metale grele si nitrati

7/30/2019 Metale Grele Si Nitrati

1/30

C..lr^ (1985) - identification ot fay111*9Yttt products lrom CAPTTOLUL 3p'*tit* Oil Chemists Society' 62:1252-1260'r 1\inertoatr \ru vuvurrJrr vve'--r y of autociaved ciret at. {1983) - Long-term wholesomenes: :1o..^-*^.r }rr.' l?4{)lirradiated Pork in r:ats' ;fi1":ffi;';;;?;;;'i i" '-* pubrique (Rapport N' i7401 MET'ALE $T NEIWETALE CU POTENTIAL TOXIC73. Vajdi M', Merrittoor-k fat. -Tournal of the'74. vart Logten M'J' t01).

75" Varwt(t M'ts' et at' {i986} - l-ack of clastogenic effects of inadiated glucose tusomatic and gernt ceils of rnice" Mutation reseatch' 169: 55-59'7tt" I/eyster A. et sl-rrrzj --1tr" erariication oiiup.-ot*u iu pork and beef carcases

byirradiation. Itadtatron pilysics an'-i, ciremistry '"9: 7 69:173 '77. vrttt sonrrtwg t" (ire4) - Flee-radicar ,"uii;on, of carbohydrates as studied b*';radi:rtion techniques. ..J*"* in carbohydral" .h.rniroy and biochemistsy ' 37:7 -71 '

78. witls E.il. (lssi') lt;;it;; ':fin"c;aiea tu;:?;t-1-t*he' Centre federal de recherche7;: *:,',i,:,:Ytt:"#''u'l;tiltltl'),gr"iicitv or e?**u,',Tuliated oxvgenated antjcieoxygenated,uiut,*,','of'2-.l.oxyD.riboseinS"almonellatyphirnwium.Mutatiolrresearch, g0: 385'8{)",gegotaH.(xgss)-SuitabilityofDukatstrawbeniesforstudyingeffectsonshelflifeof irr-acliaric,r, .r,nrurluruiiir1,'.oia ,torog"" zJtr"irtift fur trebensrnittel-untersuchungenund -Forscirung, 18?: 111-i 14'

r

t\

3.1. PLUMtsULDin punct de vedere nutrifional, metalele ce se gdsesc in produselealimentare se pot impdrli in doud categorii:- metale cu rol fiziologic bine deterrninat - numite esenfiale saubiometale. Lipsa sau insuficienia lor din alimentalia omului, determinddupd o anumitd perioad5 de timp deregldri ale proceselor rnetabolice 9iaparrlia unor boli carenfiale. in aceastS categorie sunt incluse urmitoarelemetale: sodiul, potasiul, calciul, magneziul, fieruI, cuprul, manganul,molibdenul, cobaitul, seleniul.- metale care nu sunt necesare vielii, numite neesenfiale. in aceastd

categorie intrd: plumbul, mercurul, staniul, argintul, nichelul, cromul.Cdnd cantitdfile ingerate zilnic din aceste metale sunt mai mici decdtposibilitdfile norrnale de eliminare prin urin6, sucuri digestive, bil6, ele secomport6 ca nigte impurificatori chimici care traverseazd organismul umanfbrd a produce perturbdri biochimice importante. Pentru ambele categoriide metale, ?nsi, cregterea concentratiei tn alimente peste anumite niveluri,poate exercita efecte nocive asupra consumatorilor unor astfel de produse.Din punct de vedere chimic, in categoria "metalelor grele" intrdaproape 40 metale avdnd densitatea mai mare de 5. in acestd categoriesunt cuprinse metalele cele mai toxice. Toxicitatea metalelor grele esterezultatul legdrii lor de sistemele enzimatice importante din celula animal[sau de anumite componente ale membranei celulare. Metalele cu potenlialtoxic ajung in alimente pe cdi multiple: odat6 cu materiile prime; in urmahatamentelor aplicate in agricultur[; in timpul prelucrdrii, depozitdrii gihansportului; din materialele auxiliare; din apa folosit[ in proceseletehnologice.

Toxicitatea metalelor grele gi efectele asupra organismuluiGravitatea asupra efectului toxic depinde de natura, cantitatea gi deforma chimicS sub care se gf,segte metalul in produsul alimentar, deponderea pe eare alirnentul contaminat o define in structura mbniurilor, derezistenla orgilnisrnului, de efectul sinergic sau antagonic al altor\,IIi


2/30

din dieta influenleazd de asemenea toxicitatea metalelor grele. Oproprietate importantd, care hotlrdqte gadul de toxicitate pentru organisirieste solubilitatea metalelor gi a compuqilor rnetalici. De exemplu, sister,r;-lnervos e$te un lesut bogat in grdsimi qi din aceastd cauzd substantele carese ilizolvd u$or in grdsimi vor afecta prioritar acest sistem. in acest sct'rsunt toxice mercuml, plumbul etc. Unele substanle p[trund in organisr: rrse depoziteazd in cantitate importantd ?n diferite tesuturi. Acestea p*trbrnAne multS vreme in organism, iar prin aparifia unor boli, pot {teliminate in sdnge din fesuturile de depozitare qi astfel sd apariimanifestdrile dupi o perioad[ de latenf5.Unele metale incep sd-gi exercite acliunea lor dbun6toare abia dtlpice s-au acurnulat ?n organism intr-o cantitate suficientd. Un alt mod Ceacfiune al metalelol toxice este acela c6, acliondnd mereu pe aceleagifesuturi, la un moment dat, acestea devin foarte sensibile, qi pdtrundereachiar a unei doze foarte mici de substantd toxic6 declangeazd proeesul deintoxicatie. Toti ionii metalici care se gdsesc in exces in circulatie inorganism qi nu sunt repede elirninali sunt toxici, toxicitate ce depinde inprimul r6nd de metalul insuqi. Ionii metalici in exces deregleazd echilibr-ulelectrolitic al organismului, aclioneazd asupla unor lesufuri 9i olgane"afecteazd sistemul nervos central sau interfereazd anumite proceseenzirnatice.

Prezenfa metalelor grele in produsele alimentareFolosirea metodelor moderne de determinare a metalelor toxice, apermis clecelarea acestora in majoritatea produselor alimentare, stabilindu-se o strdnsd corelalie intre poluarea mediului 9i prezenla metalelor grele inalimente.in produsele alimentare de origine vegetald, contaminarea acestolacu metale grele se reahzeazd din sol sau din atmosferd" Solul contribuie cuatAt mai mult la imbogb.tirea produselor alimentare vegetale cu metale(toxice) greie cu cAt culturile sunt irigate cu ape reziduale de la diferiteintreprinderi, sau cdnd solul este arnendat cu eenuqd nocivd obfinut[ de lacentralcle electrice care funcfioneaz/a pe bazd de cbrbune pulverizat. Castfel cle cenugd face s6 creasc5 confinutul de cupru in eartof, confinuftil dr:mercur invatzl, morcovi, cartofi 9i tornate, pe cei de nichel in toinate' nrrcel cle antimoniu in varzd, ceapl 5i cartofi, pe cel de seleniu in toal''-'ve setaiele.in cereale, mai mulli autori au pus in evidcn{a prezenta inercr,tult',,piunibulLri gi cadmiului. S-a stabilit cd nivelul concentrafiei de Inel.rii'

grele a .dePins inipdustnale'rJ,* apropielea cle autostldzi gi de zonele

Frin preluerarea tehnologic5, in sper:ial prin decorticareacerealelor, se reduce 70 9/o din cr:ntinutril de plurnb, 50 % din mercur, 10 -20 % din cadmiu. Prezenla metalelor grele a fost pus[ in eviden][ infucte gi legume, ca urnare a absorb{iei din sol datoritd atmosferei poluategi a instalaliilor tehnologice"Plumbul, cuprul, zincul gi cadmiul au fost detenninate in piureurilede mere, pere gi sucurile de fructe. Hrdnirea animalelor cu furajeincriminate cu metale grele conduce la acumularea acestora in carnea qiorganele animalelor care pot fi consumate de cdtre om.

3. 1. l.httoxicalii cu plumbPiumbul este un element foarte rdspindit in naturd, sub form6 degalend, ceruzid, anglezid, etc. in prezent datorit6 poludrii generale,plumbul se gdseqte pretutindeni (aer, ap6, sol), chiar qi in aerul qi zdpadade la poli . Proprietdfile biochimice generale pot f,r descrise prin doudmecanisme debaz6:- datoritb solubilitifii foarte scdzute a Pb(II), compugii acestuiaprezintd o foarte mare afinitate pentru fosfafii celulari gi gruparile tiol;- metabolismul Pb este similar metabolismului calciului in ceea cepriveqte depunerea gi rnobilizarea din oase.Pdtrunde in organism are loc pe cale digestivd, respiratorie saucutanatd. Din apd gi alimente se absoarbe 3-10 o/o, iar prin pulmon 40-50%. Acumularea are loc c0nd se depdgegte potenlialul de eliminare.Particulele de plumb pdtrunse in sdnge pot fi fagocitate gi rdspdndite in totorganismul. Plumbul pdtrunde lent in organism, distribuindu-se in oase(40-50 To), ficat (22 %), rinichi (11 o/o), etc.P[trunderea pe cale respiratorie este mai periculoasd intrucdtplumbul ajunge direct in sdnge, neelirninAndu-se prin fecale.Dupi administrare parenterald direct in sisternul circulator,plumbul se fixeazd in ficat, splind gi mdduva oasosA, in concentralii desfulde ridicate. Stocat sub forma fosfalilor la nivelul scheletului, in condifiileDnei activitdli metabolice crescute sau de hipofosfatemie, se poate rcalizao mobilizare a Pb din oase, intoxica{ia clr plumb putAndu-se suprapuneafecliunii ini{iale.Dozeie toxice leiaie sunt ineii iiiscutr;ie ;l ,latr"dzd c;antitativ dincauza faetorilor eoinplec$i, LJoaelr: tr.rricc lrtiil,: sr;ri'r fi-r,l'm5 de zaharat rJeplumb pentr"u


3/30

gdini. Sub orice formd s-ar gisi plumbul, tineretul animal gi animalelegestante sunt mai sensibile. La offi, doza ietal6 este apreciatS ]iraproximativ 0,6 g acetat de plumb gi 20-50 g carbonat bazic de piuinl.Doza de 0,15 g acetat de plumb este consideratd toxicd, producfi.ncvdrsdturi, colici violente, diaree cu fecale negre gi chiar colaps. I-ocalplumbul este astringent, iritant qi caustic. In general, toxicitatea ionului dr":plumb se exercitd prin inhibarea enzimelor celulare, fixarea p{lcomponenta proteic[ a grupdrii sulfhidril, afectarea membranei hernatiilor.reducerea transporfuiui de oxigen de cdhe hematii, fulburdri funcfionale iiinervii periferici, tulburdri in dezvoltarea osoas6, encefalopatie safurnianhcu convulsii. Totodatd plumbul produce endarterite, prin afectarea tuniciiinterne a vaselor sanguine gi constricfie vasculard.Ionii de plumb se fixeazd odat[ cu ionii de calciu in oase"produc6nd tulburIri plastice gi funclionale ale mdduvei hematoforrnatoar:e,din care cauzd hematiile prezintd o punctalie bazofild (formd de regenerare"degenerativd").Modif,rcdrile sanguine se manifestb pentru inceput prin policitemietranzitorie datoritd excitdrii mSduvei hematopoietice 9i apoi prin anemiedatoritd lezbrii hematiilor din cauza aderenlei particulelor de piuinb. Infieat plumbul produce tuibur6ri in funclia cromogend, cauzd a anerniei giapariliei porfirinelor. in sistemui nervos se produc encefaiopatii sarurnicesau leziuni periferiee, ca degenerescenla nervului recurent sau a altor nerviperiferici, apoi sclezord pulomnard, nefritd cronic[, hipertrofie cardiacii.Tetraetilul gi tetrametilul de plumb produc leziuni capilare lanivelul circulafiei cerebrale, cu encefalopatie edematoasd gi hemoragic6.Simptornatoiogia debuteazS la o plumbemie de 0,09-0,3 mg la 100rnl. Pentru inceput semnele clinice sunt reduse ca numdr gi intensitate,apoi devin mai evidente gi se inmullesc agravAndu-se progresiv.

Forma acutd se intAlneqte mai frecvent la rumegdtoare.Intoxicaliacu Pb ocupd un 1oc debazd in fErile cu tradilie in cregterea bovinelor undepierderile sunt destul de importante. Principaiele cauze ale intoxicaiiiior cuplumb sunt reprezentate de emanafiile rezultate din activitatea fabricilorde acumutratoare, de la turnitorii, gazele de egapament, folosirea acestuiain vopsirea diferitelor utilaje, pSgunatul sau consumul furajelor care provindin zonele intreprinderilol industriale, a autostrizilor cu circulalie intens6,deversarea apelor de epurare, stocarea apei in recipienli care au instrucfura lor acest element.Taurinele au o sensibilitate particulard la intoxicalia cu piutnb,aceasta datordndu-se formdrii in rumen a acetatului de plumb solubil, deci

intoxicafiilor se semnaleazd la tineretul sub un &il, particularitdliexplicabile prin urmdtorii factori:- particularitdfi ale fiziologiei digestive, absorblia este mult superioard faidde adulte;- factorii metabolici care fac sr fixeze plumbul in fesutul osos de cregtere;- factori comportamentali tradugi prin tendinia vifeilor gi a tineretului ingeneral de a linge obiectele din jur.Pdtrunderea in organismul bovinelor a pb se poate reali za pe caledigestivd, respiratorie sau cutanatd. Semnele clinice ia aceastd specie potapare in primele 2 ore sau dup[ 6-10 zile de la p[frunderea toxicului inorganism: inapetenfa, stare de somnolenfd, privire pierdutd cu ochilucitori, cecitate, rdcirea extremitdlilor, salivafii, colici, meteorizalii sautimpanism, gemete, coprostazd, rareori diaree cu fecale negre gi fetide,sensibilitate abdominald mare, tremurdturi general iiate, acceseepileptiforme $i rabiforme, transpirafie, scrdgniri din dinfi,hiperexcitabilitate, oligurie, albuminurie, cilindrurie, tulburdri locomotorii,impunsul cu capul a diverselor obstacole.

Forma cronicd este cea mai des int6lnit6 gi se manifestd prin semneprea pu{in evidente pentru inceput, caracterizate prin sldbire progresivdpdnd la casexie. Printre semnele clinice mai evidente se pot semnalastomatita ulceroasd, prurit intens, dermatite pustulare, alopecie, catarbranhial, accese astmatiforme.3.1.2. Efectele plumbului asupra sdttdtdlii omuluiDatoritd faptului cd Pb nu are nici o funcfie demonstratd inorganism este considerat ca element cu toxicitate evidentd, caracterizdndu-se esenfial prin capacitatea mare de legare pentru diferite proteine qi sdruriorganice (citrafi,ascorbati). odatd intrat in organism, plumbul este relinut

de cortexul renal gi ficat, dupd care este depozitat in oase sub formd defosfafi. concentralia Pb in sdnge variazd foarte mult in funclie de gradulde expunere. Circulalia gi retenfia Pb in organism este modificat[ deprezenfa unor ioni (Ca, Fe), s5ruri (ioduri, fosfali, bicarbonafi), hormonulparatiroidian, vitamina D. Ca idee generald, plumbul in organisrn estedependent in mare m[surd de metabolismul caiciului .Acliunea toxicd a Pb incepe la concentrafii destul de mici,desfdgurdndu-se prirr mecanisme fiziopatologice de blocare a unor funcfiienzimatice gi a radicalilor -SH.SSrurile de Pb la nivelul stomacului sunt in parte solubllizate desucul gastric, insf, absorbtria este de numai 10 % din cantitatea ingeratS.I


4/30

apofi de numai I mglzi poate detetmina tulbur6ri generale. La inceputmanifestdrile sunt necaracteristice, iar dacd aporful se menline tulburdrilese accentueazS, provoc6nd o intoxicafie cronicd, acutd sau subacutd cu Pbpe cale digestivd. Totuqi, Pb se caracterizeazd printr-un efect cumulativ.Intoxicalia cronic[ cu Pb este cunoscutd inc6 din antichitate qi seeviden!iazd prin:- dunga lui Burton de culoare aibastru-gr"i la margiriea gingiilor (sulfura dePb);- obosealS accentuatd, colici, vdrsEfuri;- f'afa palidd, anemie, aparitia unor hematii cr.r granulalii bazofrle;- tulburdri nervoase, cefulee, iritabilitate care alteme azd cu apatie ;- tulburdri renale, nefropatie cronic[, ca;exie, explralie fetid6.Au inai fost inregistrate tulburiri de dezvoltare intelectuald,tulburbri nervoase la care se mai poate adbuga encefalopatie, neuropatiiperiferice care antreneazd grave paralizii motorii" Piumbul acftoneazianegativ asupra fertilitSgii, sisicrnului ettdocrin, miocadrului 9imecanismelor de apdrare imunologicd.

Agadar, organismul posedd mecanisme siabe de ap[rare iarutllizarea agenlilor chelatori (EDTA, DTPA) este ef,tcientd numai dacd seintervine rapid dupd intoxicare.

gazele cle egapament ill* a:apinrl*'r- suni l*.spirr.d.ite i$ su"r, i;:r iili(r rirrr Fttlrnis se depoziteazdp* o adAnciilior iie ci:e.3[J n]'Je 1a g*s*,le.Solui de pe marginea goseletror poate eoniino Pb de la 30 p6na ia20A0 pglg. Nivelul nafurai de Pb in sol a fbst estirnat la cca. 2A ptglgpentru o adAncime de ?0 cm, unde compozilia elernentar[ a materialelorsolului derivd din scoarfa pdmdntului, fbrb influenla atrnosfbrei (Elias.1985). Plurnbul conlinut de praful strdzilor constituie o sursd de expunereimportantd pentru copii.Concentrafii mari de Pb in praf au fost sirnilare pentm zoneleurbane gi rurale (ll2-114 mglkg), dar de 4 ori mai ridicate in locurile dejoacd ale copiilor gi chiar de 20 ori rnai mult in qcolile cu localizare ia 1km fap de sursa de Pb.

Plumbul in apele naturale. Nivelurile ridicate de Pb in apdprovin cu precddere din sursele industriale. in apb Pb se gdsegte sub formdde particule care, peste o anumitd perioad[ vor sedimenta. In oceanenivelul nafural al Pb s-a estimat a fi de 0,02 pgll la addncimea de 2000-4000 m, fatd de o concentralie de 0,07 ltgllla suprafatd.

Expunerea omului la Pb din mediul inconjuritorPrezenla plumbului in aer, sol gi ap[ contarnineazd alimentele qibduturile, elemente ce contribuie la aportul de Pb in consumul uman.Alimentele conservate influenfeazd ingestia de Pb la care se maipoate adduga inhalarea de praf gi chiar mdinile murdare, aspecteimportante pentru unele categorii de virstd cum ar fi copiii.3.1.4. Contaminare& cu Pb prin dietdExpunerea la Pb din laptele matern. Ingestia Pb la sugari

depinde de concentrafia Pb in laptele matern dacd copiii sunt hranifi ia sdnsau de conc.Fb in apd dac[ se folosegte laptele praf reconstituit. Intr-unstudiu efectuat in Suedia pe probe de lapte matern recoltate la 3 9i 6 lunidupd naqtere nivelul mediu al conc. de Pb a fost de 2 p"g/Kg cu limitecuprinse intre 0,5 gi 9,0 pglkg (Larsson gi col. 198i). Ingestia saptdmdnaldde Pb la sugarii de 3 luni s-a calculat a fi de cca. 1,9 pglkg in cazul cAndp8nd la aceastd vdrstd s-a consumat numai lapte matern" Studiiaserndn[toare au mai fost efectuate de Rockvray gi col. (1984) in careconcentralia Pb in lapte a fost g5sit5 iu rnedie de 2,8 prgil. In general, nu aufost gdsite diferenle semnificative intre conlinutul iaptelui matern in Pb laprobeie de 3 pi 6 luni. F"{ameie au fost clasificate ca rezidente urbane sau

Retenfia Pb este influenlatb de sdruri organiceiianfi: ascorbali, citrati, fosfaJi.Alcoolul mdrer;te toxicitatea Pb, iar bduturilemiiloace neadecvate pot confine concentratii rnariintoxicaliile de acest gen fiind de iip cronic.

ce acfioneazd qi catari obfinute prinde Pb (40 mg/l),

3.1.3. Prezenla plunrbwlui ttt mediul tnconiurdtorPlumhul in aer.Frezenla piumbului in aer iitfluenleazdcontaminarea prin inhalarea directd a particulelor ce conlin Pb dar qiingestia Pb depus pe diferite suprafefe. Concentrafia Pb ?n aet variazd de la""u.0,0001 pgl*'-iu zonele indepdrtate de oraqe la 5 pgims in oraqe cucirculatie intensb (Elias, 1989).Concentratii mai mari au fost ilregistrate in zona parcdrilor demagini dar gi in interiorul autovehiculelor (Chamberlain qi col. 1987).Plumbul din aer in proporlie de cca.gAo/o tezultd din ardereacombustibiluiui la care se adaugd ptezen\a tetraetilului de Pb in benzine.

Plumbul in sol gi praf. Piunibul in atmosferd este mentinut lasuprafala solului, cdliva centimetri mai sus de sol atunci cind este legat deI


5/30

6itaie, dar nu s-a stabilit nici o coreialie inire ni"eli;1 Ftr din iarltfl $i lOc':',de rezieientd"Coneentra{ii rid:iq:e're,:lir P'rr i:i lag"to-:i* rirliilirl'l1 l'; tl.:si' seulfl3i;''r.l:e'Malaiezia unde prohele de inilfe dill mr:diile ui'"i:ilnn ,rr.i rr-rn{ii,il:1' 25 ugll i.,in Foston, R"abinowitz gi ccll, {1985i pe ufi strrij.lu i::.1 i ti ina;ne e'. '.[s!t .rnedie de 17 pg/i. Aeeste con*entlagii nu difbrS ioarie r*liil de laptr:i'r prlrunde media confinutului in Fb a fcst de 23 I'g11.Alte studii au rJenl*ri$tral cS iltan-t,]i'-: i.:;rrc tr[iesc':u zcr'le ''circulafie intens6 cutnuleazE in meclie 24 prg'1 llh. fat5 ds cele eare locriies'in zone rurale la care media con{inutulur ir Fi: '*st{: rir i5 pgll' Ir4onre 9:col" (1982) au gdsit o corelalie intre Flr iiiri uiiig,i:ie n:anrei Si Fb dirr lapteh:matem, aCeSta din urm6 r:*nXi.nlin,l eca. : : r{'} rli.r n;lriceritrafia Pb de lsnivelul sflngelui" Aereeagi ;:.tttcrj ..1":nio'r,.,li.t"i i.':i c,ii i:ittlill L'b dirr ir-lptelrmatern este corespunz$tcr niveiuiuti din p,-:.,:"'.LaBtele ctre vaE4 aie i'l irlcclier ';1e 7 ;-i;g I'lr'ii r'r'r lLll'ttn cupririse ?r-r'frr-1,0 qi 3,3 pLgfi qionss;'rt, I -'?'') 1-?1'*q,. ,i'al'I :. L:.:"1 :' irr nr:''iie r 'i'i'fa16 de laptele d*gresat eare t:i.}n{ins ,i 1iS'i {iiurx-i'',il l; l*i..1?S5}'

Flumbu[ in atirmentegt {:&!?5*l'r L ]lt:Conservele eonsiituie r; srtl'sii rnajclA r.i* Fb itr altruentaiie'pru'aceea cd asizii alirnentani pot ,Jizclva I't) ctin iipifurtl" Comprar0err"!niv'eluriie Pb din conserve si fr:LyJteis pft)a$pet* si;* uhiar v*getale, Jorher':.gi Sloorach (19?9) au g6sit de 6-28 cri rnai nrule P"n 'i;-r conserve cl"ecfft irrcelelalte alirnente. Bache 6i Lisk {1985) au 'rrr6surat concentra}ia Pb insucul de portocale din conservele desehise gi nienliriute la frigider pina iaJ zrle, constatAnd cd nivelurile au crescut de cca^ 5 oiiIngestia Plumberlui pnin alimente la adtltr{iNivelurile de ingestie a Fb in unele firi sunt diferite. Astfei in SUAla populalia cuprinsd intre 25-30 ani ferneile ingerb zilnic cca.30 pg iarUarbaiii cca. 4i pg (Peunington, 1983). in Canada, la v6rstS comparativdfemeile inger[ zilnic cca. 95 pg fa{d de bdrbali cu cca.i30 pg, iar la v6rstacuprinsd intre a0 9i 65 ani ferneile inger[ cca.90 pg Fb iar bd.rba]ii cca'll5pg 6ff,pa2). in suedia cifrele sunt mult mai mici, faiS de ltalia la caretJoir*"t prin ingestie medie zilnicd este de cca.450 pg iar in India ajungela 550 pg (aua"iia qi col.,1983, Fachetti gi col., 1982, Jathar 9i cn:1. 198l).Aceste cantitdli ingerate zilnlc srmt rnult intluenltte de cantitateade apd consumatd zilnic la care se adaugli foloslrca in unele situatril a

fevilor de Pb ca, concfulcte aductoare.

Expunerea Ea Fb din imhala$ilExpunerea la Pb atrnosferic prin inhalalii este relativ mic5 gim6soar6. cca. 0,3 pglmt. Flumbul inhalat este reiimrt atdt dupd ingestie darsi prin inhalare, cantitati apreciate Ia: 3 ,Sglzi pentr-u eopiii de 2 aniiinialeaua 70mt terlzi) qi 0,6 pg/zi pentn-r adulfi, acegtia inhalAnd 2"0 mlaerlzi. in zonele ruratre unde concentrafia Pb ?n aer este de cca' 0,05 pg/m3: 0,3 ytglzilacopiii de 2 ani pi 0,6 pglzi la adulfi.King (197i) apreeiaz[ c[ aerul inha].at contril:uie cu 2,9 pf,nd la5,7ohPb din ingestia total5 la copiii intre l2 9i 35 luni.

Expunerea la Fb prin prafFlumbul din praf, constituie o sursd sare are probabil o sernnificatiemai mare pentru copii. Ingerarea de cltre copii poate apale ca lez'ultat alcontamindrii mAinilor (Duggan, 1983).tn zonele cu o contaminare mare in Pb, curn ar fi cele industrialedin vecin[tatea lor qi cenhul oraqelor, eantitatea Pb in sdngele copiilorgi/sau aduifilor a fost mai mare decdt in zonele mai pulin contarninate'

Roels qi col. (1980) au observat c6 nivelul Pb pe mtinile copiilor afost rnult mai mare cu cdt se apropiau de sursa de Pb, 436 pglm6inilebdielilor qi 244 pg pe cele ale fetelor in timp ce pentru mecliul mral s-augasii tZ p,dm1rrri bai.ptror gi 11 prg la cea a fetelor. Fafl de aspecteleenumerate se poate aprecia cd o eontribufie eantitativd substanfialh estereprezentatd de sursa de Pb de pe miini comparativ cu iniralarea care estenesubstantial[.Media geometrica pentru Pb din sol s-a apreciat a fi de 240 mglkg,in praful strdzii de 690 mglkg gi peltru diferite tipuri de praf din casd cca'1000 rrrg/kg (Bmnekreef gi coi', 1981).Nlu.t.,t Pb ?n sol s-a calculat a fi cuprins intre 100 9i 600 mglkgceea ce face sd duc[ la o creqtere semnificativd a Pb din sAnge pAnd la cca'6 pgll00 ml. Duggan gi col. (1980) au g6sit o relafie similard intre Pb dins6n[ele copiilor fi-concentralia Pb in praf sau sol. Creqterea Pb in S0ngeasociatd cu creqtereu .on""nirufiei de FU in praf 9i sol variazd de la cca'1pdni la 10 pg ltOO mt gi 1000 mglkg,.r, o t,uloute medie de cca. 5 pgl100ml sau 1000 mg/kg).Walter qi "tf. (1980) au studiat factorii de risc specifici vdrsteipentru absorbfia de plumb. intre I gi 9 ani cel mai mare pericol pentnrprezentra Pb ?n sange este Pb din aer. Praful de cas[ influenfeazasemnificativ Pb din #ng", in special la copiiimai mici de 2 ani. Plumbuldin soi constituie o ruti6 semnificativd de expunere la Pb pentru coplll)


6/30

intre 2 +i 7 ani. Praful i-ngerat zilnic de copii variazdin funcfie d* activitdtri"frecvenfa sp[lflrii mAinilor gi eantitatea de praf din locurile de joaed.Expunerea la plurnb prin apa de bEutin mod normal apa de robinet conline mai pufin de i0 pgll dar s**u.constatat cono. mari in zonele cu fevi de plumb. Contribu$ia apei derobinet la ingestia totatr[ a Fb depinde de :- cantitatea ds Fb in aPa de robinet ;- cantitatea de apb eonsumat[;- transferul Pb krke alirnent gi ap5 ?n timpr.rtr gbtirii (Ehss, ip8fi)"Cantitatea de ap$ consumata de copiii de I pSnS la 3 ani a flrsl de

0,5 l/zi iar la aduigi de i l/zi" Copiii sugari hr6nifi eu lapte praf rc*';nsritr"titconsumd cca. 0,15 llzi sau mai rnulttr ap5 fierhinte' Acesta sste dri ilscpentru ingestia de Fb dae[ apa este luatf, ciin robinete cu ap5 fiert';'nte fnzonele cu apa eu Fb elizelvat (Do*, 1982)" In Canada, consumul total eiir:ie:de ap6 este nie aea. ?6CI ixnl pentr"u copiii de 0 p&nd la 6 ani 6i x 14t) nelpentnr cei de 6 p6n6 ia 18 ani C{F, lqEZ)

Folosind Fb nadioaetiv?o3Pb

, Moore (1979) au aratat c ere$ter-e :,Fb radioactiv elin apa fiarffi, ?n timpul fierberii rnorcovilor r':;;i r'n'rr cpastetor ffiinoase. lv[ici caneit$i de Fb s-au otrseryat ryi ia more*vii sa.Tifi s-au fiert cu o cantitate oresc$m de sare. Pe rn5surfl ee aregte dura{* frerb*riivegetalelor creqte pi coneentrafia de Pb. Lihle (1981), folersinq'l pbraiioastiv a gesit o ahsorbfie a acestuia de cStre legunee qi crez i"ntre 3 ryi79 % in timpul fierbeni in apl ce eonlinea i00 plgil. Lt:g,uine]e rxrsuprafaid $lale {ex.varaa) ahsorb sr eantitate Rrare de Pb eleei.t i:eie ausuprafbid rnicii.- uttlu qi col. (19s0) apreciaza ingestia de Fb avanci ea surs6legumele fierte ln apd cu 100 pg/l ca fiind euprinsd intre 36 9i 9tr prglzi'fiiira influenfatl de duritatea apei, sflrurile confinute de aph 9i n;irimeapor!iei.

3.1.5.Expune,"e&cansaunatoruluilaaltesursedepfwm{lCa qi component al vopselelor, Plumbul a fost responsabii' de oserie ?ntreag6 de intoxicalii tra copii. carbonatul bazic de Fb a iost foicsi.tin numeroase zone ale iumii ca vopsea aiba atdt pentru exterior ciar 9ioentru interiorul caselor.^ ln antirnite vopsele, Pb poate sonstitui 5-4& % din panca frllalSsolidE uscat6.Vcps*a.ta poate forma pete ce pot fi ingerate eie eopii'Expunerea copiilbr este 9i mai rnare la cei cu manifestdri de prcd sau in

i ,IIi

aceste aspecte sunt fdri care interzic foiosirea ',,opselelor cu Pb cum ar fi ingermania, Franfa, Suedia g.a.Acizii din produsele aLirnentare sau c'[in b[unrri pot dizolvaplurnbul" Trebuie avut ?n obselvalie deosebitE gi ernailill vaselor saurecipientele din lut, care uneori pot conline cantitdfi apreciabile de plurnb.De multd vrelne Pb a fcist foiasit ?n prepararea unor cosmetice, inspecial pentru vopselele de pbr, pudre gi maethiaje pentru ochi. Acetatul dePb a fost folosit la innegrirea pdrului. Alte surse cle Pb pentru copii pot fireprezentate de coperfile revistelor cclorate strdlucitor, anumite "medica-rnente" pebazd, de plante.Un numdr de 43 cazari de intoxicalii cu Pb s-au semnalat inIsrael, datoritS contamindrii fdinii cu Pb (Eisnberg, 1985). Fdina proaspdtmicinatd confine Pb. Morile de piatr[ din anumite sate au dus la cregtereaconcentraliei ?n Pb de aproximativ 33 ori.

3"1"6. Experti7a a'liweilte{or de origine arcinssldCarnea rezultatd din sacrificEri de necesitate va fi datb in consumdezosat[ qi doar dacd corespuirde organoleptic ai bacteriologic, iarcontinuful in plumb se afld sub 1 rng/kg" Capul gi organele se confiscd givor fi prelucrate tehnic, nurnai atunci e&nd exist[ posibilitatea amesteculuipentru diluarea cu alte confiscate lipsite de plurnb.3. l. 7. Mdsuri profilacticeEste necesar a se cunoagte conlinufui ?n pluinb al pdmdntului 9ipdgunii intrucdt se pot inregistra cazuri de intoxicalii cronice, atdt priningerarea de cf,tre animale a particuleior de pdmtnt cdt 9i a plantelorpdgunate, la cale cregte confinutul de plumb.P6gunea, finefea sau plantele f,rrajere cultivate in jurul uzinelor saufabricilor care folosesc plumbul in procesul de fabricafie, pot fi toxice princonlinutul ridicat de piumb provenit di1 precipitarea vaporilor de plumb.Se va evita pdqunatul in jurul minelor de plumb, pe pd;uni cu resfuri deambalaje, acumulatoare, alice etc.O alti sursd de contaminare a apei cu plumb qi a alimentelor oconstituie vasele de fier, cupi1r, olel , etc., spoite cu cositor plumbifer.Totodatd plumbui poate contamina alimentele gi prin folosirea frauduloasda unor sdruri de plumb, i1 special pentrii obfinerea unui colorit pi6cut.Astfel, carbonatul bazic de plumb se folosegte pentru albirea 9i creqtereadensitd"fii ftinei, cromatul de plumb (de culoare galbenb) pentruimbunatalirea coloritului ultului, oxidul de plumb pentru imbundtdlireade ardei'

l

lrlI

Ltili

iI

I

ltr{i


7/30

Pentru evitarea intoxicaliei cu ph"rmb a animaleior care suntaddpate in ape naturale de suprafali este ilecesar sE se cunoascd din timpdacd in . aceastb ap[ se varsd ape reziclu.ale rie la diferite instalaliliindustriale in care este prezent plumbur. se vor iua mdsuri ca animalele ianu aibl posibilitatea de a linge diverse obiecte vopsite cu substange careconfin plumb, s:L ling6 de pe p6r sau piele unguentele medicamen[oase.La animaiele care sunt pilorunate ?n aprcpierea autostl6eilol, prinintermediul planfetror fi.;rajere acuntulatoare de piilmb, e*nfinutul rie plnrntr?n ficat cregte de 20 de ori ,gi'Je 3--4 ori in eamL gi lapte la bcvine.

3.2. &{KR{lt-,R{iL

Surse datorate activitifii umane.prin activitdlile miniere se aproxryteazlo producere de cca. 10000tlan, aceastd cantitate variind considerabil de la ,n un la arful i" r"".ri. a.valoarea comerciald a metalelor.

Polu.area clr merr:ur se poa.te reaiiza atfi.t Blrin fcrrma sa annrganieileat gi prin fbri*n i:rgienic$., metj.irnercurui. in fo,-rua anr:rganiep I{g ie aft;'in trei stEri *ie r-,xi,lar,.:: FXg,, {lrietalic); Figr"- (rneiuro_s) Si Hg-.(rnercuric).Sf.,i.!"ile rne{"cl;i{):j ti lncrcr;ric pot re;rliza iluinerogi eornpr;;i c}rimieianorganici satl organici, unii fiind utiiiza{i irr indusirie gi agriculfurd.Fon:leie orgalr,i*e suiri ;r,.;ie iil '":are Ftrg este iegat covalerit de un aii:rn ctreearbon niargina.l. T'effineilul de nietilmercur se t"clcsegte pentr,r c*rnp.rlgiimonometilffrereur. ill e*teva sifuafii identitatea er"aet5 a accstorcomponenfi nu esfe cunosr:ut6, cu exceplia cationuini melilrnereur,cF{ul{g*, asociat ile cu un sr;npler anitln, *um ar fi cex de elor, fie cu ornoleculd mare {prot*ine, eie .) eu sarcind negativii sau pr:zitivr.cu pri,aire la iircprictltile fizioe gi cirimice, Hg elerirentar are ofoarte mare putere de v;iporizare gi de aeeea, ?r: atrnosferd saturat6 la 20.,cconcentralia sa este de 200 cri mai inare dectt s-ar putea admite in zeineindustriale puternic Foli.lat*.vaporii de F{g sunt mai solubili in piasmd, sange integral gihemoglobini dec0t in ap5 distilatd unde solubilitatea este foarte micd.Din punct de vedere biochirnic, o proprietate importantd este cealegatd de afinitatea ridicath a F{g mercurii gi alkylomercuricelor fatd degrupS.rile sul{hidril.

3.2.1. Surse de contanrinaresursa naturali majord de Hg este reprezentatd prin degajarea dinscoarfa terestrd, emisiile wlcanice gi evaporarea din apele naturale(Lindquist gi col. 1984).se apreciazd c6 sursele nafura.ie se ridicd la27a0-6000 Van (Lindberg qi col. 1987).

Artd sursd importantd este datd de arderea combustibilului fosil,reziduurile din minereurile de metare surfuroase, p.ou.tiu de ciment sircfunil incinerarii. Mercurul este foarte mult foloiit aste;iin;;;;ili;pentru proprietdfile sale fungicide in prevenirea gi combu,.r.u"*ai"r"ifuzariilor, tdciunelui gi altor boli.unii compuqi organici ai mercurului pot fi cumulali de plante prinabsorblia radicurari, cu exceplia unora, care nu pot trece ,,bariera,,{rziologicd de ra nivelul rrdrcinilor. ln mberculii de cartofi, in urmatratamentului cu fungicide organo-mercurice, s-au decelat 0,03 - o,zo pp'nmercur.Toxicitatea fi.rngicidelor organo-mercurice este foarte ridicatd,fiind compugi ugori disociabili. in-generar, d,oza retald. se cuprinde inlimitele 10-15 rnr/kg. greutate corpolald, uiat h o*, ,a, 9i la animale.Organo-mercuricele devin gi mai toxice c6nd se folosesc in amestec cudiverse insecticide (lindan, dierorin, sevin) ce pot fi inharate pe calepulmonard, sub forml de pulberi sau vapori d. *ri.u..o sursa de baza de metilmercur i' mediu este metilarea Hganorganic, de aceea este important a se examina circuitul in naturd al Hganorganic dacd dorim sd se inlereagr originea pi expu'erea umand lametilmercur.un exemplu concludent este oferit de Spania (swdischEnvironmental Protecfion Board, tggo;, fari care asigurd cca. 1400 t/an,ceea ce reprezintd 3y. 90yy din exportur comunitdliiEuropene, emisiilede Hg in atmosferd ?n anui 19g4 fiind dr, 3300 kt;prin incinerareadeqer-rrilor menajere; 900 kg/an din activitdlile induiriale; a00 kg/an dinindustria cu activitate pe clor; 300 kgran din crernatorii; 200 kg dinminerit;_200 kg di'arderea cdrbunelui 9i turbei gi 200 kg din alte surse.Cantitatea globald eliminat5 in atmosferd din sirse are activitdliiYnT.. este de aprox. 2000-3000 t/a' (Lindberg gi col., l9g7; pacyna,rvd | ). tn atmost.era n_epoluatd ca gi in apele naturale concentrafiile iuntaproape de lirnita de detecfie chiar pentrudeterminarea Hg total. Emisiileantropogenice de Hg pot reprezenta surse ale riscului u'el mari toxicitali,chiar dacd sunt relativ reduse in comparafie cu emisiile globale.. ^ contribufia ornului la poruarea atmosferei este ," pu* mai mare inemisfera_ nordic5, iar in Euroia de vest in zoneie cu industrie dezvoltatd.\


8/30

l

1tIltlll

distributie in aer qi apd, sunt cei mai rdspdndili produqi in atmosferd.Solubilitatea Hg metalic in apd nu este suficient de mare pentru a asiguraconcentratii crescute in apa de ploaie. Totugi, cregterea concentrafiei de Hpin unele ape fEr[ surse de poluare a fost explicat[ de Haselrot (lggljlindnd cont de 3 argumente:- Hg eliminat in atmosferd este adus de precipitalii sau depozitat in lacuri;- precipitaliile acide determinI eliminarea Hg natural sau a Hg depozitatin atmosferd;- aciditatea lacurilor induce o schimbare a dinamicii biologice a lacurilor,rezult6nd o redistribuire a Hg in sistemul ecologic.Difuzarea Hg la distanle mari gi poteniialul rol al acidifierii a'devenit factori majori care pot influenta expunerea omului in viitor lametilmercur.

3. 2. 2. BiotransformareaFormele anorganice ale mercurului se pare c[ nu pot fi acumulatein alimente cu exceplia ciupercilor (Minagawa gi cot.,tlSO).ir,r procesele de Liou"u*ulur. acvatic[ trecerea de la formeanorganice la cele metilate reprezintd un aspect de bazd. Metilarea poateavea loc fie in sedimente fie in ape curgdtoare gi oceane. confinutulintestinal al peqtilor c rprinde Hg anorganic metilat (n oa 9i col.J9g6).Mecanismul .sintezei compugilor metilmercurici se cunoagtefoarte bine (wood.gi wang, rggj). Metilarea Hg anorganic implicd ometilare neenzimaticd a Hg mercuric prin compqgii rietilcobalaminei(analogi cu vit. B,r), acegtia fiind produgi ai sintezel bacteriene. Se pare cdgi alte cdi, atdt enzimatice cdt qi neenzimatice, pot juca roluri importante(Beijer qi col.,l98S).Numai metilmercurul este eliminat de microorganisme,pf,trunderea acestuia in lanful alimentar se face prin difuzie ipida 9ilegarea de proteinele viefuitoarelor acvatice, aspecte cercetate pe tonul dinMediterand (Bemhard gi col., I 9g2).Metilmercurul se acumuleazd rapid in aproape toate viefuitoareleacvatice gi atinge concentrafii ridicate in Jesuturiie prgtilo.. Astfei, speciilerrpitoare cum ar fi pbstrdvul qi stiuca din apere .urgitour., to'ul, pegtelesabie gi rechinul in apele oceanelor confin niveluri considerabilecomparativ cu speciile nerdpitoare. Depunerea directd a metilmercuruluipe branhiile pegtilbr b6t gi ingerarea prin alimente ceea ce determind ocre$tere a acumulSrii Hg in organismele cu niveluri trofice scdzute estefavorizatd de pH-ul scdzut (wiener, i9g7; Xun qi campbeil, r9g7).96

DupSHurtberg gi Hasserrot (1gg1) o creqtere cu o unitate de paciditdlii in lacuri determind o maiire * .""rriail-i" rrg "u ".u. -Jrng/Kg greutate la pe9ti.Relafia cauzald. dintre leducerea pH-urui gi cregterea 'iveluluig include ca mecanisme posibile:- schimbdri in dinamica proprietdfilor ;- reducere in biomasa totar' unde se gdsegte majoritatea metilmercu.J(cregterea pegtilor intdrzie iar conc. de Hg .r.fit;"'-'"".""_ scdderea pH_ului favorizeazd, transdrmar*u,*ono*,dimetilmercur, cel din urmd fi il ;;i pufin acumu,uo,,,u tlirercurului- pH-ul scdzut poate dizorva mai -ri;ug oin r.ai*.r, *l"ruilirr,,?n cazul pH-ului,. gr:rte ralia reacfi'or Ie -"rirrr"_i"r*tilare favorizJo cregtere a producliei nete de mer'mercur.(Ranerar $i .;l:;;;6r """"1- concentrafia ionurui surfat in apd determind bioforos,reu ug ono.guni!extinderea metil'rii. o reducere a pH-urui uu ,*au.* .on"*ntruliu ionulsulfit ldsdnd mult Hg-mercuric disponibil pentru *-i'.r-.'Absorbfia" Metilmercurul din aliment" .u[-u- Iabsorbit qi distribuit in.circula1i- .^i"ira. studi'e ;*d:i:i::'#il5lcd vdrsta, irrclusiv stadiur neonatal-nu influenleaza efrci'eirffi;"rfrlgastrointestinale, care de obicei este mar urare de 90 % dinDis tribulia. Meti,ner"urut *i" .disrribuit p*n .ir-#trJtHil;la nivelu, tuhrror lesuturilor in 4 znelu o_,,', daipentru a atrnge nru*t]maxim in creier, t::Ot drlpA o singurd administrare cregre cu f _e zi](Kershaw qi col.198o. Berrin, 1986): ir ;il*p, ,*iirr, conline cc]6Yo din dozd, ceea ce reprezintd 10% din greutatea corpului (oMS, 1976Sunt diferenfe semnificative i'tre specii in ceea ce privegte raportr::l:l.-.'.*ge' Dupd prelungirea admi'istrdrii de rnetilmercur aeest raporrmalm*te este cuprins int'e ] oi o (Evans gi cor., 1977). in geneial, lanimale raportul este scdzut , r,i ra soareci gi 0,06 ra goborani, cu excepfiporcului la care este de 3,3 (Mogoq , 1gg7).Raport'l sange/p'r la om este de cca. I Ia Zsa, cu diferenf,individuale.in mod asemdndtor sunt difere'fe individuale gi in raportul s6ngco'd-sange matern. A-stfer, sdngele di'cord u." o oonr.'tralie mai mare imetilmercur decat sdngere maternar, studii efectuate pe fernei japonezuncle, raportul s-a situat i'tre 0,g gi2,2,cu o medie de i,65 (suzuki gi col.i98l b). sfudii efectuate pe gobolani indicd faptur cd 'rigrare;ransplacentatd a inetilmercurului c5tle fetugi cre$te ajarmant ia sfhrgihrJgestaliei (ohsarva gi coi., rggr: Kerrna'gi coi., iqiio, rggz).

L

'tr

l

j


9/30

Transformiri metabolice. Metilmercurul este convertit in Hsanorganic iar fracfiunea de Hg total in fesuturi ca Hg** depinde de duratiexpunerii la metilmercur gi de timpul trecut de la expunere.Mercurul total prezent ca Hgt'in fluidele gi fesuturile organismuluicelor expugila doze mari zilnice pe o perioad[ de cca. 2 luni a fost de:7o/oin sdnge; 22Yoplasm6,;39% lapte crud;73o/ourind. (Irak-Amin Zaki qi col.,1976).In lesutul hepatic al. celor afectafi mercurul anorganic a fost de 16-40%.La indienii din Canada care au consumat peqte cu metilmercur intimpul sezonului de var5 in fiecare an, Hg anorganic a fost de cca. 5% dinHg total in sdnge qi cca. 20o/o in probele de pdr. (Phelps, 1980).Majoritatea Hg din creier este sub formd anorganicd, Friberg gi col.(1986)

gdsind in lobul occipital cca.80o/o.Proporfia de Hg anorganic identificat[ in tesuturi este influenfatdde mai multe procese curn ar fi ingestia gi eliminarea Hg anorganic dar gi ametilrnercurului precum gi extinderea biotransformdrii. Celulelemacrofage din splind sunt capabile sd converteasc[ metilmercurul ?n Hganorganic (Suda qi Takahashi, 1986).Excrefia. Conversia metilmercurului in forma anorganicd poatereprezenta un pas important in procesul de excretie. Aproximativ 90% dinHg total eliminat se regdsegte in fecale la om sau alte mamifere,ca formdanorganicS. Eliminarea prin fecale incepe cu secrelia biliar[ atdt ametilmercurului c6t gi a formei anorganice, completatd parliai dacd nuintegral cu glutationul (Repsvile gi col., 1975) sau alte peptide cu grupdrisulfhidril (Olisawa qi Magos, 1974).Mercurul anorganic este slab absorbit prin peretele intestinal astfelincdt majoritatea (cca. 90%) formei anorganice eliminate prin bilS trecedirect in fecale. Metilmercurul confinut in intestin este ?n cea mai mareparte absorbit de torentul sanguin gi poate contribui, in rnod secundar, laeliminarea prin bild, form0nd un ciclu secrefie-reabsorbfie Q..lorseths giClarkson, 1986).Acest ciclu, denumit gi enterohepatic mdreqte concentrafiametilmercurului care trece prin conlinutul intestinal producdnd un supoltcontinuu de metilmercur care serveqte ca subshat pentru microfloraintestinalS. Microorganismele respective sunt capabile sd converteascdmetilmercurul in forma anorganic[ contribuind la eliminarea totald prinfecale (Rowland gi col. 1980). Se pare cd cea. 10% din mercurul anorganicprodus de microflora intestinald este absorbit in circulafia sanguind gicontribuie la concentrarea rnercurului anorganic in lesuturi, plasrnd, bil5,lapte crud gi urind. Aceastd activitate intestinald microbiologicd poate

expiica infiueiila diotei ?n rata de eliminare a rnetilmereurutrui la gobolali(Rowland ryi eol, i984, 1986) 9i absenla microflorei intestinale dedemetilare, care pi:ate 1l motiwi ratei scdzute de eliminare prin fecale arnercurului la goarecii nou-nbscufi (R"owland qi col., 1983).Rata de excrelie a mercurului, at6t la om c6t gi la animaleie delaborator este direct proporfionali cu prezenla in organe, put0nd fi descrisd catimpul biologic de injumdtSjire. Sherloch gi col.(1984) raporteazd timpul deinjumdtdjire de 52 (39-67) zile in sdnge. Timpul de injumdtdlire pentruintregul organism, determinat la voluntarii cdrora li s-au administrat osingurd dozd, are o valoare medie de cca. 70 zile cu un interv al de 52-93 zile.

3"2.3" Cdi de pdtrwndere gi sintptanratologiePdtrunderea in organism a rnereurului se face sub form6 de pulberefind, solufii, vapori, pe mai multe cdi:- calea digestivb, odatd cu alimentele gi apa;- calea tegumentarr (piele, mucoase) intacti sau lezionatd, prin contactdirect;- calea pulmonard, prin inhalarea valorilor qi pulberilor fine;- calea placentard, prin intermediul circulafiei mam6-ft1.Sdngele gi limfa vehiculeazd compugii mercurici qi-i difuzeazd intoate fesuturile, dar mai ales in ficat, rinichi, splinb, oase, ganglionilimfatici, creier qi tesut musculal. in ficat si rinichi mercurul seacumuleazd de eirca 200 de ori mai mult decAt in alte jesuturi.Expunerea la vapr:rii de rneleur cr-l inhalarea aeut6 a acestoradetennin5 rnanifestdri carasterizate de dispnee, fulse, llernoptizie, uneoripneuinonii rnterstifiale eare pot fi urrnate de moarte. Ingerarea eornpugilorcu mercur, in'speeial eei cu clor pot deterrnina aparigia gastroenteritelorulcerative sau a necrozelor tubulare acute mortale cu anurie. Sistemulnervos central este considerat organul critic in situalia expunerii la vaporide mercur.Expunerea subacutd determind reaclii psihotice rnanifestate prindelir, halucinafii gi tendinle de sinucidere. Dupd expunerea continuf, aparfulburdri funcfionale manifestate prin tremurdturi musculare in special lanivelul mAinilor. Sistemul nervos este !esutul fintd principal pentruefectele metilmercurului la adulfi. Funcfiile senzoriale, vizuale qi auditiveimpreun6 cu anumite zone ale creierului, in special cerebelul (rdspunzdtorde ceiordonare) sunt cele rnai frecvent afectate.Manifestdrile tardive se traduc printr-o simptomatologienespecificd cum ar fi: parestezie, tulburdri de vedere. Secundar, aparserru1e ce duc la reducerea cdmpului vizual. surzenie si ataxie. in situalii

-tII

I


10/30

grave pacienfii intrd tn eoma gi mnr. In doze mari, rnetilrnercurul afbcieazlsisternul nervos periferie traducdndu-se prin si&bieiuni ne'tlromttsculare cepot flr ameliorate cu in-hihitori acetilcolinesterazici"trntoxicafia cu metilmerour are cateva caracteristici importante:- perioadd de latenf6lungd (obignuit c6teva luni) ;- leziunile limitato aproape intotdeauna la nivelul SNC;- zonele lezionate ale ereierului precis losalizate (focalizate), de ex' in

zona opticd acortexului gi stratui granular al serebelului.- in sazuri severe efectele sunt ireversibile, detenninate de distrugereaceluleior neuronale;- efectele tardive sunt nespecifice, cu fulburdri nespecifice, parestezie,tulburdri cie vedere.Singurul efect asupra omului care nu implicd sisternul nervos estehllburarea de alivare a cromozomilor ?n eondifiile unei expuneriindelungate la, metilnletrcur (Wulf gi col., i985). Consecuiiv ingcrbriisdn:rilor divalente de Hg, rinichiui devine organul eritic, apdr6nd f,recverttrnanifestdri nefrotice. Sunt afirma{ii care sus$in eb sindrornul nefrotic ar fide fapt un rdspuns irnunotoxic. Studii experimentaie pe anirnale audernonstrat c[ Hg anorganic poate induce glomerulonefritb autoimun6 latoate speciile testate.Vaporii de Hg naetalic dar gi compugii Hg in contaet cu pielea duela aparifia dermatitelor, aspecte demonstrate cu unele produsefarmaceutice Be bazb de Hg ee au fbcut sd aparfl la copii "boala troz",vaponi de Hg fiind responsabitri gi de apariiia botii "Kawasaki""Metiimercurul aclioneazd ciiferit asupla lesutunilor ?n evolufie. Sisternulnervos in dezvoltare este mai sensibil decdt sisternul nervos la adult"Foate fi demonstratd relafia dintre nivelul maxim al metilmercurului ?np6ru1 mamelor in timpul sarcinii gi frecvenla anomaliilor la copii"ManifestSrile la om sunt mult influentate de doz6: ia copiii care aufost expugi la'niveluri ridicate de metilmercur prin s6ngele mamelor,paraliziile cerebrale nu pot fi diferentiate de ceie cauzate de alli factori.Semnele freCvente sunt dominate de microcefalie, hiperreflexie,neconcordanfe grave motorii gi mentale, uneori asociate cu orbire sausurzenie. Semnele unor intoxicafii uqoare sunt greu de diagnosticat inprimele cAteva luni de viaf6, mai tdrziu devenind evidente.Observaliile post-mortem din focarele evolutive demonstreazd cdleziunile SunJ generalizate pe creier in cazul expunerilor prenatale, incontrast cu adutlii la care leziunile se prezintd sub forma focarelor"La un:numdr redus de dentigti examinati dupd moarte 9i care nu auprezentat simptome de hidrargirism s-a observat c5, conlinutul in mercur

pornegte o: ,l", "itg.i foarte sc[zute p6n6 la valori de cdteva sute de pglKgin cortexul lobului occipital gi cca. 100 pglKg pdn6 la cdteva *gA(g inhipofrzd.Examenul post-mortem al subiecfilor care au fost expugi prinprofesie ta. {s qi care au suferit plombdri ale dinlilor (numeroasl;, mediaconcentrafiei cerebrale a Hg cregte la cca. l0 pglKg. cregierea ecorespunzltoare qi la nivelul rinichilor, gdsindu-se cantititri de 300_400pgKg.concentrafia de Hg din urin[ gi s6nge poate fi consideratd caindicator al expunerii, cu condilia ca acestea sd fie relativ constante.La animale, in forma acutd a intoxicaliei semnele clinice suntpronuntat exteriorizate la 5-15 ore de la pdtrunderea toxicului inorganism. Se manifestd in crize care se repetd la i-6 ore: nelinigte,contractii musculare, spasme epileptiforme, strabism. Totodatf, seconstatd: bot useat, hiperestezie cutanatd, prurit, inapetenfd, sialoree,timpanism acut, masticafii in gol, amaurozd, fulburdri loiomotorii, atoniatractusului gastrointestinal, diaree, jetaj, poliurie, sau chiar hematurie. infotme subacute mai pronunfate sunt tulburdrile circulatorii (aritmiicardiace, leziuni hemoragice pe tegumente). pielea are nuanld ictericd.Totodatd se constatb dermatitd pruriginoasi, vezicular6,, crustoasd.Moartea este urmarea nefrozei necrotice, anuriei, colapsului circulator.. in forma cronicd (mercurialism) semnele clinice sunt mai gterse gigreu sesizabile, fapt pentru care intoxicatia evolueazd treptat spre fazefoarte avansate. Animalele sldbesc pdnd la cagexie ca urmare mai ales astomatitei care ingreuneazd rnasticafia. Se mai constatd colici abdorninale,parulezia picioarelor, anemie, dermatoze. Forma cronicd se constatd.frecvent la pdsdrile gi porcii hrdniii cu seminle ce confin rezicluuri organo-mercurice. in fbrma cronicr sunt mai evidente: cagexia, necrozamaxilareior, c[derile de dinii, ficatul rndrit gi etrazat, rinichii scleroza]i,leziul:ile necrotiee din cesurn gi eolon.?.2.4,. Hxpeyiict! eliwemte{*r gi wwtrefuri{or{n grror"ius*le gi sul".prerduscle de origine anirnald provenite de iaanirnaleie iritoxicaxe crr ccrnpuli rnercurii:i, mercurui se gbsegte sub.formade albuininat. L,a, ma.*r:fcr';, rezidriurile cie mer{:,lr s-au mai gdrit, incantitafi variabile, dar superioare ceior riin $es,.la;i n':uscular, ?n toateorgaiieie gi mai ;ries in ficat, rinichi. splind gi ereier. Sursa princjpald dcp*luare a onrr":lui ru llietilrnercur este reprezentatd cle aiimente, intr-unmcd perticular priir pegte 5i produse rezultate rJin acesta. in rnajoritateafdrilci, pe;tele importat ryi exporiat nu a denE5it 200-300 ug l{g/kg, cutoate sd speciilc rdpitoare oceaniee (ton, reehin) gi diri zonele nepoluate,

-t

)

)


11/30

chiar gi pegte de apd dulce (pd"strdv, gtiuc[) pot confine metilmercur maimult de 1000 pgAig. Din nutrefuri, reziduurile do mercur nu dispar dup[sp6lare, fieoare, incdlzire. in nutrefurile alterate qi tratate cu un fungicid pebazd de merour, reziduurile de mercur sunt acumulate in cea mai rnareparlc de cltre fungi3.2"5. Evaluarea riseurilor pentrw sdndtatea oneuluiDacE se ia in calcul un consum mediu zilnie de 20 g pegte cu ultconfinut mediu de 200 pg Hg/kg, ingestia zilnicd de metilmercur este decca. 4 pg. Consurn6nd timp indelungat metilmercur in cantitatearespectivd, s-ar ajunge la un nivel in sdnge de 4 p,gll iar in pdr de l pglg.Efecte toxice la adulfi. Un consum mediu zilnic de 0,48 pgmetilmercur/kg greutate corporal[ nu determind nici un efect nedoritdetectabil. Dacd insd ingestia cregte la 3-7 pg/kg greutate corporaldefectele nepl[cute survin qi se manifestd la nivelul sistemului nervos princregterea cu cca.So/o a incidentei paresteziilor. Concentraliile in pdr vor fide cca. 50-100 pglg. In timpul sarcinii, femeile devin mult mai sensibile la

actiunea metilmercurului.Expunerea prenatali la metilmercur. Metilmercurul inhibAcregterea gi rlezvoltarea creierului fetal gi migrarea neuronilor din aria degenerare embriologicd spre cortexul cerebral. inhibarea cregterii creierului

se traduee prin mdrime qi greutate mai redus6, la care. se adaugd schimbdricomportamentale gi reclucerea abilit5filor cognitive gi motorii. Dateleexperimentale indied faptul cd la o concentralie a metilmercurului in pdruimanrelol de cca. 7$ ptglg, apar senine neurologice la eopii, cregte tonusultnuscular tra picioare gi este exagerat reflexul tendoanelor cu ataxie. Aeesterranrfestdri in propor{ie de 30 c/o sunt asociate cu un nivel de 7A p.glgrnetilmeieur in i:br-ul marnelor, iar Ia un nivel de lA-20 p,glg riscul este


12/30

absorblie este influenlat qi de gradientul materno-fetal, proces ce lirniteazdajungerea eadmiului la fetus prin intenrreciiui placentei. Cadmiul absorhiiprin c6ile .de baz6, pulmonarigi digestil& se aeumuleaz5 preponcieren,r i:inivelul fesufului hepatic qi a celui renal.In general, exerefia ests lenr6 pi perioada biologieh a cadmiuiui inrnusculatur5, rinichi gi ficat este foarte lung[, de ordinul rnai rluiic.ideeenii. Un rol irnportant in transporhll gi stocarea eadrniului dar gi a aliu,metale in organism este de{iirut de prcteina metalotionein6. Carimiul esir,,capabil de a induee sinteza acestei proteine in numeroase clrgane, iuspeciai ficat gi rinichi. Prin fixarea cadmiului intercelular metalotioneinaprotejeazd fesuturile contra efectelor toxise ale acestui metal. E posiLriiprin urmare ca acest complex cadmiu-metalotioneind sd aib6 anumiteresponsabilitdfi in aparilia leziunilor tisulare.Excrefia urinard a cadmiului depinde de mai mulfi factori dintrecare schimburile totale din organism gi existenga leziunilor renale suntmai irnportante" La indivizii mai pufin expugi, concentralia urinar6 a Ccidepinde in mod esenlial de schimburile din organism. in situalia prezenleiieziunilor renale datorate cadmiului, sau chiar in absenfa acestora, dar insizualia unor expuneri excesive a pufut fi observatd o cregtere a excrelieirenale, proces insofit qi de o proteinurie. pentru o evaluare coreeti aexcrefiei cadmiului prin urind trebuie s6 se find cont gi de eliminareaacestuia pe cale digestivd, cantitatea eliminatd fiind echivalent6 cu ceaeliminatd prin urin[, aprecierea elimindrii digestive este foarte dificild.celelalte cbi, lactafie sau transplacentar sunt neglijabile ln raport cuprimeie. Confinutul rnateriilor fecale in Cd constituie un bun indicator alunei recente ingeriri in absenga expunerii respiratorii"Cadmiul sanguin este prezent ?n principal la nivelul hematiilor fatdde concentrafia plasmatici care este fbarte scrnit6. La niveiui paiuluisanguin sunt cel pufin doud compartimente, unui ce corespunde uneiexpuneri recente qi care se caracterizeazd printr-o periodb d* ?njurn6tdfirede 2-3 luni iar celllatrt, este, se pare, strans coreiat cu metaboiismul to.ral alorganismuiui qi se caracterizeazd printr-o perioad[ de injurn6t6]ire de riraimulli ani. Concentrafiile tisulare de cadmiu consinjerate nolmaie ia l,,;',,inesunt: 2,9 pprn in rinichi; 0,75 pprn in ficat : CI,10 pprn ?n crejer qi 0,01 pplniu oase. icnul de cadmiu este, oa gi arsenui, un puternic inhibitor alenzimelor in general qi mai ales ai celor sulfhidriae" preeum yi unhipervagotonic, datcritd inhitrbrii colinesterazei" Sun afectate uneie enzimeimplicate in metabolisrnul glucidic gi ?n general intregul proces deglicoliz6.IM

Acumuiarea de cadmiu in celulele beta din insulele Langerhansprovoacd necrobiozd gi 'ecrozd qi de aici, hiperglicemie gi un sindrom deintoleranld la glucoz6. cadmiul aclioneazd toxic ai urrrpru jesutului renal,asemdndtor cu mercurul sau uraniui. Micro- qi macioleziunile *;[;cuprind intreaga structurd tisulard a rinichiului. cadrniur esre suspect gi deacfiune cancerigend. Actriunea toxici a cadmir_rh"ri conduce lu o oirt*g*r.rapidia sau intarziere in dezvortarea lesutuiili testicular, prin inloculreazincului enzimatic. In zootehnie, efectele negative are cadrniurui urup;;spermatogenezei pot fi constatate de la simpla calitate necorespun zntoare aspermei, pdndla absenia ei. cadrniul prezent in fumul qi praflrl din mediulinconjurdtor are acliune distructivd asupra alveolelor pulmonare,conducand ?n scurt timp spre emfizem. Mai s*'t precizate qi acliunilearterio-sclerozice, efectul hipertensiv arterial la masculi, ca unnare ainducfiei tioninei - care sechestreaz5 cailmiul, hipertrofia ventriculard.Efectul anemiant este urmarea scdderii hemoglobinei qi hematocritului.Efectul osteopatic este unnarea elimindrii renale de calciu gi amodificdrilor in metabolismul mineral, tradus prin osteoporozr,osteomalacie, scdderea in greutate. prin distrugerea dentinei se ajunge tacarii dentare.

rt

) 3.3.3. hiloxicalia cu catlnius-au semnalat cazuri de intoxicagii aeute gi cronice la animale dindiverse surse: ape reziduale, ambalaje, resturi mlnajere, aerosoli uzinali,fhn gi pdquni periuzinale, ambalaje metalice cadminate corodate, pesticidepebaz6. de cadrniu, etc. \crustaceele, molugtele gi pegtii sunt mari acumulatoare de cadmiu,ajungdnd pdnd ia 0,15-3 ppm. Regiunile miniere de cadmiu din careizvordsc ape sunt rnari poluante aie soluhri gi plantelor" in aerul dinimprejurirnile industriale se ajunge p6nd la 0,03 mg cadmiu pe metru cubaer. cadmiul se rnai poate gdsi ?rr nxmolurile stiliilor de ipurare. Dinaceste ilurneroase surse, cadmir.ll intrE in ianful alimentar prin aer - apa -sol, apoi direct, prin aer gi apd ?n organismele anirnale szu indirect, prinplantele fura.jere, care pot acr-lmula in rnerlie 0,6 ppm (mai rnult stcla), iarin fuiajele de origine aninial.L eoncentrafia este ;; ,"*l ridicatd. cadrniulexistS in mod ilorinal in organisrnul animal, ?ncfi Jin etapa fetr,li. seacumuleaz5 cu vArsta, intrucdt timpul de injurr5t[]ire este foarte lung,elirninarea total[ Ia ori durdnd cirea 20 utri. L^ barbagi, cantitatea decadrniu este rnult mai rnare dee6t la femei (aelur1i de 40 -- 50 ani).La om se giseqte 4 mg cadiliu in {icat, l0 neg cadrniu in rinichi, 16mg eacimiu in restul organisn"lului. Expunerea prelungitd la vaporii de oxid


13/30

de cadmiu antreneazE gi declangeazfl pneumopatiile acute" insofite de urtedem pulrnonar carc poate fi chiar mortal. Ingerarea unor cantitxli mari desdruri solubile rie eadmir-r duce la aparilia gastroenteritelor acute. Datoritdexpunerii profesionale pe perioade lungi de timp la cadmiu, au fostobservate maia"lii cu caracter cronic, in principal afectdnd pulmonii girinichii. Populaiia astfel expusd este caracterizatd de o nefrotoxiciia;eridicatii insofit;i cle ler,iilni i:ulmonar"e. Muncitorii expugi intens suferd clei.nsuficienle respiratorii ia care se adaugd creqterea mortalitd.fii prinpneumopatii obstructive.. Prin acumularea cadmiului in cortexul renal sunt antrenatetulburdri ale funcfionSrii tubulare acompaniate de o insufcienfi areabsorbfiei glucozei gi aminoacizilor. Semnul insuf'rcienfei, caracteristicinsuficienfei fubulare, este semnalat de mdrirea excretiei urinare aproteinelor cu masd moleculard micd. in cazuri grave efectele fubulare giglomerulare sunt insofite gi de o cregtere a concentraliei sanguine decreatinind. in majoritatea cazurilor, proteinuria determinatd de nifropatiacadmici este ireversibili.Alte efecte constatate sunt manifestate prin turbur5ri alemetabolismului calcic, hipercalciurie qi formarea calculilor renali.consecutiv unei expuneri prelungite gi intense la cadmiu corelatd cu allifactori cum ar fi earenfeie nuttifionale se poate ajunge la apariiia uneiosteoporoze qi/sau osteomalacii.se pare cd datoritd unei expuneri profesionale prerungite la cd estefavarizatl, gi aparilia cancenrlui pulmonar, dar sunt foarte mulfi factori deconfuzie ce impiedicd interpretarea corect[ a observafiilor fXcute. Aspecteneconvingdtoare sunt gi ceie referitoare la hipertensiunea esenlial6provocatd de expunerea tra cadmiu" Majoritatea datelor contrazic aceastdipotezd gi nirnic nu indicii o eregtere a mortalitdlii prin boli cardio-vascuiare sau accieJ*nte vasculare oerebrale la persoanele expuse"cele niai n:uite refbriri {herute pe grupuri expuse prcfesional saudatorate expui;crii


14/30

contact cu dispozitive din aliaje cu cadmiu,qi/sau al prelucrdrii industriale. mulsului mecanicFurajele devin toxice pentru unele specii qi categorii de animale,cdnd confin 40-100 ppm cadmiu. La porci, doza de 300 ppm oxid decadmiu inhodusd in furaj pentru combaterea ascaridozei, determindreducerea poftei de mincare, vomitare gi diaree, precum gi scddereahematocritului qi a fosforului feric, a cenuqii din oase qi a sporului ingreutatea corporald. Bovinele par a fi mai rezistente, dar la doza de 2500 gper os, moartea este 100 o/o. De la nivelul de 50 ppm in furaj scadeproductia de lapte iar la 100-200 ppm timp de cdteva luni se vor produceintoxicalii foarte grave, cu mortalitate mare, datoritd scdderii nurndrului dehematii, hematocritului, hemoglobinei, etc. gi a cregterii azofului ureic. Lacirca 3000 ppm in furaj, zilnic, timp de 14 zile, apar semnele deintoxicafii: distocii gi avorfuri, refuzul parlial sau total al hranei, scddereain greutate corporald, malformalii qi lipsa de viabilitate la nou-ndscufi,greutatea redusr a puilor, cheratite, etc., ca in carenta de zinc. ovinele ladoza de 12,5 mg cadmiu pe kg corp in apd, dupd 140-150 zile vor prezentaseilme de intoxicafie acutd datoritd acumullrii. La pds6ri, circa 200 ppmeste letal iar sub 100 ppm timp de mai multe zile sau s[ptdmAni duce laaparitia unor efecte negative care se traduc anatomoclinic prin decalcifieri,hipercheratoza strafului cornos al stomacului muscular, consum redus dehrand, oprirea cregterii in greutate, hidropericard, hemoragii miocardice,neftite, enteritd etc.Acumularea cadmiuiui pdnd la pragul toxic in ficat gi rinichi poateft favartzat[ de excesul de calciu din furaje, indiferent de prezenlafosforului. Unele efecte ale cadmiului pot fi contracarate de: zinc, cobalt,siliciu, calciu, gi grupbrile tiolice. La om pot fi letale inhalafiile a 40 mgcadmiu.Eliminarea cadmiului din organismul animal are los mai ales prinfecale gi urin6, mai pufin prin bil6 gi doar urme prin lapte. Elimirearea prinurind sub formd de urme duteazd 6 - 8 sdptdmAni, timp in cate cregteproteinuria. Cadmiul nelegat de proteind in organism este eliminat repedeiar cel legat de proteini este relinut ani de zile sub forma unei metaio-proteine. Sinteza metalotioneinei incepe la pdtrunderea oralr, din glandelemucoasei gash"ointestinale gi apoi in ficat, rinichi, pancreas, etc. fiindstimuiatd de prezenla zincului. Metaiotioneina fxeazd mercurul, cuprui,nichelul, etc. , dar nu le reduce toxicitatea.

3"-1.5. ExpertiTarea alintentelor qi fura.jeCor impune nidsuri severe,cadrniul fiind un metai cu potenlial toxic ridicat, cumuiativ. ln SUA,108

F.A.O. aprob[ foarte rar, cu mari rezerve, unii deriva]i ai cacln'liului inpractica terapeuticd la animale, cu condilia s6 fie folosit numai o singurddatdintimpul viefii animalelor in cauz6.in prezent la noi, in terapeutica uman[ 9i veterinarb, nu ftgureazdderivafii cadmiului. Norma intern-alionald provizorie de 1 mg cadrniu/litruaplpoate fi consideratl riscant5. In fara iroastrd pentm ineeput, se acceptdpe plan intern toleranfele 0,01 ppm in iapte, ou[, scrumbii sdrate qi uleiuri;b,05 pp* la brdnzeturi, carne qi preparate din carne; 0,03 ppm in legume 9ipastd de rogii.- in cazul sacrificdrilor de necesitate, in mod obligatoriu organele,capul qi mamelele se confiscd gi se dirijeazd pentru prelucr[ri tehnice.Carnea Se va Supune examenului de laborator pentru determinareaconfinutului de cadmiu. Sdngele animalelor intoxicate acut gi sacrificate seconfiscd gi se denatureazl, iar cel din intoxicafiile cronice, dupd controiul'toxicologic se va prelucra tehnic. Laptele se dd in consum, numai dupdcontrolul toxicologic de laborator.

3.4. ZINCUI-Zincul joacd un rol secundar din punct de vedere al toxicitdtii, insddin punct de vedere biologic rolul sdu este capital. In practicd sunt utilizaliurmdtorii compugi: oxidul, sulfura, peroxidul, clorura, sulfatul 9i fosfurade zinc. Sdrurile solubile de zinc aclioneazd ia nivelul organismului ca

agent de precipitare a proteinelor, prezentdnd o acliune causticd local6. Eltrece in Jesuturi sub forml de albuminali solubili detennindnd paralizii alesistemuiui nervos central gi leziuni ale aparatului circulator 9i muscular.Aportul alimentar normal de zinc pentru un adrrlt este de 10-20 mgpe zr.ln anumite conclilii ingestia depageste aeeste eantit5li deoarece inafard de eonlinutul lor naturai in zine, alimentele pot eonfine cantit6lisuplirnentare din nurnroase Surse: rezetrvoatre, recipiente din tabl6gilvanrzatl, gevi galvanizate, gdiefi, !evi, ustensile de bucdtdrieconfeclionate din tabl[ galvanizatd, sr.abstarlfe pesticide ctt zitic, etc.Zincul este pufin rezisteirt la acliunea cc,rozivd a aeizilor (inclusivacidul carbonic), a suhstan{elor alcaline 9i a ctror*rii de sodiu. Dozelemortale pentru ornul'adult sunt estirnate la 5-10 g sr:lfaf rle zinc, 3-12 gclorurX de zinc gi circa 10 g oxid de zine. liiu s-au descris intoxicafiicronice cu zinc la om.in Romflnia zinsul are o toleranf6 legiferatd; la produsele din carneqi la came nu trebuie sd depSgeascd 50 rngikg; la cu 30 mg/kg; Ia lapte 9ibdLuturi 5 mg/l"

109


15/30

3.5. CUPRTJLin produsele alimentare cuprul se gdseqte in mod natural incantitdli extrem de mici 4^2() gl 100 g, aportul zilnic din alimente fiind

1-3g- Satisfacerea neccsarului de oupru in organism este foarteimportantd deoarece el ale un rol esenfial in biochimia oxigenului, inhematopoiezd, in rnetabclismul fesutului eonjunctiv, in sintezafosfolipidelor. Dep6girea eantitdlii de cupru duce la deregldri cu efectenocive. S5ruriie de cupru in organism provoacd iritalii gastrointestinale gio acumulare de cupni in ficat iar in doze mai mari duce la leziuni aleacestuia.Toxicitatea cuprului se manifest[ direct asupra lesuturilor in carese acumuleazd gi anurne in ficat, rinichi gi suprarenale. Cuprul in exces aregi acfiune teratogend. L)eoarece nu s-au semnalat intoxicafii cronice, nu secunoagte efectul dozelor mici gi repetate. Dozele mici de sulfat de cupruinfluenleazd valoarea niltritiv[ a produselor alimentare prin catalizareaprocesului de oxidare a grdsimilor gi a vitaminei C.

O concentralie de I mg/kg favorizeazl oxidarea acizilor graqinesaturali, cu aparilia gustului de rdnced. Sursa de contaminare aproduselor alimentare cu eupru sunt: tratamentele fitosanitare cu pesticidece confin carbonat bazic" oxiclorurd, arseniat de cupru, gi procesele decoroziune in urma prelr:crdrii, depozitdrii gi manipuldrii alimentelor cuutilaje confecfionate din cupru sau utilaje de cupru.Cuprul poate fi solubiiizat lent, dar sensibil sub acfiuneaproduselor alimentare acide, a sucurilor gi bduturilor, concentrafia putAndajungc p6n[ la 5 - 40 mg/litm.

3.6.,ARSEI{ULArsenul este cutroscut pentru rnuitiplele sale intrebuinf[ri interapeutic5, zooteirnie gi agriculturE, preculn gi in industria ugoarS:

bldndrie, pielhrie, snraliuri, colcranti.In terapeuticE, arsenicalele se foiosesc pentru combaterea unorprotozoar"e, spirochete" paiazifi externi, helmin{i.in zootehnie, cornpr-lgii arsenului s-au folosit pentru imbuiritdfireacregterii, m*niinerii sdnaiblii qi oblinerea unui randament mdrit prinintensifi earea depozitlri i r*z.ervelor protei ce gi grase.1i0

In marea majoritate a cazurilor de intoxicalii la mamifere, pdsdri gipegti arsenul este un toxic de ingestie, dar produce intoxicalii gi cdndpdtrunde pe alte cdi.Arsenul p5truns in organism in cazul unei intoxicafii acute sausubacute se rdsp0ndegte in toate tesuturile, gdsindu-se in cantitate maimare in fieat, sdnge, pulmon gi rinichi gi, intr*o eantitate mai mic6, inmugchi gi oase.in cazul intoxicafiilor lente, arsenul se acurnul eazd in organeieparenchimatoase, in mugchi gi mbduva osoas[, in speeial in oase, pdr,unghii. Dac[ intoxrcafia a awt loc cu compugi organici ai arsenului,eliminarea se face 95 % in primele 30 ore, iar restul abia dupi 20 zile.Calea principal[ de eliminare este cea renal6"CompuEii arsenului nu actioneazd, in organism decdt dupdtransformarea in forma activd. Acesta are afinitate pentru grupSrilesulfhidrice ale diferitelor sisteme enzimatice, mai ales ale enzimelor cudoud grupdri tiolice, cum ar fi piruvioxidazape care o inactiveazS. Rezultdtulbur[ri de nutritie gi distrugeri de ]esuturi prin neqozd lentd. Acfiuneadistructiv[ se explicd gi prin paralezie a capilarelor ducAnd la stazdsanguind gi la tulburdri trofice.

3. 6. I " SimptomatologiaIntoxicalia arsenicald are o simptomatologie foarte variatd,evoludnd acut sau cronic, in functie de cantitatea de arsen ingerat, desensibilitatea animaluh.ri, vdrsta, calea de pdtrundere in organism, fomasub care s-a aflat toxicul, timpul cdt toxicul a fost ingerat, etc.in forma acutd la cal, dup5,4 ore de la consumul hranei toxice seobservd somnolenfb, animalul refuzi hrana, prezintd. abdomenulcontractat, dureros la palpafie, colici" Dup6 4-5 ore se observd defecdri,uliecri diareice, cu fecale acoperite cu mucozitdfi filante, cu shiurisangvine. Respira{ia este aeceleratd gi superficiald. Apar gi manifestdri deex.citaiie nervoas[ sub formd de accese care se intensificd pe mdsuraaplopierii nrorlii.

[.,a nntegdtoarele mari, intaxica]ia se manifestd pentru inceputprin excitatii nervoase, eu crize ce se rdrese in scurt timp. In tirnpulevolufiei clinice se observd hemurflturi ale trenuXui posterior datoritddurerilor abdorninale. Mucoasa bucalS ca qi cea faringianS suntcongestionate, cu leziuni necrotice, cu apsect ulcerativ, leziuni careexplicd salivafia abundentS, refuzul total al hranei. Tulburdrile abdominalese rnanifestd printr-un intens peristaltism gastrointestinal cu desc6rcdri


16/30

diareice, dar qi amestecate cu mult mucus gi sange. Se mai poate constatataedem pulmonar acut, activitate cardiacd intens6, puls filiform qi accelerat.La rumegdtaarele mici intoxicalia se manifestd prin slabiciunegeneralizatd, tulburdri digestive manifestate prin peristaltism intens, cudescdrcbri diareice, materiile fecale av6nd mult mucus. La porc intoxicaliapoate decurge frr5 semne clinice evidente, depinzdnd de cantitatea detoxic ingerat qi de cantitatea de alimente in care a fost inglobatd. in cazulcantitrfilor mari de toxic inglobat in cantitdii mici de alimente, primelesemne de boald sunt cele digestive.La cdine Si pisicd, in scurt timp, apare senzalia de sete gi apoivomitare. La pdsdri, evolufia este in majoritatea cazurilor acut6 qi foarterar cronic6. Clinic, intoxicafia se traduce printr-o stare de agitalie urmatila scurt timp de somnolenfr progresivd pdnd la comd gi apoi de moarte.La om,la 12 are de la pdtrunderea arsenului in organism apare gustmetalic in gur[, disfagie, grefuri, vdrsdturi, diaree cu dezhidratare rapidd,sete vie,^ oligurie, hipotensiune, hipotermie, miros ariaceu al aeruluirespirat. In intoxicalia lentd, prin doze mici qi repetate zilnic at6t la om cdtqi la animale, se instaleazd forma cronic[ cunoscutd sub denurq:lirea dearsenicism. Aceasta se manifestd-prin anorexie, apetit capricios, diaree,insofite de tulburdri nervoase. in forma cronicl la om se observlinsuficienld cardiacd, cahexie, leucopenie, eritrocitopenie. pe unghii apardungile lui Mees, dc 1-2 mm, care au de zece ori mai murt arsenic.

1. 6. 2. Expertiza sanitard veterinardIn literaturd se menfionea'i diferite cantit[fi de arsen in carnea giorganele animalelor sacrificate. in ceea ce privegte conduita sanitard,organele, cu intreg fubul digcstiv gi mamela, indiferent dacd corespund saunu organoleptic qi carnea care confine cantitdfi neadmisibile de arsen, vorfi confiscate gi predate ecarisajului. Capul va fi confiscat odatd cu celelaltepdrli necorespunzdtoare. Nri este permis a se da in consurn carnea ce arezultat din tdierea de necesitate a unui animal dintr-o gospoddrie,deoarece, datoritd proprietdtilor de acumulare a arsenului existdposibilitatea sd aparx intoxicafii lente. Se exclude din consum carnea depasdre qi de iepure dr"rpd intoxicafiile cu ar-sen.Este necesar sd se excludd din hrana acrur!ilor, dar mai ales acopiilor, pe timp de cel pulin 20 zile laptele rezuitat din mulsul vacilor acdror intoxica{ie cu arsen evolueazd subacut sau cronic, gtiut fiind faptulcd o bund parte din arsen este eliminatd prin secre{ia lactatf,.It2

In cazul fratamenfului rnedicamentos arsenicar, laptele se poatefolosi i"rei.lt'it ihlrilr-:a.rea lrnhilui, numai afu*ci c6.nrJ cc'line doa, u.menegiljab,iie (le ilrsriri. uliuiie se vor supune analizelor de labcrator.fi) elirr.* ri-ifa.ifir*r fu exces de arsen se rce*riia*dd distmgereaace'{rora prii-r al,iere gi fugropare a eenugei. fn fura.je se a.lmite ,rr, ,..iid,,.r,totai do .[ rrg ;:-si:n pe ]:ilograni. Flanteie furajere *,, u* o*o trata in timpulvegertafiei eu .roinpugi a.i arsenului. Toxreititea arsenului se reduce inprezenfa in reacfie a seieniulni gi a iodului.In cazul excesurui de arsen in apa de bdilt se va intrebuinfa altdsursd de apd potabil[ pentru addpatul vitelor, p6n6 in momenful c6nd, inurma mdsurilor igienice gi a examenului de laborator, sursa va fi reavizatd.3.7. DETERMINAREA METALELOR GRELESPECTROFOTOMETRTA DE ABSORBTIE ATOMICAFrincipiul metodeispectrofbturnetria de absorblie atomicd este o metodd dedeterminare a concentrafiei unui element chimic din proba supusdcercetdrii, prin rndsurarea absorbfiei unei radiafii electromagnetice de o

anumitx iungirne de und6, la trecerea acesteia piin mediul ca confine subforrn[ de vapori uniform distribui]i, atomii libeii ai elemeltelor din soiu{iace se ccrceleazd.Drept ruediu ?rc care se elibereazl atamli din solufia probei seutil.izeazia iiaedra produsb de arderea unui carburant gazos in amestec cuun c;rrbulant iot. ggzos, in sare se pulverizeazd solu{ia pregdtit[ din probas-upus6 analizei (temperatura fldcdrii trebuie sd fie de eirca 2500 "c).Raelia{ia eleetrr:tnagnetic}l ce traverseazd meeliul este fumizatf, de c:sursii spe*iald nur::it6 "lanrysd cu catod scohit". Catodtil aeestei i5mpi esteeoilstruit din elemenhil ce trebuie detenninat. pentru fiecare elementchirni* este decl necesard o iampb specificd.{-,irnira de detecfie prin utilizarea fldcdrii pentru atomizareteiemcntelor s* aflii ln clorneniul nanogramelor (iO"n- g). in activitateaplaetlcd metoda se utilizeaz5 in special pentru determinarea metaielorgreie Fb, $n, Cu, Zn, Mg, ete., precum gi a altor elemente cum ar fiarsennl"

-t

[,ril


17/30

Aparaturi gi reactiviAparaturi:- spectrofotometrul cu absorblie atomic6, echipat cu l6mpi pentruelementele ce se cerceteazdqi cu surse de ardere, de obicei amestec de aer- acetilend:- sursa primard de radiafii (lampa cu catod scobit);- mediul ambiant absorbant ce contine atomii liberi ai probei (flacdra in

care se pulverizeazd solufia);- monocromatorul;- detectorul de radi;afii- amplificatorul de impulsuri gi inregistratorul (sistemul de afigare alrezultatului).Reactivi: Pe tot parcursul analizei se vor folosi numai reactivi deinaltd puritate gi ap[ deionizatS. Solufiile se pdsheazi numai in recipientede material plastic sau din sticld absolut neutrd gi acido-rezistentd tipPyrex.- acid clorhidric solulia 2A %;

- solufiile standard pentru elementele care se cerceteazd.Mod de lucruCurba standard. inaintea determindrii se construieqte curba etaionpentru fiecare element. in acest seop se folosesc 5-6 baloane cotate de 50ml cu solufii de concentrafii diferite ale elementului respectiv. Sereprezintil grafic absorbliitre fatb de concentra{ie.Analiza propriu-zis[: Include doud etape:1)" - rninera\izarca probei2). - deternninareaNtrineraliz*rea" Fentru toate elementele ou excepgia mercurului, sefolosegte rnineralizarea useatS dupd cum urmeaz6:intr-un ereuzet d.e porfelan se cdntdrese 2,5 g din proba de analizatgi se calcineaz& la temperatura de 475'C" DupS rdeire pcste eenusaoblinutd se adaugd 25 ml aeid clorhidrie diluat qi se inc6trzegte 20 minutepe baie de nisip. Solufia se filtreazX cantitativ cu ap[ deionizatl ?n 'balnncotat de 50 rnl, care in final se cornpleteazd la sernn gi se omogenizeazdbine. Drept probd blanc se folosegte apa deionizatf,.tt4

Detern'linarea. Se deschide aparatul cu circa 30 minute inainte delucru, iar lampa catodici corespunz[toare elemenfului ce se cerceteazd., cu15 minute inainte de inceperea mdsur5rii. Se regleaz[ fiecare parametruoperational pentru a obline "zero-ul aparatului", apoi se cupleazdcompresoflll de aer gi se aprinde flacdra de acetilend aspir6nd eontinuu apddeionizatl, prin tubul capilar.Se aspir[ pe rAnd solufiile standard, citiitd gi notAnd absorbtriapentru frecare in parte. Cu valorile oblinute se construiegte curba standard.Se aspird apoi solufia probei notAnd absorblia oblinutd la aceasta.

i15


18/30

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA1. Alonrran, ,4. H", et al.; (1988); The influerice of chronic lead exposure on iymphocyteproliferative response and immunologlobin levels in storage battery workers" Biol. Sci.Res., 19, p. 575-585.2" Anneroth, G., et al.; (1992); Comprehensive medical examination of a group ofpatiens with allerged adverse effects from dental amalgam. Acta Odontol. Scand., 50; p.101-107.3.Bairrl-FerKer,A.C.; (1990h I{ACCPandfoodcontrol: "Foo


19/30

nitror"eductazd (NADPH); b) reducerea nitrililor in amoniac, sub influenlilnitritreductazei. Numeroase bacterii au capacitatea de a reduce nitraiii innitrifi. De multe ori, nitrilii sunt oxidali in nitra;i, concentr"alia lor inmediul inconjurdtor (apa de suprafaf1) fiind ?n general foarte scdzutd(aproximativ I mg/l), pe cdnd cea a nitralilor este rnuit mai mare.4.1.2. Surse gi prezenla ttt ntedittl trtco$urdtorNitraiii sunt prezenli in mod nafural in sol, ap6, toate materiilcl'egetale gi carne. De asemenea, pot fi gdsiti in concentralii mici (1-40

pglm3) gi in mediul poluat. in solurile cultivate gi in ap[, concentrafia lor(ce ?n mod natural nu depEgegte l0 mg/litru) poate fi rndritd prin utilizareaingrdgdmintelor chimice pebazd de nitrafi, la care se adaugd qi metabolifiieliminafi de alte diverse surse. Conlinutul in nitrafi al plantelor depinde despeciile vegetale in cauzd, de factorii genetici gi de mediu, cdt gi deprocedeele de exploatare agricold. De aceea, in anumite situalii,concentrafia acestora este foarte ridicatd ajungdnd la 1000 mg/kg.Nitritii se formeazd in naturd sub actiunea bacteriilor nitrificante giconstituie stadiul intermediar de fonnare al nitratilor. Concentralia lor invegetale qi in apd este, in general, foarte sc6zut6. Totugi, conversiarnicrobiologic[ a unui nitrat in nitrit poate surveni in cursul depozitdriilegumelor proaspete, cAnd temperatura este necorespunzdtoare. In acestcaz, concentrafia in nitriii poate ajunge la valori foarte ridicate(aproximativ 360 mglkg substanlE uscatd).Atdt nitrilii cdt gi nitrafii au largi utilizdri in producerea giconservarea produselor de carne. Aceastd utilizare este reglementatdoficial in majoritatea fdrilor gi este consideratb ca esenfiald in prevenireabotulismuiui declangat consecutiv proliferhrii sugelor de Clostridiumbotulinum, care secretd o toxin[ cu un grad ridicat de toxicitate.in viitor, se urmdregte intreprinderea de cercetdri care s5 vizezegdsirea unor inlocuitori acceptabili ai nitralilor gi nihifilor pentruconservarea produselor alirnentare gi a preparatelor din carne. Deasemenea" devine necesard gi organizarea unor anchete nalionale care sdevidenfieze concentratia nitrililor din sol, ap6, materii vegetale, produsealimentare (in speciai cele din carne qi lapte) gi aer, astfel ca toate dateleotr{inute sX impund orientarea in luarea de rndsuri adeevate.

4.1.3. Preryn(a nitrigi{or gi nitralilot" tm l*pte Ei produse IsetateFoarte rnulli autcri fac referiri la concentrafia nitratilor gi nitritrilordin lapte. Laptele normal, proaspdt, de vacd, poate cc;ntine mai pufin de ippmnitrali gi nitriti (Davis si col.,1953) sau 0,5 mg/litru nitratri qi aproapeI i8

' deloc nitrili (Sander, 1967\. whaite (rg7s)a confirmat concentrafia de 0,5gil nitralii,t^"^rg" leglijlb'e prt* niirili. -cossi (19s5). cercet'nd l lrobe de rapte a g'sit vatorite 0Jmg/'p"nou niunEl oqor) gi 0,07 rng/lentru nitrili (No,). ln Rom6nia,llif t ii ,J. rrge?) fbc cdteva aprecieri. asurrra confinuturui de nitratri gi nihifi din'rapte, dup5 folosirea ac*stora.al t fertirizatari cirimici. ig."p?.ri-a d *;;;;J ,apcrt dire* inrre nivelui fert'iz[rii cu azot apricat i' zonere --iirr"i- ,*';,]#::'.i"::inutretului in nitrali.'-a*r;ql aurori, r**o***d[--":ffL,* :lJJH"Tjfertilizare cu ingrtg5rninte azotate, 450-s00 kg nitrat de amo*iu la liectar.La acest niver, nitrafii confinuli ^in r"ru"i. -!*t in limitele admise etrestandardele internafionale, p6nd ta O,S * f-Oiig_l ;. *.Apreciind dinamica nihaJilor i'.rela1l frantd-anirnal, respectiv in'ngele qi laptere de vacd gi oaie, corelari tu 'nir.rri;r4til; iiirru3.,concruzia este cd aceast5 corelafie este direct5, dar nu neapdrat directroporfionard (Trif A. 9i col.,Dss).-netaliu ft.*ta_rol, plantd_animai esterelevatd de niverul nitraf'or i1 sange ;i i;;;;, care variazd in jurulnormalului, al limitelor de admisibilitaie. in rup't.r. oilor gi vacilor nivelulnitralil or r epr ezintd, 4 g -7 4% din ni velu i ; g,,fi:'Pe aceasta se bazeazd qi ideea "a ruit.i. este calea de eliminare anitrafilor in situalii speciale, fiind cauza i;to;icafiilor, deci o potenlialdsursd toxicd pentru consumatori. prezenla nitragror in lapte, ca gi calea deelininare a acestora de cdtre animale, porirrila ,ru accidentali, ar putea fi o realitate, astfer. "a proi.rliu pentru consumatori se situe azd prioritar,aspectul economic trebuind ldiat pe uitirnul roc. In sifualia prezenleinitrafilor gi^nitrililor i' lapte s-ar putea nagte gi inhebdri cu privire lainfluenfa diferitelor operalii de prelucra re falide flernentele respective.Pasteurizarea determin[ modificdri semnificative cu'privire lacontinutul in nitrafi gi nitriii, in sensul cr scade concentralia aeestora.Fennentarea, i'dusd priri insdrndnfarea taptetui pasteurizat cuStreptococcus spp. qi factobacillus spp. perrtru obfinerea produselorlactate acide, duce la o decontaminu.r uuuniulou.a. un.ori ins5, in urmaacestor procese- fermentative, scade nivelul nitratrilor dar cregte nivelulnitrililor in produsele lactate acide Tendinla aceurl" poutu fi explicatd prinmodificarea pH-uiui duph ?nsdmdnfarea cu culturi specifice, acidifiante,pH-ul moderat acicr av6nd importan{x majord. in i:ducerea nitraiilor ?nnitrili (Bakanov gi col., r9g1i. in acest i"L,*,. putea concruziona cilaptele cu un confinut bogat in nitrali este periculos pentru consumatori\ r chiar. Pi dupd preiucrarea in diferite'p.ocrir -iuctate acide. Cercet6toriii amerlcani (lrlafional Research Councii, I98l) asimileaz6 valorileconcentrafiilor in nihali gi nitrifi din lapte cu ceie din iaurt sau brdnz6" pel19

cdnd francezii (Jaquelinne Cornee,1982) nu sunt de acord cu acest aspect,


20/30

doarece acegtia pot suferi pierderi din cauza elimindrii in cursul unorprocese de fabricafie.Cu privire la confinutul unor brdnzeturi in nitra;i qi nitrifi, Hawe qi.coi. (1986) raporteazd absenla nitrililor gi un confinut in nitrafi de 0,5pprn. in unele br6n zeturi tlatate cu nitrat de potasiu, pentru prevenireadezvoltdrii microorganisrnelor (balonarea), media concentrafiei poate variadelaT la 20 rngikg (Padersen gi col., 1980), iar concentralia de nitdti de la1.,2\a 1,5 mglkg (Harada gi col., 1977). Cu toate acestea, in unele sifuatii(Statens Cevenedsmiddel- Institut, 1981) concentratiile sunt comparabilecu cele din br6nzeturiie preparate fhr[ adaus de nitrali, acestea fiind de l0mg/kg nitrali gi 0,2 mg/kg nitrifi. Inh-un studiu efectuat pe 130 brdnzeturifranceze, Pignatelli (1983) g[seqte un confinut de la 3,8 la 27,0 mglkgnitrafi qi 0,4 la 1,8 mg/kg nitritri.

4.1.4. Prezenla nitralilor gi a nitrililor in carne Si produse canrateLiteratura de specialitate abundb de date privitoare \a cameauscatS, sdrat5, afumatd conservat[ sau depozitatd, explicdnd cI acesteaconstituie sursa secundar6 de nitrali (dup[ vegetale), prin aportul deaproximativ 9,4 rnglzi (Whait, 1975) qi sursa principali pentru nitrili (2,38mglzi) dar foarte pufine date referitoare la carnea proaspdtS. Pignatelli(1983) a gdsit concentrafii medii de nitrali l0 mg/kg gi de nihifi de 1mg/kg. Howe gi col. (1986) au g6sit 49,5 mglkg nitrafi qi 7 ,2 mg/kg nitrilila carnea de porc. Dupd Usher 9i Telling (1975) valorile pentru carneaproaspatd pot fi cuprinse intre 0 gi 49 mgkg nitrafi. In ceea ce privegtecarnea de cal, singura referire este fdcutb de Cantoni qi Bianchi (1911)care au raportat valori foarte mari ale concentratiei in nitrali. In carneaconservatS, White (1975) gdsegte valori estimative cuprinse intre 1,19-10rng/kg nitrat de sodiu, acestea depinzAnd foarte mult de metoda depretrucrare. Centrul Na{ional al US'{ (1981) raporteazd concentratii mediide 40 mg/kg nitrafi qi 10 mglkg nitrili pentru produsele considerate a fiintegre. Pentru carnea conservat[ de vitd, White (1975) gdsegte 60 mg/kgnitrat de sodiu, Howe gi col. (1985) 141,6 mglkg nitrati gi 19,4 mgikgnitrifi, iar Knight gi col. (i987) 151,1 mg/kg nihali gi 19,9 mg/kg nitrifi.Pentru organe, cum ar f'r ficatul de vitd 10 mg/kg nitrati gi I mg/kg nitriti.In ceea ce privegte carnea de pasdre datele nu sunt elocvente.Pentru produsele conservate cu ajutorul fumului, denumire ceirnplic[ cuprinderea unei garne foarte largi de sortimente in funcfie de lard5i regiune, cum sunt $unca afumatd, baconul afumat, spata de porc afumatdgi marea diversitate a salamurilor, reglementdrile sunt in funciie de fard.124

In acest. sens fara noastrd reglemente azd un conlinut de maximum70 mg/kg nitrifi produs finit, dar *it lari .ur. u"""pra p6n5 ra 200 me/ksrodus' intr-un studiu "r""t"uiJ" 9,:"t:" L..'i.col., (r9g2)in Burgari-a srconstatat depdgirea rimitelor max;11 aamisibile ;;n'tru nitrili cu 4 mgvot l1j*:1t:.salamuri. Aceiagi autori au constatat o creqtere a nihafilor in proclusele vegetale dupS 0 depozitare_n_ecorespu nzdtoarc.La guncd valorilenirrafilor por fi cuprinse inhe 5,5 qi g37 pp- ip;;;.k. 9i col., r 973) 9i dea 72 la i r90 ppm dl,pe Fudje 9i iruman-(19i3), acestea depinzdnd foarteurt de metodele de prelucrare (semigaiita ,ir-gaiiral .*od, afumatd,impachetatl sau amestecatI cu alte alimente.centrul Nafional council (r9gl) raporteazd varori medii de 140glkg nitrafi qi 99 mg/kg nihit. $unca.este un produs prelucrat cu diferifigenri de conservare gi lratatd, in diferite ,"Jr". c; aceste metode derelucrare gi conservare folosite in. diferite pri nu^runt obligatorii deespectat pretutindeni, 9i valorile gdsite pot uuriu Cite rnult.Tehnorogiile de sdrare qi "afumar. rororit. ru pe$te pot fi cauzacreqrerii nitril'or ,r p:!t" gi in produr.rr ..^iiut". p" l6ngd fapful cdarea, in funcfie de calitatea ei, conline valori ,iiirut. de nitrafi (sareaimpurd), o altr 2?"?E a conlinuLiu riaicat o. n-i-t it in pegtere atumat oonstifuie gi oxidur de azot rcnrtat din arderea lemnului gi care secumuleaza in pegte. De aceea, trebuie u.o.duta'o atenlie speciala inolosirea unui mod eficient al acestei operafii .ur. ,a -rimiteze concentrafiade oxid de azot in tehnorogiu un *aril p.it.rui-.at ii s.aoerra niveruruinitrafilor din saramura foloiita la conservarea pegtelui prin utilizarea desare (Nacl) de calitate corespunzdtoare. Aceste aspecte sunt indisolubirlegate si de prevenirea formdrii compugilor il-nitroro, d. tipurnitrozaminelor, substanfe cu un inutt grad de ioxicitate gi carcinogenitate.co'centrafiile nitralilor gi nitrililor din alirnente depind gi de fbctoriiextemi gi pot varia.in proporfie ?nsemnatd pentru fiecare'produs alimentar.Concentrafiile NOr-gi NOr. in proOur.f. lr*j*ruf" depind deconditriile de recortare, de metodele ae p.eparar. gi- o"po zitare, toateacestea influenfdnd in mod semnificativ oirerenla dintre rezultate. pentruunifo'nizar"u oul_.]:l-r"alorile pentru vegetale, fructe gi carnea proaspdtdtrebuie sd reprezinte parametri materiei irute,''aturate. pentru grupur deproduse alirnentare prelucrate, cum ar fi carnea co*servatd, pegtele srratqi/sau afumat, concentraliile pot uurru rou.t. murt in funcfie de metodelefolosite in prerucrare qi dL uiuuntii rolosili (cum ar fi sarea impurr).

-l

tt


21/30

4.1.5. Metabolismul nitralilor si nitrililorintr-un organism normal qi sdndtos, nihalii gi nihifii sunt repedeabsorbili la nivelul tractusului gastrointestinal. Nitritii, dupd absorbliereacfioneazd cu hemoglobina, formdnd methemoglobina, carc la adullieste repede transformat6 in oxihemoglobin[ de cdtre sistemul enzimaticNADH-methemoglobin-reductaza. Spre deosebire de adulli, sugarii pdnSla 3 luni gi anirnalele foarte tinere nu au acest sistem enzimatic dezvoltat,de aceea, methemoglobina remltatd riscd s[ se acumuleze in organism gisd genereze o stare clinicd corespunzdtoare (methemoglobinemia), bazat[pe un stafus chimic caracteristic. De asemenea, microorgansimele prezentein alimente, dar qi in tractusul gastrointestinal la sugarii foarte mici, suntcapabile, in unele cazt)rr, sd converteascd nitralii in nitrili gi sd rndreasclpericolul pentru aceastd grup6 de vdrst6. La subiecfii sdndtogi, nitrafiiabsorbifi sunt repede excretafi pe la nivelul rinichilor. Noile cercetdri suntorientate asupra influenfei acidului ascorbic qi a altor elemente dinconlinutul gastric ce pot acfiona asupra metabolismului nitratilor 9initrifilor. Se studiaz[ tratarea cu acid ascorbic a formuleior de obtinere alaptelui praf pentru nou-ndscufi qi inhoducerea de lactobacili in vedereaprevenirii reducerii nitrafilor in nitriti. Se au in vedere investigalii gi inalte sectoare, cum ar fi: influenfa bolilor gastrointestinale globale asupraaparifiei methemoglobinemiei; efectele florei gastrointestinale globaleasupra metabolizdrii nitralilor "in vitro"; raportul dintre concentrafianitralilor ingerafi qi nitrilii salivari. Jindnd cont de acest aspectTannebaum gi col. (1974) aratd, cd pe lAngd existenfa nitri{ilor in diferitelealimente, acegtia sunt prezenli gi in saliv[, formdndu-se de altfel, gi invezica urinar[ infectatd, consecutiv unei reduceri bacteriene.Nitritii mai pot fr decelafi gi in stomacul nou-ndscutilor qi alsubieclilor aclorhidrici, unde se formeazd pornind tot de la nitrafi, lipsaacirlitdlii permilAnd proliferarea bacteriilor reducdtoare ale acestor sdruri.

4.1.6. Studii experimentale pe snimaleEfectul dominant al nitrafilor qi nitrifilor este inclucerea uneimethemoglobinemii observat[ in special la animalele foarte tinere. Ceamai mare activitate experimentald a fost dirijatd in aceasti direcfie,obselvdndu-se efecful embriotoxic generator de mortalitate prenatal5,resorblia ernbrionului, aspecte observate la gobolanii ai cdror mame auingerat ap5 confinAnd nitrit de sodiu. La gobolanii adulli, dupd ad6ugareade nitrit in apa de bdut timp de 24 luni, s-a obsrvat un nivel ridicat demethemoglobin?l, neevidenliindu-se insd, efecte toxice.Animalele sunt de obicei rezistente la inducerea

rnethemoglobinemiei prin nitrali, dozele administrate fiind foarte maripentru a provoca o minima alterare a statusului fiziologic. Nici nitrafii ginici nitdfii nu sunt cancerigeni, dar mutagenitatea nitrililor a fostdemonstrati de rnai mul

metale grele si nitrati

Documents