches-tiunea inmultirei populat,iei interesaza in gradul eelmai mare chiar desvoltarea industriala.

E vorba acum de unde putem noi astepla o spo-rire a populMii ? De la immultirea ei prin Dasteri.Aceasta nu o putem face. Statistica terei noastredovedeste ca populatia scade mai curind de cat creste,afara de acea jidoveasca care se immulteste intr'unmod fabulos ; in casurile cele mai favorabile ea stàpe loc. Aceasta provine din mai multe cause, din-tre care cea de capitenie este reaua stare a po-pulMiei agricole. Prin urmare ca in intreaga noastraviatit, asa trebue si. aice O. ne gandim la un modmäestrit de a inlocui procedarea fireasca si regulata.a naturei. Aceasta este colonisarea.

Reposatul Martian, singurul spirit adevërat econo-mic ce l'a avut tara noastra de la inceputul vieteisale ca stat autonom, a combatut din toate puterilesale colonizarea terei, dar argumentele sale erau in-dreptate in potriva colonisarei terei cu Gennani §i.de sigur cu tot cuvêntul. El arata ca Germanii fi-ind mai culti de cat Romanii, de o rasa deosebita,de religiune asemine deosebita, sustinuti prin nisteState ce s'au pus de maxima politica germanisarea


Orientului, ei ar deveni un element foarte periculospentru terile romane, introducand in sinul lor unfactor disolvant al nationalitAtii noastre, formand instatul nostru un adevërat nou stat inlesnind ne-contenit poporului german, amestecul lui in interselenoastre sub pretextul de a apára pe acel al conna-tionalilor lor.

Din fericire pentru noi Romanii, Germanii nu suntsingurul popor apusan colonizator. Pe langä ei maisunt Italienii care de cat-va timp dau contigentefoarte put ernice la ernigratiunile extra-europene. Daciis'ar intoarce oare spre Romania un curent al a-cestei emigratiuni, oare am suferi noi in ceva ? Noicredem din contra a am trage foloasele cele maimari.

Constitutia noasträ primeste colonizarea cu po-poarele de aceeasi ninta cu noi ; prin urmare nu seopune la o colonisare a terei cu Italieni. Ea oprestenumai cat colonisarea cu natiuni de ginta str6ina,nu cu natiuni str6ine in genere. Apoi Italienii de sisunt o natiune str6ind nu este mai putin adevèratcg. sunt de aceeasi ginta cu noi, prin urmafe colo-nizarea terei noastre cu Italieni nu este opritä princonstitutia noastrl

Italienii (inelegem pe acei din Lombardia) *)*). Incercarea Mcutg, de d-nu Dim. Anghel din Iasi, care

au adus vr'o 100 familii de_ Italieni i i-au asezat pemosia sa Comestii, au esit reu, pentru ca, d-sa adresan-duse cltre un intreprinzëtor de colonizAri, acesta i-auprocurat familii de lazzaroni.

§i


stint insA sub multe raporturi un popor superior. Eisunt foarte activi i intreprinzetori in cat in aceastAprivire ar putea foarte bine sa fie opu§i Evreilorca un element de combatere a acestora. Ei stintapoi foarte eeonorni, nu stint de loc dedati pad-mfi betiei, in cat in aceastA privire ar putea slujide model pentru indigenii nostri. Pe Mg acesteinsuOri ale caracterului ei mai au §i altele ale spi-ritului i deprinderilor nu mai putin pretioase. Eisunt foarte inTteIigeni i se pricep minunat la toateme§te§ugurile. Ei au un simt artistic §i estetic foartedesvAlit in cat ori ce lucrare esl din manile lorare un gust deosebit, i astfel ar da lucrAtori e-minenti d. e. la o fabricA de sticlarii. Agrieultoriilor n'au pAreehe in toatA lumea i ace§tia prin ocultivare rationall a pAmentului, fAcuta alAturea cuteranul nostru, ar insufla i acestuia gustul de acultiva pAmAntul lui alt-fel de cum a facile() pan/acuma.

Rasa Ita liana este apoi foarte apropriatl de cearomanh i cu toata deosebirea de religiune credema s'ar contopi cu timpul interm singur popor ; eelputin atita e sigur ch Italieni ar uita in curêndlimba lor pentru a adopta pe a noastrA care nu li seva pArea a.a de str6ina cand va resuna de pe bu-leze lor.

Italia apoi este o tarA ce are cu totul alte tendintede,cat acele de a italianiza Orientul. Ea n'ar aveadeci interesul de a sprijini nationalitatea colonitior


ei, ast-tel ca ace§tia sä nu se piarda i a.ia am pu-tea alit a ne expune la disgratia acestui stat a im-pune copiilor coloniOilor invètarea limbei romane§tiprin care s'ar grabi desnationalizarea lor i contopi-rea lor cu populMia romana.

Deschiderea de mine, lucrarea mai rationall a pg-mantului i intreprinderea de fabrici va necesita nu-mai de ca o sporire a populatiei, o introducere inlarä de lucratori i me§teri care sä se priceapa inunele trebi speciale. Ace§ti lucratori sl'i aducempe toti din Italia.

Mijlocul practic este chiar gasit i ne-a venitiar4i f.râ stAruintele noastre. Dl. Enrico Croce apropus de mai mult timp colonisarea de-o cam dataa Dobrogiei cu ltalieni, i anume in ni§te condi-tiuni de tot bune. S'a oferit aeuma sä aduca unnumer de Italieni cu tot personajul necesar unei co-lonii precum ingineri , arhitecti , medici etc. A-ceasta propunere a fost insa. ca i ca respinsa, dinteama de a nu displacea Rusiei, care nu putea vi-dea cu nepgsare intArirea unui element neslavon inDobrogia.

Ori-care ministru, sleputat, om public sail privat,intr'adevër patriot nu va inceta insa de a reclamacolonisarea Romhniei cu Italieni ca unul din mij-loacele cele mai potrivite pentru a e.i din stareadesperata in care ne aflam.

liknane acuma de cercetat, care ar fi modul eelmai favorabil pentru colonizare ? i anume mai intai


ne intrebAm, dad. privatii sau statul ar trebui säiee initiativa acestei mAsuri insemnate. Noi credemcA Statul, qi eat/ pentru ce. Mai intli este cunos-cut el la noi in Ora Statul este eel mai mare pro-prietar, prin urmare el are interesul eel mai puter-nic la inmuliirea populaliei. Apoi colonizarea cereo multime de cheltueli, care numai cett cu greu potfi intreprinse de privati; cheltueli de drum §i deavzare a familiilor colonizate. In fine Statul inomnipotenia sa legiuitoare asupra averei sale poateA. dispunl de &Ansa cum ii va pArea mai bine, pedud asupra privatilor n'are un clrept de expropriarede cat in virtutea unei despAgubiri adese oH foarteurcata. Dacrt este deci ca colonizarea t6rei cu Ita-lieni sä nu ramana ca o incercape zAdarnicA fAcutAde cati-va proprietari, ci sl devinA un sistem gene-ral aplicat Orii intregi spre eel mai mare folos alei, trebue ca Statul sa, iee iniiiativa acestei intre-prinderi, find siguri el privalii, indatA ce vor videaresultatele bine-fAcAtoare ale acestei m6suri, se vorgrAbi a o imita.

Este acuma o altA intrebare : Cum sl se aseze a-cele colonii? SA se infiinteze sate nuue italiene eacomune a parte, precum sunt satele ungurWi dinlinutul Baclului? SA se fad. cu alte cuvinte ale-dri compacte de colonii cari s6. fie deosebite de re-ma§itele populMii?

Noi credem el aceasta ar fi o eroare. Din contrasuntem de pArere a respandi acest element dAtAtor


de vial/ in toate comunele, in toate catunele, pen-tru ca ast-fel Ora intreaga sa se foloseasca de pute-rile ,0 av6ntul cel nou adus de el. Mijlocul practicpentru a face aceasta ar fi urmatorul. Anume s.se arze Italieni pe locurile acele ce au ramas princomune pustii prin parasirea lor de proprietarii lorsau moartea lor PAM mo0enitori. i sa nu se creadact aceste locuri sunt putine. Nici n'avem idee cMioameni la noi parasesc caminul lor, i amid lu-mea in cap ducêndu-se din ar i emigrand pe aiu-rea pentru a scapa de greutatile cu care sunt im-povorati la noi.

Nici nu avem idee de numèrul de oameni mortifilrä mo0enitori find ca. toi copii le-au murit in-nainte. Daca s'ar face o statistica a acestor douëclase de oameni am ramanea inmarmuriti dinainteacifrelor ce ni le-ar arata. Ca exemplu putem aducecomuna Flamanzii in care sunt peste 600 locuri ra-mase goale de la moll. i disparuti !! Se'ntelege dela sine ca comunele cele prea mici ar trebui excluseintru cat nu am putea a.§eza in ele doue sau trei fa-milli de Italieni i aceasta din motiv mai ales reli-gios. Cad aceste putine familii n'ar putea sa intre-tina o biserica. de ritul lor, ceea ce este absolut ne-cesara pentru viola lor moral/. In comunele insamari acest mijloc '1 credem tot atat de practic pe cat0 de u§or de realizat. Apoi mai este de observatc/ dam noilor veniti pament indestul (partea unui

ii

STUDIT ECONOMICE. 95

Wean), cu care ei s'ar gasi foarte multamiti, caci intara lor au mult mai putin.

XXVII. Desvoltarea industriei mici.

Industria mica cata eNista in Ora noastra estemai toata in manile streinilor. Pentru a deschideRomanilor i alte ramuri de ocupatie de cat aceleale agriculturei , functiflor i profesiflor liberale,trebue indreptata activitatea lor asupra indeletni-cirilor industriale.

Pentru a putea descoperi metodul de intrebuin-tat spre a isbuti in aceasta intreprindere, trebue säne dam sama mai inl6i de cauzele ce au adus ruinaindustriei mici in taxa noastra care, nu mai mult decat cu 50 ani mai inainte, era o stare daca nu in-floritoare, cel putin indestulatoare.

Parasirea indeletnicirilor industriale de poporulroman dateaza de la regulamentul organic incoace.Boerii fiind prin acel regulament singurii oameniprotegiati in terile romane, i pe de alta parte tradi-tiunile vechi dand nurnai lor onoarea i consideratia,ise nascu un curent care sporia pe fie-ce zi numèrulboerflor, desbinand necontenit elemente din claselenferioare ale societätei pentru a-i inalta la treapta

inviduita a priviligiatilor. Fiul negutitorului, a me-seriaplui f§i dedea toate ostenelele lumei pentru adobandi un titlu de boerie §i se mandrea cu §atra-

.0

96 STUDD ECONOMICE.

ria sau cu slugeria, mai mult de cat un postelnic cuboeria lui de sute de ani. Boerii insa, se intelegede la sine, cä nu se mai puteau indeletnici Para aderoga cu treaba parintior lor, ci'i cauta, paneaintrand in vre-o cancelarie, Wand la talpi avereaadunata de stremo0 prin o munch. onestä 0 pro-ductiva, 0 ast-,fel ajungeau ni§te adevhrate lipitorisugend necontenit din budgetul statului cu toate citsangele acestuia devenea tot mai sarac, mai palid0 mai lipsit de elemente nutritoare. Veni mai tarziureforma intregei noastre vieti sociale, resturnareaboerilor, a privilegiilor 0 egalilatea civila 0 politicaproclamata ca temelia mezámintelor noastre. Subaceasta suflare a unei vieti noue ce adiea peste Ro-mania, 0 dinaintea caria se risipirl ca negurile lalumina soarelui toate creatiunile trecutului, trebuiainsä ca aceasta tendinta sa imbrace o forma demo-cratica accesibila tuturor si aceasta fu ftiinta decarte. Ceea ce inainte erau boerii devenira acumacarturarii, cei ce 0ieau sä incalceasca doul buchi pehartie, sa intocmeasca o jalba, un referat, 0 maiincoace un proces-verbal sau un raport.

Am dori insa sh. nu fim rhu inte1e0 ; sa nu secreada. ch. aceasta pretuire a cartei are de motiv con-tinutul ideal al ei : cä qtiinta de carte dand de a-cuma inainte onorurile 0 chiar averea in statul Ro-man, se va pretui partea curat intelectuala a §tiin-tei 0 literaturei. Cartea in intelesul intrebuintatde noi este partea bruta a acestei ocupatii, arta cu

STUDII ECONQMICE. 97

totul mecanich a scrisului 0. a cetitului §i. parteacea cu totul minima de lucrare intelectualh wee-sara pentru a putea da na§tere unei conceptiuni decancelarie.

Cine au dat na§tere acestei indreptari a spiritu-lui public aka ocupatii neproductive ? Respunsuleste Statul : acesta impartia boeriile §i ademenea petate, lumea a umbla duph densele; acesta impel.-We astazi functiile, §i. creeaze. mijloacele de a sepreghti pentru dinsele, scoalele, patroneaza tot ce serefere. numai la producerea de functionari aa in atel singur pare a spune tuturor locuitorilor : 'lima-nul, saparea §i viata voastra. este numai la mine.Alergati toti la ugerile mele manoase, cä veti gasibogath §i nesecatä hranä, pe and apuchndu-ve deindeletniciri neathrnate veti fi cu totii expu§i. peirei.De aceea eu ca un bun parinte, nici nu vrau sä veinlesnesc invetarea de lucruri ce ar fi streine tre-buintilor mele, ci tate. cre§terea §i invetätura voa-stra va fi numai §i numai pentru a me servi pemine., Ast-fel grae§te Statul §i glasul seu findascultat, parte de voe parte de nevoe, triumfa intoate partite §i impiedech cu totul indreptarea spi-ritelor catra indeletnicirile productive.

Este intrebarea acuma, de unde poate veni schim-barea acestei indrepthri, a areia fal§itate §i periculrezulth speram indestul din studiile de prma acurna?De la privMi ?

E0,e o scoalä curioasa in econornia politica care

7

98 STUDI1 ECONOMICg.

sustine neamestecul statului in trebile societat,ei, ciläsarea acesteia la propriele ei puteri. Este scoalacu principiul cLaissez faire, laissez passer', aplicatla interior. Dar eel putin atata sä nu pretinda a-ceasta Koala : ea privatii sa indrepte gre§elele co-mise de Stat i o suma de pigmei cum sunt priva-Oi sa inlature stanca resturnata in calea societateide urieul acela ce se nume§te Stat.

Prin urmare intru cat directiunea cea fal§ti intro-dusa in societatea noastra este pornita de la Stat,tot aceasta trebue sit o s,i indrepte §i sa readucain mintea ei mersul eel gnatos aratat chiar de na-tura spre lecuirea ei.

Mijloacele pe eari Statul nostrn le ar putea in-trebuinta pentru a aduce eara§i in societatea noa-stra o mi§care industriala ar fi urmatoarele:

1). Reformarea sistemului de inv6tamant in sen-sul aratat de noi rnai sus, anume ea sa se imputi-neze scolile care dau na§tere numai la functionari

sa se inmultasca scolile acele eari ar da naterela ocupatii productive.

2). Incurajarea din partea Statului a tuturor o-cupatfilor industriale, precum: prin burse acordateacelor tineri cari ar don sit invete in streinatatevre-o meserie. Ajutarea cu un mie imprumut a ce-lor ce ar vroi sa deschida un stabiliment industrial,indata ceau e§it din scoall. Concursuri industrialipentru meseria§ii romani i premii pentru acei cear esceta prin producerile lor.

O.

STUDII ECONOMICE, 99

3). Inlocuirea legei mezaturilor pentru darea inantreprisa. a diverselor trebuint,i industriale ale Sta-tului i a Comunilor cu darea prin invoealit, asaca sá poath. preferi induatria§ii romani, luandu-semasurile necesare pentru indepartarea abuzurilor ces'ar putea comite, §i. aceasta chiar cu pericolul de ase da ceva mai scump de cum s'ar da prin mezat.

La aceasta de-o cam data s'ar putea mArgini ac-liunea statului, ramanand a se lua la vreme de ne-voe i alte nthsuri potrivite cu imprejurArile pentruineurajarea industriei romane.

Dar daca statul ar trebui sa dee impulsul, nu ra-mane mai putin de lucru societat,ii pentru a grabirena.,terea industriala. Societatea prin ce alta arputea incuraja mi§carea industrialA de cat prin spri-jinirea rneserimilor români? S'ar putea forma ni§teasociatiuni care sä se lege a cump6ra lucrurile tre-buitoare cu preferinth, de la industrimi rornani; darpentru ca aceasta sa. fie cu putinth, trebuentOiu Statul sa ne dee prin scolile sale, industrimiinecesari, caci astAzi d. e. ar hotari in zadar dameleromane face rochiile lor la croitori sau croito-rose romane, dacA nu exista nici macar una din aiceste in tot cuprinsul t,erei.

In asociatjunile aceste pe care le propimem pen-tru sprijinirea industriei, ar avea un rol cu deose-bire frumos clasa bogath §i. mai ales acea aristocra-tica a societatei noastre. Din aristocratia noastrAa rams numai numele §i oare-cari traditiuni de fa-

a-si

sa vinE


milie. Totugi urmagii boerilor vechi, cari gtiiau lavreme de nevoe sa punä peptul pentru apararea mo-giei parintegti, precum au facut'o la rapirea Bucovi-nei gi a Basarabiei, ar putea, amintindu-gi traditiilefamiliilor lor, sa puna peptu i acuma cand este injoc nu pierderea unei provincii ci a intregei noastreexistenti economice de care estre strins legata exis-tenia politica; ar putea, ea unii ce dau tonul inmodahaine, incqaminte, mobile, etc.sa se im-brace cu materii provenite din lara, mai proastedar nat,ionale, tae hainele lor la croitori ro-mani, fad, ciubote la ciubotari romani silindast-fel i pe societatea ceealalta stei imiteze ; darpentru aceasta cum am mai spus'o, ne trebue maiintaiu industria§i romani.

XXVIII. Industrie, 9tiir4k arta i li-teratuth.

Desvoltarea indugtriei in lam noastra, ar da unavant i altor ramuri de ocupMie care zac in ceamai mare lincezal a. gi care sunt earägi eseMiale ci-vilizat,iei: gtiint,a, arta i literatura. CM de putinsunt pretuite aceste ramuri de cultura nu avem ne-voe a demonstra; atat vroim sa arätäm ca simptomal reului ea intr'o capitala mare ca Bucuregtii nu seaIlä atäta timp nici o foae literal* in toga Roma-

sa'sisk'si


nia este o singura foae de asemene natura : 4 Con-

vorbirile) §i. una singura §tiintifica (Revista de a-gricultura., care se sustin mai mult prin subscrieride cat prin abonamente.

Cat despre arta n'avena nevoe sa mai vorbim.Ea este cu totul parasitä §i cei cati-va pictori pecari ti avem traesc in conditiile cele mai grele, dacan'au vr'o functiune.

Poate se va 'Area cam curios ca aceasta lipsa deviata intelectuala sa fie atribuita de noi tot lancezeleieconomice, dar noi credem a avea puternice teme-iuri pentru a pretinde aceasta.

Cancelaristul care toata zioa cetWe §i. scrie, nue vorba lucruri Para nici o valoare ideala, dar inori ce caz lucruri scrise sau tiparite, se saturn. laextrem de acest soiu de indeletnicire §i. cand ga-seVe un moment liber de sigur nu-I va intrebuintain acelmi mod ea ocupatiunile sale obicinuite, ci vacauta sa varieze jocul emotiunilor sale prin alt-felde escitatiuni. Cancelaristul deci va avea un fel degroaza instinctiva in contra ori-carui product a cer-nelei §i in loc ea in momentele lui de distragere sase indeletniceasca cu poesia sau cu §tiinta el se vaapnea de jocul de carti sau de alt soiu de petre-ceri mai mult fisice. De asemene va face avocatul,profesorul, inginerul §i, in genere profesionktii libe-ral Va trebui o dosa foarte puternica de idealismpentru ca un om ce se slujefte de carte ca mijlocde existenttt sa o mai prefuiascd fi ca mijloc de dis-


tractie, pentru motivul foarte simplu ea viata pen-tru a nu deveni prea monotonA trebue variata. §i caprin urmare ocupatia serioasä fl distraccia nu pot ficautate in una fi aceeafi ramurd de activitate.

Dacá am avea in tail mai multi meseriki, ace§-tia s'ar ocupa cu o muncA fisiea §i deci ar gAsiin mod firesc variarea ocupatiunilor lor in lucrAriintelectuale, de indatA ce ar fi inzestrMi cu o ma-sura cat de mica de culturA intelectuall, chiar cuacea ce o (IA scoala primard. Ei ar incuraja mi§-carea §tiintifica, literarA .vi artistica, §i omul cu ta-lent in aceste priviri ar putea trai din munca saintelectuala §i indeletnicirile ideale n'ar mai fi numaicat ni§te indeletniciri de lux.

C. agricultorii la noi nu sust,in -mkcarea literaraeste earki foarte natural intru cat agricultura esteo indeletnicire prea mecanica §i obose§te ka detare pe om in cat nu'i mai lasA alta dorinta de catodihna fisicit, somnul, §i nu odihna intelectualA.Clasele agricole sunt apoi lipsite la noi de ori-cepregAtiri pentru o distractiune intelectuala chiar inelementele lor cele superioare: arendkii *i. propri-etarii.

0 a doua causa a slabiciunei mi§carei intelectu-ale este skracia poporului. La noi daca se tipare§teo carte ce nu are un interes imediat (politica sauscoala), atunci acea carte nu este cumparata, §i. pen-tru a trece, suntem nevoiti de a recurge la diversemanoperi, din care subscriptiunile prin amici este


cea mai intrebuintata. Pentru ce aceasta? pentruck fie-care om are nutnai cat strictul necesar §i acheltui, fie chiar ori cat de putin, pentru un lucrua cdrui necesitate o simte a§a de slab, pare o chel-tuiall cu totul zadarnick. Se gande§te comisarul saucopistul din cancelark- ca mai bine de cat a chel-tui 20 franci, fie §i pe an, pentru a se abona laziarul literar sau §tiintific , mai bine din cei 80 sau100 franci pe lunk el ki cumpárá o pareche deciubote, mai ales ck ce are sä vada in ziarul men-lionat? Tot negru pe alb de care ii acru sufletulcat manje§te pe zi.

sa. nu se obiecteze ck la gazeta politick lumeas'aboneaza. ert dack cele literare i tiintifice suntlksate in pkrasire, aceasta ar proveni din cauzA caaceste din urmri sunt a.a de proaste in cat nu potmultami inallul gust estetic al epistatilor i comisa-rilor din cancelarii. Mai intai este de observat ca ino societate toate lucrurile se asamana : cit literaturanu va fi la o nivelk ma de inalta cand toate cele-lalte ramuri sunt abia la inceputul vieei bor. Apoiaceasta, literatura trebue sit multameasck pe popo-rul ce i-a dat nmtere, caci sk se observe bine : spu-induse, de instki poporul ce'i da na§tere, ca litera-tura sa este proasta, ii da chiar lui insui un bre-vet de incapacitate i nu indivizilor ce se ocupacu literatura, intru cat autorii acei represinta litera-tura poporului i altii nu mai sunt.

Noi ne pretindem insk foarte civi1isai i au fost

Si


chiar oameni la noi care au pretins ca. am ajunsculmea civilisatiei 0 ca noi am dat exemplul alt orpopoare in mkcarile lor care progres : ast-fel revo-lutia franceza 0 unirea ltaliei n'ar fi de cat nisteimitatiuni a unor fapte ronane§ti. Ne pare Au canu putem impartasi aceste pared atat de sanguiniceasupra starei noastre celei inaintate, si el suntemde o parere tocmai profivnica, anume ca dintre toatepopoarele Europei, esceptand poate pe Turci, noisuntem cei mai inapoiati in civilizat,ie. Caci la noicivilizatia se crede identic cu politica 0 find ca.nici un popor in lume nu face multä politica ca noi,ca una ce este singura noastra ocupatie, apoi cre-dem ca. suntem civilisati lucru mare. Nu este in-destul a fi introdus la noi principiile liberale si civi-lizatorie dobandite cu singele lor de alte popoare.Pentru räsMit a in grädina noastra 0 radacina li-bertatilor, planta ce le poarta ca floarea sa mirosi-toare, civilisatia ce consta din jocul multiplu si com-plicat al itilor deosebite din care se compune : sf-.int,a, arta, literatura, industria 0 comerciul.

XXIX. Comer ciul.--Comerciul este in viat,a unui stat o indeletnicire

mai putin insemnata, de cat industria 0 agricultura.Intr'adevar pe cand aceste doua indeletniciri pro-duc valori reale, comerciul nu da nmtere la aeme-


nea, ci numai cat aproprie pe consumatori de pro-duchtori inlesnind desfacerea productelor pentru a-ce§ti din urma sti intrebuintarea lor pentru cei din-tai. D'intre ocupatiunile economice prin urmare ceamai putin productivh este comerciul si de aceea, intoate statele, comerciul cata a ft restrins pe cat sepoate in ceea ce prive§te interiorul terei, §i margi-nit numai la exterior in relatiile economice cu altestate, chci comerciul este un mijloc de exploatare.

Pentru a intelege aceasta trebue srt intram inoare cari amammtimi : comerciantii cumprta mar-furile la obar§ia lor §i le vend la locul consumatiu-nei lor, realisand un ca.,tig pentru aceasta. munch alor, care consth in a apropria produchtorul de con-sumator. Se intelege ct pe cat produchtorul va fimai departe de consumator pe atata treaba comer-ciantului va fi mai grea §i prin urmare mai bineplatita. Intr'o tarä industriall, care poseda fabrici,se intelege de la sine ca. productele acestora pentruusul interiorului terei nu vor trebui transportate asade departe, §i prin urmare procentul ce'l va luacomerciantul, pentru munca sa, va fi comparativmic. Din contra in o t,oara curat agricolh toate o-biectele lucrate trebue aduse din strainatate, si acestevfind adese ori de foarte departe, procentul ce co-merciantul II va trage din lucrarea sa va fi multmai mare. Tara agricolh este deci expush a plaiiun tribut foarte urcat unei clase de oameni ce nuproduc in societate nici o valoare reall, ce nu 0

106 STUD1I ECONOMICE.

imboghtesc intru nimic prin munca sa. De aici vinetendinta de a infiinta fabrici pentru a apropia con-sumatorul de produchtor 0 a schde in proportiunebirul plait comerciantilor.

Tocmai in o asemene stare se afla tara noastrh.Ea neputand trece toate productele plmOntului seuin läuntru, ci trebuind sd le vinda in afarh, are ne-voe de comercianti care sh. inlesneasch asemine tran-sactiuni. De asemine ea ne produchnd nici un o-biect fabricat ci trebuind sá le aduch toate din strhi-nätate trebue sä fie ajutath in aceasta operatitmetot de comercianti. De aceea tara in care sh, fiemai numero0 comercianti tie cht in Romania nueste pe lume, 0 mai ales nu este tar h. in care pro-centul plait comerciantului sh fie a§a de urcat. .A0t,de exemplu chila de gräu se vinde in strhithitate cu6 galbeni, comerciantul da numai 4 ; mai pläte0etransportul 1 galben de chilä phnä la locul desfa-cerei i c4tigh un galben la child. Ast-fel in catla 1,000,000 de chile vhndute esh din punga pro-prietarilor 0 a arend*or 1,000,000 galbeni careinträ in punga comerciantilor, De asemine o pare-che de manu0 costa in Paris 2 franci 50 bath qi lanoi 6, diferinta socotind i cheltuelele transportului0 al vämei 1 fr. sau 1 fr. 50 b., da chVig corner-ciantului 2 fr. la phrechea de manu0, ceea ce esteenorm. Dach am avea fabrici in i o populatiemai deashi aceasta ar consuma gräul §i popthriul

s'ar trimite din tarä valori sub o forma mull mai

-lard

si


upara, §i mai condensata care ar aduce c4tigurimult mai mari de cal materiile brute ce le expor-tam. Dar asupra acestei imprejurari ne am pronuntatintr'un alt Mc.

Ceea ce este insa. §i mai trist la noi in lath, esteca. comerciantii mai toti sunt streni, ast-fel a strai-natatea ne suge nu numai cat prin tributul cel mareplait pentru productele industriale, dar inca. §i prinimprejurarea ca aceste obiecte nu sunt vêndute intara. de cat. de str6ini, chip/ principiul comert,ului,cumpara. eftin §i. vinde scumpc pe care '1 aplica.cu togä asprimea cel putin in partea lui de a douaacea privitoare la vanzare, care se efectue§te in taranoastra..

Pentru ce str6inii ce vin in taxa !Astra. se in-deletnicesc mai cu preferinta, cu comerciul ? Pentruca nici o ocupatie nu e mai urara. §i mai produc-tiva.. §ede jos §i face bani care'i vin de-a gata inpung. Pentru aceasta trebue numai un capital in-locuit adesa prin credit, §i. ceva spirit de afaceri.

Care au fost mai ales cauza copleirei terei destraini?

Numai §i. numai lipsa industriei §i necesitatea dea aduce toate lucruriie din t6rile straine. Ace§ti str6-ini viind mai ales din Austria §i avand relatiunileMr de credit in acea tara s'au wzat la noi O. s'auapucat de comerciu.

paca Evreii au nävalit §i. navalesc inca in Oranoastra., aceasta provine pentru cä trebue sä se a-


copere un gol economic produs prin lipsa ocupatiilorindustriale, §i. mijlocul eel mai sigur pentru a scapaintr'un mod efectiv de Evrei va fi introducerea defabrici. Se spune ca. Evreul are multe calitati bunesi intre altele se numara activitatea lui. Daca. vom,

privi bine vom vedea ca. activitatea Evrului la dreptvorbind este foarte putin obositoare. El are talentulde a face bani punênd in mirare numai gandulnu §i murhii sei, §i sä nu ni se aräte miserii E-vrei care lucreaza zf §i. noapte pentru a ca§tiga obucalica de pane. Numarul comerciantilor a devenita§a de peste masura in cat cati-va din ei sunt ne-voiti a se apnea de meserii, §i ace§tia in lupta pen-tru viata spre a invinge prin concurenta sunt ne-voiti sa munceasca mai mult de at acei pe carevroesc OA invinga. In genere vorbind insa Evreulnu muncWe, el sta., gandele §i. ca§tiga. ; munca saeste intelectuala §i nu fisica.

Tara noastra sufere deci un rau indoit care-i pro-vine de la comerciu. Mai intaiu din pricina prea ma-relui nurar de comercianti care sorb un mare pro-fit din venitul tarei pentru ocupatiuni neproductive.Apoi din pricina ca. mai toti comerciantii find stra-ini, tot acest c4tig esä din punga tarei pentru atrece in pungele lor.

De raul intaiu nu putem scapa cat limp vom re-mai-lea tara. curat agricola. De al doile insa, adecaacela ca numai strainii sunt in afacerile de cornert,ale t'erei, am putea scapa Onà la un punct macar,

STUDI1 ECONOMICE. 109

§i mijloacele, prin care noi credem el am putea a-junge la acest resultat, le expunem mai jos.

XXX. Comerctul 'laic.

DacA Romanul fuge aa de tare de industrie, a-poi nu rAmane indoialA ca. de comerciu se va feri§i. mai mult ; chci se pare di chiar de la naturAexistA o ierarhie intre cele trei ocupatiuni ale vieteimateriale : agricultura, industria, comerciul, ierarhiecare ar determina rangul lor de nobleth. Romanularistocrat pAnA in suflet in ce prive§te ocupatiunileproductive se dedA ramului din-till, se indeparteazAde al doile *i. se fere§te de al treile ca de o inde-letnicire compromitAtoare demnitatei sale. C. a-ceasta e numai un prejudet, 11 intelege ori-cine, dareste puternic inrAdAcinat §i mai tare de cat multecredinti ale poporului nostru. Este insl de obser-vat un lucru: comerciul este cu atit mai despretuitla noi cu cat el este mai mult exercitat de streini.Ay de exemplu in Oltenia comerciul este ind. inmare parte in manile Romanilor, §i nu putem ziceeh acest fel de ocupatiune sl fie aa de feu privitede Romanii din acea parte de tiara. In Munteniaunde comerciul este mai mult a strenilor incepeacea indepArtare de aceastä indeletnicire, care ajungela culmea ei in Moldova §i mai ales in acea superi-oarA care este mai in tolul copleOtA de Evrei. Cu

---

110 STUDI1 ECONOMICg.

alte cuvinte : cu cat strëinii ne-au rilpit din maniocupatiunea comerciului, Cu atata ne-am indepartatde dênsa ca de o indeletnicire ce ne ar compromitein demnitatea noastr a. si ar trebui lasatä altor nea-mini precum la.sau si Romanii ocupatiile productivepe mana sclavilor.

Prin aceast a. stare de lucruri ne este datIt i ca-lea pe care trebue s'o urmarn in reaproprierea Ro-manilor dé indeletnicirea cornerciului. Trebue A. fa-cern ca partea acea de tar a. in care cornerciul esteinca pretuit si practicat sä influenteze asupra celeiin care el este lasat in parasire. Trebue ca Olte-nia sa regenereze pe Romani in aceasta. privire.

Olteanul este un orn ce pare raseut pentru toatemanoperile pe care comerciul le intrebuintazä spre aputea prospera, el este foarte econom. mai economde cat Evreul, este muncitor In gradul extern si areun spirit practic de o mlhdiere deosebita. Acesteinsusiri ale caracterului seu au indepartat pant a-cuma pe Evrei de partile de dincolo de Olt si pro-babil ii vor inititura tot-dea-una.

Pentru a invie cornerciul mic mai ales in partilede dincoace de Milcov unde este cu desavarsiremort pentru Romani, trebue adusi Olteni *) pe caresä-i opunem Evreilor si care sprijiniti find si de

*). Aceastl idee care au primit realizarea. ei practid. Inanul 1882 prin silintek d4ui P. Verussi a fost expri-math pentru prima orä de noi in anul 1879 in Stu-diele economice.

STUDII ECONOMICE.

societate vor ajunge in curênd sh iee in manile lorcomerciul, aducend iarh§i in onoare aceasth ramurhde ocupatiune i redeschizind-o 'Romanilor ca unbogat mijloc de inavutire. Se'nt,elege de la sine chtrebue inceput de la mic i mers treptat phnä lamare.

Trebue inceput cu fructe, cu precupetia, cu chi-brituri i ingruntu§uri i numai cat atunci cand Ro-manul va vedea poate c4tiga zilnica hrana.vênzind mere i pere, iar nu numai cat manjindMrtie prin cancelarii, atunci se va putea apuca §ide un comerciu mai insemnat urcanduse incetul cu in-cetul in scara aces tuia. CA& intelegem prea bine :de un bancher evreu sau de o magazie mare str6-ing este cu neputinth de a schpa de-o cam data ;de neniimeratii pitici Msä care sug mai Mu poporulde cum l'ar suge lipitorile putem scapa mai u§orinlocuindu'i cu Romani.

Am spus mai sus eh societatea ar trebui sh ajutepe micii comercianti romani. Mai intai prin infiintareade Mnci in fie-care district la care comerciantul debunä reputatie sh gasasch bani cu un procent micpentru a putea preintimpina cele d'inthi cheltueliale negotului seu. Apoi prin leghtura macar intremembrii ei cei mai culti, de a nu cumphra lucru-rile ce s'ar putea grid la comerciantii romani de catde la aceVia.

In sfir§it chiar guvernul ar putea sh vinh in a-jutorul comerciului mic. prin inlroducerea in scoli

iii

ca-pi

112 STUDII ECONOMICg.

ca obligatorii a unor notjuni incephtoare de comp-tabilitate in locul muliimei de lucruri far% nici-unfoMs ce se invata astazi, precum buna-oarti dreptuladministrativ, pentru a cunoa§te constitutiacand elevul nu §tie a linea o mica socotealä de ve-niturile i cheltuelile lui.

Consequenia necesara este ea dach nu vom luade timp masurile neaparate qi proprietatea

va lila aceea0 cale pe care au luat'o banul ;caci chiar dad. vom opri pe straini de a cumphraimobile totu0 intru cat ei au nurnerarul, vor aveatoate imobilele ipotecate Mr, 0 ipoteca este uneorimai grea chiar de cat instreinarea prin atarnare incare pune pe proprietar de creditor. De asemene gu-vernul ar putea face legi prin care sit opreasca vin-derea bëuturilor spirtoase in comune, arendarea ac-cisurilor 0 a altor venituri comunde de cat numaialegatorilor din o comuna, ceea ce este de sigurpermis, cu alte cuvinte a se considera i acestedrepturi ca ni§te drepturi politice. Prin aceastas'ar sill pe Romani sa se apuce de negoti greueste numai inceputul. Indata ce Romanii vor videaca s'au imbogatit caii-va din comerciu, vor incepe caoile a trece toi pe aceimi partie.

imobi-liar.

i

terei,

STIMII ECONOMICE. ii3

XXXI. Comercial mare.--Comerciul mare al terei noastre se face in doue

directiuni : una a exportului, prin care productelelerei noastre sunt duse in A.eri streine i vendute acolo pentru a dobindi banii necesari la susiinereavieei noastre; alta a importului prin care se aducin Ora noastrd toate obiectele lucrate, de care avemnevoe. Comerciul in ambele aceste directiuni este inmanile mai esclusive ale streinilor.

Relele ce provin din o aqa stare de lucruri le amstudiat aiure. Aici avem de ardtat cum am puteaaduce comerciul mare in mftnile RomAnilor.

Mai Intdi observdm un lucru, cd basa esentialda comerciului este creditul. DacA ar trebui ca uncomerciant sd plAteased la moment toga marfao cum** pentru a o vinde cu deamdruntul, co-merciul n'ar putea exista nici-o clip& Creditul insdtrebue aibd comerciantul in Ora din care cum-pArd, de unde el se aprovizioneazd. De aici ar urmanatural ca streinii sd fie cei mai potriviti a face co-merciul in o lard care importd toate de la streini'in cat in aceastd privintd nu am putea gäsi de ocam-datd nic un leac in privirea stArei Rornaniei.In adever streinul cAnd vine in lard are relatiilesale chiar stabilite in tam din care vine, credituldeschis, i este mult mai usor in stare de cat unnational de a deschide o pravalie. De aceea in toatet,erile, la: inceput, comerciankii de lucrari importate

8

catA


au fost strëinii i numai cat cu timpul s'au ridicatlanga ei i nationalii.

Dar dacä aceasta este a§a pentru import, apoipentru export lucrurile ar trebui sä stee in stareanormala, tocmai dinpotriva. Aici eine are creditul

cuno0intele necesare? De sigur c nationalul.Dacä vine un strèin s ne cumpere graul noi 11

vindem numai cand vedem bani pe qin; .caci ce in-credere poate avea la noi un om din lume pe carenici nu'l cunoVem nici nu l'am mai v6zut vre-odata. Din contra un proprietar sau un capitalist dintara pe care'l cunoa§tem, cu care avem legaturi,poate s iee de la un cunoseut al seu sute i miide chile pe simplul cuvint sag pe inscris, i sa'ipläteasca tocmai dupa ce le va vinde 0 el. Prinurmare este evident ca in privinta comerciului deexport nationalul va bate tot-dea-una pe strein.

Ei bine, cu toate aceste la noi este tocmai dinpo-triva i chiar in aceste ramuri a comerciului, pe care-ratiunea ne spune ca ar trebui sa fie in manile na-tionalilor, le vedem exploatate tot de streini carec4tiga sumele cele mai insemnate din exploatarea bor.

Pentru ce aceasta?Alt respuns nu putem avea din nenorocire de

cat : din nepriceperea, lenea i neingrijirea de inte-resele noastre cele mai de cdpetenie, care au ajunsla un grad fenomenal.

Inteadevër s. ne inchipuim o organisare a pro-prietarilor no0ri cam in felul urmator, i sit vedem

MEWL ECONOMICE. 115

daca n'ar astiga cu totii sume foarte simtitoare inloc de ruina ce'i asteapt a. cat timp vor fi vêndutistreinilor si. in Moldova mai ales Evreilor.

SA ne inchipuim ca. vre-o 50 de proprietari maris'ar uni intr'o societate si ar infiinta intr'un ora.s unbiurou central pentru vênzarea de producte in strai-n/tate, leganduse a nu vinde productele lor prinalta. cale decat prin acest organ. Biuroul sa. trimitäcati-va agenti pe la pietile cele mai insemnate devindare din strèinataie, precum la Stetin, Londra,Marsilia, Odesa. Agentii, stiind a se pot rezama intot-dea-una pe o catime chile de grail sad alte ce-reale ar contracta cu cumparittorii si. ar trimite ar-vonele la biuroul central care le-ar inmina proprie-tarilor. Graul s'ar expedui la destinatie si banii arsosi imediat.

Cat ar caSiga proprietarii este incalculabil. Acu-ma and vrea A. vinza grail, mai ales dincoace deMilcov, se adresazk proprietarul la d. Moisi cai e'ida. 2 napolioni pe chila.; se indreapta. atunci &Erad. Burn care ii da. tot 2 napolioni pe chila. Insfirsit se adresaza, dill. d. Naftule care nu sporestenici-un ban peste pretul convenit intre clinsii, si. asaproprietarul sau arendasul, avênd numai de cat ne-voe de bani, vinde gra.ul cu acest pret injosit, pecand pe pietele straine el sta. peste 80 franci chila;incat profitul in loc de a intra in punga proprieta-rului infra' in acea a comerciantului.

Cu' organisarea acea de mai sus s'ar pierde cel

1.16 STIIDII ECONOMICE.

mult 4 la suta din pretul ce l'ar oferi streinii, anu-me 2 la mita pentru biuroul central si 2 la sutapentru agenti; pe cand asa se pierde 25 si adesachiar 50 la mita.

Cum au ajuns Evreii a avea in manile lor maitot numerarul terei ? Mai ales prin comerciul cu ce-reale. Sa'l luam odata din manile lor 0 i-am repunepentru tot-dea-una. Si sä se observe pentru aceastan'avem nevoe nici de capital, nici de cunostinti, nicide nimic. Patina buna-vointa si intelegere a inte-resului nostru si totul e castigat.

Se intelege de la sine ca. injgheband prin Ro-mani legaturi eu streinatatea, acestia i r capata cre-dit si ar putea mijloci ea comisionari cumparareade märfuri, incat prin acest mijloc, am putea aducecu incetul si comerciul de import macar in parte inmanile Romanilor.

----eTheeeln!!er.---


PART= LIBERALS

MISCAREA ECONOMICA.I.

In secolul nostru, unde elementele ideale sunt res-pinse tot mai mult i inlocuite cu un materialismdin ce in ce mai rafinat, se intelege c. i idea drep-tului trebuia së sufere ua transformare i se' devinain ultima analisa urmarea neaparata a puterei. Nue vorba cam a.ta a fost in toate timpurile i istoriaomenirii s'ar putea caracterisa prin impilarea celuislab de catre eel tare ; dar in timpurile mai vechi,unde aceastrt teorie Inca nu era sistematisatA, totse vedea din nand in cand esceptiuni de la regulageneralit. Ele au devenit Visa din ce in ce mai ranicu cat a inaintat civilisMia, in cat asta-zi predom-nesce fträ indoiala principiul eel atat de anti-filosoficforta primeaza dreptul.

Aceasta poate s ne para. curios in un secol in-care dreptul privat a propkit intr'un grad atat deinsemnat, in care fara indoeala justilia este impar-

intre oameni dupa ua cumpana mult mai dreaptA.Este insä de observat ca justitia thiar cea privataare nevoe de ua putere spre a fi introdusa in viata

lite


reala. Inauntrul unui stat puterea acea care facesg se respecte dreptatea, este acea a statului in-suO, care stä d'asupra puterilor individuale. Intrestate insà unde sä gasim acea putere superioara caresg impung vointa sea peste cele singuratice ? Ea ne-esistind, urmeaza ca sä fià inlocuita de puterea fia-carui stat, i fiind-ca puterea joacä in lume rolulprecumpanitor, urmeaza numai de cat ca principiulbarbar, amintit de noi mai sus, sg conduca i asta-zidestinele lumei civilisate.

De aici uá maxima in care se resuma int,elepciuneasupremä a popoarelor:

Fii tare daA vrei A triiiesci.In statele vechi, puterea atarna de la cu totul

alte elemente de cat in cele de asta-zi. Luptacandu-se corp la corp, voinicia individuala §i age-rimea mirarilor otara isbanzile. Legaturile intre po-poare find incg. foarte restranse, fie-care traia cumse zice din propriul lui sgu, i bogatia sau saraciaunui popor era ua afacere curat launtrica. Spar&

pusesera ca maxima de stat sgracia poporuluilor i cu toate aceste a fost unul din popoarele celemai tari ale vechimei. Bogalia la popoarele vechiera IA nenorocire ; ea disolva societatea, ce nu erainchegatg prin nenumgratele legaturi ale timpurilormoderne .0 era deci ua causä de decadere §i. nude progres. Romanii, Grecii, Cartaginesii au petitcand au devenit bogati.

Socieiilei popoarele moderne i§i inlemeeaza via-

fa-

atii

STUDII ECONOMICE, 119

ta pe cu totul alte principii. Tinta vietei moderneeste dominarea omului asupra naturei 0. gradul a-cestei predomniri m6soara gradul civilisatiei sale.Viata antica, 4i avea principiul esistentei sale instapanirea omului asupra semenului sëu, sclavia ; eacauta së robeasca pe un individ celui l'alt. Noi damlibertate tuturor oamenilor §i unim impreuna pute-rile noastre spre dominarea naturei. Acel popor vafi asta-zi mai tare, care va sci mai bine sè esploa-teze acea intinsa imparatie, care prin sciinta sea vapätrunde mai multe din tainele fini, care prin munca§i activitatea sea va sci s6 traga din ele mai multefoloase. Poporul ce va avea mai multa sciinta, ac-tivitate, va predomni de la sine asupra calor maiputin inzestrale, va arunca asupra lor munca ceabruta 0. putin platitA, p.strand pentru sine cea maifina §i. mai producètoare. Ast-fel poporul incult vacadea in robia celui mai cult ; dar aceasta. robienu mai are caracterul barbar .i crud al robirii an-lice, basata pe putere ; ea este dreapta §i indrepta-lila, caci este predomnirea meritului asupra nesciin-lei, a luminei asupra intunerecului.

Puterea nariunilor nu mai stet deci astii-di in vat--tutea fried ci in sciintcl fi in bogeitie.

Era deci firesc lucru ca poporul roman, ua datacu desvoltarea sea politica, care'l duce tot mai a-proape de tinta sea fireasca, neatArnarea sea nati-onall, s6 '§i indrepte luarea aminte §i asupra des-chiderei unor isvoare tot mai manoase de bogätii,


care sa intampine nevoile tot crescênde ale vieteiseale.

cu toate aceste pêna in timpurile din urma po-litica urmata de guvernele noastre nu urmaria nici

tinta economica. Desvoltarea avutiilor noastre sefacu farä concursul lor, pe cal& fatala a necesitatei.Deschiderea comertului Maril Negre corabiilor strainein urma tratatului de Andrianopole, dadu avênt a-griculturei noastre. Pacea de Paris §i deschiderea na-vigatiei Dunarei, spori comertul tèrilor române intr'ungrad nea§teptat.

Ideile insa inainte de a se realisa in practica tre-bue s '§i faca calea lor prin mintea teoretica. A§a§i idea mama a mantuirei noastre nationale, unirea,a trebuit s cloceasca mult timp in gandurile as-cunse ale Romanilor, pana cand pornindu-se ca uncurent resturnator a tuturor pedicelor, putii sa in-runte vointa Europei i sa se realiseze in potriva ei.

Necesitatea unei desvoltari a mijloacelor noastrede inavutire avti i ea apostolii ei teoretici.

In primul loc. trebue sa punem pe raposatul P.Martian, cap al oficiului statistic de la intemeerealui pêna la 1864, cand moartea ii rapi cu mull preatimpuriu, spre marea daunä a poporului nostru.Inzestrat. cu ua minte patrunzatoare, el scia sa deo-sibeasca in sciinta economica adevarurile aplicabilela st area Ora noastre, nu lua toate teoriile inven-tate ad-hoc de economi§tii Europei pentru a slujiinteresele comerciale ale terilor lor drept adevaruri

uá


neindoelnice, i sprijinia in analele statistice i eco-nomice ideile cele mai priincioase poporului roman.Mintile nefiind inca eoapte pentru asemenea gandiri,ele resunau in desert si trebuiau sa fie treziteimprospatate de tinipurile mai noui pentru a incoltisi a contribui la fericirea poporului roman.

Martian sustinea intre altele ca libertatea comer-ciului ucide industriile noastre cate au mai remas

impedica nascerea unor ramuri noui; ca inv6ta-manful ce se da in scoalele noastre nu este potrivitcu interesele i nevoile tërei i recomanda din toateputerile sale instruetiunea profesionala ; cerea ca a-gricultura noastra s perfectioneze sistemele sealede productiune, imbunatatirea mijloacelor noastre decomunieatiune, infiintarea de institute de credit, etc.,etc. Inteun cuvênt, el pune un intreg program deregenerare economica, pe care nu i-a fost dat 6nsëse-1 vada indeplinit i nici macar inceput. Alti scrii-tori care lucrara in directiunea arëtata de Martian,fura d-nii Ion Ghica 0 P. S. Aurelian, cel intOiuprin ,Convorbirile economice«, al douilea prin maimulle scrieri economice si mai ales prin ,Revistasciintifica« care in timpurile din urma akin nascereunei reviste mai speciale de agricultura. 1)

1). Amintim i uá lucrare a noastrá publicatá intku in)Convorbirile literare g sup t titlul )Starea noasträ econo-miag 1873 i reprodus a. in form& schimbatl in O.bro§ur5, separall din 1879, supt titlul de ,Studii eco..nomice,g i acuma retiparitl la inceputul acestei carti.

si

122 STUDII ECONOMICE,

Prin aceste lucrAri fundamentale, care provocaratra miscare in ziare, publicul incepu a se deprindela noi cu intrebArile economice. El se pAtrunse incurênd de adevèrul cel mare cä cea d'inteiu ingri-jire a unei tèri trebuie s lie aceea de air deschideisvoare de imbogAtire, in cat cu in3etul pAtura ide-ilor economice ingrosindu-se necontenit, ajunse untimp in care ele ii facurA loc care lumea esteri-oara, i patrunOnd in reahtatea lucrurilor, transfor-mar% pe acestea, spre marea fericire a poporuluiroman, in sorginte de inavutire.

Onoarea inceputului in aceastA privire apartinepartitei liberale si in rindurile ce urmeazA ne vomincerca a ar6ta important,a creatjunilor economicesealisate pea acum pentru tam noastra prin silin-tele partitei liberale, precum i ce mai remane defacut in aceasta

Caci abia inceputul s'a facut; dar aceasta era maigreu. De indata ce se ve'clurA resultatele priincioasev cator-va aseclAminte economiee, interesul pentruasemene lucruri nu poate de cat s6 sporeascA pefie-ce qi, Era economica a trecut la noi in dome-niul practic si de acurn inainte va tine locul ce ise cuvine in preocuparile poporului nostru. POnë a-cum am fost nisce ideologi; credeam ca din creati-uni teoretice pot s6 decurgA buna stare si bogatia.Ne ocupam numai cu legi care schimbau forma dinal'ara a aseclainintelor noastre (amintim numai catschimbarile repetate a legei comunale, de percept,ii

privintl.

STIJI ECONOMICE. 123

0 de urmariri), fara a cauta s transformam prinasemene oranduiri ensu0 esinta traiului nostru. Insfir0t ne-am trezit ; cu urt puternica lovitura de cannaam schimbat directia mersului nostru, 0 am apucatpe calea roditoare i manoasa a imbunatatirilor eco-nomice. Ne remane de arMat pentru ce aceasta schim-bare a trebuit s6 se faca de partita

Propkirea in toate ri1e lumei este datoritä ace-lei clase a societatii care este nemultumitä cu sta-rea de lucruri esistinta. Ea pornesce de obiceiu dela clasele apasate i desmoscenite de bunurile acesteilumi. Clasele domnitoare, care se bucura de toatefoloasele, care sunt imparth0te cu toate avantagele,se opun curintelui ce voesce së distruga positiunealor privilegiath. i s6 puna p'ua treapta d'ul potrivaimpilati i impilatori. Aceste douë elemente ale ori-carei societati dau nascere la dou6 directiuni opusein conducerea popoarelor, care, cand viata acestoraeste libel* se grupeaza in dou6 partite : cea liberalasau progresist i cea conservatoare.

Se 'ntelege de la sine ca partita conservatoarevoind së pastreze ceea ce are, positiunea ei va i1cu atat mai buna cu cat se va sui mai inapoi intimp. Ast-fel positiunea nobililor era mai bun a. intimpurile trecute de cat in vremile noastre ; boieriiin epoca fanariotilor sati supt regimul regulamentu-lui dau in u6, stare mai profitabile intereselor Ion

liberala.

.


de cat acum. Cu cat trece timpul, eu atat el ra-pesce cafe u. prerogativa de la clasele privilegiate

o trece supt forma de drepturi in tabara opusa.Mirarea socialista din vremile noastre, cu toate a-baterile ei, cu that& ura i invervnarea ce provoacain contra ei, nu e mai pulin adevnrat ca represintaIA noun. fasa a vecinicei lupte incinsa intre esploa-

-tatori i esploatati.Este mai presus de oH-ce indoeala ca mersul is-

toriei nu poate de cat sn aduca daune partitei con-servatoare, caci cea liberale flu poate castiga abso-lut nimic care sn nu fi fost pe nedrept retinut deadversarul ei. Pe cand deci partita liberale va a-0epta de la viitor, realisarea sperantelor sale, ceaconservatoare va cata cu durere la trecutul, cu careimpreuna sboara tot mai departe fericireadata.

Din aceastä analisa resulta cu necesitate câ par-ilia conservatoare sn ia cat s poate de Min

unor modificaH a starei actuale, sn se sileascape cat se poate a mantine formele esistinte, daca nuindrasnesce a se reintoarce la forme mai vechi, suptpresiunea 'nainte mergntoare a partitei progresiste.

Camatarii, d. e., represinta in privinta capitaluri-lor elementul conservator. Este mai presus de ori-ceindoealä ca clasa lor va vedea cu nepläcere ua legecare sn stabileasca un macsimum al procentului saunisce institute de credit care sn rnic§oreze dobênda:si fartt indoeala cit dad, ar atarna numai de la ei

d'altA

ini-tiativa

ai

STU1MI ECONOMIC& 125

infiintarea unor asemene asezeminte, ele nici lie-data n'ar vedea lumina clilei. Cum putem noi pre-tinde, alai% de rare esceptiuni, ca fabricantul se im-parte lie parte din cest.igul seu cu lucratorul, cattimp poate inlatura de la densul la atara necesi-tate? Cea mai elementare cunoscinta a naturei o-menesci ne va arela neputinta, ba putem clice ne-bunia unei asemene pretentii. Se ne inchipuim cei1ipsi0 de asta-cli in locul celor avuti si pe acesti-l-alti in nevoe. Oare credem ca s'ar schimba Impre-line cu persoanele si relatiunile necesare ce derive,din natura lucrurilor? Nu face pe om liberal sauconservator nascerea sea, sau carecterul seu, aforede foarte rani esceptiuni, ci interesele in care el estecoprins.

In lupta pentru interese, nescute. din antagonis-mul acestor doue particle, se arunce, adese-ori pesocoteala intentiunei nisce procederi care 'si au re-decina lor in cause neconsciute. Intru cat aceleasibunuri sunt de impertit: puterea politica, favorurile,bogatia, se 'ntelege de la sine ce cei ce'si disputeasemenea lucruri nu pot s'o face c'ue. recealit filo -sofice. Liberalii \red in conservatori nisce usurpatori;acestia in liberali nisce revolutionari.

Asa stau lucrurile din puntul de vedere individual.Se'l cercetem inse din unul ce sta mai presus depasiunile egoiste.

Este evident ce fie-ce om are dreptul dace. nua ue Soartrt egala pe acest p6m6nt, cel pu tin la


una proportional/ cu instkirile cu care natura l'ainzestrat; caci daca natura este nedreaptá in impar-Orea favorurilor seale, nu intelegem pentru ce so-cietatea ar fi mai dreaptä de cat dansa. Positiunilemoscenite sau usurpate devin, din acest punt devedere, ul nedreptate §i. tendinta partitei liberale d'ale r6sturna e indeplinirea unei cerinti a ratiunei.Aici sta' avantagiul partitei liberale asupra celei con-servatoare ; de acea vedem destul de des oamenicare prin interesele Mr ar trebui së fa conservatoridevenind liberali prin ideile Mr, pe ca.nd nici nä dal/contrariul nu are Mc. Liberali din principiu pot se fid;conservatori sunt numai cei ce au interes se fiei, saucreaturele lor. Intru cat partita liberale este acea cerepresinth. mkcarea rational/ in omenire, pe andcea conservatoare infatkeaza numai p'acea egoisticá,rolurile pe care aceste douè partite ar trebui sg. leindeplineasa in stat ne sunt date de la sine:

.Rolul partitei liberale este de a conduce destinelefgrilor, acela al celei conservatoare de a fi in opositie.

sè se observe a aceste dou6 partite sunt chiarde aceea nisce elemente necesare in viata natiunilor,find cl ele esist6. in tot-d'a-una. In tot-d'a-una uti.clasá ki apropria.za u/ positie mai bun/ ; in tot-d'a-una ua. alta va esista sè bat/ cetatea in care cautäsë se inchida cea d'ante. i partita conservatoareare un rol minunat in viata politic/ a unui popor,acela de a tine cumpina mkcArei, ca s6 nu se a-runce mersul poporului in o cale prea präpastuitä.


Numai cat acesta e rolul natural al partitelor, clacaune ori chiar e bine ea conservatorii së ajunga laputere, aceasta tot numai spre a ascuti minteaintelepciunea partitei liberale, ca atunci cand se Oala carma terei, sè nu se abata, de la calea adeva-rului, a binelui 0 a dreptatei.

Mergem care viitor i viitorul e al progresului,al libertatei i egalitätii, al principiilor pentru carelupta partita liberale. Trecutul, uriciosul trecut cuprivilegiile sale, cu apasarea unei clase asupra ce-lei-l-alte, eaca, patrimoniul conservator. i Europamerge asthzi cu pasi tot mai grabiti c/tre domniapartitelor liberale.

AceastA analisä ne va lamuri pentru ce partitaconservatoare n'a luat in mana sea conducerea mis-carii economice, sau chiar a sacrificat interesele tëriiintarirei positiunei sale politice (conventia comercialacu Austria). Imbogatirea generala a unei tgri aducefoloase mai ales claselor de jos ale societat.ei. Asaprogresele industriei moderne in apusul Europei auridicat uä elasá, ce inainte zacea in pulbere, in frun-tea miscarii politice. Cand s'a putut intampla revo-lutia cea mare francesa? Numai atunci cand stareaa treia a ajuns prin positia ei economica s6 pre-domneasca in Francia. Partita conservatoare trage0 ea foloase din bogatirea unei -t6ri; dar acele fo-loase economice sunt departe de a plati pierderilepolitice, in cat pentru conservatori siirdeia unei teriva fi net positiune in tot-d'a-una favorabilti. De aceea

128 MDR ECONOMICE.

cu toatA linistea comparativh ce a predomnit de la1871 pana. la 1876, nu vedem a partita pe atuncila putere se fi indrumat veriä reformä insemnatAeconomic* Partita liberale, aup5, ce a asicurat lereipositiunea politicA ce decurgea cu necesitate din e-venimentele petrecute intre State le cele mari carene incungiur* puse maim in slarsit si la regenera-rea econornica a terei, care este neapärath. pentrua da träinicie posiiiunei politice, dob-anditA cu ata-tea jertfe. Dar s. fim drepti. Se putea oare cerede la partita ainservatoare emanciparea economicaa teranului? IJA lege ca aceea a creditelor agricoles'a modificArii toemelilor era cu putinth s iasä din-rindurile partitei conservatoare? i cu toate acestedreptatea cea mai elemental* interesul cel mai ye-dit a/ Ord cerea asemenea legi. Ce dovedesce a-ceasta? Nurnai atAt ca. nu conservatorilor poate fiincreditAata. conducerea Ierei noastre, afar5. poate devoim se fim in tot-d'a-una robul streinului.

Idealul partitei conservatoare este pästrarea stAreidate a unei t,ri. Sciind cä ori-ce inoire, ori-ce a--vent al poporului poate se sdruncine positiunea o-cupatA de densa, ea se feresce de ori ce schimbarein direcliunea apucat* se silesce a mentine aseza.-mintele esistinte, fie ele cat de rele a pAstra in re-

politice tot-d'a-una aceeasi norma de pur-tare, se teme de ori-ce intreprinderi noire pe care1Mismile


le nurnesce aventuroase, i toate sforpile seale nufind la alt-ceva de c&t a 'Astra u& positie dobAn-dill. Dm& u& asernene purtare poate fi foartetrivith pentru scopurile sale private, Mr& indoeal& c&interesele bine intelese ale uneitèri cer une-ori maimull& inclräsnealä, u& politic& mai ot6ratl, infrun-tarea pericolelor cand nevoia o impinge la aceasta.

Ce ar fi ajuns oare taxa noastr& dacl cu oca-sia rèsboiukti din 1877 ar ft urmat politica, demn&de epuri, consiliatA de partita conservatoare ; sA neretragem la munti i s& a0eptam cu bratele incru-ci§ate resultatul rësboiului? Cum am spus'o i aiu-rea, cea d'antOi urmare a pretinsei noastre neutra-

ar fi fost deAarmarea ostirei noastre i luareaocarmuiret tèrii din manile guvernului roman 0, u&-data ocarrnuirea incdput& pe manile Rusiei, afar&din degradarea in care ne ar fi adus. eine scip (lac&ei ar mai fi pArAsit-o 1).

Rolul energic i otArat luat de guvernul liberalfat& cu conflictul ruso-turc, a procure Wei maimulte foloase, pe care se'ntelege c'a trebuit së lepläteascl in destul de scump, avênd a-face cu nisceputeri ce doreau cu ori-ce pret incheiarea pticii,care deci nu erau s& se uite la strigAtile dup& drep-tate a unui mic Stat, cand aceste ar fi pus in joclinitea Europei. Independinta Romaniei consoli-darea Statului prin punerea Coroanei regale pe ca-pul unui membru al familiei Hohenzollern nu poate

1.) R6shoae1e dintre Ru§i i Turci II, p. 340.9

po-

litAti

si

si


fi privita de nici un om serios ca un caVig in§ela-tor, atunci cand creatiunea Bulgariei ne punea defacto in stare de independintä fat& cu Turcia, §1 e-ram deci espu0 acum fara, nici un sprijin furtuniloreuropeane. Acest avantagiu imens unit cu dobên-direa Dobrogei, indulcesce fara indoeala perdereaBasarabiei i rèscumpära imparriêntenirea cator-va

Daeä am amintit aceste fapte ale politicei esteri-oare, am facut-o numai pentru a ar6ta ca era lu-au firese ca in timpul sbuciurnarilor provocate prinimplinirea lor, partita liberate, ce trebuia s6'§i incor-deze toate puterile pentru asicurarea esistintei noas-tre, nu se putea ocupa cu imbunatMirile. economice.

Totu§i din acest timp chiar dateaza prima mèsuràeconornica-financiara care a impins Romania in sta-diul cel nou al desvoltarei sale, anume emiterea ce-lor 30,000,000 bilete ipotecare.

Partita conservatoare, credincioasa macsimei sale:,feresce-te de lucruri nou6., privi en groaza. ideiacrearei unei a§a nurnite monete de hartiä. i cutoate aceste isvoarele Statului erau cu totul .sleite;deficitele rèmase ca mo§tenire de la guvernul con-servator apësau creditul Statului, r6sboiul aprins lagranitele noastre i amenirrtarea unei conflagratiunigenerale facea cu neputinta negociarea unui impru-mut, cand fericita idea a biletelor ipotecare veni s6ne scoata din incurcatura in care paream infundati.Cate nu s'au spus in Camerile noastre asupra a-

israeliti.


ceslei inoiri radicale; ate prevestiri de peire a Sla-tului nostril nu s'au rezemat pe dOnsa! Comparati-unea cu hartiile rusesci, cu asignalele franceze, hachiar cu banea lui Law n'au lipsit economistilor no-stri din Camera. Si cu toate aceste masurile de si-curantä a acestor bilele eraa a.a de bine combi-nate, in cat nici mdcar saderea la care se asteptachiar autorul propunerii, nu s'a. realisat. Biletele 0-aumäntinut cursul lor al pari, pêna and nä noud corn-binatie tot a§a de nemerith indepärta. chiar 0 vin-derea proprietatilor ipotecate pentru stingerea aces-tor bilete. Banca de scompt, infiintatä curind dupàincheiarea pácii, retrase din circulatiune aceste bi-lete, in cat ast-fel Statul nostru scapa. din ua posi-tiune cu totul critica, Fara sa plateascit un ban pro-cent pentru un imprumut de 30,000,000 de lei. So-cotind scumpetea cu care ar fi putut realisa acelimprumut in conditiunile anormale in care tara se aflap'atunci, s'a fácut ua, economie de 18--20,000,000de lei 1). Dup a. legea sea, banea e datoare sa re-tragd. din circulatie biletele ipolecare preschimban-du-le la casele Statului, Med a beneficia de primade 100/0 ce Statul acorda acelor ce ar fi cumparatcu bilete ipotecare proprietati d'ale Statului.

Ce lucru impingea pe opositie 2) a combate cuatala inver§unare emiterea biletelor ipotecare? De si-

I). Ministrul de finance in sedinta din 27 Februariu 1880.2): D-nii Carp, Drosu, ect.


gur cä mai mult teama d'un lucru nou ; cdci argu-mentele indreptate contra biletelor ipotecare cu har-tie monetd nu puteau fi serioase. Biletele ipotecareerau nisce bilete de bailed sui generis, a cAror ga-rantie in loc d'a fi in un fond metalic, erau in pd.-mênt ; hartia monetd este ênsd aceea care are uncurs fortat, fdra a fi garantata prin nic7 utt valoarereale.

Aar chiar dupd ce biletele ipotecare se dovedirda fi u iscodire din cele mai nemerite, tot nu scd-pard de loviturile partitei conservatoare, care nu pu-tea erta celei liberale d'a fi isbutit in prevederileSale i d'a fi dat de gre prezicerile pesimiste aleadversarilor sdi. D. Lahovari chutA s arunce discre-ditul asupra acelei operatiuni, ar6tAnd cä emitereabiletelor ipotecare ar fi scumpit agiul aurului, i arfi urcat pretul tuturor obiectelor, cand este cunos-cut eä biletele erau mai cdu tate de cat argintul,cd acesta plAtea agiu pentru ele.

Incercarea isbutith chiar peste asteptare cu bile-tele ipotecare, a fAcut un bine nemdsurat rei noa-stre, a deprins-o cu cireulatia fiduciard, au invdtat-oa ei din starea de sèlbAtAcid economicA in care se

credintA numai metalului sundtor, 0 a introdus-ain viata economicd mai cult d. a popoarelor civilisate.Acest precedent fericit asicurd succesul bAncei descompt i circulatiune si realisl in sinul poporuluinostru un progres economic insemnat, prin deprin-derea poporului cu circulatiunea fiduciard.

hi

c10


Banat de scompt, a fost propusä de ministerul li-beral GolescuBratianu la 1861. Acel minister re-trägandu-se dup g. ut lung. de clile cgzu cu dênsul0 lucrarea.

Propunerea a fost reinoitg. la 1873 de ministrulde atunci de finante a partitei conservatoare, astAdiministrti plenipotentiar al guvernului liberal la Romad. P. Mavrogheni. Putinul interes pe care ensë a-ceasta. partita l'a argtat in tot-d'a-una in cestiuni e-conomice, a facut ca acest proiect s6 cadd in pg.-räsire.

Conditiunile in care a fost creat acest avddmOnt,find din cele mai solide, actiunile sale se urcaráin curami la jig. valoare inpätrità a sumei emisiuneilor, in cat ast-fel multe persoane care puturd cum-Ora mai multe actiuni de aceste, realisard in putinedile cdstiguri insemnate. Efectele acestui avdämêntasupra creditului public a fost cu totul estraordinare.Dobanzile cdzurd ca prin minune la 7, 6 la sutdsan 0 mai jos; battik, Statului se suird, proprieta-tile *Ward ug. valoare indoitg. in cat uä intreaghtransformare econornicgt se opera. ca prin minune intoatä societatea noastrá. Mai toti actionarii bänceinationale find din Romania, ud multime de bani,care mai inainte mergeau in strèingtate, intrd acumin punga locuitorilor 16rei noastre. Statul face ma-rile sale operatiuni financiare prin intermediarul a-cestui arda.mênt, 0 aqiunea sea asupra operatiiu-nilor cu productele va lua ud desvoltare imensä


cand se vor sconta warrantele docurilor ce sunt a seinfiinta.

acest avzament a fost combatut de partitaconservatoare, aratandu-se indoeli asuprasistemei adoptate in inflintarea sea, apoi argumen-tandu-se ct emiterea de bilete de band. peste sumacelor ipotecare, ce se aflau in circulatie la infiinta-rea bancei, ar arunca pe piata ui suma mult maimare de hartii de credit, de cat ar fi ceruta. de ne-voile noastre, i alte argumente de aceste, care aufost spulberate, nu de contra-argumente, ci de logieaneimpacath a faptelor, care au arAtat 0116 la evi-dentA nesoliditatea bor. Intelegem ca u. partita o-pusä celei de la guvern sè fie protivnica acesteia.Ceea ce nu intelegem 'Mg, este ca ea s6 combata.chiar interesele tèrei, numai cat pentru motivul ehsunt ingrijite de altii de cat de dênsa.

Un alt interes tot alai de vital al Orei noastre s'apus intr'ua legatura cu retragerea biletelor ipotecarede &Aire banca de scompt: anume iinproprietdrireainsureiteilor. Eaca relatitmea in care stau aceste im-pregiurari. l3anca retragend biletele ipotecare din cir-culatie, le a inlocuit cu bilete de ale ei, i pAstreazAconform. articolului ultim al legei sale constitutive,biletele ipotecare in lazile sale ca garantie (fond me-talic) a biletelor ipolecare de banca emise pentrurelragerea bor. Ea le preschimbl treptat in monetasunktoare la casele Statului ,proportional cu verlifa-rea proprietatilor domeniale, care formeacIA garantia

solidithiiSi


lor, (art. 30). Statul deci avênd a retrage bileteleipotecare de la bancl §i nu din manile_ publicului,iar banca avênd emise pentru valo area lor bilete deale sale, nu este neaphrat de nevoie s6 se vena.mo§ii de ale Statului pentru anularea acelor bilete.El poate vinde proprietkile sale cu incetul §i anulaast-fel biletele ipotecare, fard a deprecia prin IAvenclare pripitg. valoarea domeniilor sale. Aceastl yen-(fare poate deci sè o fac5. in loturi mici §i anurne lainsurAtei, achitand ast-fel treptat §i cu incetul bile-tele ipotecare ce se ell in lgzile lAncei. Ast-fel per-derea ce Statul va suferi din vinzarea proprietkilorsale va fi mai mult de cat compensatä prin cktigulgeneral al t6rii rezultat din trecerea proprietatii Sta-tului in manile micilor cultivatori. Mai inainte, baniiincasati din anuitatile insurtiteilor erau afectati laplata dificitului casei obligatiimilor rurale, in cat n'arfi putut servi la achitarea biletelor ipotecare. Legeadin 19 Apilie 1880 acoperind insti acest deficit prin-tr'un imprumut, acele anuitAti devin libere §i potdeci fi intrebuintate la noua lor destinatiune.

Alte mezaminte econornice de interes general suntdocurile care vor da putinVi agricultorului a gAsi uncredit mai eftin prin scontarea recipiselor ce vorconstata ca.timea de grane depuse in intreposite (war-rantii), &incite 0 comitii4 agricole, menite a da unavênt imburfatritirilor de introdus in agricultura noas-Ira.. Mai aminh im bursele de comerciu, exposiciunile agri-cote, invetitmentul agricol, incurajarea industriei etc.


IV.

Trecend acurn la mesurile speciale economiceluate de guvernul liberale pentru apararea unor in-terese ale terei i poporului nostru, vom intalni maimulte serii de mesuri care trebue fia-care cercetatAin deosebi.

In 5.nteiul loc se punem luarea pe sama Statuluia mai multor intreprinderi, Irene acum cautate destreini sau prin antreprisa:

Impositul asapra beuturilor spirtoase, care One laIuliu 1879 era dat in antreprisa, i d'atunci s'a luata se caula in regie, sporindu-se venitul provenit dinel intim grad insemnat i clandu-se stringerea a-cestui venit pe manile nationalilor in loc de streini,pe care arendmii evrei de mai 'nainta ii intrebuin-t,au in administrarea lui.

Monopolul tutunurilor, luat de asemene din an-treprisa i cautat in regie, producend in loc de unvenit de 8,000,000 unul aproape indoit, i procu-rand, pe tang foloasele aretate la impositul asuprabeuturilor, favorare a culturei tutunului indigen,care mai se stinsese supt regimul antreprisei.

Rescumpgrarea ilor ferate Roman-Verciorova, carecn toate greutatile juridice ce intamping aceasta a-facere 0 care Ana nu sunt terminate, totu0 in pri-virea economica au facut törei un bine netagaduit,punend in manile noastre principala artera de co-municatie a Orli, reducend inteun mod insemnat a-nuitatile de platit pentru capitalul intrebuintat la con-

gal


struirea liniei, imbunatatind serviciul, reducend in-tr'un chip insemnat tariful i aducend administratialiniei in manile nationalilor.

U. altg. serie de mesuri economice se refera lainfrenarea unei speculatiuni neomenoase ce se faceade are ug clas g. intins i lacomg de camatari.Done legi, propuse din initiativg parlamentarg, auvenit s ajute pe cei ce erau prin0 ast-fel in mre-jile cametei in cat se nu se mai poatg descurca niciug-data. Una privea anularea elausei penale i redu-cerea procentelor conventionale stipulate la mesuralegalg, prin care se impedica, esploatarea neomenoasg.a debitorilor sgraci de are urIcioasa clasa a camg-tarilor parasiti. A doua aparg urmgrirea lefilor fi apensiunilor cu esceptiunea cator-va casuridecla-randu-le ast-fel necesibile i neurmaribile. Ambeleaceste legi, votate cu putere retroactiva, Marg. Onein came vie cangrena ce rodea mai toata clasasermang a orkenilor nostri, scapa ast-fel dinghiarele omoritoare a unei speculatiuni nerRinate. In-telegem libertatea transactiunilor, dar nu pang acoloca omul serman s deving prada unei nesgtioase la-comii i cand vedem ct positiunea economica a uneidime intregi de oameni este espusg ruineipangrei, este de datoria guvernului de a intinde manasea proteguitoare asupra celor nenorociti. Indiferen-tismul fat cu suferintele unui individ se numesceimpietrire §i are urt valoare nurnai moralg. Acelacgire relele ce bantue ug clasg intreagg de oameni

§i-i

i dere-


nu mai poate fi lasat milostivirii private, ci trebuieca ocarmuirea s cerceteze causele Mului i s iam6suri de indreptare. Caei ingrijirea de interese ge-nerale este tot-d'a-una de datoria Statului. Conser-vatorii, care erau asa de sgarciii unde era Vorbade libertatea politica, se aratau din potriva foarteliberali in cestiuni economice, adoptand maxima fa-writ& a telor ce nu vreau stsi bata. capul en ni-mic: »laissez fake7 laissez passer.'

Ua a treia mèsura iari aparatoare a clasei ser-mane este legea pentru loterii, care find mai alesstrèine, sustrag pe fie-ce an un imposit foarte in-semnat de la cei ce sunt tocmai mai putin in starea-I plati. Din causa 6ns6 a unui conflict intre Ca-mera si Senat aceastä lege n'a putut Inca primisancOunea cuvenil

In sfirsit, guvernul liberal s'a mai ocupat si deincuragiarea rniscarei industriale ce a inceput pe icipe colea a se incerca in Ora noastra. Sust,ine fa-brica de postav a dornnului Alcaz, dandu-i furnituraarmatei.

Nepulênd sprijini in acela.s mod fabrica de zaharde la Chiti la, ii d. utt suventjune de 1,200,000 leinoui; ia m6suri pentru inflintarea in Ora a uneifabrici de hartie i a uneia de pulbere. Cu ocasiu-nea acestor proiecte de legi s'a desbatut earasi inparlarnentul nostru cestiunea cea vilala pentru noia propa'sirei industriale. DUI nenorocire tot se maiaud resun'and de pe tribuna voci care proclama II-


bertatea comerchilui ca §uprema intelepciune in po-litica economick. Reposatul Martian trata pe asemenevisatori de *skraci cu duhul i avea mare dre-ptate... Totu§i numeral lor scade pe ji ce merge 0rnaioritátile parlamentare sunt plecate in t,ara noasträcatre sistemul protectionist. Cum se se aplice Anseacesta? Eack greutatea cea mare de care se lovescapärktorii unei necesitäti a desvoltkrii industriale.Mijlocul cel mai energic, tariful vamal, nu ne eslepermis de positiunea noastra politick. Apoi chiarunde a fost aplicat, a fost zadArnicit prin faptul clAustria supt forml de prima pentru esport,poi fabricantului taxa pe care acesta o platesce lagranita romana. S'apoi pot se fie deputati protivniciunei incuragikri a industziei nationale prin recom-pense banesci? Singurele mijloace prin care se poateprotegui industria rornana sunt din partea Statuluicumperhturile pentru trebuintele sale 0 scutirea detacse interne, sau pentru a nu avea aerul de a fa-Torisa industria indigenk, inapoierea tacselor primitesupt forma de recompensä. Sistemul eel d'intaiu §i-agäsit espresiunea chiar prin ul lege propush de d.P. S. Aurelian : legea pentru incuragiarea industrieinafionale, prin care Statul i stabilimentele publiceatarnate de Stat sunt obligate a-0 procura obiectelece se pot fabrica §i'n tara de la locuitorii sgteni ceproduc asemene lucrurL ne vom lua dupg. teo-ria care este pusk, in practicä de privati, d'a se a-provisiona unde ggsesc mai eftin, atunci de sicur

dk Ma-


co. legea d-lui Aurelian este ua. eresi a. economich,cáci, fhrh indoialh, 16ranu1 nu va putea concura ineftinátate cu lucrarea aburului. Sunt insh interesemai presus de realisarea unor economii momentane,interese ce au in vedere lungul viitor si cari nu potfi neingrijite supt preocupatiunile momentului. Acestinteres capital pentru Ora noastrà este rafinarea mun-cei sale, rafinare ce economisesce truda 0 sporescefolosul prin desvoltarea industriei.

S'a combhtut de esemplu intinderea indatorirei d'ase aprovisiona cu hartie de la fabrica ce este a seinfiinta, la comune, la judge si case publice, altelede cht Statul, pe motiv ch nu poti irnpune acestorautorithti s6-0 procure poate un lucru mai scump0 mai r6u, cand pot ghsi aiurea mai eftin 0 maibun.

Tocmai aceasta este uh eresih foarte periculoasd.Statul are fhrh indoealh IA autoritate asupra aces-tor case inferioare, caci alt-fel autonomia acordathlor ar finde la federalism. Apoi cum Ill mësura. fo-lositoare t6rei intregi nu s'ar impune cu dreptul au-toritAtior inferioare, pentru ch le ar sili s6 cheltu-easel poate ceva mai mult pentru un lucru poateceva mai prost? SA luain esemplu de la alte t&icum au introdus industria la ele 0 si nu mai pu-nem ca idealul desvolthrei economice principiul ,bun0 eftin.,

Para lel cu aceste m6suri luate de guvern trebuesh amintinr initiativa luath dintr'un loc mai inalt


pentru desvoltarea miscarei industriale. MaiestateaSea Regina, in bine-voitoarea Ei ingrijire pentru cla-sele grace, a introdus, d'ul-cam-data in capitald,moda costumurilor nationale confectionate in tar% sir6spandirea acestui sistem bine-fac6tor a procurat esis-tenta la ua suma de femei, ce se ocupa acurn cu lucra-rea unor asemene costumuri. Prin scrisoarea adresatad-lui ministru de interne, Maiestatea Sea Regina mer-ge inca mai departe cu interesul gu pentru des-voltarea industriei indigene, cerênd ca spitalele i ar-mata g-si procure din tall obiectele ce se pot lucrala noi.

Amintim i cercetarea i esploatarea minelor decarbuni, facut a. dupa initiativa guvernului, dupa careacum in mai multe punte ale cliei ferate se intre-buinteaza carbunele in loc de lernn. Nu ne indoimca ua lege asupra minelor va complecta nevoile es-ploatatiunei miniere.

Ast-fel, in timpul guvernului liberale incepe a seindeplini visul lui Martian, crearea unei industrii na-tionale In Romania. Remane inca mutt de facut inaceasta privinta; dar cum am spus'o si mai sus :inceputul e mai greu de cat urmarea pe ua calebatuta.

Mësurilc enumerate Oa acum sunt Para indoialainceputul unei regenerari economice, care poate saaduca cele mai priincioase resultate. Ele sunt me-nite a spori avutia patriei noastre, si am aratat maisus cum avutia i sciinta sunt astazi singurele ele-


mente pe care se baseazg esistenta popoarelor. A-vutia este insg tot-u-dat i mijlocul eel mai ener-gic de propMire. Este evidinte ea dacg am puleaplati mai bine magistratii, justitia ar eMtiga dar deunde se lugm banii pentru a face aceasta? Se negandim ea basa societatii §i a statului nostru esteinca gat de inapoiatA mama brut& a agricultureipe eand cladirea rAdicata asupra ei este asemg-natoare celei a statelor celor mai eivilisate. Cine nuvede in ug asemenea stare de lucruri ug disproportieintre mijloace i trebuinti. E de nevoe deei a des-chide numai cleat poporului nostru §i alte sorgintide inavutire, precum pe de aka parte trebue datetoate ingrijirile pentru ea aceea ee pena acum a ali-mentat focal vietei noastre, munca agricold, se fig.pusa, in conditiile cele mai bime de propA§ire. Cacise nu ne imelam. Lung timp incg, poate pentru tot-d'a-una, agrieultura va fi isvoral eel mai manos alvietei noastre.

Elemental principal care conluereaza la produe-tiunea agrieola a terei sale este tgranul. Partita li-berale, ea tot-d'a-una aa i de astA data, aratAndingrijirea sea pentru soarta teranului, a bine meritatde la patrie. Ne reman acum de espus mesurile luatede guvernul liberal pentru radicarea conditiunei ela-sOlor agricole.

V.

Inainte de a trece la legea principala care se o-eupa cu soarta muncitorului de pament, se espunem

;

STUDII Emma. 143

cate-va me'suri luate de guvernul liberale pentru im-bundtatirea stArei sale.

Am amintit mai sus improprietdrirea insurdleilor,care ascepta de 14 ani i a fost pusA in aplicareprin regulamentul din 20 Iuniu 1878. Importantaunei asemene rasuri, prin care s'au adaos tërei vetiA50,000 de proprietari, nu mai trebuie arätatä.mane insä de esplicat cum guvernul conservator, carea stat 5 ani de zile in §ir la carma t6rei, nu a pusin aplicare dispositiunile legei din 1864. Stint numaidouë esplicatiuni cu putintg., i nu e vina noastadacl ori-care din ele am primi-o drept adev6ratacausä a acestei imprejurAri, aratA intful tristä lu-minl intentiunile acelui guvern. Sau s temea deuä reducere, fie cat de neinsemnata in veniturile sta-tului, teamä indrepatith, din puntul de vedere al a-celui guvern al deficitelor, sau voia së r6sbune im-punerea improprietatirei prin lovitura de stat de la2 Maiu, ne mai aplicand legea nici cand era vorbade a se da pAmênt din proprietatile statului, i nudin acele ale proprietarilor.

IA a doua m6surä prin eare guvernul liberal seingriji de interesele tëranului, a fost anularea instr6-intirilor fAcute pe sub mana in contra articolului 7al legei din 1864, anulare oranduitä prin legea de13 Februariu 1879. Ardcolul 7 al legei improprie-thrirei prevedea numai cat oprirea pentru sätian de

instrtiina sau ipoteca , fie prin testament, fieprin dispositiuni intre vii, pamOntul sèu, afarä de

115.-

a-si


cat cdtre un alt Wean. AceastA oprire insd neflindprivigheatA a cazut in desobicinuintd, in at foartemulti din fo0ii chIcasi improprietAriti prin legea din1864, perduserd de fapt proprietatea lor, prin felu-rite acte simulate. Despre intinderea acestui rëu nepoate convinge multimea imensd de procese ce seivird in urma trAmiterei tablourilor statistice de cd-tre consiliele judetene la tribunalele respective. Sunttribunale care judecard luni de zile ate 50-80procese pe zi, restituind ast-fel averile escamotatede nisce §arlatani, represintati in partea foastei Mol-dova mai ales de cdtre lepra evreiascd de prin sate.

Fie-care sdtian, care recdpata ast-fel mo0oaralui, pArdsia sala tribunalului cu Ufl Bogdaproste e-§it din inimd, 0 este de netAgAnuit cd dacA t6ranu1in simplitatea lui, ar sci ce este guvern conservator

guvern liberal, ar clod acestui din urind .ani multifericiti. Aceastd lege bine-fdcAtoare in gradul su-

prem, care merge paralel cu acea asupra pensiunilor0 a lefilor, puse in grea cumpAnd pe cotcarii i ar-latani care se deprinsese a lalldui in deplind liber-tate prin pungile i averile oamenilor, in vremile defericitA memorie pentru den0i, a guvernului con-servator. Mai multi din ei vëzandu'0 nimicitA prinud trasAturd de condeiu averea ca0igatd prin at&teaopintefi, se augrumard, se impurard, se inecard,resplAtind insd intr'un mod cu totul neindestuldtorprin moartea ator-va mi§ei suferintele unui poporintreg.

'0

00

MIMI ECONOMICE. 145

Spitalurile Sdtesci sunt eara-si ua crealiune dincele mai fericite (legea din 26 Iuniu 1881). Stareasanitara a unui popor care traiesce din munca ceamai incordatA, este de sigur un element economicd'ut importan0 insemnatA. I3oala pentru satean es-te echivalinte cu miseria. Organisarea serviciului sa-nitar prin sate este inca cu totul neindestulatoare.Medicii de plasa, chiar acei foarte rani cari isi facdatoria, nu pot cauta de cat un num& foarte res-trans de bolnavi. Apoi farmaciile neesistand de catprin orase, este, in cele mai multe casuri, foarte greudad, nu cu neputinta, a avea ajutoarele la timp.In sfirsit ajutorul medical si doctoriile nu sunt d'a-juns pentru restabilirea sanatalii sdruncinale. Mai a-les boalele de care sufer obsteste laranii, frigurile,

.1,

sifilisul si pelagra, cer, pentru a fi curarisite, diet&si ul mancare mai hranitoare de cat aceea de caredispun de obiceiu muncitorii agricoli. Toate acestecerinii nu pot fi indeplinite de cat in spitalele A-tesci, create prin legea actuala ; caci spitalele cen-trale de prin orasele mai mari sunt departe de lo-cuitor §i. in deob§te ajung d'abia pentru cautareabolnavilor de prin orase.

Modificarea legii drumurilor (4 Iu liu 1881) earasia usurat intr'un chip minunat positia aranului. Sescie ca. dupa legea vechia (30 Martie 1868) satea-nul era obligat a munci in natura 3 zile pe an ladrumurile judet,ene §i alte 3 zile pentru drumurile vi-cinale si comunale.

10

i4 sTuflil EC0NOMIC8,

Ffind-ca drurnurile judetene au insemnätatea ceamai mare 0 multi prefeeti cred face un titluin ochii guvernului prin constructiunea de asemenedrumuri, apoi, mai ales in timpurile guvernului con-servator, aceste trei zile de prestatiune in natura a-junsese uä adevëratá nenorocire pe capetile locui-torilor. Uä zi de lucru se calcula nu de la ritsäritul0 Onä la apusul soarelui, ci se socotia cat lucruar trebui s faca. un om voinic in un asemene rës-timp i lucrul acela, evaluat tot-d'a-una pe puteride uria0, era considerat ca zi de lucru, in cat a-dese-ori t6ranul muncia 9, 12, ba une oH 30 dezile chiar pentru acele 3 zile pe caH legea ii obliga,sè le lucreze. Aa s'a intêmplat mai cu deosebirein districtul Neamtului, unde, ce e drept, prefectuld'atunci a isbutit cu acest sistem barbar së tragaprin tot judetul §osele pietruite. Legea vechia dedea,nu e vorba, säteanului putinta d'a se elibera de lazilele de lucru, r6spunzend pretul lor in bani, darstarea de avere a säteanului dedea prea rar pu-tinta d'a face aceasta, pe cand legea actuala mb-cuind prestatiunea in natura cu adaogirea a dou6zecimi, a impus sateanului plata in bani 0 a in-departat pentru tot-d'a-una putinta abusului. Celetrei zile pentru §osele vicinale i comunale, neinfa-li§and acela-0 pericol, apoi find in interesul mainemijlocit al sateanului a putut fi pastrata prestareaor in natura fara nici ua teama.

Despre creditul agricole, care dupa noi este ces-

a-si

STUDU ECONOMICE. 147

tiunea principal:1 cand este vorba de imbuntitAtireasoartei t6ranului, ne vom ocupa la sfar§itul acestui

dupä ce vorn fi esaminat modificarea legeitocmelilor agricole, precum §i m6surile complimen-tare de trebuintA pentru scoate pe Oran din ro-bia in care se all.

VI.

ImbunAtatirea soartei Oranilor in Romania este o-pera partitei liberale, de la primele ei inceputuri,

deci era firesc lucru ea tot din rindurile sale s6piece incoronarea edificiului ale drill base le pusese.

Revolutia din 1848 lAsA pentru inOia oar% sé cadAin lume o vorba §i in favoarea tèranului roman.Constitutia proclamatA in urma rèsturnArii lui Bi-bescu de catre membrii guvernului provisoriu, con-tinea intre alte cereri §i aceea a desflintArii clAcii§i a improprietAririi locuitorilor sAteni pe mo§ieleproprietarilor, pentru uA despAgubire. In naivitateasea guvernul provisoriu convocA chiar uä adunarede 18 boieri §i 18 tèrani, cari s6 punit basa noueistAri de lucruri. AceastA comisiune nu ajunse la niciun resultat, §i chiar revolutiunea find curênd dupAaceea inabu§itA de catre armatele turcesci i apoirusesci, soarta t6rani1or recAzu earali in starea demai nainte, cu boierescul i munca obligati ea cum-përare a dreptului d'a trAi pe pAmênt.

Gongresul de Paris, tramitênd in Bucuresci co-misiunea insarcinata cu culegerea dorintei principa-

studiu,

i


telor in privirea viitoarei lor organislri, consultA §idorinta poporMiunii rurale, care tindea, in modestiaei, numai la suprimarea clAcei. Tinend seaml d'a-ceastA dorintä, Conventiunea de Paris dispuse, prinart. 46, ca sl se ,proceadA fàrä intArziere la re-visuirea legii care reguleazA raporturile proprietarilorp&mentului cu muncitorii, in scopul d'a imbunAtälisoarta t,ëranilor.c

Principe le Alesandru Cuza voi së punA indatA inaplicare aceastA disposiie, dar se lovi de opositia Ca-merei care, dupA legea electoral& d'atunci, era maitoatA alcAtuitA din proprietari §i in marea ei maio-ritate du§manA reformei.

Partita liberath1 care sprijinea dorint,ele principa-lui, starui doui ani pe langA cea conservatoare easè dea uA soluliune cestiunei agrare. In 1863 ea is-buti chiar a alcAtui urt programl comunA in care,pentru a infrange resistinla partitei conservatoare,cea liberal& jertfi mult din ceea ce voia sè dea tè-ranului. EacA articolul privitor la deslegarea acesteicestiuni, care fusese convenit intre ambele partite :

gBasele reformei rurale adoptate de noi sunt aleurmetoare : a). Incetarea ori-cArei reglementArimicstiuni administrative in relaliunile dintre propri-etari i cultivatori ; b). Transformarea satelor in co-mune libere prin rëscump6rarea locurilor de cas1grAdinA ce au locuitorii in vatra satului ; c). LAsa-rea in posesia locuitorilor a pogoanelor legiuite dearAturA, de feneie §i de pA§une, cu dreptul d'a pu-

§i i-

§i


tea dispune de dOnsele prin testament sau prin con-tracte de ori-ce natura, in folosul rudelor lor 0 aaltor sateni cultivatori, cu aceleali indatoriri si con-ditiuni cu care le tin 0 dOn0i de la proprietari ;d). Desfiintarea clacei 0 a altor indatoriri silite 0transformarea lor in dare de bani dupa preturi deconversiuni stabilite de arbitri 0 legiuite de Cameraua data pentru tot-d'a-una, cu facultatea ins& pen-tru ambele phrti d'a putea preface aceste dari, princontracte individuale, pe termen de ate 5 ani, inproducte sau chiar 0 in lucru de bunh, voia; e). Fa-cultatea acordata guvernului d'a vinde statornic 0cu titlu de proprietate tutor satenilor plugari ce vorvoi sa cumpere locuri de hranh pe mo0ile, Statului,ale avzhmintelor publice 0 monaslirilor.c 1)

Cand fu ensh sh supt-semneze acest program segasira numai trei conservatori care sh punh in jo-sul lui iscaliturile lor, anume Grigorie Mihai Sturdza,Gheorghe Stirbei 0 Constantin Brailoiu ; tati cei-l-altirefusal* in cat dovedira prin aceasta cä nu voiaush conceada nici minimul de cerinti puse de partitaliberalh.

Totu-0, pentru a preintêmpina cerintele principe-

1). Acest program dup a. cat scim, n'a fost nici ua. datapublicat. Membrii liberali ce se OA supt-semnati inel sunt: A. Panu, C. A. Rosetti, St. Golescu, I. Can-tacuzino, C. G. Golescu, I. C. Bratianu, I. Ghica, N.Gali§, G. Adrian, G. Arghiropulo, A. S. Petrescu, A.C. Golescu, A. I. AnICIA, C. T. Grigorescu.

150 STUDI1 ECONOMICE.

lui, Camera vota in 1862 ua lege. prin care se in-proprietarea t6ranu1 numai asupra vetrei satuluiaceasta Inca pentru ua despagubire. Domnitorul, ne-multumit cu ut asemene lege, inainteaza in 14 Marte1864 un nou proiect de lege rurala. Camera r6s-punde la acest mesagiu printr'un vot de blam datministerului, in (fiva de 25 Aprilie. Domnitorul nuprimesce demisiunea ministerului, ci inainteaza Ca-merei un nou mesagiu, prin care cere reformarealegii electorale pe ult basa mai democratica 0 pro-roga Adunarea peril la 2 Maiu, pentru ca punên-du-se deputatii in atingere cu poporul, sd se inspiremai bine de vointa lui. Adunarea, reintrunindu-sein diva de 2 Maiu, numai atunci v6du pericolulse ar6ta dispusa sè prirneasca reforma, dar era preatarziu. Lovitura de Stat se facu.

Nu este scopul nostru de a justifica sau d'a acusaaceasta mesura. Ceea ce ne intereseaza este d'a scica ea a fost luata d'un guvern liberale care voiaprop4irea mezëmintelor Orli, contra unei partitereactionare, care gasea de minune starea de lucruriesistinte, 0 nu voia s'o schimbe cu nici un pret.Spusese doarä capul acestei partite, Barbu Catargiu,ca *Oranul este capitalul lor.

Improprietarindu-se t6ranii qi desflintandu-se claca,munca devenise libera. Se simti in curênd nevoiad'a se regulamenta aceasta munca, ceea ce dadunascere legei din 1866 asupra tocmelelor agricolecu angajamentele pe 5 ani i esecutarea muncilor

si

si


cu dorobanti i calara0. Totu§i conservatorii nu lilamultumiti nici cu aceasta lege, §i in 1872 adauserlun aliniat monstruos la esecutarea legei, anume prin-derea cu dorobanti a locuitorului fugar i aducereasea la munca campului. D. P. P. Carp, in §edintaCamerii din 11 Februariu, aproba cuvintele d -1uCogalniceanu, care spusese ca legea neomenoasa din1872 fusese impusa ministerului Lascar Catargi decatre maioritatea reactionarl a Camerei. Aceasta nepare, curat vorbind, absurd. Cum, aderintii unei par-tite nu sunt responsabili solidar de ceea ce face a-cea partita ? Ministerul Catargi, daca ar fi fost intea-devèr de alta parere, putea së tolereze uA asemenemonstruositate i s6 nu tramitA acasa Camera movotase, facAnd s6 se aleaga uä alta mai liberale !E -u§or unor membri ai unei partite së se lepede derèspunderea actelor facute de dênsa, spunênd ,eupersonal am fost protivnic acestei mësuric. Minunatateorie politica, minunat mod d'a intelege rolul par-titelor inteun Stat ! Dar cu acest sistem se anuleazapartitele, §i toatA viata politica imbracA uA forma in-dioiduald, adica anihileaza chiar esinta ei, ratiunea eid'a fi. Dad. membrul unei partite nu se impaca cufaptele comise de totul din care face parte, n'are decat se'l pdräseascd; dar sè decline solidaritatea acte-lor implinite de partita sea, cat timp r6mane in ea,aceasti teorie, Inca nu se auzise in viata parlamen-t,ara.

Prin urmare, sè Amana bine constatat ce a facut


partita conservatoare pentru Oranul roman. Duphce la 1864 s'a impotrivit Oa in ultimul momentd'a se face dreptate locuitorilor sateni, la 1872 re-guleazil prinderea cu arcanul a locuitorilor §i. adu-cerea lor la munch.

Nu e vorbh, in sesiunea de acum §i cu ocasiu-nea desbaterii legei modifichtoare a tocmelilor agri-cole, partita conservatoare s'a arètat eh ar aderadin inimä la reforma propusä de d. C. A. Rosetti,§i unul din frunta0i partitei conservatoare, ca pen-tru a sphla pkatele partirei sale, propuse chiar dininitjativh parlamentarh mai multe proiecte de legifavorabile sätenilor, precum : monopolul comunei a-supra chrciumelor, legea asupra cametei, dupä catne aducem aminte §i. un proiect de lege pentru in-troducerea maioratului in moscenirile sätenilor etc.Tactica partitei e foarte nemerith pentru intereselesale, dar are neajunsul de a fi cam prevëziä, .i.sunt lucruri care e cu minte §i. cuviincios a se ii-nea acoperite. Apoi la 1848 §i la 1864, §i chiar la1872, partita conservatoare a putut se§i arate WAteamä §i pe facia intentiunile seale. La 1882 Augaceasta nu se mai poate, ad. 16ranul ori cat deincult ar fi el, tot aude macar cat de slabit resu-netul celor ce se petrec in inima Orel.. El nu cereci rabdä, caci a..a l'au deprins veacuri intregi dea.suprire qi de robie ; dar cand 1i dai ce-va, ia cuatat mai mare foc §i atunci pe cat iubesce pe aceice 'i dau, pe atat urasce pe acei ce vreau s6'i ia.


Cred ca. m'au irOles acei ce me' citesc §i. 1 ot ua-data au inteles cA dacä conservatorii dad asta-clice-va, fac aceasta de fried §i nu din iubire calrepopor. i dacA sunt unii conservatori care fac a-ceasta din inima bung., ei bine, aceia nu sunt con-servatori ci liberali care stau numai prin§i in mre-jile partitei conservatoare, stint conservatori prin de-prinderile lor, dar liberali prin principiile lor, pre-cum au fost tO adevPratii boeri ai Orei noastre.

De alt-fel ne mirAm de un lucru. Partita conser-vatoare sta. 5 ani la cArma t6rii §i in acest restimpnu gasesce timp pentru a propune legea asupra car-ciumelor, asupra camatei, asupra maioratului, i tre-buie sd villa guvernul liberal, pentru ca supt aus-piciile sale së se faca apërAtoarea claselor opritnate ?!Cine nu vede in aceasta nä tactica, anume : ca. §ipartita conservatoare vrea së se arate ca nu rëmftnenepasaloare facia cu nevoile sateanului. E cam tar-ziu din nefericire ; p prea tarziu §i legile partiteiconservatoare avurä soarta ce meritA, aceea d'a ficitite numai de autorul lor in Camera. §'apoi a fipuse la dosar.

Ori-ce s'ar zice, r6mAne un fapt constant §i. ne-indoelnic, anume ct partita liberala., indata ce a pu-tut s'o faca, §i'a adus aminte de poporul din carea eqit §i, ca un fiu recunosc'etor dire parintii ce'i-au dat zilele, a dovedit prin fapte devotamentulsau. Am arëtat mai sus cele-l-alte m6suri pentruimbunatalirea soartei 6ranulai.. Acura vom Oil la


arëtarea nouei positiuni ce creaza, modificarea legi-lor tocmelilor agricole, pentru a putea apoi expunem6surile ce mai stint de luat spre a se duce la uhdeplinh isbandä greaua problemh a emanciphrii e-conomice a locuitorului Wean.

VII.

Pentru a ne putea da soma. de imbunätAtirea a-&ash in soarta tèranului prin reforma legii de toc-meli agricole, trebue s vedem int& in ce stare seafla el isupt regimul vechei legi.

Mecanismul incheerii unei tocmeli agricole era indeob§te urmätorul : se apropria sfertul dhrilor depAtit alre Stat, judet §i comunL Perceptorul, pri-marul sau supt-prefectul sciind ch t6ranii n'au deunde pläteasch, pentru economisi muncaalergatului din cash in cash, se intelegea cu pro-prietarul sau arenda§ul, care avea nevoie de munciagricole, §i-i vindea satul intreg pe nisce preturi cuatat mai scazute cu at munca vinduth era pe un anmai indephrtat. Teranul, deprins s'asculte §i strdm-torat de nevoih, se supunea acestei vinpri, mai a-les and r6manea §i ate un prisos, pe care s6-poata. bea la arciumh. Se'ntelege cä pretul munceinu putea fi desbrttut intre partite ce incheiase toc-meala, ci era impus de una §i primit de cea-l-alth.De aceea cele mai multe din preturile pentru caresunt alchtuite muncile sunt ridicule §i nu platescnici jum6tate din valoarea adev6ratä a muncei e-

st-i a-gi


fectuate. Neputend lucra toatá munca pentru carese tocmise, sau mai luand bani de la proprietarpentru trebuint,i d'ale sale, säteanul remänea datordire proprietar. Procentele pentru aceste datorii lo-cuitorul le platea in munci, calculate arbitrar, incat adese-ori valoarea muncei, facuta pentru pro-cente, respunde la 50 sau 80 0/s. Legarnentul mun-citorului d'a lucra cover§ind adese-ori puterile sale,ogorul seu propriu remanea nelucrat, el nu recoltanimic §i. era nevoit, pentru a tral, se cumpere panede la proprietar, caruia ii vindea tot munca sea, incat ast-fel se incurca in datorii din ce in ce maiimpovaratoare. Vezendu-se atat de obijduit, teranulrefusa d'a lucra §i. atunci intervenia esecutia ceabarbara cu calarmi §i dorobanti. Ne aducem aminted'un proces judecat la curtea din Iasi, in care s'adovedit ca ua femeil fusese legata de coada unuical §i Mita. la munca campului. Locuitorii de peRoznov au reclamat in contra vechililor arendmilord'acolo ca ar fi fost inchi§i noaptea in nisce ham-bare pentru a nu fugi de la munca. Dar ori atevor fi fost nedreptatile comise, care n'au e§it la In-.mina zilei, care au fost mistuite de agea(ii ce le co-miteau adese-ori tocmai acei insarcinali cu urma-rirea delictelor ! Oamenii sunt de firea lor indica-tori ai drepturilor semenilor bor. Legea trebue seinfrêneze aceste tendinii usurpatoare. and ea, inoc d'a le pune IA stavila, le da zor §i le incura-glaze., atunci abusul poate deveni chiar lege.


D. Grigore Cozadini, in una din §edintele Came-rei, ia ap6rarea proprietarilor §i arenda§ilor, spunendea, dad. se poate intOmpla ca s se fi comis abu-suri de catre nisce capcauni (sic), de calm niscemiserabii (sic), de sicur aceasta purtare nu poatefi pus a. in socoteala proprietarilor cinstiti. D. Coza-dini are aerul d'a crede c maioritatea arenda§ilor§i proprietarilor ar fi oameni ce nu iubesc a se im-boga# pe socoteala altuia. C. sunt oameni cinstitiin sensul de a nu pune mana pe ascuns in buzu-nariul altuia, aceasta nu se neaga de nimeni. De a-colo eng Oa a fi inzestrati cu u dosa de mora-litate a§a de insemnata, in cat se nu esploateze peaproapele lor eand pot se o feted, este ua adevëratapräpastie. Cinstea §i ea este relativa §i un om, carein§eala la jocul de cAri, s'ar crede desonorat dacas'ar pune in socoteala lui un furt de vife. Apoi dacaonestitatea cea nepribanitä, onestitatea perfecta, careculmineaza in masima romana : ,suum cuique tri-buere, ar umbla ulitele, nu s'ar considera a§a desus aceasta virtute. Maioritatea oamenilor are toc-mai atOta cinste catA e de nevoe pentru a nu intrain purarip §i prin urmare e mai mult de cat sicurca tipurile culese de d. Bibicescu in bro§ura d-sale:.Cat sufer 16ranii, represinta demnitatec claseintregi de contracte de asemene naturd.

Abusul striga la cer §i totu-§i nu se gasea nimenicare së radice vocea lui in favoarea sateanului Ni-meni inteua 1;ara intreaga, inteua tiara care dad,

.en

STIUDII ECONOMIC& 157

esisth, datoresce aceasta numai si numai lui, careduph ce in vremuri de urgie i-a phstrat nationalita-tea, asth-zi Ii dl, boggAia in timp de pace §i. gloriain resboiu! Cand d. Rosetti propuse aceasth lege,din toate tabërile incepu a se inalta un cor intregde lamentatiuni asupra soartei t6ranului romanvoinici in urma resboiului si se recunoscu nevoiade a se face ceva pentru indulcirea amhritei salesoarte. Am arëtat mai 5us motivul adevërat care adeterminat schimbarea de front a conservatorilor.

S'a fäcut multh vorbh in sinul Adunarei asupradoug principii care sthteau fath in fath, si ambele,in intentiune cel putin, voiau binele shteanului: dre-ptul comun si uti lege esceptionath.. Pentru a puteaothrf care din aceste cloud sisteme este preferabile,sh cluthm a ne da seama intêiu de scopul ce-I ur-mama d. Rosetti cu legea d-sale.

Dintre toti oratorii ce au vorbit in Camera, nouhni se pare ch. singur d. Chitu, ministru de justitie,a caracterisat mai cu precisiune tinta acestei reforme :,Legea aceasta nu are sh aduch inavutirea shracu-lui, imbunathtirea lenesului, fericirea in general aclasei care se numesce muncitoare In principiu,nu cu legi se aduc asemene imbunätätiri materiale,nu cu mèsuri disciplinare se pune fericirea pe ca-pul unei natiuni Adevgratul scop, adev6rata ideepe care a avut'o legiuitorul, este dorinta de a cur-ma un reu care consistit in a idea prada kicomiei,fiaudei, manoperilor celor mai ilicite ud clawl intreag (I..,

.....

158 STUDI ECONOMICE.

Este dar un proect de lege care-§i propune a re-media, in mod negativ, iar nu a introduce in modpositiv avuiia §i. fericirea; ill lege care se silesce astArpi pe cat se poate relele ce impovarl §i apasauA clasa intreagA.( 1)

Fara indoiall cä dreptul comun trebue sA fie i-dealul calre care trebue sä tindem spre a pune §iclasa cea mai joasA a societNii noastre. Dar aceastanu se poate face intr'un mod pripit. and 1.6ranulva fi prin positiunea sa materiall §i. intelectuall instare de a fi emancipat, atunci '1 vom emancipa desub ori ce mèsuri proteguitoare. Rana atunci insAtrebue epitropisit ; cAci de §i. maior prin varsta lui,el este asemene unui minor prin cele-l-alte condi-Ouni ale vie0i sale. El se afla pang acum inteuAposiiiune disperatl, rechzut in ua stare aproape mairea de cat iobAgia d'altA data. Trebue sA ne sifima-i da neatarnarea economicA §i intelectuall, avu0a§i instrucliunea. PanA atunci insa trebue inceput a in-lätura relele care-1. sugrumit. In zadar vom uda uafloare, ea nu va cresce dacl nu vom plivi buruiana deprin giurul ei. Legea d-lui Rosetti incepe a tAia burn-enile; alte legi vor trebui in urmA s'aducA la deplinainflorire pe i,ranul roman. Aceasta lege are un ea-

I). §edinta din 14 Martie. De sigur el d. Chitu nu im-pArt4ea optimismul d-lui Cozadini asupra onestitAtiioamenilor, ci mai de grab& pesimismul nostru; cicipentru ca sA, esiste ill elm& de esploatati trebue sifiinteze una de esploatatori.

ECONOMICE. 159

racter transitoriu ; dar ar fi ua suprema nedreptateca, dupä ce t6ranul a fost ruinat prin O. lege fa-cuta in favoarea proprietarului, s6-1 lasam fail scutcand e vorba de a repara daunele cavnate prin ea.

Am ocrotit pe cel tare, ce nu avea nevoe d'ase-mene sprijin, i celui slab nu voim se-i intindemuä I/Ana d'ajutor, ci-1 lasAm sA se razime numaipe propriele lui puteri istovite !

Dreptul comun este ideia falsa a libertatii, careprofita numai posiVunilor tari. Este aceeali ideiafatala care apara, in altA sferA a economiei unui po-por, liberul schimb i respinge protectiunea indus-triei. Ideia Statului modern este aceea a unui aye-zArnant care sa inlesneascA desvoltarea tutor ele-mentelor de viata dintr'un popor, sprijinincl pe celeslabe i moderand pe cele tari.

Legea d-lui Rosetti scoate pe Oran de sub robiaproprietarului, marginind durata contractelor agricolela un an, lasa acestuia putinta lucra 0 ego-rul sëu, pastrandu-i douë zile pe septemana pentrumunca sea proprie, ia inësuri pentru ea contractulincheiat sg. adeverata espresiune a vointei sate-nilor, pune un maximum de muna la care se.-tearml se poate obliga; in sfar0t prevede un modde esecutare rational omenos a-nume : intêiu che-marea locuitorului de eatre primar indeplini in-datoririle sale; la cas de refus, tocmirea din parteaproprietarului a altor lueratori dupa preturile eu-

Moll

fi A.

d'a-si

sia-si


rinte §i implinirea pretului tocmelii din averea de-bitorului, duprt nisce formalttäti sumare.

Cata aici sa observam uä tactica foarte fina apartitei conservatoare, represintata prin d. P. P. Carp,care tindea la m6ntinerea indirecta a esecutiunii per-sonale. Inca din §edinta de la 14 Marte d. Carprostise cuvintele : 4 Eu sunt pentru esecutarea bratuluifi de aceea, d-lor, ve zic : nu a dau esecutarea ave-rei, ye dau esecutarea bratelor, dear nu v'o dau bar-bard cum era pen'acum, ci in mod mitigat.. Acestecuvinte, primite en mare raceala din partea Came-rei, lasa ascuns un gand, care e§i la lumina in §e-dinta de la 17 Martie. D. Carp declara ca. nu pri-mesce esecutiunea averei sateanului, pentru plataIucratorilor tocmiti in socoteala sea, §i. propune unamendament prin care muncitorul, ce ar fi lipsit nädata de la angajamentul seu, sa nu mai poatA con-tracta invoiri agricole. Eaca inteadevër esecutiuneabratului, esecutiune nu e vorba indirecta, dar multmai neomenoasa de cat cea prin dorobanti, cacieste scoaterea omului afar& din lege, este espunerealui d'a peri de foame, ca pedeapsd pentru ca n'aesecutat un angajament civil. Eaca sinceritatea par-titei conservatoare in aderarea sea la reformarea le-gii tocmelilor agricole!

Cum am spus'o §i. mai sus, legea d-lui Rosettieste un inceput pe calea reformelor care trebue saschimbe soarta muncitorului. Aceasta lege trebuecompletata cu altele, care vor da t6ranu1ui int6iu


ua positiune bine deftnith fatri. cu cei ce an nevoede munca lui ; apoi neatarnarea economica, care-1va pune in putinta d'a trata cu dan§ii ca cu o pu-tere egal. Numai atunci cand toate m6suri1e se vorfi Mat, cand Statul va intinde in toate privirile scu-tul seu de aparare pe cla.qa sätenilor, atunci se vaputea dice di s'a pus coroana edificiului, a caruihash s'a intemeiat la 1864 prin improprietarirea të-ra nilor.

VIII.

Emanciparea locuitorului satean trebuia sh treacaprin mai multe stadii, inainte de a deveni un faptindeplinit. Mai intaiu in vremuri mai vechi, pe Um-pul lui Constantin Mavrocordat, 1749, s'a desfiintatrobia, -asemënatoare acelei a tiganilor, in care M.-teanul trecuse pe nesimtite din starea de vecin. Re-gulamentul organic desftinta §erbirea, adica alipireamuncitorului de pamOntul pe care '1 locuia, dar lasäin ftinta claea san boerescul, pe care '1 suprima le-gea din 1864, and tot na data tOrarmlui §i pro-prietatea asupra portiunei de pamênt la care aveadreptul §i in timpul boeresettlui. Aceasta lege nu eman-cipa insa i munca tëranului, pe care proprietariipusera mama prin legile din 1866 §i 1872. Legead-lui Rosetti vine acum sa libereze din robie qi bra-tele locuitorului, care mai r6masese incatenate andpersoana lui devenise libera.

Remane inca un punt foarte important, de pus11


la cale, anume emanciparea tëranului de rno0enireape care a lasat-o timpul de mai nainte asupra per-soanei sale, 0 care apasa ea un munte asupra po,sitiunei sale materiale: datoriile contractate de suptregimul legii ce e pe cale a se abroga.

Mai multi deputati, cunoscatori de impregiurari,au marturisit in Camera Ca cei mai multi locuitoridin fosta Moldova caci de ansa mai ales e vorbacand se tratena despre muncile agricole suntindatoriti cdte pe 5 ani. Legea actuala marginescedurata angagiamentului la un an ; dar nu anuleaza,

nici putea sa o faca, contractele esisiente. Careeste posil,ia te'ranului in W. asemene stare de lu-cruri? El trebue sa munceasca in mare parte pen-tru a se de datorille anterioare, a caror pro-cente cresc din an in an, 0 adeseori se atla a§ape indatorat, in cat nu se platesce nici de procenteprin munca sea. La ce ne vor folosi toale m'esurileluate prin legea .votata, daca Oranul tot nu va fistapan pe munca sea, nu in puterea unei legi, darin put erea unei conventiuni, legea partilor, adese orimai neinduplecata ae cat cea generala?

Trebue deci numai de cat Mout ceva in aceastaprivinta, fAra de care tëranul tot rob va ramanéa

partitei liberate merg tocmai Inteacolo dea '1 scoate din fobie. Daca aceasta partita nu vo-esce sa r6mana in drum, precum au facut-o cei de

Vom atinge mai la vale cestiunea celor din Muntenia.

pla'ti

silintele

gi


la 1864, si sä vada legea sea anulata in efectele eicele bune peste un resthnp oare-care, trebue sa punainca ua data umarul, sa mai dea ua opinteala sisa scoata cu totul card din noroiul in care ame-ninta a rëmanea prins.

Este un lucru de netagMuit : singur t6ranul nu?si poate ajuta. El si-a vOndut munca d'inainte pe2, 3, 4, 5 ani. Banii luati, 'i-a .cheltuit, adesea x.in-tFurt noapte de betie.t Ca sa traiasca de acum ina-inte, ar trebui sä ia bani pe anii ce ar veni dupaperioada pentru care e dator. Legea cea noua 1 o-presce; legea inski il condamna deci a peri de foa-me, in casul cand recolta hii ar da de gres, si Sta-tul este in pericol a nu mai putea incasa (Wile.Fara corectivul neaparat al usurarei datoriilor, le-gea ce se voteaza este ua calamitate in loc de a fiun bine. Yotarea legei actuale impune deci prin eainski indatorirea mandatarilor t6rei de a complinidispositiunile ei prin toate corolarele necesare. Estena logica a faptelor care nu poate fi inlaturata; in-data ce un rapt e pus, Imbue in chip fatal sä ur-meze un altul, si legile, care nu sunt de cat schemateoretica a vietii practice, trebue sa urmeze numaide cat in prevederile lor logica acestora, supt pe-deapsa, la cas protivnic, de a deveni nisce isvoarede nenorociri, in loc de binele caruia trebue sa-idea nascere.

Procedura urmata la 1864 catA sa slujeasca demodel pentru m6suri1e ce sunt a se lua spre a man-

161 STUDII ECOXOMICE.

tui pe Oran de datorii. Statul sci ia asupret-i platadatoriilor pranikr, emirad bonuri purtatoare de pra-cente la fia-care proprietar sau arenda, potrivit ensumele constatate prin anyeajomenele formale, in ziuode .1 lanuariu 1882. Antru despagubirea Staluluicu valoarea bonurilor emise, sd se impund nit contri-butie noud asupra seitenilor supt titlu : cdespagubirepentru datorii, calculatd in &butt i in numgrul a-nilor pentru care ar fi set se plateascd, dupel elemen-tele statistice ce se var procura asupra sumei dato-rigor.

Fiind-ca bonurile trebue sä continO, u suma ro-tunda, ceea ce de obiceiu nu se va intalni la da-toriile de plata cu ele, apoi fie-care proprietar vafi obligat a inapoia anticipat Statului diferinta in pluspanä la suma rotunda represintata. prin bon, sau arenunta la diferinta in minus.

Sistemul propus de noi s'ar 'Area foarte simpludaca nu s'ar lovi de nisce greutati, ce par d'ua camdata cu neputintä de invins. Intr'adev6r, cAnd eravorba d'a se rescumpara pamentul dat sateanului,se opera cu elemente precise. Fia-earui locuitor sededea tiä catime ficsa de Mei sau pogoane, pentru-care era obligat a rèspunde in timp de 15 ani caleatata pe an. In casul nostru lucrurile se schimba.Fia-care Wean e dator cu uá suma deos'ebita, unulcu 200, altul cu 100, un al treilea cu 50; sunt chiar

foarte rani, ce nu datorese cu nimic. Se nascedeci intrebarea. Cum poti impune ua dare egala launii,


nisce oameni care n'au egale datorii; ar fi sa pla-teasel unul datoriile celui-l-alt, ceea ce ar lovi inprincipiele de dreptate. Apoi unul, poate cel maidator, moare inainte de termenul ficsat pentru res-cumparare; platesc cei-l-alti in locul lui. Earali nälovire in ideia dreptatii. Apoi este de la sine intelesea aceasta dare va apasa numai asupra fostei Mol-dove, cu escluderea chiar a parte din judetul Putna,unde este introdus meteiajul. Dar acest punt nu estea.a de greu de resolval ca cel d'antêiu.

Este evidinte ea un imposit individual este cuneputinta. Nu se poate impune fil-carui individ unimposit proportional cu cifra datoriei sale. Trebuedeci un imposit general.

Mai intëiu observam ea in genere toate impositeledirecte sunt nedrepte, afar/ doara de impositul asu-pra venitului, care nu este realisabil. Intr'adev6r, seclaseaza negutatorii dup. patente §i se impune lapatenta de clasa I. §i acela ce ca§tiga milioaneacele ce ca§tiga numai 100,000. Se impune ua tacsametrica de pavagiu : unul care are un loc de 100stanjini lungime de fatada, cu un venit de 300 fr.,platesce mai mult de cat unul care posed/ O. pro-prietate de uà lungime de zece ori mai mica, cuun venit de zece ori mai mare, i a§a mai departe.Ce se face alt-ceva aid de cat ca unul platesce pen-tru cel-alt i nimini nu se Ascoala in contra uneiasemene disproportii. Apoi este de observat ca t6-ranfi dintr'un sat sau dinteua comuna se considera

§i


ca rude cand e vorba de un interes general al lor,in cat de sicur ca ei vor primi cu recunoscinta u.asemene m6sura, care ar scoate imensa lor maio-ritate din ghiarale datoriilor.

Am spus mai sus ea datoriile nu se pot calculain mod individual i deci nici impune dupa acestsistem noua contributiune. A se impune insa parteide Aarä intregi, uncle esista datorii, u. asemene con-tributiune, poate conduce la IA nefireptate mai mare.Sunt judete mai indatoraie de cat altele i ar 11 ase impune acelora mai slobode plata datoriilor ju-detelor mai incurcale. Deci este evidinte a sumadatoriilor trebue calculat . pe judete, i fia-carui ju-det impus u contributie deosebita dupa num6rullocuitorilor sei qi marimea datoriei. Aceasta mësurainsa, pentru a se apropia si mai malt de dreptate,poate fi coborata la pla0 i chiar la comune. Ide-alul, care insa este nerealisabil, ar fi ca fia-ce in-divid sa plateasch datoria sea. Fiind-ca aceasta estepeste putinta, apoi sä ne apropiam de el pe cat in-teresul general o invoesce.

Mai facem uä observatiune. Duph legea de per-.ceptiune a contributiunilor directe, comunele suntrespunzètoare pentru calimea contributiei impartitilasupra lor, in cat fara indoealä ca daca unii locu-itori nu pot pläti partea ce o datoresc, platesc aIiipentru dãnii. M6sura propusa de noi nu este deciceva estra-ordinar ; este aplicarea unui mod de per-


ceptiune, care se practica la noi de multi ani §i inpotriva caruia nu se obiecteaza nimic.

IX.

Sateanul are nevoia pentru a putea prospera lanoi in tara, d'utt multime de mesuri ocrotitoare,deci se vede cat de absurda este parerea celor cevoesc pentru dOnsul aplicarea dreptului comun. Dardac . voesc se fie consecinti aparatorii acestui sistem,de ce nu reclama oare pentru teran i libertatea

instraina pamentul sett, caci ni se pare ca. dacaeste vr'ua mesura care se restringa libertatea lui,apoi de sicur este aceasta ingradire a dreptului settde proprietate. Pentru ce nu cer ca se nu fie scu-tite de urmarire alte obiecte ale teranului de catcele prevezute de procedura civile ? Nici un apera-tor al dreptului comun n'a sustinut asemenede si era logic se le ceara. Pentru ce ? Pentru ca.simt en totii nevoia a pune pe teran, care este preaslab pentru putea apera singur interesele sale,supt scutul ocrotitor al legei, pentru el numai falsaidee ce fac despre libertate i egalitate ii im-pinge a sustine teorii monstruoase.

Care element stabilesce intre oameni adeveratulprincipiu al egalitatii? Fara indoeala ca cel econo-mic, si tot-d'a-una cel bogat va fi, in proportiuneaaverei sale, superior celui sarac. Nu se mai bucuränimeni in tara noastra de privilegii legale; dar aceledale de positiunile economice sunt ele anulate prin

lucruri,

si

a'si

si-o

168 STUDII ECONOMICg.

egalitatea civile §i politicd ? Este aici ud putere maipresus de legile fAcute de oameni, aceea ce ascultäde legile naturei, ce nu pot fi nici modificate, niciresturnate. FatA cu aceasta necesitate fatald, careva pune tot-d'a-una pedici la stabilirea unei egali-tAti depline intre oameni, trebue ca Statul g inter-vind, g dea ajutorul gu puternic claselor ingenun-chiate in mod economic, pentru a restabili, macarcat e cu putintd silintelor omenesci, egalitatea sdrun-cinatd de naturd.

Dupd ce tAranul a fost improprietArit pe un peticde pamènt, dupd ce se va fi desrobitl munca sa prinlegea ce trece acum prin desbaterea Corpurilor le-giuitoare, dupd ce se va fi apërat de datoriile ceapash 'Inca neatarnarea sa economicd se va fiindeplinit regenerarea lui materiale ? Tot Arica, nu.Mai sunt blea cate-va mAsuri de luat, dintre careunele au .,i fost votate de Corpurile legiuitoare, §i.

a.teapta numai cat trecerea lor in domeniul prac-ticei.

Cea intkiu este aceea a bdncilor agricole. Legeadin 16 Iuniu anul trecut a introdus aceastd institu-time, atat de neapAratA tèrei noastre. i sA nu secreadd cd acest a§ecpm'ent n'a fost cerut, §i. incdde mult timp, in Ora noastrd. D. loan Ionescu, or-ganul cel mai sincer §i. mai calduros al A&anului,cere de ani de zile introducerea unor bAnci agricole,care g uvreze positiunea tAranului. Dar eine erag dea ascultare unor asemene cereri ? Partita con=

STUD II E CONOM ICE. 169

servatoare nu voia s'o faca, caci ce insemna eman-ciparea t6ranului de cat perderea positiunei sale pri-vilegiate? Câi proprietari n'am auzit noi tanguin-du-se in contra guvernului liberale : iacA, acumvreau s6 introduc6. §i bancile agricole, s6 ne ruineze!*Pe timpul guvernului conservator s'a infiintat uäinstitutiune economica foarte importantl : Creditulfonciar; dar eine nu vede cà la inflintarea ei a pre-domnit un gand egoistic : interesul proprietatii? Sicu toate aceste toti proprietarii au salutat cu bucu-rie infiintarea creditului, pentru scapa din ghia-rele cametei, ce p6n6 atunci minase pe aatia dinei. Ei tine, ceea ce erau mai nainte cdmotarii pentruyroprietate, sunt proprietarii arendayii pentru fe-rani. Pentru ce oare no. le place s6. se introduclsi in favoarea unei alte clase foloasele de care sebucurA ei? De sicur pentru acela§i motiv pentrucare Ma indoeal6 cämätarii n'au v6cjut cu multu-mire infiintarea Creditului fonciar. Interesul generaldispare tot-d'a-una inaintea celui egoistic, i trebueu6. puternich dosä de idealism pentru ca contrariul.96 se intample.

Dar oare este intr'adev6r in interesul proprietari-lor ca t6ranul s6 fie s6rac i s6 aibä in tot-d'a-unanevoe de punga lor spre a putea esiste ? Noi .cre-dem cl nu. Prin imbogAtirea unei clase de popordin u5, Orä nu cktigä numai clasa aceea, ci popo-rul intreg, i indoiala c multimea daraverilorde astä-zi cu procente mai mid, face pe camAtarit

far&

ea

clii

pi


de alta-data so ctiOge mult mai mult asta-zi, decum cktigau inainte din procente. monstruoase.

Atunci cand clasa teranilor va fi radicata din mi-seria in care se afla, cand proprietarii se vor aflafata cu elemente independinte economice§te, vor pltitipoate mai mult falcea de aratura sau de prkila, darvor contracta cu oameni care, sciind ca primesepentru munca lor ua. rOsplata reala, vor munci cualt foc de cat acela ce-I pun asta-zi turmele de robicumpOrati pe ani inainte. Asta-zi tOranul chiardach nu §i-ar indeplini indatorirea, ce are sO-i ia?Doar pielea de pe densul. Cand va sci tOranul capoate sO-i ia eeva, caci are ceva, atunci se va ternea se espune la rOspunderea legala. Daca tOranul aravea mai multe vite, n'ar putea sO le pkuneze nu-mai pe micul sOu pamOnt i ar cumpOra imk dela proprietar §i. a§a mai departe. Se 'ntelege ensOcä atunci eciftigul proprietarului nu vct mai putectfi calculat numai pe esploatarea ceranului, ci pe ca-litatea i catimea productelor sale ; ar fi deci silitsO imbunOtateasca metoadele de cultura, sO cruceascarasele vitelor sale ; intr'un cuvenl, cultura

ar deveni intensiva din estensiva ce este astti-zi,spre marele bine al cultivatorilor §'al tOrei. intregi.

Afará d'aceste consideratiuni generale, care irate-meiaza folosul cel imens ce-I vor aduce bancile a-gricole, mai sunt §i altele care decurg din ensa-§ilegea modificatoare a tocinelilor agricole. Prin redu-cerea terrnenului tocmelei la un an, s'a taiat inte-

5

pAmentu-lui


resul proprietarului d'a mai da bani din nainle t6-ranului. La deosebitele lui nevoi, unde are së seindrepte t6ranul spre a gasi bani de trebuinta ? POngacum proprietarul era bancherul saleanului. Cand10 marita fata sau ki. insura Miatul, cand II muriauä rudd sau ii peria ua vita, Wanul se ducea laproprietor, care sconta, pentru a zice ast-fel, muncalui in ace1ea.-0 conditiuni in care 0 Evreul scontapensiunea sau leafa dar in sfir0t ori-cum s6 fialucrul, t6ranul gaga bani. Acum proprietarul, nemai avênd interes a mai ajuta pe Oran la nevoilelui, trebue s6 i se dea uä alta banca in loc d'aceeaa proprietarului, ce a sleit pentru dansul.

S'ar fi putut inchipui 0 un alt sistem pentru ascapa pe Wan de datorii; anume sa se imprumutede la banca agricola cu ce s6 se plateasca de röma-fle; dar atunci suma alocata de lege bancilor agri-cole, 150,000-300,000 lei, ar if cu mult prea micapentru a intêmpina asemene nevoi ale sateanului ;apoi ar fi trebuit ca legea s6 fi adoptat sistemulcreditului personal, pe cand ea a primit pe acel alcreditului amanetar si averea de sicurantil disponi-bila, a Wanului este foarte mica.

Esle de cea mai imperioasa necesitale ca bancaagricola së se constitue numai de cat. Observam capentru fosla Muntenie instituirea bancilor agricoleva fi indestulatoare pentru a scapa pe te'rani dinrobia proprietarilor ; caci atunci cand Oranul vagasi de imprumulat bani en 6 la sula pe an, nu


va mai fi nevoit s6 incheie contracte a,a, de neo-menoase de part*ie cu boerul §i se va scuti de si-cur de muschiul de porc §i de puii de ging pe caretrebue se-i dea plocon pe d'asupra.

0 altä mèsura neaparata este luarea cfirciumelordin manile proprietarilor §i instituirea lor in mono-pol comunal. Prin aceasta ièranii mai ales din Mol-dova ar scapa de jefuirea cea neomenoas a. la caresunt expu§i din partea Evreilor, D-1 Rosetti care auluat cu energie rolul de aparètor al leranului aupropus §i. aceasta lege care a§teapta a fi votata decorpurile legiuitoare.

Aceste ne par a fi mijloacele din complesul ca-rora poate resulta pentru t6ran emanciparea econo-mica. Am dori ca scrierea noastra sè destepte inoamenii competinV interesul pentru asemene cesti-uni, caci, de §i. prin initiativa partitei liberale cesti-unea economica a intrat in ua fasa practica, lumi-nele teoriei nu trebue se-i lipseasca, daca voim caea së nu rataceasca. Speram ca partita lib erala vaurma inainte pe aceasta cale bine-cuvèntata a re-formelor economice de care Ora noasträ a fost panäacum atat de lipsita.

TUDIi ECONOMICE, 173

COMERCIUL ESTERIORAL

ROMANIEI.

Tab lou general al cornerciului Romaniei cu State le strl-Me in cursul anului 1880 (publicat de capul oficiului statistical ministerului financelor, A. Drlighicescu). Bucuresci, un vol.in folio, 1881.

Comerciul esterior al unei A.6ri ne va da oglindacea mai sicurã a starii sale economice. Prin espor-tul s6u va aräta puterea de productiune a poporului ;prin obiectele importate se va vedea pank 'ntru catacest popor este atarnat economice0e de alte po-poare. Un studiu asupra comerciului interior al Ordnoastre poate sk ne destäinuiasca. pank in amanun-timile sale starea economick in care ne aflkin i skne arate uncle trebue aruncatk luarea noastra amintespre a ei indreptare. Cestiunile economice au_ ince-put a trezi interesul publicului, care se pätrunde dinzi in zi mai mult de adev6rul ca puterile noastretrebue indreptate mai ales spre productiunea de a-

caci in veacul in care trkim bogatja i sark-cia sunt sinonime, mai ales in priviMa politick, cuputere i slabiciune.

vutii,

174 MIMI ECONOMIC&

I.

Comerciul in deobste al Romhniei este in crescere.De si de la an la an se pot intampla felurite schim-bari, insA dach lugm mijlocia mai multor ani, con-statilm fárh indoealh uh sporire totalh a comerciuluiterei noastre. Asa, dach asemënam dou6 perioadede cate 4 si jum. ani inainte i duph conventia co-merciala cu Austria, ghsim urmätoarele eifre pen-tru totalul esportului i acela al importului p'acesteperioade :

Perioada 1872 1 Iuliu 1876:Import Esport

472.789,000 lei 745,573,000 leiPerioada I Iuliu 1876-1880

1 ,27 5,923,000 lei 958,491,000 leiceea ce da. in mijlociu pe an pentru perioada

de la 1872 1 Juliu 1876105,064,000 lei 165.683,000 -lei

de la 1 Iuliu 1876-1880283,538,000 lei 212,887,000 lei

sau in total uh mijlocie a cornerciului general pe an :de la 1872 1 Iuliu 1876 270,747,000 leide la 1 Iuliu 1876-1880 496,425,000 lei

in cat vedem c. comerciul general al t6rii noastrea sporit aproape la uä cifrä indoith.

Acest resultat, privit in totalitatea lui, n'ar puteafi de cat imbucurator, de vreme ce v6desce uh spo-rime a mischrii comerciale intre taxa noastra. i lu-

STUDII ECONOM10E. 1/5

mea ce o incongioara. Ua analisa insa mai ama-nunt,itä a lui ne va areta i oare-care parti umbroase

ne va dovedi ea nu total este spre cea mai marefericire a t,rii i poporului nostru.

Mai inteiu observam un lucra : sporirea cifrei co-merciului total este datorita cu deosebire importului,pe cand esportul este departe d'a fi prop4it in a-ceeali mesura. A§a vedem ca, pe cand importuldin perioada a doua intrece cu 803,134,000 lei va-loarea celui din perioada inteiu, esportul de dupa1876 intrece numai ca 212,918,000 lei cifra celuidinainte d'acel an, in cat vedem cá cifra importulais'a urcat in mod impcitrit de cat a esportului.

Provine aceasta sporire a comerciului nostru dinuä immult,ire a numerulai §i catimilor obiectelor a-duse in comerciu, sau din ua. urcare a preciului Mr?

Respunsal va fi deosebit la import §i la esport.Legea generala a prop4irii economice merge spre

eftenirea obiectelor fabricate §i scumpirea acelor tre-buitoare hránii, pentru motivul ca producerea celord'inteiu, stand in puterea omului, metodele perfec-tionate upreaza din ce in ce mai malt intocmirealor §i deci coboara in aceeali m6sura preWl lor dedesfacere. Din potriva, obiectele de hrana, ce nupot fi produse de cat cu concursul naturii, sunt li-mitate in catimea br i trebtie sa se scumpeascacu atata cu cat sporesce numeral poporatiunii. D'aicivom dobandi urmëtorul respuns la intrebarea pusamai sus:

si


Valoarea importului a crescut din causa numeruluimai mare de obiecte importate, ear a esportutui dincausa urcdrii prefului lor.

Pentru import analele noastre statistice nu ne dauputinta d'a constata in mod direct adevèrul de maisus, din pricinl c5. la obiectele importate nu estearètatl i cAtimea lor, deci nu putem afla pretulunitAtii. La esport instt, unde cittimea este aminiitá,putem constata spre esemplu urm6toare1e :

Dacä asemanam pretul unei vite cornute la uaepocä mai indepArtatA, &int el asta-cli el s'a ur-cat aproape la uä cifrä intreita de ceea ce era cu14 sau 15 ani in urmá. Asa pretul unei asemenevite era in:

1864 de 86 lei noui1866 de 77 lei noui, pe când in1880 el este de 195 lei noui. asa pen-

tru toate cele-l-alte.Constatam deci c valoarea esportului tërei noa-

stre nu s'a urcat atat din causa c6timi1or mai mariesportate, at mai en seam6 din causa sporirii pre-tului cu care obiectele procluse de tar/ sunt vêndute.Ba chiar in multe casuri aflAm )2/4 sceidere a di-tirnii compensatel numai prin urcarea prefului, pre-

1). Analele statistice pe 1865 dau 36,111 boi i vaci pen-tru pretul de 9,361,430 lei vechi, acele pe 1867 dau33,329 boi i vaci pentru 7,726,490 lei vechi i tahloulgeneral al comerciului esterior pe 1880: 17,170 hoivaci pentru 3,379.000 lei noui.

§i

STUDH ECONOMICE. 177

cum o putem vedea aceasta la vitele cornute, carein 1864 si 1866 sit cldtind intre 33-36,000 si in 1880scad abia la 17,000 si cu toate aceste pretul dinvênzarea acestor 17,00G intrece pe acel al celor de36,000 din 1864. Grdnele esportate nu pot ft luatede norma in aceasta privire, caci agricultura noastritcu metoadele ei de tot primitive de culturd, atarndin fie-ce an de la starea climatericd. ; apoi esportulgranelor find tot-d'a-una conditionat de concurintat6rilor celor-l-alte, vom vedea in tot-d'a-una cifra

pretul granelor deosebindu-se intr'un chip foartepronuntat. Totusi este de netagaduit cd pretul mij-lociu al granelor s'au urcat in timpurile din urma.,

ca deci czfra mai insemnatd a esportului nostrueste datoritd mai cu seam% urcdrei preturilor fi nuunei sporiri ci activitdtii noastre productive.

Acest resultat este din cele mai insemnate si tot-ua-datä din cele mai defavorabile economiei noastre.Inteadev6r puterea de productiune a tërei noastrerëmane aceeasi, pe cand consumatiunea ei sporesceintr'un grad tot mai mare. In ori-ce cas nu se poatetagitdui cd productiunea tèrei noastre nu tine cum-pand consumatiunei, de vreme ce importul intreceintr'un chip asa de neauzit suma esportului.

Aceleasi cifre ne vor destAinui inca ua not& fataa starii noastre economice. Inainte de 1876 sumaesportului intrecea pe a importului i acest raports'a resturnat de la acel an in coace. Asa pentruperioda 1872-1876 avem

12

si

si

i78 STUDII ECONOMICE.

Import Esport

472,789,000 lei 745,573,000 leideci ud diferentä de 272,784,000 lei in favoarea es-

portului ; pe cand pentru restimpul de la 1876-1880gdsim :

import Esport

1,275,923,000 lei 957,491,000 leideci uà deosebire de 317,432,000 lei in favoareaimportului, in cat vedem eä de la aplicarea conven-liunei cu Austria comerciul nostru, care &idea unsaldo in folosul tèrei noastre, se intoarce ca prinminune pentru a favora str6intitatea.

Lucrul este firese intru cat taesa varnall s'a re-dus prin conventiune la mai putin de cum era 'na-inte. Cu toatä tacsa urcatd a soharului 22 Ia sutd,a lumindrilor de stearin 10 la sutd, a sdpunurilorordinare 15 la su1 d. alte cate-va, marea maiori-tate a tacselor esle a§a de redusä in cat una cualta in mijlociu este mai mica de cat era inaintesupt tariful ad valorem (4,83 0/0 in loc de 71/2)0/0 1).§i anume mai mica. tocmai la acele obiecte ce seintroduc in catimi mai mari. Pentru a vedea pandintru cat tariful vamal inriuresce asupra importuluisd ludm dou6 articole : sdpunul ordinar i chibritu-rile. Cel intbiu infät,isazd in timpul tarifului de 7 %la sutd ad valorem urm6toare1e cifre la import :

1875 559,856 lei1876-1 Julie 368,748

Tabloul general p. XIII.

i

,

').


Dupd introducerea tarifului protectionist de 15 lasutd sdpunurile aratd urrnètoarele sume :

1876 hiliuDecembre 94,412 lei.1877 (intreg) . . . . 313,386 *

1878 496,2391879 361,366 *

1880 281,169Constatam deci nä reducere de aproape jumètate

din suma importului. Din contra la chibrituri :Inainte de conventiune pe timpul tarifului de 71/2 °A

avern pentru :1875 658,068 lei1876-1 Julia 275,360 *

Iar dupd conventiune, când taxa a fost redusd la2 lei 35 bani 0/0, afläm :

1876 IuliaDecembre 1,027,6501877 (intreg) 2,577,4671878 3,880,7831879 2,589,1741880 2,939,787

Adia uii. introducere de 4-5 ori mai mare 1).Nu numai Austria ci toale tèrile Europei s'au fo-

losit de conventiunea incheiatd cu cea cdciincheinduse mai apoi conventiuni i cu cele-l-alte

ele au fost toate Iratate dupd natiunea cea maifavorisattl, Austria, §i nici puteam face alt-fel de oarece interese politice importante ne sileau la aceasta!

Tahloul general p. VII.

*

tOri,

.

d'intrd,

*HDIWONODa MILLS

Impo

rt

Esp

ort

1872-1876

1876-1880

1872-1876

1876-1880

Aus

tro-

Ung

aria

18

2,66

8,09

0 66

1,83

4,00

0 26

9,86

0,00

0 35

7,83

5,00

0

Eng

liter

a .

. .

112,

452,

000

214,

352,

000

73,7

62,0

00

175,

424,

000

Fran

cia

. .

. .

68,5

77,0

00

109,

711,

000

78,9

62,0

00

86,3

30,0

00

Ger

man

ia .

.

27,2

80,0

06

114,

371,

000

4,43

3,00

0 4,

548,

000

Tur

cia

49,1

02,0

00

36.8

94,0

00

159,

085,

000

183,

393,

000

Alte

Sta

te .

. .

32,7

07,0

00

118,

754,

000

110,

366,

000

150,

748,

000

g C

I, -

CD

C

Z

. a

1-3

pc

5 p.

, .

CD

CD

>

cn

,.: 5

o

z a)

g

,, C

D

.:- l'

C).

r Z

in

a ...

C

"..

O

b.

CP r.,

ic

.4

CD

Pi,

0 C

D

0 C

D

" 0

.1

Ct

5.

,...

cp

Gu

CD

II

, 'd

CD

cD

P

CD

0

Is'

2 oc

.g

. ,-

, .4

c,

., ,..

, C

D

CT

) :

0 P

'''

cn

cp

'0

CD

C

D

Z C

I)

.r.n

E

n '"

" C

D 0

.-.

CD

0...

- ..7

...

.1<

3 C

D

w

Z,-

--

O

p C

P-i

O

.. PI

r

,-.

CD

C

D

,

STUDD ECONOMICE. 181

Din acest tablou 0 din cele spuse mai inainte re-sulta:

1. Ca la toate statele cu care facem comerciu s'amarit cifra irnportului de la conventiune in coace ;la Austria insa inteua proportiune cu totul abnormade vreme ce importul ei pentru cei 41/2 ultimi aniintrec p'acel al aceleia0 perioada inainte de con-ventiune cu 479,166,000 lei, pe cand sporul impor-tului la toate cele-l-alte state impreund nu calca pestecifra de mai inainte de cat cu 261,810,000 lei.

2. C. de 0 constatarn 0 la esport un escedentpentru ultima perioada, acesta este cu mult mai micde cat prisosul importului. Care Austria am espor-tat numai cu 87,975,000 mai 'mult de cat in peri-oada inainte de conventiune, i care toate statelecele-l-alte numai cu. 173,638,000 lei.

3. Numai in Turcia, care este in privirea eco-nornica aproape in aceea0 stare cu noi, sporul co-merciului a fost normal, crescand in mod propor-tional la import ca 0 la esport. La toate cele-l-altestate crescerea importului este cu totul in dispro-portie faá cu esportul.

4. C6. pe cand sporul importului provine mai a-les din immultirea marfurilor introduse, a caror pret,se reduce necontenit, sporuresportului n'are de can-sa na immultire a obiectelor esportate, deci uà cres-cere a productiunii tèrei, ci o sporire a pretului lor,provenita din scumpirea generala a obiectelor dehrana.


II.

Cum am spus'o §i mai sus, la prima vedere spo-rirea gat de insemnata a comerciului Wei noastre,lia chiar §'a celui de importatiune, se pare a fi fo-lositoare pentru starea bogOei noastre. Intfadev6r,dacg. eumparam mai mult, este c'avem de undeeump6ra; s'au Wit in poporul nostrii trebuintele maiculte §i. deci el cauta ali procura mai multe obiectecare sg-le multumeasca. Pentru ca poporul nostrus6 consume mai multa incaltaminte §i. mai multetegturi de bumbac sau de lana, trebue ea mai multioameni s6 umble incaltati sau sg se 'mbraca cu a-semene tegturi. Economia politica liber schimbisthinvata ca nu este de importanta numerarul ce Infrasau ese dinteua tara, ci marfurile care represintäadevgratul capital in cat, dupa teoriile ei, 11 atiunea

aceea va fi mai bogatit care va importa mai malt,caci ea introduce valori reale mai insemnate in si-nul gu.

Dac'ar ar fi a.a. §i. daca importarea sag esporta-rea metalelor pretioase supt forma banului n'ar jucanici un rol in economia popoarelor, pentru ce atunci,in practica Orilor, chiar ,'a celor mai culte, se puneatat pret pe mantinerea .i sporirea numerarului ?Ce 'nteles ar avea atunci sfortgrile Austriei pentrua ne impune conventiunea din 1876 ? Atunci sporuleel atat de estra-ordinar al strecurarii marfurilor eiin tara noastra ar fi un rèu pentru dOnsa, caci arscoate din trupul ei valori reale §i le-ar inlocui cu


acele fictive ale banului! U. asemene ipotesd estecu neputint.ä, de vreme ce nu se poate ca fabrican-tul austriac s6 doreascd a r6mane cu obiectele fa-bricate in magasiile sale, de vreme ce de sicur fiä-care din ei i§i gasesce un folos insemnat in vinza-rea acelor obiecte in Romania. Num6rul fabricelorde pieldrii i de 'nedltäminie, acela al celor de ie-s6turi sau obiecte de metal a trebuit s6 sporeascd ;s'au creat societtiti pentru intreprinderi industriale.ale caror actiuni dau urt dividendit bunk celor cele posed; lucrátorii gdsesc muncd i aceasta e totmai bine platitä ; drumurile de fer scot cu prisosinta.cheltuelile lor, fiind-ca, au ce transporta, i 'n generebogätia provinciilor austriace, in care se fabrica o-biectele ce s'aduc in Romania, au trebuit s6 creascd.Intr'adev6r, Romania primesce in schimbul nume-rarului ce-1 tramite pentru obiectele industriale, va-lorile coprinse in aceste din urma ; dar este ua. deo-sebire insemnata. intre ceea ce dd i ceea ce pri-mesce : ea da' nisce valori ce na se consumel, pe candacele primite de dansa se consumci prin intrebuintare.Pärechia de cisme cump6ratä de la fabricantul aus-triac nu mai valoreazd nirnic peste dou6 sau treiluni, pe cand banul ce l'am dat pe acea marfd,mane, cel putin .in privirea cdOigalui realisat, un fo-los nettigaduit i nedestructibil.

De unde provine sporirea de putere curnparatoarea Wei ? Noi credem ca de la cu totul alte impre-jurdri de cat de la ua. sporire de bogittie a ei, a-

1.6--


nume: de la stingerea tot mai deplina a industrieicasnice, rame0ta a timpurilor mai vechi. Cu cat seeftinesc productele streine cu atat masa poporuluigasesce mai indemanatic a cumpara obiectele de careare nevoe, de cat a M produce singura. Teranul maiales 10 trage mai toate lucrurile de care are nevoedin Austria, 0 aceasta putend, prin scaderea vamei0 a pretului transportului, se-i le venda molt maieftin, el le cumpara de acolo, lasand in parasireindeletnicirile industriale care 'i indestula alta date.aceste nevoi. In Mc de a topi sumane in piuele lor,teranii le cumpara d'a gata de la Bra§ov; in Mc dea stoarce uleiul din sementa de canepa, a impletifranghia i sfoara din vitele ei, atese panze pentrucarna0 in stativele lor, ei le cumpara la balciuri sauin targurare de la negutatorii ce le aduc din teristreine. De aceea chiar gasesc ei de prisos a se 'n-deletnici cu oare-care culturi din care ar trebui sescoata ei singuri productul industrial, precum canepasau albinele, ci prefera a'0 procura productul doritde a dreptul din terile streine.

S'ar putea obiecta ca ce rèu ar 4 inteua ase-mene stare _de lucruri, de vreme ce Romanul cum-pcird mai eftin de la strein de cam ar putea producesingur?

Pentru a putea vedea uncle ste, neajunsul unei a-semene positiuni, trebuesc premise cate-va conside-ratiuni generale :

Munca terei noastre este ue. mance. primitive., in

STUDll ECONOMICE. 185

care puterile intelectuale joacá un rol foarte märgi-nit 0 care este produse, aproape numai cat de acelefisice. Teranul, care duce de coarnele plugului, nuse deosibesce mult in munca sa de boii ce tarasccu pa.0 greoi unealta dupe. den0i : TWA munca a-gricultorului este mai mult ue. munca. fisica de catintelectuala, 0 isbanda siliAelor sale, sau infrange-rea nenorocita, nu este datorite unei lucreri a inte-ligintii sale, ci unor imprejurari care sunt mai pre-sus de puterea omeneasca.

Munca manual e. are inse. fat e. cu cea intelectualadoue lipsuri capitale. Obosesce mai mult 0 ca res-platä a oboselei celei mai crunte aduce caVigul eelmai minim. Dacä asemanem ce *age. un agricul-tor cu ceea ce c4tige, un industria, un profesio-nist liberal, un om de sciinta sau un artist, gásimce folosul ce isvorasce din O. indeletnicire este cuatat mai insemnat cu cat densa este mai ideale,.

Pentru a ne convinge de natura muncei noastre,n'avem de cat se aruncem ochii pe tablele impor-tului 0 a esportului Romaniei.

Dintre aceste nutnai 5 categorii inNi§eaza unprisos de esportare 0 aceste 5 categorii sunt toatecompuse numai din materii brute: Fdinoase, animate

produse ale acestora, legume fi fructe care insu-meaza la

Import Esport

11,670,000 lei 0 la 192,764,000 lei.

pi


Categoriile care dau un prisos la import sunt mainumeroase i infat,i§eaz5. toate obiectele lucrate, pre-cum : Materii producte tecstile, Hdrtii, Lemneobiecte de lemn, Minerale, Uleiuri, Cofeturi, Productechimice etc. etc. a cAror sumit se urea. la

Import Esport

243,666,000 lei i la 36,154,000 lei,S. ne gandim pulin la cat muncesce poporul nos-

tru pentru a produce nisce valori pe care, in sinulunui altuia, ui mic6. parte numai a poporatSei e instare a le produce. La noi muncesc locuitori unuidistrict intreg timp de mai multe luni, de dimineatApen' in sara.. ar§i de soare sau udaii de ploae, pen-tru a pläti ceea ce cate-va fernei din Paris ne tra.-mit ca mode pentru damele din societatea noastraiculla ; alt district muncesce d'asemene pentru a pro-duce cu ce s plAteasca, inealtAmintele ce ne yindin Austria i un al treilea pentru a cumpera totde acolo teseturile de lank sau de bumbac. Toatdmunca terii noastre se duce in schimb pentru u por-tiune foarte neinsemnatd a muncii altor teri.

Datele statisticei ne pun in stare a face un calculcare va areta cat de jos este pretuitil munca noastràfejt cu aceea a celor-l-alte teri. .tka. Anglia tramitein t,ara noastra. milrfuri pentru 57,000,000 de franci.Esportul total al acestei t,eri flind de 4,787,000,000urmeath ca ea trämite in Romania a 83-a parte a mun-cii sale. Noi esportam in Anglia pentru 56,000,000de lei, ceea ce represinth. d 4-a parte a esportului

pi ei


nostru total care este de 218,000,000 de lei. Prinurmare a patra parte a muncii noastre merge de plei-tesep a 83-a parte din maim poporului engles.

FAcOnd acdasi calcul pentru Austria, gäsim cgpe chnd Austria ne trgmite numai a 10-a parte aesportului ei, noi ii trAmitem in schimb a 3-a partea esportului nostru; iar Franciei ti tramitem a 8-aparte pentru a 176-a parte a esportului ei ; i së senoteze c aceste trei teri impreung, Anglia. Aus-tria si Francia iepresintg 79 la sut 5. din totalitateaesportului nostru.

Vedem deci chtä muncg romhneascg este de ne-voe pentru a plgti nisce fractiuni asa de mici demunch sträing. 1).

Fara' indoialg cg ug asemene stare de lucruri estedin cele mai dilunatoare pentru economia noastritEuropa apusang arunca asupra noastrh. munca ceamai grea si mai obositoare a agriculturii i pgstreazgpentru dOnsa munca cea mai nobild. acea care facemai multh economie de puteri §i mai .bine resplgtitha industrii. Cu alte cuvinte in societatea cea mare Eu-ropeang noi Romhnii suntem insgrcinati cu munca ceamai grosolang, avem rohil eel mai injositor, eel maiapropiat de animale sau de masinele farg consciintA ;suntenz redugi la starea de ilofii civilisafiei.

Cifra poporatii nu poate fi luatI in consideratie, cAcila noi muncesce aproape tot poporul iar la Wile dela care importArn numai u5, mica parte, acea indus-trialA.

I).

188 STUDII ECONOMICE

III

Felul muncei poporului nostru il mai espune 0la alte neajunsuri, care trebue notate aici pentru avedea, daca starea in care ne gasim este IA starepriincioasa, 0 deci daca sporirea comerciului este-rior nu ascunde alt-ceva in cifrele sale de cat im-bogatirea poporului nostru.

Observam ca productele create de silintele noas-ire find de nä natura bruta, trebue uä mult mai

mare catime de aceste pentru a represinta ua va-Mare pe care un product industrial il cuprinde inun volum sau IA greutate foarte mica. Cate chilede gram nu sunt oare cuprinse in ul bucata de catifea, sau in IA trasura de lux ! Daca consultam da-tele statistice vedem a greutatea produetelor espor-tate din lam noastra. catre cele sträine este, afarade vite, de 1,308,053, tone (de 1000 de kilograme)pe cand greutatea celor importate la noi este de304,246 tone. Asemanand aceste catimi cu valoarealor in lei (pentru cele esportate 206,768,000 lei 0 pen-tru cele importate 251,803,000 lei) avem in mijlociu828 lei pentru tona de importatiuni 0 numai de158 lei pentru tona de esportatiuni. 1)

Forma deci in care Romania espoarta munca safind IA forma grosolana, volumul 0 greutatea mar-furilor este aproape de 6 ori mai mare de cat acelal marfurilor importate, de unde urmeaza ca costul

1). Tabloul general p. VIII.


transportului va fi mult mai insemnat pentru duce-rea esportului la locurile de consumatie de cat pen-tru aducerea importului in tara noasträ.

Costul transportului ens6 este pus in socotealaunor persoane deosebite, duprt cum este vorba deproducte brute sau fabricate. and este vorba deproducte brute, costul transportului este pus in so-coteala vin4gtorului, pe cand la cele fabricate el esteadaos pe langl pretul vinzarei, §i este deci pus insocoteala cumpärätorului : cu alte cuvinte cand noitransportnn grane in strAinëtate sau cand importhmobiecte fabricate din t6rile strëine, tot noi platimtransportul acelor lucruri. Causa acestei deosebirieste u§oarl de inteles : grane se produc mai multsau mai putin din toate 16rile §i se formeazh unpret mijlociu, peste care nu se poate sui pretul bor.Prin urmare cu cat vin mai departe, cu atata sereduce pretul lor de cumphratoare, deducendu-sedin el costul transportului; din contra fabricatele defer engles, catifelele francese, ornicele de Genevaetc. etc. se produc numai in acele tèri §i deci oricat de departe am voi së le ducem, intru cat voimsë le avem tocmai pe acele, s6 'ntelege ca. trebueca doritorii de a intra in posesiunea lor s6 pläteascacostul strAmutarii bor. Granl nostru nu l'am puteatransporta in China, din caus5, crt costul transpor-tului ar absorbi cu totul valorea so, pe cand Im-p6ratul acelei tëri poartl la bran un ornic din Ge-neva sau din Paris al carui transport l'a plata pe


langä valoarea juvaerului. Din aceastd. analisd re-sultä c. noi perdem din munca noastr u. _partefoarte mare care se duce in cheltueli de transport,pe Cand strdindtatea trarnitAndu-ne rndrfurile ei involum greutate redusd, nu ne impune u chel-tuiald de transport asa de mare si deci inlesnesceeftindtatea obiectelor i ndvdlirea lor tot mai nume-roasd in taxa noastrd. Este de luat aminte inaintede imbundtätirea mijloacelor de comunicatiune, in-dustria casnica a tèrei -noastre era protegiatà prinensdsi greutatea i scumpetea transportului, care nr-cand pretul marfurilor streifie, nu le punea la in-demdna pungei fid-cdruia; de aceea ruinarea indus-triei private dateazd la noi mai cu sarnd de la in-troducerea drumurilor de fer.

Munca poporului nostru apoi cu toatd incordareaputerilor sale nu resplAtesce in tot-d'a-una silintelepuse intru producerea ei ; trebue ca i atmosfera cucapriciile ei s ne fiä priincioasd; alt-fel vedem ade-seori intend zi perind osteneala unui an intreg. Na-tura Onse a muncei in sine cere -ca osteneala pusdse' fid resphitita, cdci munca tot-d'auna se 'ntreprindein vederea unui folos. Afard de efectul material ne-norocit ce 'I are perderea zadarnicä a unei munci,ea mai are si un efect moral. Intr'ud tard cu in-dustrie mai intêiu perderea nu poate fi nici uà datdgenerald, cci industria pune la Inc macar in parteperderile suferite de agriculturd; apoi variarea ensusi

si

STUDII FICONOMICE. 191

a culturilor agricole imputineazA pericolele perde-rilor.

Munca agricolA este apoi d'acelmi fel. Produc6-torii de grâne n'au nevoe unul de altul; nu se 'n-chiag legAturi intre oameni prin incruci*area inte-reselor, ci fiA-care atom al societNii stA deslipit deatomul de alAturea. In tara industrialA fabricantulde postavuri are interes de esploatatorul de oi, deproprietarul p4unelor, de boiangiul ce pregAtesceboielele pentru stofele sale, d'acel ce cultivA plan-tele pentru boiele, de fabricantul de mmini. Acestala rindul s'6u are interes de proprietarul sau esploa-tatorul minelor, de lucratorii din acele mine, de in-ginerii ce le diriguesc i ma mai departe. industriaprocurà deci un chit care leagA strins impreura princomunitatea intereselor materiale pe membrii unuipopor, pe când munca brutA a agriculturii 16s6 ele-mentele sociale inteul isolare care pune in pericolchiar esistinta lui nationall.

Sporirea importului deci in fara noastrci nu in-samnd crescerea bogdtii, ci stdrpirea tot mai deplinda muncii mai fine a poporului, indreptarea indelet-nicirilor sale tot mai mult cdtre ?maim brutd mul-

ponirea nevoilor sale prin importul tuturor lucrurilordin Wile strdine.

Dacg ar fi ca sporul importului s decurgA dinuA imuliire a bogriliei ièrii, ar trebui ca importulsë #nA pasul cu esportul, §i. noi vedem din potrivAcA cifra esportului s'a urcat foarte put,in, i O. a,-

si

192 MINI ECONOMICE.

ceastA. urcare clliar nu provine din nä inmultire aobiectelor esportate, ci din ua adaogire a pretului lor.

Nu trebue eng s6 credem ca pretul obiectelor dehrand se poate urea la nesfirsit. Este un macsimumpeste care el nu poate trece nici nä data. Prin ur-mare ua crescere a sumei esportului nu poate fi

asteptata numai de la urcarea pretului, ci trebue sëprovinä de la nä inmultire a catimelor esportate.

Nu e vorba, va trece Inca mult timp inainte caesportul Orii noastre së cuprinda si obiecte indus-triale. Dar daca n'am putea esporta d'asemene, eelputin s6 le producem pentru trebuintele noastre, sërafinam munca noastra macar penë inteatata in cats6 serveasca la intampinarea nevoilor celor mai decapetenii ale trebuintelor vietii; së nu mai legamboii nostri cu fringhiile impletite in Austria sau Ru-sia, së nu mai aprindem opaitul cu oloiu stors inAustria, s6 nu mai punem pe spatele noastre sumanefabricate in Brasov.

and se va fi pus basa unei miscari industrialein taxa noastra, cladirea edificiului industrial se vaface de la sine. Incetul cu incetul munca noastrase va rafina din ce in ce, si vom deveni si noi uncentru de esport pentru popoare mai inculte de catnoi, acele din peninsula Balcanilor si apoi acele dinAsia.

Eacà pentru ce spuneam mai sus el urcarea ci-trii comerciului esterior putea së coprinda cu totulalt-ceva de cat crescerea bogatii tkrii noastre.

STUDII Ecorroica. 193

Iv.

Din lucrurile importate 0 esportate de tara noa-stra vom putea deduce alte multe sciinte foarte pre-tioase asupra starii economiei sale.

Tara noastra de 0 da un esport destul de insem-nat de animale, importeaza. ins& 0 d'acestea pen-tru cifra de peste 3,500,000 lei. Lucru insa destulde curios, t6rile din care importeaza sunt d'aceleace nu posed nisce rase deosebite, ci s'apropie prinfelul animalelor lor d'acele ale noastre. Caii se im-porta. din Austria 0 Bulgaria. Cei importati din Ru-sia sunt numai cai pentru qtire si cei 40 importatidin Turcia nu pot fi nisce soiuri deosebite, de vremece valoarea lor mijlocie este numai de 175 lei unul.Taurii pentru sgmant.ä s'au introdus, lucru neauzitla IA taxa agricola ce-0 mteapta bogatia de la vi-tele sale, numai 4: 2 din Austria 0 2 din Bulgaria,de valoare de ate 300 lei unul. Traci numai dinAustria, Bulgaria, Rusia 0 Serbia. Nu se vede niciun cap de vita introdus din Anglia, Francia, Olandasau Svitera, prin care sä se tinda la imbunatatirearaselor indigene. Aceasta imprejurare area inteuatrista lumina spiritul de care sunt insufletiti agricul-torii nostri. Ei neingrijesc tocmai de interesul capi-tal al unei teri agricole, crescerea 0 esploatarea vi-telor, pe and in t6rile apusene ale Europei cres-cerea vitelor este obiectul celor mai neobosite opin-tell. De asemene nu vedem sa se fi introdus vr'uaimbunätatire a raselor odor noastre, de vreme ce

13


berbecii si oile introduse provin numai din Austria,Bulgaria si Rusia si nu se vede nici lei bucatA derasa englezA, singura care prin caracterul ei s'arpotrivi pentru cruciarea raselor noastre, imbunAtA-iindu-i calitatea Mei. 1)

Neingrijirea culturii vitelor s'aceea a productelordate d'acestea, mai ales in partea Moldovei, face deuntul cel bun s'aduce din Bucovina, in cat trebues'asistAm la rusinea cea neauzitA ca tia. larA agri-cola sa. importe unt d'aiurea pentru trebuintele lo-cuitorilor sei 2). Asa glsim unt importat din Aus-tria pentru suma destul de insemnatA de 144,438lei, pe cand noi esportAm cAtimi ceva mai mari nu-mai cAtre Bulgaria (118,000 lei) 0 cAtre Turcia(64,000 lei).

Branzeturile din potrivA au sporit esportul lor in-tr'un chip insemnat. In anul de care ne ocupAm(1880) cifra totala a esportului a fost de 5,353,075lei noui, pe cand anii dinainte ce i-am putut culegearatA numai urm6toarele sume:

1). Cati-va proprietari din partea Moldovei introdusese.cu cati-va ani in urma, mormoni din Spania, incercaregresita, de vreme ce aceasta rasa dintena china caldanu se putea deprinde cu gerurile noastre. Vazênd cänu reusisera, s'au lepadat d'asemene intreprinderi.

2). Observam ca branzeturile, find fabricate in diferitesoiuri, importarea lor nu este estra-ordinara. Aceea auntului ing, nefiind deosebita de cat prin calitatealaptelui sau ingrijirea pregatirii, nu intelegem pentruce n'am fi si noi in stare sa producem de cel mai bun.

STflDII ECONOMICE. 195

1864-1,109,464 1. n. 1871-1,109,613 1. n.1865 797,151 * 1872--1,128,2541866-1,121,863 1873-1,437,2351867 336,008 1874-1,470,0001868 247,970 1875-1,450,000 *

1879-3,499,000 lei noui.ObservAm totuli cä cea mai insemnata cAtirne

a branzei noastre s'a esportat care Turcia, 3,320,385lei noui, in cat sporirea esportului nu provine dela IA productiune mai ingrijitA a branzeturfior noa-stre, ci de la imprejurAri favorabile esportului lorin acea tarl mai necultA de cat noi.

DacA ins. brAnzeturile mai aruncá putina viatAin comerciul nostru de esport, importarea cartofilormai c'ar putea sA te faca. sA perzi ori-ce increderein puterile productive ale poporului nostru. Untuleste inca un product fabricat, i s'admitem ca me-todele superioare ale pregAtirii sale nu sunt cunos-cute RomAnilor, i cA d'aceea ar fi nevoiti a im-porta eel bun din Austria. Dar cartofii ! acestia suntun product curat agricol. SA nu fim in stare a pro-duce cartofi buni in Ora noastrA i sA-i import:1md'aiurea, aceasta intrece toate a0eptarile! Duptt catse vede, tam noastrA nu vrea sa fie nici macar taraagricolA in adeveratul inteles al cuventului, 6-0 vamargini tot mai mult silintele sale nurnai i nurnaila producerea graului s'al popuoiu1ui. Cartofii irn-portati din Austria ating cifra de 2,314,000 chilogr.

suma de 185,000 lei.§i


III aka culturä ce ar putea sr). indestuleze tre-buintele tèrei noastre §i sa. dea §i. un prisos pen-tru esportMiune, este harneiul. Se scie di in timpu-rile din urmit consumatiunea berei a luat propor-tiuni foarte insemnate in tara noasträ ; apoi ea for-meazä, pentru a zice ar, Mutura nationala in sta-tul vecin, imperiul austriac. Pe thug trecerea decipe care hameiul l'ar gbi la fabricele indigene debere, s'ar mai putea esporta IA cAtime oare-caredire fabricele streine. In loc d'a vedea cultura ha-meiului practicata la noi, gAsim ctt aproape tot ha-meiul intrebuintat la fabricarea berii este importat,§'anume din Austria, pentru suma de 84,153 lei 1),

tifrä insematoare and e vorba d'un asemene ar-ticol !

1Jä culturä care lipse§te mai cu totul in Ora noa-str6. este aceea a cdnipii fi a inului. Aceste plantechiar unde se cultivä, se face aceasta nurnai pen-tru sämintele lor, care se espoartä din tara noastrápentru a se intoarce sub formA de oloiu. Modul cul-turii este mai ales aruncarea haldanilor prin lanu-rile de popuriu. Catimile de s6mantä esportate suntdestul de insemnate. In 1880 s'a esportat pentru3,104,000 lei noui §i anume in :

Austria 529,300 lei nouiBulgaria 16,300 ,Anglia 857,000 ,

E). Tabloul general p. 104.


Francia . . . 1,461,400 lei nouiGermania 5,000Grecia 470Rusia 60,400Turcia 134,500 )..

Din potriva. materia tecstill din anepN. 0 in nueste mai de bon cultivath la noi in Ora, de vremece pe bang insemnatele importuri de franghii 0 desfoarA care se urea aproape la 2,000,000 de lei, semai v&I impártite inc. i materie bruth de eanep5.0 in, care sluje0e la diferitele noastre trebuint.e.Tabloul general al comerciului infati§azä urm6toarelerubrici despre importul §i esportul materiei prime aplantelor testile:

Caneid 0 in verzi, Import Esport

uscati sau topiti dar ne-melitati, juth., abaca . . . 638 lei noui

CAnep5. 0 in melitati,peptenati sau nu; altide anepá sau in . . . 155,218 904 lei noui

Fire de in 0 de ea.-nep5. simpla, neinAlbite,albite sau vapsite . . . 55,765

Fire de in 0 de ea.-nepg. resueite, nein6lbitealbite sau vapsite . . . 264,559 200 2).

t). Tabloul general p. 104. Observgm ins cg. cea maimare parte din semintele oloioase o represinta. rapita.

3). Tabloul general p. 144.

.

.

.


Alaturea cu cultura inului §'a canepei, credern cas'ar putea incerca in taxa noastra i aceea a bum-bacului, planta ce se poate aclimata la noi unde ve-rile sunt a.a de calde in cat dênsa ia un caractertropical, cu atat mai mult ca toamnele sunt de o-biceiu lungi i calde in cat ar avea tot timpul a coaceboabele sale care crapa pe la sfaritul lui Septem-bre. In anul 1864 Februariu ministrul de lucraripublice recomanda in la circulara care prefeci a-ceasta cultura I); dupe cat se vede inca nu s'a fa-cut nici uä incercare serioasä d'a se aclimata aceastäcultura care dupa natura ei ar trebui numai de catsa prospereze in lara noastra.

V.

Ua luare arninte deosebita trebue data vinurilor.Cu toat6. reducerea cea insernnata a tacsei de im-port, vinurile austriace n'au pätruns in tAra noastraintr'un chip estraordinar. Suma esportului mai Ca-junge pe aceea a importului (731,000 lei contra775,000 lei). Intre anii 1871-1875 importul a va-riat intre 314-718,000 lei noui, iar esportul nu s'asuit mai sus de 353,000 lei noui, in 1874. Vedemdeci in aceasta privire ua sporire imbucuratoare.Ea provine mai ales de la imprejurarea cà, pe candmai nainte esportul vinurilor noastre se facea nu-mai in Austria §i Turcia, in anul 1880 ga.sim ua

1), Analele econornice pe 1864 p. 53.


insemnata Mame esportata in Francia, de unde pan'-acum numai importasem asemene Mutura. Cifra vi-nurilor esportate de noi in Francia in 1880 se ureala 384,000 lei. Aceasta poate proveni din mai multecause ; cea d'ant6i ne pare a fi devastárile Mcutede filocsera in viile Franciei. Totu-§i observgim §'aicica nu scim esploata indestul positiunea noastra. Vi-nurile noastre sunt cunoscute in tard, ca superioaremultor vinuri straine. Dach le am trage in butilci,fard indoeald ca, le am vinde c'un pret mult maiurcat §i, dupd esperiinta Mora in tall, vinurile noa-stre suporta foarte bine punerea in butilci. Din ta-bela esportului vinului nostru, observam ca, tot vi-nul esportat era in butoae, pe cand mare parte dincel importat este in butilci. Se intelege ea ar fi denevoe §i oare-care pregdtire a vinului nostru, spre a'lpotrivi mai bine cu gusturile strainilor.

Avem atatea pdduri de brazi §i totu-§i reina i

smala este importatd la noi in lara, in loc d'a es-porta noi catre 16rile ce nu poseda asemene arbori.Aa gdsim aceste materii importate pentru cifra de296,000 de lei in 1880, pe cand esportul lor estemai nul (1,044 lei) §'aceasta probabil numai cat uareesportare a celor importate d'aiurea.

S. venim insa la doud obiecte ce altA data alca-tuiau nisce adevèrate isvoare de boeitii pentru te-rile noastre, pe cand erau despartite, §i. care acuman secat aproape en totul : ceara §i matasa.

Asupra cerei este sciut ca in timpuri mai vechi

.


ea forma unul din obiectele principale ale esportu-lui nostru, dup ri. ce, se intelege, erau multamite tre-buintele interioare ale tèrilor, care p'atunci, din ca-usa timpurilor religioase, consumau mult mai multa.cearA. Una din dArile obicinuite ale 16rilor noastreera dijmuirea stupilor. Francesul Peyssonel, care avisitat tèrile noastre pe la 1780, spune urinètoareledespre productia cerei: Ceara este articolul eel maiinsemnat al comerciului de esport al Valachiei ; eaeste d'uä calitate foarte frumoasA catimea ei esteimensA., 1). D'un sir de ani cultura albinelor a de-cazut din ce in ce i astazi productiunea mierei s'acerei nu ajunge nici macar pentru indestularea tre-buintelor interne, in cAt suntem nevoiti sä importAmaceste articole din tèrile strAine. Asa tabloul gene-ral ne aratil ceara importata, nelucrata sau in fa-clii, pentru suma de 380,000 lei noui 2), introdusAmai ales din Austria.

D. loan Ionescu atribue decaderea comerciului u-nei imprejuari, ca.: «de la pacea de Adrianopole,turcii fiind respinsi din tërile romAne, s'au stricatmierAriile i d'atunci n'au mai esit negutatori de miereca sa stimuleze pe cultivatori a produce s'a at-a deintretinerea albinelor, 3). De si fara indoialit a indepartarea Turcilor, cari sunt mari consumatori de

1). Sur le commerce de la mer noire, Paris, 1787, vol. II,p. 185.

2). p. 130.3). Sectiunea de agriculturk Bucuresci 1870 p. 366.

c

§i


miere, au trebuit A. jigneasca mult cultura albine-lor, totu§i observam ca ea ar fi putut persista ma-car pentru multämirea nevoilor launtrice ale popo-rului roman, dad. Austria, prin introducerea uneinoui metode in cultura albinelor, n'ar fi isbutit a ef-tini productul lor atat de tare, in cat cump6rarealui din statul vecin costa mai putin de cat acel ceia na§tere in tara. Metoda cea noug este aceea alui Dzierson, care in loc d'a ucide albinele pentrua lua mierea §i. ceara, prin ajutorul unor rafturi mo-bile, introduse in stupi, le furl aceste producte §isilesc ast-fel p'aceste insecte laborioase a umple dinnou rafturile stupior cu sucurile florilor. Guvernulaustriac §'a dat silintele cele mai man pentru ar6spandi aceasta metoda §i fara indoeala, di dac .

s'ar lua aceemi mësura §i de guvernul nostru, amvedea iar4i impamOntenindu-se cultura albinelor.Cartea lui Dzierson in care simt coprinse principielemetodei sale este intitulata: Butionelle Bienenzucht,Brieg 1861.

Cultura meltdsei a strälucit numai cMi-va ani intara noastra, pentru a disparea iar4i MIA a lasaurme de esistenta §i. observam insa ca tara noastraeste foarte potrivita prin clima ei, foarte calda intimpul verei, pentru asemene cultura; nu mai pu-tin §i prin aceea el agudul, care da nutretul na-tural al viermilor de mëtase, crcsce la noi in con-ditiile cele mai bune. E probabil cä din timpurilecele mai vechi se obicinuia a se cultiva un soiu do


vermi de mAtase mai grosolani care produceau bo-rangicul din cari terancele noastre FAceau impo-dobirile lor. In 1851 guvernul yalachiei introdusesemant,A milanezA i vermii ace§tia, cari dau uA ma-tase mult mai finä, se aclimatarA la noi cu cea maimare u§urintA. In 1857 d. George Coemzopulo dusela Lyon probA din mAtasea noastrA §i, dobendindincurajAri, intemeil in Bucuresci u. societate pen-tru cultura mAtasei, aducênd din Francia i uA ma-§ing. de tors precum i nisce lucrAtoare franceze caresA invete pe femeile noastre torsul firelor de ma-tasä. Societatea cumperA in anul 1860 zece mii deocale gogo§i de matase din care toarse 409 ocalemAtase de cea mai finA calitate, pe care o vêndula fabricele din Lyon 1). Tot-d'uA-data insA, pe langAvenzarea mAtasei §i. a gogo§ilor, cultivatoriiobservarA cA semanta vermilor se vindea c'un pretmult mai mare i incepura a produce semant6 totmai multa, pArAsind producerea gogo§ilor. Ivindu-setocmai atunci uA boala in verrnii de rnatase ai Fran-ciei, negutAtorii d'aici umblau dupa semanta in toateterile liimii, i venira §i la noi, incurajand prin in-semnatele preturi ce le ofereau pentru semint,e, pro-ducerea acesteia, care esclude pe aceia a mAtasei,in cat in curend tot,i cultivatorii t,rei noastre s'a-pucarà numai de cultura semintei. Sumele pentru

1). Analele economice 1860 trim. IV. p. 59.

'yi

nostrii


care s'au esportat gogosi seminte de la 1858 Ma-inte sunt urmètoarele :

1858 2,592 lei vechi1859 34,526

si sèmanta 300,3001860 100,443

gmanta. 904,143In 1861. epoca cand venisera pe la noi neguta-

torii francezi esportul se urea la cifra de 202,482 1. v.Pentru gogosi i pentru seminte la 3,481,781 *

In 1862 esportul total se urea la 11,300,278Esportarea s6mintei era datorith unei imprejurari

esceptionale, boala vermior din Franeia, i ua datacu incetarea acestia, trebuia sa scada. i esportulcel insemnat de gmanta ce se Meuse pên'atunci.Aceasta se prev6zuse de compania s ericola, carecern ca guvernul s opreasca esportarea semintei,pentru a sili pe cultivatori la productiunea gogosi-thr, dar fu refuzaki ! Ce se intampla.? Boala ver-milor inceta in Francia i saminta nu mai fu can-tata. Esportul cazu cu aceemi repeziciune cut carese suise.

Asa in 1866 se coboara la 751419 1. v.in 1867 1,341,718 *

in 1868 388,718in 1871. 523,199in 1872 68,350 *

In anul 1880 nu se esporta de loc nici gogosinici sërnanta de vermi de mètase, ba chiar se im-

§i

.

.si .

.

.


porta borangic 1). Cultura acestei insemnate ramuride inavutire este deci cu totul stinsa. Inflorirea eiins/ din trecut trebue sa ne imbie a face inca uadata. uá incercare §i. folosindu-ne acuma de esperi-enta doMndita, sa nu mai recadem in greplele dealta data.

VI

Dupa ce am cercetat conform datelor comerciu-lui nostru lipsurile culturilor noastre §'am arètat incotro trebue s ne aplicam siineIe spre a le 'n-drepta, sè cautam acum, prin mijlocullèuz, a ne da sama de starea industriei noastre, saumai bine care sunt industriile ce s'ar putea intro-duce mai cu u§urinta §i. folos in Romania.

Noi esportam din tará u. multime de obiectebrute, care se 'ntorc inapoi supt forma lucrata, ast-fel ca noi platim strèinatatii fasonarea lor, pe candcea mai elementara economia ne arata c'ar fi multmai folositor a preface noi 6n§i-ne materiile primein obiecte fabricate, ca§tigand tot locuitorii tërei noa-stre c4tiguri1e fabricatiunei.

.A§a noi esportampiei brute in valoare de 4,910,000lei i importam piei lucrate sau obiecte de pielariepentru nä suma de 7 ori mai mare ; 28,299,000 delei 9.

I). Tabloul general p. 140.u). Tabloul general. p. XIII,

ea-

STUNT EC'ONOMICE. 205

Din acest import insemnat, 5,000,000 de lei cadasupra pieilor ordinare argAsite ce se reIntorc intarti, iar 2,000,000 asupra pieilor fine si 8,500,000de lei asupra incqAmintelor. D'aici se vede preabine O. argAsitul pieilor nu se face de cat cu totulesceptional in tarA la noi, si mai numai in Bucu-resci, unde tAbAcarii se mai indeletnicese cu aceasttiindustrie. LTA altA dovadA de slAbiciunea acestei in-dustrii este neinsemnata cAtime de materii de argA-sit importatA in WA, 84 de chilograme pentru 259de lei 1). Nu pretindem ca Ora noastrA sè pAsascAd'u 6. data la argAsala pieilor fine; dar cele mai or-dinare ar putea fi argasite in 1.arA si de sicur cäintreprindkorul unei man tabAcarii ar face bune a-faceri, daca Statul ar obliga pe furnisorul cismelorarmatei Ali procure pielea de la t6bacarii din tarA.Este ing s'u5. alta greutate de invins si nu din celemai mici: proasta calitate a pieilor vitelor noastre.Studiul asupra espositiunii de industrii romdne, scrisd'ua pana competinte, spune in aceastA privire : (Darchiar aceste piei trebue sè marturim c5. ne lipsescsi, lucru de necredut, tAbAcarii nostrii, pentru a supt-veni la micul debit ce-1 fac, sunt siliti a lucra pie-ile brute importate din America fi chiar din Svi-Ora., 2).

Din acest esemplu putem vedea in ce strAnsit le-

2). Tabloul general, p. 127.2). Vezi lucrarea citatK, Bucure0i 1882 p. 23,


gAturA stA cultura vitelor, indeletnicirea agricolA, cudesvoltarea industriei si cum reaua stare a agricul-turei noastre impedicA chiar avèntul industrial.

Un alt articol, pe care-I esportam supt forma pri-mitivA si-I imporam prefAcut, este lana. CAtimelesi sumele esportate si importate sunt :

EsportLanuri nespAlate 3,485,599 kgr.

5,228,399 lei noui.LAnuri spAlate, nepeptanate, 654,291 kgr.

1,902,747 lei noui.Import

Fire de lanä de tot felul 47.767 kilograme716,505 lei noui.

Teseturi ordinare 371,441 kitograme1,300,043 lei noui

Postavuri 561,147 kgr. 7,291,911 lei noui.PAsli 111,176 kgr. 333,528 lei noui. 1).

La import se mai vëd pe langA aceste articolesi altele care provin din O. Lana mai finA si careurea totalulmateriilor de MA importate la 20,000,000de lei. Si aicea facem aceiasi observatie ca si lapiei: dacä trebue së asteptAm ca obiectele mai finesè se producl in tara noastrA, atunci cand se vaimbunAtati rasa oilor noastre, apoi cel putin lucru-rile ordinare ar putea fi intocmite in tarA. S. sebage de sam d. cA cea mai mare cAtime de lama es-portatA nu este nici mdcar spdlata. AceastA impre-

') Tabloul general p. 176 comp. p. XIII.


jurare nu o putem atribui lenei poporului nostru,caci nici un popor nu este lene§, and e vorba d'aca0iga, ci trebue se-i gasim la esplicare rationalh.Ea consth in aceea ca. lana noastra. find d'ul ca-litate aa de proasta. ea ch0igh. foarte putin in pretprin spalatul ei, in cat producetorii s'ar osteni inzadar a o preghti spalata. Lana cea sphlath espor-tata, este acea tigae.

Tara noa.stra esporteaza O. catime foarte marede seminte oloioase in tia. valoare de peste 3,000,000de lei 0 importeaza uleiuri pentru 1,146,000 de lei.Ba lucru destul de nea0eptat, nu suntem in stareA pregatim macar grasimea pentru unsul roatelor,a.a ea important 0 de aceasta tot din strëinatatepentru suma de 40,000 de lei! 1).

Fabricate le din sau precum seipunurile fi lumina-rile de siiu s6 \red din potriva ca. scad la import,probabil supt inriurirea tarifului protectionist de 15la suth, duph cum am vezuro mai sus.

Para lel cu reducerea importului fabricatelor dinshit. vedem 0 uh yeducere a esportului saului, in1880 numai pentru 39,000 de lei, duph cat se vededin causa ca se consuma in tara, apoi gasim 0 pro-ducte trebuincioase pregatirii sapunului precum stea-rind 0 oleina importate pentru 50,000 de lei.

De alta parte insa aflam esportate copite 0 alte

'), Tabloul general p. 129.


rëtn4iSe de animale §i. eleild importat pentru 157,000de lei 9.

Esportarea perului de pore care se sue la 54,000de lei, 2) ar putea fi impedicatA prin pregAtirea inlarA a periilor, macar a celor mai groase, cu atAtmai mult c'aceastA industrie nu cere mijloace wde mari, pentru a fi pusl in aplicaliA.

Lucru indestul de insemnat este a fdina se im-portA in SarA in IA cAtime indestul de insemnatA. pen-tru anul 1880 la 1,215,000 de lei. FArA indoialla Mina cea mai fiat este importatA, pe cAnd es-portul nostru consta din Mina cea mai de rind,dug mai ales in Turcia O. 'n Bulgaria. Aceasta do-vedesce cA industria morilor nu este incA inzestratacu toate imbunètaSirile trebuincioase, cl morile noas-tre nu pot produce Mina nici a§a de eftinA nici aade bunA ca morile din Austria. Inferioritatea mori-lor noastre provine MA indoialA din intocmirea cutotul primitivA a mecanismului lor.

D'asemene nu gAsim in Sara noastrA fabricareapastelor fdinoase, precum gr*le, crupele etc. de §ifabricarea acestora este a§a apropiatA cu acea a fa-inei; mai toate sunt importate §'a-nume, mai alesdin Austria ; din 268,266 le noui totalul importaSiu-nilor, Austria ne tramite pentru 139,261 de lei ; scro-beala, fabricaSiune iara-§i din fAinare se introduce

1) Tabloul general p. 1841) Tabloul general p. 132.


in tat% din Mate partile si mai cu sama din Anglia(Cotman's Starch), in cat darä de unele rare gospo-dine care mai au obiceiul d'a face scrobeala in cask,mai tot acest material este adus din str6inatate. In1880 s'a- importat pentru suma de 218,265 de lei.

VII

Industria lutului, olaria si chrämizile, sunt la noiinteua stare de tot inapoiata. Cardmizile, mai alescele refractare pentru cuptoare industriale, precumsi calitatile cele mai bune de caramida ordinara, seimporta din Austria si Francia (Mark lia), in totalpentru 271,000 de lei. Olaria cea de tot ordinara,de lut comun, pentru 452,000 de lei, cea de faiantaproasta pentru 404,000 de lei si cea mai semi-finkpentru 604,000 de lei, peste tot IA suma d'aproape2,000,000 de lei. Nu ca doar ne-ar lipsi materialulpentru asemene fabricatiuni; apoi arta olariei nu estede tot in parasire, in cat s'ar putea afla eu usurintalucrAtori dibaci. Ceea ce ne lipsesce este cunoseintametodelor mai perfectionate de producere ale aces-tor obiecte, este sciinta care s6 'nobileze IA prac-tick invechita.

Ace lea-si observatiuni avem de %cut si in pri-vinta sticldriei. Importul acestui articol este urma-torul : 1)

T) Tablonl general. p. 162..14

210 STUDII ECONOMICE

Shell de tot comunäSticl comune.Stic la modelate.

thiathOg linz pene la 45 chn.Oglinz' mariObiecte de fantasia

401,000 lei noui.1,478,000

693,000207,( 00

99,000214,( 00

35,( 00

Total . 3,127,000Lasind la IA parte sticla cea mai fit* care d'uh.

cam data cu greu s'ar putea produce in are., fáräindoialh ch cele d'anteiu 3 sau 4 articole dintre celeenumerate ar putea fi fabricate in larA cu multhinlesnire, intru cat pietre silicioase se ghsesc cu im-bel§ugare §i materialul combustibile iare.-§i nu lip-sesce. S'a facut de multe ori incerchri pentru a se'ntroduce la noi fabricarea sticlniei, aceasta chiarde prin secolul trecut, §'acum de vr'uh doui ani s'ainflintiat la Azuga, de chtre un industria§ strein, urtfabrica d'acest fel. Ne sprijinith Irish cum este ia,ne temem ca se nu path soarta celor-l-alte incerchride fabrice din Romania. Paralel cu aceste

amintim §i importarea varului pentru 199 miide lei §'aceea a nisip ului pentru 71,000 de lei, pre-cum §'a pietrilor de moará de quail carpatin, numai putin §'aceea a pietrelor comune de constru0e,cele d'anteiu pentru 33,000 de lei, cele d'al doileapentru 20,000 de lei. Aceasth importatjune se poateesplica nuinai prin faptul lipsei de chi de comuni-

.

Sticla

. *

fabrica-tiuni,

.

. . .

. . .

STUDII ECONOMICE. 21,1

catie, care sa u§ureze estragerea lor din muntii unclede obiceiu se gasesc asemene materii.

Tot greutatii comunicatiilor atribuim noi impor-tarea lemnelor de constructie, care se importA pen-tru suma de tot insemnatA de 5,603,000 de lei,cand padurile noastre sunt devastate numai spre ascoate din ele lemne de ars, iar carbunele de pa-rnent zace ascuns §i neesploatat in maruntaiele pa-mentului nostru. Grozava gospodArie !

Ce s6 zicem apoi despre industria lemnelui ? Eazace cu totul in pArAsire.- Butnaria, rotaria, stoleriala noi se marginesce cel mult la repararea obiecte-lor pe care ar trebui sa le produca. Elementele ingcu care lucreazA, precum : doagele, ciolanele, spi-tele §i butucii de roate sunt aduse din Austria, carene tramite d'aceste lucrnri pentru suma de 910,000de lei. Cat despre mobile, fabriearea lor nici ca e-sista. in Romania, de vreme ce importul lor se urea.la aproape 5,000,000 de lei in 1880 1).

Tot a§a de parasita este .'ua. industria inruditacu aceea a mobilelor, anume rdru(ieria. Cea ordinal*, trasuri neacoperite, Fara arcuri §i neimbracate, zisede Neutschein §i de Radauti., se importa pentrucifra in felul ei colosala de 1,033,000 de lei 2).

Am arëtat mai sus cum plantele testile se cultivaputin §i aceasta mai cu samA pentru sèrninta lor,

1) Tahloul general, p. 155.'2) Tahloul general. p. 182.


pe cand fibrele Mr nti sunt aproape de Mc intre-buintate. Ha data cu introducerea culturei mai in-tinse a inului i canepei s'ar incepe i desvoltareaindustriei resuciturilor : ata, sfoar i fringhii. Ob-servam ca. mai cu sama pentru starea noastra decultura sfoara i fringhia sunt nä fabricatiune ersentiala.: apa din puturi se scoate inca in multe lo-curi cu fringhia ; butoaele se coboara in pivniti prinmijlocirea otgoanelor ; boii se mana c'ua fringhia le-gata de coarnele Mr ; streangurile i haturile cailorla sateni nu sunt de cat fringhii s'asa mai departe.Fringhia este apoi un fel de product ce se potri-vesce minunat pentru industria casnica si mai greupoate fi intreprins de industria mare.

In timpul lunelor de iarna, cand taranul n'are ceface), ar lucra la parghii. Instrumentele trebuincioasesunt foarte simple i statul sau comunele ar trebuisa ia masuri pentru a se procura asemene instru-mente satenilor Pe cari acestia le-ar plati cu 'nee-tul, infiintandu-se tot-d'o-clata in capitala judetelor,unde s'ar putea desvolta aceasta industrie, cate unatelier in care sa poata 'nv6;a acest mestesug decatre mesteri romani sau straini

Fringhii s'au importatin 1880 peniru 885,132 lei noui.iar sfoara pentru -678,659

Apoi ce minunat obiect de esport catre Grecia,care consuma cu corabiele cu -panza atata catimede fringhie, fara a o putea produce in Ora sa!

*


Fiind-ca am vorbit de in i de canepa s'atingemcestiunea mult mai insemnata a teseturilor din a-ceste materii, precum celor d humbae, a caruicultura am vèzut mai sus ca. s'ar putea aclimata lanoi. De indata ce ar esista materia prima. de t,esut,far' indoialä cä gospodinele noastre ar pune iarkiin lucrare stativele lor. Este chiar de observat caen tot namolul de materii tesute ce ne vin din stra-inatate acest meqtequg nu este de tot In parkirein tara noaslra, i ar putea deci, find incurajat,

ia in curênd, un avent mult mai puternic. A-ceasta se vede dupä importul firelor de bumbac careau sporit in timpurile din urma intr'un chip insem-nat. Observam ins c. aceasta sporire nu este atatadatoritä unei rëspandiri mai intinse a tesutului, ciimprejurarii ca bumbacul inlocuesce tot mai multinul i canepa a caror cultura se perde pe fie cezi. Fiind ing ea bumbacul II importam de nä camdata, pe cand Mu! §i canepa ar putea fi modusein tat* apoi se vede cum cultura acestor dou6 dinurma plante, hranind stativele lucratoare de asta-zi,ar impedica importul firelor de bumbac, a caror te-gturi sunt en mult mai putin trainice de eat ace-lea de in i de canepa. Fire de bumbac s'au impor-tat in Orä pentru suma de 22,000,000 lei 1) celemai multe din Anglia, de unde se poate cunoasceca industria tesutului nu este inca de tot stinsa in

') Tabloul general, p. 442.

ta

sd

e


sara noastra i c'ar trebui numai ingrijita §i prote-jata pentru a ajunge iar4i la vechia ei inflorire.

De cand avem vela 2 fabrici de chibrituri seimpoarta in tara mai mult fosfor. Aa pe cand in1875 gasim importat fosfor, printre obiectele de me-dicamente, numai pentru cifra de 610 lei, in 1880importul acestei materii se urea la 17,640 lei. A-ceastA urcare incepe din anul 1877, data infiintariifabricilor de chibrituri, cand s'a importat pentruprima oarä in catime mai mare : 13,790 lei. Pecand insa fosforul se importeaza la noi in tara, oa-sele ce servesc la fabricarea lui se esporteaza pen-tru suma d'aproape 200,000 de lei, in cat ast-felin loc d'a pregati la noi fosforul trebuincios la fa-bricarea chibriturilor, ii aducern din tarä straina.Apoi este de observat sa fabricele noastre de chi-brituri importa nu numai acest material, ci §i le-mnul de brad trebuincios la confectionarea betelor,precum §i cutiile de carton in care se pun.

Dar chiar de s'ar scoate lemnul din muntii no§-tri, pentru ce s'a avzat fabrica de chibrituri inBucuresci in loc d'a se infiinta aproape de mate-rialul de care are nevoe? Nici uä economie de pri-sos cand este vorba de inlesnirea unei industrii,mai ales a uneia ce are de sustinut o aa de sdrobi-toare concurenta. S'intelege acuma de la sine in cepositie suntem pu§i prin aceste imprejurari fatä custrëitatatea. Materiele esentiale pentru fabricarea chi-briturilor ne costa mai mult de cat pe tèrile ce ne

gi


tramit asemene marfa, de vreme ce le importamtot d'acolo. Folosul ce se trage la ua. asemenea fa-bricare nu provine din spintecarea lemnului §i. lipi-rea gamaliilor de fosfor, singurile operatii in careconsta la noi fabricarea acelui articol, ci din pre-gatirea tocmai a acelor parti pe cari noi le impor-tam. Nu e vorba tërile industriale lucreaza adese-ori cu materii prime aduse de aiurea, dar noi nu im-portam materii prime pentru fabricarea chibriturilor;unele ca a-tare ar fi oasele §i materialul brut dincare se face cartonul; fosforul insu§i, lemnele pre-gatite in bucati patrate spre a fi spintecate, cutiilede cartoane cu etichetele ilustrate sunt de insu§i o-biecte fabricate, care introduse in tara noastrh pe unpret superior aceluia ce 'I au la locul de producti-une, nu pot de cat 's6 scumpeasca marfa noastra§i sd slabeasca puterea ei de concurenta fath cumarfa straina. D'aceia §i vedem ca importarea chi-briturilor in loc d'a merge scatend, a sporit intr'unchip estraordinar, dovada ct concurenta ce i-o facefabricarea din tara noastra este aproape nula.

Transcriem aci tabloul importatiunei acestei marfi,inainte §i. dupa, conventia comerciala cu Austria, se-mestrul II 1876.

1875 (intreg) 658,068 lei nuoi.1876 sem. I 275,360 ,1376 sem. 11 1,027,650 )

1877 (intreg) 2,577,4671878 i 3,880,783


1879 (intreg) 2,589,174 lei noui1880 2,939,787 1).

Incercarea introducerii fabrichrii chibriturilor nupoate prinde rddilcind in taxa noastrd pend nu vomposeda industriile pregdtitoare acestei fabricatiuni.

U. alta industrie, pentru care S'a facut incercaridaclimatare in Ora noastrá, este aceea a zahdrului.Aceasta s'a Mcut supt scutul protectiunii vamale in-cuviintath. de Austria in schimb pentru nenumdratejertfe 'Acute de noi. Tariful vamal la impositul a-cestui fabricat -fiind de 22 la sutd, el are un ca-racter protectionist §i deci ar putea, indepArtandconcurenta strdind, sl dea avant fabricarei indigene.Lucru indestul de nemteptat : aceasta mdsurd pro-teguitoare n'a ajutat, intru nimic la desvoltarea in-dustriei zaMrului in Romania; fabricele infiintate laSascut §i la Chitila lancezesc §'au cerut de curendajutorul guvernului pentru a putea sustine ubredalor esistentd, §'acesta le-a incuviintat'o. poate inteudmesurd prea darnicd, pentru puterile t,rei. Pricinaunei asemene stari de lucruri std. in urmetoarele im-prejurdri : Austria, pentru a paralisa efectul tacseiprotectioniste incuviintatd. prin conventiune, inapo-eazd aceastd. tacsd supt forma de premiu pentru es-portare fabricantilor de zahdr, in cat ast-fel protec-

'). Tabloul general, p. VII.

VIII.


tiunea acestui product in Romania este cu totul za-darnicita. Cheltuelile d'wzare ale fabricelor findapoi foarte mari §i zaharul produs de ele find re'urafinat, se intelege ca concurenta cu streinatatea de-vine greu de sustinut §i. ast-fel fabricele de zaharnu pot prospera. In sfarit mai credem ea sunt §ir6u administrate, de vreme ce se seamana tot-d'a-una prea putine sfecle ca sa le ajanga pentru fa-bricare in timpul anului intreg, ci ele lucreaza nu-mai dou6 sau trei luni, rëmanênd restul anului innelucrare, din pricina lipsei materialului.

Din tabloul ce urmeaza. se va putea cunoasce dacaimportul zahkului a fost marginit mkar intru cat-vaprin concurenta din taxa.

1871 5,660,000 1. n.1872 4,521,000 ,1873 4,88t,000 ,1874 4,641,000 ,1875 5,229,000 ,1876 3,340,000 ,1.877 4,800,000 ,1879 4,711,000 ,1880 5,080,000 ,

Nu este nici o probalitate ca de la 1876 in coaceconsumarea zahkului sa fi luat ua intindere a.,a demare in cat pe langa ua insemnata producere a fa-bricelor noastre sa se importe tot atat zahar ea §iin trecut, fiind-ca nu vedem nici ua causa care safi provocat O. sporire in consumarea zaharului. De

-----


§i nu posedAm statistica productiunii acestor fabricitotu-§i nu credem cA ea s'ajungl nä cifrA insemnatA.

Hdrtia este un material care se importA pe fie-cean mai mult in taxa, potrivit cu desvoltarea civili-satiei. Asa crescerea importului acestui articol a fosturm6toarea:

1862 700,000 1. noui.1863 808,000 *

1864 1,022,000 *

1868 2,055,000 *

1874 2,421,000 *

1877 4,378,000 *

1878 8,790,000 *

1879 10,582,000 *

1880 8,300,000Din aceastä cifrA scazOnd hArtia de tigarA, cea de

lux §i obiectele fabricate de hArtie sau carton, 'I-mane pentru hArtia de tipar §i cea de scris cel pu-tin 5,000,000 de lei noui. Jumètate din aceastA bar-lie se consumA Par' indoealA in cancelariele statului§'ale meAmintelor atArnate de el, comune, judetescoli. Cu toate ca. legea asupra fabricei de hartieasigureazA &lei fabrici mexate in lath un debit asade insemnat, pan'acum nu s'a putut inca. infiinta,pe cand acele fabrici ce n'aveau atilta sigurantA deisbandA au fost intemeiate. LAsAin realitatea pipAitápentru umbra in§elAtoare §i me plangem apoi cA nune merge bine, cA in zadar facem incercari d'a in-fiint,a industrii in taxa noastrA, dacA ele nu isbutesc.


A cui e vina dnä tot-d'a-una procedam intr'un modnechibzuit, daca cheltuim bani inainte d'a fi studiatin deamanuntul putinta reu§itei. Fabrica de hartieeste industria a chrei propa§iri este cea mai sigurhin Romania. Ea va atrage dupe sine infiintarea u-nor altor industrii accesorii, va face cu putinth e-sistenta fabricilor de chibrituri, i va da tërei in ge-nere un puternic avênt industrial. Lasand in consi-derare enorma cdtime de hartie consumath d stat(2,500,000 ne indoim chiar dacä ud singurd fa-brica va putea indestula trebuintele sale, §i dachn'ar trebui sh se infiinteze mai multe d'uh data.

SA sfar§im studiul industriflor ce s'ar putea des-volta la noi sau carora li s'ar putea da uh mai mareintindere, prin aceea a petrolului.

Materiile bituminoase, precum petroliul sau pacuraau fost in tot-d'a-una estrase din phmentul nostruchiar i dupe ce a incetat lucrarea celor-l-alte bAi.De la un timp incoace, probabil de la 1856, a in-ceput a se estrage din aceasta materie gazul de lu-minat care a devenit in cur-end un insemnat articolal esportului nostru pe langh consumatiunea in tArhcare a luat proportiuni din ce in ce mai mari. Pefie-ce zi se deschid noui puturi de paw* dar me-toda eslragerei este a§a de primitiva, apoi distilareagazului se face a§a de r6u, in cat farh indoeald cApe d'uh parte catimea pacurei ce s'ar putea estrageeste mic§orata, pe d'alta suntem bäIui pretutindeniunde poate ajunge gazul american, care a inceput


sä ne ameninte in insaii tara noastra cu ruina ,faacestui product al industrii noastre 1). Dam mai jostabloul comparativ al importului §i. esportului guu-hii de petrol de la 1861 pana la 1880.

Import

1861 ?1862 2,6401863 4,3001867 13601872 22,1701873 2,1251877 8,1001877 7,1801878-272,6101880-2703910

Esport

66,000 lei noui110,000 ,750,000 ,799.000 *

1,163,000 *

1,734,000 ,1,922,000 *

1,753,000 *

1,300.000 ,1,900,000 * 2).

In anul 1881, a caruia statistica nu este inch. pu-blicatä, importul gazului s'a marit in proportiuni extra-ordinare. Pe child in 1880 se importase numai 83,255kil. de gaz, in 1881 a intrat in tara 1,093,000 kil.Fiind-ch, tara de unde se importa acest product esteAmerica, cu care n'avem tratat de comerciu, apoi

1).

9.

Vezi in studiul asupra espositiunii de industrii romAnemai pe larg causele ce impedic& desvoltarea indus-triei petroliului p. 39.Pentru anii 1881 §i 1880 cifrele esportului sunt aproc-sirnative, de vreme ce statisticile dau cifrele totale apetroleului brut s'a celui rafinat impreunl. 0 asemenecontopire a mai multor obiecte in ul singura rubric&nu este un progres al statisticei.

STIJDII ECONOMICE. 221

Camerile noastre au votat ud lege prin care se im-pune uti. tacsä de 30 lei la 100 kilograme petrolrafinat, ceia-ce are de scop inläturarea totall a ga-2ului american din Romania 1).

IX.

Dacd chutrtm sd resumdm acuma sciintele adunatepan'aici, ajungem la nisce resultate d'uä insemndtatecapitald pentru starea economica, a ièrei noastre.

Agricultura rämane pan'acum tot singurul nostruisvor de inavutire §i puterea: de productiune a tAreiscade in loc d'a cresce. Sporul esportului nostru nuprovine din ud immultire a obiectelor esportate, cidin lid urcare a pretului lor, precum se vede acea-sta prea bine la vitele esportate. Si nici se poatesa. fie alt-fel, de vreme ce puterile pamentului ne-contenit stoarse *i. nici ul data improspätate, nu maiposedd vlaga cea veche, care fAcea ea in anii bunisä iasá 10 chile gram pe falce, cand acum agricul-torul se multArnesce cu 4. Preturile luerurior ali-mentare insd hu pot trece .peste un macsimum §ideci, scdzAnd puterile noastre de productiune, sun-tern amenintali a vedea Mt-nal-lend stationard saudand chiar inapoi cifra esportului nostru.

Animalele in Romania nu sunt de loc cultivate.Rasele lor ne-fifind incruci§ate cu rase strdine, tre-

1), Vezi asupra acestei cestiuni desbaterile din Monitoruloficial din 13 Aprilie 1882.

222 STUD!! ECONOMICE.

bue sg, peardg, necontenit din insusirile lor cele bunesi sit se corceasca din ce in ce. Productele vitelorsunt proaste ca i dênsele pieile sunt subiri, ariagroasit, carnea puting, din pricing, ca ele inainte dea fi puse la ingräsat, sunt intrebuinlate la tras, ceeace le desvoltg sistemul osos ; laptele lor i productulacestnia sunt slabe, tiind-ca nutrimentul lor e cu to-tul de rand. De aici se esplica scaderea esportuluivitelor i introducerea untului in taxa noastra.

Caii surd de ug, rasa cu totul inferioara. Toti caiide care avem nevoie fig, pentru armata, fig, pentruechipage sunt adusi din strèingtate, si nu se ia nicinä mësurg, pentru indreptarea rasei lor, care mergeperzêndu-se pe zi ce trece.

Observam c numai in acele obiecte mergem maibine unde strëinatatea e nevoitä sg, se indrepte lanoi. Asa ramätorii, de and Europa a oprit intro-ducerea carnii de mascur din America din causatrichinei, au devenit indestul de cautaii si se esportadin Ora noastrg, in catime din ce in ce mai mare9.De asemene vinul nostru, a inceput a fi cautat inFrancia unde filocsera ruineaza viile intr'un mod

Esportul ramitorilor a luat proporti.uni mai mari dinanul 1881, data opririi importului cArnurilor americane.Ping atunci esportul acestor animale se clAtina intre4-5,000,000 lei. In 1881 numai semestrul I. arata. u.cifrA, de 5,145,000 lei, iar pân la sfArsitul anului autrecut peste 11,000,000 (Vezi A. Draghiceocu in Roma-nia din 17 Aprilie 1882).

I).


spriimantiitor. Cu alte cuvinte mai numai acolo undestrAinAtatea nu poate face alt-fel, merge in bine co-merciul 16rei noastre, ceea ce este fArA indoiall unsemn de inferioritate marcatA §i. ul stare din caretrebue sa. e§im cu ori-ce pret.

Mai multe culturi sau curat agricole sau carestau in legaturA cu agricultura nu sunt mai de locrepresintate in Romania. Canepa §i inul nu stint cul-tivate pentru materia tecstilA ce contin, ci numai catpentru sthnantn.. Cartotii cei buni 'i importAm dinstrAinätate. In genere agricultura noastrA in loc d'avaria culturile sale §i. d'a imputina ast-fel putintaperderilor, restrange pe cat se poate felul plantelorcultivate, §i. cand aceste dau gre§, agricultorul re-mane cu intreaga recoltA perdutA.

Albinele sunt din ce in ce mai neingrijate §i cearacare altA datA alcAtuia un obiect principal de es-port al tèrflor romane, astA-zi este in mare parteimportatA din tërile invecinate. DacA guvernul ar luam6suri pentru a introduce cultura cea notiA a albi-nelor, WA indoealA el prishcaria ar relua iarA0 unavant infloritor. Tot in aceea§i deadere, ba chiarin una mai mare, se aflA cultura gandacilor de ma-tase, care incepuse a da 16rilor romane roade a.§ade imbelpgate ; se intelege de la sine crt trebue in-curajatA cultura gogoarlor §i. nu aceea a sAmantii,intru cat numai cele d'anteu dau un product pu-rurea cAutat, pe cand samanta nu este cerutA decat in imprejurAri estra-ordinare.


Alte culturi care ar trebui de asemene introdusesau rdspandite in tard, de §i de nä mai micti im-portantd, ar fi hameiul, §ofranul, anisonul etc.

Pentru ca esportarea branzeturilor §'a vinurilornoastre sä sporeased i tot-ud-datd sä dobandeascapret de desfacere sigurd i nu numai intamplatoare,trebue perfectionate metoadele producerei bor. Pen-tni branzeturi s'a facut \Feud doug incercdri careau isbutit pe deplin. Pe mo§ia Regelui, Brotenii, sepreghtesce un soiu de branza de Svitera, egald. incalitate cu acea originard, i ne-am informat cd. inMunterfia, nu scim in ce loc anume, s'aincercare foarte nemerità d'a se pregai branzrt deBrie. Este de observat cd in genere pan g. acum Ianoi nu era cunoscuth. pregAtirea branzeturilor dinlapte de vacd, ci numai cele din lapte de oi. Faraa ldsa in pardsire pre cele d'al douilea, product o-riginale i gustos al idrei noastre, sl cdutdm a in-trebuinta i laptele vacilor la alt us de cat la acelzilnic, sau la pregátirea untului ordinar, a branzeiproaspete §'a smantanei. Ar trebui sd facem incer-cdri mai serioase pentru introducerea branzei de be-Oct din judetul Neamtu, sau a caravalului de Pen-teleu, in idrile apusene. Pan'acum branzele noastrese esportk mai ales in Austria, fad, indoeall in pro-irinciile apoi in Bulgaria §i Turcia, pe candin Anglia, Francia, Germania, esportul d'abia a a-juns la vre-ul 3,000 de lei noui. Dad. insä n'amputea esporta branzeturile noastre de vaca. cdtre a-

Meld un

limitrofe,

STIIDII ECONOMICE. 225

pusul Europei, cel putin am combate prin uh ase-mene industrie productele asemhnhtoare sträine, si,rnicsorhnd importul lor, tot am ajunge la un cA..tig.

Se intelege de la sine ch, pentru a produce unlapte mai mhnos si mai plin de elemente grase, caresingure dau brãnzei un gust deoSebit, ar trebui shingrijim mai bine de hrana vacilor, sh nu ne mul-tumim numai cu lhsarea lor sh pasch pe carnpii,adese-ori IA earbh useath phnh in rädhcinh, ci artrebui variat notretul lor cu trifoi, napi, sfecle s'alteradheini.

In privinta vinurilor, ar trebui preghtite mai cuingrijire acelea pentru esport, 0 anume perfectionatemetodele stoarcerii boabelor ; apoi, informandu-ne degusturile 16rilor uncle voim sh esporthm, sh pregh-tim in mod mlestrit vinul, conform cerint,elor deo-sebitelor popoare.

La noi arta pregatirei vinului este cu totul ne-cunoscuth, afara doar de adhogirea alcoolului sau pu-nerea vinului in butoae de rom. In streinätate esistàuh. sumä de scrieri asupra modului d'a imbunäihtivinaturile si, lucru indestul de curios, in IA tarh, vi-nicola ea a noastrh, nu s'a gasit inch nimeni careA. traduch, vre-ul scriere priviloare la aceasth in-semnath parte a agriculturei. Cithm dintre serierilecele mai insemnate asupra imbunhtätirei vinurilor :Chaptal, Art de faire le yin, Paris; Pasteur, Le chauf-fage du vin, Paris, 1867; Reller, Anleitung zur Wein-veredlung, Schaffhausen 1864.

15

226 STUDII E6ONOMICE.

Pe langd cereale i vite, sara noasträ mai esportds'alte producte derivate din crescerea acestor dinurmd, precum lAnd, par, piei, oase, copite s'alte rë-mAsit,e de la animale. Toate aceste producte insase esportd in starea cea mai primitivd, s'anume estede observat c. lAna in cea mai mare parte nici ma-car spalatd. Se inielege de la sine cu cat un pro-duct este mai put,in pregatit, cu atat este mai eftin.Aceste materii ast-fel esportate in formä primitivd,le reimporthm prefdcute in obiecte lucrate i decimult mai scumpe : pieile brute supt forma de pieiargAsite sau de incalt,dminte, lana supt forma de su-mane, ghebi, abale sau alle iësaturi mai fine, Ordsupt forma. de traiste sau tpluri, copitele i urechileprefdcute in cleiu, oasele in fosfor s'asa mai departe.Dthri cdtimi i greutät,i inzecite pentru a primi inschimb obiecte mult mai ware in greutate, dar maigrele in pret,. Vindem, cum spuneau Englesii in se-colul al XW-lea, pielea vulpei pentru un fartingcumpdrdm coada inapoi pentru un shilling. Am a-ratat mai sus in ce mod driuneazd un asemeneaschimb economia poporului nostru.

Necesitatea unei desvoltari industriale a 1,6rii noa-stre este simt,ita de toatd lumea, s'acum dupe, ce a-cest pas, poate cel mai greu, a fost fàcut p'aceastdcale, rdmane de cautat mijlocul pentru a o aducela ud mai grabnicd realizare, caci in veacul nostruunde propásirea merge asa de iute, fie-care zi per-

si-i


duth te afundit mai adanc subt cdlcarea strivitoa'rea natiunifor mai civilisate.

Done sunt mijloacele cele mai cu isbandd pentrurticlicarea industrii intend tara. Protectiunea la gra-nitd i protectiunea internig, Cat despre initiativaprivatd, ea era bun/ in vremea cand natiunile in-cepend abia viata industriall, n'aveau a se teme deconcurenta sdrobitoare a streindtAtii. Flandra si Ve-netia puturd ast-fel sà desvolte industria lor prinnitiativa privata, fard nici un amestec al ocarmuirei.Trile insä ce venird in urmä, Anglia, Francia, Ger-mania, Statele-Unite, Rusia, toale desvoltard indus-triile lor la addpostul sistemului protectionist. Fundaceste tdri man l. puternice. ele aplicard protecti-unea la granitd prin tacse vamale i ast-fel, dupäce ajunserd a intemeia industria in un mod trainie,unele din ele cele mai inaintate. proclamard i pu-sera. in aplicare teoria liberului schimb ; altele a.7-teaptä hied intárirea puterilor lor productive, inainte

lua ele sborul sub cerul comertului liber.Romania stat mic, incungiurat de vecini puternici

atarnand in viata. 0 politica. de bunul plac alputerilor celor mari europene, nu este leisatei set MI-eased de eat supt condiciunea d'a fi esploatata. D'a-ceea Austria presimtind ca, Romania, mai curendsau mai tarziu, va rupe lanturile ce o le gaserd deTurcia, se grabi d'a incheia conventia comerciall cndansa, prin care teoria liberului schimb primi intr'a-ceste doue state, aplicatiunea sea cea mai stralucita.

d'a0

i-

i

Si

228 STIJDII ECONOMICE.

Cele-l-alte state ale Europei, ne-putand fi tratate maicu puting favoare de cat Austria, concedaram tu-turor nisce conventiuni asemänätoare, in cat ast-felam indepartat noi inine, I nici ca puteam face alt-fel, putinta infiintarii unor tacse protectioniste la gra-nitele romane.

Cand aceste conventiuni vor ajunge la termenilelor, ele vor fi reinoite, caci tot-d'a-una se va gaginteres politic, un interes in esistentaz care ne vaimpune ul asemenea concesiune, a§a ca. dupe catse vede, regimul protectiunii industriale prin tacsavamale au devenit pentru Romania un vis nerea-lisabil.

Singura Ora de care ne putem apara prin tacseprotectioniste este confederatiunea americana. Pen-tru a impedica introducerea fainilor petroluluirafinat din acea 4ara indepartatä, s'a facut nä Iegeprin care se impune nä tacsa de 2-3 1/2 lei la sutakilograme de king 0 30 de lei la suta kilograme depetrol rafinat. Cine scie insa daca se va putea men-tine macar aceasta. aparare in contra unei tari, careprin desvoltarea uria§ä a industrii sale, au ajuns s.nimiceasca enorma indepartare, ce parea la inceputun scut in potriva concurentei sale.

D. Aurelian in eminenta sa scriere: Cum se poatedesvolta industria in Romania, este in privinta pu-tintii infiintarii unei protectiuni la granitele noastred'un optimism neindreptatit. D-sea spune ,Ceremca sistemul nostru sa fie intemeiat pe tacse protec-

s'a


Ooniste, dupe esemplul celor-l-alte f,ri din Europadin America. Eu gandesc cä ërie luminate cu

care vom avea s tratam, vor intelege el Romanianu poate face esceptiune in lume ; ca, ca stat in-dependinte are dreptul i datoria d'a lua mësuripentru intarirea independintei sale i desvoltarea eieconomica., D. Aurelian crede ca, daca statele Eu-ropene vor recunoasce drepturile noastre, vor parasipositiunea lor avantagioasa fata cu noi, se vor le-pada de insemnatul ca§tig ce'l trag din taxa noastrade dragul principiilor. Aqa ar trebui A. fie in ua lumeidealä unde dreptul ar avea pasul asupra egoismului

interesului. In lumea noasträ i mai ales in acestsecol al XIX, trebue, intre state eel putin, ca pute-rea sa ving in sprijinul dreptului, dad, acesta estesä ecsiste ; §i puterea nu este cu noi, ci in contranoastra. Ar fi nä periculoasä inplare d'a Weptaviitorul unei industrii in Romania de la infiintareaunor tacse protectioniste i deci a neingriji d'a in-temeia industria in Romania, prin singurul mijlocinvoit de positiunea noastra politica: protectiuneainterna.

X

Protectiunea intern& constcl, in preferarea produc-telor indigene, chiar cand, la 'nceput, ele sunt maiinferioare i mai scumpe de cat cele straine. Acestfel de protectiune, dupä firea sa, nu poate fi pusain luerare de cat de Stat i de cele-l-alte organe

si

si


ale societatii ce atarna de : judete, comune,scoli publice i private, penitenciare s'alte a-

ezárninte analoge, care flind ocarmuite prin legi,regulamente, statute, li se pot impune, pentru binelecomun, asemene jertfe. Sprijinul privMilor este dinpotriva foarte nesicur. De qi intr'un moment de 'n-flacarare se poate 'ntOmpla va poporul s6 se ota.-rasa. a face oare-cari jertfe pentru binele obstiei,acesta nu 'ntarzie d'a se rki i vinz8torii §i. cum-përatorii incep cauta foloasele mutuale. Intimpul Asboiului de eliberare a Statelor-Unite s'aputut sustine cat-va timp u liga in contra cump6-rarii productelor englese, dar MIA indoiala c, dacaar fi trebuit ca poporul s prelungeasca mai multavreme aceasta incordare a vointei, protivnica inte-reselor sale, ea ar fi slabit i s'ar fi tocit. Nu estedu§man mai mare al patriotismului de cat interesulzilnicei esistinti, §'a pune basa pe acest simtimktin treburi economice, este a dovedi 0, mare hpsa.de simtul practic al lucrurior.

Tocmai in acest pkat ne pare a cadea d. Au-relian in scrierea d-sale sus-citata , cand spune :«Sunt incredintat c. Romanii, din simt de patrio-tism, se vor intrece in a purta vesminte nationale ;ca toti, de la mic pên la mare, vor preferi albitu-rile de masa indigene, cioraparie i toate obiecteletricotate vor fi mai cautate de cat acele fabricatedin vechituri in unele din fabricele straine. Nu sepoate admite s'atunci cand armata, drumuri de fer,

spi-taluri,

el

iara-si é


po01. 0 telegraf, interni ai Statului, functionari detoatg mAna, indatoriti a purta uniforme, nu se poateadmite, zic, a numai particularii s6 urmeze a seimbrdca cu stofe de provenintg strging; din potrivgeu cred ca vor fi cei d'intaiu . cari s6 dovedeascäprin fapte cil sciu s6 se otgrascä când este in ces-tiune creatiunea industriei nationale., 9

Si este firesc lueru a nu putea lua patriotismulin sprijinul mirgrii industriale. Cum se poate cerede la masa inculta a poporului suferirea unei jertfeal carei inteles macar nu este pátruns de dênsa ?Se poate oare cere de la locuitorul satelor mu almahalalelor noastre ca së-0 dea smug de insemng-tatea rolului industriei pentru poporul nostru? Si s6se observe ea consumatorele cel mare este poporulde jos. Pe cand importhm matgsarii pentru clasainaltg a societatii noastre numai de vre-ug 2,000,000,cifra tegturilor ordinal?, pentru' Oran se urea la20,000,000. Apoi chiar in .clasa cultä, cei avuti vorvoi, in tot-d'a-una s6 poarte stofele 0 s6 'ntrebuin-teze lucrurile eele mai fine §i deci din aceastg pri-cing nu vor favora industria indigeng ; cei mai sa-raci se vor gasi in ug grea cumpang cand patrio-tismul lor, chiar presupunend cg-1 au, se va afla inlupta en ill suing de cinci bani mai efting la cotulde postav 0 nu credem a ne 'r,(ela sustinênd cA,

bietul dregator, cu 200 lei pe lung 0 cu vr'ug cinci

1). Cum se poate desvolta industria in Romãnia, p. 72.


copii, se va lasa mai urr catre eftinatate de catdire patriotism.

Aceste observatiuni se apnea nu numai la con-sumatie ci i la productia interne.. Daca locuitorulde la tara nu va preferi s cumpere cisma fabri-cat& in tare., ci p'acea de Brkov, el tot atat de pu-tin se va deda unei ocupatiuni industriale numai dedragul industriei, ci va preferi s lucreze campul,care-i aduce mai mult foths, i s cumpere buna.-oara panzeturile d'a gata. Pentru ce s'au lasat oareterancele noastre, in-Tea mai mare parte, de mes-te§ugul tesutului? Pentru ca, lucrand cu barbatul lacamp, cktiga mai mult de cat tesand la stativa luniintregi, pentru a produce pan* pe care poate s'ocumpere cu 30 de bani cotul. Eace causa adeverataa ruinarii industriei casnice §i nu lenea sau nepa-sarea teranului.

Din aceastA analisa vom deduce un principiu carene va sluji de basa in tot sistemul nostru d'a treziin Romania la mi§care industriald, anume ca:

Protecflunea intern% a culturii economics a unuipopor nu poate pleca cu ,isbanda de cat de la afeza-mintele sale publics.

Prin urmare, propkirea unor ramuri noui de ac-tivitate econornica va spori in mesura sprijinului ce-1va putea OA in aceste kezaminte. Acele produc-tiuni vor merge mai cti spor, care vor putea fi maid'a dreptul favorisate de Stat, comune, judete; iaracele ce vor fi lasate la initiativa privata vor pki


cele mai incet care desvoltare, chiar and aceastanu le va fi cu totul impedicatä.

S'intelege de la sine cl stabilimentele publice vorfi tot-d'a-una mai in putint,6 d'a favorisa industriamare de cat cea casnicl, pentru procura obiec-tele necesare trebuintelor bor. Mai intaiu organisarealor nu le permite invoeli in d'amaruntul ci numainisce alcatuiri generale i ficsate de mai inainte caresë determine d'inainte sumele ce sunt de cheltuitprin bugetele bor. Oare ne am putea inchipui Ca ar-mata represintatA prin ministrul de resboiu s6 cum-pere azi cafe-va bucali de panza. de la ul Orancàdin satul X, mane alte bucOli de la alta larancä dinsatul Z? Apoi chiar dacá am admite ca s'ar ivi unintreprinator care s6 s'insärcineze a procura statu-lui pe an atatea bucht,i de pan* lucrate de t,gran-cele noastre, oare ar putea fi statul incrediniat c.va avea acel num& de bucat,i, tot a§a de sicur ca

cand ar contracta c'tta fabrica de panza. ?sfir§it acest sistem de antreprisa, pe socotealarancelor, n'ar ruina el, prin esploatarea specular0-lor, insu§i industria ce ar fi a se desvolta?

Statul deci i 'n genere stabilimentele publice nupot da sprijinul lor de cat industriei mari. Fiind-clmai sus am stabilit principiul cä protect,iunea in-terna nu poate pleca cu isbanda de cat de la stat,apoi urmeaza neaparat a industria mare este aceeace trebue se cautam a destolta mai intaiu in -Ro-mania.

ali

§i. Inle-

234 STUDII ECONOMICE,

Si 'n aceasta privire ne deosebitn in totul de d.Aurelian care este de pgrere cg Romania nu esteinca coapta, pentru desvoltarea indust.riei mari, carear presupune 4 capitali*i mari si. industriali invgtatiin fabricatiunea ce 'si aleg, piete pentru desfacereaproductelor si in cele din urmä muncitori multi si.nevoit,i prin starea lor sg consimta a se supune vie-tii subordonate a fabricilor, 1).1)-sa este deci de pg-rere el 'nlaturand pentru timpul de fatA industriamare, organisatiunea noastrg industrialg ar trebuisg se 'ntemeeze pe infiintarea industriei domestices'a meseriilor, adgugand el caceasta est calea na-turalg a desvoltarii economice in toate tgrile si prin-urmare nu poate fi alt-fel in tara noastrg A). ,

Mai intaiu in privinta lipsei capitalurilor, noi cre-dem el chiar daca nu posedgm capitalisti insemnati,putem totusi cu uprintä gasi sumele necesare lainftintarea unor fabrici, prin calea asociatiunii, so-ciettitile pe act,iuni, numai edt intreprinderile sci 'n-facifeze uti siguranp de reufitoi. Amintim capitalurileinsemnate adunate de societätile nationale de asi-curare Dacia si. Romania, de banca de scont si cir-culatiune, de creditul Mobiliar si. de Societatea de con-structiuni, pentru a indeparta ori-ce temeri in acea-stA privintä.

Cat despre sciinta trebuincioasa aceasta Mr' in-

I). Cum se poate fonda industria in Romania g. 7.2). Ibid, p. 8.


doialä nu o vom gasi in tara noastra; dar d. Au-relian singur ne da mijlocul inlaturarii acestui nea-juns, spunend (trebue sa se aduca maestri strainicu scop d'a inv6ta p'ai noqtri 1)). Cum a facut d.Alcaz en fabrica d-sale de postavuri, cum au facutproprietarii fabricilor de zahar de la Sascut 0 de laChitila ; a.a vor trebui së facä toti acei ce vor voi

inRinteze fabrici in Romania. Si observam un lu-cru cä numai directiunea technica superioara va tre-bui d'ua, cam data s6 flit straina, caci lucratorii sëgasesc in Romania, sau intre Romanii din stateleinvecinate, a caror destoinicie pentru meserii estecunoscuta. Cat despre piata de desfacere urt va in-fato§a tara noasträ, de vreme ce infiintareade fabrici la noi nu poate avea d'ua cam data detinta esportarea productelor, ci punerea poporuluinostru in stare d'ali multami pe cat se poate elsihgur trebuintele sale.

Cat despre argumentul final al d-lui Aurelian, elprin industrii mici au pornit toate t'erile din lume

ca deci se cade ca i noi s urmam tot ast-fel,el deriva din ua necunoscinta a modului nostru dedesvoltare. Intreaga propkire a poporului nostru amers p'ua cal& inversa de aceea a celor-l-alte po-poare, in loc d'a ne desvolta de jos in sus, civili-satiunea a plecat la noi de sus in jos ; d'aceia a-vem ua constitutie care trebue s6 ne invete liber-

'). Cum se poate fonda industria in Romania p. 163.

cd:

s6

insäli

0


tatile in loc ca practicarea acestora sè fi dat nas-cere pactului constitutional; d'aceia avem drumuride fer inainte d'a avea sosele; un drept care cuein toate dispositiunile sale sciinta de carte, când po-porul nostru este ind cufundat in cea mai deplinänesciint& si asa mai departe. D'aceia deci va trebuisè 'ncepem 0 in desvoltarea industrial& prin ulti-mile rezultate la care au ajuns popoarele apusene,prin industrii mari, pentru a desvolta apoi pe ceamica, intru cat va fi cu putinth, la adApostul ei.

Industriile ce s'ar putea desvolta d'uà cam datacu ajutorul protectiunii statului s'a stabilimentelorpublice, nu sunt numeroase, dar sunt spre compen-sare, insemnate. In primul loc s'ar putea infiintataddirii pentru argasitul pieilor ordinare trebuin-cioase fabricatiunei cismelor soldatilor precum sele,&Am, hamuri, cinge'tori, raniti. etc. Statul ar inda-tora pe toil furnisorii acestor articole a'si procurapieile trebuitoare din tábAcariile 161.1

Pentru pregatirea acestor diverse articole s'ar pu-tea infiinta mai multe fabrici in felul celei a d-luiMandrea din Bucuresci, mai ales dad., pe Mg& ar-math, statul ar indatora pe oamenii ce-i platesc cusimbrie a 'si procura indltAmintele -in fabricele dintail.. Ca atare ar fi: podarii, fanaragii, cantonistiide la drumul de fer, etc. Si este de observat cdclack' numai aceste fabrici ar produce cisme s'alteobiecte de piele in dame indestulAtoare, pretul celrnic al acestor obiecte ar indemna de la sine pe a-

STUDU ECONOMICE. 237

ce§ti indivizi a '§i procura trebuintele lor de la fa-bricile Orli. D'aceia s'ar desvolta cu incetul clien-tela privatA, Mei cunoscutii acestor persoane, v6-zênd eftinAtatea cu care s'ar incAlta oamenii statu-lui, s'ar deprinde §i ei a cumpAra cismele de la a-ceste stabilimente, in cat ast-fel cu incetul s'ar in-troduce industria cismArii §'altor obiecte de piele inOra noastrA, §i n'am fi nevoiti a importa d'acesteobiecte pentru suma de peste 15,000,00 lei.

IX a doua fabricatiune ce ar putea da nascereunei industrii mari ar fi aceia a postavurilor. Fabricad-lui Alcaz nu scim dacA indestuleazA toate trebu-intele armatei, cad nu posedAm datele statistice a-supra productiunei sale §la trebuintelor armatei noas-tre. Pentru a intinde insl in ori-ce cas debitul a-cestei industrii statul ar putea indatora la purtareauniformelor pe mai multi dregAtori inferiori, precumaprozii din diferitele servicii publice, dregAtorii pcl-tei §'ai drumurilor de fer : apoi ar putea impune tu-tutor celor ce poartA asta-zi uniforme precum dre-gAtorii politiei §i rangurile superioare ale armateisë poarte postav national, §'atunci de sigur cA ulsingurA fabricA n'ar fi indestulAtoare pentru multä-mirea unei clientele ala de numeroase. De la dre-gAtorii statului portul postavului s'ar putea rAspandi§i. la alte persoane 'aste-fel s'ar forma cu 'neetulpentru fabricile noastre de postav ul clientell pri-vatA.

A treia industriA mare cgruia statul i-ar putea da


nascere, este aceia a feseturilor de canepä, in sibumbac. Este cunoscut ce nem6surata. catime depanz a. de tot felul se intrebuinteaza, asta-zi in deo-sebitele servicii publice. In armata pentru rufele sol-datilor, in scoli pentru acelea ale internilor, in spi-taluri pentru bolnavi. Procurarea luturor acestor cä-timi concedate la nisce fabrici indigene, ar intemeiaIA data industria cea mare a panzeturilor in Ro-mania.

A patra inclustrie mare a careia intemeiare atarnaiaräsi de stat este aceia a hartii. Am arëtat maisus ca statul impréuna cu deosebitele sale stabili-mente consuma pe fie-care an hartii de cel putin2,500,000 lei. Aceasta &time ar fi indestulatoarepentru a ocupa cel putin dou6 fabrici d'ua data. Se'ntelege cä statul ar trebui sä 'ndatoreasca pe sco-lari procura hartia de la fabricile din laraast-fel s'ar introduce cu incetul i clientela privatapentru- acest articol. Mijloacele de intrebuintat pen-tru a introduce nä asemene mèsura ar fi usor deaflat.

Nisce industrii mai mici, dar totusi importantestint acelea ale negrelii, cerei tan 'a vacsului, care

ele ar putea fi sustinute de stat.Este de observat cä ua industria nu se poate privi

ca intemeiatä inteua lard de cat atunci cand ea sebucura de clientela privata. D'aceia toatenoastre trebue sä tinda a introduce aceasta clientelain fabricele t,ri. Sistemul propus de noi este d'a

silinele

STUN ECONOMICE. 239

asigura inthiu ecsistenta fabricilor prin clientela pu-blica. Statul apoi, prin autoritatea ce o are asuprafunctionarflor gi, sa indatoreasca pe oare-care clashdin ei a se aprovisiona la acelasi isvor, de unde a-poi, prin esemplul dat sa se introduca §i. persoanelecu totul straine de autoritatea statului in clientelafabricilor nationale.

XI

Statul, comunele §i judetele, in genere adminis-tratia i6rei, poate insa sa eserciteze q'uh ast-fel deinfluenta asupra miscarei economice, anume provo-and agricultura sh desvolteze sau sh se imbunata-teasca mai multe ramuri de culturâ care pot sa, deaun avênt mai infloritor comerciului sau industriei.

Am vëzut mai sus in ce proasta stare se afla vi-tele la noi in tiara. Cea d'anteiu datoria a ocarmu-irei ar fi a provoca uh imbrmatatire a rasei bor. A-gricultorii cei maH ar trebui sa-si inteleagh singuriinteresele lor, fiind-ca sunt oameni ce-§i pot culegesciinta trebuincioash din scrieri, ziare, atingerea lorcu persoane inv6tate etc', dach ei nu vreau sa seocupe du asemenea cestiuni, nu e treaba nimenuia'i sili la aceasta. Muncitorul insa care nu scie celece-i trebue, este drept ca sh fie luminat. M6surilepe care Statul ar trebui sa le ia pentru imbunata-Ikea rasei animalelor noastre ar fi cele unatoare:sa se indatoreasca comunele (cele mai mari singure,cele mai mici, cate douë sau trei impreuna), ali


procura cate un taur de rasa.; in phrtile unde suntoi, mai multi berbeci de rasa, d'asemenea armasari0 vieri, pe cari sa-i intrebuinteze la reproductiunetinsä numai cu animalele satenilor; caci mai intaiuproprietarii 0 arenda0i n'au de cat sa '0 procuresinguri asemene reproductori, dad. au nevoe ; a-poi daca s'ar lasa intrebuintarea lor la vitele pro-prietarilor §'ale arenda01or, ei n'ar ajunge a fecundanici chiar p'acestea, ce sunt numeroase, F,i teraniinu s'ar putea folosi de .ei.

Pranii avend nevoe pentru vitele cornute de boide munca si nu de cei de ingrasat, reproductoriiar trebui cautat4i dintre rasele cele puternice. Catpentru vaci ar fi bine ca comunele salt procurecate-va vaci de Svitera sau de Olanda, a caror vi-tei sa-i venza, treptat la locuitori, spre a imbunatatiast-fel rasa vacior. S'ar putea introduce chiar oi dinAnglia din rasa Sutham pentru imbunatatirea lAnei,vênzendu-se d'asemene mieii locuitorilor. Banii datide comune pentru procurarea acestor animale, s'arlua inapoi prin tacsele puse pentru gonitul vitelor,apoi prin venzarile präsilei thr.

Alte m6suri pentru imbunalAtirea rasei vitelor arfi u4. lege mai asprä in protiva maltratarei dobitoa-celor, s'a incarchrei lor cu poveri mai presus de pu-terile lor. In sfar0t ar trebui luate mesuri pentru anu se supune vitele cornute 0 caii la muna, Ma-inte d'ali ft dobendit deplina lor crescere.

Pentru imbunAtOrea culturelor esistinte 0 intro-

STUDII ECONOMIC& 241

ducerea de culturi noui pot fi luate de Stat dou6mèsuri nemerite :

Antêia este infiintarea de ferme model, macar cateuna in fie-ce district, cele mai insemnate din ele,precum acele din judetele Ilfov, Iasi si. Dolj, pusesupt conducerea unor oameni cu cunoseinti specialed'agriculturA, cari dac5. nu s'ar Osi la noi in lardar trebui adusi din strëinAtate. Observam cu toateaceste c'ar ft mai folositor dacä s'ar trämite call.-va tineri destoinici la inveteturg in scoalele d'agri-cultur5. si la fermele model din streinatate, pentrucii acestia ar c5.uta sa introduca din 16rile strAinenumai acele imbunAtatiri cari s'ar potrivi cu stareasi cu puterile noastre,

In aceste ferme model, pe lang modul de cultura,mai rational al piimentului, s'ar putea introduce cultu-rile ean l. astazi lipsesc in taxa sau sunt neingrijite.precum cartofii, inul, canepa, hameiul; s'ar putea faceincercari cu bumbacul. In locurile unde sunt vii, daciis'ar preface ua vie in ferma model, s'ar putea intro-duce metoadele de irnbuniiiitire a vinurilor, care apois'ar r6sptindi in podgoriele incongiurittoare. S'ar in-flinta la prisael cu stupi dupti. sisternul Dzierson, enrafturi mobile, si s'ar ar6ta ast-fel cultivatorilor dealbine la metoda perfectionata, care sporind pa.n5,la trei ad productiunea unui stup, ar incuragia pri-sAcaria. In fine introducêndu-se cultura duilor, s'arcresce vermi de mëtase, ceea ce ar rëspandi in cu-rand aceastii culturi in sinul poporatiunii.

16

242 STUDII ECONQMICE.

Nimene nu poate tägdui folosul ce s'ar trage dinasemene asez5minte i trebue s. ne mirAm numai,cum de OW astAzi n'au fost inflintate.

Aceste ferme model ar putea tot-d'o-dat5. servica scoli de agriculturä practice pentru populatia

rural/. Diriguitorii stabilimentelor ar trebui sa. fieindatorati a ar6ta -t6ranilor, ce ar veni s. ceath sfa-turi, toate sciine1e trebuitoare ; apoi ar trebui sá fieprevèzute cu seminturi de tot felul de calitätile celemai bune, de unelte s'alte mijloace de imbuWtätirea agriculturii.

Dar nu este scopul nostru d'a esprima W. corn-plectä organisare t fermelor modeL Am vrut numaisä arëtdm cum aceste asezaminte ar putea contribuiin mod indirect la ridicarea culturilor s'a industriinoastre, i deci cum ar putea sä favoriseze corner-ciul esterior.

A doua m6surl ce s'ar putea lua de stat in fo-losul introducerii unor culturi industriale este inda-torirea arendasilor mosiilor statului sau ai a.sezámin-telor atarnate de stat, precum epitropiile spitalelordin Iasi i Bucuresci, a cultiva cate-va obiecte decan acum nimeni nu se ingrijesce. Asa s'ar puteaindatora prin contractele de arendare a semána a-tftta parte a ptimentului osebit cu cartofi,parte cu in si cane* Unii din ei, in locurile favo-rabilc, ar putea fi obligati la cultura hameiului, so-franului sau a anasonului ; de pe Mug pa-durile cu tei, la intretinerea de stupi, dup5. metoda

si

1

of allf

Valtii,

STUDI1 ECONOMICE. 243

perfectionata ; in sfarsit pe cei de la mosiile de campunde s'ar atta duzi, la crescerea gandacilor de ma-tasa.

Incuragiarea acestor deosebite culturi industrialear trebui urmaritä pe toate cane, si mai ales prinrecompense din partea statului s'a comunelor. Re-compensele ar trebui insa M. constee in multe premii,nu numai in douë sau trei, caci ast-fel mai multis'ar putea astepta la dobandirea lor, si aceste pre-mie, mai ales pentru sateni, së nu constea in banici, in unelte, vite si seminte.

Seim ca. se va obiecta di sistemul nostru d'a treziculturile industriale va costa multi bani, si pentruunii poate ii impovarator. Apoi Para jertfift si faramunca nu scim sa se fi dobandit -WWI data in lu-mea aceasta vre ua. isbanda stralucita. Cati bani nuse cheltuesc oare in taxa noastra pentru nisce sco-puri ce n'au ua nemijlocita utilitate, si sa, fim eco-nomi, ba chiar sgarciti, acolo unde e vorba d'a des-chide poporului nostru noui ramuri de inavutire ?Dar daca, va fi vf un ban cheltuit cu folos, va fitocmai acela pus inteua imbunatatire economica;va fi utt s6manta aruncata intr'un parnent manos,care va r6splati insutit jertfa pug in el. Numai uaneingrijire fenomenala a putut pan'acuma O. facit alipsi din budgetele noastre nisce sumi afectate la des-voltarea agriculturii, s'a industrii noastre, nand inalte tëri, ce rl'ar mai avea nevoe de incuragiarea aacestor ramuri de cultura, gasim zeci de rnilioane


intrebuintate spre asemenea scopuri. Ne dam celemai laudabile silinti pentru a desvolta puterea ar-math., justitia, instructiia, chile de comunicMii ; §i. ma-

ma tuturor acestor activithti, acea care le hränesce,§i le cresce pe toate, isvorul avutiilor noastre, 'I l5.-shm in parasire. Ingrijim de ramurile arborelui, pecare le curhtirn, le indrepthm, le sprijinim in con-tra furtunii ; dar rádácina lui, din care aceste ra-muri i§i trag puterea lor de viath, uitam s'o adh-pam cu aph recoritoare. Curios sistem de culturh§i de proph§ire chnd nu se ingrijesee cea ce estede chpetenie §i se dh luarea aminte numai lucrurilorlhturalnice !

Tocmai in tara noastra insa, care prin nenorocitaei positiune politich este supusd a fi esploatath deputerile ce o inconjoarh, trebue ca statul sh jert-feasch mai mult pentru sustinerea sdrobitoarei con-curinti. Trebue pe laugh apararea Aërii in contrapericolelor militare, s'o inarmam in potriva unei al-tei cuceriri, care se face la intuneric §i pe nesim-site, dar a aria isbanzi sunt mult mai trainice, devreme ce se inalth pe piedestalul de granit al ro-birii economice. Aceastä cotropire este insá uä lu-crare atonomistich ce mhnanch ca §i carii §i. ruginaphnh §i materialele cele mai tari ; trebue luptat incontra lucrarii sale distrugatoare inainte ca ea sase fi indeplinit. .Atunci child ferul este ros, stejarulmancat §i poporul putred, in zadar se mai incearchmijloace de schpare.

STUD1I ECONOMICE. 245

XII

Cand Statul ar fi isbutit a trezi; prin mijloacelearatate mai sus, ua Jnivare industrialä, totu-§i a-ceasta n'ar fi de cat un inceput §i ramane inca de'ntemeiat partea cea mai grea a lucrului. Industriainteadev6r nu se poate privi ca 'ntemeiata intfunpopor de cat atunci cand ajunge a fi un elementneapärat in viatia insaii a societatii, cand se creiazastabilimente industriale in vederea multdmirii trebu-intelor private i privatii v6d in aceste stabilimentenisce ajutoare neaparate pentru sustinerea bunuluilor trai. Ori-cum ar fi, sustinerea industriei de ca-tre Stat este un ce mäestrit. Statul poate sägaseasca de la ua vreme jertfele sale prea mari pen-tru isbanda dobandita, poate s. se schimbe guver-nantii isistemuI ocarmuirii, sa retraga sprijinul lor fa-bricelor infiintate, q'atunci inteo zi se pot ruina sihn-tele unor ani indelungati. Clientela privata cand s'a 'n-temeiat, cand t6ranul, burghesul, bogatuli§i gasesc fo-losul bor a cumpara la fabrica vecina, atunci esistinta nieste asicurata, caci nici utt 'mprejurare din lume nupoate rasturna raporturi basate pe interesul mutual.

Rolul Statului in infiintarea industriei trebue decis. aiba un caracter trecator. El ii da puternicul Adsprijin numai cat timp ea este inca in pruncie. De'ndata ce i s'au intarit puterile §'au luat spre viataneatarnata un avênt infloritor, Statul poate, ba chiartrebue retraga ajutorul i s'o lase singura inlupta cu greutatiile traiului.

se-i

246 STUDH ECONOMICE.

Numai in acest sens am sustinut noi ua ameste-care a Statului in misearea industriald; dacd nit in-dustrie pentru a esista ar avea uà vecinicd nevoidde sust,inerea Statului, atunci acea industrie n'ar a-vea in sine nici u putere proprie de esistinta ; arfi ca ud plantä parasitä ce trdesee numai din su-curile corpului de care e lipit i, deprinsä de den-sul, u 'ntarzie a peri. Nu acest viitor il dorimnoi industriei romane, ci voim ca, pe calea mdes-tritd indicatä de noi, sa, pdsim cdtre un viitor te-meinic si de sine sthAtor.

Asupra trezirei industriei private, Stabil nu poateavea de cat un rol indirect, deci mai slab de eatacel ce l'am vèzut poate juca in crearea cator-va industrii man i trezirea oare-cdror culturi in-dustriale. Vedem deci unde std greutateanoastre. Pe cat pentru sustinerea industriei intendSara. clientela privatd este neapdratA, p'atat ea esteneindestuld'toare cand e vorba d'a da impulsul mis-cdrii industriale. Statul din potrivd, care poate spri-jini intr'un chip atAt de efectiv inceputurile unor in-dustrii, nu este in stare sd le asicure traiul lor pen-tru tot-d'a-una. Vedem deci ed tocmai unde ar fide nevoid sprijinul cel mai puternic, tocmai acolone lipsesce.

Industria ce s'ar putea mai ales desvolta in Saranoasträ pentru multdmirea trebuintelor locuitorilorgi este cea casnicd. In deobste aceastd industrie nupoate tinea concurintd en industria mare, care, In-

cd-1

osiiei


crand Cu maini, economisesce munca §'o face maiproductiv6_ i cu toate acestea, industria casnicl arputea in tot-d'a-una srt. subsiste la un popor agri-cole, altituri chiar cu cea mare, pentru un temeifoarte u§or de 'nteles. Agricultorul nu se deda intot titnpul aaului la munca campului, ci este silitprin schimbana ano-timpurilor a se abtine mai multeluni de la dOnsa. In lunile de iarnd agricultorul mun-cesce in deob§te foarte putin: din and in cand cateuà caratura i nimic mai mult.

El perde deci acest timp in nelucrare §i este e-vident c6., ori cat de mu1t6 muncl ar pune el inacel restimp de nelacrare, intru pregairea unor pro-ducte industriale, el tot ar ca§tiga, de vreme ce,stand WA a lucra nimic, nu produce nimic. Aicisat un avantagiu pe care chiar industria casnicl iiare asupra industrii mari. Aceasta nu utiliseaz6 niciuh' datrt un timp; de alt-fel perdut, pentru produc-tiunea sa ; industria casnica are la indemana un a-semene timp, care o pune in stare a produce chiarmai eflin de cat industria mare. Observdm ea maiales femeile sunt destoinice pentru u multime deindustrii, care cer ua dibkie mai mare a manii §iun gust mai ales in intocmirea productelor lor. Chiardaca barbatul lucreazA ce-va in timpul ernei, fe-meia insa de sicur c'a nu lucreazá nimic, §i nu esteoare u. adev6ratà phräduiala de avere timpul acelaperdut in nelucrare ?

Fiind-ca am aratat ch industria casnicä la un po-


por agricol ar putea s subsiste alaturea cu indus-tria mare, trebue s ldmurim intrebarea: cum seface de a putut disphrea aproape cu totul industriamicd din tiara noastra., care de alt-fel prin ocupa-tfiunea sa agricold, lasä atata timp liber satenilorspre a'i produce obiectele de cdpetenid trebuincioasenevoilor lor.

Noi credem cä pricina plräsirei ocupatiunilor in-dustriale de care poporul roman e va gasi inthiin ordinea morald, apoi in cea economicd. Econo-mic vorbind t6ranul gäsia interesul gu a tese palmin casd la el, a topi sumanu, croi cojoace, aforma cdciuli, a rdsuci franghia a toarce land 0 a.tamai departe ; dar el a fost desgutat de asemene in-deletniciri potrivit cu injugarea lui tot mai grea lamunca proprietarului. In vremile vechi tkanul eraimpilat, insd mai mult de ocarmuire prin dari arbi-trare, era incalcat de ostiri strdine, suferea mult,dar suferinta sa era intamplátoare i munca sa, find

putea prin opintelile sale. srt pund la lee _ceIi rdpea vinlinta sau nedreptatea. De cand s'a des-voltat agricultura mare, bratele tdranului au fostrobite proprietarului, munca sa a fost incordatd pandla sfáramarea puterilor sale §'a intregei sale farnilii.

pentru aceasta munc d. atat de incordatit, ce cr1-0iga el ? abia atata pentru a nu peri de foame. Orcat ar munci el, vede cit nu poate s. 'ndrepte ti-cdloasa lui soarta §i d'aici Ia despretuirea munceinu e de cat un pas. Acest pas tkanul l'a fAcut

a'0

libel*

i

;

STUDIL ECONOMICE. 249

el nu vede in muncl un isvor de imbunaatire alsoartei sale, care s'o infloreascl in proportii cu si-lintele puse, cA numai cat IA fatalitate impusa pecapul s6u, care nu'i dA de cat strictul neeesar sprea nu muri de foame, §i de care deci, cand se poatemantui, este eel mai fericit.

Tot in aceasta desperare, coboratA in sufletul s6uprin soarta lui ticaloasa., sta causa intinderii tot maimare a betiei in poporul de jos. Betia nu este unvitiu curat fisic ; ea are §i ug. parte intelectualA; no-tiunile plAcute ce infloresc in creer §i te fac A uititrista realitate. In vremile vechi t6ranul nu era be-tiv, cAci nici se cunoseea rachiul, §i vinul nu irn-bAta nici a§a de tare, nici a§a de rApide. Consuma-tia rachiului a crescut de and a inceput a se des-volta marea agriculturA (1834). Intinderea a§a deestraordinara a betiei trebue deei, ea vitiu intelec-tual, sA aiba. nisce cause psihice, intelectuale sau mo-rale, §i acestea sunt de gasit in starea cea atat demiserabilA a tAranului, caci este singura fericire ceo gustA pe pAment. Dad n'ar fi së se schimbesoarta tëranului am spune : Ihsati-i betia, lasati sin-gura mangaere acestei clase desmo§tenite de bunu-rile acestei lumi !

DupA incordarea ne-rnai pomenitA a intregii fa-milli in timpul verei, vine reactiunea naturall, pro-portionalA in tot-d'a-una cu activitatea desvoltatA,prostratiunea puterilor, dorinta de odihnl, pe careOranul mr 0 poate gAsi de cat iarna; §i atunci el


nu lucreaza nimic, pentru a compensa ast-fel opin-tirile sale supra-omenesci din timpul verei. Dacg elinsa nu muncesce iarna, se 'mbattt cu atata maides, mai ales el §i. nevoia fisic a. a incalzirii corpu-lui il silesce la aeeasta, trgind el in casa prin care§uera. vêntul, adecg MIA foc in vet* fara alimentecare sg-i produca caldura intima necesarg vietii. A-tunci el vinde tot ce mai are la sufletul lui pentruug lead'. de rachiu; lana, canipa, Mul pe IMO. re-colta sa tree la carciumar, §i de unde sb-i mai re-mann lui ce-va pentru indeplinirea nevoilor sale ?Nevoia momentului il face sa," se despoae de toatemateriile prime pe care le-ar putea intrebuinta lalucrari industriale.

Pe rangá aceste cause mai generale, care esplicgdispositiunea industrii casnice in tara noastrg, maitrebue adaos una specialg. In timpurile acele candmunca campului era restransä, sotia §i fetele mun-citorului n'avea nevoe a e0 cu dênsul la lucru ;secsul femeesc remanea acasa §i. ingrijea de gospo-darie, in care mai ales se cuprindea tesutul panzei.Aceasta indeletnicire se facea mai cu osebire vara,cad ingustimea locuintei taranului oferia greutati a-§ezarii stativii in timpul ernei. IntinzOndu-se agri-cultura sotia, in curand §i fetele cultivatorului tre-buiau M. iasa la camp §i M. parlseasca dinpreunacu casa §i indeletnicirile ce se tin de dansa. Deprin-derile vechi impedicau pe t6ran de a strepurta intimpul ernei lucrarea pe care ali a data el o facea

STIMII ECONOMICE. 251

In timp de vara. Tot in acel timp venind 0 war-,furile cele eftine straine, thrannl se deprinse in cu-rand a cumpara ceea ce alta data producea singur,Si ast-fel se stinse cu incetul industria casnica de.,

altA data.Problema reinvierii industriei casnice consla deci

in aceea de a strepurta in timpul ernei lucrdrile in-dustriale cu care familiile scitenilor s indeletniceauin timpul verei. Pentru aceasta ar trebui intaiu cacomunele sevegheze construirea caselor taranesci,impunendu-le a le face ceva mai incapatoare. Darchiar in locuintele ce le au, perspectiva unui cftstigva impinge de sicur pe taran la lucrari industriale,de indata ce va aduce in ele putinta de a imbuna-no putin traiul sett cel atat de cazut. Tot a guver-nului este datoria de a trezi interesul taranului pen-tru asemene indeletniciri 0 a lua mesurile de tre-buinta spre introducerea lucrarilor industriale in ca-sele satenilor.

lndustriile casnice ce s'ar putea inilinta, ar ft camcele urmatoare : torsul chnepei, inului 0 al lanei a ca-ror fire ar putea alcAtui §'un obiect de esport; re-sutul acestor fire in pAnze san materii mai groasede lanai resucitul lor in frAnghii, sfoara, MA, baerede lane,. Alte done industrii, sau mai bine gicendculturi industriale, pentru timpul verei, ar fi cres-cerea albinelor §i. a vermilor de matase. Numarul a-cestor industrii nu este mare, ele insa au avantajuld'a. fi foarte generale 0 d'a putea deei fi introduse


mai in toata tara, in cat resultatele dobandite delainflorirea lor nu pot fi Para insemnatate. Pentru areintroduce aceste irldustrii in deprinderile poporuluiar trebui luate mai multe m6suri.

Intai ca primariile sa.-§i procure un numar de sta-live ci resboae perfectionate, precurn i aparate detors, de resucit franghil sau sfoara, nu mai putin-an num& de stupi sistemul nou; ci gmanta de On-daci de matase, pe care sa, le cedeze locuitorilorpentru plata in rate mici Tot la acele primarii, saumacar la capitalele de judet, s. fil cati-va mectericare sa fia indatorati a merge prin comune c'a in-vëta pe cei doritori aceste deosebite me§te§uguri ciculturi.

Ast-fel ar fi prO taranii in putinta d'a se dedala ocupMiuni industriale.

Pentru a trezi interesul spre asemene ocupMiuni,primariile sau statul sa propuna premii, d'ua camdata tuturor acelor ce se vor deda la d'ensele, pre-

mici, dar care pentru oameni saraci nu 'nce-teazä d'a avea insemnatate. Cu timpul suma afec-tata pentru premii sä se imparta la mai putini, a-cei ce vor fi produs resultate mai satisfacatoarec'atunci premiile sd se prefaca pe cat se va puteain obiecte folositoare.

Pentru introducerea acelor industrii ce nu potlasa forma casnica, precum caramiddria, olaria,

pregatirea mobilelor c'a trasurflor, stoarcereaOloiului, facerea cleiului, a sapunului, a luminarilor,

mu

sti-claria,


mdcinarea Mimi de lucs, preghtirea scrobelei §.apastelor frtinoase, aceea a conservelor alimentarespirturilor distilate ce s'ar putea aclimata la noi inOrd, trebue luate pentru fi g. care industrie mhsuria parte. Cele generale insh de care singuri ne pu-tern ocupa aid ar fi : imprumuturi din casa statu-lui cu procente reduse i plath. prin amortisare, es-positiuni i premirtri a productelor nationale deose-bite, trämiteri de tineri in OH straine pentru a invhtametoadele cele mai perfecOonate de producere a di-verselor ramuri, incurajarea tinerilor ce s'ar ocupacu tratarea unor asemene rnaterii i altele d'aceste.

Ne rhmAne de ardtat resultatul general al stdriinoastre economice asupra soartei ce ne poate a-§tepta in viitor.

Resurnand invhtäturile ce isvoresc din acest stu-diu, vom putea afla urrndtoarele adevèruri, pe careant dori ca fid-care Roman_ sti §i le 'ntipareascit a-&Inc in mintea sa, chci ele sunt culese din insä-§istarea in care el se afla §i-i aratä mijloacele a e§idin ea.

I. Tara noasträ, muncind urt mulled brutd i pri-mind in schimb munc h. inteligintä, dá mult mai multämunch. de cht primesce in schimb pentru uá valoaremult mai mica.

II. Progresul importului Arii, ce merge de patruori a§a de repede ca esportul ei, aratá ch. Ora noa-

gi

xm

254 STUDD ECONOM10E.

strA cade tot mai mult in robirea altor tëri; ca peand popoarele Europei i§i reservA tot mai mullmuncA finä a industriei, noi rëmanem tot mai mull.insArcinati cu munca cea grosolanA a agriculturei,in cat ne coborim cu 'ncetul la rolul injositor desclavi ai civilisatiunei europene.

III. Puterea de productiune a Orli noastre a a-juns la macsimul ei §'a 'nceput chiar a cädea, cacisporirea esportului nostru nu provine de la uA 'n-multire a obiectelor esportate, ci de la uA urcarea pretului lor. Urcarea pretului obiectelor de hranAavAnd insA u5. limits. peste care nu poate trece, re-sultA numai de cat cA cifra esportului nostru va rë-manea stMionarA, sau va da chiar inapoi.

W. U. taxa propl§esce in economia ei numai a-tunci cand esportul ei cresce in mod proportionalcu importul. and acest din urmA cresce in daunacelei d'intaiu, atunci cumpAna bogatiei sale se pleacAcAtre sdrAcie. Toate t6ri1e din lume se silesc a sporipe cat se poate cifra esportului bor.

V. Tara noastrh atarnA prea mult in viata ei e-conomica de viata altor popoare. De §i esistA farAindoealA uä solidaritate intre deosebitele popoare alelumii, totuli este bine ca un popor, la vreme denevoe, saii poatA multAmi el singur trebuint,ele sale.

VI. FiA-care tarA este datoare a desvolta in sinulei toate soiurile de munch permise de natura ei.A se deda unui singur fel, §i. inch celui mai de rind,este a se pune de bunA voih in robirea strainului.

STUDII CONOMICE. 255

VII. Bach Ora noastra nu poate inea deveni uncentru de esport al unor obiecte industriale darealte teri, macar sa desvolte acele industrii, care,multamind trebuintele ei, sa retina in tara ca§tigulinsemnat pe care-1 trag strainii din aceasta impre-jurare.

VIII. Industria in tam .noastra nu se poate des-volta prin initiativa privata. Trebue ca Statul sa in-tervina. D'aceea trebue inceput in industria marecu acele ramuri ce pot fi sustinute de Stat. Patrio-tismul in treburi industriale este un vis in§elator.

IX. Tot prin initiativa Statului trebue trezite inpopor culturile industriale sau irnbunatatirile cele e-sistinte, caci industriile sunt strins legate d'agricul-turä i u. tara agricola trebue sa caute a desvoltamai ales acele industrii care-§i trag materiile primedin lucrarea pamêntului.

X. In sfir§it tot Statul trebue sa 'ncurajezecreatiunea acelor industrii care i§i au viata lor nu-mai in clientela privata. Pretutindeni trebue sa sevada mana Statului cand este vorba de crealiuninoui.

XI. Nu putem spera nascerea unei industrii ro-mane de la protectiunea esterna. Positiunea noastrapolitica ne va 'mpedica pentru tot-d'a-una d'a neputea apgra prin tacse protectioniste. Toota viatanoastra industriala nu se poate aVepta de cat de laprotectiunea interna.

XII. Basa sistinl,ei popoarelor in timpurile mai

ci


noui este puterea bor. Puterea este resultatul bogrt-Boghtia nu se poate spori intr'un popor de cat

rafinandu-se munca acestuia. D'aci necesitatea nea-parata a unei desvoltari industriale.

XIV.

Se pretinde de scoala economic& liber-schimbistitcit balanta comerciului n'are asolut nici uit inriu-rire asupra starii de bogatie a unei teri, cit avutianu consta in metalele nobile, ci in ori ce fel deproducte care pot multami trebuintele noastre ; citbanul vine tot-d'a-una acolo unde este de nevoia,si in sfarsit cit cu cat u& tar& import& mai mult,cu atat este mai bogatk. Noi credem ca asemeneteorii sunt tot ce poate fi mai absurd si dovada ceamai bun& cit e asa, este contrazicerea in care eleau fost pururea cu practica tèrilor ce le-au dat nas-cei e.

Economia politica nu trebue sa uite cit ea nu sepoate misca in regiunea curata a teoriei, i ca, la-sand set scape lumea real& de supt picioare, eaplutesce in vent si nu mai are nici ud temelie se-aioasa.. Dacit practica tutor terilor din lume tinde lasporirea esportului i nici uit data la aceea a im-portului, trebue sit fie IA cans/ fireascit care sl im-ping& pe oameni la aceasta ; i sit observa ca le-gile sociale se manifesteazit la popoare in tot-d'a-una pe calea instinctiva. Cand vedem O. mare mi--care sau utt apucaturä a oamenilor intr'ua directiune

Vei.

STUD1I ECONOMICE. 257

oare-care, sA scim cä avem a face cu una din acelepitted oarbe i fatale care domnese in viata socie-tAtilor, §i nu trebue atunci sA dojenim societatea cAnu s'ar potrivi cu teoriile noastre, ci sA cAutAm apotrivi gandirile teoretici, a§a ca sa. poatA, esplicaviata real&

Banul nu poate fi nici urt. datA indiferinte uneitdri, cAci represintA uA valoare de schimb univer-salA i pururea cantata. Ori-ce valori de altA naturAproduse d'ul tat% nu pot sA4 fie de folos, dacA eanu le poate consuma sau schimba pe bani, cAci ba-nul este in tot-d'a-una cAutat, pentru ca-1 poti pre-face in ori-ce. SA ne inchipuim ea Anglia ar posedain fabricile sale de tesut sau in acele de fer, marfAin valoare de miliarde, pe care insA n'ar putea-odesface pe pietele strAine. Oare ar fi ea bogatA?De sigur crt nu. Toate valorile acelea ce sunt cre-ate numai in vederea d'a atrage metale pretioasein la Aara., de indatA ce ar perde aceasta insuOrear represinta numai un capital mort. Cand uA tarA'importeazA mult, aceasta o face numai din douèpunte de vedere: sau are nevoe directa de obiec-tele importate pentru consumatia lriuntrica, sau ele

slujesc ca material pentru pregatirea obiectelorde esport. Este evident el cu cat uA taxa va fi puslin positiune d'a importa mai putine elemente de fe-lul intAiu, cu cat ea se va afla in stare d'a produceea insaii lucrurile pe care trebue sh le consume,cu atAt va fi mai neatarnatA economic d'alte p0-

17

258 STUDII ECONOMIC&

poare. Baca in loc d'a importa gram le-ar produceea singurA, dac a. in loc d'a importa land ar tunde-ode pe oile sale, MA indoeall ca sara ar ca0iga dinIA asemene impregiurare.

Idealul deci economic al unei tièri ar fi sa nu im-poarte nimic 0 s5. espoarte cat de mult. Aceasta ingfiind cu neputiritá, din mai multe pricini uvarede inteles, resultä câ ori-ce tara trebue sl 0 im-porteze, in cat din interesul ca0igului comun senasce schimbul de valori intre popoare.

Banul nu poate veni in u5. iarä de cat in schimbpentru altä valoare de consumatje ce o dai pe el.Resultä deci a pentru a avea bani inteuá t(ara tre-bue st ai mijlocul d'al atrage, cAci el singur nu vine ;a§teapta sä fie chemat. Banul insk find nerval a-vutiei, pe cand cele-l-alte sunt numai mijlocul pen-tru a ajunge la dansuh se vede din aceasta cumeste periculos pentru uit tarä ca sumele date de dansastrainatalii pentru valori de consumatie A. intreacrtin mod statornic sumele primite de lora pentru va-lori procurate de ea. Cu alte cuvinte este periculosca balanta comerciului sit' se piece lung timp in ja-voarea importului.

La aceastA. macsimä pare a se opune raportulintre esportul 0 importul Orilor celor mai civilisateale apusului, care sunt tot-d'o-data acelea in careboglia e cea mai mare. A§a urm6toarele cifre nearata cg. in toate aceste 16ri cifra importului intrecep'acea a esportului:

Francia .

GermaniaOlanda. .

Belgia . .

Italia . . .

La primapoate 'Areamai bunk §i.

STUDII ECONOMIC& 259

Import Esport

4,743,000,000 1. 3,121,000,000 1.4,176,000,000 * 3,180,000,000 *1,676,000,000 * 1,136,000,000 *1.472,000,000 * 1,112,000,000 *1,262,000,000 * 1,000;000,000 *

vedere nä asemene stare de lucruriestra-ordinark §i. s'ar parea ck, este ceamai temeinick resturnare a teoriei ba-

lantei comerciului. Observäm insà ca popoarele im-portä bani nu numai prin pretul mArfurilor espor-tate, ci *i prin serviciele prestate de ele, prin strk-inii ce cillátoresc sau petrec in sinul lor, prin in-treprinderile industriale sau de transport ce le facla popoarele streine, prin imprumuthrile inaintate al-tora din capitalurile lor §i. prin multe alte mijloacecari nu tree prin varna. §i deci nu pot figura in ta-bloul importatiunii lor. Oare nenumëratele coritbii §i.vapoare ale Angliei §i. Olandei n'aduc un ca§tig po-porului §i statului lor ? Oare strkinii ce visiteazä intoti anii FranPia, Italia, Belgia §i Svitera n'aduc cuei milioane pe care le lask in Orile, pe cad le vi-siteazA ? Oare companiile de constructiuni de alferate sau de transporturi pe apa englese, francesesau germane n'aduc nici un folos natiunior lor ?Apoi dac'am putea evalua toate aceste importuri as-cunse, am vedea urckndu-se oare cifra importatiu-nilor la egalul acelei a esportatiunei, ha chiar tre-and peste ea ? Se intelege acum de la sine ca nu

.

.

.

.

.

260 STUPH ECONOMICE.

banul in sine face bogatia unei t6ri, caci nu pre-sinta sea moarta, inteua tara da acesteia putintabogatiei, ci facultatea d'al putea atrage fi refine la(Musa. Asa Spania era bogata cat timp a curs in eaisvorul aurului american ; dar fiind-ca nu posedanici una din indeletnicirile acele ce retin i aducaurul inteub, taxa, acest metal trecu numai cat prinmanile Spaniolilor pentru a se opri la t6rile acelece-1 castigau in mod trinic prin munca lor. andslei isvorul minelor Peruviului s'ale Mecsicului, Spa-ala ramase d'ul data saraca, dovada ca bogatia eifusese nu IA. insusire a poporului seu, ci ua hainade imprumut. Nu aurul sau argintul fac bogeifia u-nui popor, ci munca sa ; dar aceste doue metale ca-pitaliseazd munca. Productele acesteia se pierd cattimp ele sunt incorporate in valori peritoare. Fia-care productor se silesce a le preface in valoareaneschimbatoare a banului si nu este preferabile a-cestuia de cat ua singura alta valoare, acea a pa-mêntului, in care si banul este adese prefacut.

Ar fi acum inteadevër estra-ordinar ca economiapoporului sa se deosibeascá in esenta ei, i nu nu-mai in forma, d'aceea a individului. Oare se poateadmite ca ua tara in care indivizii sunt bogati safie saraca s'uä alta in care ei sunt saraci sä fiabogata? In ce Mg se incorporeaza bogatia indivi-duald ? In capitalul acumulat. Graul unui proprie-tar, ferul scos din ua mina, panza esitä din stati-vele unui industrias, nu sunt capitaluri de cat in


espectativa unei desfaceri 0 realisarea unui ca§tig.S. ne inchipuim ch s'ar descoperi uh materih maitrainich 0 mai efting de cat phnza. De indath toatemhrfurile adunate in rafturile fabricantului d'aseme-ne materii ar pierde 50 sau mai mult la suth dinvaloarea bor. Capitalul adunat de fabricant in formaphnzei ar disphrea. Ace lasi lucru s'ar intampla childfabricantul n'ar putea desface un limp mai indelun-gat marfa sea ; ea s'ar invechi, ar pierde din träi-nicia 0 valoarea ei. Dach are din potrivà capitalulseu in bani, el este vecinic; nirnic nu-1 poate dis-truge 0 schimbärile la care poate fi espus prin tre-cerea timpului sunt cu totvl ne insemnate.

Balanta comerciului nu poate fi deci fArA insem-nh't ate pentru uh t,arh, pentru motivul eh banul, re-presintand capitalul acumulat fi neperitor, este in in-teresul unei leri a avea cat se poate de mult d'a-cest capital.

Dar este cu ne-putintA ca toate t,hrile sit alba uhbalaniä comerciale favorabilä; deci trebue ca unelesh piarda, pe arid allele trebue sh ca0ige. Aceastaeste adev6rat .0 each ce se intemplh: Toate ierilese silesc a atrage la ele partea cea mai mare destock metalic; dar fih-care nu isbutesce in aceastade cat potrivit cu deosebitele insu0ri cu care na-tura a inzestrat-o: boght,file firesci ale phmentuluiseu, arzarea sea geografich priincioash, dispositiu-nile 0 talentele locuitorilor sei. In genere in Europapuiem spune eh importul 0 esportul tuturor Orilor,


de §i. pentru fie-care an variaza and inteun sensand in altul, pentru uii timp mai indelungat rl-mane constant la deosebitele OH. Europa insA in-treagA trAesce mai ales pe socoteala r6mA§it,ei glo-bului, esploatand prin munca sea inteliginte, muncabrutA a celor-l-alte Akri. Teri le asiatice §i africane,republicele din sudul Americei f cate-va ri euro-pene inapoeate, eacA sclavii pe munca cArora se in-nalt,A cetatea civilisatA a Europei. Aceste t,èri im-porta mai mult de cat esportA, si intr'adev6r dara-verile lor se soldeazg in tot-d'a-una prin un deficitbrinesc. Intre aceste State ne-fericite a intrat de cati-va ani incoace §i Romania, a-nume de and aupatruns in ea viat,a §i. civilisal,ia Apusului. De §i. a-nil nainte de conventjunea comercialg cu Aus-tria aratà in tabelele esportului importului unprisos a celui asupra celui d'al douilea, to-tu§i noi credem ca. in tot-d'a-una, de la introduce-rea viet,ei civilisate, Romtinia a seas mai multi banidin tarei de edt a introdus. Intr'adev6r and au dis-pant averile cele mari ale boerilor nostri in prä-pastia fAra fund a lucsului occidentale ? Tocmaiin acei ani in care vämile noastre aratA un esce-dinte la esportat,iune. Precum veniturile unei tëri nuintrA numai cat prin calea vamilor. asa i cheltue-file sale nu es numai cat p'acea poarIA. SA amintimsumele uriase cheltuite de Ora noastrd in petrece-rea Romanilor in str6inAtate la Mi., la invètaturAsau §i alt-fel, doba.nzile §i anuitMile platite de -tarh

§'ale&Mini

din


de cand s'a introdus sistemul imprumuturilor; sa. lu-am apoi in privire cä cliiar imprumuturile privates'au facut ii se fac inca tot cu capitaluri strdine,in cat dobanda lor o platim tot care strdini, §'atuncinumai vom avea ud. idea adevërata. despre Ofrabanilor e§i0 din lard.

S. poate insa ca un popor sh importeze mult timpmai mult de cat esporteazd? De sicur ca. nu Mid.ea poporul espus unui asemene mers sd soldeze prinalta valoare de cat banul deficitul banesc. Acea va-loare, eardsj trainicd ca §i banul, este pamentul sen.Ceea ce lipsesce in bani se plátesce in pament, pandce poporul este cu incetul espropriat de sträini, pand,ce ajunge i/ot in propria lui Ord.

Cu ce sunt asicurate toate imprumuturile noastreatat publice cat §i private de la sträini ? Cu Tamen-tul nostru. Statul ipoteceazd domeniile sale §i pri-valii mo§ia. Chiar creditul fonciar care a mai sca-pat pe proprietari din ghiarele cametei, ce este elalt-ceva de cat un mare imprumut contractat lastrdini pentru a scdpa de lepra imprumuturilor mici?Titlurile acestui a§ezdmant se afla mai toate in mai-nile strdinilor, cad au procurat banii trebuincio0pentru a scdpa proprietatea din manile camatarilor.Ce este insä IA ipoteca? Este un drept eventual deproprietate. Deci proprietatea cea mai mare a pd-mèntului nostru este eventual in manile streinilor.Fia-care strein poseda un titlu d'al poporului ro-man, poseda ul bucdtica de pam&it represintat prin

26 I STUDII ECONON1C8.

(wet titlu. Eventualul insh se poate schimba in de-finiliv, 0 nu este nici uh data intelept a-0 da pro-prietatea de pam'ent in ma.nile strilinilor, caci drep-turile politice nu sunt la urma urmelor de cht con-secinta proprietatii phmentului, i perderea proprie-thtii este identich ca acea a esistentei nationale.

Each deci unde am ajuns cu gospodária noastrdde pan'acum. Am contractat, prM chellueli mai pre-sus de puterea producaoare a poporului nostru, da-torii care straini, pe care neputandu-le plati all-fel, am garantat acea plata cu basa chiar a esis-tintei noastre nationale, cu phme'ntul nostru. A so-sit momentul suprem ca sä indreptam uä asemeneri-ithcire ne-ertath, sh ràdichm esportul t6rei noastre.sa ne emancipam intru cat-va macar de straini, inprivinta obiectelor ce le-am putea produce la noi,sh restatornichn eark0 pe temelii solide economiapoporului nostru §i s'ajungem earki sthpani faraparta.0 a pdmêntului mo0enit de la strhbuni. La a-ceasta mare regenerare economica trebue 0 a in-ceput sá lucreze partita liberala.

SFIRSIT.

Ow-

MARE DEPOU DE PIANE si PIANINE

S. SAMITCA, CRAIOVA..lihrariaEdituraComerein de hartie--MusicaEs gros si detail

Am onórc a recomanda onor. public marele meg depot:de .Piane si Pianine, aduse din fabriccle cele mai .renumitede primul rang.

Instrumentele mele sunt tote de sistemul perfectionatcordes croisées, intrunind Mat calitatea tonului, cat si ele-ganta Ca mobila si garanted pentru tOte instrumentele melefara esceptiune, de perfectul lor mecanism si esacta construe-tie, iiind solid lucrate fOrte dutabile.

Din tOle pArtile unde am vendut asemenea Piane si Pia-nine, primesc scrim. d multumire pentru buna calitate, ceamai bunA dovadA c instrumentele mele sunt preferabilealese cu mare ingrijire.

Rog dar pe onor. amatori de ori unde, a se adresa lamine si vor fi fOrte multumiti.

Camandele din dictricte 'so efectuédd prompt 0 pe pre-turf eftine. .

Mande le espediez in provincie mcng pe riscul medfiind sigur de calitatea lor

Plata se pOte face si in castiuri lunare.InM fins,. cu indicarea pre}urilor se trimite

gratiS gi franco tutor perstMelor ce'l cer pnin scrisori francate.

S. SAMITCA,CRAIOVA.

a

i

solid,

tu

,

l rar 8, s - upload.wikimedia.org · w i il i fi ii studii economice i l' i ii i de il i...

Documents