Povestea Let's Do It, Romania! a inceput in 2009, atunci cind o minide tineri ambi$ogi a avut un vis: ,,Cum ar fi si triim intr-o lari curati?

Cum ar fi si ajutim pidurile gi munlii sufocagi de'PET-uri 9i ambalaje

si respire din nou?"

De-a lungul anilor, odatl cu Zilele de Curigenie Nagionali' poveqtile

s-au adunat una cAte una, cu fiecare voluntar care aoferit o ofi, o voce

sau un gind bun pentru aceasti inigiativi. Cu togii am descoperit ceva

important: ci orice idee, oricit de nebuneasci, poate deveni realitate,

cu doza de pasiune potriviti.

Dupi zece ani de la inceputurile noastre ca voluntari, ne-am dorit siducem mai departe spiritul de doer gi si impirt\im cele mai impor-

tante lecgii pe care le-am invi;at despre noi, despre mediul ONG din

Rominia gi despre ecologie. Cartea a fost scrisi de jurnalista Anca

Vancu, care a fost alituri de noi in multe momente-cheie, a adunat

povegti gi arealizarzcci de interviuri cu voluntari, membri 9i susginitori

Let's Do b, Romania!.

Existi un daerinfiecare dintre noi ;i toli avem Puterea de a schimba in

bine gara in care trilim. Let\ Do It, Romania!

LET'S DO IT,

ROMANIA!Cum am.mobilizat L8 rnilioane de

oanieni, sd, cure{e Romdnia

Concept editorialAncaVancu

Prefa!5 deAmalia Enache

CURTE^ GVECHE

Deccrierca CIP a Bibliotecii Na$onale a RominieiVANCU,ANCA

I,eds Do It, Romania! : cunt am mobilizat 1,8 milioane de

oameni si curele Romlnia/Anca Vancu ; pref. de Amalia Enache -

Bucurgti : Cunea Veche Publishing 2019

ISBN 978-606-4 4-0266-0

I. Enache, Amalia (Prd)

504

Redactor: Andreea-Citilina DdghiciCorector: ElenaTitaru

Tehnoredactor: Irinel Niculae

CURTEA VECHE PUBLISHING

str. Aurel Maicu nr. 35, Bucure$ti' 020091

re&cgie: 0744 55 47 63

distribugie O2l 260 22 87, 021 222 25 36' 07 44 36 97 21

fax 021 223 16 88

redactiePcurteaveche. ro

comenzipcurteaveche. ro

www.cuneaveche.ro

@ CURTEAVECHE PUBLISHING' 2OI9

pentru prezenta edigie

rsBN 978-606-4 4-0266-0

,,,,,llldhil,,,,,CORESI

Cuprins

Prefald I 9

PARTEA I

1. Cum un videoclip de pe YouTube a dat na;tere

uneia dinffe cele mai mari campanii sociale din

Rominia postdecembristi / 15

2. ,,O idee nebuni, nebuni de tot" t 2I2.1. Starea de fapt in 2009: crizi economici

gi amiriciune I 24

2.2.Yoluntariatul in vremea lui,,Mie ce-mi iese din

asta?" I 25

3. Profil de d.oen cine sunt oamenii care au construit

proiedul delazero I 28

3.1. ,,Prima dati ctnd am auzit de Let's Do It,

Rornania!..." I 30

4. Cum s-au format echipele / 36

4.1. Ce-iaduce pe oamenii foarte diferigi si lucreze

impreuni gi ce-i dezbin| I 36

4.2. ,,Y-agiintors spdlagi pe creiet" I 43

5. Primele progrese I 47

5.1. ,,Mi-a fost teami ch., dac|-i scriu lui Adrian

S6.rbu, o si mi dea afarl" I 5l5.2. ,,Let's Do It, Romania! e un caz unic

in istoria PRO TV-ului" I 54

5.3. ,,RomAnia are nevoie de astfel de reu$ite

ca si poati sl,l.ncerce" I 59

5.4. ,,imiscriam pe foaie discursul

inainte si sun o vedeti" / 61

6. Burnout. Frica de egec. Dezamigirile I 67

6.1. Provocirile echipelor judegene I 78

7. Ultima suti de metri:

haos;i reugite pe bandi rulantl, I 84

8. SAmbiti., 25 septembrie 2010.

Ziua deCurigenie Nagionali / 94

9. Ziuade dupi I 103

PARIEA A II-A

1. Punct. $i de la capilt I 107

1.1. Concluzii dupLprima zi de curilenie la nivel

nagional I 109

!.2. ,,O miscare sociali nu are de ce si depindide un om" / 111

2. Azi un proiect local,

mAine un exemplu global I ll43. Ce am inviEat

din Let's Do h, Romania! I 125

Let's Do It, Romania!prin ochii partenerilor I I38

PARTEA A III-A

IURNAL al \7orld Cleanup Day 2018 I 145

De ce continuim si credem in nebunie I I45

1. Pregitirea I 148

IANUARIE 2018. Dezbinagi ca echipi, unili pentru

proiect I I48FEBRUARIE. Nu (prea) ne sti mintea

IaZiuade Curigenie / 150

MARTIE. ,,Sunt cel mai tAnir coordonator judeEean

gi sunt norocos" I 152

APRILIE. ,,LJneori, am sentimentul ci trebuie sifacem terapie de grup" I 154

MAI. Starea naEiunii I 156

IUNIE. ,,Mi se pare ci batem pasul pe loc" / 161

IULIE. Studiu: Ce ii motiveazl'pe romAni siparticipe laozide curitenie? I 163

AUGUST. ,,Salut, sunt Andreea gi mai am nevoie de

999 999 de romAni" I 164

SEPTEMBRIE. ,,Pregedintele RomAniei a iegit la

strAns gunoaie" I 170

2. Ziuade 15 septembrie. \World Cleanup Day

prin ochii voluntarilor I 177

Care este cel mai nebunesc lucrupe care l-ai ftcut? I 183

1. Cum un videoclip de pe YouTirbe

a dat nagtere uneia dintre cele mai

mari campanii sociale din RomAnia

postdecembristi

Unflmuley de cinci minute de pe YouTube despre o acpiune druoluntariat din Estonia deuenet, tn 2009, rnotorul pentru un

grup de tineri romkni cAre auea sd pund in mi;care una dintre

cele rnai ambiyioase camltanii sociale organizate in Rom'Lnia

postdecembristd. La arernea respectiud, nimeni nu-;i imagina

nici obstacolele pe care amploarea unui astfel de proiect le pune

tn cale, dar nici,,zgornotul" crent, care reutea sd trezeascd dinamoryeak o prA. mdcinatd de crize politice ;i econornice.

S-a inieput nebunegte, ca tntr-un joc de ,,Ad.eudt sau Pro-uocAre?". Doar cd oppiunea dr a analizn, Ia rece, cdt de realist

este sd aduni, in Romhnia, sute de rnii de uoluntari pentru a

curdya, tntr-o singurd zi, para de gunoaie a fost ghndul care

a picat pe locul d.oi. Ei au ales heirupismul. ,,Let's do this!"

4a n sunnt, la unison, entuziasmul unor uoci cumjoase fu aschimbafaya unei lumi. $i pe care l-au gdsit la un clic distanyd.

***

Sambiti, 25 septembrie 2010. Pregedintele de la acea vre-

me, Thaian Bisescu, anunga ci renunEi la serviciile poliEi;tilorcare insogesc coloanele oficiale, declaryAnd un confict care

ginea prima pagrni a ziarclor. Un studiu sociologic arilta c5'

16 LET'S DO IT ROMANIA!

jumitate dintre romini regreta comunismull. Na$onala de

handbal feminin a Rom6niei juca, intr-un turneu amical,

finala Cupei Mondiale GF contra Norvegiei, echipi pe care

urma si o invingi pentru al doilea an consecutiv. Opiniiledupi primul concert al trupei Guns N' Roses in RomAnia

surprindeau reac{ii mai degrabd, dezamilgStoare: Axl Rose

intArziase doui ore, ftri si-;i ceari scuze publicului. Micarlumea culturali trepida: scriitoarea germani de origineromAni. Herta Miiller sosea in gari pentru prima dati dupicA;tigarea Premiului Nobel pentru Literaturi in 2009.

Acestea sunt cdteva dintre gtirile care acopereau paginileziarelorz din ultimul weekend al lunii septembrie. Printreele, intr-un colE de pagini, o veste imbucuritoare pentrutoati lumea: in acea simbiti, in toati tara, se anunla ovreme neob\nuit de caldi. Pe harta ilustrati a RomAniei

risirea cAte-un soare deasupra fiecirui mare orag.

Ne-am trezit verificAnd prognoza meteo, cici, atunci,vremea buna a fost cruciali pentru o zi care avea si devi-

ni istorici. Pentru ci, pe 25 septembrie 2010, 200 000 de

romAni3 din toati gara, atra;i de indemnul mobilizator al

campaniei Let's Do h, Romania!, au iqit din case;i au ftcut

L Studiu reaJizat de Centrul de Sondare a Opiniei Publice (CSOP),

la inigiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului gi

Memoria Exilului Rominesc (IICCMER), tn 2010, pe un egantion de

1 133 de persoane.

2. Au fost consultate ziarele Ad.eu,i.rul, Euenimentul zilei gi Rom,inia

liberd..

3. Raport national Letls Do h, Romania!, anul 2010. Voluntariiinregistragi pe formulare de inscriere sau anungagi in sistem prin inter-mediul scolilor sau primiriilor, la nivel nadonal, au atins cifra de

184 744. Cu toate acestea, ln fiecare judeg au fost persoane cire au

iegit la curigenie in ziua respectivi, flri si treaci pe la punctele de

UN VIDEOCLIP DE PE YOUTUBE T7

curi.genie. Au strins tone de gunoaie, lisAnd in urmi pajigtifrri PET:uri si un aer mai curat. Unili prin devotamentullor fagi de un vis - schimbarea suprafegei girii intr-o sin-gurd.zi -, ace;ti voluntari au contribuit la una dintre cele

mai mari m\ciri sociale organizate dupi'89 ln RomAnia.in plus, au migcat o rodge in mentalul colectiv ingepenit inprejudecigi gi cuprins de apatie. Dovedeau ci RomAnia se

poate mobilizain masi pentru o cauzi nobili. Iati, agadar,

care a fost principala gtire de a doua zi.

Cum ;i in ce circumstange a luat nagtere aceasti cam-panie sociali? Ce l-a indemnat, bunioarS., pe cAntS.retul

Smiley si-;i puni minugi si si strAngi de;euri la margineaPitegtiului? Dar pe un elev din clasa a III-a sau pe o pensi-onari oarecare din Botogani? Cum s-a sudat relagia dintreorganizatori, parteneri, colaboratori si autoritigile statului?Dar ei, oamenii din spatele proiectului, cine sunt, de undevin si cum;i-au dus bitiliile, cum si-au triit infrAngerile gi

victoriile? $i, cel mai important, care e mesajul comun pecare masele de oameni iesiti in ziua de curitenie il transmi-teau intregii gi.ri?

***

it vata anului 2009, un filmule; de pe YouTLbe ftcea vAlvi.

printre ONG-urile de mediu din RomAnia. in cinci minu-te, o mAni de ecologi;ti din Estonia prezentau povestea de

succes a unui proiect iniEiat de ei, care avusese un impactcolosal in gara lor. Oameni simpli au incercat si giseascisoluEii in privinta dqeurilor aruncate aiurea. Au pornit dela o intrebare care multora li s-a pirut trisniti-: ,,Ce ar fi

inregistrare. Agadar, cifra reali a participangilor este estimati la peste

200 000, insi nu dispunem de cifrele exacte.

I8 LET'S DO IT ROMANIA!

daci am face curigenie in toati gara?" Au continuat cu o

intrebare si mai nebuneasci: ,,Dar cum ar fi dacl, am face

aceasti curigenie intr-o singuri zi?"

lqa s-a intAmplat. Ideea lor, oricit de nebuneascd', eta

buni gi a fost imediat sprijiniti din toate pir,tile. Vocile cele

mai puternice - de la cele ale cintiregilor estoni faimogi

la cea a pregedintelui de la vremea aceea, Toomas HendrikIlves - au chemat, de bunivoie, togi oamenii la curigenia

nationali. Aproape 4o/o dintre estoni - o Eari cu o populagie

de 1,3 milioane de oameni - gi-au pus minusile, au luat

saci de gunoi gi s-au apucat de treabi pe 3 mai 2008. Peste

10000 de tone de gunoi au fost strinse in doar cinci ore,

cu un buget sub 500 000 de euro. Dup5. estimirile orga-

nizagiei, autoritigile ar fi reugit si atingi acelea;i rezultate

in trei ani, scogAnd din buzunarele statului peste 20 de

milioane de euro.

Filmulegul estonilor nu are milioane de vizuaJizilri pe

YouTirbe. Prezentarea e simpli, schematici, iar regeta suc-

cesului, re:z;mata in cinci pagi. Dar intr-o singuri frazl' e

cuprins tot elanul care a convins, din 2008 pdnl' astilzi,

peste o suti de giri * de la Siria pAni la Indonezia sau Africa

de Sud - si aleagi provocarea. Exact ca in renumitul joc.

,,Nu costi mult ;i dureazi. doar o singuri zi", spune Rainer

N6lvak, inigiatorul Let's Do h, Estonia!gi al migci.rii Let'?s Do

It, World!, in finalul prezentilrii, ftcand toati. munca si pari,

dintr-odati, floare la ureche. Zis ;i frcut. in anul urmitorau inceput Letonia, Lituania, Slovenia;i Portugalia si stri-

ge ,,Let's Do It!" pe lirnba lor. Apoi, vestea s-a rispinditsi in Rominia.

intr-o zi din iulie 2009, Liana Buzna, care conducea,

pe atunci, asociaEia de mediu EcoAssist, a gisit, in virfulgrilmezii de e-mailuri necitite, un mesaj trimis de un fost

UN VIDEOCLIP DE PE YOUTUBE \9

voluntar al asocia;iei. I-a atras atengia titlul: ,,Curigarea giriiintr-o zi - povestea Estoniei". L-a deschis si a dat peste fil-mul de cinci minute.L-apornit. Apoi l-a mai pornit inci odati. $i inci o data. Gindul ci povestea Estoniei ar putea fireplicati;i in Rominia, brusc, nu i-a mai dat pace. S-a lovitinsi de primele ziduri de neincredere gi respingere cind a

inceput si-gi impirtigeasci ideea. Ci e o utopie. Ci aga

ceva n-o si fie posibil niciodatd la noi. Ci e mai bine sd" o

lase balti ;i si planteze copaci in continuare. Nu era incimomentul. Iar Liana a avut ribdare.

CAteva siptimAni mai tirziu, pe 13 septembrie 2009,Dragog Bucurenci, fondatorul ONG-ului MaiMultVerde,posta, pe blogul personal, acelagi filmuleg de prezentare al

estonilor, cu un scurt mesaj alituri: ,,Eu ag chema la lntre-cere socialisti poporul eston." Primele reac{ii, notate insubsolul articolului, erau surprinziltor de optimiste.

La 3:08 PM, Elena scria: ,,Eu cred ci gi noi putem. Celmai important este organizatorul intr-o astfel de acliune.Si fie gi si pari sincer. Firi si ne dim seama, impreuni cu

copilul meu de clasa int6.i, anul trecut, am cirat cu saco;ica,

pe parcursul unui an ;colar, in fiecare dimineagi, 300 de kgde hArtie reciclabili. Conteazi foarte mult ce ingeleg gi ce

invagi copiii nogtri de la noi! Se poate! $tiu sigur!" Un altmesaj, de la Tea, era la fel de increzitor: ,,No ci se poate.

Noi cAnd ne punem pe treabi?:D"CAnd a citit articolul lui Dragog Bucurenci, Anamaria

Hincu, care era colega Lianei Buzeain asociagia EcoAssist,

gi-a regAndit pirerea despre povestea Estoniei despre care iitot vorbise Liana. $i ea fbcea parte din tabira celor nein-creziltori ci un asemenea proiect poate si aibi un impactaseminitor in Rom6.nia. ,,Dar de ce nu?" s-a intrebat maiserios Anamaia,vilzind ci existi, totugi, un interes pentru

20 LET'S DO IT ROMANU!

lucruri care, aparent, pil imposibile. I-a scris imediat unmesaj Lianei: ,,Mai vrei si facem proiectul ila?"

Firul cronologic al intA"mplirilor din aceazi de 13 sep-

tembrie este elocvent pentru cum s-au succedat toate eve-

nimentele din acel an. Pe repede-nainte, ca tntr-un foc, de

parci timpul nu mai avea ribdare, vorba scriitorului. Liana

;i Anamaria s-au vizut la Springtime, la Universitate, gi-au

cumpirat cAte un fresh de portocale gi au dezbitut cum ar

putea si organizeze proiectul. S-au ingeles c5' at fi, bine sipreia modelul estonilor, adici si inceapi cu un mesaj public.

Au mers acasi. CAteva ore mai tdrziu, seara, cele doui cole-

ge ftceau prima lor conferin;i pe Skype. Au scris un mesaj

care era, de fapt, primul comunicat de presi oficial.

A doua zi,Liaiaa avut un ddjlL-vu. in lista de e-mailuri

necitite, ea, Anamaria, gi oameni care lucrau ln institugiile

statului, bloggeri ;i voluntari din diverse asociaEii de mediu

aveau si giseasci un mesaj cu un titlu captivant; ,,Let's Do

It, Romania!Ecologizarea girii intr-o singuri zi".

lS" "

tnceput totul. Firi vreun plan prestabilit ;i bitutin cuie. Firi o prezentare in PowerPoint cu pagii proiec-

tului. Doar cu o strigare citre to{i oamenii din ora;, situisi priveasci pasivi de pe margine, in speranga unei schim-

biri. Firegte, frri nicio remuneraEie . Un call to action cilue

voluntari, cum s-ar spune in termeni de marketing' Un - 9i

mai autentic - ,,Haidegi la treabi, fraqi romini!" Partea cea

mai grea abia acum incepea.

2. ,O idee nebuni, nebuni de tot"

.A;a a sunat, pe scurt, reacfia cel mai d'es intdlnitd, odatd ce rnesa-

jul Zitei dr Curayenie NaVionala afost lansat tn spayiul public'

Era un lucnt. rdu? Puteaf d'e bine? Balanya tnclina rnai dzgra-

bd spre talerul care adunase, tn primdfaza, rdspunsuri scePtice

;l sihmbaruri din nas din partea oamenihr, partenerilor, chiar

;i din partea ecobgi;tihr. in uiziunea maioritdVii, un proiect

de asemenea anuergurd - nemaitntdlnit pdnd atunci - Pdreainabordabil;i aproape imposibil de realizat la niuel nayional.

,,Cum auea sd arate ziua dr cund'yenie?" ErA innebarea

incuietoare penftu toatd lurnea' Valul de neincredere ueneA

totu;i din motiae interneiate. Lipsa unui istoric al proiectului

tn yardftcea ca publi.cul sd aibd' rezeruefapa de c,it de realiza-

bil este. in plus, tn Romhnia anului 2009, nu exista un rnediu

prietenos pentru astfel de iniyiatiue, accesul la fnanydri eta

d.ifcil;i nici nu ne Putearn mkndri cu o d.eschi'dere reald spre

uiluntariat. $ansele ca innegul demers sdfe dus la bun sfd.r;it

pdreau, aydar, nule.- in cealahd tabdrd, au ftcut echipd, insd, cei care n-au fost

descumjayi de perspectiua e;ecului;i s-au azukrlit tn apd. Au

fost impin;i de k spate de dorinya de a ardta cd;i tn Rom,Lnia

se Poate organiza un euenirnent rnnre, care sd uneAscd oameni

inn-o acyiune publicd dr aoluntariat. Motiuayia lor uenea

tocrnai din acea nebunie caracteristicd proiectului. Iar ct'nd

nebunia e priuitd din unghiul lui Steue Jobs, potriuit cdruia

,,onmenii care sunt sufcient de nebuni ca sd creadd cd potschirnba lumea sunt cei care o ;i fac", porne;ti altfel k drum.

Cu un ghid pe gustul tdu.

22 LET'S DO IT ROMANIA!

***

Era oficial. La jumitatea lunii septembrie 2009, Let's Do It,Romania!era lansat pe piaga proiectelor sociale. Ciutai pe

G o o gle,, ecolo gizar ea gilrli in tr- o s i n guri zi " -,, ecol o gizar e"

care, ulterior, a devenit ,,curitenie" - gi-ti apireau ingirate o

mulEime de link-uri cu detalii suplimentare. Echipa forma-ti din Liana Buzea;i Anamaria HAncu anunta, tot atunci,ci e in cS"utare de oameni care si li se ali"ture in organizarea

proiectului. insi n-au agteptat si sune telefonul. Au pornitimediat de la firul ierbii, ingirind pe o list5. nume de apro-

pia;i gi de colaboratori ai asociagiei EcoAssist, cirora si levorbeasci despre planul proiectului. $i pe care si-i agage

in,,nebunia" lor.Primele intAlniri au fost dificile;i cu multe ofuri. Entu-

ziasmului cu care porniseri la drum i se rispundea, in bloc,

cu dubii, regineri si neincrederi. ,,De ce acest efort daci ori-cum nu existi resursele necesare pentru el?", ,,Ce vi niese>

din asta?", ,,RomAnia nu e pregititi pentru asa ceva", ,,Dagiun semnal grqit. StrAngegi gunoaie - ce e prostia asta?"

erau o parte dintre reacfiile care ftceau ca procesul de con-

vingere si. fie mult mai greu.

,,Mi loveau informagii pe care nu le stipAneam", spune

Anamaria Hincu, care afost surprinsi de reactiile dezapro-

batoare de la inceput. ,,Nici mie nu-mi plicea ideea de astrAnge gunoaie, dar proiectul insemna mai mult decAt atAt."

Opinia generali era c5. demersul nu va rezolv)a proble-ma RomAniei cu gunoaiele, nici a educagiei in spiritulcurigeniei. Majoritatea acgiunilor de mediu erau vizutedrept inigiative gregite pentru ci tratau doar efectul, nugi cauza. intr-un fel, oamenii aveau dreptate. Pe de altiparte, ignorau tabloul de ansamblu. Mesajul Let's Do It,Romania!, dincolo de acgiunea propriu-zisi de curiEenie,

,,o IDEE NEBUNA, NEBUNA DE TOT" 23

era despre mobilizarea in masi, despre stabilirea unor legi-

turi cu mediul privat;i cu institugiile de stat' in fine, despre

dezv oltar ea societigii civile ln ansamblul ei.

Mai era ceva care didea cu virguli. Poate obiectivul pro-

iectului suna frumos, dar calea pAni la atingerea lui avea

lacune. Planul, care er^planul? Concret. Nimeni insi nu-gi

putea proiecta cu exactitate fiecare pas. Cu atAt mai multif..tel.. Motivul era simplu - un proiect aga amplu' orga-

nizat exclusiv de voluntari, FarL niciun sprijin material, pe

un teren virgin, era o Provocare gi pentru organizatofi.

,,Mi-am dat seama mai tirziu ci, din cauza neri.bdiriimele de a demara lucrurile cAt mai repede gi a unui entuzi-

asm pe care cu greu mi-l temperam, nu reuteam si transmit

mesajul proiectului. Lisam impresia ci urma si facem o

mobilizare majori si ci o si replicim modelul zilei de curi-genie din striinitate. Dar cum avea si atatezivade curigenie

era pentru multi - pe buni dreptate - o mare necunoscu-

ti", explici Liana Buzear, privind in urmi la primele reactii

despre Let's Do It, Romania!'

$i-au vizut in continuare de drum spre ',o

imensi necu-

noscuti". PAni la urm[, nu e o mare filosofie ci refuzurile

gi barajul de piedici fac parce din traseul construirii unei

povegti de succes. Da, era cunoscuti re;eta reu;itei in cinci

pryi a Estoniei, dar era gtiut 9i_ faptul ci estonilor le-a fost

dificil la inceput. In primele doui luni, nici ei nu primi-ser5. semne favorabile de aproape niciieri. Operatorii de

salubritate au transmis comunicate oficide ci demersul

lor avea si egueze. A fost cea mai mare cizS' cu care s-au

confruntat membrii echipei din Estonia. Dar nici ei nu se

lisaseri descurajagi.

1. Andreea Liana Buzea, 200000 sau despre cum s-Aa mobilizat 1o/o

dintre romini td rurele natura, Editura Filos, Bucuregti, 2017.

24 LET',S DO IT ROMANIA!

2.1. Starea de fapt in 2009: crizi economicigi amiriciune

Lansarea Letts Do h, Romania!,in20A9, era un act de curaj

nu doar prin amploarea sa gi multele resurse necesare -logistice, financiare - pe care proiectul le presupunea, dar

gi pentru c5. pica intr-un moment economic foarte prost.

Marea recesiune globali, care debutase cu exact un an inurmi in SUA, in septembrie 2008, avea consecinge vizibilegi in RomAnia.

O scurti recapitulare din presa vremii, domeniul econo-

mic: analize elaborate descriau efectele crizei, despre cumeconomia gi puterea de cumpirare a populagiei au stag-

nat, iar investigiile s-au redus cu pini la 30o/o fag5. de anulprecedent. Rubricile de ;tiri erau acoperite cu anunguri

despre companiile care gi-au incetat temporar produc-

Eia gi au trecut la concedieri masive. Sau se vorbea despre

cum CFR Cilitori crestea pregul biletelor de tren pentrua doua oari in cAteva luni. Vegtile n-au fost mai bune niciin anul urmitor. Situagia economici s-a inri.utigit in 2010,cAnd Rominia a trebuit si ia unele dintre cele mai dure

misuri de austeritate: tiierea salariilor bugetarilor cu 25o/o,

sciderea beheficiilor sociale cu I5o/o 9i majorarea TVA de

la 79o/o la 24o/o.

Pe deasupra, eram o gari micinati gi de probleme sociale,

cu un nivel de incredere foarte sci.zut in institugii, dar;i insemeni. Un popor cuprins de suspiciune. Concret, in cifre:

75o/o dinue romAni considerau cL Eara se indreapti" intr-odirecEie grqitiz. O majoritate covAr;itoare - peste 857o

dintre romAni - era de pirere ci trebuie si fim prudengi

2. Sondaj realizat de Institutul RomAn pentru Evaluare 9i Strategie

(IRES), in 2010, pe un egantion de aproximadv 1300 de persoane.

"oIDEENEBUNA,NgnUNAoEToT" 2s

^ I . | . I t. . . I ,

cand rntfam rn relatle cu altll sl ca cet mal multr rncearca sa

profite de pe urma no"rtre. Doar l3o/o"r.d."t, ci pot avea

incredere in cei de lAngi ei.

in aceasti atmosferi apisati de greutiEi, si construiestio campanie de fundraising pentru o initiativi grassroots lanivel nagional, si aduni oameni care si-gi rupi din dmp ;isi munceasci de bunivoie pireau mai degrabi acgiuni lip-site de simtul realitS"gii, nicidecum cadrul pentru un proiectverosimil. Voluntariatul era, de altfel, un alt capitol la care

stiteam prost. in 2010, Eurobarometrul3 indica o rati" de

implicare in acEiuni de voluntariat de 20o/o a romAnilor, sub

media europeani de 30o/o, adici fbceam parte din r6.ndul

girilor cu un nivel scizut de implicare. Aceasta era situatia:erau patru milioane de voluntari in RomAnia, printre altemilioane de romini incrincenagi, neincreziltori unii in alEii

si care nu priveau cu ochi buni viitorul girii.

Z.2.Yoluntariatul in vremea lui,,Mie ce-mi iese din asta?"

De;i slab, procentul rominilor implicagi in acfuni de vo-luntariat era in cregtere in2009, mai ales in rAndul tineri-lor. Explicatiile sunt lesne de inteles. Existau din ce in ce

mai multe oferte din partea sectorului neguvernamental,tinerii erau mult mai desch\i si datoriti contextului euro-pean gi international favorabil - prin adertea Rominieila Uniunea Europeani in 2007 - gi, in fine, astfel cultu-ra voluntariatului cdpilta nuanle mai profunde. Ideea de

a aduce un beneficiu comunitar, fari nicio impunere, gi

3. Eurobarometrul cuprinde o serie de sondaje de opinie publiciderulate de Comisia Europeani si publicate de Direcgia Generali de

Comunicare a CE.