Don't Give Up, Don't Give ln: Lessons from an Extraordinary Life

Copyright @ 2074 by the Louis zomperini Fdmily Trust

All photographs courtesy of Louis zdmperini

@ 2O2O Editura ACT 9i Politon pentru prezenta versiune rom6neascd

Editura AcT ti PolitonStr. inclinatS, nr. 129, Sector 5, Bucure$ti, Romania, C.P' 050202.

teL 0723 150 590, e-mail: office@actsipoliton.rowww,actsipoliton ro

Traducetor: Roxana MarinRedactor; Citilina Stefan, Lavinia VasileTehnoredactor: Teodora vlSdescucoperta: Marian lordacheEditor: Lavinia vasilecorector: Carla Francesca Schoppelcopyright Manager: Andrei Popa

Descrierea clP a Bibliotecii Nationale a RomanieiZAMPERINI, LOUIS

Nu ceda, nu r€nunta: 1€4ii dintr-o vi4i ercraodinari / Louis zamperini &David Rensin; trad.: Roxana Marin. - Ed. 2. - Bucuregti: Act 9i Politon,

tsBN 978-606-913-621-8l. Rensin, Davidll. Marin, Roxana (trad.)

82t.lll

AVERTISMENT: Distribuirea, copiereasau piratareain oricefel a acestei

c54i nu este pedepsitd numai prin lege, dar contravine ti tuturornormelor pi principiilor etice gi sdnitoase pe care un astfel de titlule promoveazS. Ce fel de efect va avea energia pe care vreli s; otransmiteli mai departe, daci aceasta vine prin furt, ilegalitate 9i lipse

de respect fati de autor tifati de toli ceicare au conribuit la crearea

acestei ci4i, astfel ca ea si ajungi la dumneavoastre? imp5rt59i1i cu

ceilalli informaliile importante, valorile 9i lectiile pe care le-ati aflat

din acest material, intr-un mod corect 9i responsabil.

Louis ZamperiniDavid Rensin

NU CEDA,NU RENUNTA

Lectii dintr-o viate extraordinare

Traducere din limba englezd:

Roxana Mariri

Edifiaall-a

ACT qi Politon

2020

CUPRINS

Nota coautorului

Introducere

13

L7

FUGI CA SA SCAPI CU VIATA

Regulile familiei

Oricine iti poate schimba viala

Diferenla dintre atenfie ti recunoattere este stima de sine

Important nu e cum ca$tigi, ci cum pierzi

Cine rAde la urmi, ride mai bine

FII PREGATIT

Pregitirea ifi determinA supravieluirea

Kitul meu de supraviefuire

Ai incredere in ceea ce gtii

Pestreaze-ti mintea agere

Nu uita sd razi

NU CEDA, NU RENUNTA

Tu reprezinli propriul caracter

Nu lisa pe nimeni si-ti distruge demnitatea

Ura este o decizie personali

Adevirata definiFe a eroului

ATITUDINEA ESTE TOTUL

Trebuie si ai speranli

Nu intreba de ce intreabe ce urmeaze

29

3l44

46

49

s7

61

63

66

70

77

83

85

a7

97

93

Tu alegi cum se-!i vezi soarta

Secretul indestulirii

DUPA RAZBoI: iNcA PIERDUT

Nu poli se fugi [sau se navighezi departeJ de tine insuli

Nu lisa detaliile cruciale pe seama altora

EXISTA iNTOTDEAUNA O SOLUTIE PENTRU ORICE

Ai nevoie de un nor ca si iasi soarele

Se gtii cand ai fiicut tot ce puteai face

Gangsterul gi Evanghelia

Di iNAPoI

Este nevoie de o tabire penffu a aiuta un copil

Atrage-le atenlia

Mai intai asculgi

Reutita este cheia respectului de sine

Risplata mea personali

Misiunea care nu se incheie niciodati

CE AM iNVATAT

Provoaci-te

invagi si te adaptezi

Dedicarea ti perseverenta dau roade

Etti numai atat de bitran pe cat te simli

Sfat gratuit

LECTIILE SPIRITULUI OLIMPIC

Este despre oameni

Trebuie se te antrenezi ca sa porti o torle

Iertarea este factorul timeduitor

A9A SATI ADUCI AMINTE DE MINE

0 inimi caritabili

Posdali

Multumiri

95

97 273

2L4

220

135

145

151

159

L67

170

172

174

176

183

188

791

193

195

20t202.

206

Alergdnd Ia Universitatea Callfurnia, 1938, anulin care a impus recordul nalional al colegiilor de 4 minute,

B secunde ;i 9 sutimi'

REGULILE FAMILIEI

Tata avea o reguli: mai intai ne plitim facturile, apoirrrincdm.

Cu tolii avem nevoie de un cod de eticd sI ne ghideze, mai, rlcs in wemuri de restrigte, cand fiecare trebuie s; contribuie lalrirrcle comun, pentru ca familia sau grupul si supmviefuiasci.

Locuiam pe strada Grammercy, in Torrance, California.lrr anii'20 9i'30, era un origel industrial la periferie, in su-,lrrl orasului Los Angeles. Erau mai multe terenuri decAt, ,rse si orzul se inilla la un metru.

CAmpul deschis era plin de iepuri, ra!e,ligile gi, in ocean,rrlechi de mare* mAncarea siracului. Daci rimAneam fXrdlr,rni, trebuia si ies se impugc sau si prind ceva pentru cin5.lrla o leclie bund pentru noi to!i: pune osul la treabi gi ajuti.'Iirati lumea din familie gtia c;, pentru a supravielui, trebuia',,i facem sacrificii.

Aveam slujbe ciudate care-mi aduceau un ban de-aici,rrn ban de colo. Daci mergeam cu vanzetorul de inghelatit( )at5 ziua, Iaceam 50 de cenli pentru opt ore. Biteam untul larr liptirie ca si fac un ban. ii d5deam toli banii maicS-mii, ca,,.i aibi mAncare pAni la sfArgitul siptimAnii, pAnd cAnd pri-nrea tata salariul. Zece centi erau bani. Cdnd ne permiteam,rrc plicea tare mult si cumpirim ceva de la vAnzitorul dernghelati 9i gerbet, care-gi impingea ceruful pe fiecare stradirlin orag. Aroma mea preferate era cea de struguri.

'specie de molutte. (n. red.)

30 NU CEDA, NU RENUNTA

Mama era stricti, dar corect5. Muncea din greu 9i, pe

parcurs, i;iinvila copiii valori esenliale. in fiecare diminea-

!i, inainte de gcoald, aveam o sarcind de f'5cut, a9a ci ne-am

obi;nuit si participim 9i sI muncim de cAnd eram mici'

Mama era 9i o bucdtireasi fantastici. Atunci cAnd Vre-

murile s-au imbunetifit, servea mai mult de un singur fel

principal la cin5. Toati lumea mAnca. Toati lumea era bine-

dispusi. Dupi cini, ne plimbam prin cartier gi vorbeam intrenoi sau cu vecinii. CAntam: mama la vioarS, tata la chitari 9i la

mandolind. Fratele mamei mele, Louis, gtia s; cante aproape

la orice. Era in orchestra de pe lurline,nava de croazieri care

se deplasa intre Los Angeles gi Honolulu. Nici fratele meu

mai mare, Pete, nici eu nu cAntam la vreun instrument, dar

cantam din gure.

CAteodatd, cAnd rdn.rAneam firi bani, eu Si Pete ne in-dreptam spre plaji, dar nu ca si pescuim. Ficeam un ciur

dintr-o site de 6 rnilimetri. il treceam prin nisip, sperAnd sd

gisim ceva mdrunlig. Ceutam pe sub barele de c;!5rat la

gcoala generali - poate vreun copil iqi pierduse banii pentru

pachetul de prdnz - gi apoi cercetam curtea liceului. Daci

aveam noroc, puteam si adunim chiar 9i cincizeci de cenli.

Desigu!, nu p5stram nimic din ei pentru noi ingine. Asta

ar fi fost impotriva regulilor familiei: toli pentru unul gi unulpentru toli.

ORICINE I$I POATE SCHIMBA VIATA

Am fost un copil ticilos.E adevlrat. Sigu4 ajutam in cas5, dar eram nelinigtit gi

r.rrrt:icios [9i chiar mai riu de atAt), iar comportamentul meurr .;rrpira pe cei din familie gi, in cele din urmi, m-a forlat sil.rr rrna dintre cele mai importante alegeri din viala mea.

Intram mereu in bucluc: cu mama;i cu tata, cu vecinii,, rr scoala gi cu polilia - atunci cAnd reugeau si mi prindS.Arr avut niste perinli minunali, surori bune ;i un frate gro-,,,rv care voia mereu sd mi ajute si o apuc pe calea cea

rlri,apti. Totugi, eu incercam in continuare sd gisesc cdi sirrrtlu in bucluc, mai mult ca sd vid dacd pot si scap nepe-,1,'Psit. Obignuiam sI pun asta pe seama setei de aventurS.V,ri;rm si incerc de toate.

Privind in urmd, imi dau seama cd aveam gi o mare pro-lrlcrr.ri cu stima de sine.

CAnd eram foarte tan54 nu;tiam englezi. Deti m-amrr,rscut in America, pirinlii mei vorbeau italiani in casi gi

r,)t italiand vorbeam;i eu. A trebuit si repet clasa I pentru, .r nu puteam sd-mi ingeleg profesoara. Engleza mea era atat,lr,stricate, incat profesoara mea le-a spus alor meicdtrebu-r,rir si vorbeasci englezi in case pentru a md ajuta. Ciudat e, ,r ircum, dupi ani intregi, am uitat si vorbesc italiana.

Pentru cd vorbeam atat de prost copiii se luau de mine.N4. i temeam de pauza de joacA. Ceilalli copii md inconjurau, mi

32 NU CEDA, NU RENUNTA

nec;jeau, md batjocoreau, m; m;scdreau, me loveau cu pumniigi picioarele pani cand, din purd frustrare, scuipam un 9u-

voi de cuvinte italienegti de ocard. Ei pdreau foarte distrali.

Mi credeam urAt. imi uram picioarele, urechile mari 9i,

in special, pirul. Era negru gi aspru gi imi doream si fie mai

drept. il pieptinam pe spate, dar nu stitea. il udam noaptea,

ii dideam o formd gi dormeam cu un ciorap de nailon sau de

metase pe cap. Nu mergea.

Pentru ce-mi petreceam atet de mult timp incercAnd

sd-mi fac pirul sd stea gi si arate ca al celorlalli biieli, dacicineva imi atingea chiar;i o guvili, didea de necaz. Odati,chiar am lovit o fati care mi-a atins perul, degi nu gtiusem

cX e o fatd. Doar ce-am simlit atingerea gi m-am intors de-

odate gi am lovit firi si mi uit. Din fericire, lovitura a fostpiezigi.

Fratele meu mai mare, Pete, ar fi putut se me tachineze;

in schimb, el incerca se md aiute. Credea ci era o idee groza-

vi sd port noaptea ciorapul de pir. Am experimentat, de

asemenea, diferite feluri de a-mi unge pirul pe spate, inclu-

siv cu ulei de misline. [Mai tarziu, in cel mai profund stadiu

al insociabilitigii mele, mestecam usturoi crud se-i lin pe

copii la distanfi. Binuiesc ci tot ce-mi lipsea erau bulionul,condimentele 9i o cratifi.)

Bdtdile la qcoali erau la ordinea zilei 9i eu eram, de obi-

cei, cel care pierdea. Tata, care lucra ca ldcitug mecanic la

Pacific Electric Railroad-, mi-a fdcut un set de greuti;i dinplumb gi m-a invilat si boxez. Mi-a luat un sac de box. M-am

apucat si boxez ca un om flimAnd 9i, curAnd, cAnd eram ne-

cijit, ripostam. Cu riutate. $i iegeam invingitor.

* Sistem privat de tranzit masiv din California de Sud, care consta intramvaie, dar gi autobuze, fiind cel mai mare sistem electric de transportpe gine din lume in anii'20. [n. red.J

r.ri{;rcA sA scAPI cu vtATA 33

Am inceput sd fumez cAnd aveam gase ani. in acele zile,nIrlti dintre adullii pe care trebuia si-i avem ca model fu-rr,lr. Jta ci era firesc si fiu curios.

imi aduc aminte prima datX. Mergeam spre gcoali cAnd,rrr.va a azvArlit un chigtoc aprins de ligari de pe geamulrrr.r5inii. L-am ridicat gi am tras primul meu fum, doar ca sir.rrl tlespre ce era vorba. Mi-a intrat un pic in plimAni, amlllr,il si am amelit.

l)ar a fost o senzalie plicuti. Dupi asta, urmdream ma-'.rrrilc in trecere. Daci cineva arunca un chi;toc, il ingfdcam.r .rrtam resturile de tutun prin casi 9i hoinlream cu capulrn lriimAnt, intrAnd gi iegind din magazinele gi din holurile,l, lrotel ca si salvez chigtoacele din scrumiere. Cu toate.rr lstea, o singuri dati am incercat se mestec tutun, in clasi.I'rrrlcsoara a crezut ci era gumi ;i mi-a spus si o scuip. Amrrrlilritit tutunul, in schimb. Mi s-a ficut groaznic de riu.

(lind eram in clasa a treia, directorul a decis cA se satu-r.r';r' de obiceiurile mele proaste. M-a agezat pe genunchiilr r r s i n-a bitut zdravin cu o curelusi pe care o linea atarna-t.r rlr: peretele biroului sXu. Mai tarziu in acea sear5, pdrinliirrr virzut vAnitiile violet gi m-au intrebat ce se intAmplase.

- M-a bitut directorul, m-am tanguit.- Pentru ce? a zis mama, consolandu-me.

M-a prins fumAnd.

limpatia lor a dispdrut brusc. Nu gtiu la ce me agtepta-',,.rr, dar tata m-a agezat pe genunchii lui 9i m-a bitut gi el.,imvin. N-am plAns. Dar nici nu m-am lisat de fumat.

CAnd eram mai mirigo4 unchiul meu, Louis, mi trimi-t,.r cAteodate la magazin cu un bilet: ,,Te rog, vinde-i nepo-rrlui meu un pachet de Chesterfieldl' imi didea banii, eurr ,rtam biletul gi vAnzdtorul imi didea ligdrile. Desiguq, vo-

r.r rn si am 9i eu ligdrile mele, in loc se le adun din scrumiere

NU CEDA, NU RENUNTA

gi de pe strade. Nu e greu sa ili dai seama ce-am ficut: i-amcopiat scrisul unchiului meu pentru propriul bilet.

DaL a doua oari cind am incercat, am fost prins. Proprie-

tarul magazinului pdstrase unul dintre biletele unchiuluimeu gi comparase scrisul. A sunat-o pe mama. Am fost pe-

depsit, dar mi-am dat seama cum si-mi reglez conturile cu

,,turnitorul".Clidirile de pe ambele pirli ale magazinului sdu 9i de

vizavi erau industriale. in timpul verii, cildura era uneoriatAt de puternici, incAt multe buticuri nu-gi inchideau 9i nu-gi

incuiau ugile; doar trigeau un grilaj mare de ofel peste intra-re gi il asigurau, permifAnd aerului si circule pe de-a-ntregul.intr-o duminici, atunci cind nimeni nu lucra, mi-am IcArligul de pescuit gi un prieten care s; stea de;ase la ma-gazinul de dulciuri. Cum era de agteptat, grilajul era tras,

dar uga din fa;d era larg deschisi. Raftul de dulciuri 9iera cam la doi metri gi jumetate de prag, gi eu m-am dus la

,,pescuit" de bunitili, in timp ce prietenul meu era atent lapietoni gi la magini. Am ldcut asta in fiecare duminic5, pAnice mama a devenit suspicioasd, mi-a gesit rezerva ascunsi 9il-a sunat pe proprietarul magazinului, care a sunat la polilie.

Politigtii ii gtiau ti ii pldceau pe pSrinlii mei 9i erau multmai indulgenli cu mine decat meritam. Am profitat de in-tenliile lor bune continuAnd si md comport urAt. De data

asta, am indurat incd o predici de la polifi;ti gi de la pirinligi asta a fost.

CAnd am devenit paracliset mi-am dat seama unde linepreotul vinul 9i am adiugat bdutura la lista mea de obiceiuriproaste. Am devenit, de asemenea, liderul micii mele gigtide amici. imi spuneau ,,Creierul", pentru ci puteam si vinmereu cu idei despre cum si scapi nepedepsit cu ceva'

t.ri(;l cA sA scAPI cu vtATA

I rrrrrm biuturi de la ,,contrabandigtii" care fabricau bere de, ,r.;,r si care erau chiar vecinii nogtri. in timpul Prohibiliei. gi

,rl M;rrii Depresiuni.., ei ficeau un lo! vindeau aproape totul,.r sri o scoati la capit cu banii gi beau restul. Puteai s5-i', rrrrt i mirosul de pe strade. ASa au gesit-o Si politi$tii. Veciniirro:;lli, familia Winkle4lineau o oali mare de bere in spatele

'rrr, i perdele, sub chiuveta din bucetSrie. in serile de sdmbie

t,r. r'ind toati lumea mergea la film, intram cu for;a in casi'.r (' ,,Sefveam".

(iiteodati, mergeam cu prada la plaji da4 dupi ce am fost

1,r rrrsi cu biuturi la Hermosa, am avut alti idee. Pe-atunci, sX fi.rvrl vreo 13 ani. Aveam o slujbi de vari cu jumdtate de nor-lr.r, la lXptiria din cartier. M-am servit cu o sticli goali deLr|lte de un litru, am pus nigte vopsea albi in ea 9i am rotit-o,r'.1 k,l ca toati sticla sd fie acoperiti din interior. Am intors-o

, ll :;lrsul in jos pe un zia4 am ldsat-o peste noapte 9i, a doua. r, ,un pus-o pe acoperi;ul garajului sd se usuce la soare.lJr nr.:rtoarea dati cAnd am mers la plaji, am umplut sticla, r irlcoolul pe care-l furaserdm gi ne-am intins pe nisip,.., ,rltlAndu-ne doar minlile. Salvamarii credeau cd suntem, opii cuminli care beau lapte hrinitor.

Dacd am fi biut lapte, ar fi mers bine cu plicintele pe, .rr c le furam de la Pldcintiria lui Meinzner. $i de data aceas-r.r, l)usesem la cale planul ca sd mi rizbun. Cum magazinele, r .rrr inchise duminica, pielele gi restaurantele dideau cAte-,rrl.rt;i mAncarea nefolositi sau stricati celor flimAnzi;i ne-vlr.rsilor care veneau la ugile lor din spate aproape de oralr hitlerii, sAmbdti noaptea.

' I'll,hibiiia, cunoscute gi ca ,,Experimentul Nobil", s-a instaurat in SUA

',,rr, 1920 9i 1933, timp in care s-a interzis producerea, vAnzarea girr llrsportarea alcoolului pentru consum. [n. red.)'' I r izi economice mondiali ce s-a declantat in 1929 ti a durat pani inl') t:J, in SUA. [n. red.l

35

NU CEDA, NU RENUNTA

Pini sd apirem noi la piala noastr; din cartier, nu mai

rimisese nimic, a9a ci ne-am dus la Meinzner sil intrebampe proprietar daci mai avea plecinte rAncede pe care urma

si le arunce. EI a fost riutecios ;i ne-a rantit in nas u;a cu

plasi de la intrare.

M-am ficut foc si Parl.Mi-am modificat tehnica ,,pescuitului" de bomboane ;i

ligdri, folosind un fir greu gi improvizAnd un cArlig la capdt'

Treceam firul cu griji prin plasa plicintiriei 9i deschideam

clanla. ingficam cAteva plicinte 9i le mAncam in ascunzd-

toarea noastre din Tree Row. Tuturor le plicea plicinta cu

mere, dar eu intotdeauna am preferat-o pe cea cu cirege'

Eram atAt de buni, incAt o altd gagci de copii a incerca

acela;i lucru - gi au fost pringi. Apoi, s-au liudat 9i au I

asupra lor ticdlogia noastrd. Arestarea lor a ap;rut pe primapaginl a ziarului Torrance: ,,Holll DE LA PLACINTARIA LUI

MEINZNER AU FOST PRIN$I". Am aqteptat doue zile, iar apoi

am mai furat nigte plecinte, doar ca si demonstrdm ci poli-

lia nu prinsese adeviralii fiptagi. Ziarul a publicat o noud

poveste, doar ci mai scurti: ,,Plicintiria lui Meinzner jefui-

ti din nou".

Familia mea trebuie si fi fost disperatd cd era posibil sinu mi invi! minte niciodate.

Pirinlii mei, care erau catolici, nu mergeau la biserici'lar cAnd preotul venea Ia uqa noastre si ceare bani, daci nu

aveau nimic de dat, se ficeau ce nu sunt acase.

Uneori mi duceam la biserici gi, odati, am intArziat,

pentru ci pierdusem vremea. CAnd am ajuns acolo, locul

ticsit. Am gdsit un loc la capitul rAndului, in spate. Preotul

trecut prin mullime, m-a apucat de ureche 9i mi-a risucitMi-a spus:

I I r(;r cA sA scAPr cu vtATA 37

- Du-te acasx gi ia un bilet de la maice-ta cu motivul pen-tr rr care ai intirziat.

Irrate, mi infuriasem atAt de riu, imi venea s5-i ard una.lrr sr:himb, am plecat.

I am spus mamei:

Nu md mai intorc acolo niciodatS.

in schimb, am mers cu un amic la biserica lui baptisti,,,llr'avea o clopotni!; mare. intr-o zi, doar ca sd mi distrez,rrrr gisit o rolS imensi de sArmi gi am luat o parte din ea.

N4 , r rn c5lirat in clopotnifd, am legat sarma de clopot gi, apoi,.rrrr lilsat restul si cadi in stradd, de unde am siltat-o intr-un.rrlrore de piper din apropiere. Dupi lSsarea intunericului,rrrr tras de sArmi cu toatd puterea. Ding-dang! Ding-Dang! Lu-rrrrrrile s-au aprins in toate casele. Oamenii s-au gribit sir,r';;i in stradi. O femeie a strigat:

O, Mama Mia, e un miracol!

n venit magina de pompieri, apoi ;i polifia. Am coborAt,lrrr copac pe furig 9i am disperut"

Aveam multe ticilo;ii de impir!it.Am impugcat un bivol in scrot cu pistolul meu cu ae4

,l,rl si un cAine care md mugcase in timp ce distribuiam ziare.lrrl)ro;cam generos fetele Ia;coali cu cocoloage de hArtie, rr scuipat gi, deseori, sfArgeam in col;ul clasei pentru dcelogiarrrr.;r. Odat5, cAnd am fost pedepsit pe nedrept pentru cocoloa-

;,,' ( u scuipat pe care nu eu le lansasem, m-am rizbunat pe pro-t, :,oard dezumflAndu-i cauciucurile de la magini, dupi ore.

A9 putea continua.

in comparafie cu ceea inseamnd pentru adolescenlii din.,rrr;r de azi si dai de belea, bdnuiesc c; mai tot din ce aml.r' ut eu pare o joacd de copii. Dar apoi, ciile mele gregite au

'lr.venit mai serioase.

3B NU CEDA, NU RENUNTA

Am furat nigte plicinte din camionul brutiriei ;i bdiatul

care-l conducea a ciripit la polilie. A trebuit si plStesc pen-

tru ce luasem. Dar imi doream rizbunare. Am stat la pAndd

9i l-am infruntat pe cAnd iegea cu un prieten de la cinemato-

graful Torrance. Ne-am confruntat pe alee. La inceput, un

prieten comun s-a oferit si imi ia Iocui, pentru ci goferul

cant;rea cu peste 10 kilograme mai mult decAt mine' dar eu

;tiam cd prietenul meu ar fi ezitat 9i nimeni nu ar fi pilitnimic" Eu aveam ceva de iniPirtit

- Nu, e in regulX, am zis 9i, deodati, m-am nipustit asu-

pra goferului.

Dupe mulli pumni, lupta s-a terminat dupi ce l-am pus

la pimAnt gi el s-a rostogolit intr-un gan! 9i a z5cut acolo,

sAngerAnd. Am mers acasi. Eram plin de sAnge. Mama a cre-

zut ci eram rdnit. A lipat 9i tata a venit in fuga Am mormdit

nigte scuze 9i m-au lisat in Pace.

CAnd te bali cu pumnii, niciodate nu te gAndegti la cAt de

mult reu ai putea provoca sau ce cineva ar putea muri CAnd

m-am trezit in dimineala urmitoare, m-a frimAntat cAt de

rdu il bitusem pe gofer' AtAt de mult sAngel Nu puteam si nu

mi ingrijorez de ceea ce a9 fi putut si fac. M-am forlat si miintorc acolo unde ne bdtuserim' Am sperat si nu-l gisesc

inci intins acolo. Desiguq' nu era acolo, dar, dupi doui zile,

l-am vdzut in camion din nou, cu fala umflati rXu Am fost

ugurat. Era in via15. Grija mea a dispdrut numai pentru a fi

inlocuiti de entuziasm: il snopisem, nu glumd!

$eful Poliliei din Torrance, Collier' nu mai putea rdbda'

Se hoterase ci trebuia si facl ceva, a;a ci m-a dus la inchi-

soarea locali, si vid cAliva dintre delinuli. Ne-am oprit in

fala uneia dintre celule gi a stat acolo vreo doui minute $e-

ful Poliliei a spus:

IIIICI CA SA SCAPI CU VIATA

- Louie, unde te duci sambdta?

- Merg la plaji, am zis.

- CAnd egti acolo, iniuntru, a zis, dAnd din cap citre ceirloi birbali din celuli, nu mai poli si mergi la plaj5.

Un mesaj a inceput se se intipereasci in mintea mea,rl,rl nu mesajul pe care ofilerul Collier a vrut sil transmiti.lrr schimb, mi-am dat seama cd trebuia si fiu mai inteligentr rr ticilogiile mele 9i sd nu fiu prins. Doui zile mai tarziu, am

rr';it din spatele unui copac;i i-am aruncat o mAni de rogiir lrcpt in fali unui politist. Am zbughit'o ;i dispirusem deja,.rrd si-a recipetat el vederea.

inci nu terminasem. Am descoperit cd, in mod miracu-Irs, cheia casei mele deschidea 9i uga din spate a silii de.,llort a scolii, ceea ce ne-a permis mie gi prietenilor mei sd

rrrtrdm la meciurile de baschet, fdre a pleti taxa de 10 centi.l),r' cineva ne-a turnat gi incuietorile au fost schimbate, 9i,rrn fost din nou dus la polilie.

De data aceasta, tuturor celor care fuseserd dispugi sirrr;i suporte ani intregi le ajunsese. Perinlii mei gi Pete se',.rlurasere de poli;igtii care veneau la noi acasi. $eful polili-, r si directorul qcolii nu gtiau ce si-mi mai faci. $i, ca si ili',1rrrn adevirul, nu prea imi pisa, cu excep;ia unui singur lu-, rrr: nu voiam sa fiu etichetat drept bolnav mintal. Acelea, r;ru alte vremuri, iar copiii incorigibili puteau fi spitalizali1.r, cventual, sterilizali, ca si se impiedice ca acele trisdturirrctlorite sd fie transmise generaliilor viitoare. Pe atunci, o

rrtrebare obignuiti, ce nu se mai pune acum, era: ,,Existdvr'cun caz de nebunie in familie?"

Din fericire, s-au fecut progrese foarte mari de-atunci.

Dar la acel moment m-am gAndit ci poate ce era timpul',.r md schimb. imi puteam oare schimba viala?

39