la timi$oara in coxtext si international - cdn4.libris.ro de la timisoara in... · ugia romdnd din...

13
REVOLUTIA DE LA TIMI$OARA iN COXTEXT NATIONAL SI INTERNATIONAL Lucian-Vasile Szabo r --l l$1 I tEl Timiqoara 2018

Upload: others

Post on 19-Oct-2019

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

REVOLUTIA DE LA TIMI$OARA

iN COXTEXT NATIONAL SI INTERNATIONAL

interna{ional / Lucran-fi4iei 1989,2018

Lucian-Vasile Szabo

r --ll$1 I

tElTimiqoara

2018

6-22

edituraMI},ltIRiALUtRt1lI rull EltsSg

.3***&'i&*

CUPRINS

I Cum abord[m revolulia? .............5

II Cronologie ....... -......- 7

III Rezistenf[ qi dizidenli in Romdnia comunisti ........ -............-23

IV Instituliile represiunii ....... .....31

V Armata qi victimele in presa local[ ...-.-.. 44

VI De la revolt[ local1la revolulie nalionald............................ 51

VII Sindromul Timiqoara ......."" 64

VII Senzalionalism in relatdrile despre victime ....""' 74

IX Din PialaTiananmen la Timigoara ....... ........."""' 82

X Sindromul Timiqoara qi invazia din Panama """' 101

XI Eveniment istoric - conlinut media ""'II2XII De la revolulie la Proclamaliade la TimiEoara . 125

XII Erori in presa internalionld ......... """' 135

XIV Infoffnare, dezinformare, fake news ...... :......... " " " " " " " " 1 47

XV Bibliografie.... "" 155

r69

CUM ABORDAM REVOLUTIA

Scopul acestui volum este de a evidenlia modalitdlile diverse in care

Revolulia de la TimiE oara a fost receptatd in context intern qi internafional.

Erorile media consemnate au fbcut ca asupra acestei miqcdri de protest,

excepfional[ prin faptul cd a deschis calea spre schimbarea de regim in

Rom-dnia, sd pluteascd umbre gi indoieli. Acestea nu lin insd de esenJa

fenomenului revolufionar, ci de expunefea mediaticd a unor intdmpldri. In

1989, canalele media, in special televiziunea, se aflau intr-un proces de

schimbdri profunde. Criza survenitd in managementul deficitar al

informaliei a contribuit la o qi mai mare scddere a increderii publicului in

capacitatea mass-media de a reflecta corect realitatea, ^ in contexful

intensificdrii concurenlei gi al expansiunii divertismentului. in acest cadru,

(re)cdderea in capcana senzalionalului era inevitabil[.Revolulii romdnd din 1989 a reprezentat o culme a comunicdrii

mediatice. Capacitatea de a transmite informalii qi comentarii in direct in

?ntreaga lume a fost dublatd de o serie de erori' Exagefatea num[rului de

victim--e (morti gi r[ni!i) qi a modului in care aceqtia au fost brutalizafi de

cdtre forfele de represiune a avtt ca efect macularea idealurilor pure ale

miqcdrii de protest, a adev[rurilor strigate atunci in strad6, plasdnd oamenii

gi faptele itttr-o nedorit[ cursd a senzafionalismului mediatic.

Cdteva dintre ideile dezbdtute se cer menfionate incd din debutul

acestui volum: 1) Au existat distorsiuni uriage in relatdrile despre Revolu{ia

romdn[, cu precddere despre victimele represiunii de la Timigoara; 2) A

existat o exaierbar" u n r*A*lui de morfi, aspect devenit de notorietate, dar

qi incerc[ri de a minimaliza ori chiar de a trece sub tdcere existenla

victimelor qi a suferin{elor celor implicali qi ale celor apropiali lor; 3)

Relatdrile deficitare au apar[inut in cel mai mare grad reprezentan{ilor

canalelor media strdine, nu romdneqti; 4) Exagerdrile au fost posibile ca

ufinare a neprofesionalismului in culegerea informafiilor qi a favorizirii

unor prezentdri senzalionaliste; 5) Mistificalea s-a datorat 9i unor incercdri

ale unor grupuri de a influenla evolufia evenimentelor, aceste grupari

recurgdnd ia tetrnlci de manipulare a mass-media 9i a opiniei publice; 6) La

Timiq-oara a existat o enormd suferin!6, o mare incrancenare qi o bucurie

nesttrvilitd de a lupta cu regimul comunist qi impotriva clanului Ceauqescu;

7) Idealurile pure ale Revoluliei din decembrie 1989 rdman curate, chiar

dacd multe au fost murddrite ulterior, fie qi prin faptul c6 unele dintre ele nu

au fost indeplinite.Relalia dintre comunicare gi represiune este complex[ 9i delicatd.

Trece prin straturi succesive de manipulare, conformism, cenzutd,

propagandd qi represiune. -Forfa, ca putere autoritard qi dictatoriald sau informe mascate, bldnde - hard qi toft power, dup6 cum precizaloseph S.Nye - poate domina in societaie, insa comunicareu .".rq"q," sd strdpungdaceste structuri ?ndbuqitoare. insd, uneori, comunicarea insdgi devinesuprainformare, abundenta de date qi opinii saturdnd sfera publicd,deconcertdnd actorii, masele. Studiile din acest uolum uu rort realizate qiprezentate la diverse manifestdri gtiinfifice, fiind publicut. i' volumele unorconferin{e na{ionale gri .:u participare interna{ionard. Alte studii au fostpublicate in reviste gtiin{irrce de prestigiu, printie c*e M"*oriar, editatd, deAsociafia Memorialur Revolutierlqsqii-iqou.u. il;"]; a fost utirizatd obibliografie cuprinzdtoare, dind

"*u* inat'e pozitiile unor cercetdtori gianaligti care s-au exprimat in legdturd cu Revolufia romdnd din 19g9.contraargumentele au fost alese ad-esea din docu-"ni. inedite, multe aflatein arhiva Asocia{iei Memorialul Revolufiei LqSt i;iioara, din uneleeditate, insd prea pu{in cunoscute din cavzacirculafiei restranse.

Acest volum_nu ar fi fost posibil fbrd sprijinur deosebit primit dinpartea domnilor Traian orban, pregedinteG "Asociatriei MemorialulRevolu{iei 1989 Timigoara, qi al lui Gino Rado, ui..pffiointe al acesteiorganrzafli' imi exprim aici gratitudinea pentru eforturile gi disponibilitatea

lor. De asemenea, 1in sr multrumesc personalului Asociatriei MemorialulRevolufiei 1989 Timigoara pentru sprijinul acordatin documentare qi pe totparcursul r ealizdrii acestei cdrf i.

ri gi dictatoriald sau incum preciza Joseph S.

a reu$egte sd strdPungdrmicarea insdgi devineaturdnd sfera public[,lum au fost realizate gi

rlicate in volumele unorili- Alte studii au fostve Memorial, edrtatd de

r r-olum a fost utlhzatd o

iile unor cercetdtori qi

ugia romdnd din 1989.

nte inedite, multe aflate) Timiqoara, din uneleei restrdnse.

inul deosebit primit dinAsociatiei Memorialul,icepregedinte al acestei

rturile gi disponibilitatear Asocialiei Memorialulin documentare gi Pe tot

CRONOLOGIE

Evenimente externe

Contextul interna{ional al anului 1989, cunoscut in condilii dificile

cetd{enilor romdni, mai ales prin apelul la surse externe, ardta astfel:

1. 6 martie 1989. Comisia pentru drepturile omului a oNU a adoptat o

rezolulie prin care inilia formarea unei comisii de anchetd privind situalia

din Rom0nia.2. Polonia acceptase deja organizarea de alegeri, la care s-au putut inscrie

mai multe grupiri politicl nou constituite oficial. Scrutinul a fost organrzat

in 4 iunie f-lSl ql u fort cagtigat de Solidaritatea, aripapoliticd a sindicatului

cu acelagi nume. in Ungarla, politica de deschidere avansase profund,

dincolo de glasnost qi perestroika, in luna ianuarie a anului 1989

accept0ndu-se ofrcial ideea pluralismului politic, urmflndu-se calea spre

orginizareade alegeri libere. Scrutinul va avea loc anul urmltor'

:." in iunie are loc exodul est-german, posibil ca urrnare a faptului cd

Ungaria deschisese granilele, aderdnd la convenfia interna{ional[ privind

,"nigiatrll. Germanii dln nst ajungi in Ungaria nu mai erau returnali in lara de

orlgine, ci au putut s6 se indrepte c6tre Germania federal[.

4." Totin Ungaria, in 16 iunie 1989, a fost organtzatd ceremonia of,rciala de

reinhumare in lara natald a prestigiosuiui lider al Revolufiei maghiare din

1956, Imre Nagy. Fusese iniaturai de la putere cu concursul sovieticilor qi

executat dupd un simulacru de proces'

;. i; p"fiia, conducer.u g,rrr.*rrlui ii era incredin{at[, in luna august, lui

Tadeusz Mazowieczky, provenit din rdndurile sindicatului necomunist

Solidaritatea.6. Bulgaria. in septembrie, sunt declanqate miqcdrile de protest, prin care

sunt suslinute schimbdrile democratice'

7. inceputul lunii octombrie este cel a marilor demonstrafii in favoarea

democraiiei din Republica Democrat[ Germand. Valul revendicativ in

favoarea reinstaur[rii tlUertatrii 9i democra{iei cuprinde marile oraqe Dresda,

Berlin, Magdeburg qi Leipzig. in 7 octombrie, Mihail Gorbaciov soseqte

intr-o vizitd de stat-la Berlin qi--i dA lui Erich Honecker celebrul s[rut de adio

pe gur[! Liderul est-german nu inlelege sd se conformeze 9i a ordonat

iepr"esalii fa1[ de protJstatari. S-a opus Egon Ktenz, un lider mai luminat,

"i "ur", dup[ citev a z7le, va deveni noul qef de stat in RDG'

8. Are loi, in 7 noiembrie, intalnirea dintre cancelarul vest-german

Helmuth Kohl qi preqedintele francez Francois Mitterrand, in care se discutd

despre un sprijirr concret pentru forfele de opozilie din statele comuniste'

Preqedintele Franfei recunoqtea direct cd urmdregte destabilizareaconducerilor comuniste din statele din Europa centrald qi de Est.9. vine ziua de 9 noiembrie 19g9, in care germanii iau cu asalt zidulBerlinului, simbol al divizfull gi nu dureazd" mult pdnd c6nd il desfac inbucdJi, frrd, ca fo4ele de ordine sd se opun6.10. 10 noiembrie este ziua Bulgariei, cdci o prenard a comitetului centralal Partidului comunist decide sd plaseze \ara pe un culoar democratic,acceptdnd alegeri libere, pluripartinice.11. In zilele de 2-3 decembrie are roc, pe un vapor, in largul coastelorMaltei, celebra intdlnire dintre Mihail Gorbaciov, conducdto*t uRss, qiGeorge Bush, preqedintele SUA. in timpul reuniunii este abordatt ;ichestiunea romdneascr, optdndu-se pentru ideea cd este momentul pentruiniJierea de reforme gi la noi in far6. Decizia aceasta ii va fi comunicata luiceauqescu in 4 decembrie, datd la care a ar,ut loc, la Moscova, o reuniune aqefilor de stat care formau Tratatul de la varqovia. Gorbaciov a avut chiar o?ntdlnire separatd cu ceaugescu, insd acesta din urmd nu a putut fi convins sdo ia pe calea glasnostului qi perestroikdi.12' ln 3 decembrie, guvernul comunist din RDG, chiar qi reformat, esteobligat s5 demisioneze. Se deschide calea cdtre scrutinul popular, pluripartit.13. in 10 decembrie, dup[ Revolulia de catifea, in cehoslovacia ajunge laputere un guvern care mai are in componenf[ pu{ini comuniqti.14. Pregedintele suA, George Bush, se implicd in problemlle Romdniei. in12 decembrie, este publicatd o declara{ie Jsa, in c-are acesta se exprimd cuclaritate: ,,Ag dori sd vdd unele acliuni gi in aceastd, [ard,. Am trimis inRomdnia un nou ambasador. L-am trimis tocmai pentru faptul cd este un omferm qi intransigent"l.

1 Lucian-Vasile Szabo gi Gino Rado, 2016, Revolulia de la Timisoara din decembrie I9g9pe inlelesul tuturor, Editura Memorialul Revoluliei, Timiqoara, pp. 9_f 0.

8

maregte destabilizareaala ;i de Est.ranii iau cu asalt Zidulpind cdnd il desfac in

a a Comitetului Centralun culoar democratic,

rpor- in largul coastelorconducdtorul URSS, gi

niunii este abordatd gi

a este momentul pentrua ii r-a fi comunicatd luia \loscova, o reuniune a

Gorbaciov a avut chiar oa nu a putut fi convins sd

. chiar qi reformat, este

tinul popular, pluripartit.L Cehoslovacia ajunge lacomuniqti.problemele Romdniei. Inare acesta se exprimd cu

:astd !ard. Am trimis inntru faptul cd este un om

nti;oara din decembrie 1989'a. pp. 9-10.

Evenimente interne in 1989

26 ianuarie: sunt arestafi ziariqtii Petre Mihai Bdcanu, Mihai

Creangd, Anton lJncu, $tefan Niculescu-Maier Ei Alexandru Chivoiu' Ei au

incercat sd editeze o publicafie liberl, intitulatd Romdnia'

in luna martie, poetul Dan Deqliu se adreseazd postului de radio

Europa liberd cu o scrisoare, in care critica starea de lucruri din RomAnia'

2 mirtre: intr-un gest radical qi exemplar, Liviu Babeq igi dddea foc ai murea

ca o tor!6 pe o pdrtie de schi de ldngl Braqov, pentru ca astfel sd atragd

atenlia fafi de politica tot mai dezumanizantd a lui Ceauqescu.

10 martie: emiiiunile in limba romdnd ale posturilor de radio BBC, Europa

liberd qi Vocea Americii fac cunoscutd Scrisoarea deschis[, prin care $ase

foqti demnitari ai PCR (Gheorghe Apostol, Alexandru Bdrlddeanu, Comeliu

MAnescu, Constantin Pirvulescu, Grigore Rdceanu, Silviu Brucan) ii cereau

destul de imperativ lui Ceaugescu sd renunle la politicile antipopulare de

economie for\atd.l7 martte'. era difuzat la Europa iiber[ interviul acordat de Mircea Dinescu

cotidianulur francez Libelration, in ulrna clruia poetul va fi supus

represiunii.4 aprilie: Republica Federal[ Germania iqi recheamb ambasadorul din

Romania, in semn de protest fald de politica din aceastS !ard.

12 aprilie: Plenard a Comitetului Central al PCR, in care Ceauqescu anunld

c[ datoria extern[ a Romdniei a fost plntita integral'

2 iunie: o scrisoare a Doinei Cornea, prin care se protesta fald de dlrAmarea

unor sate romdneqti, este preluatd de presa intema{ionald'

24 iuhe: Televiziunea Maghiatd difuzeaz[ un interviu cu pastorul L6sz16

T6kds in cadrul emisiunii Panorama2'

in octombrie, poetul Petru Iliequ din TimiEoara va transmite in

Occident poemul Sirisoare deschisd despre .fratele meLt, domnului

Gorbaciov, care va h difuzat la posturile de radio cu plograme in limba

rom6n6.13 noiembrie: Petru CreJia dd publicitdtii, de la Londra, protestul sdu SfdrSit

de veac in Romdnia.20 noiembrie: a inceput congresul al XIV-lea al Partidului comunist

Romdn. in ciuda uncli aqteptiri, Nicolae CeauEescu nu se va retrage din

2 Mark Elliott, 1990, ,,Liszl6T6k6s, Timisoara and the Romanian Revolution", Occasional

Papers on Religion in Eastern Europe: l0:5,pp'22-28'

funcfia de secretar general. Dezamd,git scriitorul Dan petrescu va intra ingreva foamei.23 noiembrie: la intreprinderea Mecanicb rimigoara (uMT) oamenii dinechipa condus' de maiitrur Sabin poerrur qi-au indemnar cotegil la grev6 giau incercat sd formeze o coloana pentru a protesta in oraq, la comitetulJudefean de partid. Au fost oprili de Securitate.

fn loante.a le 27 spre 28 noiernbrie, N"d;a;;dneci va tugi din Rom6nia.8 decembrie 19g9: Dumitru popa, ambasadorur no-aL.i la Belgrad,raporleazd, la Ministerur rom6n al Afacerilor pxterne-.a ,_u int'lnit cuIo:* Gikici, responsabil din Ministerul iugoslav de p*i"-.. Belgraduruir se vor repro$a afirmafii dintr-un material lelevizat. purt.u iugoslavd varefuza sd ia mdsuri impotriva presei3.

cd[iva protestatari ieqeni incearcd sd mobilizeze lumea gi ies ?nstradd in 14 decembrie 19g9. Acfiunea aequat pentru cd Securitatea a aflatde ea gi pentru cd nu,a fost timp sufici.nt p.nt* "uiutirur"u mulfimiisuspicioase gi temdtoarea.

3 Dumitru Preda qi Mihai Retegan ,2000, I9g9; principiur dominourui,EdituraFunda{ieiCulturale Rom6ne, Bucuregti, p. UA.a Cassian Maria Spiridon, t994, hqi, I4 decembrieEditura Timpul. Iaqi.

10

I 989. inceputul Revoluliei Romdne,

funclia de secretar general.greva foamei.

Dezamd,git, scriitorul Dan petrescu va intra in

23 noiembrie: la intreprinderea Mecanicd Timiqoara (UMT) oamenii dinechipa condusd de maistrul sabin poenar gi-au indemnat colegii la grevd qiau incercat sd formeze, o coloand pentru a protesta in oraq, la comitetulJudelean de Partid. Au fost oprili de Securitate.In noaptea de 27 spre 28 noiembrie, Nadia comdneci va fugi din Rom6nia.8 decembrie 1989: Dumitru popa, ambasadorul Rominiei ra Belgrad,raporteazd. la Ministerul rom6n al Afacerilor Externe cb s_a intdlnit cuIbrahim Gikici, responsabil din Ministerul iugoslav de Exteme. Belgraduluii se vor repro$a afirmafii dintr-un material televizat, partea iugoslavd varefuza sd ia mdsuri impotriva presei3.

cdfiva protestatari iegeni incearcd s6 mobilizeze lumea qi ies instradi in 14 decembrie 1989. Acfiunea a equat pentru cd Securitatea a aflatde ea gi pentru cd nu ,a fost timp suficient pentru canalizarea multrimiisuspicioase qi temdtoarea.

3 Dumitru Preda gi Mihai Retegan,2000, r9B9; principiul dominourui,EdttttaFunda{ieiCulturale Romdne, Bucureqti, p. 416.a

c- assian Maria Spiridon, 1994, Ia;i, r 4 decembrie I 9g9. inceputur Revoruliei Romdne,Editura Timpul, Iagi.

10

)an Petrescu va intra m

ara (UMT) oamenii dinsrnnat colegii la grev[ qi

ta in orag, la Comitetul

:i va fugi din Romdnia.Romdniei la Belgrad,

terne ci s-a intdlnit cude Externe. Belgradului

zat. Partea iugoslavd va

ilizeze lumea Ei ies intnr c6 Securitatea a aflaIm: canalizarea mullimii

m irto u I u i. Editura Fundaliei

epurul Retolt(iei Romdne,

Cronologia evenimentelor de la Timiqoara

Vineri, 15 decembrieDimineafa devreme, in fafa Bisericii Reformate din Timiqoara qi a

casei parohiale in care locuieqte pastorulLhszls T6k6s s-au adunat 20-30 de

credincioqi . La aparitria enoriagilor, a displrut paza mrh\tenilor de la uqd, iar

oamenii Securitdtrii, care asigurau filajul de la distan!6, au raportat ofi{erului

de serviciu prezen\a acestor persoanet.

18020: T6k6s comunicd celor prezenli in fa{a locuinlei cd urmeazd sd fte

evacuat a doua zi. Mullimea il asigurd cd il va sprijini qi se va opune

evacudrii, iar pastorul le mullumeqte. Oamenii rdmdn de gardd peste noapte,

cu lumdndri aprinse Pe trotuar6.

Sffmbit[, 16 decembrie10,00: Nicolae Ceauqescu se intereseazd la Radu Bdlan (prim-secretar al

juieplui Timiq) de situatria referitoare la T6k6s. ii cere sd se treacd la

evacuarea pastoruluiT.

14,00 - rs,oo: Primarul Mo! urc6 in apartamentul pastorului qi ii anun{d pe

..i din stradd, de la fereastra deschisd, cd a fost anuiat ordinul de mutare8'

15100: Inspectorul-qef, col. Ion Popescu, raporteaza ministrului de Inteme

Tudor Postelnicu despre hotdrarea pe care a luat-o de a interveni in forld

pentru impr6qtierea piotestatarilor de la Biserica Reformatde.

ilrlO- 1b,00: Su#blocate primele dou[ tramvaie in sta{ia Sf. Maria10. Ion

Monoran, care aoprit primul tramvai, ce Venea de la Gara de Nord, plaseazd

acest moment in juruLorei 18,3011. Alte surse plaseazd evenimentul la ora

17,30, cdnd, ajutat de Zohhn Borb6ly 9i de Radu Galea, Daniel Zdgdnescu a

urcat pe tamp-onul unui tramvai qi a strigat pentru prima dat[ in decembrie

I989:,,Jos Ceaugescu!"12.

s Lucian Ionicd (coord.),2014, Enciclopedia revoluliei din Timi;oara I989,vol' I, E'ditura

Memorialul Revoluliei I 989, Timiqo ata, p. 35.6 Miodrag Milin, 1997, Timiqoara in Revolulie Ei dupd,Edinta Marineasa, Timiqoara, p. 16'

7 Radu Bdlan, Declara{ie din 31 ianuarie1990.8 Miodrag Milin, 1990, Timiqoara I5 - 2ldecembrie '89, Edifura Facla, Timiqoara,p' 52'e Lucian Ionicd (coord .), op.cit ', p. 41 .

t0 Tinu Radu, Declaralie din 12 ianuarie 1990.11 Ion Monoran, 2008, ,,Memoriu", Caietele Revolu{iei, nr' 4 (17)'12 Titus Suciu qi Vasile Bogdan, 201,1, Candeld impotriva timpului, Editura Memorialul

Revoluliei I 989, Timiqo ara, P. 194.

11

[-

19,00: o coloand.de demonstranJi preacd din pia{a Maria spre comitetulJude{ean de partid, trec0nd podui Mi.h"lungeto qi o.prurano,r_se pe rdngdBanca NaJional', p^oqta Mare gi apoi pJ gui"uurdul z: August. LaintersecfiacustradaClujsealaturj.'nultgrupded"-o,',t,unfi13-----"-.20,10: Radu Bdlan, prim-secrctar al comitetului Jude{ean al partiduluicomunist Rom6n Timiq, le-a solicitat col. I;; p;;;cu (comandantulInspectoratului Judef ean ar Ministerului de Intern"f y .or. Ioan Sasu(comandantul trupelor _de

pompieri) s6 intervina pentru stingereaincendiilor, imprbqiierea demonstranlilor qi restabilirea riniqtiira.21,30: Trupe ale Ministerului de Interne in uniforme albastre cu cdqti qiscuturi albe, inarmate cu bastoane, intervin in forfd, fac arestari qi ii alungbpe demonstranfiis.Ministrul Apdrdrii Nafionale, Vasile Milea, ii ordond lt.-col. zeca sdscoat[?n orag patrule formate din militaril6.

Duminici, 17 decembrie4'00: Dupd estimbrile fbcute de cadrele din teren, in ac{iunile de protest dinPia(a Sf. Maria au fqs_t implicate aproximativ 7.500 p;;;;;o", unele din eledeosebit de virulentelT.4,30: L5szl6 T6k6s a fost gdsit ascuns la domiciliul sdu. Echipajul cuqlegtul a plecat spre satur Mineu, comuna Sdl[!ig, judeful iardu,ts.

L'*hY:i."Hi",g,ministrul Apbrdrii, transmiti ordinul lui ceauqescu de a

11'!1t Manifestantii pdtrund ?n sediul comitetului Jude{ean al pcR20.14,02: Este incendiat parterul Comitetului Jude{ean pCnri.14,30: Prima victimd a Revolu{iei, Rozalia Irma popescu, a fost cdlcat[ deun TAB pe str. Pestalozzi22.

13 Lucian Ionicd (coord.), op.cit.,p.43.t4 Miodrag Milin qi rraian

-orban (eds.), 2005 , procesur de ra Timisoara ( I 4 martie _ I 2mai 1990), vol. III, Editura Mirlon qi AsociaJia Memorialul n"uorai"l l6_22 decembrie1989, Timiqoara. p. l43l .

b Florin Medelef qi Mihai ziman, rgg0, o cronicd a Revoruliei din TimiEoara r6 - 22Decembrie 1989. pp. 5-6.t6 Armata romdnd in Revolulia din decembrie 1989,199g, p.56.17 Nota privind informa{iile qi urtiuitapt" J"taq*ua" in noaptea d.e 16/17.12.19g9 de cdtreGrupa de comandi a Inspectoraturui jude{ean Timiq al Ministerului de Interne.18 Jurnalul Ac{iunilor Operative ale Inspectoratului Timiq al Ministerului de Interne.le Dosar 24/lggl, Curtei Supremd de Justilie _-Sec{ia militard.20 Jurnalul Acfiunilor de Lupta al pompieriior.2l Idem.22 Lucian Ionicd (coord .), op.cit., p. 61 .

t2

[a Maria spre Comitetuldeplasdndu-se pe ldngd

:vardul 23 August. La:monsffan1i13.i Judefean al Partidului

Popescu (comandantul:rne) qi col. Ioan Sasu

ndna pentru stingerearea liniqtiila.rrme albastre cu cagti gi

L fac arestdri gi ii alungd

ni lt.-col. Zeca sd scoatd

n acfiunile de protest din0 persoane, unele din ele

iciliul sdu. Echipajul cu

udelul ZaIdrrs.,rdinul lui Ceaugescu de a

Iudefean al PCR20.

LPCR21.

'opescu, a fost c[lcatd de

,TimiSoara (14 martie - 12

eroluqiei I 6-22 decembrie

iei din TimiEoara l6 22

t6.ea de l6lll .12.1989 de cdtreenrlui de Interne.

'{inisterului de Inteme.e-

16,15-16,30: in Piala LibeftAfi se deschide focul impotriva demonstranlilor

painici. Se trage dinsediul Diviziei 18 Mecanizate Timiqoara23'

16,30t Cinci tancuri de la UM 01115, cu opt subofiferi, plrdsesc unitatea

sub comanda mr. Gheorghe Badea" Vor fi blocate de protestatari pe Calea

Girocului2a.16,402 Pe Aeroportul Timiqoara soseqte un grup de ofi1eri superiori condus

de Ion Coman. Din grup fac parte: generalul-maior $tefan Guqe, generalul-

locotenent Victor Atanasie Stdnculescu, generalul-locotenent Mihai Chitrac,

generalul-maior Gheorghe cdrneanu, colonelul Gheorghe Radu qi

locotenent-colonelul Marchiq. Li se raporteazd cd in Piafa Libertatrii, in fafa

Diviziei 18 Mecanizate, s-a deschis focul2s.

17,,12-17,25: La comandamentul Brigdzlt de Securitate se comunicd de cdtre

col. Popescu ordinul comandantului suprem de intrebuinlare a munitiei de

rdzborin acliunile viitoare de restabilire 9i menfinere a ordinii publice26.

l7rl5z A ar,ut loc teleconferinfa cu Nicola-e, Ceauqescu. Acesta a ordonat

folosirea armamentului cu munilie de rdzbot2T .

19,10: S-a deschis focul in fala Catedralei, dinspre Primlrie 9i Piala Operei

(Victoriei). Cad multri mor{i qi rdni1i28.

ig,3o, procurorul general adjunct Gheorghe Diaconescu ajunge laPenitenciar, unde vi organiza anchetarea celor refinuli. Din declarafiile

smulse celor inchi;i trebuia sd rezulte c[ in spatele demonstranfilor se aflliredentiqti maghiari2e.

19,50: S-a deschis focul la Podul Decebal, in apropierea Comitetului

Judelean de Partid, fiind inregistrate zeci de victime (morti qi rdni!i)3o.

2l,Z0z S-a deschis focul in CaleaGirocului. Militarii au inaintat pe stradd 9i

au tras cdtre blocuri, uneori intrdnd gi in casa scdrilor. Au c[zut numeroqi

morfi qi rdni{i31.

23 Miodrag Milin qi Traian Orban (eds.), 2006, Procesul de la Timiqoara (5-20 iunie 1990),

vol. IV, Baitura Mirton qi Asocialia Memorialul Revoluliei 16-22 decembrie 1989'

Timigoara, pp. 1914-191 5 qi p. 2294.2a Jurnalul Unitdlii Militare 01115.2s Dosar 2411991, Curtea Supremd de JustiJie - Seclia militard'26 Jurnalul AcJiunilor de Luptd ale Trupelor de Securitate.27 Dosar 2411991, Curtea Supremd de Justilie - Seclia militard'28 Miodrag Milin 9i Traian Orban (eds'), op.cit.,pp.2406-2407 '2e Gino Rado, 201 l, Incursiune in istoricul institu{iilor participante la reprimarea

Revoluliei Romdne din 1989: Timisoara, decembrie lgSg,EdituraMemorialul RevoluJiei

1989, Timiqoara, p. 57 .

30 Miodrag Milin qi Traian Orban, op.cit',pp' 2406-2407.3r Dosar 111P11997, vol. I[.

t3

L-"-

23,40: Mr. Paul Vasile a rap^ortat cd toate tancurile au fost recuperate qiretrase de pe Calea Girocului32.

Luni, 18 decembrie4,30: Generalul constantin Nu{d, adjunct al ministrului de lnteme, s_aocupat de constituirTa a opt dispozitivi de ruptd, Dl - Dg, formate din cdtezece cadre gi 15 militari din trupele de Securitate, tvfitilie qi Grdniceri33.6'00: Jurnalul de gtiri al Radiodifuziunii austriece informeazd, despreciocnirile violente dintre for{ele armate qi demonstranlii din Timigoara38,50: Spitalul Jude{ean este pus sub pazdinarmatd3s.12'47:La grani\a cu Iugoslavia se interzice intrarea in {ard a unor cetdfenistrdini, printre care gi ziariqti, care incercau sd vind in Timiqoara36.15'00: Elena ceaugescu, sprijinit[ de Emil Bobu gi Tudor postelnicu, iadecizia incinerdrii unei mari pfu\i a cadavrelor existente .u u*ur. a uzuluide arma la Timigoara3T.16030: In fafa catedralei se adun[ grupuri de oameni. Se aprind lumdndri, sescandeazd.rozinci. Se deschide focul impotriva manifestanfilor3r.

-'---'- ' -v23,00: cdpitanul de Mililie valentin iiuca a primit orJin c" la generalulconstantin Nu([ gi de la colonerul Ion Deheleanu sd conducd un autotren lapnitalut Judelean' unde a fost incdrcat cu cadavre ale revolulionarilor uciqi.Incdrcarea cadavrelor va dura pdnd, la ora 5 din dimine a[a zllei de 19decembrie 1989, dupd care autotrenul se va indrepta spre Bucureqti, undecadavrele vor fi incinerate3e.

Marfi, 19 decembrie9:00: Apare in incinta fabricii ELBA un camion cu solda(i inarma{i, acegtiaavdnd misiunea de a ridica armamentul gdrzilor patriotice din intreprindere.Ang-ajafii nu au permis ridicarea u.-urn*tolui, pe considerentul cd ar puteaI folosit impotriva demonstranfilor din oiag. Migcdri de protest raIntreprinderea Mecanicd Timiqoara (UMT)aO.

32 Idem.33 Emilconstantinescu, 2009, pdcatur originar, sacrificiur foncrator. Revorulia din ,g9

asacum afost, Edihna Minerva, Bucureqti, p. 51.3a ldem.35 Florin Medele{ 9i Mihai Zimat, op. cit., p. lg.36 Jurnalul Ac{iunilor operative ut"inrp""toratului rimig al Ministerului de Interne.37 Lucian Ionici (coord.), op.ctt.,p.75.18 Jurnalul Ac{iunilor op_erative aie Inspectoraturui rimiq ar Ministerului de Interne.3e Sentinga nr. 6/1991a

-Cu4ii Supreme de frrrtiJr", sec{ia militard.a0 Lucian Ionicd (coord .), op.cit.,-p. g0.

T4