laborator microbiologie generala_2011-2012

8/3/2019 Laborator Microbiologie generala_2011-2012

http://slidepdf.com/reader/full/laborator-microbiologie-generala2011-2012 1/64

LUCRARI LABORATOR MICROBIOLOGIE GENERALA

L.1. Reguli de protecţ ie a muncii în laboratorul de microbiologie;

Microscopul. Utilizarea microscopului

L.2. Studiul microbiologic al bacteriilor - Studiul bacteriilor prin

colorare simpla

L.3. Studiul microbiologic al bacteriilor - Studiul bacteriilor prin

colorare diferenț iala

L.4. Studiul microbiologic al drojdiilor (Saccharomyces, Pichia,

Torulopsis)

L.5. Studiul microbiologic al drojdiilor (Candida, Rhodotorula,Kloeckera)

L.6. Studiul microbiologic al mucegaiurilor (Mucor, Rhizopus)

L.7. Studiul microbiologic al mucegaiurilor ( Aspergillus niger,

Aspergillus oryzae, Aspergillus glaucus, Penicillium expansum)

L.8. Studiul microbiologic al mucegaiurilor (Botrytis, Geotrichum,

Alternaria, Fusarium, Cladosporium)

L.9. Tehnici de izolare a culturilor pure

L.10. Tehnici indirecte (culturale) de evaluare a numărului de

microorganisme - Tehnica clasic ă de numărare prin cultivare pe medii

dense

L.11. Metoda directă de numărare a bacteriilor în preparate fixate şi

colorate - Metoda Breed

L.12. Metode directe de numărare - Numărarea cu citometre

L.13. Influenţ a factorilor de mediu asupra dezvoltării

microorganismelor



Facultatea Ş tiinţ a şi Ingineria Alimentelor

Laborator Microbiologie general ă|

1

REGULI DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN LABORATORUL DEMICROBIOLOGIE

Într-un laborator de microbiologie trebuie respectate anumite reguli de ordineinterioar ă, după cum urmează:

Este strict interzis accesul persoanelor str ăine în laborator;

Intrarea în laborator şi participarea la lucr ările practice se va face numai după audierea şi însuşirea regulilor de protecţie a muncii (dovedită prin semnătur ă pe un proces verbal);

Intrarea în laboratorul de microbiologie necesită purtarea obligatorie aechipamentului de protecţie (halat cu mâneci lungi, mănuşi sterile, etc.). Serecomandă ca echipamentul de protecţ ie să fie păstrat separat de haineleutilizate în exterior;

Nu se mănâncă şi nu se fumează în laborator.

Manipulările trebuiesc efectuate cu multa atenţ ie, chiar dacă nu se lucrează cumicroorganisme patogene. Culturile, preparatele microscopice umede, toatematerialele care conţ in sau s-au aflat în contact cu microorganisme vii trebuiemânuite cu grija.

În laboratorul de microbiologie, poate exista şi pericolul generat de utilizareatensiunii înalte, a radiaţ iilor ultraviolete şi a altor radiaţ ii. Radiaţ iile ultraviolete

(λ=250-270 nm) sunt folosite pentru sterilizarea aerului şi suprafeţ elor de lucru.iradierea se face timp de 15 min - 2 ore, în func ţ ie de dimensiunea încăperii şigradul presupus de contaminare a aerului. În timpul funcţ ionarii lămpii, nu estepermis accesul personalului în încăpere decât cu ochelari de protecţ ie şi pentruscurta durata, deoarece razele ultraviolete ataca retina, iar in doze mari potproduce arsuri ale epidermei;

Rănile şi zgârieturile de pe mâini trebuie să fie complet protejate de pansamenterezistente la apa şi de mănuşi chirurgicale;

Să se evite pe cât posibil atingerea părului, ţ inând cent ca nivelul de

contaminare a acestuia este de aproximativ 1 milion/cm2. Persoanele cu păr lung este necesar să-l strângă, pentru a evita accidentele, ţ inând seama ca deobicei se lucrează în. apropierea becului de gaz;

Când o cultura este pipetată din greşeala pe bancul de lucru sau pe podea, nuva gr ăbiţ i să ştergeţ i locul respectiv, ci aplicaţ i peste suspensia respectiva osoluţ ie dezinfectanta, aşteptaţ i aproximativ 20 minute şi abia apoi cur ăţ aţ i;





2

Evacuarea rapidă a conţ inutului pipetelor poate produce aerosoli. Aerosolii pot figeneraţ i şi la mânuirea firului sau ansei, şi la îndepărtarea dopului de vata saude cauciuc din eprubetele cu culturi şi la deşurubarea capacelor sticlelor cuculturi. În general, în munca din laboratorul de microbiologie se prefera mişcărilelente, negr ăbite;

Utilizarea firului sau ansei necesită bune deprinderi la mânuirea acestora, pentrua se evita contaminarea aerului şi a zonei de lucru. Firul şi ansa trebuie să fiesterilizate înainte şi după utilizare, prin flambare la roşu, în flacăra unui becBunsen pe toata lungimea firului metalic. Împr ăştierea materialului aderent seevita prin introducerea firului metalic în flacăra, în mod gradat;

Eprubetele cu culturi vor fi ţ inute întotdeauna în stativele pentru eprubete. Nulăsaţ i niciodată eprubete sau pipete utilizate pe bancul de lucru. Placa Petri încare se număra microorganismele nu va fi privită ca fiind lipsita de risc, chiar dacă inocularea ei s-a f ăcut dintr-un aliment bun pentru consum;

Dopul de vată de la capătul pipetei se află acolo pentru a preveni contaminarealichidului care trebuie pipetat şi pentru a preveni infectarea utilizatorului. Pipetelefolosite nu se vor lăsa nici o data pe bancul de lucru. Ele se vor introduce într-unrecipient conţ inând soluţ ie dezinfectantă (bicromat de potasiu 5%). Lamele şilamelele se vor aşeza după utilizare în vase conţ inând soluţ ii dezinfectante,după ce în prealabil lamelele au fost separate de lame cu ajutorul unei pensete;

Să se eticheteze corect culturile înainte de depozitarea lor la termostate sau înalte zone;

După terminarea lucrului se va cur ăţ a zona de lucru. Aceasta se va şterge cu osoluţ ie dezinfectanta (cloramina 6.5-3%, formol sau fenol 3-5%, HgCI2 0.1%).Mâinile se igienizează prin introducerea lor într-o substanţă antiseptică pentrucâteva minute, apoi se spală cu apă caldă si săpun.





1

MICROSCOPUL. UTILIZAREA MICROSCOPULUI

Microscopul este instrumentul cel mai utilizat şi cel mai important în laboratorul de

microbiologie. Cu ajutorul microscopului optic se realizează studiul morfologic almicroorganismelor (bacterii, drojdii şi mucegaiuri) şi numărarea directă a acestora.Studiul virusurilor şi a ultrastructurilor celulare necesita utilizarea microscopuluielectronic.

Reguli de utilizare a microscopului

Întotdeauna microscopul se transportă cu două mâini, o mână se aşează labaza, iar cu cealaltă se prinde coloana sau stâlpul microscopului;

Se aşează cu atenţ ie microscopul pe masa de lucru. În cazul unei mişcăriviolente sau după un şoc acesta se poate deregla;

Nu se înclină niciodată microscopul, chiar dacă există această posibilitate.Când se utilizează obiectivul de imersie, prin inclinare, uleiul de cedru ser ăspândeşte pe măsuţ a microscopului;

Pentru cur ăţ are, întotdeauna se foloseşte hârtie specială pentru cur ăţ arealentilelor. Dacă rezultatele nu sunt corespunzătoare prin utilizarea hârtiei, sepoate folosi o cantitate mică de benzen. Nu se va utiliza alcoolul sau alt produscare-poate determina desprinderea lentilelor;

Să se observe permanent diferenţ ele dintre obiectivele folosite pentru studiulpreparatelor microscopice umede şi obiectivele de imersie (pentru studiulpreparatelor microscopice colorate). Obiectivul de imersie este fragil, el trebuieutilizat cu foarte multă atenţ ie;

De fiecare data când se utilizează microscopul este necesar să se cureţ e toatelentilele: ale obiectivului, ocularului şi condensatorului;

Se aşează întotdeauna în centrul optic al microscopului obiectivul cel mai mic şise coboar ă tubul cât este posibil;

Se acoper ă microscopul după utilizare cu un sistem de protecţ ie;

Nu se vor întreprinde niciodată reparaţ ii. Acest lucru se realizează de cătreechipele specializate.





2

Elementele microscopului

Microscopul se compune dintr-un stativ portant, un sistem optic, o măsuţă port-obiect şiun sistem de iluminare. Sistemul optic şi măsuţ a sunt mobile.

1 Oculare 7 Şurub pentru deplasarea pe axa y

2 Dispozitiv port-obiective 8 Şurub micrometric pentru clarificareaimaginii3 Obiective 9 Şurub pentru deplasarea pe axa x4 Clema pentru fixarea preparatului 10 Buton de pornire oprire5 Măsuţă 11 Şurub de ajustare a luminozităţ ii

6Şurub macrometric pentru prindereaimaginii

12 Lampa





3

Ocularele

Curent se utilizează oculare care au puterea de mărire de x8, x10, x12.

Obiectivele

Dispozitivul port-obiectiv permite selecţ ionarea obiectivului dorit prin simpla rotaţ ie.Obiectivele utilizate în microbiologie sunt în general obiective acromatice şi dacă esteposibil plan-acromatice. Gama obiectivelor necesare au puterea de mărire de x10, x20,x40, iar obiectivele de imersie au puterea de mărire de x90, x100.

Măsuţa port-obiect

Măsuţ a port-obiect reprezintă un suport pentru lamă. Deplasarea pe cele doua axeorizontale perpendiculare se realizează cu ajutorul unui şurub situat lateral.

Sistemul de iluminare

Se compune dintr-o sursa de lumina şi un condensator. Condensatoarele curente sunt

dotate cu o diafragma. Sistemul de iluminare este independent sau încorporat înmicroscop.

Sistemul de deplasare a obiectivelor

Se realizează cu un şurub pentru mişcările rapide şi un alt şurub pentru reglaremicrometrică. Distanta frontală, adică distanta între preparat şi obiectiv, depinde deputerea de mărire a obiectivului.

Puterea de mărire

Puterea de rezoluţ ie este capacitatea de separare a doua obiecte foarte apropiate.

Puterea de mărire variază de la 100-1200 corespunzător sistemului oculare — obiectivutilizat. Se calculează prin produsul dintre puterea de mărire a ocularului şi aobiectivului.

Utilizarea microscopului

Cur ăţ area cu ajutorul unei hârtii speciale a elementelor optice ale microscopului;

Reglarea luminozităţ ii;

Fixarea preparatului pe măsuţă cu ajutorul unei cleme. Partea preparatului careinteresează se aşează în centrul port-obiectului;

Obiectivul este selecţ ionat: iniţ ial se fixează obiectivul cu puterea de mărire ceamai mică (x10) pentru prinderea imaginii;

Se coboar ă obiectivul la o distanţă de 0.5-1 cm de preparat cu ajutorul şurubului





4

macrometric;

Pentru studiu se schimba obiectivul cu un altul cu putere de mărire superioar ă prin rotirea dispozitivului port obiective;

După obţ inerea imaginii, se realizează clarificarea acesteia cu ajutorul şurubuluimicrometric;

În cazul utilizării obiectivului de imersie, se depune o picătur ă de ulei de imersie în zona care interesează şi se imersează obiectivul în aceasta zonă;

După utilizare, obiectivele de imersie trebuie sa fie cur ăţ ate cu benzen;

Lamele examinate vor fi imediat îndepărtate pentru a se evita contaminarea.

Cauzele care duc la obţ inerea unor imagini necorespunz ătoare sunt:

Executarea unor preparate necorespunzătoare;

Preparate care nu sunt centrate corespunzător;

Elemente optice murdare;

Obiective şi oculare dereglate;

Luminozitate reglată necorespunzător.





2

bacterii patogene – ingerare alimente contaminate – toxiinfecţ iialimentare;

bacterii patogene – pot să paraziteze organismele vii dând îmbolnăviri grave (tuberculoza, febra tifoidă, dizenteria, sifilis, bruceloza,antrax, ş.a.), bacterioze la plante.

Caractere morfologiceBacteriile prezintă forme celulare foarte diversificate, dintre care forme de bază,monocelulare, precum şi forme derivate ale acestora ce rezultă în urma asocieriicelulelor rezultate prin reproducere.

Dintre formele de bază fac parte următoarele (Anexa 2):- forma sferică – coccus → sfera este perfectă (micrococi), ovalar ă (enterococi),

lanceolată (pneumococi) şi reniformă (gonococi);- forma bacilar ă – cilindrică → drepte cu capete rotunjite (g. Enterobacter), cu

capete retezate (g. Bacillus), fusiforme, măciucate (g. Corynebacterium), cudiametru variabil (g. Mycobacterium);

- formele spiralate-elicoidale → specifice bacteriilor patogeneforma vibrio forma spirillum → filamente rigide cu spire largiforma spirocheta → filamente flexibile cu mai multe spire;

- formele filamentoase → specifice bacteriilor miceliene (actinomicete,chlamydobacterii etc.).

Mediul de bază pentru cultivarea bacteriilor – bulionul de carne lichid sau solidificatcu agar (BCA). Prin reproducere pe mediu nutritiv solidificat ia naştere o colonie alcătuită din biomasa de celule rezultate prin sciziune din celula unică:

- colonii de tip S (smooth – neted lucios)

- colonii de tip R (rough – rugos, aspru, zbârcit)- colonii de tip M – la bacterii producătoare de capsule, cu consistenţă gelatinoasă,

mucoidă Coloniile de bacterii:

pe medii solide culori de alb, alb-crem, galben-auriu, oranj-roşu, albastru fluorescenţă

pe medii nutritive lichide pot da tulburare şi sediment – bacteriile anaerobe formează voal caracteristic, fragil, cutat, gelatinos – bacteriile aerobe.

Caractere fiziologice generalebacteriile se dezvoltă într-un domeniu larg de temperatura → 10°C şi 90°C;

în raport cu oxigenul majoritatea bacteriilor sunt aerobe (ex. bacterii acetice), carecresc în semiaerobioză (ex. bacterii lactice), dar un grup restrâns de bacterii suntadaptate să crească în strictă anaerobioză (ex. genul Clostridium).pH=1-11 → optim la valori acide pentru bacterii acidotolerante (bacterii acetice,lactice) sau la valori neutre pentru bacterii de putrefacţ ie.



1

Facultate

Prepara

Coloran

(colora

Colorar

1.

2.

Etapele

Ş tiinţ a şi In

TUDIU

tele micro

A.

B.

ţ ii utilizaţ i

e simpl ă )

a simplă

bţ inerea f

olorarea s

prelevării

ineria Alime

L BAC

copice su

Preparat

Frotiuri (

n studiul b

sau în sco

rezintă do

otiurilor;

implă prop

probelor p

Fig

telor

ERIILO

nt de două

umede –

reparate-u

acteriilor a

pul identifi

uă etape:

riu-zisă.

ntru reali

ra 1. Etap

PRIN

tipuri:

pentru stu

scate) – p

u ca scop

cării (colo

area froti

ele prelev

L

COLOR

diul drojdii

ntru studi

accentuar

r ările dife

rilor sunt

rii probelo

borator Micr

ARE SI

lor si a mu

l bacteriil

ea contras

enţ iale).

rezentate

r

biologie gen

PLĂ

cegaiurilo

r.

ul prepara

în figura 1

eral ă|

;

telor

.



2

Facultate Obţ iner

fixare şi

FR

O

TI

U

Etalare

utilizată

Picătur

obţ ină o

Uscare

violentă

Fixarea

se realiFrotiul

Ş tiinţ a şi In

a frotiuril

de colora

este rea

pentru pre

de suspe

distribuţ ie

se efectu

.

se realize

ează r ăcir oate fi an

ineria Alime

r presupu

e (Fig. 2)

2.

5.

Figlizată por

paratele u

nsie se et

foarte fină

ează deas

ază trecân

ea.lizat în co

telor

ne etalare

1. Sterilizare la

dăugare apă di

3. Sterilizare an

4. Prelevare pr

lasare probă p

6. Etalare pro

7. Uscare

8. Fixare

9. Răcire

ura 2. Etaind de la

ede în st

alează cu

, omogen

upra flăcă

d lama de

tinuare su

a celulelo

ă

istilată

sa

bă

lamă

ă

ele realizprelevar

re proasp

ajutorul fir

.

ii unui bec

2-3 ori pri

b aceasta

L

r de studi

rii frotiuluia probele

ătă.

ului metali

de gaz pe

n flacăra

formă sau

borator Micr

t, urmată

i, etapă i

c steril as

ntru a se

ecului de

colorat.

biologie gen

de uscar

entică cu

fel încât s

vita o înc

gaz, după

eral ă|

, de

cea

ă se

lzire

care



3

Facultate

Se realisec – 2

Exame

Coloran

Etapele

Ş tiinţ a şi In

ează prinmin (A), d

ul microsc

ţ ii utilizaţ i f

realizării c

ineria Alime

acoperirepă care s

opic se efe

recvent su

olor ării sim

CO

LOR

AR

E

S

IM

PL

Ă

Fig

A

telor

frotiurilor realizeaz

ctuează c

t: albastr

ple sunt p

ra. 3 Eta

fixate cu cspălarea

obiectiv

de metile

ezentate î

2. A

3.

6.

ele realiză

L

âteva picăt(B) şi zvâ

le de ime

sau fucsi

n figura 3.

1. Obţ iner

dăugare colo

Menţ inere col

4. Spălare

5. Zvântare

. Adăugare ul

rii color ării

B

borator Micr

uri de colotarea prep

sie (x90,

na.

e frotiu

rant (fucsină

lorant 1 min.

colorant

preparat

ei de cedru

simple

biologie gen

rant timp daratelor (C

100).

)

eral ă|

e 30).

C



Iaurturil

termofil

Există u

cealaltă

doua).

e sunt fa

:

Lact Stre

n sinergis

(activitate

B

ricate cu

bacillus btococcus t

între cel

peptidazic

acteri

ajutorul l

lgaricus,ermophilu

e două ba

ă de către

i din I

ptelui pas

gent de a, formeaz

cterii; aces

prima bact

1.

Suntnespor

termofil

Ferme

câteod

lactic.

2.

Sunt

imobili,

lanţ uri. Fermen

uneori

temper

URT

Labo

teurizat, i

idifiere şiaroma.

tea produ

erie, acid

actobaci

bacili alaţ i, im

i (tempera

tează glu

tă galact

treptoco

oci, Gra

grupaţ i în

tează lact

galactoza

tura maxi

rator Micro

noculat cu

romă;

compuşi

ormic prod

lus bulga

lungiţ i,obili, ho

ura de dez

oza, lacto

za cu pro

cus ther

m pozitiv

perechi

oza, zahar

cu formare

ma de cre

iologie gen

două ba

utili una p

us de cea

icus

ram pomoferment

voltare 45

za, fructo

ducere de

ophilus

i, nespor

i câteoda

oza, gluco

de acid l

tere 50-5

ral ă|

terii

ntru

de a

itivi,ativi,

C).

a şi

acid

ulaţ i,

ă în

a şi

ctic,

°C.



S

Spuncttemper

F

mântâna a

unt coci (le vederetura de 45

ermenteaz

Bac

cidă este f

lanţ uri denutriţ iona

°C.

ă lactoza şi

erii d

treptoc

rmentată

coci), G+,l, cresc l

maltoza.

n SM

occus c

e Streptoc

nesporulatempera

NTÂ

Labo

emoris

occus cre

ţ i, micro-atura de

Ă

rator Micro

oris.

erofili, foa10°C, da

iologie gen

te exigenţ r nu cres

ral ă|

i dinc la



Sunt b

(temper

Lactoba

cili alung

atura de d

cillus delb

iţ i, Gram

zvoltare 4

ueckii ferm

acter

actobac

pozitivi, n

°C).

entează la

i din

illus del

sporulaţ i,

ctoza.

ORŞ

Labo

rueckii

imobili, h

rator Micro

omoferme

iologie gen

tativi, ter

ral ă|

ofili



Cadrul didactic

Tema: STUDIUL BACTERIILOR PRIN COLORARE SIMPLĂ Scopul: Formarea deprinderilor de manipulare a ustensilelor şi aparaturii de laborator ;

Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor necesare identificării bacteriilor

NUME/PRENUME STUDENT

GRUPA

Data

Bacterii din IAURT

Bacterii din SMÂNTÂNĂ

Bacterii din BORŞ



1

Facultate STU

Prepara

Coloran(colora

Colorar GRAMcompoz

stabiliteColorar

1.2.

Obţ iner fixare şi

Frotiulviolet, titimp de

joaca ro

Frotiulapă (E)celulele

Ş tiinţ a şi In

DIUL B

tele micro

A. Prep

B. Froti

ţ ii utilizaţ ie simpl ă )

a Gram pNEGATIViţ iei perete

de bacteria GRAM

bţ inerea f olorarea

a frotiurilde colora

scat şi fixmp de 1câteva s

l de morda

Aste supus

, acesta sbacteriilo

ineria Alime

CTERI

copice su

rate ume

ri (prepara

n studiul bsau în sco

ermite diviE (G-). Alui celular

ologul danrezintă d

otiurilor;RAM prop

r presupue

at se acoinut (A),cunde (3

nt (C);

acţ iunii aacoper ă

r Gram ne

telor

ILOR P

(

nt de două

e – pentr

te-uscate)

acteriilor apul identifi

area bactceasta mla cele do

ez Hans Cuă etape:

riu-zisă.

ne etalare

er ă cu câpoi se clă

sec) cu

lcoolului ecu al doilative (F).

IN CO

RAM)

tipuri:

studiul dr

– pentru s

u ca scopcării (colo

riilor în dtoda seuă grupe

hristian Gr

a celulelo

teva picătteşte cu asoluţ ie Lu

Btilic - 96°a coloran

Labo

ORAR

ojdiilor si

udiul bact

accentuar r ările dife

uă grupe:bazează de bacterii

am, în anu

r de studi

ri de violpă (B). Segol (iod î

(D). După t (fucsina

rator Micro

DIFER

mucegaiu

riilor.

ea contrasenţ iale).

GRAM Pe diferen

i. Bazele

l 1884.

t, urmată

t de genţ iacoper ă iodura d

Cspălareabazică) ca

iologie gen

ENŢIA

rilor;

ul prepara

ZITIVE (Gţ a structuetodei au

de uscar

ană sau cpoi prepa

e potasiu)

reparatulre recolor

ral ă|

Ă

telor

+) şiii şifost

, de

ristalratulcare

i cuază



2

Facultate

După sstudier

În urmabacterii

Prezent

Ş tiinţ a şi In

pălareaa acestui

acesteile G+ se v

area sche

ineria Alime

Dreparatulcu obiect

etode deor colora î

matică a c

C

O

L

O

R

A

RE

D

I

F

E

R

E

N

ŢI

A

L

Ă

Fig

telor

i cu apăiv de 90x

coloraren violet.

olor ării Gr

2

ra. 1 Etap

E(G) se

imersat în

acteriile

am se reg

1.

. Adăugare col

Menţ i

3.

M

4.

6. Adăug

Menţ i

7.

8. Zv

9. Adău

5.

ele realiză

Labo

realizeazăulei de ce

H- vor ave

ăseşte în

Obţ inere frotiu

orant (violet d

cristal violet)

ere colorant 1

dăugare Lugo

nţ inere 30 sec

pălare cu alco

are colorant (f

ere colorant 1

pălare cu apă

ântare prepara

gare ulei de ce

Spălare cu ap

rii color ării

rator Micro

Fzvântare

dru.

a culoare

igura 1.

genţ iană sau

min.

l

.

ol

ucsină)

min.

t

dru

GRAM

iologie gen

a (H) şi

roz-roşi

ral ă|

apoi

; iar



3

Facultate

Reactivi/ rat

Frotiunecolorat

Cristal viol

Soluţ ie Lu

Alcool etili

Fucsină,colorantcontrast

Ş tiinţ a şi In

repa Duraaplic

fixat, -

et 1’,clătir

gol 1’,

clătir

c 96° 10-15clătir

de1’,clătir apă,zvântaer studiuobiec90x

în ucedru

ineria Alime

E

a dere

Re

-

apoicu apă

Colreagrunegme

apoi

cu apă

Iod

moata

’’, apoicu apă

SolcolceldifubacpozdecGradatchiper

apoicu

are încald,

cuiv deimersatlei de

Colfixe

încamcelGra

înslibecoGrasun

telor

apele c

c ţ ii

oranţ ii bcţ ionează pe încăativ din p

brană şi cito

ul are

dant şi măşarea

enţ iirantul şi iodule. Color zează din cteriilor itive mult maiât în cazulm negorită compo

ice şi groetelui celular

orantul bazicază de grurcate negatiele tipurile. La bactm pozitive

puţ ine gre de cristal vparativ cum negativet complet libe

NEXA

olor ării

Aspec

Celuleculoar de viz

azicicu

caterete

sol

AtâtGramşi cnegaticolorat

închis.efect

eşte

Ambel

bactericolorat închis.

pală l dinantulelularamlent

celor tive,ziţ ieisimii

Bacter pozitivcolorat

închisbacterinegatiincolor de obs

sepele

dinde

eriilesuntrupeioletcelecarere

Celulepozitivcolorat

închiscoloraprimar celuleldevinroz(culoacoloracontra

Labo

GRAM

t celule

f ăr ă şi dificil

alizat

bacteriilepozitive câtele Grame sunte în violet

e grupe de

ii r ămâne în violet

iile Grame r ămâne în violet în timp ceiile Grame devin

e şi dificilervat.

le Grame r ămâne în violet

(culoareatului

) în timp cee Gramcolorate însau roşueatului de

st)

rator Micro

Gram poziti (G+)

iologie gen

e Gramnegative

ral ă|

(G-)



1.

f

ş

2.

b

c

3.

s

aractere

rmează pe

i neuniform

aractere

acterii cu

aracterizaţ i

ăspândir

unt foarte r

acrosco

Plate Cou

.

icroscop

forma de

prin aptitud

şi rol

spândite î

Bacill

ice (colo

t Agar, du

ice

astonaşe,

inea de sp

natur ă, în

s su

iale).

ă 48h de c

G+, aerob

rulare.

special în s

tilis

L

ultivare la

e, mezofil

ol şi pe pro

borator Micr

7°C, coloni

în gener

usele veg

biologie gen

i alb-crem,

al mobile.

tale.

eral ă|

plate

Sunt



S

Setanolul

P

S

Î

unt bacili,

unt agenţ iui.

aracteristi

rin colorar

unt bacteri

industrie

G-, nespo

de ferme

ca principa

ea Gram e

ii de conta

sunt utiliza

acter

Acet

rulaţ i, în g

tare aceti

lă este pro

e apar de

inare a p

te pentru

ii din

bacter

neral mo

că, care e

ducerea d

culoare ro

oduselor a

bţ inerea o

Ţ ET

Labo

ceti

ili, aerobi.

ste de fap

e acid ace

ie.

lcoolizate

ţ etului.

rator Micro

t o oxidar

ic pornind

pe care le

iologie gen

e incompl

de la etan

acidifică.

ral ă|

tă a

ol.



Cadrul didactic

Tema: STUDIUL MORFOLOGIC AL UNOR SPECII DE BACTERII PRIN

COLORARE GRAM Scopul: Formarea deprinderilor de manipulare a ustensilelor şi aparaturii delaborator; Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor necesare identificăriibacteriilor


GRUPA

Data

Bacillus subtilis

Bacterii din OŢET





1

Fermentare anaeroba a zahărului

STUDIUL DROJDIILOR

DefiniţieDrojdiile reprezint ă un grup taxonomic complex şi eterogen de microorganisme

monocelulare de tip eucariot , care se înmul ţ esc prin înmugurire, ca formă general ă dereproducere şi în mod particular prin ascospori formaţ i pe cale asexuat ă şi sexuat ă.

Importanţă /rolproduc fermentarea glucidelor simple în anaerobioză cu formare de alcool etilic şi dioxid de carbon → fabricarea alcoolului, a vinului, berii şi pâinii.sunt utilizate ca sursă de proteine în alimentaţ ia umană, cu denumirea de SCP(single cell protein) sau în alimentaţ ia animalelor.din biomasa de drojdie se obţ in:

- extracte folosite ca aditivi alimentari;- vitamine hidrosolubile: B1, B2, PP, ergosterol;

- enzime: β - fructofuranozidaza şi β - galactozidaza;- prin hibridizări şi inginerie genetică, din mutanţ i ai specieiSaccharomyces cerevisiae s-a obţ inut interferonul.

Răspândire în sol, celulele de drojdie se întâlnesc în straturile superficiale până la adâncimide aproximativ 30 cm, în concentraţ ii de 102- 2·105/g.din sol, prin acţ iunea unor factori (fizici, mecanici, biologici), microorganismele sepot afla temporar în aer şi să se r ăspândească la distanţ e mari;din sol şi aer drojdiile pot ajunge în ape şi unele specii pot fi întâlnite chiar laadâncimi de 4000 m.in microbiota epifita a plantelor.

Caractere morfologice generale

Cultivarea celulelor de drojdie pe medii nutritive lichide:

Exemple de genuri cu importanţă in industria alimentar ă:forma oval ă (elipsoidal ă ) – g. Saccharomyces; forma sferic ă – g. Torulopsis; forma apiculat ă (de l ămâie) – g. Kloeckera; forma cilindric ă – g. Candida; forma de sticl ă – g. Saccharomycodes.





2

succesivă

[1]. Tulburare mediu[2]. Producere spumă [3]. Depunere sediment[4]. Limpezirea supernatantului

Cultivarea celulelor de drojdie pe medii nutritive solide sau solidificate (de exemplu:must de malţ cu agar)

Coloniile de drojdiiau aspect cremos lucioase sau mate

alb-crem → drojdii din g. Rhodotorula colonii roşu-pastelat

Colonia în secţiune poate avea:un profil lenticular, semicircular sau triunghiular perimetrul circular, umbonat, cu margini ondulate

Caractere fiziologice generale ale drojdiilor O proprietate importantă a unor drojdii cu utilizări în industria alimentar ă este aceea dea fermenta în condiţ ii de anaerobioză glucide (hexoze, diglucie, triglucide) cu formarede alcool etilic şi dioxid de carbon şi produse secundare care dau aroma caracteristică produselor fermentate.

În condiţ ii de aerobioză, drojdiile asimilează glucidele transformându-le prin respiraţ ie laCO2 şi H2O, iar energia eliberată favorizează creşterea şi înmulţ irea celulelor.

Celulele de drojdie, în funcţ ie de condiţ iile de cultivare şi vârstă pot prezenta activitatemetabolică diferenţ iată concretizată prin trei stări în care se pot afla celulele şi anume:

• starea de metabioz ă (activ ă ), în care celulele au activitate metabolică maximă. În condiţ ii favorabile de cultur ă, celulele cresc, se reproduc şi acumulează intracelular substanţ e de rezervă glicogen şi trehaloză;• starea de anabioz ă (latent ă ), celulele î şi menţ in caracteristicile vitale, dar nu sepot înmulţ i. Această stare apare când substanţ ele nutritive ale mediului sunt

epuizate, iar celulele consumă din substanţ ele de rezervă intracelulare;• starea de autoliz ă (moartea fiziologic ă ). Se produce o solubilizare acompuşilor intracelulari sub acţ iunea enzimelor proprii celulei.

Înmugurire



1.

coav

2.

di

3.

a

aractere

Dupălonii de cuând diame

aractere

celulpuse sing se re

ăspândir

microrişe);

este

Sacc

acrosco

3 zile deloare alb-crul de 1 - 2

icroscop

le au for lar, in per roduc prin

şi rol

flora epifită

tilizată la: fa la în la

arom

ice (colo

cultivare lem, convmm.

ice

a elipsoidchi sau laînmugurir

a fructelor

ricarea spibţ inerea d

panificaţ ie;abricarea

yces

iale).

25°C, for xe, cu pe

ală, globoţ uri;, iar mugu

dulci (strug

rtului;rojdiei com

nor sortim

erevi

L

mează peimetrul cir

să sau el

rele poate

uri, mere,

rimate;

nte de ber

iae

borator Micr

MEA (Malular şi su

lipsoidal al

fi alipit de c

ere, prune,

e.

biologie gen

t Extractrafaţ a luci

ungită şi

elula mam

gutui, coa

eral ă|

gar),asă,

ot fi

ă.

ăze,



1.

chiar n

2.

în lanţ Poate f

3.

a alcool

păstrat

aractere

formregulat, c

aractere prezi

ri sau asorma 1- 4

ăspândir micro se de

lului etilic; este

in vase cu

Pichi

acrosco

ază, pe maspect m

icroscoptă celule aciaţ ii, for scospori.

şi rol flora produzvolta pe li

agent degol de aer.

me

ice (colo

ust de mat, rugos, d

icelungite, cili

ând pse

elor vegethide slab a

lterare a

bran

iale).

lţ cu agar,e culoare a

drice, cu cdomicelii

le conservlcoolice ( 7

băuturilor

efaci

L

colonii culbă sau alb

apetele asrezultate p

te prin mu- 9 ° alcool)

lab alcooli

ens

borator Micr

perimetrul-cenuşie.

uţ ite sau r rin înmugu

are;, producân

zate (vin d

biologie gen

slab lobat

tunjite disrire multip

oxidarea t

e masa,

eral ă|

sau

uselar ă.

otală

ere),



1.

albe, ci

2.

netezi.

3.

mur ătu

aractere

formrculate, co

aractere

celul

se re

form

ăspândir

drojdi

ilor; a fost

acrosco

ază pe muvexe, apla

icroscop

le sunt mi

roduc prin

ază 1-4 a

şi rol

a este pr

izolată din

orulo

ice (colo

st de malţ izate, cu s

ice

i, elipsoida

înmugurir

scospori,

zentă în

băuturi r ă

sis h

iale).

cu agar, dprafaţ a lu

le;

şi apar iz

u formă

aramura î

oritoare, d

lmii

L

pă 3 zileioasă.

late sau a

ferică pâ

n fazele i

pe măslin

borator Micr

e cultivate

ociate;

ă la elips

cipiente d

e verzi şi fr

biologie gen

la 25°C, c

oidală şi

e ferment

ucte citrice

eral ă|

lonii

ereţ i

re a

.



Cadrul didactic

Tema: STUDIUL MICROBIOLOGIC AL DROJDIILOR Scopul: Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor necesare identificării drojdiilor


GRUPA

Data

Saccharomyces cerevisiae

Pichia membranaefaciens

Torulopsis holmii



1.

culoare

2.

sau sla

r ămân

3.

cereali

defectu

murare

Cand

aractere

colonalb-cenuşi

aractere

celulascuţ ite. pot f

lipite.

ăspândir face în c

re; este

l numit „flo

prod.

da va

acrosco

iile dezvoltsau uneo

icroscop

le sunt de

orma pseu

şi rol arte din mizuri rare,

agent derea vinului"

ce alter ări

lida (

ice (colo

te pe mei alb-crem.

ice

ormă elips

domiceliu,

crobiota epse întâln

alterare a;

ale băutu

andi

iale).

iu solidific

idal - alun

deoarece

ifită a fructeşte în m

vinurilor sl

ilor r ăcorit

a my

L

at prezintă

ită, cilindri

prin înmu

lor şi a unicrobiota

lab alcooli

are şi a

oder

borator Micr

un aspec

că, cu extr

urire multi

r legume;eminţ elor

e, slab s

roduselor

a)

biologie gen

mat, cuta

mităţ ile rot

polar ă, cel

oleaginoas

lfitate, pro

conservate

eral ă|

t, de

njite

lulele

e şi

duce

prin



1.

convex

pastela

2.

înmugur

alungite.

3.

cereale,

căpşuni.

aractere

forme, cu perim

t.

aractere

celulire pe între celul

.

ăspândir este l

se îna măslinel poate poate

Rh

acrosco

ază pe Metrul circul

icroscop

le au formaga supraf

pot fi izo

şi rol arg r ăspân

tâlneşte înr ; produce r produce

odot

ice (colo

EA (Maltr, cu supra

ice

ă elipsoidalţă;late sau a

dită pe su

microbiota

r alter ări alalter ări al

rula

iale).

xtract Agfaţ a lucioa

ă şi dimen

sociate pe

rafaţ a fruc

epifită a

e fructelor sucurilor

lutini

L

r), după ă sau asp

siuni medii

rechi. Unel

elor şi legu

frunzelor ş

i legumeloinsuficient

borator Micr

zile dect mucos,

; reproduce

le tulpini p

melor proa

i tulpinilor,

; pasteuriz

biologie gen

ultivare, cde culoare

rea are lo

ot forma c

păt recolta

a boabel

te de me

eral ă|

loniiroşu

prin

elule

te;

r de

re şi



1.

de culo

2.

mono s

3.

şi siropu

aractere

formare alb-cre

aractere

celulu bipolari,

ăspândir a fost

ri de fructe prod prod

Kl

acrosco

ază pe ME, aproape

icroscop

le au fie f are se găs

şi rol izolată de

ce fermentce alterare

ecke

ice (colo

A (Malt Extsemisferice

ice

orma elipssc singuri

pe căpşuni

ţ ia alcoolicsmochine

a api

iale).

ract Agar), cu margin

idală, fiesau perech

; afine, stru

ă a mustullor, tomatel

culat

L

upă 3 zilei circulare ş

piculată,i.

guri, must

i de struguor şi cireşel

borator Micr

de cultivar i suprafaţ a

atorită mu

e struguri,

ri;or.

biologie gen

la 25°C, clucioasă.

gurilor term

sucuri de

eral ă|

olonii

inali,

itrice



Cadrul didactic

Tema: STUDIUL MICROBIOLOGIC AL DROJDIILOR Scopul: Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţ iunilor necesare identificării drojdiilor


GRUPA

Data

Candida mycoderma

Rhodotorula glutinis

Kloeckera apiculata





1

STUDIUL MUCEGAIURILOR

Definiţie

Mucegaiurile sunt microorganisme de tip eucariot , monocelulare sau pluricelulare,

diferenţ iate din punct de vedere morfologic şi care se reproduc prin spori formaţ i numai

pe cale asexuat ă sau pe cale mixt ă (asexuat ă şi sexuat ă ).

Răspândire

în sol, în special în stratul superficial al solului care le asigur ă condiţ ii decreştere şi supravieţ uire.

din sol, sporii de mucegai sunt antrenaţ i pe calea aerului la distanţ efoarte mari. În aer, mucegaiurile sub formă de spori sau hife vegetative potsupravieţ ui un timp îndelungat.

în apă prezenţ a mucegaiurilor este ocazională sporii de mucegai se întâlnesc frecvent la suprafaţa plantelor , în tractul

digestiv, în special la ierbivore. în microbiota plantelor, pe suprafaţ a fructelor şi legumelor .la om şi animale mucegaiurile patogene produc un număr mai redus de

îmbolnăviri, se dezvoltă pe piele, unghii, păr.

Rol

rol important în natur ă:

Prin activitatea lor de degradare a materiei organice vii, mucegaiurileparticipă la transformarea unor compuşi organici (celuloza, hemiceluloze,substanţ e pectice, amidon, lipide) la compuşi mai simpli şi sunt consideraţ iagenţi de putrezire.Mucegaiurile participă astfel la circuitul carbonului în natur ă şi îmbogăţ escsolul în substanţ e cu molecule mici care pot fi folosite de alte microorganismesau de către plante.

în industria alimentar ă, culturi fungice selecţ ionate se pot folosi la fabricarea

brânzeturilor – tip Roqueforti, Camemberti sau la maturarea salamurilor crude. în biotehnologie se pot obţ ine compuşi deosebit de valoroşi:

antibiotice: peniciline Penicillium chrysogenum, etc.;acizi organici (citric, lactic, gluconic, kojic, malic, fumaric); vitamine (B2, ergosterol – provitamina D2); enzime (amilaze, proteaze, lipaze, celulaze etc.).

îmbogăţirea în proteine a f ăinurilor vegetaleagenţi de depoluare a apelor rezidualeobţinere SCP





2

Caractere morfologice

Mucegaiurile se r ăspândesc în natur ă sub formă de spori rezistenţi lauscăciune, formă în care se menţ in în stare viabilă ani de zile.

Dacă un astfel de spor ajunge pe suprafaţ a unui mediu favorabil pentru creştere,cu o cantitate suficientă de apă liber ă care să-i permită absorbţ ia substanţ elor nutritive,

în primul stadiu care poate să dureze 3-4 ore, are loc absorbţ ia apei şi activizareasistemelor enzimatice, apoi are loc germinarea celulei sporale şi formarea tuburilor vegetative numite hife (lat. hypha) sau thal (thallus).

Hifele cresc numai prin vârf şi deci au o creştere apicală după care se ramifică rezultând miceliul.

Hifele se extind pe suprafaţ a mediului, se diversifică şi îndeplinesc anumitefuncţ ii specializate.

Hifele de extindere se pot dezvolta şi în profunzimea mediului realizândabsorbţia nutrienţilor şi au rol de susţinere;

Hifele de r ăspândire se pot dezvolta de-a lungul mediului sau aerian. La unanumit grad de dezvoltare a acestor hife vegetative se formează hifele

reproducătoare, generatoare de spori, diferenţ iate în funcţ ie de gen şi specie.

Dezvoltarea mucegaiurilor are loc destul de rapid în condiţ ii favorabile; astfel îninterval de 2-3 zile pe mediu nutritiv se formează colonii vizibile, diferenţ iate.

În cazul mucegaiurilor inferioare coloniile se dezvoltă rapid, sunt extinse,cu tendinţ a de a ocupa tot spaţ iul disponibil, au aspect pâslos şi culori, alb,bej, cenuşiu, brun.

Mucegaiurile superioare caracterizate formează colonii cu o creştereradială limitată şi culori ce difer ă de la alb la galben, brun, verde, portocaliu,albastru, cu diferite nuanţ e specifice în funcţ ie de gen şi specie.

Caractere fiziologice generale

sunt microorganisme aerobe deci necesită pentru creştere prezenţ a oxigenuluidin aer sau a oxigenului dizolvat în mediul lichid. Un număr limitat de specii suntmicroaerofile şi pot produce mucegăirea internă a untului şi a ouălor.se dezvolta în limite largi de pH (15-9), valoare optimă în domeniu acid 5.5-6.microorganisme mezofile cu temperaturi optime de creştere la 25°C, un număr restrâns sunt termofile - cele patogene au temperatura optimă la 37°C, iar altelesunt adaptate la temperaturi scăzute (0-3°C). Majoritatea sunt inactivate latemperaturi de 80°C; cei mai rezistenţ i spori sunt distruşi la 88°C/10 minute.

Totalitatea hifelor vegetative şi reproducătoare alcătuieşte miceliul.



1.

gălbui;

2.

vegetat

şi elibe

3.

prepara

aractere

colon

aractere

Spor ivă; Spor Colu Cola

area sporil Spor

ăspândir

se înt prod

telor de ca

acrosco

ii dense, pâ

icroscop

ngioforii

ngii sfericiela→ for

ul→ se or;ngiospori

şi rol

âlneşte pece mucegne.

Muco

ice (colo

sloase şi o

ice

→ lungi ş

;a cilindric

servă prin

i→ oval-cil

resturi vegirea cereal

r muc

iale)

culoare ce

i neramific

, piriformă ruperea sa

indrici, nete

tale şi dejeelor, pâinii,

edo

Labo

variază de

aţ i, de obi

sau ovală;solubiliza

zi şi hialini.

cţ ii.a produsel

rator Micro

la cenuşiu

cei perpen

rea membr

lor lactate

iologie gen

-argintiu pâ

diculari pe

nei sporan

cide, a că

rală|

nă la

hifa

gelui

nii şi



1.

2.

brun - î

3.

aractere colon

aractere

Stilo Colu Spor

chis.

ăspândir

în nat altera prod

R

acroscoii extinse, c

icroscop

porangeleela → sngiospori

şi rol

ur ă, în solrea fructeloce mucegă

izop

ice (coloun miceli

ice

→ sferic,misferică,i → elibera

i pe produsr şi legumeirea produs

s stol

iale)dens, pâsl

e culoareu apofiza lţ i prin spar

e vegetale;lor depozitaelor alimen

nife

L

os şi culoa

rună - neaargă;erea spor

te;tare şi poat

borator Micr

e cenuşie

gr ă la matu

ngelui sunt

e elabora

biologie gen

ritate;

de formă o

icotoxine.

eral ă|

vală,



Cadrul didactic

Tema: STUDIUL MICROBIOLOGIC AL MUCEGAIURILOR Scopul: Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţ iunilor necesare identificării

mucegaiurilor


GRUPA

Data

Mucor mucedo

Rhizopus stolonifer



1.

gălbuiedevine

r ămân

2.

dispuse

formă s

3.

(tubercsăli de

acid glu

aractere

colon. Odată cubrun închis rever

lbe sau sl

aractere

Coni Vezi Fiali

în două râI.II.

Fialo

ferică sau

ăspândir

se înli, r ădăcini,abricaţ ie. tulpin

conic, galic

acrosco

ia se dezvformarea c- negru;ul colonieib gălbui.

icroscop

ioforii seula este mele se deznduri:

FialideleFialidele

sporii se d

loboasă.

şi rol

âlneşte înseminţ e, fr

i selecţ iona, citric, fum

sper

ice (colo

ltă rapid,onidiosporil

poate fi in

ice

ezvolta dere, sferică

volta radial

primare susecundarezvolta bas

sol, materiucte, cerea

te se folosric, oxalic.

illus

iale)

u un miceor, colonia

olor sau co

obicei diresau globoape întreag

nt mai lungisunt mult

ipetal, în la

i vegetalele) şi produ

esc industr

iger

Labo

liu catifelatcapătă un

lorat în gal

t din substsă;a suprafaţ a

i decât celeai scurte.ţ uri lungi,

n descomsele lor de

ial pentru

rator Micro

, de culoaaspect gra

ben-pal; m

at;

laterală a

secundare

in fialidele

unere, miprelucrare,

bţ inerea d

iologie gen

e albă sauular şi cul

rginile colo

veziculei şi

;

secundare;

roflora vegepozite, pi

e acizi org

ral ă|

alb-area

niilor

sunt

au o

etală niţ e,

anici:



1.

2.

3.

oryzae

aractere

colon rever

aractere

Coni Capu Vezi Fiali Coni

ăspândir

se po- orez), mal

A

acrosco

ia are culoaul coloniei

icroscop

ioforii sunl conidial ula este sf ele sunt uniosporii s

şi rol

ate izola diţ fructe, pro

sperg

ice (colo

re gălbuieeste incolo

ice

t înalţ i cu pste sferic.rică şi preziseriate. Unt elipsoid

n sol, de pduse alime

llus o

iale)

pre galben.

reţ i subţ iri

intă pe 2/3eori pot fi pli, piriformi

resturi vetare.

ryzae

Labo

-orange, br

şi aspect ru

din suprafarezente şi f , sau globo

etale, sem

rator Micro

un-oliv;

gos, sub v

ţ aialide secui la maturit

inţ e, în spe

iologie gen

ziculă.

dare.ate

cial de ore

ral ă|

(lat.



1.

margini

2.

vezicul

vezicul

3.

conser zahăr (

aractere

colon rever

.

aractere

Coni

, de formă Capu

Fiali

se pot for Fialo

ăspândir

este Aspe

ate prin uucuri, siro a fost

A

acrosco

ia are culoaul coloniei

icroscop

ioforii suovală.l conidialele se for a noi coni

sporii au fo

şi rol

ăspândit îngillus glau care (cereuri, fructe cizolat de p

pergi

ice (colo

re verde geste slab

ice

t netezi, in

ste mare,ează direiofori scur ţ rma elipsoi

natura, fiincus esteale, seminţ onfiate).

pâine, lap

llus gl

iale)

lbui sau vecolorat în

colori, cu

feric sau ot pe vezic

i.dală sau pi

frecvent î agent dee oleagino

te concentr

aucus

Labo

rde cenuşiuanţ e gal

iametrul c

al.lă, la part

iformă.

tâlnit în solmucegăirease, fructe

at, unt.

rator Micro

;en-verzui,

re se lărg

a superio

l.al prodususcate) s

iologie gen

brun - roş

şte treptat

r ă. Adese

elor alimeu cu adao

ral ă|

at la

spre

ri pe

ntares de



1.

2.

3.

viguros35°C.

brună.

aractere

colon rever

aractere

Coni Prezi Form

ăspândir

Peni la 0°C). S

Este

A fos Foart Prod

Pe

acrosco

ia are culoaul este col

icroscop

ioforii aută fialide f

ează conid

şi rol

illium expae dezvoltă

prezentat î

izolat şi dee r ăspânditce micotox

icilliu

ice (colo

re verde-alrat în brun

ice

ereţ i netezie cu formăii elipsoidal

sum esteoptim la 2

mod frec

pe căpşunpe alimentine de tipul

m ex

iale)

ăstrui, cu închis sau

i.de fiolă, fiee, cu pereţ i

un mucega°C. Temp

ent pe m

i şi tomate.cum sunt

patulinei şi

ansu

Labo

spect catif portocaliu-

cu formă cnetezi.

i psihrofil (ratura ma

re şi pere

carnea şi pcitrininei.

rator Micro

lat;run.

ilindrică.

oate creştimă de de

la care pro

odusele di

iologie gen

la -6°C; cvoltare es

duce putre

carne.

ral ă|

reştee de

zirea



Cadrul didactic

Tema: STUDIUL MICROBIOLOGIC AL MUCEGAIURILOR Scopul: Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţ iunilor necesare identificării

mucegaiurilor


GRUPA

Data

Aspergillus niger Aspergillus oryzae

Penicillium expansum Aspergillus glaucus



1.

închis p

2.

purtând

3.

maxim

(strugu

calitate

aractere

forme măsura f

rever

aractere

Coniterminal u Coni

ăspândir

Botry de 28-35° este

i, mere, pe poate în to

superioara

acrosco

ază coloniirmarii coniul este de

icroscop

ioforii semănunchiiile format

şi rol

tis cinerea şi optime

un mucege, căpşunisă producmnele însdin boabel

otry

ice (colo

extinse, flodiilor.culoare gri.

ice

formează de ramuripe aceste

se dezvoltala 22-25°C,i întâlnit î

).putrezirearite produstafidite.

is cin

iale)

conoase.

din hifelecurte, avâramuri scu

în domeni, şi într-un i

zonele t

fructelor şie "botritiza

rea

Labo

iceliul este

aeriene,d capetelerte sunt eli

i de tempeterval de pmperate,

legumelor rea nobila"

rator Micro

iniţ ial alb,

u diferiterotunjite.soidale, ne

raturi miniH de 2-8.pe legume

şi în condiţ iicu obţ ine

iologie gen

ar devine

lungimi, fi

tede şi lun

e de -2 - .

(roşii) şi f

de refriger ea de vinu

ral ă|

ri-gri

care

i.

5°C,

ructe

re.ri de



Botrytis cinerea




1.

cea a d

2.

perpen

formân

sferici.

3.

slab la

drojdieigrapefr aliment

a fost d

aractere

micelrojdiilor. Pe rever

aractere

Preziicular hife Hifel

arthrosp Arth

ăspândir

se deemperaturi este

comprimuit), în timare. este

enumit "mu

Ge

acrosco

iul are culMEA colo

s necolorat

icroscop

ntă hife vreproducreproducri hialini, cosporii au

şi rol

zvoltă la tesub 10°C.

agentul dete. Produul depozit

ontaminancegaiul util

trich

ice (colo

are alb-cr iile sunt e

ice

egetative,toare, car ătoare seilindrici sau

tendinţ a

mperaturi o

contaminae putrezir rii acestor

t frecvent aajelor".

m ca

iale)

m, înălţ imtinse, au c

ramificatenu se dife

ragmenteaelipsoidali,

de aranjar

ptime de 2

e al produa acr ă, î

a. Produce

l utilajelor

didu

Labo

i reduse şiuloare albă

dichotomirenţ iază deză la matu, cu capete

în zig-z

5-30°C şi

selor lactan specialrâncezire

in industri

rator Micro

textura a, aspect pu

c, pe cahifele veg

ritate aproarotunjite.g, iar la

axime de

e, al zemiia fructelo

untului şi

laptelui, m

iologie gen

emănătoalverulent.

e se deztative.pe în între

aturitate

5-38°C. C

de mur ătcitrice (l

a altor gr

otiv pentru

ral ă|

e cu

volta

ime,

evin

reşte

ri, almâi,simi

care



1.

cenuşi

2.

unor clongitu

3.

recoltat

aractere

micel. rever

spect mi

prezi form

nidiofori f inale, sunt

ăspândir se î

e când pre

Al

oloniale

iul este pu

sul coloniei

roscopic

tă hife suază lanţ uriarte scur ţ piriforme şi

şi rol tâlneşte î enţ a lor po

erna

os, are iniţ

are culoar

ţ iri, septatede conidii

i care nudispuse c

microflor ate fi consi

ia alt

ial culoare

brun pân

.(cca., 10 cse pot dipartea as

cerealelderată dre

rnat

Labo

alb murda

la negru.

onidii), ramtinge. Couţ ita elong

r, seminţ t indice de

rator Micro

r-gri, iar a

ificate nereidiile preziata, spre c

lor oleagiprospeţ im

iologie gen

oi devine

gulat, la cantă 2-3 snidiofor.

oase proale acest

ral ă|

run-

pătulpturi

spătra.



1.

este ro

margin

2.

3.

coroan

aractere

Micel-cenuşiu Reve

.

spect mi

În pr ra

for ne

ăspândir

Se d Este

a la plante Se p Poat

Fus

oloniale

iul are asppre auriu-

rsul este

roscopic

parat micr macrocoificaţ i, de

clamidomaţ i intercezi sau ru

şi rol

zvolta optir ăspânditde grâu, pate întâlnielabora

rium

ect pâslosrunolorat în

oscopic senidii, caobicei în m

pori, car lar, de-a loşi, hialini

m la 24-26n natura şrumb).si pe planticotoxine

gram

, dens, şi

portocaliu-

pot obser e se for ănunchi, fu

-sunt monngul hifelsau de cul

°C, la pHi este fitop

e (mazăre,e tipul sci

near

Labo

se extinde

brun cu n

a:mează psiformi, cu

o sau plurir sau la ni

oare brun

,7-7,2.atogen al

, cartofi, bapene (zea

m

rator Micro

rapid în

uanţ e mai

conidiof 5 septuri.

celulari, develul macr al.

gramineelo

nane).ralenone).

iologie gen

laca. Cul

deschise

ri simpli

obicei gloconidiilor;

r (putrezir

ral ă|

area

spre

sau

boşi,sunt

a în



1.

2.

dendriti

neregulpot pre

3.

cuprins

şi prod

aractere

colon

rever

spect mi

prezi Coni

c. form

ate datoritenta 1-2 s

ăspândir

se po între -1-0° este

se din car prod

Clad

oloniale

ii catifelate,

s de culoar

roscopic

tă hife suioforii su

ază coni

cicatricilor epturi trans

şi rol

ate dezvolt şi 32°C.n contamie, oua, legce pete ne

ospor

netede uş

brun oliv

ţ iri, septatent ramific

ii elipsoidmugurale.ersale.

a până la

ant frecveume proasgre pe carn

um h

r ridate, d

ână la ne

.ţ i neregul

ale până Conidiile s

n aw de 0.

nt al produete, alune

ea păstrat

rbar

Labo

culoare ol

ru-bleuma

at, ceea

la cilindriunt de obic

88 şi într-u

elor alime, cereale., în condiţ ii

m

rator Micro

iv.

in (ca o pa

e le con

ce, cu exei neseptat

n domeniu

tare, este

i de refriger

iologie gen

ă de cerne

er ă un a

tremităţ i ue, dar cele

de temper

întâlnit pe

are.

ral ă|

ală).

pect

neorimari

atura

ame





1

TEHNICI DE IZOLARE A CULTURILOR PURE

Tehnicile de izolare a microorganismelor, indiferent de natura lor, presupun operaţ ii de

prelevare a probelor biologice din medii naturale, inoculare în medii de cultur ă specifice şi,după cultivare în condiţ ii optime, izolarea şi studiul coloniilor izolate, repicare pentruobţ inerea de culturi pure.

Prin cultur ă pur ă se înţ elege biomasa de celule rezultate prin reproduceredintr-o singur ă celul ă aflat ă într-un mediu nutritiv steril cu volum limitat.

Astfel, o cultur ă pur ă este format ă din celule apar ţ inând unei singurespecii sau unei singure tulpini.

In funcţ ie de principiul realizării lor, metodele de izolare a culturilor pure pot fi clasificate îndouă grupe mari, şi anume:

metode bazate pe principiul separ ării fizico-mecanice a celulelor;

metode biologice.

La rândul lor, fiecare din aceste două grupe cuprinde metode generale, care se pretează afi utilizate pentru izolarea majorităţ ii microorganismelor, sau metode de izolare specificepentru un anumit grup sau un microorganism individual.

Procedee fizice de izolare a culturilor pure

Metoda Koch

Se bazează pe r ăspândirea microorganismelor recoltate din medii naturale într-un mediunutritiv şi fixarea distanţ ată a celulelor în urma solidificăm mediului cu formare prinmultiplicare de colonii izolate între ele.

Metoda este folosită în special pentru izolarea culturilor pure de drojdii. Mediul der ăspândire este mustul de malţ cu gelatină, repartizat câte 20cm3 în 3 eprubete,fluidificat şi menţ inut la 35-40°C. Din proba aleasă pentru izolare se recoltează celulele cuajutorul unei anse, care apoi este trecută succesiv în cele 3 eprubete. După inoculareşi uniformizare, conţ inutul fiecărei eprubete se repartizează în câte o placă Petri, iar prinsolidificarea mediului celulele care r ămân fixate în gel vor forma prin multiplicare coloniiizolate.

În funcţ ie de densitatea celulelor recoltate ini

ţ ial, în placa a 2 a sau a 3 a pot exista colonii

izolate (la o distanţă de cca. 2 cm), iar după studiul caracterelor microscopice alecoloniilor reprezentative se face repicarea în eprubete cu Malt Extract Agar, ob ţ inându-seculturi pure (fig. 1).



2

Facultate

Metoda

În plăci

Cu ajut(fig. 3),solidificaceluleleformeze

Ş tiinţ a şi In

scarificat

etri sterile

rul firuluiapoi cu fir t, astfel însă r ămânăcolonii izol

ineria Alime

Fi

se repartiz

Fig.

etalic sel încărcat

ât prin druataşate dte.

telor

. 1. Tehni

ează medi

2 Repartiz

recoltează cu celuleul cât maimediu şi

a de izolar

ul de cultur

are mediu

celule dine traseaz

i sinuos paprin termo

L

a culturilo

ă adecvat

de cultur ă

mediul nastriuri dif

rcurs de fir statare 48-

borator Micr

r pure

(BCA sau

decvat

tural sau derite pe su(Fig.4), înt72 h să s

biologie gen

MA) (fig.

in culturiprafaţ a me-o zonă adezvolte

eral ă|

).

ixtediuluiplăciişi să



3

Facultate

Se realisunt rep

Ş tiinţ a şi In

ează apoiicate în epr

F

ineria Alime

Fig

tudiul morf ubete cu m

ig. 4 Trasa

telor

. 3 Recolta

ologic al codiu steril,

e striuri p

Fig. 5 Obţ i

rea celulel

loniilor repr bţ inându-s

suprafaţ a

ere de cul

L

r din cultu

ezentativee astfel cul

unui mediu

uri pure

borator Micr

i mixte

şi culturileuri pure (fi

solidificat

biologie gen

are interes. 5).

eral ă|

ează



Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor

Laborator Microbiologie generală|

1

TEHNICI INDIRECTE (CULTURALE) DE EVALUARE A

NUMĂRULUI DE MICROORGANISME

Tehnica clasic ă de numărare prin cultivare pe medii dense

Metoda culturala Koch

Metodologia de analiză presupune inoculare în masa mediului solidificat, când 1 cm3 din

fiecare diluţie se transferă cu câte o pipetă sterilă în plăci Petri sterile. Peste suspensia dinfiecare placă se repartizează câte o eprubetă de mediu de cultură specific, cu agar (10-15

cm3), fluidificat şi temperat. Mediul se omogenizează cu suspensia din placă prin mişcăriorizontale, circulare ale plăcii. După solidificarea mediului, prin termostatare în condiţiioptime, se vor forma colonii atât la suprafaţa mediului cât şi în profunzimea acestuia.

Acest mod de cultivare este cel mai favorabil pentru microorganismele facultativ

anaerobe, dar şi microorganismele aerobe le tolerează destul de bine. în cazul

microorganismelor anaerobe se recomandă cultivarea în dublu strat, adică după înglobarea celulelor în mediu şi solidificare, primul strat de mediu se acoperă cu încă unstrat de mediu steril.





2

Citire a şi interpretarea rezultatelor

După termostatarea în condiţii optime, apariţia vizibilă a coloniilor va depinde departicularităţile fiziologice ale microorganismelor cultivate şi de condiţiile de cultivare,de obicei după 48-72 h de cultivare.

În funcţie de numărul de colonii evidenţiate în plăcile din care s-a făcut numărarea n,se va calcula numărul de microorganisme pe gram sau cm 3 probă de analiză, cuformula:

∑

N – numărul de celule/cm3(g) probă;

Σ n – suma numărului coloniilor din plăcile din care se face numărarea;

x1 – numărul plăcilor din prima diluţie aleasa pentru numărare;

x2 - numărul plăcilor din a doua diluţie aleasa pentru numărare;

k – coeficientul de diluţie corespunzător primei diluţii aleasă pentru număr are;

0,1 – coeficient care egalează diluţiile.

Atenţie!!! Numărarea se realizează din plăcile Petri în care s-au dezvoltat între 25 – 250 de colonii

În cazul în care numărul de colonii pe placă este mare, în imposibilitatea repetăriianalizei, pentru a înlesni numărarea fie se împarte placa în mai multe sectoare, se

numără coloniile pe un sector şi, în final, se însumează coloniile pe întreaga placă, fiese delimitează pe reversul mediului o suprafaţă de 1 cm2, care conţine un număr mediude microorganisme, se numără coloniile de pe această suprafaţă şi, în final, seraportează la total suprafaţă mediul din placă.



Cadrul didactic

Tema: TEHNICI INDIRECTE (CULTURALE) DE EVALUARE A NUMĂRULUI DEMICROORGANISME

Scopul: Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţ iunilor necesare evaluării numărului demicroorganisme

1. Completaţi schema de lucru pentru realizarea diluţiilor si inocularea probelor

2. Înregistraţi in tabelul de mai jos numărul de colonii/placă (in plăcile selectate pentru numărare)

ProbaDiluţia

Nr. colonii/placă

1

2

3. Stabiliţi gradul de contaminare exprimat in unităţi formatoare de colonii (ufc) per gram sau mlprodus:

Proba 1 _______________ Proba 2 _______________

NUME/PRENUME STUDENTGRUPAData





1

METODA DIRECTĂ DE NUMĂRARE A BACTERIILOR ÎNPREPARATE FIXATE ŞI COLORATE

METODA BREED

Celulele de bacterii aflate într- un volum cunoscut de lichid se repartizează pe o

suprafaţă limitată de frotiu, iar după fixare şi colorare simplă se stabileştenumărul de celule prin examen microscopic direct.

Pe o lamă de sticlă degresată se conturează cu markerul o suprafaţă S d de2-6 cm2 (a).

Se inversează lama şi, central, cu ajutorul unei micropipete sterile, se

plasează o picătură din suspensia de analizat cu un volum cunoscut V p , egal cu 0.02-0.05cm3 (b). Imediat cu ajutorul firului se repartizează cantitatea de probă cât mai uniform,pe întreaga suprafaţă conturată.

Se realizează uscarea în curent de aer cald (c, d), fixarea (de preferat cusoluţie de alcool 96%, timp de 20 min) (e), colorarea simplă (f), spălarea (g) şi uscarea.

Preparatul se studiază apoi la microscop, cu obiectiv de imersie, având grijăca picătura de ulei de cedru să fie pusă în momentul în care se face numărarea.

Se numără celulele de bacterii din mai multe câmpuri microscopice(minimum 25; Σn=600-1000) aflate în diferite zone ale frotiului. După numărare; se

a

bc d

e f





2

calculează numărul mediu de celule pe câmp microscopic (x = numărul de câmpuricercetate):

∑

Pentru determinarea numărului de celule prezente într -un gram sau cm3

produs analizat este necesar să se cunoască: gradul de diluţie, volumul de suspensiefolosit la obţinerea frotiului, mărimea suprafeţei delimitate pe care s -a realizat frotiul şisuprafaţa câmpului microscopic.

Suprafaţa câmpului microscopic S c se determină cu ajutorul micrometruluiobiectiv. Se înlocuieşte preparatul analizat cu lama micrometrului obiectiv şi, cu acelaşiobiectiv cu care s-a făcut numărarea, se măsoară diametrul câmpului dc cu ajutorul scăriigradate (1 mm:100 diviziuni):

unde: n d este numărul de diviziuni de pe scara micrometrului obiectiv care se

cuprind exact în câmpul microscopic:

Numărul de câmpuri microscopice posibil de studiat pe suprafaţa de frotiudelimitată - N c se calculează cu formula:

Numărul de bacterii prezente într -un cm3 sau un g produs analizat sedetermină cu formula:

în care: k este coeficientul de diluţie.



Cadrul didactic

Tema: METODA DIRECTĂ DE NUMĂRARE A BACTERIILOR ÎN PREPARATEFIXATE ŞI COLORATE - METODA BREED

Scopul: Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor necesare evaluăriinumărului de microorganisme

1. Înregistraţi datele obţinute în tabelul de mai jos:

Suprafaţa delimitată, cm2 S d =

Volumul suspensiei de analizat, cm3 V p = Numărul mediu de celule pe câmp microscopic:

x (numărul de câmpuricercetate)

n (nr. celulele debacterii)


n (nr. celulele debacterii)

1 13

2 14

3 154 16

5 17

6 18

7 19

8 20

9 21

10 22

11 23

12 24

25

∑

Diametrul câmpului microscopic, mm

dc =

Suprafaţa câmpului microscopic, cm2

S c =

Numărul de câmpuri microscopice pe suprafaţa de frotiu delimitată

N c =

Numărul de bacterii prezente într -un ml sau un g

N =






1

METODE DIRECTE DE NUMĂRARE

NUMĂRAREA CU CITOMETRE

Celulele de drojdii şi sporii de mucegai se pot număra, prin examen microscopicdirect, cu ajutorul citometrelor (camerelor de numărat) .

Se cunosc mai multe tipuri de citometre: Thoma, Türk, Bürker, Rosenthal,

Goreaev ş.a., construite pe acelaşi principiu.

Un citometru este o lamă de sticlă groasă, prevăzută cu trei platforme separate între ele prin rigole în sticlă. Platforma centrală este denivelată faţă de celelalte douăcu o înălţime de 0,1- 0,2 mm (înscrisă pe fiecare cameră). Pe platforma centrală estegravată o reţea de linii perpendiculare, care delimitează o anumită suprafaţă divizată

de către linii perpendiculare în microcelule de formă pătratică (pătrăţele elementare).Diferenţierea dintre tipurile de citometre constă în mărimea variabilă a

suprafeţei unui pătrăţel elementar, în cazul citometrului Thoma, suprafaţa de 1mm2 este divizată de către linii în 400 de pătrăţele elementare cu (Fig. 1) latura de

1/20 mm.

Fig. 1 Profilul şi reţeaua citometrului Thoma

Pentru numărare se plasează o picătură din suspensia de celule de analizat peplatforma centrală, în dreptul suprafeţei delimitate. Peste suspensie se plasează olamelă care se sprijină pe cele două platforme laterale şi astfel între lamelă şi citometruse creează o peliculă de lichid cu înălţime egală cu denivelarea platformei centrale (0,1mm).





2

Preparatul obţinut se studiază la microscop cu obiectiv cu grosisment x 40, când în câmpul microscopic poate fi vizualizat un grup de 16 pătrăţele elementare, din care

se numără celulele a căror suprafaţă se află mai mult de jumătate în interiorul careuluide 4x4 pătrăţele elementare. Se fac numărări de celule din mai multe câmpurimicroscopice (∑n = 100) şi se calculează numărul mediu de celule pe un pătrăţelelementar.

Suprafaţa (S) de 1 mm2 este divizată de către linii în 400 de pătrăţeleelementare cu latura de 1/20 mm. Suprafaţa pătrăţelului elementar este:

Înălţimea platformei centrale:

Volumul pătrăţelului elementar:

Numărul mediu de celule pe un pătrăţel elementar:

∑

Numărul de celule prezente într -un cm3 de suspensie de analizat se

determină cu formula:

în care:

n - numărul mediu de celule pe un pătrăţel elementar;

k - coeficient de diluţie.

În cazul bacteriilor, această metodă este greu de aplicat, atât din cauza

dimensiunilor reduse ale celulelor cât şi a faptului că de multe ori ele prezintămobilitate.



Cadrul didactic

Tema: METODE DIRECTE DE NUMĂRARE – NUMĂRAREA CU CITOMETRE

Scopul: Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor necesare evaluării

numărului de microorganisme 1. Analizaţi profilul şi reţeaua citometrului Thoma

2. Înregistraţi datele obţinute în tabelul de mai jos:

Suprafaţa pătrăţelului elementar, mm2

S pe =

Înălţimea platformei centrale, mm

h =

Volumul pătrăţelului elementar, cm3

Vpe

Numărul mediu de celule pe un pătrăţel elementar: x (numărul de câmpuricercetate)

n (nr.celulele )


n (nr.celulele )

1 6

2 7

3 8

4 9

5 10

∑

Numărul de celule prezente într -un cm3

de suspensie

N =






1

INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA DEZVOLTĂRII

MICROORGANISMELOR

În procesul de nutriţ ie şi deci în cel de dezvoltare a microorganismelor, acestea suntsupuse influenţ elor unor factori de mediu care condiţ ionează activitatea microbiană determinând fie stimularea creşterii şi reproducerii, fie inhibarea activităţ ii(inactivarea microorganismelor).

Procesele metabolice se desf ășoar ă în limite stricte de temperatura, specificefiecărui microorganism. Factorul temperatur ă poate favoriza sau inhiba dezvoltareamicroorganismelor, iar în anumite cazuri poate chiar determina moartea acestora.

Modul de lucru

Pentru a testa influenţ a temperaturii asupra dezvoltării microorganismelor sefolosesc două microorganisme test (Bacillus subtilis şi Saccharomyces cerevisiae),sub formă de suspensie.

Pentru fiecare microorganism luat în studiu, se iau câte trei plăci Petri sterile. Cu opipetă sterilă se introduc în fiecare placă, cate 1 cm3 suspensie. În fiecare placă

Petri se toarnă apoi cca. 15 cm3 mediu de cultura (BCA – bulion de carne cu agar,pentru Bacillus subtilis şi MMA – must de malț cu agar, pentru Saccharomyces

cerevisiae) fluidificat şi r ăcit la 45±5°C. Mediile se repartizează uniform în plăci prinrotirea acestora în plan orizontal, apoi sunt lăsate în repaus până se producesolidificarea. Pe capacul plăcilor se notează numele probei, mediul utilizat şi apoi setermostatează la temperaturi de 4, 25, 37°C, timp de 3 zile. După perioada determostatare se va evalua creșterea microorganismelor în fiecare placă şi se va notanivelul de creștere, în tabelul din fisa de lucru.

Pentru a aprecia dezvoltarea microorganismelor sau activitatea enzimelor estenecesar să se cunoască valoarea activității apei.





2

Disponibilitatea apei dintr-un mediu de cultur ă pentru transferul de substanțe şireacțiile chimice este exprimată prin activitatea apei (aw). Acest parametru ia valoride la 0 la 1. Prezenţ a substanțelor solubile în apa face ca activitatea apei pure să scadă sub valoarea 1. Cu cât concentrația unei soluții este mai mare, cu atâtscăderea valorii activității apei este mai mare şi vice-versa, ceea ce poate crea un

soc osmotic.

Mod de lucru

Pentru a testa influenţ a temperaturii asupra dezvoltării microorganismelor sefolosesc două microorganisme test, Bacillus subtilis şi Saccharomyces cerevisiae,sub formă de suspensie şi medii de cultura cu concentrații diferite de sare (0%,0.5%, 2% NaCl)/ diferite activităţ i ale aw.

Pentru fiecare microorganism luat în studiu, se iau câte trei placi Petri sterile. Cu o

pipetă sterilă se introduc în fiecare placă, cate 1 cm3 suspensie. În fiecare placă Petri se toarnă apoi cca. 15 cm3 mediu de cultura (BCA – bulion de carne cu agar pentru Bacillus subtilis şi MMA – must de malț cu agar pentru Saccharomyces

cerevisiae) fluidificat şi r ăcit la 45±5°C. Mediile se repartizează uniform în placi prinrotirea acestora în plan orizontal, apoi sunt lăsate în repaus până se producesolidificarea. Pe capacul plăcilor se notează numele probei, mediul utilizat,concentrația de sare şi apoi se termostatează la temperatura de 25°C timp de 3-5zile plăcile inoculate cu suspensie de Saccharomyces cerevisiae şi temperatura de37°C, timp de 48 ore, plăcile inoculate cu suspensie de Bacillus subtilis. După

perioada de termostatare se va evalua creșterea microorganismelor în fiecare placă şi se va nota nivelul de creștere în tabelul din fisa de lucru.



Tema: FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ DEZVOLTAREA

MICROORGANISMELOR

Scopul: Înţelegerea modului în care diverşi factori influenţează dezvoltareamicroorganismelor

1. Influenţa temperaturii asupra dezvoltării microorganismelor

Notaţi în tabel nivelul de creştere a microorganismelor după termostatare la diferite

temperaturi.

MICROORGANISM TEMPERATURA

4°C 25°C 37°C

Bacillus subtilis


++ creştere maximă + creştere medie

- creştere nulă

2. Influenţa activităţii apei asupra dezvoltării microorganismelor

Notaţi în tabel nivelul de creştere a microorganismelor după inoculare pe medii de cultura

cu concentraţii diferite de NaCl si valori diferite ale activităţii apei.

MICROORGANISM Concentraţie NaCl/aw 0% 0,5% 2%

Bacillus subtilis


++ creştere maximă + creştere medie

- creştere nulă


laborator microbiologie generala_2011-2012

Documents