M aetiin es, l im ii i i t ia ţ tu w t Tipografia;

fAşOVU,, plat mar«, Tlrgulft Inului ir. 30.

ntfratteaU mm m prtm **t* Sat’MtripU mm M rttrrmtti,

Btroirtle 48 a m c i i r i :'! c.«iivâ, piaţa mar«, Tlrgulfi

Inului ir. 30.

Inserate mai primeaoă ta Vlana1. Hotit. Hauumvtem A YogUr (Otto ia,tu) , H. Schaltk, Aloi» Hmmdtl, M. Ottku, A. Opptlik. J. Donntbtrg; tll •iu dar, »ta: A. Y. Qeidbcrgtr, JUk~ i it i f emai s în Fraakfrrt : O. L.

O iiO lt; In Hamburg: A. Sitmtr. î*t 14 iaaerţiumloră: o aeriă

ond pe o eolănă 8 or. ai > timora pentrm o publi-

oa n Publicări mai deae după tarifă fi învoială,

fte&ţ.me pe p*ginA a IH -h o aei.ă 10 or. v. a. s6u 30bani.

ê t a m m

^ . l i T T r L T J L T 7 T X .

„G-aaeta1* eae In fiă-carot}'Abonamente pentrn Anstro-Unsaiia.Pe an ana 12 11., pe ş i »o lant

6 II., pe trei luni 3 II. N-rii de Duminecă 2 41. pe anâ

Pentru România ţ i străinătate:Pe onù anù 40 franaf, pe aéae luni 20 fr-, pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

8« prenant ér ă la tóté ofioiele poştale din Intru ţi din afară

fi ia dd. oolectori.

ibonamentill peitn Bratovi :a adminiatraţionn, piaţa nara, Têrgulû Inulai N r. 90 etaţlulâ L : pe anâ anù 10 pe aéae luni S II., pe trei luni 2 II. 50 or. Ca dusul â. în cană: Pe anù anù 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 II. Unù eaemplarû 5 or. v, a. séu 15 bani. Atàtù abonamen­tele oâtù fi iaaerţiunile anntű

a ae plăti înainte.

Nr. 42. BraşovtL, Mercur!, 23 Februarie (7 Martie) 1894.

Declaraţia deputaţilorH saşi.BraşovQ, 22 Februarie v.

Când amă adusă scirea, că de­putaţii saşi din dietă au luată deci- siuiiea de a vota pentru proiectele de lege bisericesci-politice, amfl 4,8°» că ei nu puteau eşi altfelă din di­lemă, decâtă seu votându fără de încunjură în favdrea guvernului, seu părăsindă partida lui.

Amă mai cjisă cu acea ocasiune, că, alegându şi calea dintâiu, depu­taţii saşi n’au făcută alta, decâtă a tra^e consecenţele din resoluţiunea de astă t6mnă a comitetului cen­trală săsescă, care cerea ca ei se nu iăsă din partida guvernului, precum şi din atitudinea generală politică a Saşiloru. Amu arătată tot odată câtă de ciudată era tactica cea mai nouă a foiloră săsesc!, cari făcendu-se e- coulâ relei disposiţiun! ce domnesce, „în cercuri estinse săsescî“, relativii la proiectele de retormă ale guver­nului, cereau dela deputaţii loră, ca, deca li-s’a dată directiva de a ră­mâne în partidă şi de a nu se opune proieoteloră, celă puţină să ţină sernă de acea disposiţiă şi să nu le inai j a şi în apărare.

Âoiimsl "’fitsS 4 aţii şiconfirmă pe deplină părerea n6stră într’o declaraţiă, ce-o adreseză co­mitetului centralii săsescu şi ce-o vedemu publicată în „Sieb. d. Tage- blatt“ dela 6 1, c.

Motivându pe largii hotărîrea ce au luat’o la 7 Febr. n. a. c., de a sprijini cu votulu loru cele cinci proiecte de lege ale guvernului asu pra matriculeloru civile, a liberului eserciţiu religionaru, a recepţiunei Evreiloră, a coniesiunei copiilorQ şi a căsătoriei civile, deputaţii dietali ai cercuriloru săsescî se silescu a dovedi, că ei au procedată pe basa resoluţiunei din Septemvre 1893 a

comitetului centrală săsescă şi în consecenţa atitudinei generale po­litice a poporului sásescö, care în majoritatea lui covârşitbre a apro- batö a^ea resoluţiune şi nu s'a pro­nunţată nici într'ună fe liu în contra proiecte!oră de lege bisericescî-po- litice.

Dorinţa, ce au esprimat’o în timpulu din urmă mai multe comi­tete electorale districtuale săsescî, ca deputaţii saş! se combată modifi­carea disposiţiunei art. de lege 53 din 1868 privitoru la religiuDea co- piiloră, aceştia o consideră de ne- reali8abilă şi neoportună. Opunen- du-se acelei modificări, (Jice decla­raţia, deputaţii saşi ară trebui se iăsă din partida liberală, ceea ce înse n’a putută fi părerea aceloră comitete, căci atunci ele ar fi for­mulată precisă acésta pretensiune şi s’ar fi pronunţată şi asupra celor­lalte proiecte de lege, ceea ce înse „n’au făcut’o nicăiri". De altă parte deputaţii saşi susţină, că tocmai pro­iectului de lege asupra religiunei co- piiloră din căsătoriile mixte ei îi atribue o mai mică importanţă politică decâtă celorlalte şi în fine înşiră motivele, prin cari voră să arate câtă de neoportună ar fi oposiţiunea loră chiar şi atunci, când s’ar restrînge numai la aceetii proiectă de lege.

Saşii ardeleni voră trebui aşa dér se mănânce aşa cum şi-au să­rată. Declaraţiunea deputaţilorii loru este espresiunea cea mai viuă a si- tuaţiunei critice, în care au ajunsă ei cu politica loră oportunistă şi şo- văitore şi este tot-odata confirmarea cea mai elocuentă a tristului faptu, că ei au renunţată de a mai lupta în acestă stată ca naţionalitate deo­sebită, cu drepturi şi aspiraţiuni na­ţionale, şi că de aici încolo marile loră interese naţionale şi bisericesc! voră fi lăsate jocului întâmplării.

Pană ce voru mai ave câţiva depu­taţi, cari voră mai nutri ună simţă de pietate faţă cu aceste interese, ele voră întâmpina ici colo sprijinulă loră problematicii, dór si acesta numai întru câtă n’ar colida cu în­datoririle, ce le au ca membrii ai partidei maghiare dela putere, cum se întemplă acji.

întregă poporulă sasescü e de convingere, că proiectele de reformă bisericâscă ’i suntö págubitóre, că’lu ustură chiar (thuen ihm wehe);con- sistorulu bisericei evang. săsescî din Ardelă s’a pronunţată categorică în contra lorü. Cu tóté acestea depu­taţii saşi din cameră nu găsescă modru de a servi causa săsescă mai bine, decâtă sprijinindă cu votulu loră aceste proiecte. Apoi să mai 4ică omulü, că nu e minunată poli­tica 8ăsăscă!

Dór să vedemă, cari suntă mo­mentele principale, prin cari se de termină atitudinea deputaţiioră saşi.

De când ne-amă alăturată la partida guvernului, — cjică ei în de­claraţia loră — s’a îmbunătăţită multă posiţiunea poporului săsescă (?) nu numai faţă cu guvernulö, ci şi faţă cu totalitatea poporului maghiar(?) De atunci a prinsă rădăcină o apreţiare maidrăptă(?) aînsămnătăţii poporului săsescă pentru stată şi societate şi ati­tudinea unoră factori importanţi a de­venită mai binevoitóre (?) faţă cu noi. Scimă, ce i dreptă, că acesta tocmai pe terenulă şcolară, celă mai importantă, nu s’a întâmplată, vdér putemu da asigurarea, că avemă destule puncte de razimü pentru aşteptarea, că în * tr'unü timpü nu prea îndepărtată şi pe acestă terenu va lua loculü seu dreptatea, echitatea şi o moderaţiune, ce zace în interesulü statului.11

Aceste suntă momentele, pe basa cărora cei 14 deputaţi săsescî pre­tindă, că guvernulă actuală ungu-

rescă are ună titlu de dreptă la sim’ patia Saşiloră.

Presupunerea nôstra s’a împlinitû aşadără şi în punctulă acesta. Csâky li-a promisă deputaţiioră saşi, că „într'ună timpii nu prea îndepărtată“— după-ce voră fi destituiţi învăţă­torii dela şcdlele române confesio­nale — le va da autori taţi loră şco­lare săsescî mână liberă, să facă ce voră voi cu învăţătorii loră din Bistriţă şi din alte ţinuturi săsescî, pănă atunci însă va lăsa cestiunea încurcată.

Étà blidulu de linte inspe, pen­tru care au sacrificată deputaţii saşi convicţiunea mai bună, mai dămnă şi mai bărbătăscă a poporului loră !

Pôte së se găsăscă acji mulţi Saşi, carî să consimtă cu afirmarea din declaraţiă, că acăstă purtare a fostă reclamată de „onestitatea po­litică“, ce nu permitea, ca tocmai acum, in ora a două sprezecea» de­putaţii saşi să fugă de sub stegulă partidei, în care s’au înrolată. Is­toria însă, suntemă siguri, va ca­ractérisa cu totulă altfel ă acăstă purtare, când va înşira căuşele, ce au contribuită la ruinulă naţională ală poporului săsescă dinTransilvania.

Dimisiunea lui Gladstone.T<5tă pressa européoâ se ocupă ou

retragerea marelui bărbatQ de statü engiesü, Gladstone, din viaţa politică. Scirea acestei retrageri a fostü lansată încă cu luni de c|ile înainte, motivându-se din tôte părţile cu boia de ochi de care sufere marele şi energiculü apôrâtorü alü causei libertăţii celorû asupriţi. La începutü se credea, că scirea despre dimisia lui Gladstone ar fi numai o manevră a contrarilorü sôi poli­tici; telegrafulü însô o vestesce a4î, ca pe unü faptü deja împlinitü.

Păşinda pe arena publică politică în anulü 1832, ca deputatü de Newark, tînô- rula wighy s’a distinsa pănă acjî printr’o

F O ILE T O N U L # »G AZ . TR ANS.“

Amoralii transmisii,după Octave F6re.

(8) (Urmare).

III.

Venătorea la vecini.

In momentula, în care Angela se con­sola cu livrele sterline ale fiiului Albionu- lui, Arthur deveni moştenitorula unei rude bStrâne, care îi lăsase între altele şi o pro­prietate magnifică înNormandia.

Mai sentimentala decâta ceilalţi amici şi decâta amanta nenorocitului Armând, Arthur fu impresionata grozava de eve­nimentele din urmă, fapta ce îla făcu se devină mai seriosa şi mai grava, ca de obiceiu, şi îla deciseră să părăsâscă vi6ţa de disordine şi de amoruri nebune.

Aceste plăceri ’i se păreau funeste, şi astfela profita de ocasiunea, ce ’i se pre- sentâ, pentru de a părăsi Parisula fără sgo- mota şi fără a anunţa pe nimenea.

Locuinţa unchiului său era situată aprope de Dieppe la 2 chilometre ue mare, era o vilă deliciosă, în care Arthur se ins­tala cu o mulţumire nedescriptibilă.

Nu uitase să ia cu ela nici cărţile,

nici penelele. O odaiă din etagiula I, dela ferâstra căreia se desfăşura o panoramă splendidă, fu al^să ca ateliera. O altă fe- restră a atelierului dedea spre proprietatea vecină, o casă, care avea aparenţa unui castela de ţâră. Parcula era întreţinuta cu multă îngrijire.

Data cu totulQ lucrărilora sale favo­rite, cari îla ocupau aprope totă 4iu.a, era mulţumită cu acostă vi6ţa fără griji şi isolată.

De trei săptfimânl se ocupa cu lucră­rile sale de artă şi f6rte puţina de admi­nistraţia moşiilora sale, când întro < i după prân4a, răcJimatCi de balconula atelierului sfiu, cu ţigara în gură, visa fericirea vieţei sale aşa de independente şi solitare. Ad- mirânda frumosa perspectivă a sorelui, ce apunea, ela era adencita în acele visări, cari încântă sufletele în mijlocuia pasiuni- lora aşa de tumultose ale vieţei de oraşe.

Sgomotula unui pasa uşora turburâ liniştea, ce domnea împrejurula lui. O fe- meiă trecea prin aleia parcului proprietă- ţei vecine. Ea mergea înceta şi cu privi­rile fixate în pămentâ. Rochia sa albă desena o taliă, care în ochii artistului păru răpit6re. O pălăriă mare de paie ascundea o faţă admirabilă, ornată cu păra negru.

Arthur o urmări cu ochii pănă la o

întorsătură a aleei, aştepta încă câteva mi­nute, însă ea nu mai apăru.

Pentru întâia-oră se informa, cine sunta vecinii sői. Iulianü, servitorula său, îi spuse, că d-la Duval poseda acea pro­prietate de multa timpa, dér că ela venise şi se instalase acolo abia de şăse séu ş0pte luni. Ela pare a se bucura de o avere mare, cu tóté că nicl-odată nu veniau streini la ela. Omenii săi erau forte dis­creţi, astfela încâta nu putu afla nimica mai multa asupra împrejurărilora lora fa­miliare.

Arthur se mulţumi de-ocamdată cu aceste informaţiunl.

In fiă-care sérá la apusula sórelui ar- tistula vedea trecénda pe necunoscuta, când singură, când la braţula unui bărbata îna­intata în verstă.

îndemnata de curiositate, ela voi să întrebuinţeze tóté mijlócele pentru a cu- nósce pe străină. Căutând să găsâscă pe cineva cătră care să se adreseze, ela făcu următorea reflecsiune: Preotula trebue să cunoscă pe toţi parochienii săi, ela este de sigura primită în tóté familiile; să-i facă o visită, ca nou venita ce sunt, şi să-la întrebi*.

Elü puse imediata proiectula în ese- cuţiune şi astfela schimbânda costumula

său de ateliera cu nisce haine elegante, ela plecâ spre sata.

Demnula preota se cam miră de a- căstă visită, dér primi cu tóté acestea cu curteniă pe noula său parochiană. Con- versaţiunea începu: vorbiră de biserică, care avea necesitate de reparaturi, de ţi­nuta, care era forte productivii, şi de lo­cuitori, a cărora credinţă se slăbea din ce în ce.

— „Eu din parte-mlw, 418e Arthur suri4enda, „am una vecina, care nu creda să fiă între parochienii d-tale cei mai cre­dincioşi, căci e aprópe invisibila. Este domnula . . . . Duval mi-se pare. Abia îi sciu numele. Ila cunoscl d-ta mai bine ca mine?u

— „Eu sciu tota atâta, câta şi d-ta. N ’am întâlnită pe d-la Duval nicăirl; tota ce pota să-ţi spună este, că ela e protes­tanta“. n

Acesta fapta esplicâ îndestula, ^demnula preota nu scia nimica de-'

. . . . . . aitorLîmprejurările vieţei eroilora noştri^ ^thur puse în n??na preotului unfde o sută de franci pentru a ver>torula săracilora din parochiă ş.proba că, contrara vec'V’lor1-! p

una buna catolica.

%

Patina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 42- -1894

perseveranţă de fierfl, printr’o capacitate politică estra-ordinară şi printr’o nemărgi­nită însufleţire pentru reformele liberale în Anglia. Lungă si strălucită carieră politică! De numele lui Gladstone au foştii legate mari şi legitime speranţe ale poporelorG, cari visau şi viseză încă o s6rte mai bună. In patru rânduri ela a fosta capulQ cabi­netului liberalii şi factorulă de frunte ala „ h o u s e l d - s u f r a g e “-ului, care a data drepturi electorale la două mili6ne de ce­tăţeni englesl, şi a declaraţii luptă pe viaţă şi morte privilegiilor aristocraţiei din camera lor4ilorii englesl.

Gladstone a ridicată la doctrină poli­tică aşa numita „ B u l g a r i a n A t r o c i - t i e s u, a umpluţii programulii său politica cu cestiunile irlandese, şi n’a fosta instituţia umanitară, n’a fost simţământa omenesca de care inima lui să fi fost străină. El a a lucrata alături cu Melbour, a fosta colega în minis- teriu cu Peel, apoi contrara şi în urmă la guverna cu Palmerston, şi când soţii săi cei mai capabili s’au despărţita de ela, ră- mânându-i în urmă adversara numai ne- împăcatula Disraeli, ela încă tota a rămasa stâncă neînfrântă în mijlocula valurilora agitate ale politicei — a rămasa omula mare ala vremilora vechi.

Ga ministru-preşedinte Gladstone a guvernata totdeuna cu majorităţi minimale, formate din deosebite elemente. Ela însă •a sciuta totdeuna, ca prin dibăcia sa de conducătora, prin tactica sa admirabilă, şi prin elocuenţa sa strălucită să susţină dis­ciplina şi solidaritatea în partisanii săi, să învingă cele mai critice situaţiunî, şi prin o încordare rară în istoria parlamentelora, să trecă peste desbaterile celora mai mari reforme.

La'adâncile sale bătrâneţe Gladstone voia să-şi încoroneze marea sa operă po­litică pri^ a u t o n o m i a I r l a n d e i . Plă­nuia acesta era mare şi cutezată, ela însă s’a apucata de realisarea lui cu totă pute­rea trupului şi sufletului său. Camera lor­dilora însă, îi era în acestă privinţă duş­mana neîmpăcata. Ea a începută să des- volte cea mai estremă activitate pentru a zădărnici autonomia irlandesă, şi a recursă la agitaţiuni sistematice în şi afară de par­lamenta contra măreţului plana ala lui Gladstone.

Agitaţiunile acestea ale conservatori- lora englesl au data nascere ideii, da a se reforma camera lorc|ilora, şi Gladstone cu drepta cuvânta a disa în vorbirea sa din urmă, că de-o jumătate de secola prinde în Anglia din ce în ce mai multa terena antipatia contra camerei lordilora. Da, an­tipatia contra lordilora, cari nu voesca nici acum să înceteze certele şi frământările, cari de şepte sute de ani continuă între IrlandesI şi Englesl; antipatia contra ace­lora lorcjl, cari au confiscata şi călcata în pici6re drepturile şi libertăţile poporului irlandesă, au nesocotita postulatele lui le­gitime şi au tiranisata fără milă pe cei des- moşteniţî.

Şi acum omula, care însufleţită de idealurile frumose şi înalte ale vieţii ome­nesc!, care şi-a sacrificata liniştea şi tigna, ca dreptatea pentru IrlandesI să devină faptă, se vede dintr’odată silita a arunca arma de luptă din mâna lui tremurătore şi a-se retrage de pe arena politică. împre­jurarea acesta o putema numi una eveni- menta, care va face mare efecta pretutin­deni,—căci Gladstone a fosta cela mai mare erou ala parlamentarismului, şi rolula, ce l ’a jucata ela în viaţa publică a Angliei, abia decă va ave semăna în istoria lupte- lora politice.

CRONICA POLITICĂ— 22 Februarie.

Gazetele ungurescl sunta pline cu ra­ftu r i despre demonstraţia (lin Pesta,

} s’a făcuta Duminecă. Câteva mii de au luata parte la acesta tămbălău gu-

Tre^entala. Spre ruşinea si batjocura lora npata şi 50 — 60 „Români“ , dintre

Tremiiuparte sunta în slujbele stăpânirei. Treuulăaceştia, s’au lăsat a fi duşi ca vitele

4. Deîa Ch ' 6mne> s6 potă^icegu- Treuula de per - -hii“ adereză la refor- Trenuiu mixtrs T- ■ "A mixt

mele bisericescl. Intre aceşti rătăciţi se afla şi renegatula Moldován Gergely. Adunarea a deschis’o baronula Orczy, care spuse, că „liberalii“ s’au adunata, ca să esecute tes- tamentula lui Francisca Deak. Plebea atunci striga : „Éljen Deák Ferencs“ . Adunarea a hotărîta, să sprijinâscă reformele bisericescl. Etă pe scurta isprava marelui hocus-pocus din Peşta. Gaură’n cerca nu s’a făcuta, dér, 4ău, nici guvernului nu-i póte servi spre laudă, că pentru a-şl susţine popularitatea recurge la astfela de donchişotiade ri­dicole.

*„Politische Corr.u anunţă, că ministrula

austro-ungara de esterne, contele Kalnoky a declarata preşedintelui guvernului sâr- besca, Simici, că tóté scirile despre pregă­tiri militai e în Croaţia sunta false, şi că Austria n’are nici una motiva de a face asemenea pregătiri. — Aceeaşi foiă află din Belgrada, că exregele Milan se va în- tórce la Parisü în decursula lunei curente,

*Din Berlina se împărtăşesce, că co-

misiunea Reichstagului esmisă pentru con­venţia comercială ruso-germană, în şedinţa ţinută la 3 1. c. a primita articolii 1—6. Asupra articolului 7 se vorü sfătui mai târdiu. Au fostâ primiţi apoi articolii 1 — 12 In fine s’a isprăvita partea corespondentă a protocolului finala pănă la articolula 18.

♦Din Londra i-se împărtăşesce lui

„Pest. Coresp.a, că Sir Vinceut Howard va face în înţelegere cu deputaţii din tóté par­tidele, o propunere, pentru de a efeptui o consultare internaţională asupra măsurilora practice contra organisaţiuniloră criminale ale anarchiştilorii şi asupra controlării fo­losinţei transportului şi a fabricaţiunei se­crete de materii esplosibile. La acéstá consultare vora fi invitaţi şi chemicl şi technici competenţi din tóté statele.

UnU nou procesti. pentru „agitaţiune."(Coresp. part. a „Gaz. Trans.“ )

Hodiicu-Ibilnescî, 2 Martie 1894.

Onorată Redacţiune! Cetitorilora „Ga­zetei Transilvaniei“ le este cunoscuta, că la 17 Februarie n. c. s’a pertractata înain­tea tribunalului r. din M.-Oşorheiu unu nou procesă pentru „agitaţiune în contra statului şi a naţiunei maghiare.“ Procesula a fosta intentata în contra inteligenţei române din comunele Hodaca şi Ibănescl, de lângă rîula Gurghiului, pe basa unora denunţări maliţiose şi false eşite dela nisce 6meni uşuratici din ţinutula nostru, cari cu durere trebue să spunema, că încă facă parte din corpula naţiunei nostre.

Acesta procesa şl-a avuta începutula încă dela finea anului 1892, când — cu ocasiunea alegerei membrilora în congre- gaţiunea comitatensă — alegătorii români ai cercului Gurghiu au triumfată cu candi­daţii lora. Cu acea ocasiune inteligenţa din comunele, cari formeză cercula electo­rala ala Gurghiului, se întruni într’una restauranta din Gurghiu, cu scopa ca să aştepte resultatula alegerei, care nu se pu­tea sci înainte de 5 ore sâra; acolo veniră şi renumiţii întru ale denunţărilora notari George Tîrnovianu, ISicolae Mantia şi una frate ala celui dintâi, anume Mafteiu T îr­novianu, jude comunala în IbăneştI.

Pe când inteligenţa susa numită con­versa în totă liniştea şi aştepta în nerăb­dare resultatula alegerei, notarula G. Tîr- noviana începu a-şl arăta „bravura“ şi „cultura“ , adresându-se cătră doi candidaţi de preoţiă din societatea nostră cu nisce vorbe necualificabile şi demne numai de nisce omeni lipsiţi de crescere. In faţa acestora brutale espectorări, inteligenţa amintită n’a putută rămâne indiferentă, ci şi-a făcuta reflecsiunile sale, respingenda cu dispreţa epitetele necualificabile adre­sate nuinitelora persone.

împrejurarea acesta îla înfuria atâta de multa pe respectivula notară, încâta voi să provoce numai decâta una ruşinosa scandala, a fosta însă împedecata din par­tea amintitei inteligenţe, care-la provoca la ordine. Astfela furiosula notară neputân- du-şl ajunge scopulU pe acestă cale, ame-

ninţâ, că-şi va résbuna elu în altă modă. Cine şi-ar fi adusa însă aminte, că mijlo­cula de răsbunare alesă de ela va fi chiar infama denunţare cu lucruri, cari nici prin minte nu i-au trecuta nici unuia din so­cietatea n0stră.

A sciuta însă respectivula notară, îm­preună cu consoţii săi susa amintiţi, că tocmai prin denunţări false „patriotice“ se pota recomanda mai bine graţiei snperiori- lora lora în timpula acesta ala şovinismu­lui ; şi de aceea prin patronula lora fisol- găbirăula Korösy Albert se şi grăbi a ri­dica acusă de agitaţiune contra statului şi naţiunei maghiare în contra următorilora d-nl: Ioană Mera, lsidoră Suceava, teologi abs., Zahariă Lupii preota, Demetriu Lupu preotű, Demetriu Lupu proprietara, luliu Mare, Ioană Cofariu învăţa tor a, Nistorii Suceava proprietara şi Nicolae Şara, cand. notariala.

Infama denunţare îşi şi avu efectula peste puţina timpa, deórece în “11 Ianuarie 1893 se şi presentâ în comuna Hodaca o strajnică comisiune dela tribunalula din M.-Oşorheiu, însoţită de 6 gendarml, care îşi începu activitatea făcânda perchisiţiă domiciliară D lora Ioana Mera şi Demetriu Lupu proprietara în Hodaca, precum şi D-lora luliu Mare şi Isidora Suceava în Ibăneşti, firesce fără nici una resultata.

Lucrula nu se fini însă cu atâta. Acu- saţii dimpreună cu martorii propuşi de nu­miţii denunţanţî, fiind a citaţi la 16 Martiea. tr. înaintea tribunalului, şi făcându-se investigaţiunea preliminară în causă, tribu­nalula pe basa §-lui 172 a codicelui pe­nala enunţa sentinţa de punere sub acusa- ţiune a acusaţilora, contra căreia aceştia insinuară recursă. Recursula însă neluân- du-se în considerare, acusaţii din nou au fosta citaţi înaintea acelui tribunala în luna lui Maiu a. tr., cu care ocasiune li-se pu­blica sentinţa de punere sub acusaţiune pe basa fasiunilora denunţanţilora G. Tîrno- viana, Nic. Manţia şi Mafteiu Tîrnoviana.

In urma acestora, pertractarea finală în acéstá causă odiosă s’a fixata pe 17 Faur n. c. Pertractarea s’a începută la 8 ore di- minăţa, fiinda constituita tribunalula din următorii jucjl: N. Bokor ca preşedinte, M. Horváth şi N. Lokodi, ca asesori, Far­kas notară, Gyárfás ca procurora şi Ma- teiu Popa Gridianula, ca advocata apără- tora. S’au ascultata din nou toţi cei citaţi şi din fasiunile lora, precum şi ale martori- lora Ales. Tîrnoviana, parocha în Hodacö, a lui Mósz András hoteliera în Gurghia, apoi a sătenilora unguri din Gurghiu : Fá­bián Jozşef şi Szabó József, cari au petre­cuta la o tfrasă cu denunţanţii, s’a consta­tată, că întrega acusă pentru „agitaţia“ e nc- basată şi falsă■ Fasiunile de acum ale mar- torilora îngreunătorî, respective denunţanţî, au fostă cu totulă în contrazicere cu fasiunile depuse la ascultarea primă şi întărite atunci cu jurămentă. Cu tóté acestea, amintiţii şi-au susţinuta cu o rară cerbicoşiă şi ne­ruşinare acusa pănâ în fine, aşa că se re­volta simţula de umanitate nu numai în acusaţl, ci şi în publiculU presenta la per­tractare.

Se scandalisară cu toţii mai alesă când respectivii martori denunţanţî fură confron- taţl cu vrednicula preota Alesandru Térná- veanăi, care este, ce-i drepta, una frate ala celora doi denunţanţî cu numele „Tirno- viana“ , dér care întotdeuna s’a distinsa prin vieţa şi caracterula său nepátatö, bucurân- du-se de-o deosebită stimă şi bună reputa- ţiune înaintea tuturoru cunoscuţilora din ţinutula acesta.

Finindu-se pertractarea la orele 8y2 séra, tribunalula se retrage în sala înveci­nată pentru a-şl da verdictula. La 9 ’/2 óre reîntorcându-se în sala de pertractare, enunţa sentinţa, în urma căreia toţi acusaţii sun tu achitaţi.

La enunţarea sentinţei publicula de faţă, pătrunsa de însufleţire, a erupta în strigăte de : „Trăescă dreptatea! Trăescă apărătorii dreptăţii!“

Cu privire la cei trei denunţanţî, cari trăesca şi se îngraşă din sudórea poporului românesca, şi eu împreună cu Ho-raţiu: vHic niger est, hune tu Romane ca- veto /“ Amiculü dreptăţii*-

S C I R I L E Q I L f j E l .— 22 Fjebruarie

Producţiuneu studenţiloru dini Braşovu.îţi era draga să privesc! frumosu^a şi nu- mărosula cerca ala ştudenţilora r^oştri, cu feţele lora espresive şi inteligente, cari erau întruniţi Duminecă d. a. în v.sala cea mare a gimnasiului româna din locja Dór plăcerea şi bucuria nóstrá fu îndoit»alhând din producţiunea lora publică n e-a^ Con­vinsa de laudabilula progresa, face societatea lora de lectură. în c i°^ itula de deschidere conducătorula societăţi^, d-lü prof. Dr. Ios. Plaga, a accentuata cu drepta cuventa, că progresula trebue să fiă cA atátü mai mare acolo, unde nisuinţele de înain­tare în literatură şi sciinţe întâmpină spri­jină şi îmbrăţişare şi din partea societăţii. S’a şi putută convinge îndată publicula ro­mâna, care a luata parte la şedinţă în nu­măra considerabila, din prestaţiunile emi­nente ale tinerilora, câta de binefăcătorG este interesula ce’la manifestă pentru pro­gresula lora. în măsura, în care va cresce acesta interesa, s’ar mări şi avântula tine- rimei. Programa şedinţei a fosta variată şi bine întocmită. Tinerii Emila Dană, Aurela Bogdanii şi Trifona Lugoşanu s’au distinsa prin declamaţi un! escelente şi cu deosebire cei dintâi au dovedita şi talenta dramatica în modula lora de predare. Studentula de cl. Y IH gimn. Valeriu Moldovană a cetită o disertaţiune frumosă şi bine lucrată asu­pra trecutului neamului nostru şi asupra problemei tinerimei, care prin apreţiare cu­venită a acestui trecuta trebue să se îmbăr­băteze la fapte nobile şi măreţe. Partea musicală a programului n’a rămasa îndără- tula celei literare. Forte bine a cântată studentula G. Purecelă cântecula „Ce te legeni codrule“ (poesiă de Eminescu, mu- sica de Scheletti), ér cele trei coruri con­duse de eminentula profesora de musică N. Popovicî s’au distinsa printr’o puternică, esactă şi fină predare. Dorima, ca în vii- tora să putema înregistra tota mai mari progrese din partea societătii ştudenţiloranoştri. . j

— o—Corpulii oficerilorü din garnisóna Bra-

şova, arangiază în 9 1. c., în otelula cen­trala Nr. I, o serată. începutula la 872 óre séra. La serata acésta sunta rugaţi cu totă onórea a participa toţi aceia, cari au fosta invitaţi la petrecerile de ernă ale se- sonului 1893/4.

—o—

Kossuth rechiăinatu în Ungaria. Foileungurescl aducă scirea, că politici maghiari „serioşi“ discută cestiunea rechiămărei lui Kossuth în Ungaria. Se vorbesce, că mi- nistrula de esterne Kalnoky şi cu minis- trula-preşedinte Wekerle s’au sfătuita, că în ce moda ar împăca pe Monarcha cu Kossuth. Mai multa, se lăţise chiar vestea, că Maiestatea Sa va face o visită lui Kos­suth în Turin, şi-i va propune să vină în Ungaria. Se înţelege, că faimele acestea sunta curate absurdităţi, şi le reproducema după foile ungurescl numai ca să se vadă pănă unde merge lipsa de buna simţa a gazetarilora unguri, cari îşi permită a crede capabila pe Monarchula de-a face o visită lui Kossuth la Turin.

— o —149 anarchişti în Budapesta. Preşe­

dintele camerei deputaţilora din Pesta a primita (filele acestea o serisóre scrisă cu roşu, de următorula cuprinsa: „Noi nu ne spăriăma! Va suna óra răsbunării! Nici dieta nu va puté să încungiure sortea, ce o aşt0ptă! Trăescă anarchia! 149 anar- chişti din Budapesta.“ — Glumă camgrosă.

„Itemuneraţiunî“ pentru înveţătorî.Ministrula de culte Albin Csáky a ordonata să se împartă între 100 de învăţători şi în- văţătorese din provinciă, premii de câte 40 flor., pentru meritele câştigate cu instrucţiu­nea lirnbei maghiare. Este remarcabila, c}ice „Pester Lloydu, că între cei remuneraţi sunta si înveţătorl de naţionalitate română.

— o—Deputatuln George Linder a trimisa

o sorisóre preşedintelui cercului electorala din Csorna, Dr. Ludovic Herbst, care l’a

Nr. 42— 1894.

fostü provocatü să-şi depună mandatulă de deputata, pe care nu merită a-lü mai purta, în acéstá scrisóre Linder declară, că elü nu-şl va pune mandatulü séu de deputata la dis- posiţia alegătoriloră săi; nu va ceda nici unei presiuni, vină aceea din ori-ce parte, deórece ela a fostü trasa nevinovatü în noroiu; va căuta satisfacţiune, şi décá nu va căpăta-o, ceea-ce n’o crede, atunci îşi va sci elü datorinţa sa.

-o —în Sicilia domnesce una vifora mare

de ghiaţă şi neuă. în Trecastagno a sur­pată 37 de case. Biserica comunei Alfio, în care erau picturi făcute de măestrii re­numiţi, asemenea s’a surpată sub greutatea zăpezii, şi a îngropaţii sub ruine pe nouă omeni, cari tocmai erau în biserică şi se rugau. în Nicolo orcanula a nimicită totă recolta de oleu şi a causata o daună de peste două milione de lire.

— o —Rectorulu academiei technice din

Graz, profesorala de Oettinghausen, a mersa la Yiena pentru de a conferi cu ministrula de instrucţiă publică în cestiunea redeschi­derii academiei technice. Prelegerile se voră începe, probabila, în săptămâna vii- tore.

— o—

amintirea, atâta a eroilora noştri, câta şi ai D-Yostră, căduţl pe câmpula de răsboia, precum şi a decedatului mareşala Mac Mahonă, strigămă, cu păhărele în mână: „Să trăiască armata şi flota francesă, să tră- iescă mareşalulti Canrobert, Hurrah!“

Mareşalula Canrobert mulţămi mare­lui duce şi adaugâ urări de fericire pen-/ tru împăratula şi pentru marea şi frumosă armată şi flotă rusescă. E de însămnata, că, depeşa marelui duce c&tră mareşalula Cani- robert s’a trimişii îndată după închieerea convenţiei comerciale ruso-germane, că eta datată din Petersburg şi că a putută fi es- pedată lui Canrobert numai cu aprobarea împăratului.

ANIE I.______________________

G A Z E T A T R ;A N S IL QYSzky y ai<sr : crede, că prin în- căsătoriei civile obligatóre vora

Szrnjj.eje concuijinate de astă4i. Vor-

Î f dUCerfpre miseria, cu care are a se lupta îr^ceta n?a ^ ^-n cauga cgreia acésta cu

esce i ' póte să fiă pusă în serviciula ori- ^^ ig ita ţiu n i. Presentă una proiecta de

uşurinţţune care ge cere? ca guvernulu

ive câtă mai curéndu cestiunea con- resolucat0nCe şi totodată sé conlucre, ca sé sé resseze ţn moăă potrivită şi preoţii celor-

confesiunî. (Vii aprobări în drépta).

Noulu preşedinte alu Brasiliei s’aalesă la 3 Februarie în persona lui Pru­dente de Morais, er de vicepreşedinte Ma- nuel Victorino Pereira. Alegerea s’a făcută în cea mare linişte şi ordine.

— o —Saelmlu din Persia voesce să între-

prin4ă o nouă, călătoriă prin Europa, pen- tru-ca să recomande împăraţilora şi regi- loră pe următorul a său. Totodată voesce să folosescă calea acăsta, pentru de a ob­serva planetula Yenus din apropiare, de acolo, unde lumina lui se vede mai inten­sivă de pe continentulă europ^nă. Este p6te puţina cunoscuta, că „regele regilorQ“ , Şachulă Nasr-e-Din e ună astronomă zelosă şi crede firma, că pricepe mai multă, de- câtă toţi astronomii săi. Chemarea aces­tora e de ală face pe Şachulă atentă, când intră (orele, zodia b?>lu ceta^sgrbâ'tdrer peii- mentil aceste o di o< din popnrtea Şachului. tru ta' Peişi şi pentru rulu. D

— o— Şmte şi irko, coman- eneilu rnsescu G seu. E primi dela

dantii suou din Varşovi\ că de*4 pentru a-şi Ţarul untocediu nelimitat\)oru moi.ilele aceste cftutale .vate. Gurko plecâ qinfluGntSorcere eră în Fmcigsudă ; după re in tre fiă*C6 îşi vsoc^ostula. v din fii sei

~ ° — bunu m iji secţiaioc?» . ^ » ’«tliea atriotisairoduc-

Braşcă,fmaf va aranSia m ’ ^ d(.Nr. I. ţiunefilrkali&rtisticâ în otelulâ cencrui. ' *Inceputulfce €* V2 <-)re s®ra*

şa —0 " . _Cnnnviwnia* D-la Sofronie Popovici-Po-

pescu dir, 1 Bucuresci s’a cununată Duminecăîn 20 F^— -ebruarie v. c. cu d-ra Teodora G-heor-

ghiu diiQu/1 P iteŞ *

N e c r o l o g u.

D na Sofia de Dunca, soţi ar defunctului spătaru Stefanu Duncg^ de Sajó, a încetatu din vieţă în ce c‘ tatea Braşovn, erî în 21 Februarie v . , ^ ’

Mâhniţii fiii Constanţa Schis^í* Titus şi Aureliu de Dunca, Împ/JJA tăşescu trista scire tuturoru Rot^na" niloru şi cunoscuţiloru de altă ^ 1 ţionalitate, residentî în localitate î*1 rogă a asista la oficiarea servic'^P6 funebru, care va avé locu în c P m română din Gróverü, Mercur! ’ Februarie, la óra 3 p. m. ^

p L

Din camera ungar Uei c iv ile .

l le s b a te re a a s u p r a e ă se to r i ^/ f

Şedinţa dela 27 Febrei proiectulü,

Mare ^ duce Ş* mareşalulufrancesu Canrobert.

i.mă amintită într’ună numără trecută, rele duce Mihailu, unchiulă împăra-

Alexandru III, cu ocasiunea aniver- A ‘bătăliei dela Sebastopole a trimisă bă- • 0(lui mareşală francesă Canrobert o de­

peşă. ° fer Etă cuprinsulă acestei depeşe :

à-că ma tul ui . sării 1 trânu3

săucurţi

„Două-4eci-şi-patru apărători dela Se- basto T” ‘ “'polă împreună cu mine fraternisámü astăd^mn^i, ca în fiă-care anü, în amintirea apă- rării:aî e’ 1 nóstre strălucite. Amü urmáritü cu

vrf /

'Pânulinteresă primirea splendidă, ce le-au Elît’o Francesii marinariloru noştri. Adencă

r îşi o ţăcaţi de vorbirile simpatice, ce au răsu- %isce h£a din tote clasele poporaţiunei francese, tofi de vomă aduce aminte şi de vorbele D-Tale

si^hmbacipatice, cu cari ai lăudată vitejia cava- ]6rJi lăturjscă a trupeloră nostre din Crimea. Deja de patruzeci de ani te stimămă, Mareşale,jşi Leze> stimămă pe contrarii noştri viteji şi stră- luf ciţi, admirămă perseveranţa şi tăria ar­in1 atei şi flotei francese, şi reamintindu-neas. v “ tă4l cele 319 4ile de apărare fără se- ^jjosa şj onorândă cu cea mai profundăsit6te pnm tiă j cu cem mai profundă respectă

de raţe

Komjáthy Béla; Primescör in 00 Pn " deşi ar fi dorită, ca mai alesă/e ,sé îl că vesce motivele de despărţire, Jr ar^ şi mai liberală ; durata câsăt4uvoirea îmPru_ să se facă dependentă do înAr^e^rece cre^e> mutată a contrahenţiloră, / rrorectü a Per" că nu e nici dreptü, nicipetua o căsătoriă, car e/e nle'’0^ : Fericitulü

Conte Pongrácz Kâ»frt % decursă de iDm -u ^-Dâ,niei introducerea căsă­toriei civile obligătOre, der partida liberală íntotdéuna cu unanimitate a votată în con­tra proptinerei lui. Decă sub conceptulă „liberalismă“ este de-a se înţelege şi că­sătoria civilă, atunci partida liberală n’ar avé dreptulă de-a se mai numi liberală, de­órece ea în decursă de ani de 4il0 a res' pinsă acéstá căsătoriă. Proiectulă presentată de guvernă îi vatămă sentimentulă său re- ligiosă, şi de aceea a eşită din partida li­berală, în care a luptată ani de clile. Pănă la retragerea lui Tisza Kálmán între con-

i^-siunile creştine din acéstá patriă a dom­nită cea deplină concordiă, pace, fră-

ţietate şi toleranv»- -Csaky Albin îasS Prin faimisa ordinaţiune pri\<iţf!,re ^a botü-zurí a aruncată făclia aprinsă în maJ^rJ1 cea es- plosivă. Ordinaţiunea a náscutö proit^tula privitoră la purtarea matriculelora, di.u acésta a resultata recepţiunea, care permite convertirea creştiniloră la judaismă, a ur­mată apoi proiectulă de lege privitoră la liberală eserciţiu religionara, care duce la lăpădarea confesionalismului şi la urmă a venita proiectulă privitoră la căsătoria ci­vilă obligátóre. Décá vomă merge totă ast­felă înainte, câtă de curendă are să ur­meze ştergerea credinţei în Dumnezeu, înarti- cularea în lege a ireligiositâţii, anarchia şi dinamita. (Aşa este! în centra. Mare ilari­tate în drépta şi stânga estremă). Pe Papa dela Roma îlă stimézá, fiind-că este capulă bisericei sale, dér o influinţă nejustificată asupra patriei sale nu o primesce, fiă aceea venită dela Roma, fiă dela Turină. Popo­rală trebue dusă la bună-stare şi crescută în reb’giositate, să nu-i răpimă Dumnedeulă lui, să nu-i dărîmămă altarele şi să nu-lă despoiămă, — după ce şi aşa se află în- tr’o stare atâtă de strîmtorată şi săracă — de singura lui mângăere, pe care şi-o află în credinţa, că décá şi-a făcută cu cinste şi omeniă cursulă vieţei pe pămentă, în lumea cealaltă va fi răsplătită pentru acésta — Se alătură la proiectulă de resoluţiune ala lui Apponyi.

gruct

sala1 ^ yorájta, în contra proiectului, ^^mtatula Hodossy Imre, după a cărui vor-

re şedinţa se închide.U0jjj. Şedinţa dela 28 Februarie.

Koyács József: Urmânda esemplula lui Kossuth, elă uită vătămările şi se su­pune postulatelora progresului. Yoteză pro­iectul fi.

Szentiyányi Árpád : In proiecta s’a introdusa infidelitatea ca motiva pentru des­facerea căsătoriei. Acésta duce la imorali­tate. Chiar şi femeia cea mai cinstită, că­reia nici prin minte nu i-ar fi trecută să comită infidalitate, vrândă să se scape în viitoră de-o căsătorie nenorocită, n’are de- câtă să recurgă la infidelitate, ceea ce nu­mai în folosulă moralităţii publice nu ar puté servi. Nu primesce proiectulü.

Yisontai Soma: Chiar astă4l am pri­mita o telegramă, în care alegétorii mei şerbi din cerculă Neoplantei, în numele tutu­roru locuitor Horă serbî, me rogă, în limba germană, se votezu în contra proiectului.

Thaly Kálmán: Nu sun temă datori să scimă limba germanâ.

Yisontai Soma: Răspunsulă meu la acéstá telegramă este, că primescu proiectulă guvernului. (Aprobări în drépta şi stânga estremă.)

Szalay Imre: Doresce independenţa patriei sale, ér nu devise liberale. De ast­felă de devise e sătula pănă ’n gâtă. Ore spán4urátórea o consideraţi D-vostră ca acta liderala?

Lukács Gyula: Asta depinde dela per­sona, pe care o spâmlură.

Szalay Im re : Liberalismulă, décá este aplicată în modă necorectă, duce la dina­mită. Nu voteză proiectulă.

Daniel Ernő: Obiceiula oposiţiei, de a respinge totă ce se propune din partea guvernului, nu se unesce nici cu interesele ţărei, nici cu sánétósa desvoltare a parla­mentului. Proiectele trebue primite, căci altfelă ar cádé împreună cu ele şi libera- lismula.

1549—893.Conspectu,

daspre înveţătorii şi scólele poporale din co­mit. Sélagiului, cari nu corespundă recerinţe- loru art. X V I I I de lege din 1879 despre pro­punerea linibei maghiare, făcută în urma ordi- naţiunei ministrului de culte şi\instrucţiunepu­blică de sub nr. 4260 anulă curentă.

1. Rodina Teodoră (A kékes-nyálo) 1882 ;*) vorbesce slaba ung. are numai scóle norm. 2. Krisan Ioana (A Beregszo) 1891, are numai scóle norm, e şi cânt. scie slabă

uirig. 3. Marosán Alexandra 188S, are nu­mai scóle norm, unguresce scie bine. 4. Batiu Ioană (Bagoly falva), e cualificată. 5. Tqrnífc Ioană (Ballaháza) e cualif. 6. Pap Yasiliu (Bt^lázsháza); unguresce vorbesce bine. 7. Argyll1 an Ilié (Benedekfalva) 1891, nu scie ungur, a’ e numai scóle element. 8. Csupe Ioană (Bí.9gdanháza) e cualifi. 9. Maroşan Teod. (Brecí,y e absolventă de pre- parandü. 10. Rád Geoi^e (Szilvás), are nu­mai scóle elem. ung. vorbesce bine. 11. Duka George (Cserese), unguresce scie bine. 12. Istrovan Demetriu (Csöy) ) 1889, ungu­resce scie bine, 13. Iancu Vapliu (Domo- szlo) 1890, are numai scoli ele'tnent. ungu­resce vorbesce mijlociu. 14. Trífu Grătian (Egrespatak), e cualificată. 15. Raaí Gavrilá (Ellyüs), e preparandă absol. 16. Medan Teod. (Er-hatvan), e cualifi. 17. Iakábucz Yasiliu (Er-Mindszent), are 1 cl. gimn. un-

Pagina 8.

gur. scie bine. 18. Lengyél George (Felső Beregszo), e cualif. 19. Iepure Petru (Felső- szék), e cualif. 20. Kodens Vas. (Füzes), e cualif. 21. Buda Vas. (Gárdán-falva) 1893, are numai scóle norm. vorbesce slabü un­gur. 12. Kis Teod. (Halmosd), e absol. de prepar, ungur, scie bine. 23. Kaprar Teod. (Hasaklâny) 1892, are numai clase, norm. ungur, vorbesce mijlociu. 24. Pálinkás Ge­orge (Hosszuaszo), are numai clase norm. unguresce scie. 25. Sipos Bartol. (Hosszu- mezô) e prepar, abs. unguresce scie. 26. Mora Ioanü (Ipp) 1886, a abs. curs. I I de prep. ung. scie puţina 27. Pap Aies. (Ioáz) e cualif. 28. Romoesu Ilie (Kis-Debreczen) 1886, ungur, scie bine, are clase norm. 29. Morară Nie. (Kis-Derzsida), e cualif. 30. Kosztinás Vasil. (Kis-Nyires) 1874 are cl. norm. ung. vorbesce mijlociu. 31. Murg Pe­tru (K. Mor. Petenye) 1890, are clasa normală unguresce vorbesce mijlociu. 32. Poppă Ioanü (M. Baksa), are curs. I prep. ungur, scie bine. 33. Szabó Vasile (Menyó), are numai şcoli norm. ung. scie.34. Prodanü George (Mojgrad), e cualif.35. Pusztai Andr. (Motos) 1892, are numai cl. norm. ung. vorbesce puţind 36. Modi Aurelü (Nagy-Bajon), e prep. abs., are dipl. din 1. maghiară, ung. vorbesce bine. 37. Hurzto Atan. (Nagy-Derzsida) e cualif. 38. Valean Dion (O.-Csaholy), e cualif. 39. Dreganü George (O.-Nádasd) 1887, are c. I I prep. are cfipl. din 1. m. ung. vorb. bine. 40. Búcsúmén Paula (Orbo), are numai cl. norm. ung. vorb. bine. 41. Faragó Ioantt. (Porcz), e cualif. 42. Kiss Petru (Sereden), e prepar, abs. are dipl. din limba mag. 43. Petruzsan George (Somro Újfalu) vorbesce mijlociu ungur. 44. Nichita Ioanü (Szode- meter), scie bine ungur. 45. Drucza Ioanü (Szépiák) 1890, scie rău ung. are numai cl. norm. 46. Martha Petru (Tasnad), are nu­mai cl. norm. ungur, scie bine. 47. Kardos Dion (T.-Szanto) e prep. abs. are dipl. din 1. m. scie bine ungur. 48. Bran Iuliu (To- hát), e prep. abs. unguresce scie bine. 49. Vezendi Ioanü (Úsztató) scie bine ung. 50. Juganü Ilie (Vadafalva), e prep. abs. ung. scie bine. 51. Bosok Teod. (Varsolcz), ungur, scie bine. 52. Talpos Dem. (Zâlnok) 1888, are IV cl. gimn. unguresce scie bine.

Ze l au , 1893, 11 Noemvre.

(L. S.) losif Kerekes, m. p.inspect. regescü

Pentru autencitatea copiei

Stefan Fogarasi, m. pr.

NECROLOGŰ. Wilhelmina C. Popp,născ. Johann Latzin, a încetatü din viâţâ Duminecă în 20 Februarie (4 Martie) 1894 la 6 óre diminâţa, după scurte şi grele su­ferinţe în etate de 40 de ani, şi în alü 14-lea anü alü fericitei sale căsătorii. Despre acéstá grabnică şi ireparabilă perdere subsemnaţii cu inima înfrântă de durere încunosciinţâzâ pe tóté rudeniile, amicii şi cunoscuţii ră­posatei. Rămăşiţele pâmêntesci ale scumpei şi neuitatei decedate se vorù aşe4a, spre eternă odihnă, Marţi în 22 Februarie (6 Martie) a. c., la 3 óre p m., din casa rece dela cimiteriulü r.-catolicü din Blumăna.

Br aşov f i , 20 Ianuarie v. 1894.

Cornelű B. Popă, ca soţtt ; Georghe şi Elvira ca fiii; Johann Latzin, Johanna Latzin, ca părinţi ; Friedrich, Emilie, Johann, Ida,

Alfred Latzin ca fraţi.— Elena P. Budiu, fiica d-lui pofe-

sorü Paulü Budiu, a rëposatü astă4i la 4 óre dimin0ţa în etate de 11 ani. Imormên- tarea se va face mâne la órele 3 p. m.

Fiă-le ţărîna uşoră şi memoria bine­cuvântată !

*) Numele învăţătoriloră şi a comu- neloră suntă tote maghiarisate. Anulă arată timpulă aplicaţiunei. Despre toţi 52 învă­ţători se 4ice într’o rubrică, că nu propună cu resultaiulu mulţurnitoră limba maghiară. Afară de aceia, la cari este notată, că suntă cualificaţî, toţi ceilalţi suntă declaraţi ca necualificaţî. Aplicaţiunea la scolă este de­clarate ilegală şi nevalidă la următorii 11. învăţători: Nr. 1, 2, 7, 13, 21, 23, 26, 80, 31, 35 şi 45.

DIVERSE.Celü mai nesănetosu oraşii din Eu­

ropa. In íntréga Europa, oraşulă celă mai nesănătosă este Barcelona, în care caşurile de mórte suntă mai dese. După o statis­tică oficiosă mortalitatea în diferite oraşe este urmátórea: Dintre 1000 de locuitori moră pe ană în Edinburg 19, Londra 20, Stokholm 21, Bruxella 22, Parisă 23, Ber­lină 23, Viena 26 şi în Barcelona 31. Décá nu ar veni sucursă de locuitori din ţeră, atunci oraşulă acesta în scurtă timpă ar fi pustiu. In anulă 1883 au fostă în Barce- iona cu 800 mai multe caşuri de mórte, ca de nascere. Causa referinţeloră acestora este, că oraşulă e clădită pe pămentă mlăş- tinosă şi nu e de locă canalisată. In con­tinuu domnescă bólé epidemice, ca friguri, tiphusă, vărsată şi altele. Intre anii 1333 Şi 1396 de sése ori a grasată ciuma, "ntre 1408 şi 1497 de trei-spre-4ece ori, într^ 1501 şi 1598 de optă ori. Ciuma négrá în a*.ulă 1348 grasa în Barcelona optă luni şi gsli aprópe întregă oraşulă de locuitori. Iii timpuri de coleră e oraşulă acesta în- grozitoră. --------------

Pagina 4 G A ZE T a^ TRANSILVANIEI. Nr. 42 -1894.

L i t e r a t u r ă .Prosă, de Th. D. Speranţia. Volumü

I. Ediţia I. Conţine novele, basme şi anec­dote, cu totulü 18 bucăţî. Form. 8° de 301 pag. Preţuiţi 2 lei; ediţia de luxü4 lei.

Toţii anecdote poporale, de Th. D.Speranţia. Volumü 111. Ediţia I. Conţine vre-o 94 de anecdote în poesiă. Form. 8. de 301 pag. Preţuiţi 2 lei ; ediţia de luxü4 lei.

*Membrii societăţii de lectură, „ Inocen-

ţiu M . Clainüu a tineriiorü clerici din 'Blaşiu, car! numai în anulü trecutü publicaseră în românesce voluminosul ü opü „Epistole că-

tră unü preotü tinörü“ de A. Me>e Icher, au scosü acum de sub tiparü unü nwa1 0p^ V0 luminosü, care dovedesce multü a, partea tineriiorü teologi din Blaşi.tes-^ căruia titlu este urmätorulü: „Pregm c^re |a morte, adecă consideraţiunl asupra macsi-' melorü eterne folositore tuturora clpen ru meditare şi preoţilortt spre a predi<maj ^e Alfons Maria de Ligueri, doctorü alir.^ bi- sericei“ . Form. 8° de 432 pag. Tiparü a presü. Preţultt 80 cr.

com-

A apärutü piesa musicală „Vino lei e!Âpentru corü bärbätescü, de 1. Vidu. P re_ ţulfl 30 cr. Comande torü în Ludoşti.

a se adresa la anrl-i

u-

-)S„

In editura librăriei N. Ciurcu din Braşovă a apăruta: „Elemente din Consti tuţia patrieiu, seu drepturile şi datoriile cetăţenescl pentru scolele poporale române, de Vasile Go>dişu, profesorii. Tiparulă ti­pografiei A. Mureşianu, Braşovti. Preţulă 20 cr. seu 40 bani.

*Darwin şi darwinismii, conferinţă de

Z. C. Arbure. O broşură de 28 pag., apă­rută în tipografia „Toma Basilescuw din BucurescI (Bulevardulă Elisabeta 111).

„Elena“, cunoscutulă romană de Di- mitrie Bolintineanu, ediţie nouă, împărţită, în două volume, cuprin4endă în totală 312 pag., cu mai multe ilustratiunl în textă.

Preţulă ambeloră volume 4 lei. De ven- cjare la editura faru lui „Universulă“ din Bucureşti (Strada Brezoianu), se p6te însă procura şi dela librăria Ciurcu din Braşovti cu preţuia de 2 fl.

*Povestiri de Petra-Petrescu â 80 cr.

francate. De vendare la administraţia n6stră.

*Schiţe, de 1. C. Panţu. (In plasă; In

Baltă; Cale grea; La C6d e ; La cârciuma lui Tiriplicii.) O broşură formată micii de 112 pag. Se pote procura la librăria N. I . Ciurcu, Braşovti, cu 30 cr.

Proprietara: Dr. Aurel Mureşianu.Redactorii responsabilii: Gregoriu Maior#.

Cursul la bursa din Hiena.Din 5 Matrie 1894.

Renta ang. de aurtt 4% • • * 118 25Renta de oorOne ung. 4% . • • 95.20Impr. o&il. fer. ung. în aur 4Va% 125.75

n » » » 4V2% 1 0 2 .-Oblig. * „ „ de ost. I. emis. 123 —Bonuri rurale ungare......................95.25

„ „ oroate-slavone. . . 99.—Isnprum. ung. ou premii. . . . 152.97Lo8urI pentrn reg. Tisei şi Seghedin. 142 75Renta de hârtie austr.................... 98.40

„ _ argint *. . . . . 98.25„ „ a u r a „ . . . . 120.20

Losurl din 1860 ............................ 146.50Aoţii de-ale B&noei austro-ungară. 1029.—

B „ ung. de oredit. . 440 50„ n austr. de credit . . 369.20

Napoleon d’o r l ............................ 9.89

Mărci imp, germ............................ 60.92y2London (bre sterlinge)....................124.60Rente de oorone austr................... 97.75

Cursulâ pieţei Bra^ovA.Din 6 Martie 1894.

Banonote rom. Cump. 9.81 Vend. 9.86 Argintii român. „ 9.75 „ 9.80Napoleon-d’orl Galbeni Ruble rusesol Mărci germane Lire turcescl

9.759.885.801.33

60.8011.15

ecir, B I L A N Ţ U L U

Institutului de c rta jiţa şi de economii „ A L B I N A « pe anulü 1893.

Activ. C ^ r T T J L T Î J B U j j â - l i T q r T T X j T T J : Pasiv.ic fl. cr

98,788.05 •ej 8,165 99 •ia 11,814 58• ir 3.397,068.84• u 1.547 756.98

11.260,136 81 ru 498 071.60

79,657.98 uţ. 75,438.10rt

Cassa în n u m era ru ..............................0TimMonete şi cup6n e .........................Bon în Giro-Conto şi la alte bănciCambii de b a n c ă .........................împrumuturi hipolecare . . . .Credite p e r s o n a l e ...................................Credite cambiale cu acoperire hipoteearâ Credite de cont-curentu . . . . .Avansuri pe efecte p u b l i c e ....................Credite fixe ............................................. te*29,930 10împrumuturi pe producte . . . . . ne; 7 769.83 Casa institutului, realităţi dela gara Bra- as

şovQ şi diverse realităţi de ven4are l ‘ s’ 6 551.96Efecte p u b l i c e ......................... ..... . . 66%ţj7'o02.51Efectele tondului de garanţăalu scris. fonc 22iri 3l\l.50 Efectele fondului de pensiuni alu luncţio-

nariloru in s t i t u t u lu i .........................M o b i l i a r i i .............................. 6270.49

după amortisare . . . . 638.12Interese restante şi diverse conturi debit.

5^ î32.\3754,0d34;i2

SjrÍ8. fono. „Albina„ 6°/0 — •—5% 10150 102.50

O O S O S K ^ O O

Anunciurî(inserţiuni şi reclame)

Suntâ a se adresa subscri­sei administraţiunV. In casulâ publicării unui anunciu mai mult de odată se face scăde- mentu, care cresce cu câ tu publicarea se face mai de multe-ori.

Administraţiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI.“

O O S O S O S Î O O

p y Numere singuratice din „trazeta Transilvaniei“ jj â 5 cr. se pottl cumpSra în libră­ria Nicolae Ciurcu, şi în tu­tungeria 1. Oross.

Debitü.

-lfc-8 160 2 iw’4 3,7

ii

fl. cr.Capitalu socialu:

3000 acţiuni k fl. 100 .................... 800,000.FondulO de reservă alii acţiionariloru Fondulu specialii de reservă . . . .Fondulu de pensiuni alu funcţionarilor^Depuneri spre f r u c t i f i c a r e ....................Scrisuri fonc. cu 5% în circulaţiune

100.000.— 78.477.74 67,266 34

4.958,262.16 1.298.000—

Scrisuri fonciare eşite la sortii în circulaţ. 273,500.— Cambii de bancă retscomptate . . . . 466 402.97 Avansuri dela banca austro-ungară . . 291 000.— Diverse conturi credit6r e ......................... 125,895.57Dividende neridicate Interese anticipate pro 1894

1,258.—94,952.22

Profită n e t .................................................. 115,259.37

8.160 274.37

O o n . t - u . l - u . d o JL ~h~>a. —o—

f l . cr.I n t e r e s e :

pentru depuneri spre fructifi. 219,278.42 „ scrisuri fonciare . . 79,865.39 „ împrum. luate pe efecte 16,174.28 S p es e :

S a l a r i e ...................................Bani de cuartirü . . . .Imprimate, registre, porto div.Maree de presenţă . . . .

C o n t r i b u ţ i u n e :directă ...................................10% dare la inter, dela depun.Amortisare din mobiliarü .Profitfi net..............................

315,318.09

35,299 02 5,052.—

11.188.27 2.245.-

9 957.51 21,927 84

53,784.29

31,885,35638.12

115.259.Pr;5ia.oöó22

icerilorü <-în 9 1. f serată.

CiditU. —t---------

d. cr.

iC.

I n t e r e s e :dela cambii de banca

„ credite personale „ împrumuturi hipotc la petre n efecte publice . 3/4,„ credite cambiale ci —*

coperire hipote<suth rechin ^„ credite de confod aducă *

avansuri pe e fu discut?cu credite ficse . h în Un." împrum. p«, producte

serata ac ^ 4 7 7 5 .63 participa* 109’370.93

109,673 44 44,083.10

tf r>V

Chiriă. . . . . Pr/ovisiuni . Profitű la monetă

ecte

32 574 24 2,389.78 4,390.62 B

‘.ii9l.46că

4 ^ ^ 0 5 9 83 9 136.17

15,419.42 r T\ 770.30

^ in ă 3 885 22icesacei

Cosma m. p., directoră esecutivü.

losifu Lissai m. p vqcomptabilfi-şefâ. sin

S i b i i u , 31 Decernvre 1/893.

P. Lucuţa m. p., 6r. Dima m. p.,membru ală direcţiunei. membru ală direcţiunei.

Subsemnatulu comVoetu am esaminatâ conturile presente şi le-am aflatu în deplină regulă. S i b i i u , 2% Februarie 1894.

C o m i t e t u l u d e s u p r a v e g h i a r e :D r. A. Brote rii. p. G. lobiasu m. p. Nicanoru Frateşiu m. p. loanu Creţiu m. p’reşe,

— - —

3ă CI

trmi i fa

Cumperă la Schmied şi nu la Schmiedel. (Este unü proverbü.)

Acesto proverbu se potrivesce la stab ilim en tu lita m eu c e lâ m a re , care cum­pără cantităţi mari de mărfuri; uvendti cheltuieli puţine potir; vinde şi eftinil.

Mostre atragetore pentmmuşteri.i pri.v ^ î sr&tis şî francol t o i ' i , nefrancate.

Caete cumostre, cum nu s’aü ip:ai ve4utü pănă acum, pentru e ro -

Stofe pentru îmbrăcăminte.P e ru v ie n şi D osk ing pentru onoratulu. clerfl stofe prescrise, pentru uniformele

functionariloru c. r., asemenea pentru veterani, pompieri, gimnastici, livree-uri, postavuri pentru biliarde şi mese de joefl, loden obicinuita şi * impermeabilii pentru rocuri de venătore, stofe de spăla«, pleduri de voiagiu dela fl. 4—14 etc. .

Cine voiesce a cumpăra p o s ta v u r i 'e ft in e y s o lid e , t ra in ic e , din lân a c u ra ta , er nu sdren ţe eftine cari nu preţuescii nitci câta cusutulîi croitoriului, se se adreseze la

Joh. Stikarofsky în 1 Briinn. (MiClestero, Austriei)D e p o s itu p e r m a n e n t » d e p ţo stavu ri p e ste i/i m llftone flo r in i.

■ t ' T r im it e r e a nm m ai cu R a m b u rse . ' f *Corespondenta în limba germană, boesmât maghiară, polonă, italiană, francesă şi englesă.

355,5—24.

S o s i r e a s i p l e c a r e a t r e n o r i l o r a î n B r a ş o v n .Sosirea trenuriloru în Braşovu:

I. Dela Pesta laBraşovii:Trenulă de persone: 8 ore dimineţa. Trenulă accei.: 2 ore 9 min. după am. Trenulă m ixtă: 10 ore 25 minute sera.

2. Dela Bucuresci la Braşovu: Trenulă accel: 2 ore 18 mir>T după am. Trenulă mixtti: 7 6re 1 minute sera. Trenulă accel.: 10 ore 17 minute s6ra.

3. Dela Zernesci la Braşovik.Trenulă mixtO : 6 ore 10 min. dimineţa. Trenulă mixtti: 1 6râ 14 min. după am*

4. Dela Ch.-Oşorheiu la Braşovâ. Trenulă depersoiie: 8 6re 18 mm. dimin. TrenulO mixtă: 1 ore 49 min. după am. Trenulf; mixtfi : 6 ore 56 min. sera.

cePlecarea trenuriloru din B’nar_raş.:

I, Dela Braşovii la PestaTrenulă m ixta: 5 ore 10 min. dimi * Trenulă accel.; 2 6re 45 min. după am. Trenulă de persone : 7 ore 43 min. 011* Wa.

2. Dela Braşovu la Bucuresci:Trenulă accel.: 5 ore 15 minute di

iatăîn-

Trenulă mixtü: 11 őre înainte de au40

Trenulü acoel. : 2 őre 19 min. după,■ţiu- ice aţi3. Dela Braşovâ la Zêrnesci:

Trenulü mixtü : 9 óre 5 min. diminé Trenulü mixtü : 4 óre 55 min. după í

Dela Braşovd la Ch.-Oşorheiu.Trenulü de persóne : 5 óre 46 min. d iír" ' Trenulü mixtö : 8 óre 50 miunte a. n* Trenulü mixtü- Q ’ min. după ftin*

mm*lét}!.am»

ţa.am.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.í