mindfulness zi de zi. ed. 2 - libris.ro zi de zi. ed. 2 - jon kabat-zinn.pdfimi ploce sd md gdndesc...
TRANSCRIPT
Descriereo CIP q Bibliotecii Nolionole o Romdniei
KABAT-ZINN, JON / Mindfulness zi de ri / Jon Kqbot-Zinn;
trod.: Morileno Constontinescu' - Ed' o 2-o' - Bucureqti ;
Herold,2016tsBN 978-97 3-LL1-6L7' 4
l. Constontinescu, Morileno (trod')
29
Jon Kobot-ZinnWHEREVER YOU GO, THERE YOU ARE
Mindfulness Meditotion in Everydoy Life
Copyright O 1994, Jon Kobot-Zinn
Romonion edition published by orrongement with
Potricio von der Leun Literory Agency
JON KABAT-ZINN
M!NDFULNESS ZI DE ZI
ORIUNDE VREI SA YEROI,ACO LO ESTI D EJA
EDTTTA A il-A
Troducere din limbo englez6:
MARILENA CONSTANTINESCU
EDITURA S "*O"Bucuregti
CUPRINS
Mullumiri
lntroducere
Porteo l: inflorireo momentului prezent
Ce este mindfulness?
Simplu, dor nu ugor
Sd ne oprim
Asto-i tot
Copturoneo momentelor prezente
Pdstroli-vE oten[io osupro respiroqiei
ProcticoIi, procticoIi, proctico!i
Proctico nu inseomnd repetifie
Nu trebuie sd vd schimboqi modul de viog6pentru o proctico
Trezireo
Cdt moi simplu
Nu puteli opri volurile, dor putefi invdfosd foce[i surf
Poote medito oricine?
o
7
L7
19
23
26
28
31
33
35
35
37
38
40
41
43
Elogiul non-oc!iunii
Porodoxul non-octiunii
Non-octiuneo in ocfiune
Facand non-oc[iuneo
Rdbdoreo
A lAso sd treocd
Non-judecoreo
incredereo
Generozitoteo
Tnebuie sd figi suficient de puternici pentru
45
48
49
52
55
61
63
66
68
o fi slobi
Simplitoteo volunto16
Concentroreo
Viziuneo
Meditoqio dezvolt6 complet
Proctico, o Cole
77
74
77
80
fiingo umond 86
92
97
100
103
105
to7
108
Meditoqio -A nu se confundo cu gOndireopozitiv6
lntrospec!io
Pqrteo s l!-o: Esenlo procticii
Proctico meditoliei
Asezoreo in posturd
Demnitoteo
Posturo
Ce sd foceqi cu polmele
legireo din meditogie
Cat timp sE proctico[i?
Nu existd coleo dreopt6
Meditoqio,Core-este-coles-meo?"
Meditoqio muntelui
Medito;io locului
Meditoqio in mers
Meditotrio in picioore
Meditoqio in pozilio culcot
Agezo[i-vd corpul pe podeo cel puqino dotd pe zi
A nu proctico este de fopt o procticd
Meditogio bundt6tii iubitoore
Parteo o lll-o: in spiritut otenfiei congtiente
Stond in jurul focului
Armonio
Dimineolo devreme
Contoctul direct
Moi e cevo ce doriqi s6-mi spuneqi?
Autoritoteo voostr6 personol6
Oriunde vrei sd mergi, ocolo egti dejo
110
1I3
118
L22
t27
131
L34
L41,
145 :
L48
1s0
15ts
158
160
169
L72
t74
L77
183
186
189
193
Urcoreo lo etoj
Curdqoreo orogozuluiin timp ce oscultBobby McFerrin
Core este treobo meo pe oceqsto plonet6,treobo cu T more?
Muntele onolog
I nterconectoreo
Ahimso - non-violen[o
Kormo
lntegrolitote gi unitote
lndividuolitotegi similoritote
Ce e osto?
Selfing
Furio
Lec[iile din m0ncoreo pisicii
Porentojul co procticE
Porentojul - Porteo o douo
Copcone de-o lungul cdii
Este mindfulness cevo spirituol?
Despre outor
199
202
204
208
2LL
2L5
217
223
226
228
230
235
237
24L
25L
255
257
266
CE ESTE MINDFULNESS?
Mindfulness, storeo de oten[ie congtient6, este o ve-
che procticd budistd, dor cu o profundd relevonld pentru
vio[o noostrd de ost6zi. Aceostd relevon[d nu ore nimic
de-o foce cu budismulin sine sou cu o eventuold conver-
tire lo budism, ci ore o totold legdturd cu o ne trezi 9i o tr6i
in ormonie cu noiinEine, gi cu lumeo core ne inconjoord.
Eo ore de o foce cu exominoreo propriei persoone, o cine
suntem noi, cu onolizoreo viziunii noostre osuPro lumii 9i
o locului pe core il ocupdm in codrul ei, ;i cu ocqiuneo de
o cultivo o onumitd opreciere fo[d de plin6toteo fiecdrui
moment pe coreil trdim. Dor, moi mult decdt orice, eq ore
de o foce cu o pdstro contoctul cu reolitoteo.
Din punctul de vedere budist, storeo conqtiinlei pe
core noi o ovem de obicei in momentul in core suntem
treji este vdzutd co fiind extrem de limitota gi limitotivd,
fiind in multe privinle moi degrobd osemdndtoore unui vis
prelungit, decdt unei stdri de trezie. Meditolio ne ojutd sd
ne trezim din ocest somn ol outomotismului gi ol incon-
gtienlei, dAndu-ne ostfel posibilitoteo de o ne trdi violo
ovdnd occes lo intregul spectru ol posibilitu[ilor noostre
congtiente ;i incon;tiente. Timp de mii de oni ingelepgii,
yoghinii Ei moegtrii Zen ou explorot sistemotic ocest teri-
toriu; co urmore o ocestui Proces ei ou descoperit cevo ce
poote fi extrem de benefic Occidentului zilelor noostre,
ce qr puteo controbolonso orientoreo noostrd culturold
JON KABAT.ZINN
cdtre controloreo gi supunereo noturii - in loc de o onc""lfoptulcd suntem o porte intimd o ocesteio. Experienqo lorcolectivd sugereozd foptul cd prin investigoreo proprieinoostre noturi interioore de fiinle umone gi, in speciol, prininvestigoreo osupro noturii rnin[ii noostre - printr-o ou-to-observore otentd gisistemoticd, om puteo fi ?n mdsurd
sd trdim o viold moi plind de sotisfocfie, de ormonie gi de
inqelepciune. Eo oferd, de osemeneo, o viziune osupro lu-mii core este complementord celei predominont reduclio-niste gi mqterioliste core domind in prezent gdndireo Ei in-stituqiile occidentsle. Dor, ocest punct de vedere nu este,
in mod porticulor, nici ,,orientol" gi nici mistic. Thoreouo vdzut oceeosi problemd referitoore lo storeo noostrdmentold obignuitd in New Englond, in L846, si o scris cu o
more posiune despre consecin[ele nefericite ole ocesteio.
Atenqio congtientd o fost definitf co fiind esen[omeditoliei budiste. Fundomentol, mindfulness (otenqie
congtientd) este un concept foorte simplu. Putereo so
std in proctic6 gi in oplico[iile ocesteio. Atenqio con-gtientd inseomnd sd fii otent intr-un mod speciol: sd fiiotent osupro scopului, osupro momentului de fo[d, dorfurd sa-l judeci. Acest tip de otenlie constituie bozo
unor moi mori congtientizdri, cloritaqi gi occeptdri o re-olitfliimomentului prezent. Eq ne foce sd finn con;tienlide foptulcd vio[o noostrd se desf6Eoord doorin momen-te core se succed. Docd nu vom fi pe deplin prezen[i inmulte dintre oceste momente, nu numoi cd vom pierdetot ce este pre[ios in vio[o noostr6, ci, de osemeneo, nu
vom fi nici copobili sd reolizdm profunzimeo Ei bogd[ioposibilitalilor pe core le ovem - cele de o creEte gi de one tronsformo.
MINDFULNESS ZI DE ZI
O congtientizore insuficientd o momentului prezentne creeozd, in mod inevitobil, 9i olte probleme, pe lAn-
gd oc[iuni ;i comportomente incongtiente si outomote,core de multe orisunt induse de nesiguron[d gide temerioddnc inr6ddcinote. in cozulin core oceste probleme nu
sunt remediote, otunci ele vor oveo tendinqo de o se ocu-mulo in timp gi, in cele din urmd, ne vor foce sd ne simgimblocoqi gi lipsili de contoctulcu reolitoteo. Cu timpul, s-orputeo sd ne pierdem incredereo in copocitoteo noostrdde o ne redirecqiono energiile in ogo fel incOt sd dobAndimo moi more sotisfoc[ie;io moi more bucurie, poote chior
Eio sdndtote moibund.Congtientizoreo ne oferd o modolitote simpld, dor
foorte puternicd, prin intermediul cdreio vom reugi sd nedeblocdm, sd ne reconectdm cu proprio noostrd ingelep-ciune givitolitote. Eo constituie o modolitote de o preluoconducereo ?n privin[o direcqiei gi colitAqii viefii noostre,inclusiv in privinlo reloliilor noostre din codrul fomiliei,reloqiei noostre cu munco pe core o desfdgurdm, cu lu-meo gi cu intreogo plonetd in generol gi, moi presus de
toote, in privinlo reloliei noostre cu noiinsine, in colitotede persoond.
Cheio ocestui drum, core std lo bozo budismului,tooismului gi o procticii yogo - $i pe core o regdsim, deosemeneo, in operele lui Emerson, Thoreou gi Whitmon,precum ;iin inqelepciuneo indigenilor omericoni -, reziddin opreciereo momentului prezent giin cultivoreo gi dez-voltoreo unei reloqii intime cu ocesto, printr-o continudstore de prezen[d plind de oten[ie gidiscerndmdnt. Eo se
oflA in opoziqie direct6 cu foptul de o considero viofo cocevo de lo sine inleles.
JON KABAT.ZINN
Obiceiul nostru de o ignoro momentele prezente (infovooreo oltoro core incd nu ou venit), conduce, in moddirect, lo o totold lipsd de congtientizore o lesdturii vieqiiin core suntem pringi. Aceosto include o lipsd de congti-entizore gi de in[elegeie o propriei noostre min[i, gi o mo-duluiin core oceosto ne influen[eozd percep[iile;i ocliu-nile. Eo ne limiteozd dromotic perspectivo pe core o ovemin legdturd cu ceeo ce inseomnd sd fii o fiin[6 umond, gi ?n
legdtu16 cu modulin core suntem conecto[iintre noi gi culumeo dinjurul nostru. in mod trodiqionol, religio o consti-tuit domeniul unor ostfel de onchete fundomentole con-duse intr-un context spirituol, insd mindfulness (oten[ioconqtientd) ore preo pufin de-o foce cu religio, cu excep-
[io sensului fundomentol ol termenului - co o incercorede o rezolvo misterul profund ol vieXii gi de o recunoogtelegdturo indisolubi16 cu tot ceeo ce existd.
in momentulin core ne ongojdm sd devenim prezen[igi otenli intr-un mod deschis si fdr6 rezerve, fdr6 sd c6-dem prod6: propriilor noostre condiqiondri referitoore loce ne ploce gi lo ce nu ne ploce, opiniilor qi prejudecdfi-lor, proiec[iilor gi ogteptdrilor; ni se deschid noi posibili-td!i, gi ovem sonso de o ne elibero din cdmoso de fortd oincongtien[ei.
imi ploce sd md gdndesc lo mindfulness co fiind, purgi simplu, orto de o trdi congtient. Nu trebuie s6 fiqi unbudist sou un yoghin pentru o o proctico. De fopt, docd
Etigi totugi cevo despre budism, ve[i ;ti Ei cd principiul celmoi importont ol ocestei doctrine este ocelo de o fi voiin;ivd gi de o nu incerco sd deveniqi cevo ce nu sunteli.in mod fundomentol, budismul se referd lo o fi in contoct /cu proprio voostrd noturd profundd, 9i lo o ldso oceostd
MINDFULNESS ZI DE ZI
noturd sd curgd liberd c6tre exterior. El ore de-o foce cutrezireo gi cu foptul de o vedeo lucrurile o;o cum sunt.De fopt, cuvdntul ,,Buddho" inseomnd pur Ei simplu opersoond core s-o trezit;i o reolizot noturo so reold.
Deci, congtientizoreo nu vo intro in conflict cu niciunfel de convingeri gi trodiqii - religioose, sou chior gtiin[ifi-ce - gi nici nu vo incerco s6 vd inoculeze cevo, vreun nousistem de credin[e sou vreo noud ideologie. Eo constituieun mod simplu gi proctic de o fi in contoct cu deplindtoteofiinqei voostre prin intermediul unui proces sistemotic deouto-observore, cercetore personold gi ocqiune conqtien-t6. in tot ocest proces nu existd nimic rece, onolitic, souinsensibil. Lo modul generol, proctico oten[iei con;tienteeste bl6ndd, opreciotivd giconstructivd. Un olt mod de o onumi or fi ,,inimo congtientd."
Un procticont o spus odot6: ,,C6nd erom budist, pd-rin[ii 9i prietenii mei igi smulgeou p6rul din cop, dor decdnd sunt un Buddho, nimeni nu moi este deronjot ob-solut deloc."
SIMPLU, DAR NU USOR
Poote cd mindfulness - storeo de otenfie con;tientd,este simplu de procticot, ins6 nu este neopErot gi ugor.Congtientizoreo necesitd efort gi disciplin6, pentru sim-plul motiv cd forqele core conlucreozd impotiivo foptuluide o fi pe deplin congtienli, ;i onume lipso noostrd obis-
JON KABAT-ZINN
nuitd de otenlie ;i outomotismul, sunt extrem de tenoce.Ele sunt ot6t de puternice ti qtdt de mult in oforo congti-inlei noostre incdt este necesor un ongojoment interior gi
un onume tip de muncd pentru o [ine posul cu incercdrilenoostre de o copto momentele, fiind complet prezengi, gideo ne susline otenlio congtient6. lnsd ocesto este un lucrusotisfdcdtor in mod intrinsec, dotoritd foptului cd ne punein legdturd cu nenumdrote ospecte ole vieqii noostre, coresunt de obicei trecute cu vedereo sou pe core le pierdem.
De osemeneo, oceosto este o muncd ce ne ilumineozdgi ne elibereozd. Eo ne lumineozd prin foptulcd ne permi-te literolmente sd vedem moi clor Ei, prin urmore, ojun-gem sd inqelegem moi profund zone din violo noostrd cucore nu om moi fost in contoct, sou pe core nu moi do-reom sd le ludm in considerore. Aceosto or puteo includeconfruntoreo cu unele emoqii intense gi profunde - co du-rereo, tristeleo, vulnerobilitoteo, furio gi teomo - pe cores-or puteo co in mod obignuit sd nu ne permitem sd leoducem lo nivelul conqtient sou sd le exprimdm congtient"Mindfulness ne poote ojuto, de osemeneo, sd opreciemsentimente cum or fi bucurio, poceo gi fericireo, core de
multe ori trec ropid ;i rdmdn nerecunoscute. Eo este eli-berotoore prin foptul cd ne cdlduzegte prin moduri de one confrunto cu noi ingine gi cu lumeo exterioord, lucruce ne poote elibero din rutino in core cddem otdt de des.
Ne confer6, de osemeneo, for!6 - co urmore o foptului cd
ocorddnd o otenlie de ocest fel, noi deschidem conolelece duc lo rezervoorele odOnci ole creotivitdlii, inteligen-
!ei, imoginogiei, cloritAqii, determin6rii, olegerii 9i inqelep-
ciunii, core se ofld in noi.
Noi ovem tendinlo de o fi incongtien[i de foptul c6,
proctic, gOndim tot timpul. Fluxul continuu de gdnduri
MINDFULNESS ZI DE ZI
core curge prin minteo noostrd ne los6 foorte pu[in 16-goz pentru o store de linigte interioorE. Pe de oltd porte,ne ocorddm extrem de pu[in spoliu door pentru o f, doorpentru o existo, in core sd nu fie necesor s6 focem neince-tot tot felul de lucruri. Mult preo odeseo oc[iunile noostresunt executote outomot -, in loc sd fie intreprinse in modconstient, fiind dictote giconduse de ocele 96ndurigi im-pulsuri perfect obignuite coFe ne trec prin minte co un rduce curge, docd nu chior co o coscod6. Suntem prinpi intorentul minfiigiojungem co vielile sd ne fie scufundote,pierdute, fiind condugiin locuriin core poote c6 nu vremsd ojungem, gi spre core poote c6 nici nu reolizdm cd neindreptdm.
Meditogio inseomnd sd invdf6m sd iegim din ocest to-rent, ne ?nvold cum sd stdm pe molul sdu gi sd-l oscultdm,sd invdfdm de lo oceostd curgere, qi moi degroba sd-i fo-losim energiile pentru o fi ghidogi, in loc de o fi dominoqide el. Acest proces nu ore loc de lo sine, prin mogie. Estenevoie de energie. Noi nurnim efortul de o ne cultivo co-pocitoteo de o f, de o existo in momentul prezent, ,,procti-cd" sou ,proctico meditoliei."
intrebare: Cum pot desc6lci cevo ccrre se ofltr in ?ntregimesub nivelul meu de con;tiinqd?
Nisorgadotto: Fiind tu insu[i, fiind prezent... privindu-te giobserydndu-te cu un interes tresz in vioqo de zi cu zr,ov6ndmoidegrobd inten[io de o inqelege dec6t oceeo de ojudeco,scceptdnd pe deplin ceeo ce or puteo sd opor6, pentru c6este dejo ocolo, pentru cd in ocest mod tu incurojezi ceeoce existd in oddncuri sd ojungd lo suprofofd, 9i ostfel tu iqi
25