neuropsihiatrie 14

8/12/2019 NEUROPSIHIATRIE 14

1/35

NEUROPSIHIATRIE

cursul 14

MECANISMELE ATENTIEI, MEMORIEI,

MOTIVATIEI SI AFECTIVITATII


2/35


3/35

ATENTIA

Definitie: proces de orientare, focalizare si

potentare a functiilor si activitatilor

psihocomportamentale specifice in raport cu

obiectul si finalitatea lor proprii, asigurandu-le

un nivel optim de eficienta si performanta

(M.Golu, 2003).

Forme : involuntara, voluntara si postvoluntara.


4/35

ATENTIA

A. involuntaradeclansare si desfasurare spontane,

fara efort special din partea subiectului; se bazeaza

pe o schema de tip reflex neconditionat, provocat

de orice modificare in ambianta, de orice stimul

nou. Printre caracteristicile cu forta incitatoare cea

mai mare sunt: intensitate, eterogenicitatea,

contrastul, neregularitatea, miscarea.Durata defocalizare a atentiei involuntare este redusa (1015

min), cu variatii individuale. Este atentia dominanta

pana la varsta de 3-4 ani.


5/35

ATENTIA

A. voluntara

superioara si specific umana; seconecteaza pe baza unui scop, a unei intentii si se

sprijina pe un efort sustinut mai intai din afara (la

varstele mici), prin comenzi si intariri, iar apoi dininterior, prin autocomenzi si autointariri specifice

(trebuie sa fiu atent). Creste durata concentrarii si

stabilitatii; face posibila abordarea nu numai a

sarcinilor atractive si placute ci si a celor neplacute;

poate fi realizata si cu obiecte si situatii familiare,

obisnuite, nu numai cu cele noi, neobisnuite.


6/35

ATENTIA

A. postvoluntarase constituie pe baza celei

voluntare, printr-un contact indelungat cu

anumite sarcini, in urma dezvoltarii interesului

pentru ele si a automatizarii schemelor

operatorii de abordare-rezolvare; se

desfasoara si se sustine printr-un consum

minim de energie neuropsihica, durata eidepasind pe cea a atetiei voluntare.


7/35


8/35

ATENTIA

Calitatile atentieivolumul(7 elemente);

concentrarea(puternica, medie, slaba,

difuza); stabilitatea(sunt necesare pauze

periodice de 5-10 min si o pauza mare de 30

min la jumatatea programului); mobilitatea;

distributivitatea(permite efecuarea simultana

a mai multor activitati diferite).


9/35

ATENTIA

Conditia neurofiziologica bazala care face

posibila conectarea atentiei estestarea de

veghe

SRAA= sistemul raticulat activator ascendent,

influentat de variatiile glicemiei, oxigenului, de

actiunea unor anestezice, droguri.

Rolul esential al lobilor frontali in cadrul

mecanismului atentiei este demonstrat si de

faptul ca reactia de trezire incepe la nivelul lor.


10/35

Sistemul

reticulat

activatorascendent

SRAA


11/35


12/35


13/35

MEMORIA

Memorarea neintentionata (involuntara) fara

un scop special de a retine si memorarea

intentionata (voluntara), in virtutea unui scop

expres de a retine. Importanta memorarii

involuntare nu poate fi ignorata, deoarece ea

contribuie la imbogatirea repertoriului nostru

de impresii si experienta, a constiinteitrecutului.


14/35


15/35

MEMORIA

Efectul de listacel mai bine se retin elementele

de la inceputul si sfarsitul listei; de aceea, in

procesul invatarii, trebuie evitata structurarea

materialului in serii lungi, care depasesc 30 de

unitati memorative (memory chunks).

Eficientparcurgerea de 1-2 ori a intregului

material; memorarea succesiva pe parti, prinlegarea partii actuale de cele memorate anterior;

parcurgerea din nou a intregului material.


16/35


17/35

MEMORIA

Modelul triadic(J.Delacour, 1995)

creierul uman

este organizat functional in 3 sisteme:

1. Sist. C (codificare)structurile senzoriale si

motorii primare, structurile corticale asociative,cortexul premotor.

2. Sist. A (activare)neuronii care controleaza

starea de vigilenta si motivatie

SRAA, nucleitalamici, sistemul limbic,etc.

3. Sist. S (supervizare)structurile frontale

anterioare.


18/35


19/35


20/35

MOTIVATIA

Def.ansamblulfactorilor dinamici care determina

conduita unui individ (Sillamy, 1996).

Procese fiziologice si psihologice responsabile de

declansarea, mentinerea si incetarea unui

comportament, ca si de valoarea apetitiva sau

aversiva conferita elementelor de mediu asupra

carora se exercita acel comportament. (Marele

dictionar al psihologiei, Larousse, 2006)

Functiileprincipale ale motivului: functia de

declansare, functia de orientare-directionare si

functia de sustinere-potentare (energizanta).


21/35

MOTIVATIA

Functia de declansare

deblocarea si activareacentrilor nervosi de comanda, care asigura pregatirea si

punerea in priza a verigilor motorii si secretorii in

vederea satisfacerii starii de necesitate (biologica sau

spirituala).

Functia de orientare-directionarecentrarea

comportamentului si activitatii pe un obiectiv anume.

Functia de sustinere-potentare

mentinerea in

actualitate a comportamentului declansat pana la

satisfacerea starii de necesitate.


22/35

MOTIVATIA

Dupa criteriul de continut sunt motive: biologice

(foame, sete), fiziologice(defecare, urinare, sex),

materiale(adapost, unelte), informationale

(interese si trebuinte de cunoastere, intelegere),

comunicationale(dialogare, mesaje), sociale

(afiliere, coparticipare, competitie), spirituale

(trebuinte estetice, morale, religioase), ale Eu-lui(nevoia de securitate, statut, prestigiu,

autorealizare, ideal de viata, familial, profesional).


23/35


24/35


25/35

MOTIVATIA

In principiu, mecanismul oricarei forme de motivatie,trebuie sa delimiteze trei verigi:

1. Veriga de activarecapteaza si proceseaza semnalele

specifice starii date de necesitate.

2. Veriga de executie-finalizarecomanda si sustine

comportamentele, reactiile si procesele interne pe

care le presupune satisfacerea starii de necesitate.

3. Veriga conexiunii inverse

furnizeaza informatie

despre rezultatele comportamentului de satisfacere si

asigura reglarea lui, adecvarea la situatii concrete.


26/35


27/35


28/35

AFECTIVITATEA

Afectivitatea= ansamblu al reactiilor psihice

ale individului in fata lumii exterioare.

Emotia= constelatie de raspunsuri de mare

intensitate care comporta manifestari

expresive,fiziologice si subiective tipice.

Marele Dictionar al Psihologiei

Larousse, 2006


29/35


30/35

AFECTIVITATEA

Exista stimuli afectogenisi indiferenti.

Pentru ca un stimul sa devina afectogen,

trebuie sa posede o anumita intensitate si

durata de actiune pentru a fi perceput si sa

posede anumite valente motivationale pentru a

i se putea astfel stabili o semnificatiepozitiva

sau negativa.

Afectivitatea umana are trei componente

principale: emotiile, sentimentele si pasiunile.


31/35


32/35

AFECTIVITATEA

Emotiile

trairi subiective de intensitati variate, ce seproduc brusc in diferite situatii si momente particulare

(frica, angoasa, bucuria, etc.)

Sentimenteleau o factura mai complexa, sunt stabile si

mai putin intense, iar incarcatura lor cognitiv-evaluativa

este mai mare (dragoste, stima, mandrie, etc.)

Pasiunilestabile si de mare intensitate, care se

elaboreaza pe baza unei motivatii intrinseci puternicepentru lucruri, fiinte si activitati. Ele imping cu mare forta

energetica subiectul la actiune pentru atingerea scopului

pe care sunt centrate.


33/35


34/35

AFECTIVITATEA

In circuitul care-i poarta numele, Papez (1937),

a inclus conexiunile dintre formatiunile

hipotalamo-limbice, lasand sa se inteleaga ca

rolul principal in realizarea starilor emotionaleil joaca formatiunile subcorticale.

Se admite, in prezent, existenta a trei niveluri

ierarhice integrative: nivelul diencefalic,nivelul limbic si nivelul neocortical.


35/35

neuropsihiatrie 14

Documents