�

10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

TEWISE Modul 8

Celula

This project has been funded with support from the European Commission. This publication [communication] reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

Copyright © 2002-2010 by Project "TEWISE" for the project -team:

All rights reserved. Privacy Statement.

holub@pi-klu.ac.at

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Proiect Tewise

Modulul “Celula”

Biologie ( varsta 11 – 14 ani)

6FRSXO�DFHVWXL�PRGXO�HVWH�GH�D�LQWURGXFH�QR LXQL�GHVSUH�FHOXOD�JUDGDW�SHQWUX�D�HYLWDQHvQ HOHJHULOH��$P�LOXVWUDW�LQVWUXF LXQLOH�SH�FDUH�OH�XUPHD]��HOHYLL�LQ�ODERUDWRU��XQGHWUHEXLH�VD�REVHUYH��VD�GHVHQH]H�VL�VD�HWLFKHWH]H�VDX�VD�QXPHDVF��GLIHULWH�SDU L�DOHcelulei.0RGXOXO�HVWH�FUHDW�LQ�SDUWH�GLVWUDFWLY��LQ�SDUWH�OD�XQ�vQDOW�VWDQGDUG�úWLLQ LILF��LQ�VSHFLDOLQ�FHHD�FH�SULYHúWH�DFWLYLWDWLOH�SUDFWLFH�QHFHVLWDWH�GH�H[SHULPHQWH��7HUPHQLL�PDLdificili sunt introdusi gradat, cu ajutorul lor planuindu-se a fi adresate multor altesimturi diferite.Informatia pur lexicala este putina, pentru a obtine, pe de o parte durata si pe de altaa se evita prea mult continut. Adesea tinerii se izbesc de un munte de informatii.Consider ca uneori mai putin poate insemna mai eficient. De asemenea inseamna cainvatarea naturala prin experienta si realizarea de experimente vor inlocui obisnuitulinvatat pe de rost.Experimentele selectate sunt fie bine cunoscute si adesea folosite, fie complet noicreate de autor.Fiecare parte a modulului a fost si va mai fi testata permanent cu diferiti elevi.Totul va fi de asemenea evaluat de catre profesori cu ajutorul fiselor de lucru.

Modulele

Celula 1a-1d

Celula 2a-2c

Celula 3a-3b

Celula 4a-4b

Celula 5a-ab

Sambata, 30 octombrie 2004, Mag. Peter Holub

Dimensiuni

Folosirea microscopului

Celula de ceapa

Diversitate

Celulele umane

CELULA 8.00

Proiect Tewise10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Observati ca exista diferite tipuri de microscop. Unele dintre ele isi iau lumina printr-ooglinda asezata sub condensator, altele folosesc lampi. In loc de micromanipulatorpot fi folosite doua clipsuri pentru a tine specimenul. Focalizarea `Fina siNeprelucrata` poate fi pe o axa. Fie tubul, fie baza pot fi ridicate. De asemenea potexista doua oculare sau tuburi foto sau alte divergente. De obicei, lentilele din ocularrealizeaza o marire de 10 ori. Obiectivele maresc de 4 ori, 10 ori si 40 ori. Uneoripoate exista un obiectiv care sa mareasca de 100 ori si care poate fi folosit numai cuajutorul unui ulei special ce trebuie plasat intre specimen si obiectiv.

Microscopul

La inceputul modulelor noastre, vei intra in contact cu o scurtaprezentare privind cunostinte de baza pentru folosirea microscopuluisi cele mai importante componente ale unui microscopoptic.

Ocular silentile ocular

Reglareneprelucrata

Reglare fina

Brat

Micromanipulator

Deschizaturadiafragmei irisului

Surubulcondensatorului

Tubulocularului

Corpultubului

Lentileleobiectivului

Masa

Condensator

Baza

CELULA 8.01 a

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Proiect Tewise

Majoritatea obiectelor ce pot fi observate cu microscopul trebuie preparate in asa felincat sa fie transparente. Pentru ca , de obicei, se pot vedea doar detaliile, candlumina trece prin specimen. Este de asemenea necesar sa punem mostrele pe olama de sticla intr-un lichid, de obicei apa, si sa le acoperim cu o lamela. Acest lucrueste necesar din motive optice.

Lama Lamela Specimenul pregatit

La inceput veti folosi specimene gata pregatite ce sunt scufundate intr-un lichidspecial.

1. Marirea de 10 ori(ocular) x de 4 ori( obiectivul cel mai scurt)

Plasati lama pe masa microscopului dumneavoastra cu lamela in sus. Miscati lamelapana cand obiectul pe care urmeaza sa-l examinati se afla in centrul orificiului dinmasa. Porniti sursa de lumina sau focalizati oglinda pentru a va asigura ca luminatrece prin obiect.Asigurati-va ca obiectivul cu putere scazuta este cel pe pozitie. Coborati tubul prinreglare pana cand obiectivul e la o distanta de un sfert de inch de lama, dar fiti atentisa nu atingeti sticla cu obiectivul.

Folosirea microscopuluiNu este foarte dificil sa manuiesti un microscop, dar in special lainceput este foarte important sa inveti folosirea corecta si sa-tiantrenezi miscarile asemenea unui exercitiu fizic. Asigurati-va ca atiparcurs fiecare parte a instructajului inainte de a incepe sa lucrati cuun microscop

CELULA 8.01b

Proiect Tewise

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Atentie!

Coborati capul la nivelul mesei ca sa puteti vizualiza fata obiectivului. Obiectivul este acumintr-o pozitie mai coborata decat in pozitia pe care o va avea in momentul de final alfocalizarii. Priviti prin ocular si ridicati usor. Priviti atent prin ocular si opriti reglarea deindata ce obiectul este in punctul luminos. Acum folositi reglajul fin pentru a obtine oimagine mai buna. Va fi necesar probabil sa miscati rotita de reglaj fin doar putin pentru afocaliza o imagine corect. Astfel, ar trebui sa aveti acum o imagine clara a obiectului pecare il examinati.

Centrarea:

Daca obiectul nu este pozitionat in mijlocul campului vizual, va trebui sa mutati cu grijalama, pana cand acesta este centrat . Intrucat imaginea asa cum o vedeti in microscopeste inversa, va fi necesar sa miscati lama in directia opusa celei firesti.

Deschizatura:

Ajustati deschiderea. Daca deschiderea in diafragma este prea mare, lumina ar putea fiprea puternica pentru a vedea detaliile. Rotiti manerul care controleaza deschiderea panacand diametrul acesteia este corect. Observati efectele produse prin microscop in timpulajustarii diafragmei.

2.Marirea de 10 ori (ocular) x 10 X(obiectiv mediu)

Acum schimbati la o putere de marire mai inalta, dar nu de 40X sau de 100X, si incercatisa obtineti o imagine buna rotind usor de reglajul fin doar putin intr-o parte sau alta.Imbunatatiti imaginea, din nou cu ajutorul diafragmei.

Folosirea microscopului

Partea a doua

CELULA 8.01c

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Proiect Tewise

3. Marirea de 10 ori (ocular) x 40X (cel mai lung obiectiv, daca sunt trei)

Dupa ce veti fi examinat obiectul cu obiectivele cu putere scazuta, ridicati obiectivele sitreceti pe obiectivul de putere inalta si il veti vedea sub o si mai mare marire.Dupa ce obiectivul de putere mare este in pozitie, coborati tubul pana cand lentilele frontaleale obiectivului aproape ating sticla protectoare, dar fiti foarte atenti sa nu o atingeti.Coborati capul la nivelul mesei microscopului ca sa puteti vedea partea frontala aobiectivului in timp ce lucrati.

Atentie:

Priviti prin ocular si ridicati usor, folosind reglarea neprelucrata. Urmariti prin ocular si opritireglarea atunci cand obiectul este aproximativ focalizat. Aduceti obiectul la focalizareaideala folosind reglarea fina.

Problema:

Este posibil sa aveti probleme in a gasi partea aleasa pentru studiu din obiect, din momentce diametrul campului de putere inalta este mult mai redus decat diametrul campului deputere joasa. Prin urmare, s-ar putea sa fie nevoie sa mutati cu mare grija lama pentru a vacentra specimenul.Faceti orice ajustari necesare ale intensitatii luminii si ale diafragmei irisului pentru a reglailuminarea in vederea obtinerii unei imagini cat mai clare posibil.

Pentru profesionisti:

Ar trebui sa va obisnuiti sa folositi diafragma si centrarea fina cu ambele maini in acelasitimp pentru a obtine o imagine buna cat mai repede.

Dupa terminarea procesului de observare ridicati obiectivul cu grija, indepartati lama siaduceti obiectivul de putere scazuta in pozitia de start deasupra orificiului din platforma.Acest lucru va preveni eventualele pagube.

Folosirea microscopului

Partea a treia

CELULA 8.01d

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Proiect Tewise

1. Luati un disc de confetti. Incercati sa trasati patru linii paralele care vor imparti discul in 5felii de aproximativ aceeasi latime. Adaugati un simbol mic sau un obiect geometric mic.Masurati diametrul discului si priviti-l la microscop folosind marirea de 40X ( obiectivul de4X, ocularul de 10X):

Cum ati descrie relatia dintre marimea discului si diametrul campului vizual? Notati raspunsulinainte de a continua cu partea a doua!

2. Pregatiti o coaja de ceapa pentru microscop. Priviti celulele folosind o amplificare de 40X.Cum aflati lungimea diametrului campului vizual?Cate celule incap in el (una dupa alta)?Cat de lunga este aproximativ o celula?Ca exemplu puteti folosi urmatorul grafic:

Acum incercati sa raspundeti la urmatoarele intrebari:Cat de mare este campul vizual folosind o marire de 100X?Cat de mare este campul vizual folosind o marire de 400X?Dupa ce ati terminat, puteti sa aruncati o privire fisei de lucru 8.02b care va va arata dacaraspunsurile voastre sunt corecte si va vor lamuri asupra unor alte dimensiuni ale structurilorvii sau moarte.

Dimensiuni 1

Pentru a afla mai multe despre marimea obiectelor pe care le vedetifolosind microscopul, puteti folosi un simplu disc de confetti:

CELULA 8.02a

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Proiect Tewise

Cea mai frecventa corelare intre marimea originala si amplificarea:

Dimensiunile structurilor vii sau nu:

Incercati sa gasiti exemple de structuri intr-o carte, intr-un ziar sau folosind Internetul.

Dimensiuni 2In tabelele urmatoare veti gasi informatii referitoare la corelarea dintremarimea originala si amplificare si puteti compara dimensiunile diferitelorstructuri vii sau nu.1 x 103 or 6 x 10-2 este o cale stiintifica de a scrie cifre. Veti invata maimulte despre asta pe parcursul orelor de matematica.

CELULA 8.02b

Proiect Tewise

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

celula obrazului = 60 Micrometri X 100000 = 6000000 Micrometri = 6m

Bacterie = 1 Micrometru X 100000 = ?

Virusul HIV = 0,1 Micrometri X 100000 = ?

Latimea unui ADN = 0,025 Micrometers X 100000 = ?

Gasiti obiecte de marime potrivita si asezati-le in clasa.Ceva special:

Pe 1 centimetru patrat de piele pot fi 100000000 bacterii, dar numai 1 din 10000 are sansa.

Masoara-ti lungimea din varful capului pana la picioare. Daca una din celulele de pe capultau ar fi atat de mari cat o sala de clasa, cat de departe( in km or m) ar fi o celula de pedegetele de la picioare?Imagineaza-ti cat de dificil ar fi sa gasesti un obiect la fel de mic precum un virus in acestenorm corp tridimensional!

Dimensiuni 3Asa cum ati invatat, dimensiunea unei celule din interiorul obrazuluiuman este in jur de 60 micrometri in diametru. Daca ar fi fost de 100 000de ori mai mare ar fi avut lungimea unei sali de clasa( 6m). Incercati sapriviti sala de clasa ca pe o celula. Cat de mare este nucleul, virusulHIV, o bacterie sau o molecula de apa in aceasta clasa?

CELULA 8.02c

Proiect Tewise10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

1. Desfaceti cojile aproape transparente de pe un bulb de ceapa.2. Izolati una dintre ele.3. Indepartati foita/ pielea de pe partea interioara a frunzei.4. Introduceti o bucata plata a acestei membrane intr-o picatura de apa pe o lama de

microscop.5. Acoperiti-o cu o bucata de sticla.6. Evitati indoirea sau cutarea membranei.7. Aruncati restul de ceapa ramas la cos.8. Observati lama folosind lentile de 4X si de 10X ocular( amplificare= 40X)9. Acum schimbati la 10X si 10X(amplificare=100X) cu diafragma larg deschisa.

Reduceti incet intensitatea luminii inchizand diafgragma, si observati imaginea.10. Schimbati din nou, dar acum la 40X si 10X ( amplificare= 400X) cu diafragma larg

deschisa. Atentie, sa nu folositi surubul macrometrului ca sa nu distrugeti sticla!11. Care intensitate a luminii a scos la iveala cel mai grozav detaliu?

Poti vedea o multime de asemenea “camere” conturate in membrana. Unele se poate sa fiformat indoituri astfel ca ele nu sunt asa transparente.Incercati sa gasiti o parte care sa ofere o imagine clara similara cu cea prezentata in susulpaginii!

Ceapa 1

Suprafata interioara a cojilor de ceapa este foarte subtire, astfel incat artrebui sa fie posibil sa privesti prin ea cu ajutorul unui microscop optic.Vom incerca sa vedem ce detalii se pot afla.

CELULA 8.03a

Proiect Tewise

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

1. Desenati un grup de 5 celule invecinate si incercati sa etichetati toate componentelepe care le vedeti.

2. Schimbati la o marire mai mare= de 400X si priviti detaliile.

Acestea sunt unele dintre cele mai importante parti ale celulei unei plante. Evident,exista multe diferente in functie de tipul de planta sau functia ei.Ganditi-va la portiunea de ceapa unde aceste celule isi au originea!Care ar putea fi functia principala a acestor celule de ceapa?

Celula de ceapa 2

Aici veti putea vedea cateva din detaliile oferite de microscop.Componentele ca de puzzle ale membranei se numesc celule al carorcentru este numit nucleu si care contine multe alte componentebiologice dintre care doar putine sunt vizibile cu ajutorul microscopuluioptic.

Aceasta regiune careimprejmuieste celula senumeste peretele celulei

Spatiul larg plin de fluiddinauntrul celulei de ceapaeste vacuola de seva

Portiunea compacta rotunda a celulei estenucleul, continand informatii ereditare. El paresa fie in vacuola. Dar se afla in citoplasma(in desenul de mai jos citoplasma transparentaeste pozitionata in fata si in spatele nucleului)

Partea care licareste estenumita citoplasma. Eaimprejmuieste membranacelulei care este atat demica incat nu poti sa o vezicum trebuie.

Peretele celuleipermite celulelorplantei sa fie mai rigide

CELULA 8.03b

Proiect Tewise10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Puneti un strop de apa pe o lama de microscop. Foarte usor, razuiti suprafata interioara aobrazului vostru cu partea plata a unei scobitori. Transferati mai apoi celulele de pescobitoare in apa si acoperiti lama cu o lamela. Plasati un capat al acestui invelis cat maiaproape de un capat al petei formate de lichidul unsuros, apoi usor scufundati-l in lichid.Procedand asfel, se va evita formarea bulelor de aer.Plasati lichidul continand celule din obraz pe masa microscopului. Centrati mai intai folosindcea mai joasa marire. Cautati celule individuale, separate unele de celelalte si necutate lamargini. Treceti la o etape de marire mai mare. Daca observati o structura intunecata, demarime mica ce arata ca un ou rotund sau un cerc, atunci ai gasit nucleul. Desenati unadintre aceste celule in caiet incluzand detalii ca: forma celulei si a nucleului precum sistructura citoplasmei din jur. In cele din urma, schimbati pe lentilele cele mai puternice sidesenati celula din nou urmarind aceleasi aspecte.

Care este forma unei celule individuale din obraz?Nucleul era situat central sau la periferie?De ce credeti ca a fost asa usor sa separam celulele obrazului?Ati gasit diferente fata de celula planta a bulbului de ceapa? Descrieti-le!Ganditi-va la functiile acestor celule: credeti ca au o viata lunga sau scurta?

Celulele umane 1Celulele animale si umane sunt diferite de celulele plantelor. Deasemenea, majoritatea dintre ele nu ofera o structura atat de exacta.Un tip de celula umana este usor de observat si ar trebui saevidentieze niste detalii: celulele epiteliale Squamosul din tesutulobrazului.

Membrana nuclearaMembrana celulei care nu esteinconjurata de un perete celular cain cazul celulei de ceapa.

Nucleul

CELULA 8.04

Proiect Tewise10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Plasati o mica picatura de albastru de metil sau din reactivii lui Wright in centrul lamei.Asteptati pret de un minut si apoi cu mare grija stergeti lamela cu apa distilata. Acum putetisa priviti lamela prin microscop. Incepeti cu lentile mai slabe si imaginea ar trebui sa aratecam asa:

.Daca vedeti multe cercuri in straturi multiple, schimbati spre marginile lamelei unde sangelearata mult mai transparent. Apoi alegeti o marire de 100X. Veti obtine o imagine ca aceasta:

Daca tot ce vedeti se rezuma la mici cercuri rosii, incercati sa gasiti un loc unde se potvedea si niste structuri mai mari, centrate, de culoare violeta. Acum treceti la o marire de400X. Ar trebui sa vedeti o imagine similara cu ultima de pe aceasta pagina:

Nu uitati sa faceti desene la fiecare etapa si incercati sa schimbati contrastul ladeschizatura microscopului. Astfel veti obtine o imagine mai buna, in special la ultimaetapa.

Ce credeti ca reprezinta cerculetele rosii?Ce ar putea reprezenta obiectele mai mari cu structuri de culoare violet?Ce reprezinta aceste structuri violet?Ganditi-va la diferenta! Daca acestea sunt structuri vii, ati putea banui diferente privinddurata de viata? Scrieti orice motiv va trece prin minte!

Celulele umane 2Daca vreti sa priviti o alta celula de tip uman usor de analizat, veti aveanevoie de ajutorul unui medic. Acesta va preleva putin sange din varfuldegetului si-l va aseza pe o lama de microscop marcata cu numele tau.

CELULA 8.04b

Proiect Tewise10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Mai inainte de toate avem nevoie de apa din elesteu ce ar trebui luata de la suprafata, cuajutorul unei plase pentru plancton improvizata.Plasa de planctoni primitiva:

Se poate folosi si o veche racheta de badminton!

Planctonul ar trebui prelevat de la suprafata prin imersiune timp de cateva secunde inapa. Dupa aceea puteti sa inchideti ermetic apa intr-un pahar.Acest pahar ar trebui etichetat: numele si locatia sursei de apa, data si numelecolectorului. Ar putea fi important de adaugat descrierea vremii(ploios, insorit etc) si oraexacta.Proba ar trebui analizata la microscop cat mai curand posibil. Daca nu se reuseste acestlucru, trebuie sa adaugati niste apa curata si sa lasati paharul deschis la temperaturacamerei.Cu cat te uiti mai tarziu la rezultat, cu atat mai multe schimbari privind populatia demicroorganisme se pot astepta. Deci exista posibilitatea sa observi aceeasi proba dupa1,2,6… zile pentru a obtine o privire de ansamblu asupra schimbarilor de ordin dinamic.

Pe parcursul lectiei urmatoare, veti invata sa identificati diferite specii cu ajutorulmicroscopului si sa le priviti in asa fel incat sa se poata vedea detaliile.

Diversite 1- Colectarea de PlanctonO picatura de apa de elesteu privita prin microscop poate sa-ti aratemai multe elemente vii decat orice lexicon. In cadrul lectiilor dediversitate avand ca tematica organismele unicelulare, veti invatacum sa gasiti, sa priviti si sa identificati aceste protiste. La inceput nuconta daca erau plante sau animale, dar mai tarziu veti invata caunele dintre ele pot fi si una si alta.

Fir gros, rasucit pentru a fixa ciorapul pe banda sipentru a forma suportul.

Ciorap de nylon (cutat pentru ainclude banda de plastic).

Parte a unei sticle de plastic in interiorul ciorapuluipentru a prinde plancton.Cam 20 nivele de banda lata lipicioasa

(diametrul cam de 5 inches)

CELULA 8.05a

Proiect Tewise10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

.

Mai intai puneti o picatura de apa, ce contine protiste, pe o lama de microscop si acoperiti-ocu capac de sticla. Apoi puteti incepe sa priviti proba la microscop.

Chlamydomonas si Scenedesmus sunt alge verzi foarte obisnuite. Scenedesmus este alcatuita dinpatru celule unice. Aceasta este una dintre primele incercari ale naturii de a face organismecomplexe. Closterium si Micrasterias sunt alge verzi conjugate.

Euplotes si Stylonychia, doua ciliate obisnuite. Vorticella, un ciliat legat de pamant(plante, pietre.....)

_______________________________________________________________________

Daca vreti sa priviti protistele “intr-o miscare lenta”, puteti folosi seminte. Se pun 5 sau 6 intr-unpahar de apa mic si se lasa acolo timp de cateva ore. Acest lucru confera apei o structura de mierefluida, daca se adauga o picatura din acest jeleu la o picatura de apa ce contine plancton.Organismele abia se misca datorita nivelului foarte ridicat de vascozitate a lichidului.

Diversitate 2Urmatoarea foaie de lucru contine imaginea celor mai frecventeprotiste din helestee, lacuri sau riuri mici. Daca apa este prea curatasunt mai putine specii.Daca apa este foarte poluata, exista alte populatii.Unele pot fi vazute prin amplificare la 40 x, altele devin vizibile cu 100x.Pentru a vedea detalii este necesara o amplificare puternica dar si asaeste foarte dificil deoarece unele sunt foarte rapide.

CELULA 8.05b

10650-C

P-1

-2002-A

T-C

OM

EN

IUS

-C21

Proiect Tewise

Imaginea din staga ne prezinta un heliozoon( helios=soare). Partile subtiri radiale alecorpului sau, isi pot modifica forma. In Austria noi numim asfel de specii “animale morfice” siintra in niste mici gauri din scheletul acestui organism.

Imaginea din dreapta ne prezinta un diatom ce apartine unei alge unicelulare. Dungile de pescheletul ei pot fi paralele sau radiale. Ele au un schelet ce se constituie in doua parti ceseamana cu partea de sus si de jos a unei cutii.

Imaginea din stanga prezinta Euglena, in Austria numita “ochi verde frumos” - se poatepreschima din animal in planta. O intalnim fie aratandu-si un ochi de un rosu deschis siurmarind alte organisme, fie devenind tot mai verde facand fotosinteza. Deoarece se miscafolosindu-si flagelul, este considerata membru a familiei flagelatelor.

Imaginea din dreapta ne prezinta Ceratium care are coarne pe schelet. Si el se miscafolosind flagelul. Acest amanunt il face sa fie inrudit la distanta cu Euglena

_________________________________________________________________________

Daca gasiti alte specii in timpul activitatii voastre la microscop, intrebati profesorul sauincercati sa le identificati cu ajutorul unei carti sau a Internetului. Multe din cele mai maruntepar a fi organisme, dar sunt bacterii. Deoarece nu au celule, ele nu vor fi discutate peparcursul acestui curs.

Diversitate 3 – Specii diferite 2

Majoritatea speciilor nu au fost descifrate inca de nimeni, si stimca sunt multe inca necunoscute. Prin urmare doar cele maiobisnuite si-au gasit locul in lectiile noastre.

CELULA 8.05c

�

10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

TEWISE Modul 8

Die Zelle

Dieses Projekt wurde mit Unterstützung der Europäischen Kommission finanziert. Die Verantwortung für den Inhalt dieser Veröffentlichung trägt allein der Verfasser; die Kommission haftet nicht für die weitere Verwendung der darin enthaltenen Angaben