înînînvăţământul doldoldoljean (i)jean (i)jean (i) …...2018/08/22 · care va fi perceput...

CMYK

Anul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIV, nr, nr, nr, nr, nr. 658 . 658 . 658 . 658 . 658 22 - 28 augus 22 - 28 augus 22 - 28 augus 22 - 28 augus 22 - 28 august 20t 20t 20t 20t 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

2-3Amãnunteîn paginile

Cum esCum esCum esCum esCum esttttte îngre îngre îngre îngre îngropatopatopatopatopatînînînînînvăţământulvăţământulvăţământulvăţământulvăţământul

doldoldoldoldoljean (I)jean (I)jean (I)jean (I)jean (I)

Amãnunteîn pagina 2

Doliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din OltDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt

Viceprimarul,victima unui

accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal


accident fatal15Amãnunte

în pagina 7Amãnunte

în pagina

SCM Râmnicu Vâlceaa câºtigat ”CupaVâlcii” la handbal

















PrimãriaCraiova,cioclu lamormântul Educaþiei

















De la„credituldoar cubuletinul”,la buletinuldoar cu SMS

















22 - 28 august 2018 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Dupã controversatataxã de parcare prinSMS, care face dejaravagii printre ºoferiprin centrul Craiovei,primãria lanseazã onouã þeavã de absor-bit banii contribuabili-lor prin intermediultelefoniei mobile.Craiovenii care vor a-ºi face sau reînnoicãrþile de identitatevor avea posibilitateasã plãteascã taxeleaferente mai simplu,printr-un SMS.

de Nicuºor Fota

Totul în urma unei achi-ziþii simplificate la ex-trem lansate de Primãria

Craiova, care a organizat recento cerere de oferte pentru desem-narea firmei ce va încasa taxape buletin, evident prin interme-diul firmelor consacrate de te-lefonie mobilã. „Având în ve-dere cã viitoarea colaborare nupresupune niciun fel de cost/

comision/preþ pentru PrimãriaMunicipiului Craiova nu estenecesarã organizarea unei pro-ceduri de achiziþie publicã”, îºimotiveazã edilii alegerea aces-tui tip de achiziþie.

Cererea de ofertã poartã datade 12 iulie ºi proclamã intere-sul autoritãþilor locale pentruimplementarea sistemului deplatã prin SMS a taxelor speci-fice încasate de Direcþia de Evi-denþã a Persoanelor Craiova, întemeiul unei ordonanþe de ur-genþã din 2016 privind unelemãsuri de simplificare la nive-lul administraþiei publice, prinoferirea unor metode alternati-ve de platã a serviciilor publicefurnizate contracost.

Mãsura gânditã de mai-mariiPrimãriei Craiova are în vede-re cele trei taxe încasate la ni-velul direcþiei de evidenþã, toa-te cu valori modice: contrava-loare carte de identitate – 7 lei,contravaloare carte de identitateprovizorie – 1 leu ºi taxa pen-tru furnizare date – 1 leu. Laaceastã orã, Direcþia de Eviden-þã a Persoanelor Craiova înca-seazã aceste taxe fie prin casie-ria proprie, fie prin intermediul

bãncilor comerciale prin vira-ment în cont.

Ca mãsurã de siguranþã, edi-lii au prevãzut cã, în cazul încare contribuabilul optând pen-tru plata prin SMS la schimba-rea buletinului nu-ºi va plãti fac-tura de mobil, direcþia primãrieiurmeazã sã-ºi încaseze banii dela prestator, acesta trebuind sãse îndrepte apoi pentru recupe-rarea sumei cãtre companiile detelefonie mobilã.

Ofertã câºtigãtoaresigurã, comisionincert

Pentru firmele interesate aufost stabilite douã criterii dedepartajare a ofertelor: valoareacomisionului perceput „benefi-ciarului final” - numele cu caresunt alintaþi contribuabilii deþi-nãtori de telefoane mobile (cuun procent de 60 la sutã dinpunctaj), respectiv termenulgarantat în care sumele plãtiteprin sistemul GSM vor ajungeîn contul de trezorerie al Di-recþiei de Evidenþã a Persoane-

lor Craiova.Achiziþia demaratã de primã-

rie s-a derulat cu succes. Douãfirme interesate au depus ofer-te la primãrie: SC Netopia SRL,respectiv SC 4PAY SistemsSRL. Câºtigãtoare a fost desem-natã Netopia SRL, care obþinut80 de puncte, faþã de 71,90 depuncte, cât a contabilizat con-curenþa. Firma câºtigãtoare aobþinut punctajul maxim la va-loarea comisionului perceput,având însã o ofertã mai slabã înprivinþa termenului de virare asumelor în contul direcþiei.

Anunþul privind evaluareaofertelor, datat 2 august ºi pu-blicat de edili pe site-ul Primã-riei Craiova, nu face vreo refe-rire la valoarea comisionuluicare va fi perceput de prestator.Singura valoare de referinþã ogãsim pe site-ul firmei câºtigã-toare, care prezintã o cotã a co-misioanelor de 55 la sutã pen-tru plãþile în cuantum mai micde 3 euro efectuate prin SMSîn toate cele patru mari reþele detelefonie mobilã active în Ro-mânia.

Edilii crEdilii crEdilii crEdilii crEdilii craioaioaioaioaiovvvvveni intreni intreni intreni intreni introduc platoduc platoduc platoduc platoduc plata cua cua cua cua cutttttelefelefelefelefelefonul mobil pentronul mobil pentronul mobil pentronul mobil pentronul mobil pentru tu tu tu tu taxaxaxaxaxeleeleeleeleeleperperperperperceputceputceputceputcepute de Dire de Dire de Dire de Dire de Direcţia de Eecţia de Eecţia de Eecţia de Eecţia de Evidenţăvidenţăvidenţăvidenţăvidenţăa Pa Pa Pa Pa Populaţieiopulaţieiopulaţieiopulaţieiopulaţiei


















de Cosmin Pretorian

„Nu ºtiu de ce s-a ajuns laaceastã situaþie. Noi am cã-utat spaþii peste tot pentruacest liceu, care ni s-a campus în braþe. Universitatea(n.r. – Universitatea din Cra-iova) l-a creat ºi, apoi, vã-zând cã nu are cum sã rezol-ve cu acreditarea, din cauzaspaþiului, ni l-a predat nouã.În cele din urmã, am rezol-vat oarecum problema, dariatã cã am deranjat la Odo-bleja ºi nu ºtiu de ce”. Aceas-ta este afirmaþia absolut ha-lucinantã a lui Mihai Geno-iu, primarul Craiovei, fãcutãîn urmã cu câteva sãptãmânide la tribuna Consiliului Lo-cal Craiova, când opoziþia apus în dezbatere soarta Li-ceului „Voltaire“. Omul, alesde craioveni sã le pãstoreas-cã destinele, pur ºi simplu nua înþeles un lucru simplu:Consiliul Local, în mod nor-mal Executivul Primãriei, areobligaþia, prin lege, sã asigu-re instituþiilor de învãþãmântpublice sau private, care facparte din reþeaua publicã edu-caþionalã naþionalã, un sediuunde sã îºi desfãºoare activi-tatea. Astfel grãieºte legea înRomânia, iar juriºtii primã-riei, aceia, câþiva competenþicare au devenit o minoritateîn pãdurea de fuste scurteangajate cu ordin de la par-tid, aveau obligaþia sã îl dez-meticeascã pe primar ºi sã îiexplice cã de soarta Liceului„Voltaire“ este direct respon-sabil! Nu ºtiu dacã cineva aîndrãznit „sã cârâie“ în front,dar cu certitudine Genoiu nua reuºit încã sã rezolve pro-blema acestei instituþii de în-vãþãmânt. Urmarea este unatragicã: credibilitatea liceu-lui, unul ce s-a dorit elitist laînfiinþarea sa de cãtre Univer-sitatea din Craiova, a fost fã-cutã praf de bâlbele adminis-trative ale Primãriei ºi Con-siliului Local.

Dar, pentru ca lucrurile sãfie ºi mai clare, iatã ce postape o reþea socialã, la vremearespectivã, preºedinta Aso-ciaþiei „Arti“, persoanã juri-dicã ce patroneazã ªcoala„Româno-Britanicã“ dinCraiova: „Incredibil! (...)

În contextul în care prima-rul Clujului susþine orice ini-þiativã din domeniul educa-þional, mai ales înfiinþarea denoi unitãþi de învãþãmânt (fi-nanciar, logistic ºi nu numai),Craiovei îi este neclar de cesã se implice autoritãþile pu-blice în procesul de dezvol-tare a noi instituþii de învã-þãmânt.

22 - 28 august 2018www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

Cum esCum esCum esCum esCum esttttte îngre îngre îngre îngre îngropat înopat înopat înopat înopat învăţământul dolvăţământul dolvăţământul dolvăţământul dolvăţământul doljean (I)jean (I)jean (I)jean (I)jean (I)

Primãria Craiova,cioclu la mormântulEducaþiei

















Detalii:ht tp: / /www.cvlpress .ro /

28.07.2018/situatia-liceului-voltaire-nu-este-nici-acum-cla-rificata/

E important sã se lãmureas-cã ºi sã se înþeleagã cã TOATEunitãþile de învãþãmânt dinacest oraº au ca organ tutelarConsiliul Local al MunicipiuluiCraiova. (...)

Am observat reacþiile ca ur-mare a cererii legitime a Liceu-lui VOLTAIRE, membru în re-þeaua ºcolarã a municipiuluiCraiova, de a i se aloca un spa-þiu din patrimoniul public. In-clusiv ªcoala Româno-Britani-cã ºi ªcoala Terraveda au fã-cut în timp astfel de solicitãri ºimi-este teamã cã nu a fost înþe-les contextul legal în care se în-tâmplã asta.

Sper ca urmãtoarele detaliisã ne facã sã înþelegem cã, dinpãcate, este ceva care þine deautoritatea localã:

- marea diferenþa dintre oºcoalã publicã ºi cea privatãþine de persoana juridicã iniþia-toare;

În contextul în care vorbim deºcoli supra-aglomerate (în pri-mul rând datoratã sistemului definanþare per elev, ºcolile publi-ce încasând aproape 5.000 delei anual/ elev, însã alocã chel-tuieli pentru 2 clase în loc de3), niºte persoane juridice pri-vate sau publice (cum este Uni-

versitatea), ale cãror atribuþiinu vizeazã dezvoltarea reþeleieducaþionale, cum e cazul Con-siliului Local, au luat iniþiativade a înfiinþa noi unitãþi ºcolare.Acestea nu pot sã fie înfiinþatefãrã finanþate mixtã pentru cãstatul nu acordã finanþarea destat decât dupã un ciclu educa-þional, aºadar finanþarea este însistem mixt. Adicã pãrinþii aces-tor copii plãtesc de 2 ori: plã-tesc la stat (TVA-ul finanþândeducaþia), fãrã ca timp de 5 anicopiii lor sã beneficieze de ceva,ºi plãtesc taxa de ºcolarizareºcolii ca sã poatã exista ºi func-þiona;

- dupã primirea ordinului deministru, persoana juridicã ini-þiatoare are 5 ani la dispoziþie,pânã la acreditare, sã depunãdeclaraþia 040 la ANAF ºi sãobþinã CIF separat pentruºcoalã/liceu. Acolo, ORGANULTUTELAR este bifat ConsiliulLocal. Asta oferã garanþia cã ºidacã se întâmplã sã pãþeascãceva persoana juridicã iniþia-toare, ºcoala rezistã ºi mergemai departe prin organele salede conducere: Consiliul de Ad-ministraþie în care este ºi un re-prezentant al administraþiei pu-blice locale;

- în mod normal, dacã o ºcoa-lã are mai mulþi elevi, este nor-mal ca autoritatea localã sã su-plineascã cu spaþii sau con-strucþii. Aºadar, avem 35 de

copii în clase pt. cã ºcolilespun cã nu au spaþii sã orga-nizeze alte clase. E nevoiesã se construiascã altespaþii pentru acea ºcoa-lã, cum mi se parenormal sã se întâm-ple pentru CNFraþii Buzeºti,de exemplu. Dar,atunci când oriceunitate ºcolarãprivatã solicitãspaþii pentrud e z v o l t a re ,este normalsã avema c e e a º iabordare:aceea de ainvesti îneducaþie.Nu existãspaþii? Exis-tã alte priori-tãþi precum arhi-ve? Sigur! Con- s t ru i þ i .Renovaþi. Gãsiþi o soluþie! Nuvã vãitaþi! Este datoria dum-neavoastrã sã respectaþi drep-turile tuturor copiilor ºi pãrin-þilor. Copiii ºi pãrinþii din siste-mul privat nu au un deficit dedrepturi doar pt. cã sunt ne-voiþi sã ºi plãteascã pentrueducaþia copiilor, în contex-tul în care autoritãþile pu-blice nu au mai înfiinþatºcoli de 20 de ani“.

E important sã se lãmu-

Pornind de la o realitate cruntã care va afecta pe termen lung mersulsocietãþii româneºti, dezastrul din învãþãmântul românesc, Indiscret înOltenia îºi propune ca, începând din aceastã sãptãmânã, sã scoatã laivealã modul în care autoritãþile locale craiovene, Primãria municipiuluiCraiova, Consiliul Local Craiova ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj,înþeleg sã se implice în rezolvarea miilor de probleme cu care se con-fruntã sistemul educaþional doljean. În primul episod, ne vom opri asu-pra instituþiilor de pe A.I. Cuza, Consiliul Local ºi Primãria Craiova, ºi vãvom dezvãlui incapacitatea acestora de a sprijini cu adevãrat procesuleducaþional craiovean. Confuzia cu privire la menirea lor, politizarea ºiincompetenþa unei pãrþi importante din administraþie, indiferenþa cu caretrateazã bunul cel mai de preþ al societãþii, copilul, sunt doar câteva dinconcluziile ce se vor desprinde din acest articol. Toate, împreunã, ºifiecare, luat separat, constituie o crimã la adresa viitorului acestui oraº...

reascã ºi sã se înþeleagãfaptul cã TOATE unitã-þile de învãþãmânt dinacest oraº au ca organtutelar Consiliul Localal Municipiului Craio-va. Succint ºi elocvent,nu, domnule primar? În-þelegeþi acum menireacare v-a fost hãrãzitã decele câteva zeci de miide craioveni carev-au votat?(Va urma)


4POLITICÃ

Publ

icita

te

29 de iniþiative legislative, 17 de-claraþii politice, 40 de întrebãricãtre diverºi miniºtri, 15 interpe-

lãri. ªase interpelãri adresate prim-mi-nistrului, 23 de luãri de cuvânt, sem-natar a opt moþiuni simple ºi moþiunide cenzurã. Aceasta este activitatea încifre a senatorului liberal vâlcean Ro-mulus Bulacu, unul dintre cei mai ac-tivi parlamentari ai actualei legislaturi.Fondator al SC MINET SA RâmnicuVâlcea, care este cea mai importantãcompanie producãtoare de textile ne-þesute din România, având o cifrã deafaceri în 2015 de 25.000.000 euro ºi300 de angajaþi, Romulus Bulacu adevenit, în cei doi ani de activitate în

Aniºoara Stãnculescu,preºedinte ALDE Craiova:„Legea privind diminuarearisipei alimentare trebuiedeblocatã pentru a putea fiaplicatã”

Combaterea risipei alimentaretrebuie sã devinã cu adevãrato prioritate naþionalã. Acþiunea

în acest sens ar fi un veritabil exerciþiu de solidaritate la scara întregii þãri.Tre-buie depãºitã faza acþiunilor de con-ºtientizare a acestui flagel ºi trecut lamãsuri concrete.

România/românii risipesc zilnic 6000de tone de mâncare ceea ce inseamnãpeste 2, 1 milioane de tone anual (cca130.000 de tiruri în coloanã!!!). Locul9 în Uniunea Europeanã la acest capi-tol deºi la nivelul de trai ocupãm încãunul din locurile din coada clasamen-tului european.

În aceeaºi realitate 225.000 de copiise duc zilnic la culcare flãmânzi, iar72% dintre familiile din mediul ruralnu le pot asigura copiilor sub 5 ani odietã minim acceptabilã. Dacã mai adã-ugãm ºi faptul cã sunt câteva sute demii de români adulþi care se hrãnesc lalimita supravieþuirii avem un tabloumenit sã îngrijoreze cu adevãrat.

ALDE Dolj: Combaterea

risipei alimentare –urgenþã naþionalã

Vâlcea: Senatorul Bulacu,mesagerul mediului de afaceri

în Parlamentul RomânieiSenat, apãrãtor asiduu ºi purtãtor demesaj al mediului de afaceri. Începândcu data de 1 februarie 2018, senatorulBulacu a fost ales vicepreºedinte alComisiei pentru buget, finanþe, activi-tate bancarã ºi piaþã de capital, comi-sie-cheie a Senatului. Parlamentarulvâlcean este ºi membru al Comisieieconomice, industrii ºi servicii dinSenat. În paralel, Romulus Bulacu co-ordoneazã Comisia Naþionalã pentruEconomie, Mediul de Afaceri, Energieºi Turism din PNL. În aceastã calitate,Bulacu a organizat mai multe întâlniriºi i-a îndemnat pe întreprinzãtorii pri-vaþi sã facã propuneri ºi sã prezinteproblemele cu care se confruntã.

Publ

icita

te

Considerãm cã douã tipuri de mãsuriar trebui luate pentru ca deopotrivã co-mercianþii ºi consumatorii(inclusiv ceidin Dolj) sã fie mai responsabili în ges-tionarea alimentelor.

Prima mãsurã are în vedere deblo-carea Legii privind risipa alimentarãprin finalizarea normelor de aplicare.- Aceastã lege propune operatoriloragroalimentari luarea unor mãsuri binestabilite pentru a se reduce pe cât posi-bil acest fenomen îngrijorãtor. Prinaceastã lege, operatorii economici carevor dona alimentele vor beneficia defacilitãþi fiscale: reducerea impozitului,scãderea bazei de impozitare etc.

O a doua mãsurã legatã organic deprima este extinderea programelor detip Share Food prin care ºi cetãþenii sãdobândeascã deprinderea de a dona întimp util produsele alimentare pe carenu le folosesc.

„Existã incã mulþi oameni în nevoieºi în Craiova ºi în judeþul nostru pentrucare hrana insuficientã constituie o pro-blemã. Efortul de a crea mecanismeconcrete, operaþionale de reducere a ri-sipei alimentare va ajuta enorm ca ºiaceºti oameni sã ducã o viaþã normalãmãcar din perspectiva unei alimentaþiidecente”- apreciazã Aniºoara Stãncules-cu, liderul ALDE Craiova.


Publ

icita

te

Legea privind integrarea înmuncã, în cadrul instituþiilorpublice de la nivel local, atinerilor dezavantajaþi a fostpromulgatã, urmând sãproducã efecte începând cudata de 22 august 2018.

„Acest lucru va permite, pentru pri-ma datã în România, angajarea tineri-lor dezavantajaþi în instituþiile statului.Principalul obiectiv al acestei legi esteasigurarea integrãrii tinerilor dezavan-tajaþi pe piaþa muncii, prin crearea deoportunitãþi de angajare pe perioadãdeterminatã în instituþiile publice de lanivel local. De asemenea, actul norma-tiv permite consolidarea competenþelorºi abilitãþilor profesionale ale acestortineri, pentru adaptarea la cerinþelepractice ºi exigenþele locului de mun-cã, în vederea integrãrii în muncã. Be-neficiarii acestei legi vor acumula ex-perienþã ºi vechime în muncã, precumºi vechime în specialitate, iar efectelepe termen scurt ºi mediu vor fi stimula-rea incluziunii sociale ºi responsabili-zarea comunitãþilor locale în vedereasusþinerii integrãrii tinerilor cu proble-me”, spune Alexandra Presurã, deputatPSD de Dolj.

Angajarea se va facepe o perioadã de doi ani

„Legea prevede cã angajarea tinerilordezavantajaþi se face pe o perioadã de24 de luni, prin încheierea unui contractindividual de muncã pe duratã determi-natã, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.Conform acestui proiect extrem de im-portant, tânãrul dezavantajat este persoa-na cu vârsta cuprinsã între 16 ºi 26 deani, care nu are vechime în muncã saucare are o vechime în muncã de pânã la12 luni, ºi care se aflã în sistemul de pro-tecþie a copilului sau provine din acestsistem, are copil/copii în întreþinere, s-aaflat sau se aflã în evidenþa serviciuluide probaþiune, se aflã în executarea uneimãsuri educative neprivative de liberta-te, dintre cele prevãzute de Legea nr.253/2013 privind executarea pedepselor,a mãsurilor educative ºi a altor mãsurineprivative de libertate dispuse de orga-nele judiciare în cursul procesului penal,cu modificãrile ºi completãrile ulterioa-re, ori a unei alte mãsuri neprivative,precum amânarea aplicãrii pedepsei sauexecutarea pedepsei amenzii prin presta-rea unei munci neremunerate în folosulcomunitãþii”, precizeazã deputatul dol-jean.

Tineriidezavantajaþiprimesco ºansã uriaºã

„Acest act normativ reglementeazãacordarea prioritãþii la angajare tineri-lor dezavantajaþi, într-un procent de5% din posturile existente ºi bugetate,specifice personalului contractual, ra-portat la numãrul total de angajaþi cucontract individual de muncã, care vorfi ocupate de cãtre aceºti tineri. Odatãcu intrarea în vigoare a acestei legi,tinerii dezavantajaþi primesc o ºansãuriaºã de a-ºi dezvolta o viaþã cât maiapropiatã de normalitate, de a dobândiexperienþã într-un loc de muncã asigu-rat de stat, ºi totodatã, vechime în spe-cialitãþi ce cu siguranþã le vor folosiulterior în carierã. Este cât se poate deevidentã preocuparea Guvernului ºi amajoritãþii parlamentare pentru îmbu-nãtãþirea vieþii tinerilor români, iaraceastã nouã lege adoptatã este un altexemplu elocvent cã PSD sprijinã cre-area unei vieþi mai bune pentru tânãrageneraþie”, a punctat deputatul social-democrat.

Alexandra Presurã, deputat PSD de Dolj,despre Legea privind angajarea tinerilordezavantajaþi în instituþiile statului:„Beneficiarii vor acumulaexperienþã ºi vechime în muncã”

















5POLITICÃ

de Virgil Dumitrescu

tã milionul de adepþi ai lovitu-rii de stat din 10 august, înfu-lecã mãlai explozibil o datã lao sutã de ani. Acelaºi popor ve-getal pe care nici imnul naþio-nal nu-l trimite la vot pe cât serevoltã. „Blând ca un miel”,credea Nichita Stãnescu. Fix la29 de ani de la revoluþie, avem,brusc, o altã psihologie socia-lã. Pânã aici, li se spunea dinînalt celor neîmpãcaþi cu soar-ta cã, dacã nu le convine, sãplece unde-or vedea cu ochii.Celor hârºâiþi la volan, cã Ro-mânia nu are nevoie de auto-strãzi. Se deplaseazã cu avioa-nele. Mari suprafeþe de pãdurimontane au fost rase. Sute despitale ºi de ºcoli s-au închis.Nu se nãscuserã protestatariide azi din Piaþa Victoriei ºi suntconvins cã, dacã aceºtia s-ar finãscut la timp, nu mai pupaBãsescu licurici. Ãsta ghinion!De acord cu dibuitorul trãdãriide þarã a prim-ministrului ac-tual. Demisia, Dãncilã! - þipãLudovic Orban. Nicãieri ºinicicând nu ni s-a þipat pe cinesã punem în loc. Anticipate?Dacã tot n-avem ce face, ca ºicum am avea de toate, sã mer-gem dar la urne. Cine dã ga-ranþia cã, din întâmplare sau pebazã de contrareacþie, nu câº-tigã tot PSD-ALDE? Televi-ziunea datornicã prost fãcãtoa-re de sondaje apropiate luiDragnea?! ªi cu onoarea „ne-reperatã” a statului român careare de încasat 2 miliarde de do-lari supte de companiile petro-liere, cum rãmâne? Cine o „re-pereazã”? Ar fi buni niºte „al-piniºti”, dar de unde sã-i iei?!

În urma bãtãliei oarbe, lafigurat, dar ºi la propriu,din cauza gazelor toxice

pulverizate în ochii protestata-rilor din Piaþa Victoriei, DariusVâlcov (consilierul personal alpremierului Viorica Dãncilã) aprezentat pe Facebook un do-cument care ar fi trebuit sã-iîntoarcã din drum pe diaspo-renii trecuþi de graniþa cu þara-mamã. Cunosc lecþia: Vâlcov,cumulard veros; Dãncilã, o in-cultã; Dragnea, un dictator;PSD, un partid corupt pânã înmãduva oaselor, „ciuma ro-ºie”, un ocean de sânge în mij-locul cãruia, de curând, totalanapoda, a rãsãrit un nufãr:Ecaterina Andronescu. Cu ob-servaþia cã despre Vâlcov nicimãcar nu s-a ºoptit c-ar fi ne-bun, sã revenim la documen-tul incriminator. Citez pentrua nu fi suspectat de manipula-re, boalã contagioasã care arumple spitalele: „Statul româna fost prejudiciat în perioada2006-2018 cu 2 miliarde dedolari ca urmare a reactualizã-rii redevenþelor plãtite de com-paniile petroliere”. „Ce în-seamnã aceºti bani pentru Ro-mânia?” – se întreabã consilie-rul personal al premieruluiDãncilã. Iatã ce: „Alocaþiiletuturor copiilor pentru 2 ani.Sau construcþia de 10 spitalemari, complet utilate, cu câte600 de paturi fiecare. Sau con-strucþia ºi utilarea a câte 3 grã-diniþe în fiecare localitate dinRomânia. Sau finalizarea au-tostrãzii Ploieºti- Poiana Bra-ºov”. Poporul român, din bã-tãtura cãruia a sãrit la berega-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

„Alpiniºtii” neamului

Atenþia pe care o acordãPrimãria Iºalniþa dez-voltãrii mediului de afa-

ceri din localitate va cãpãta noivalenþe în lunile care urmeazã.Zilele trecute, administraþia con-dusã de primarul Ovidiu Flori adepus o solicitare de finanþaredin fonduri europene pentru unincubator de afaceri, proiect me-nit a crea peste 100 de noi lo-curi de muncã. Investiþia totalãeste estimatã la 12.425.346 lei,dintre care fonduri nerambursa-bile 11.908.690 de lei. „Prinaceastã investiþie, urmãrim sãcreãm un mediu economic favo-rabil pentru firmele nou înfiin-þate ºi cele inovative cu potenþi-al de dezvoltare. Investiþia repre-zintã o noutate absolutã la nive-lul comunei ºi, dacã va fi apro-bat, lucru de care sunt absolut

sigur, va fi doar al patrulea ast-fel de incubator pe raza judeþu-lui Dolj. Proiectul a fost astfelgândit încât sã asigure spaþiupentru desfãºurarea activitãþii aminimum 10 societãþi comercia-le de tip IMM dintr-un sectordirect productiv ºi minimum 5afaceri inovatoare“, a declaratprimarul Iºalniþei, Ovidiu Flori.Investiþia propusã de primãrievizeazã, în principal, companii-le care activeazã în domeniuauto, fãrã însã a se limita la aces-ta, ºi va cuprinde, printre altele:o clãdire administrativã, spaþiimultifuncþionale, hale, 2 spaþiiservice auto, salã de cursuri ºitraining, spaþii separate pentrurecepþie marfã, acces marfã, spa-þii producþie (20 de comparti-mente) ºi birou al administraþieiincubatorului. „Pentru o socie-

tate comercialã micã, din cate-goria microîntreprinderilor sauIMM-urilor, aflate la început dedrum, costurile cele mai mari aleafacerii sunt cele legate de spa-þiul de producþie, de utilaje ºi deutilitãþi. Am gândit acest incu-bator tocmai pentru a veni în în-tâmpinarea acestor firme cu ochirie modicã, precum ºi servi-cii conexe gratuite în primeleluni de funcþionare“, a adãugatOvidiu Flori. Edilul subliniazãfaptul cã o dezvoltare economi-cã durabilã a Iºalniþei atragedupã sine ºi creºterea semnifi-cativã a nivelului de trai al cetã-þenilor comunei, iar primãria areobligaþia moralã de a face totceea ce este necesar ca sã atragãcât mai mulþi investitori dispuºisã dezvolte afaceri în localitate.

(C.P.)

Primãria Iºalniþa vreaincubator de afaceripe fonduri europene

Aproape 1.700 devehicule verificatetehnic în trafic deinspectorii RAR, înprima jumãtate aacestui an, prezentaupericol iminent deaccidente, aproape osutã fiind descoperiteîn Dolj.

Registrul Auto Român averificat, din punct devedere tehnic în trafic,

în primele 6 luni ale acestui an,33.726 de vehicule, la nivelulîntregii þãri. În urma controale-

ConsConsConsConsConstttttatările Ratările Ratările Ratările Ratările Regisegisegisegisegistrtrtrtrtrului Aului Aului Aului Aului Autututututo Ro Ro Ro Ro Român sunt alaromân sunt alaromân sunt alaromân sunt alaromân sunt alarmantmantmantmantmanteeeee

Mii de autoturisme –catastrofe pe patru roþi

lor, s-a constatat cã aproape ju-mãtate dintre acestea erau necon-forme. Cele mai multe problemeau fost descoperite la instalaþiaelectricã de iluminare ºi semna-lizare, emisii poluante, punþi,jante ºi anvelope, vizibilitate ºisistemul de frânare ºi direcþie. Înjudeþul Dolj, au fost verificate1.177 de vehicule dintre care32,46% au fost gãsite neconfor-me, iar 97 de maºini prezentaupericol iminent de accident.

La nivel naþional, aproxima-tiv una din zece maºini trase pedreapta de poliþie ºi verificatede RAR polua peste limita le-galã admisã.

George Adrian Dincã, direc-torul general al Registrului AutoRomân, spune cã rezultatelecontroalelor desfãºurate în tra-fic nu reflectã starea generalã aparcului auto din România, de-oarece echipajele mixte RAR-poliþie opresc pentru verificaredoar acele vehicule care suntsusceptibile de a prezenta defec-þiuni. Acesta a adãugat cã, însituaþia în care una dintre mã-surile luate a fost reþinerea cer-tificatului de înmatriculare,acesta poate fi redobândit nu-mai dupã efectuarea unei in-specþii tehnice specifice la re-prezentanþele RAR din þarã.


7SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Viceprimarul unei comu-ne din judeþul Olt amurit în chinuri groaz-

nice. Bãrbatul a fost strivit deun tub de beton ce urma sã fiefolosit la lucrãri edilitare. Vice-le supraveghea descãrcarea tu-burilor. Echipajul de la Servi-ciul Judeþean de Ambulanþã so-sit la faþa locului nu a mai pututface nimic pentru a-l salva, le-ziunile suferite fiind incompa-tibile cu viaþa. Bãrbatul avea 65de ani ºi deþinea funcþia de 10ani.

Un om “pâinealui Dumnezeu”

Locuitorii din Bãlteni-Oltsunt în stare de ºoc de când auaflat de sfârºitul tragic al vice-primarului comunei. Cu toþii audoar cuvinte frumoase desprecel care era tot timpul disponi-bil pentru a le rezolva proble-mele. Ei se roagã acum ca su-fletul lui sã ajungã în rai ºi sã-iajute din ceruri aºa cum a fã-cut-o când era în viaþã. Pentruei, “nea Nicolae” era cel maibun om, umãrul pe care o partedintre ei îºi plângeau amarul.Nu înþeleg cum un om “pâinealui Dumneazeu” a avut parte deun aºa sfârºit groaznic. “A fostcopil sãrman, a fost cuminte ºia muncit mult. Era aºa de buncã nu mai avea asemãnare. Cuorice problemã apelai la el, te

rezolva. Are douã fete, cuminþiºi bune ca el. Una e preoteasã,alta e plecatã. La el îmi era spe-ranþa sã mã îngroape, cã nu arecine. Am o fatã moartã ºi pebãiatul ãsta, care stã cu mine ºinu are de niciunele. Acum, cesã mai zic? Sã-l odihneascãDumnezeu ºi sã-i ducã sufletulîn rai cã prea bun a fost”, ne-adeclarat tanti Elisaveta, o bãtrâ-nã împovãratã de ani, pe caream gãsit-o în faþa porþii îngro-zitã de vestea primitã. “Azi dedimineaþã aflai, maicã, ºi mi seînmuiarã picioarele. Îmi parerãu de el ca de fata mea. Nu ºtiucum de a avut parte de o moar-te aºa de rea, cã el a avut sufle-tul bun” - a mai spus femeia,izbucnind în lacrimi.

Extrem de implicatîn tot ºi toate

Viceprimarul Nicolae Grigo-re era extrem de implicat în ac-tivitatea administrativã, în ciu-da celor 65 de ani. Nu era lu-crare în comunã fãrã sã fie atentsupravegheatã de el, fie cã aveasau nu sarcinã de serviciu. Aºaa fãcut ºi asearã când au fostaduse câteva zeci de tuburi ne-cesare pentru realizarea lucrã-rilor de asfaltare.

“Vicele a fost un om foartebun, un coleg deosebit, era unom plin de viaþã, cãruia îi plã-cea munca, indiferent de naturaei. Era genul de om care fãceatot ce putea sã ajute, indiferent

de cine-i cerea ajutorul. Regretnespus de mult nefericita întâm-plare. Nu pot nici acum sã-mi

revin din ºocul suferit când amaflat. M-au sunat oamenii ime-diat ce s-a întâmplat accidentul.Am venit în fugã în speranþa cãse mai poate face ceva ca sã-lsalvãm. Nu s-a mai putut, a fostpur ºi simplu strivit”, a poves-tit primarul comunei Bãlteni,Tudor Marineaþã, lãsând sã i seprelingã o lacrimã pe obraz.

Ghinion sau soartãTragedia a vut loc în pragul

serii. Autotrenul cu cele 24 detuburi din beton pentru con-struirea podeþelui localnicilor aîntârziat în drumul de la Sucea-va de unde fuseserã achiziþio-nate. Vicele Nicolae Grigore amers la primãrie pentru a-l ducepe ºoferul unui utilaj cu care sãfie descãrcate tuburile. Deºi nuavea sarcina sã urmãreascã des-cãrcarea tuburilor, vicele a rã-mas la doi paºi de sediul admi-nistraþiei locale, unde urmau sãfie depozitate tuburile. “Nu tre-buia sã urmãreascã descãrcarea

tuburilor. Venise sã-l aducã peºoferul de pe buldoexcavator ºia rãmas uitându-se la cei doiºoferi care manevrau tuburile debeton. La un moment dat, cicãa plecat pentru câteva minute.A revenit pe finalul operaþiuniide descãrcare ºi a rãmas. Pro-babil cã a vrut sã-l ducã acasãpe ºoferul pe care-l adusese.Mai aveau de descãrcat un tub.Acesta a alunecat ºi a luat-o lavale din autotren. În loc sã sefereascã, viceprimarul a pornit-o spre tub în ideea de a-l împie-dica sã-ºi continue alunecarea,fãrã sã conºtientizeze cã dincauza greutãþii tubul îl va strivi.ªoferul de pe buldo a interve-nit repede ºi a sãltat tubul de peel, îndepãrtându-l. În zadar,pentru cã el, cred eu ºi au spus-o ºi cei de pe ambulanþã, a mu-rit pe loc”, a povestit edilul fi-rul tragediei. Mulþi dintre local-nici cred, asemenea unora din-tre colegi, cã în cazul lui “neaNicolae” a fost vorba de soartã.

Autoritãþileîncearcã sã afledacã tragediaputea fi evitatã

În cauzã au fost deschise maimulte anchete. Inspectorii de lamuncã încearcã sã stabileascãîmprejurãrile în care s-a produstragedia, iar poliþiºtii fac cer-cetãri pentru ucidere din cul-pã. “Inspectorii de la muncã audemarat cercetãrile pentru astabili dacã este sau nu vorbade un accident de muncã. Dupãce vom afla împrejurãrile încare s-a produs tragedia, vomputea trage o concluzie. Vomaudia toate persoanele prezen-te la momentul producerii tra-gediei ºi conducerea adminis-traþiei locale, în speþã pe pri-marul localitãþii”, a afirmatpurtãtorul de cuvânt al ITMOlt, Bogdan Þucã. În cauzã afost întocmit un dosar de cer-cetare penalã de cãtre poliþiºti.Oamenii legii fac cercetãri pen-tru ucidere din culpã ºi neres-pectarea normelor de protecþieºi securitate în muncã. Cel maiprobabil, dupã primele audieriîn cauzã se vor stabili împre-jurãrile în care s-a produs ac-cidentul soldat cu moartea vi-ceprimarului. Viceprimarul co-munei Bãlteni, Nicolae Grigo-re, avea 65 de ani, era cãsãtoritºi avea douã fete ºi trei nepoþi.El se afla în echipa de condu-cere a administraþiei locale depeste 10 ani.

Doliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu întrDoliu într-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt-o primărie din Olt

Locul unde s-a produs accidentul

Viceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatalViceprimarul, victimaunui accident fatal


Am spus de mult timpcã PNL, prin modulîn care acþioneazã în

spaþiul public, este un partidnonliberal cu tendinþa de adeveni un partid antiliberal.

De la discursul negaþionist-absurd ºi panicard-apocalip-tic al liderilor sãi pânã lamodul de a încerca sã bloche-ze cât mai mult timp aplica-rea unor legi, fie prin contes-tãri repetate la Curtea Con-stituþionalã, fie prin plângeripenale nesfârºite la Parche-te, PNL îºi pierde pe zi ce tre-ce legitimitatea de a purtacuvântul Liberal în compo-nenþa denumirii sale.

Este dreptul oricãrui partidde opoziþie, ba chiar ºi obli-gaþia, de a veghea ca Putereasã nu facã derapaje ºi abu-zuri. De aici însã ºi pânã la asancþiona aproape tot ceea cevine din partea coaliþiei deguvernare cu plângeri pena-le ºi contestãri este cale lun-gã. În fapt, din dorinþa de a„apãra” democraþia, PartidulNon Liberal neagã, „îngroa-pã” democraþia.

Cei din PNL au devenit de-nunþãtorii de serviciu ai Par-chetelor. Orice decizie carenu le convine devine obiec-tul unei plângeri penale. PNLdevine Partidul PlângerilorPenale(PPP).

Genul acesta de acþiuni trã-deazã o mentalitate antilibe-ralã. În viziunea PNL, votul

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

democratic nu mai are im-portanþã decât dacã e în fa-voarea lor (ceea ce,în treacãtfie spus, greu de crezut cã seva întâmpla prea repede). Înloc sã construiascã cu rãbda-re ºi competenþã o alternati-vã adevãratã, cei de la PNLnu au decât un þel: cum sãajungã la putere înainte dealegeri! Ceea ce vorbeºte dela sine despre boala gravãcare a cuprins acest partid.

Ultima ispravã a Partidu-lui NU Liberal a fost de aface plângere penalã pentrucã nu a fost convocatã sesiu-nea extraordinarã a Parla-mentului. Motivele pentrucare nu a fost convocatã se-siunea extraordinarã suntsimple ºi þin strict de incom-petenþa PNL. Cei de la PNLnu au respectat regulamen-tul ºi nu au reuºit sã strângãnumãrul de semnãturi nece-sare: 110, unele semnãturifiind „diferite” de cele iniþi-ale ale semnatarilor respec-tivi sau chiar „copiate”!!!

Faptul cã PNL încearcã sãîºi acopere incompetenþaprin ameninþãri cu plângeripenale este o dovadã în plusa ridicolului în care se scal-dã fãrã remuºcãri partidul„condus” de domnul Orban.

Sunt convins cã maturita-tea cetãþenilor români va feriRomânia ca dupã 2020 sãîncapã pe mâinile unor ast-fel de „liberali”...

PNL egal PPP

Publ

icita

te

pag. 8

Publ

icita

te


9CULTURÃ

Vara este pe sfârºite.La fel vacanþa ºi, deasemenea, unul dintreproiectele pe careBiblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi AristiaAman”, prin AmericanCorner, le-a imple-mentat în ultimeledouã luni pentru eleviide toate vârstele. Funin Summer, proiecteducativ aflat la ceade-a doua ediþie, aînsemnat bucurie,recreere ºi implicare.Prin cele cinci activi-tãþi de proiect, MovieClub, Arts and Crafts,English Club, BookReading ºi GamesDay, cei 171 de partici-panþi au deprinscunoºtinþe ºi îndemâ-nãri noi.

De cel mai mare interess-au bucurat activitãþi-le de învãþare, respec-

tiv lecturã în limba englezã. Cuo medie de aproape 90 de parti-cipanþi, cluburile de englezã audevansat toate celelalte activi-tãþi. Proiectul a mai însemnat ºi81 de ateliere care au generat numai puþin de 1.520 de vizite labibliotecã.

„Cei mai mulþi participanþi auvenit la toate atelierele din cur-sul sãptãmânii. Au fost bucuroºisã comunice în limba englezãdespre ei ºi despre oraºul în caretrãiesc, sã îºi dezvolte îndemâ-narea confecþionând diferite lu-cruri ºi jucãrii, sã se joace îm-preunã, reuºind sã relaþionezefoarte bine, unii dintre ei reu-ºind chiar sã se împrieteneas-cã”, a declarat Carmen Ticã,bibliotecar la American Corner.

Cã învãþarea ºi perfecþionarealimbii engleze au reprezentatprincipalul obiectiv de proiecto demonstreazã ºi MãdãlinaBãileºteanu, bibliotecar în ca-drul aceluiaºi compartiment.„Ne bucurãm cã tinerii elevi auputut sã înveþe prin joc, sã îºipetreacã timpul liber într-unmod constructiv, au învãþat sãlucreze în echipã, sã înveþe lim-ba englezã, dar ºi sã ia deciziicu ajutorul jocurilor. Sperãm cãorele petrecute în bibliotecã le-au sãdit acea obiºnuinþã de aveni ºi utiliza biblioteca cu toa-te serviciile sale pentru cã bi-

blioteca este un spaþiu priete-nos, care le aparþine”, a arãtatMãdãlina Bãileºteanu.

Vara se închieie,activitãþile la„Aman“ merg înainte

Deºi la începutul verii cei maimulþi dintre participanþi deþi-neau carduri de bibliotecã, de-a lungul sãptãmânilor de proiectnumãrul acestora din urmã afost suplimentat în aºa fel, în-cât absolut toþi elevii sã benefi-cieze de toate serviciile pe carebiblioteca le oferã utilizatorilor.Dincolo de cifre ºi rezultate can-titative, Fun in Summer repre-zintã garanþia promovãrii bi-bliotecii, dar ºi a utilitãþii ºi ac-cesibilitãþii proiectelor imple-mentate. De-a lungul anuluiºcolar, elevii sunt aºteptaþi laAmerican Corner pentru diferi-te activitãþi educative, propusede biblitoecari sau, dupã caz,organizate de participanþi, pen-tru scrierea temelor, audiþii mu-zicale ºi vizionãri diverse.

„Ne pregãtim sã încheiem onouã ediþie a proiectului Fun inSummer. ªi în acest an, la fel caîn trecut, ne-am bucurat de im-plicarea neprecupeþitã a volun-

tarilor bibliotecii noastre. Lemulþumim pe aceastã cale pen-tru cã ºi-au petrecut cea maimare parte a vacanþei de varã labibliotecã, în compania micilorcititori. Considerãm cã ne-amatins obiectivele pe care ni le-am propus, cei aproape 200 decopii demonstrându-ne cã lu-crurile pe care le propunem au

Fun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriuFun in Summer –bilanþ provizoriu

sens ºi sunt apreciate. În altãordine de idei, le sugerãm tutu-ror participanþilor ºi, în egalãmãsurã celor care apeleazã laservicile noastre, sã rãmânã co-nectaþi la activitãþile derulatesub egida American Corner.Oferta de acþiuni este extrem debogatã ºi se adreseazã tuturorcategoriilor de public”, a decla-rat Lucian Dindiricã, manage-rul Bibliotecii Judeþene „Ale-xandru ºi Aristia Aman”.

Fun in Summer a fost orga-nizat ºi s-a desfãºurat în cadrulcompartimentului AmericanCorner Craiova, înfiinþat înaprilie 2006. Colecþia de docu-

mente în format clasic ºi mo-dern, tehnologia informaþiona-lã, dar ºi bibliotecarii care de-servesc secþia fac din AmericanCorner unul dintre cele maiactive compartimente ale Bi-bliotecii Judeþene „Alexandruºi Aristia Aman”. Implicat înacþiuni de promovare a limbiiºi culturii engleze, pe filierãamericanã, campanii ecologi-ce, de responsabilizare ºi con-ºtientizare cu privire la diferitesubiecte ºi teme de actualitate,American Corner Craiova esteun centru de informare ºi resur-se fondat în baza parteneriatu-lui dintre Ambasada SUA înRomânia ºi Biblioteca Judeþea-nã „Alexandru ºi AristiaAman”.

Lucian Dindiricã

Evoluþia leului din perioada analizatã a fostinfluenþatã de criza prin

care trece sistemul financiardin Turcia.

Cursul euro a început perioa-da la 4,6590 lei, dar odatã cutemperarea scãderii monedeiturceºti, a încheiat-o la 4,6483lei, într-o ºedinþã în care tranz-acþiile s-au realizat în culoarul4,6472 – 4,656 lei.

Majoritatea analiºtilor eco-nomici care fac parte din CFARomânia anticipeazã o valoa-re medie a cursului euro pen-tru orizontul de ºase luni de4,7224 lei, în timp ce pentruorizontul de 12 luni valoareaeste de 4,7688 lei.

Principalul pericol pentrueconomia româneascã este re-prezentat de îndatorarea crescu-tã a statului, care foloseºteaceastã cale ca sã majoreze sa-lariile bugetarilor ºi pensiile.Finanþele vor fi obligate sã plã-teascã rate tot mai ridicate la îm-prumuturi, în condiþiile în careRezerva Federalã americanã îºimajoreazã dobânda-cheie.

Un alt punct sensibil este re-prezentat de creºterea econo-micã nesustenabilã. Conformultimei minute care a urmatºedinþei de politicã monetarã aBNR, unde s-a decis menþine-rea dobânzii-cheie la 2,5%,consumul populaþiei va rãmâ-ne principalul factor al creºte-rii economiei în 2018 ºi 2019,deºi ritmul acestuia se va re-duce semnificativ în acest an

Conform raportului BNR,surse importante de incertitu-dini ºi riscuri rãmân sentimen-tul de încredere a consumatori-lor ºi dinamica viitoare a veni-turilor disponibile reale ale po-pulaþiei, inclusiv în contextultensionãrii pieþei muncii, al ma-jorãrilor recente ale unor veni-turi ºi al menþinerii la valori re-lativ ridicate, chiar dacã în scã-dere, a ratei anuale a inflaþiei.

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

Cursul dolarului a scãzut dela 4,0976 la 4,0737 lei, la sfâr-ºitul perioadei, când cotaþiiles-au miºcat între 4,069 ºi4,081 lei.

Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,124 ºi 1,14 franci/euro. Me-dia ei a crescut de la 4,1043 la4,1247 lei, dar a încheiat pe-rioada la 4,0891 lei.

Indicele ROBOR la treiluni, utilizat la calcularea do-bânzilor la majoritatea credi-telor în lei, a avut o tendinþãdescendentã, piaþa reacþio-nând la decizia BNR de men-þinere a dobânzii sale de poli-ticã monetarã la 2,50%. El aîncheiat perioada la 3,27%.

Indicele la ºase luni, folositla calcularea ratelor la credi-tele ipotecare, se plasa la fi-nalul intervalului la 3,44%, cella nouã luni la 3,51%, iar cella 12 luni la 3,56%.

Perechea euro/dolar a fluc-tuat în culoarul 1,1301, mini-mul ultimelor 13 luni, ºi1,1445 dolari.

De la începutul anului euros-a depreciat cu circa 5% faþãde dolar, în condiþiile încetini-rii ritmului de creºtere a eco-nomiei din zonã. La aceasta seadaugã diferenþialul dintre do-bânzile practicate de RezervaFederalã ºi BCE, care îi deter-minã pe investitori sã se retra-gã de pe plasamentele pe mo-neda unicã.

Analiºtii de la DeutscheBank ºi banca Nomura atragatenþia asupra posibilitãþii caeuro sã scadã în urmãtoarelesãptãmâni la un nivel de 1,10dolari.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg a înche-iat perioada la 6.480,85 dolari,mai jos cu circa 1.000 de do-lari faþã de începutul lunii.

Analiza cuprindeperioada 14 – 20 august

Publ

icita

te

Euro stagneazãîn culoarul 4,64 – 4,66 lei

















Pentru punerea în si-guranþã a gospodãrii-lor populaþiei ºi a ob-

iectivelor riverane cursurilorde apã din judeþul Vâlcea,Administraþia Bazinalã deApã Olt, prin Sistemul deGospodãrire a Apelor Vâl-cea, a efectuat în primele 7luni ale acestui an lucrãri dedecolmatare, corecþie, re-profilarea albiilor minore ºiprotecþia malurilor (cuprin-se în Planul tehnic al Ad-ministraþiei Bazinale de ApãOlt pentru anul 2018), pe ur-mãtoarele cursuri de apã:

-Pr. Olteþ la Alunu, zonaAlimpeºti - completare digmal stâng pe o lungime de120 metri, decolmatarea ºireprofilarea albiei minore peo lungime de 550 metri, vo-lum terasamente de 9.000mc;

- Pr. Olãneºti la Rm.Vâl-

cea, zona Aranghel - refacereaapãrãrii din gabioane mal dreptpe o lungime de 66 metri, vo-lum anrocamente de 680 mc;

- Pr. Trepteanca la Dãnicei -decolmatarea ºi reprofilarea al-biei minore pe o lungime de 3,1km, volum terasamente de17.600 mc;

- Pr. Pesceana la Amãrãºti,Glãvile-Drãgãºani - decolmata-rea albiei minore a cursului deapã ºi îndepãrtare de masã lem-noasã în zonele Stadion-Amã-rãºti,Târg-Glãviile, Lupoaia-Pesceana, pe o lungime de 600metri, volum de terasamente de8.000 mc;

- Pr. Urºani ºi pr. Râmeºti laHorezu - reprofilarea albiei mi-nore a cursului de apã pe o lun-gime de 350 metri, volum deterasamente de 2.500 mc;

- Pr. Târâia la Milostea–Po-lovragi - decolmatarea ºi repro-filarea albiei minore ºi îndepãr-

tarea de masã lemnoasã pe olungime de 2.000 metri, volumterasamente de 6.000 mc;

- Pr. Valea Plopilor la Vaide-eni - decolmatarea albiei mino-re a cursului de apã ºi îndepãr-tarea de masã lemnoasã pe olungime de 700 metri, volumterasamente de 7000 mc;

- Pr. Verdea la Mitrofani - pro-tecþie mal drept în zona Cãlines-cu, cu gabioane pe o lungimede 30 metri, volum de anroca-mente de 75 mc;

- Pr. Lotru la Râpa Brãdiºor -îndepãrtarea materialului alu-vionar din albia minorã a pr.Lotru aval acumulare Brãdiºor(material provenit prin aluneca-re de piatrã ºi rocã, care se ac-tiveazã la precipitaþii), pe o lun-gime de 200 metri, volum deterasamente de 4.000 mc;

- Pr. Olãneºti la Vlãdeºti -decolmatarea albiei minore acursului de apã în zona stadion


11ADMINISTRAÞIE

,,Chimistul’’pe o lungime de100 metri, volum de terasa-mente 1.000 mc.

În prezent, SGA Vâlceaacþioneazã pentru punereaîn siguranþã a zonelor criti-ce pe urmãtoarele cursuride apã:

- Pr. Topolog la N. Bãl-cescu, sector Tupan Dicu -decolmatarea ºi reprofilareaalbiei minore pe cca 800 me-tri ºi montarea de stabilopozipe malul stâng în dreptul gos-podãriei afectate (pânã în pre-zent au fost montaþi 6 stabi-lopozi, urmând sã fie montaþiîncã 8 stabilopozi);

- Pr. Sâmnic la Goleºti,sector Valea lui Man-Poeniþa- decolmatarea ºi reprofilareaalbiei minore pe o lungime decca. 800 metri ;

- Pr. Otãsãu la Pct. Otãsãu- refacere apãrare mal stângcu grindã ºi pereu din betonpe o lungime de 130 metri(pânã în prezent a fost refã-cutã grinda din beton pe olungime de 100 metri ºi 138mc beton hidrotehnic) ºi re-profilarea albiei minore a cur-sului de apã pe o lungime de450 metri ;

- Pr. Cerna la Stroeºti - re-facerea apãrãrii de mal stâng,

ABA OLT: Activitãþi degospodãrire a apelorîn primele ºapte luni ale anului

din gabion, pe o lungime de 120metri (pânã în prezent au fosttransportate 290 tone anroca-mente) ºi decolmatarea albieiminore pe o lungime de 250metri.

Administraþia Bazinalã deApã Olt, prin formaþiile de lu-cru din cadrul Sistemului deGospodãrire al Apelor Vâlcea,a desfãºurat în primele 7 luni aleacestui an acþiuni de curãþire aalbiilor ºi malurilor prin defri-ºãri de vegetaþie arborescentã,buruieni, tufiºuri, precum ºi în-depãrtarea de resturi menaje-re, vegetale ºi moluz pentru asi-gurarea secþiunii de scurgere arâurilor în urmãtoarele zone:

- Localitatea Malaia, acumu-lare Brãdiºor - coadã lac ºi malstâng baraj, acumulare Malaia- mal stâng baraj;

- Municipiul Rm.Vâlcea, al-bie pr. Olãneºti pe sectorul podOstroveni pânã la stadion ,,Chi-mistul’’;

- Oraº Bãile Govora, albiepr. Hinþa - zona ºtrand termal;

- Oraº Horezu, albie pr. Ur-ºani, pr. Luncavãþ ºi pr. Râmeºtiîn zona pod DN 67;

- Localitatea Frânceºti, albiepr. Otãsãu la Mãnãstirea Dintr-un Lemn;

- Localitatea Câineni, albie

pr.Valea Satului - zonã locuitãºi malurile râului Olt -zona pri-mãrie;

- Localitatea Slãtioara, albiepr. Cerna - zona pod DN 67;

- Oraº Drãgãºani, albie pr.Pescena – pod Mamoteºti;

- Oraº Cãlimãneºti, albie pr.Cãciulata la Cãlimãneºti.

Totodatã, de Ziua Mondialã a

Apei, împreunã cu Primãriacomunei Malaia ºi a ºcoliigenerale Malaia - clasele I-VIII, au fost efectuate igie-nizãri ale malurilor ºi albieipr. Lotru în localitatea Ma-laia.

De asemenea, împreunã cuPrimãria comunei Buneºti ºiªcoala generalã Buneºti, cla-sele I-VIII, au fost efectuateigienizãri ale malurilor ºi al-biei pr. Govora în localitateaBuneºti.

În urma acestor acþiuni, aufost colectaþi aproximativ220 mc deºeuri diverse.

Pânã în prezent, au fostefectuate 33 controale comu-ne cu Instituþia Prefectului-Vâlcea, APM Vâlcea ºi GMVâlcea, privind acþiunea desalubrizare ºi igienizare a al-biilor ºi malurilor cursurilorde apã din judeþ.

„Pentru îmbunãtãþireacondiþiilor de scurgere aapelor mari la viituri, astfelde acþiuni sunt în permanen-þã în atenþia noastrã, fiindexecutate în tot Bazinul Hi-drografic Olt cu muncitoriiformaþiilor de lucru ºi utila-jele din dotarea Sistemelorde Gospodãrire a Apelorconform Planului Tehnicanual’’, a precizat dl. ªtefanPralã, directorul Administra-þiei Bazinale de Apã Olt.

ªtefan Pralã, directorul Administraþiei Bazinale de Apã Olt


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

SC APAVIL SA – CentrulExploatare Vest a desfãºurat,în perioada 04 – 10 august2018, o serie de activitãþi în în-treaga arie de operare.

AVARII REZOLVATE. Înaceastã perioadã au avut loc maimulte intervenþii pentru elimi-narea pierderilor de apã în timputil, printre care ºi o intervenþiela reþeaua de apã stradalã dinoraºul Bãile Govora – str. Pa-langine, unde s-au efectuat ope-raþiile necesare remedierii pro-blemelor ºi de aducere la stareiniþialã a terenului.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- au fost identificate ºi înlo-cuite apometre ºi piese defecteale branºamentelor de apã po-tabilã în satele Vãleni, ªerbã-neºti ºi Pãuºeºti – com. PãuºeºtiMãglaº; satele Pietrarii de Sus,Cuculici, Angheleºti ºi Brodele– com. Pietrari ºi satul Guriºoa-ra din com. Mihãeºti;

- a fost igienizat perimetrulrezervorului de înmagazinareapã Palangine;

- s-au efectuat operaþiile ne-cesare realizãrii instalaþiei depreluat probe apã la rezervorulstaþiei de apã Buneºti;

- a fost golit, igienizat ºi um-plut cu apã potabilã rezervorulde înmagazinare apã Pãuºeºti –Otãsãu, din incinta staþiei de apãBarcanele;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti –Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti), lastaþiile de epurare de la Pietrari,Mihãeºti ºi Buneºti ºi la staþiilede repompare din Pãuºeºti –Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti – Otãsãu, Pietrariºi Frânceºti, cât ºi ai apei me-najere descãrcate în pârâul

Activitate Apavil„Centrul Vest”

Govora de la cele 2 staþii deepurare, Buneºti ºi Mihãeºti,respectiv în râul Otãsãu de lastaþia de epurare Pietrari;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi nr. 17 din localitateaN. Bãlcescu;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a staþiilor de repompare apãpotabilã SP1-Romani, SP2- Pã-dureþu din oraºul Bãbeni;

- au fost efectuate lucrãri deîndiguire ºi decolmatare canala lacului de captare ºi de rea-menajare a ºenalului aferent sta-þiei de captare, tratare, pompa-re ºi distribuþie apã ªirineasa, pefirul râului Luncavãþ;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a staþiei de epurare ape uzateValea Bãlceasca din localitateaN. Bãlcescu, a staþiei de repom-pare apã potabilã Pãdureþu ºi areþelei de apã potabilã din Gali-cea, la care s-au efectuat ºi ope-raþiuni de aerisire;

- s-au vidanjat cãminele sta-þiilor de repompare apã uzatã ºicãminele de canalizare, carenecesitã vidanjare periodicã,din localitãþile N. Bãlcescu ºiªirineasa;

- au fost efectuate lucrãri dereparaþii la rezervorul de acu-mulare apã Rotãrãºti;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-au asigurat calitatea apeiºi buna funcþionare a staþiilor decaptare, tratare ºi distribuþie aapei din ªirineasa ºi localitateaN. Bãlcescu - Predeºti ºi Corbi,precum ºi buna funcþionare a re-þelei de canalizare Corbi-Rotã-rãºti, loc. N. Bãlcescu.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost verifi-cate ºi înlocuite apometre în toa-ta aria de operare, acolo undeacestora urma sã le expire veri-ficarea metrologicã sau eraudeteriorate.


13CULTURÃ

”Puppets OccupyStreet”, primul ºiunicul festival de artaanimaþiei din Româ-nia, derulat exclusivîn spaþii neconvenþio-nale ºi care aduce laun loc doar artiºtiindependenþi ºi trupeprivate, se pregãteºtesã ocupe din noustrãzile Craiovei, îndeja cunoscuta pe-rioadã 25 august - 1septembrie, cu ceade-a V-a ediþie.

În 2018, pãpuºari din lumeaîntreagã, pãpuºi uriaºe,care alegorice, spectacole

pe strãzi, în parcuri, grãdini,pieþe publice, ateliere, expozi-þii situeazã Pãmântul în centruluniversului ”Puppets OccupyStreet” ºi anunþã închidereaconceptului cu poveºti, întâm-plãri ºi creaþii care au pus învaloare elementele primordia-le – Apa, Focul, Aerul – subsemnul cãrora s-au aflat ultime-le trei ediþii ale festivalului.

”Puppets Occupy Street” esteorganizat de Teatrul Colibri ºifinanþat de Primãria ºi Consi-liul Local Municipal Craiova,

Ediţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a V-a, -a, -a, -a, -a, EarEarEarEarEarth Editionth Editionth Editionth Editionth Edition, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 august - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 septttttembrieembrieembrieembrieembrie

bucurându-se de susþinerea par-tenerilor tradiþionali din dome-niile public ºi privat: regii au-tonome, instituþii de culturã,

forþe de ordine, precum ºi a unuinumãr tot mai important de vo-luntari ºi sponsori.

ªi-au anunþat participarea la

ediþia cu numãrul 5 a Festiva-lului ”Puppets Occupy Street”companii de teatru private ºiartiºti independenþi din 17 þãri.

”Puppets Occupy Street” -Earth Edition 2018 înseamnãaproape 400 de evenimente,oferite gratuit publicului, desfã-ºurate concomitent în 21 de spa-þii, faþã de ediþia pilot din 2014,când în cele 8 zile de festival s-au organizat 85 de evenimente.

Creat pentru comunitate, fes-

tivalul continuã ºi în acest anmisiunea începutã în 2014, ace-ea de a asigura publicului accesla educaþie prin teatrul de ani-maþie, prin care de asemeneaurmãreºte sã dezvolte schimbu-rile interculturale între Craiovaºi alte oraºe ale lumii ºi sã atra-gã noi categorii de public dindiverse medii culturale.

”Puppets Occupy Street” areuºit sã câºtige încrederea ºisimpatia craiovenilor, devenindevenimentul pe care ºi l-au asu-mat ca fiind al lor, pe care îl aº-teaptã cu încântare ºi curiozita-te ºi pentru care primesc în fie-care an admiraþia ºi recunoºtin-þa organizatorilor. Participareaextraordinarã a publicului estemotorul care pune anual în miº-care acest maraton al artei ani-maþiei în capitala Olteniei.

Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

















Primãria RâmnicuVâlcea a inaugurat,marþi - 21 august,sala de sport moder-nizatã de la PT 2, înspatele blocului S2,din cartierul Ostro-veni. Aceastã salã desport va funcþiona înadministrarea SCMRâmnicu Vâlcea, iarmunicipalitatea sperãcã va însemna unpunct de mare atrac-þie pentru tinerii dinîntreg cartierul Ostro-veni.

de Marielen Popa

La inaugurare au partici-pat primarul Mircia Gu-tãu, viceprimarii Car-

Râmnicu Vâlcea: A fostinauguratã o salã de

sport pentru locuitoriicartierului Ostroveni

men Preda ºi Eusebiu Veþelea-nu ºi directorul Sport Club Mu-nicipal, Marius Þuca. „Lucrãri-le au constat deopotrivã în ame-najãri interioare – reparaþii ten-cuieli ºi tavane, montarea decalorifere, înlocuirea unor uºi,montarea de sisteme de tâmplã-rie cu acþionare electricã, fini-saje interioare, reabilitarea gru-purilor sanitare, montarea unorbãnci de lemn, a unor echipa-mente sportive, înlocuirea cor-purilor de iluminat cu lãmpispeciale, adecvate sãlilor desport etc., cât ºi exterioare –montarea unei copertine deasu-pra intrãrii, înlocuirea gurilor descurgere, refacerea hidroizola-þiei, montarea de guri de aerisi-re pe terasã, reparaþii ºi zugrã-veli la pereþii exteriori etc. Cuaceastã ocazie, edilul-ºef s-adeclarat mulþumit de calitatea

lucrãrilor executate, apreciindcã aceastã salã de sport, ce vafuncþiona în administrareaSCM Râmnicu Vâlcea, se vaconstitui într-un punct de mareatracþie pentru tinerii din întregcartierul Ostroveni”, potrivitunui comunicat al PrimãrieiRâmnicu Vâlcea.

Miercuri, 22 august,încã douãinaugurãri

Municipalitatea a mai anun-þat pentru miercuri, 22 august,ora 12.00, inaugurarea lucrã-rilor de modernizare de pestrada Dem Teodorescu dinCãzãneºti (poziþionatã dupãstrada Eftimeºti), precum ºi acelor de pe strada Mircea De-metriade ºi strãzile adiacente(din Râureni).


14SPORT

Partida care trebuia sã în-cununeze opera etapei a5-a a Ligii I Betano a

avut loc în Bãnie: U Craiova –Concordia Chiajna. Dar n-a fosto încununare de operã pentrubãieþii cam fãrã snagã ai luiMangia, dupã travaliul cu RBLeipzig (1-1), ci mai curând cu-tremur de tabelã: 0-1! Iar liniade clasament autohtonã pârâiedin încheieturi: 5 meciuri, 5puncte, locul 12. De unde nicinemþii n-au plecat cu mai multde un punct, suficient însã pen-tru calificare, Chiajna lui IonuþBadea a plecat cu toate puncte-le. Luni searã, spre dezamãgi-rea celor 15 mii de plãtitori debilete (trendul pãrând a fi în des-creºtere), pe „Ion Oblemenco”,o bijuterie de stadion, s-au în-tors în schimb… brazdele! Ausãrit pur ºi simplu în urma cram-poanelor care le-au decapatpânã la stratul de nisip. „Tere-nul e un dezastru, e o dramã to-talã. Nu mai putem sã ne prefa-cem, se prezintã într-o starefoarte proastã. Câþiva dintre ju-cãtori par efectiv fãrã energie,dar nu din cauza lor, ci din cau-za terenului” – a rãbufnit DevisMangia. De parcã iarba de aca-sã care i-au trãdat pe jucãtori nuar fi fost destul, ºi-au mai pus ºiei frânã prin eliminarea funda-ºului Donkor la un atac de omrãu asupra lui Andrei Marc. ªiera abia minutul 18. A mai inci-tat ºi ezitarea de duh negru acentralului Ionuþ Coza, de laCernica, între galben ºi roºu, ul-timul cartonaº fiind decizia fi-nalã. „Roºu fãrã niciun fel dedubiu!”, avea sã confirme la TVfostul mare arbitru Ion Crãciu-

Avem stadion SF,dar gazonul unde e?...

nescu. Chiar ºi în ciuda acestordate ºi realitãþi, „alb-albaºtrii”au tras din rãsputeri, având 8ºuturi pe poartã ºi 10 ocazii degol, totul pânã la urmã egal cuzero. Spre deosebire de oaspeþi,care au ºutat de 3 ori pe spaþiulsecurizat de Pigliacelli, risipind6 din cele 7 ocazii, una trans-formatã în aur de argentinianulGorobsov, în minutul 81, printr-un ºut de la 20 de metri ridicu-lizând orice formã de relief. Fiiirisipitori ai Craiovei pe nisipu-rile ºi aºa miºcãtoare ale drept-unghiului când ierbos, când ni-sipos, de-ºi zice cu onoare „IonOblemenco”, au fost, pe lângãfebleþea lui Gicã Craioveanu,Cicâldãu, Burlacu

sau Baicu. Ar fi contrapro-ductiv ca publicul, dincolo deorgoliu ºi cicãlealã, sã-ºi piar-dã rãbdarea, cu atât mai puþinîncrederea în cei ce reprezintãCraiova Maxima de odinioarã.Cine nu ºi-ar fi dorit ca, exactdupã 5 ani de la dispariþia cãpi-tanului de legendã Costicã ªte-fãnescu, sã nu-i dedice victoria?E posibil ca, odatã încheiatãscurta campanie europeanã, înmodul de a se exprima al echi-pei antrenate de italian sã inter-vinã un recul, justificabil, dacãstai strâmb ºi judeci drept. Ur-mãtoarea partidã de la Voluntarise prea poate sã se soldeze cucâºtigul irosit printre degete cuConcordia. ªi astfel sã punãcapãt… Discordiei. Rãmânespre dezbatere ºi rezolvare câtmai urgentã problema gazonu-lui, care tinde sã se generalize-ze, Naþional Arena constituindalt exemplu.

(V.D.)

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

ro


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

în returul de pe ”Ion Oblemen-co”, Raoul Baicu, atacantul denumai 18 ani al Bãniei, pe ju-mãtate spaniol, pe jumãtate ro-mân, dupã rezonanþa numelui,era s-o bage-n aþe dupã opt mi-nute de tatonare colectivã,ºutând însã în Mvogo, bine pla-sat între buturi. Pe un teren cunisipul sub preº, care i-a deza-vantajat pe jucãtorii tehnici,redbulliºtii s-au descurcat maibine, ajutaþi în a se exprima ºide un campionat în vânã. Cucinci-ºase minute înainte de pa-uzã, profitând de o respingere debalon a lui Bancu, Sabitzer a în-scris nestingherit. Ratãri imen-se în mitanul secund semnatePoulsen ºi Jean Kevin Augus-tin, de parcã acesta din urmã tre-cuse pe la Voluntari, nu pe laPSG. N-a fost 0-1, ci 1-1, graþieaceluiaºi Raoul Baicu, la o min-ge trimisã pe sus ºi deviatã înpoartã de Konate. Vara trecutã,dupã o pauzã de 17 ani cauzatãde acel insipid 1-1 cu PobedaPrilep, U Craiova a avut ghinio-nul de a se testa cu un uriaº alEuropei, AC Milan. Despre RBLeipzig, care nu este o gruparede speriat, dar stã pe un muntede bani, s-a mai scris. Problemae cã pe jumãtatea inferioarã detabel a Europei League, greugãseºti adversari convenabiliechipelor din România. ªi chiarde s-ar gãsi, pânã unde ºi pânãcând? Cât priveºte ChampionsLeague, a fost odatã… La jumã-tatea lunii august, când nici mã-car nu miroase a toamnã, cam-pionatul intern îºi numãrã bobo-cii nenãscuþi.

August în flãcãri pentrudouã din cele patru re-prezentante ale fotbalu-

lui nostru în cupele europene, UCraiova ºi FCSB. Viitorul a în-cheiat mai devreme socotelile peminus cu Arnhem (Olanda), iarcampioana þãrii, CFR Cluj, de-conectatã de Malmo în tururilepreliminare ale Champions Lea-gue, n-a avut nicio emoþie îndubla cu armenii de la Alaºkert.Ar fi fost culmea! Cea carecândva a ºtiut sã speculeze coe-ficientul de þarã graþie cãruiaRomânia a putut trimite douãechipe în Champions League, aîntors foarte puþin din ce i s-adat. Joi, 16 august, pe NaþionalArena, FCSB era ca ºi elimina-tã de Haiduk Split în min. 92,pentru ca, dupã 60 de secunde,sã se califice. Misiunea cea maiingratã în manºa a 2-a, turul 3preliminar, din Europa League,a revenit Universitãþii Craiova.Cu o sãptãmânã în urmã, pe RedBull Arena din Leipzig, echipacu acelaºi nume trecuse en fan-fare de ”Campioana unei mariiubiri”: 3-1, deºi în al doilea mi-nut adiþional tabela indica sec 3-0. A înscris Martic, iar nemþii aupãrut odatã cu ultimul fluier dearbitru uºor descumpãniþi. ”Pã-cat cã am primit acel gol în pre-lungiri, dar nu-mi fac problemeîn privinþa calificãrii, dacã vomjuca aºa cum am fãcut-o în pri-ma manºã” – avea sã declareCunha, brazilianul în vârstã de19 ani adus pe 15 milioane deeuro de la FC Sion. ”Pãcat”,”dacã…” puneau oarecum pegânduri. Parcã vorbiþi între ei,

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Craiova nu a pututîntoarce armele

Echipa de handbal femi-nin SCM RâmnicuVâlcea a câºtigat

„Cupa Vâlcii”, competiþie or-ganizatã în perioada 17-18august la Râmnicu Vâlcea ºila care au mai participat Be-kescsaba (Ungaria), HC Za-lãu ºi Dunãrea Brãila. Acestaa fost ultimul turneu de veri-ficare înainte de jocul dinSupercupã cu CSM Bucu-reºti, programat pe 25 august(ora 20,30), la Sala Polivalen-tã din Bucureºti. AntrenorulSCM-ului, Florin Pera, s-adeclarat mulþumit de evoluþiaechipei sale la „Cupa Vâlcii”.„A fost un turneu reuºit, echi-pa s-a ridicat la un nivel bun.Am dat posibilitatea tuturorjucãtoarelor sã evolueze, amîncercat mai multe formule deechipã, sisteme de joc în apã-rare ºi atac, a fost un turneureuºit ºi aceste victorii ne daumoral înaintea Supercupei.Indiferent cine a jucat, echi-pa ºi-a fãcut datoria la acestturneu, când va fi joc oficialºi concentrarea fetelor va fimai ridicatã, vom încerca sãremediem zilele urmãtoaregreºelile din joc. Importanteste cã echipa a fost unitã, aavut compatibilitate, dârze-

nie, asta m-a mulþumit foartemult”, a spus Florin Pera. Înamicalele susþinute în aceastãvarã, SCM a reuºit nouã victo-rii ºi a înregistrat un singureºec, la Cisnãdie.

„La meciul cu CSM,îmi dorescsã credem în ºansanoastrã pânãîn ultima secundã”

Florin Pera a mai declarat cã,deºi SCM se aflã în primul ande competiþie în cupele europe-ne, echipa se va bate pânã laultima picãturã de energie pen-tru rezultate foarte bune: „Avemºansa noastrã ºi SCM RâmnicuVâlcea se va bate pânã la ulti-ma picãturã de energie. Desi-gur, CSM este o forþã în Euro-pa, tinde sã câºtige Liga Cam-pionilor, noi suntem la primulan în cupele europene ºi încer-cãm sã formãm din nou o echi-pã puternicã, care sã aducã re-zultate pozitive, pe mãsura aº-teptãrilor suporterilor. Indife-rent de adversar, trebuie sã creziîn ºansa ta, sã intri pe teren cuo gândire pozitivã, cu mentali-tate de învingãtor. La meciul cuCSM, îmi doresc sã credem în

ºansa noastrã pânã în ultimasecundã”, a mai afirmat teh-nicianul echipei vâlcene.

Rezultateleturneului„Cupa Vâlcii”,Sala Sporturilor„Traian”:

Vineri, 17 august: HC Zalãu – Bekescsa-

ba 27-23 SCM Rm.Vâlcea – Du-

nãrea Brãila 25-17 Bekescsasaba – Dunãrea

Brãila 28-32 SCM Rm.Vâlcea – HC

Zalãu 29-14

Sâmbãtã, 18 august: Dunãrea Brãila – HC

Zalãu 26-19 SCM Rm.Vâlcea – Be-

kescsasaba 41-28

Clasament:1. CM Rm.Vâlcea – 6

puncte2. Dunãrea Brãila – 4

puncte3. HC Zalãu – 2 puncte4. Bekescsasaba – 0 punc-

te

SCM Râmnicu Vâlceaa câºtigat ”Cupa Vâlcii”

la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal


la handbal

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Publ

icita

te

de Valentin Zarea

Proiect unicat pentruRomânia, MuzeulCãrþii ºi Exilului

Românesc va deveni, cu si-guranþã, un punct de referin-þã pe harta culturalã a þãrii.„Noua instituþie este fonda-tã în jurul a douã direcþiiprincipale. Pe de o parte, înceea ce priveºte zona demuzeu al cãrþii ºi, pe de altãparte, secþia acoperind Exi-lul Românesc, care va fi al-cãtuitã din fondurile pe carele-am recuperat pânã înacest moment, dar ºi cele pecare le vom recupera în pe-rioada urmãtoare. (...) Înmuzeu îºi vor gãsi locul ºipiese de mobilier din locuin-þa lui Mircea Eliade din Pa-ris, fondul personal al luiLeonid Mãmãligã, precumºi Arhivele Cenaclului de la-Neuilly ºi ale AsociaþieiHyperion“, declara LucianDindiricã, directorul Biblio-tecii Judeþene „Alexandru ºiAristia Aman”, cu ocaziasemnãrii contractului de fi-nanþare în valoare de 4,6milioane de euro, accesat deConsiliul Judeþean Dolj încadrul Programului Opera--þional Regional 2014-2020.Acesta prevede, printre al-tele, restaurarea ºi consoli-darea Casei Dianu - monu-ment istoric, dar ºi dotareaclãdirii pentru a putea gãz-dui opere unicat, donate Bi-bliotecii „Aman“ de acade-micienii Basarab Nicolescu,Dan Berindei ºi Dinu C.Giurescu. Un demers fãrãprecedent care, pe de o par-te, va reda strãlucirea unui

imobil cu o istorie ºi arhitecturãdeosebite ºi, pe de altã parte, vaaduce laolaltã cãrþi, manuscriseºi documente, opere extrem devaloroase pentru istoria scrisu-lui românesc.

Brâncuºi, un simbolal Olteniei

Un alt proiect de referinþãpentru cultura Olteniei este Cen-trul Internaþional „ConstantinBrâncuºi“, prin care autoritãþiledoljene încearcã sã valorificepatrimoniul cultural deosebit alacestei zone. Centrul ar urma sãgãzduiascã sãli de conferinþe ºispectacol, ateliere de discurs ºide creaþie, dar ºi o prismã de sti-clã de peste 12 metri unde vorfi expuse interpretãri la scarãmare a operelor celebruluisculptor.

„Proiectul Centrul Inter-naþional «Constantin Brân-cuºi» este unic în þarã. Înniciun alt oraº, nimeni nu afãcut ceva pentru cel maicunoscut român, Constan-tin Brâncuºi. Este un pro-iect inedit pentru România,vom putea astfel sã îl pu-nem în valoare pe cel carespunea cã a renãscut la Cra-iova”, spunea Ion Priotea-sa, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj.

„Bijuteriile“din Brabovaºi Cernãteºtivor fi reabilitate

Tot în planul de investi-þii pentru 2018 gãsim ºiculele din Cernãteºti ºi Bra-bova, douã proiecte cu fi-nanþare europeanã care pre-

vãd reabilitarea, consolidarea ºipromovarea lor. „Culele Brabo-va ºi Cernãteºti sunt unele din-tre cele mai vechi clãdiri civile

Într-o lume tot mai globalizatã este important ca fiecarenaþiune sã-ºi pãstreze identitatea. Iar acest lucru nu se poa-te face fãrã culturã, un domeniu atât de important, daradesea ignorat ºi mai mereu subfinanþat. Poate tocmai dinacest motiv este de apreciat demersul Consiliului JudeþeanDolj de a aloca, doar în acest an, peste 25 de milioane de leipentru capitolul „Culturã, recreere ºi religie“. Cea mai mareparte din aceastã sumã va merge cãtre construirea Centru-lui Internaþional „Constantin Brâncuºi“, înfiinþarea Mu-zeului Cãrþii ºi Exilului Românesc, dar ºi cãtre restaurareaculelor din Brabova ºi Cernãteºti.

finalul lucrãrilor, culele vor de-veni puncte muzeale ºi vor fiincluse în circuitul turistic „Is-torie ºi tradiþie doljeanã“, încare a fost inclusã ºi Casa Bã-niei din Craiova, Secþia de is-torie-arheologie a Muzeului Ol-teniei, dar ºi Muzeul Satului dinPieleºti.

Culele, mici cetãþi întâlniteîntre Dunãre, Carpaþi ºi dreap-ta Oltului, cu dimensiunile di-rect proporþionale cu nevoile deapãrare ale unei familii mai în-stãrite, reprezintã forma de lo-cuinþã cea mai originalã ºi maipitoreascã din Oltenia. Acestevestigii sunt monumente arheo-logice ºi de arhitecturã, doveziale vechii culturi româneºti, ori-ginile ei pierzându-se în negu-ra timpurilor.

Pe lângã aceste proiecte,Consiliul Judeþean Dolj a alo-cat peste 5,5 milioane de lei,bani care vor ajunge la institu-þiile de culturã din subordine,cum sunt Muzeul Olteniei, Mu-zeul de Artã, Biblioteca Judeþea-nã „Aman“ sau ªcoala Popu-larã de Arte ºi Meserii „Cor-netti“, pentru diverse lucrãri oriachiziþii extrem de necesare.

de la noi, din ceea ce a însem-nat istoria noastrã“, afirma IonPrioteasa în momentul semnã-rii contractelor de finanþare. La

Cula Cernãteºti

Centrul Brâncuºi

CJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitorCJ Dolj investeºteîn „trecut“ pentru viitor

înînînvăţământul doldoldoljean (i)jean (i)jean (i) …...2018/08/22 · care va fi perceput...

Documents