noile aplicatii magnetice in clinica dentara

11
NOILE APLICATII MAGNETICE IN CLINICA DENTARA EDITORI : MINORU AI - Prof.emerit Tokyo Medical and Dental University YUH-YUAN SHIAU - Prof. Dep.of Fixed Prosthodontics and Oclusion School of Dentistry Taiwan University TRADUCERE: GABRIELA TELEASA - Reprezentant Medical Dentana CAS Conceptul de proiectare a protezelor mobile şi rolul sistemului magnetic de ancorare Minouri Ai Sistemul magnetic este un sistem retentiv al suprafeţei radiculare. Conceptul şi sisteme magnetice nu diferă esenţial de cea a protezelor parţiale mobile convenţio proprietăţi unice în ceea ce priveşte funcţia retentivă determinată de magnet, a aplicarea sa. Înainte de a discuta despre design-ul protezelor mobile cu sisteme m scurt, problemele de bază în ceea ce priveşte protezele parţiale mobile. Scopul tratamentului protetic Pierderea dintelui este determinată mai ales de carii, boala parodontala, răni ş cunoştinţelor legate de igiena orală a redus enorm apariţia cariilor şi a bolii pa dintelui s-a schimbat deja. Pierderea numai a unui dinte permite dinţilor alăturaţ distruge relaţia ocluzală a tuturor dinţilor. Acest proces poate afecta sănătatea funcţiile orale de masticaţie şi vorbire. Când un anumit număr de dinţi se pierd ş morfologice şi funcţionale vor fi mai serioase. Scopul tratamentului protetic este morfologie şi funcţie deteriorată, prin reaplicarea ţesuturilor lipsă şi să evite Dar, există si un alt scop. Acesta este să menţină conditia danturii refacute pen pentru evitarea distrugerii ţesuturilor existente. Oricât de bine funcţionează proteza mobila, dacă dinţii stâlpi ţesutul moale este deteriorat, tratamentul nu poate fi considerat satisfăcător. Te deosebit, la protezele proiectate, pentru a realiza ambele obiective. Conceptul de proiectare a protezelor mobile Pentru a realiza astfel de proteze care să fie destul de stabile şi să funcţione este important, în principal, ca protezele mobile fie proiectate avân stomatologiei clinice. Protezele parţiale mobile sunt susţinute prin două tipuri diferite de ţesuturi, ligamentele parodontale şi ţesutul moale al crestei alveolare reziduale. Ele funcţionează des stimuli mecanici şi fizici. Ţesutul moale se deplasează mult mai mult la presiune protezele se pot mişca divers pe ţesutul moale, prin transmiterea forţei laterale nepotrivită poate cauza mobilitatea dinţilor stâlpi sau înrăutăţirea starii bontur sistemul retentiv al protezei. Prin urmare, reducerea acestor mişcări ale protezel ţesuturile rămase, precum şi protezele mobile ( Fig. 1 ). Fig. 1 . Patru mişcări posibile ale protezei parţiale cu extensie sus şi jos; B: mişcare laterală; C: Rotaţie în jurul unei axe longitudina D: mişcare anterioară - posterioară şi rotaţie în jurul unei În afară de aceasta, diferenţa deplasării face dificil să p ocluziei între dinţii rămaşi şi dinţii artificiali ai proteze desfac când protezele se deplasează pe ţesutul moale. Înainte de toate, este neces forţei ocluzale din protezele proiectate pe dinţii restanti, în special pe dinţii În plus, schimbările morfologice au loc treptat în ţesuturile care susţin protez Ele apar inevitabil datorită trecerii timpului şi cauzelor patologice. Conform cu instabilitatea protezei apare, în special, la protezele susţinute prin ţesutul din la capăt), cu amândouă categoriile Kennedy, cls.1 şi cls.2, este o astfel de prote la un capăt şi pe creasta reziduală la altul. Infundarea şi instabilitatea proteze deja existente ale crestei reziduale şi determină supraîncărcarea dinţilor restant 1

Upload: nico-stuparu

Post on 22-Jul-2015

309 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

NOILE APLICATII MAGNETICE IN CLINICA DENTARAEDITORI: MINORU AI - Prof.emerit Tokyo Medical and Dental University

YUH-YUAN SHIAU - Prof. Dep.of Fixed Prosthodontics and Oclusion of Dentistry Taiwan University TRADUCERE: GABRIELA TELEASA - Reprezentant Medical Dentana CASConceptul de proiectare a protezelor mobile i rolul sistemului magnetic de ancorare Minouri Ai

School

Sistemul magnetic este un sistem retentiv al suprafeei radiculare. Conceptul i cerina proiectrii protezelor cu sisteme magnetice nu difer esenial de cea a protezelor pariale mobile convenionale. Dar, de vreme ce sistemul are proprieti unice n ceea ce privete funcia retentiv determinat de magnet, aceasta poate fi o cerin special n aplicarea sa. nainte de a discuta despre design-ul protezelor mobile cu sisteme magnetice, autorul vrea s explice, pe scurt, problemele de baz n ceea ce privete protezele pariale mobile.

Scopul tratamentului proteticPierderea dintelui este determinat mai ales de carii, boala parodontala, rni i tumori. Propagarea actual a cunotinelor legate de igiena oral a redus enorm apariia cariilor i a bolii parodontale, dar tendina pierderii dintelui s-a schimbat deja. Pierderea numai a unui dinte permite dinilor alturai i opui s migreze i, n final, distruge relaia ocluzal a tuturor dinilor. Acest proces poate afecta sntatea oral i armonia estetic i s distrug funciile orale de masticaie i vorbire. Cnd un anumit numr de dini se pierd i nu se reaplic, tulburrile morfologice i funcionale vor fi mai serioase. Scopul tratamentului protetic este tocmai s restabileasc aceast morfologie i funcie deteriorat, prin reaplicarea esuturilor lips i s evite procesul distructiv urmtor. Dar, exist si un alt scop. Acesta este s menin conditia danturii refacute pentru o perioad ct mai lung posibil, pentru evitarea distrugerii esuturilor existente. Orict de bine funcioneaz proteza mobila, dac dinii stlpi sau esutul moale este deteriorat, tratamentul nu poate fi considerat satisfctor. Tehnicienii trebuie s fie ateni, n mod deosebit, la protezele proiectate, pentru a realiza ambele obiective.

Conceptul de proiectare a protezelor mobilePentru a realiza astfel de proteze care s fie destul de stabile i s funcioneze bine pentru o perioad lung de timp, este important, n principal, ca protezele mobile s fie proiectate avnd la baz cunotinele aprofundate ale stomatologiei clinice. Protezele pariale mobile sunt susinute prin dou tipuri diferite de esuturi, dinii rmai precum si ligamentele parodontale i esutul moale al crestei alveolare reziduale. Ele funcioneaz destul de diferit n rspunsul la diferii stimuli mecanici i fizici. esutul moale se deplaseaz mult mai mult la presiune dect dinii. n timpul masticaiei, protezele se pot mica divers pe esutul moale, prin transmiterea forei laterale nepotrivite asupra dinilor stlp. Fora nepotrivit poate cauza mobilitatea dinilor stlpi sau nrutirea starii bonturilor i, n plus, poate chiar s distrug sistemul retentiv al protezei. Prin urmare, reducerea acestor micri ale protezelor este esenial pentru a proteja esuturile rmase, precum i protezele mobile (Fig. 1).

Fig. 1. Patru micri posibile ale protezei pariale cu extensie distal. A: micaresus i jos; B: micare lateral; C: Rotaie n jurul unei axe longitudinale, pe creasta reziduala; D: micare anterioar - posterioar i rotaie n jurul unei axe verticale. n afar de aceasta, diferena deplasrii face dificil s pstrm un echilibru al ocluziei ntre dinii rmai i dinii artificiali ai protezei. Contactele ocluzale se desfac cnd protezele se deplaseaz pe esutul moale. nainte de toate, este necesar s lum n considerare distribuia forei ocluzale din protezele proiectate pe dinii restanti, n special pe dinii stlpi i pe esuturile moi adiacente. n plus, schimbrile morfologice au loc treptat n esuturile care susin proteza, chiar dup introducerea protezei. Ele apar inevitabil datorit trecerii timpului i cauzelor patologice. Conform cu aceste schimbri, infundarea i instabilitatea protezei apare, n special, la protezele susinute prin esutul dintelui. Proteza cu extensie distal (liber la capt), cu amndou categoriile Kennedy, cls.1 i cls.2, este o astfel de proteza, care este susinut prin dini stlpi la un capt i pe creasta rezidual la altul. Infundarea i instabilitatea protezei nrutete rnd pe rnd modificarile deja existente ale crestei reziduale i determin suprancrcarea dinilor restanti.

1

Aspecte fundamentale legate de proiectarea protezelor mobileProtezele pariale mobile preiau fore din direcii diferite ale funciilor orale. Forele verticale i orizontale atac proteza de la dinii opui, obraz i limb, chiar n cazul gurii libere, iar fora cea mai mare se exercit prin hranire, n timpul masticaiei. La realizarea protezelor, trebuie luat n considerare faptul c proteza are o abilitate de a se opune acestor fore. Aceasta este dat de cele trei funcii de rezisten: sprijinirea, retenia i susinerea (Fig. 2 a - c). Sprijinirea este o funcie care se opune forei ocluzale pentru a evita infundarea protezei, retenia este o funcie contra forei de nlare i susinerea este pentru a evita micrile orizontale sau deplasarea protezelor sub fora ocluzal. Pentru ca s realizm stabilitatea n funciune a protezei, este esenial ca aceste funcii s fie luate in calcul la proiectarea protezelor.

Fig. 2 a. Sprijinirea.

Fig. 2 b. Susinerea.

Fig. 2 c. Retenia.

a) Sprijinirean ceea ce privete sprijinirea protezelor, trebuie s fie luate n considerare urmtoarele: Dezechilibrul sau concentrarea unei sarcini pe esuturile crestei alveolare reziduale trebuie evitata. esutul moale trebuie apsat regulat prin baza protezei n funciune. Fora ocluzal trebuie distribuit adecvat la esuturile crestei, n funcie de abilitatea de suportare a fiecruia. Fora lateral este nefavorabil pentru esuturile ajuttoare. Proteza trebuie executata solid. Dac proteza se ndoaie uor prin fora ocluzal, distribuia forei la esuturile ajuttoare nu a fost estimata corespunzator. Conectarea protezei la dinii stlp trebuie determinat prin luarea n considerare a deplasarii esutului moale sub sarcin i a mrimii bazelor protezelor. Se crede, n general, oportun s nu existe nici un pic de joc n conectare. Sprijinirea mediocr s-ar putea datora infundarii protezelor i funciei ocluzale mediocre.

b) SusinereaSusinerea se realizeaz mai ales prin intermediul dinilor stlpi, dar stresul cauzat de susinere ar putea cauza deteriorarea esuturilor crestelor alveolare ale dinilor stlpi. Trebuie s fie luate n considerare urmtoarele: Este important distribuia forei ocluzale la dinii i la esutul moale pe care se sprijin proteza. Se utilizeaz pentru susinere pereii axiali ai dinilor restanti i pantele crestei alveolare reziduale. Fiecare parte component a protezelor trebuie dispus aa nct s acioneze eficace pentru susinerea protezelor. Conectorii secundari i protezele acioneaz eficace pentru susinere (Fig. 3 a, b). Bazele protezei i conectorii principali fixai bine de esuturile moi se folosesc, de asemenea, pentru susinere.

Fig. 3 a. Conector secundar i protez proximala.

Fig. 3 b. Conector secundar i protez fixat ladintele stlp.

c) ReteniaRetenia protezelor pariale mobile se realizeaz mai ales prin sisteme retentive, ca de exemplu capse, coroane telescopate i attachment-uri. Dinii restanti, creasta alveolara reziduala i zona palatinal contribuie, de asemenea, la retenia protezelor cu friciune, angrenare mecanic i aderare, poziionndu-se ntre fiecare parte component a protezelor i aceste esuturi orale. Trebuie luate in considerare urmtoarele retenia protezelor mobile:

2

Fora retentiv a protezei trebuie distribuit adecvat pe fiecare esut al crestei reziduale. Retenia care se bazeaz numai pe sisteme retentive este duntoare dinilor stlpi. Proteza trebuie reinut ca un ntreg, prin toate prile componente ale protezelor. Sarcina de la nivelul dinilor stlp trebuie controlat, n special fora lateral de la dini trebuie meninut ct mai mic posibil. Relaia dintre bazele protezei i esutul moale subiacent este foarte important pentru retenia protezei. Cnd baza protezei se aseaza bine, va adera rapid la esutul moale i poate fi obinut o retenie bun.

Conceptul fundamental de proiectare al protezelor mobileLa proiectarea protezelor pariale mobile, este necesar ca proteza s fie stabilizat prin dinii si artificiali care realizeaz un arc dental complet mpreun cu dinii restanti i s-i menin funcionarea bun pentru o lung perioad de timp. Pentru ca s se ndeplineasc aceste cerine, este esenial ca sprijinirea, susinerea i retenia protezei s fie realizat corespunztor. Dar, condiiile orale, ca de exemplu numrul i poziionarea dinilor restanti, morfologia crestei reziduale, deplasarea esutului moale sub o sarcin i relaia ocluzal sunt in stransa legatura si duc la conditii orale aparte.

a) Condiia oral i stabilitatea protezelor mobileDin cercetrile asupra duratei de via a protezelor, se observ urmtoarele. Atunci cand sunt doar civa dini fixi cu puni mobile, proteze retentive prin sisteme diverse de prindere i proteze scheletate din metal, realizate solid si fixate, dintii stalpi au, n general, o durat lung de via, iar protezele ancorate fr strngere, ca proteza cu crosete din srm, au o durat redus de via. n cazul numarului mic de dinti dini rmai pe arcada, totui, protezele suportate prin esutul moale au dus la un rezultat destul de bun.

b) Cobectarea protezelor la dinii stlpiS-a observat, adesea, c proteza fix este, n general, mai satisfctoare dect proteza mobil. Aceasta rezult, mai ales, din diferena n modul de fixare ntre proteze i dinii stlpi. Punile fixe sunt realizate dintr-o singur pies prin dini stlpi cu retentie solida, ca de exemplu coroane (Fig. 4 a, b). Cnd o punte primeste o sarcin, dinii stlpi sunt forai s se mite mpreun cu puntea nsi (Fig. 5 a, b). n cazul unei proteze pariale mobile, ancorarea de dintele stlp se pierde i alunec pe suprafaa axial a dinilor stlpi prin micarea protezelor iar dinii se clatin. Comparnd ambele cazuri, numarul ligamentelor parodontale care contribuie la rezisten este diferit. Presupunnd c se exercit aceeai cantitate a unei sarcini, stresul fiecrui ligament trebuie s fie mai mare prin dinii stlpi ai protezei, n comparaie cu acela al punilor. Dinii stlpi ai protezei vor cdea din cauza condiiilor patologice, ntr-o perioad mare de timp.

aFig. 4 a, b. Punte fix tipic (a) i protez parial mobil ancorata prin crosete (b).

b

a b Fig. 5 a, b. Comportamente posibile ale dinilor stlpi ai punii fixe i protezei pariale mobile, sub sarcin lateral (f). a. Punte fix. Dinii stlpi se rotesc lateral, n jurul axei , dar se transfer sagital. b. Protez parial mobil. Dinii stlp se rotesc n jurul axei, n ambele direcii. Din acest punct de vedere, este recomandat ca dup ce s-a asigurat stabilitatea bazelor protezei, proteza s se fixeze rigid la dinii stlpi. Acesta conduce la conceptul de sprijinire rigid. Sprijinirea rigid nseamn s sprijinim ocluzia rigid, prin utilizarea protezei mobile. Acest concept este foarte important pentru meninerea sistemului masticator n condiie bun.

3

Proteza retentiv prin coroane telescopate se crede c este o protez tipic sprijinit rigid 2. Ele produc acelai efect ca puntea fix i se menin o perioad lung de timp3. Sprijinul rigid se bazeaz pe presupunerea c mobilitatea bazei protezei fata de esutul moale este minimizat. Deci, aceasta poate fi realizat uor la proteza sprijinit pe dinte, unde esutul moale particip cu greu la sprijinire. Dar, cum este n cazul protezelor sprijinite parial i mai ales prin esutul moale? Dac mobilitatea protezei va putea fi controlat prin tolerana ligamentelor parodontale, aceeai situaie ca la proteza sprijinit pe dinte va fi stabilit teoretic i se va realiza sprijinirea rigid. Posibilitatea realizrii acestui lucru depinde de proprietatea dinamic a esutului moale subiacent i distributia acestuia n realizarea protezelor mobile. Actualmente, acest lucru se realizeaz prin faptul ca baza protezei este stabila ct mai mult posibil n zona care sprijin proteza i esutul moale este apsat n aproape aceeai msur ca la funcia ocluzal (Fig. 6 a, b). Pentru ca s se obin un astfel de esut moale presat, sunt disponibile tehnica de imprimare si de turnrii . Totui, exist unele cazuri de deplasare mare a esutului moale sub o sarcin. n astfel de cazuri, suportul rigid nu este adaptabil. Un sistem retentiv care suport stresul poate fi necesar.

Fig. 6 a, b. Adaptarea deplasrii dinilor i esutului moale sub o sarcin. a. Deplasarea dinilor i a bazei protezei realizate pe model, prin tehnica de imprimare static. Cnd acioneaz o for (f), baza protezei se infunda considerabil (B) n comparaie cu dinii (A). Deplasarea dinilor i a bazei protezei realizate pe model, prin tehnica de imprimare a presiunii cu o sarcin (f). Suprafaa modelului trebuie s se deplaseze la B'. Cnd acioneaz o for (f), baza protezei se infunda aproape n aceeai msur (C) ca i dinii (A).

c) Retentia protezelor scheletaten cazul n care exist foarte puini dini restanti, este recomandat proteza scheletata, unde coroanele telescopate i sistemele de prindere ale suprafeei radiculare se aplic, n general, ca retentie (Fig. 7 a, b). Aa cum s-a menionat mai sus, coroanele telescopate primare sunt fixate rigid la dintele stlp pentru a realiza cu succes sprijinirea rigid. Sistemele de prindere ale suprafeei radiculare produc o conectare flexibil. Dar, dinii stlpi se infunda mai puin dect la alte sisteme de retentie n funcia ocluzal i prognoza protezei este aproape favorabil. Motivul principal pare a fi punctul de aciune al sarcinii care este mai jos la baza. n cazul sistemelor magnetice, infundarea dinilor stlpi este mai redus, deoarece ansamblul magnetic alunec uor pe keeper i se desprinde de acesta atunci cnd proteza se mic excesiv.

Fig. 7 a, b. Proteze scheletate retentive prin coroan telescopat. a. Coroanele primare in cavitatea orala. b. Suprafaa mucozala a protezelor maxilara si mandibulara. n plus, sistemul magnetic este complet diferit de alte sisteme retentive n ceea ce privete mecanismul de retenie. Fora de retenie maxim se exercit cnd ansamblul magnetic se menine strns n contact cu keeper-ul (Fig. 8). Aceasta nseamn c n utilizarea sistemului magnetic ca o ancorare, este esenial ca proteza s fie ct mai stabil posibil. Dac o protez este instabil, ansamblul magnetic alunec ntotdeauna pe keeper. Retenia protezei se va reduce i ca rezultat, suprafaa de atracie a sistemului se va uza (?) n partea de jos (Fig. 9). Proteza retentiv prin

4

sistem magnetic nu este o protez sprijinit rigid, dar poate fi realizat conform cu conceptul de sprijinire rigid. Fig. 8. Influena golului de aer asupra forei de atracie a sistemelor magnetice.

Fig. 9. Efectul sistemelor magnetice i stabilitatea protezelor. a. Proteza n repauz b. Proteza deplasat din cauza bazei instabile sub sarcin ocluzal. Sistemul magnetic i reduce influena. n cazul oricror proteze suportate chiar i parial de esutul moale, tehnica de imprimare adecvat i baza mare a protezei sunt eseniale pentru a micora deplasarea protezelor i a face posibil aplicarea suportului rigid. Aceasta crede c este cheia succesului n realizarea protezelor.

d) Ocluzia protezelor pariale mobilePentru ca s minimizm mobilitatea protezei, este necesar s reducem, n special, componenta lateral a forei, ct mai mult posibil. Mai nti, dinii posteriori artificiali plai sunt selectai i poziionai de-a lungul crestei alveolare. n poziia intercuspidiana, chiar un contact ocluzal al arcadei trebuie sa se produca prin intermediul dinilor artificiali ai arcului mpreun cu dinii restanti, iar punctele de contact ocluzal ale dinilor artificiali vor fi adaptate aa nct s vin peste creasta. Suprafeele ocluzale nguste sunt folositoare pentru a reduce, n special, infundarea protezelor. n cazul alunecrii maxilarului lateral sau anterior, care apare frecvent n timpul masticaiei, molarii artificiali nu pot realiza contact ocluzal, ceea ce nseamn c este favorabil posteriorilor. Dac rmn canini sau dini anteriori i funcioneaz n direcia micrii maxilarului, proteza va fi favorizata. n fine, scopul esenial este s evitm ct mai mult posibil micarea lateral.

Cerine n proiectarea protezelor mobileUrmtoarele condiii trebuie satisfcute la proiectarea protezelor mobile: Minimizarea mobilitii protezei 2. Precauii mpotriva cariilor i bolii parodontale 3. Msuri mpotriva fracturrii protezelor 4. Urmrirea schimbrilor biologice 1.

5

Minimizarea mobilitii protezeiProteza trebuie proiectat aa nct s fie ct mai stabil posibil n timpul funcionrilor orale. Fiecare parte component a protezelor pariale mobile asigur sprijinul, susinerea i retenia protezelor, independent de combinaiile lor. (1) Suportul ................................... Sprijin, (Susinere) (2) Baza protezei ................................... Sprijin, (Susinere, Retenie) (3) Conector secundar, Protez proximala ................................. Susinere, (Retenie) (4) Conector principal .................................. Sprijin, (Susinere, Retenie) (5) Retentie .................................. Retenie, (Susinere) Proteza trebuie proiectat conform cu aceast ordine. Pentru ca s reducem mobilitatea protezei, urmtoarele dou etape sunt necesare. Una este s controlm direcia i mobilitatea i cealalt este s reducem cantitatea de mobilitate. Pe baza acestor cerine, trebuie determinate poziia dintelui stlp, zona bazei protezei, poziia i mrimea conectorului minor i a protezei. Retenia nu trebuie s depind numai de sistemul de retentie, deoarece dinii stlpi sunt suprancrcai i prognoza lor devine foarte mediocr. Este de dorit ca chiar dac se pierd sistemele de retentie, proteza s se pstreze bine cu celelalte pri componente.

Precauii mpotriva cariilor i bolilor parodontaleSe arat, adesea, cu ajutorul protezei, c resturile tind s se acumuleze pe dinii restanti i pe esutul moale alturat i ca rezultat, cariile i boala se agraveaz. Pentru ca s rezolvm aceste probleme la proiectarea protezelor, trebuie luate n considerare urmtoarele: (1) Protezele se realizeaz printr-o structur simpl, pentru curarea uoar. Materialele care pstreaz uor curenia, pot fi luate n considerare. (2) Gingia marginal este deschis, dac este posibil. Din aceast cauz gingia marginal este sensibil la stimuli mecanici i biologici i este expus schimbrilor inflamatorii. n cazul protezei scheletate, gingia marginal este, n general, acoperit, dar este recomandat ca act parial (Fig. 10 a, b).

Fig. 10 a, b. Gingia marginal deschis a dintelui stlp a sistemului magnetic. a. Suprafaa mucozala a protezei. Gingia nvecinat cu dintele stlp (incisivul central din dreapta) este deschis. b. Proteza in cavitatea oral. (Prin bunvoina lui Ishihata N., D.D.Sc.) Keeper-ul sistemului magnetic este fixat la suprafaa radicular prin intermediul supraturnarii ( sau direct la rdcin, cu ageni de aderen. Supraturnarea imperfect sau un agent de cimentare n neregul poate cauza carii secundare pe suprafaa radicular. Cimentul adeziv pe baz de rin este folositor, deoarece un ciment pe baz de rin care ader organic la substana dintelui are un efect mare asupra evitrii cariilor. n cazul sistemului Root Keeper, acest tip de ciment pe baz de rin este esenial.

Msuri mpotriva fracturrii protezelorEste important ca proteza s nu se fractureze uor sau s se uzeze n partea de jos n timpul utilizrii. Se insist pe urmtoarele pentru evitarea acestor discomforturi. (1) Concentrarea stresului trebuie s fie evitat. (2) Combinarea puternic a materialelor este necesar. Prin aplicrile sistemului magnetic, dislocarea ansamblului magnetic de la protez este una din problemele cele mai dese. Acest lucru este cauzat de concentrarea stresului n vrful sistemului magnetic de pe baza protezei, tehnica de aderen mediocr, precum i de proprietile fizice defectuoase ale agenilor adezivi.

Urmrirea schimbrilor biologiceesuturile care sprijin proteza se modific treptat, chiar i dup introducerea protezei. Proteza trebuie proiectat nainte din punct de vedere structural, aa nct s poat fi adaptat sau refcut uor cnd intervin schimbri biologice.

6

Aplicarea sistemului magnetic i efectele saleConceptul i cerinele pentru proiectarea protezelor au fost explicate. Pot fi aplicate la proteze cu sisteme magnetice, cnd este cazul.

Retentivul sistem magneticSistemul magnetic este un tip de aparat retentiv pentru proteze. Este unic n ceea ce privete funcionarea sa. Sistemele retentive au combinate, n general, funciile de sprijin, susinere i retenie. Sistemul magnetic are, de asemenea, aceste funcii ca sistemul suprafeei radiculare, dar difer de alte sisteme retentive prin funciile de susinere i retenie. Sprijinirea ferm este necesar deoarece sistemul magnetic transmite for ocluzal la rdcin (Fig. 11). Dar nu au capacitate de susinere deosebit, din cauza naturii magnetului. Retenia este obinut adecvat, deoarece fora retentiv a sistemelor magnetice este determinat distinct. n prezent, se raporteaz o for retentiv de 4 - 10 N. Fig. 11. Proteza cu sistem magnetic se sprijin pe rdcina dintelui stlp (S) i este retentiv prin funciunea sistemului magnetic (R).

a) Fora retentivFora retentiv a sistemelor magnetice este determinat de atracia magnetului. Ea scade rapid, datorit golului de aer dintre suprafeele de atracie ale ansamblului magnetic i keeper. De exemplu, un gol de aer de 0,1 mm face ca fora retentiv s se reduc la jumtatea maximului, aa cum se arat n Fig. 8. Prin urmare, este necesar o atenie mare pentru fixarea sistemului magnetic. Fora retentiv acioneaz din plin, dar fora care este paralel la suprafaa de atracie este 1 / 6 - 1 / 10 din fora vertical. Acesta este motivul reducerii capacitii de susinere a sistemelor magnetice. Fora retentiv a magnetilor este foarte folositoare pentru ancorarea protezelor. Se poate utiliza aproape fr deosebire fata de calea de inserie a protezelor. Prin urmare, sistemul magnetic se poate utiliza uor mpreun cu alte sisteme de retentie i acesta este unul din avantajele lor (Fig. 12 a - c).

a b Fig. 12 a - c. Un caz de sistem magnetic utilizat mpreun cu crosete. a. Sistemul magnetic aplicat la incisivul central stng. b. Proteza cu dou crosete i sistem magnetic. c. Suprafaa mucozala a protezei.

c

b) Susinerea protezelor cu sisteme magneticeCnd sistemul magnetic se aplic la proteze pariale mobile sau proteze scheletate, de vreme ce funcia de susinere de abia i face efectul prin intermediul sistemelor magnetice, trebuie asigurat cu ajutorul altor pri componente ale protezei. Efectul de susinere este asigurat, de obicei, prin baza protezei sau conectori. Dac dintele stlp poate suporta fora lateral, efectul de susinere este ncorporat prin prepararea suprafeei radiculare peste nivelul gingiei i este ntrit (Fig. 13). Fig. 13. Un dinte stlp al sistemului magnetic. Suprafaa radicular se prepar peste nivelul gingiei, pentru susinere. (Prin amabilitatea lui Mizutani H., D.D.Sc.)

c) Protecia dinilor stlpiReducerea efectului de susinere este dezavantajoas, fr ndoial, ca retentie pentru realizarea stabilitii protezei. Dar, acesta este un avantaj enorm n privina protejrii dinilor stlpi de la forele distructive laterale (Fig. 14 a, b). Acest lucru nu poate fi realizat cu alte sisteme retentive. Din cauza acestei caracteristici de protecie,

7

dinii cu stare nefavorabil sau cu rdcini mici sau chiar dinii fracturai pot fi folosii ca dini stlpi. Cu ajutorul acestor dini stlpi, suprafaa radicular poate fi preparat, de obicei, ct mai puin posibil, pentru ca s minimizm sarcinile laterale asupra rdcinilor.

a b Fig. 14 a, b. Comportarea sistemelor magnetice n cazul unei fore de nclinare (a) i n cazul unei fore laterale (b). Cnd se exercit o for, alte sisteme retentive se transfera la dintele stlp (stnga a, b), la sistemele magnetice din cauza dislocrii (dreapta a) sau alunecrii (dreapta b) lor. n plus, este semnficativ important pentru conservarea esuturilor ca dinii stlpi s se menin pentru o lung perioad de timp, prin reducerea stresului lateral. n special, conservarea ligamentelor, cuprinznd nervii, este necesar pentru controlul forei ocluzale i ntreinerea funciei masticatorii armonizate. Cnd proteza se mic considerabil, crosetele sau coroanele telescopate acioneaz activ, prin intermediul funciilor retentive puternice. Ele pot s produc stres nedorit asupra dinilor stlpi. Pe de alt parte, sistemele magnetice i reduc funciunea cnd contactele dintre suprafeele de atracie sunt fracturate. Ct despre funciune retentiva, sistemul magnetic poate fi privit ca unul de protecie pentru aparatul retentiv.

d) Avantaje i dezavantajeAvantajele i dezavantajele sistemului magnetic i ale aplicrii acestuia se rezum la urmtoarele.

Avantaje:(1) Se obine o for retentiv sigur. Retenia este constant i permanent. (2) Protejeaz dinii stlpi. Pot fi utilizate chiar pentru dinii cu factori negativi pentru alte sisteme de retentie. (3) Calea de inserie nu este precis. Pot fi utilizate uor mpreun cu alte sisteme de retentie. (4) Este adecvat pentru pacienii handicapai i n vrst, deoarece introducerea i fixarea protezei este uoar pentru pacieni. (5) Poate fi utilizat instantaneu, ca un element retentiv nlocuitor n repararea protezei vechi.

Dezavantaje: (1) Nu poate fi utilizat la dini intaci cu coroane solide.(2) Funcia de susinere este foarte redus. (3) Tehnica pare aa de simpl, nct risc s fie utilizat neatent.

Aplicarea sistemului magneticSistemul magnetic are multe avantaje ca element retentiv, dar aplicarea este limitat uneori din cauza devitalizrii i decoronrii dinilor stlpi.

a) Indicaii n cazul dinilor stlpiSistemele magnetice pot fi aplicate n cazurile n care sistemele de retentie convenionale nu pot fi utilizate, ca de exemplu n cazul dinilor cu degradarea osului avansat, mobilitate sau rdcini scurte. Aplicarea lor este, de asemenea, benefic n cazul ctorva dini restanti cu mobilitate sau o proporie prea mare rdcin - coroan 4, 5 (Fig. 15). Prognoza dinilor numai cu mobilitate orizontala este favorabil. Fig. 15. Dintele cu proporie mare C - R utilizat pentru dintele stlp al sistemului magnetic. Dintele este tiat la nivelul gigiei marginale dup tratamentul radicular.

b) Aplicarea protezelor pariale mobileSistemele magnetice se utilizeaz, adesea, mpreun cu crosete sau coroane telescopate pentru proteze pariale mobile i exist dou cazuri n utilizarea lor.

8

Unul este acela n care se folosesc pentru repararea protezelor (Fig. 16 a - c). Protezele pot fi modificate uor prin utilizarea sistemelor magnetice, cnd unele reparaii sunt necesare din cauza eecului retentiilor existente sau distrugerii dinilor stlpi. nlocuirea sistemului retentiv existent cu un sistem magnetic este mai puin sensibil la calea de inserie. Acest lucru permite sistemului magnetic s fie utilizat mpreun cu alte sisteme retentive. Aproape jumtate din aplicaiile actuale ale sistemului magnetic se spune c sunt din aceast categorie. Cnd proteza existent se aseaza bine deja, aplicarea sistemului este uoar.

a b c Fig. 16 a - c. Un caz de sistem magnetic utilizat pentru ultimul molar. a. Dintele stlp de pe ultimul molar. b. Suprafaa mucozala a protezei reparate. c. Proteza n cavitatea orala. Un alt caz este utilizarea sistemelor magnetice pentru proteze noi. Cnd rdcinile dinilor care au fost utilizai ca dini stlpi ale coroanei sau punii rmn printre civa dini restanti, sistemele magnetice se pot aplica mpreun cu alte sisteme retentive. Proteza trebuie realizat conform cu conceptul i necesitile menionate mai nainte. Protezele noi, sprijinite mai ales prin esutul moale, se pot infunda sub sarcin ocluzal. Deci, este extrem de important s ne ocupm precis ) de deplasarea diferit dintre rdcinile restante i esutul moale pentru reducerea infundarii protezelor i pentru protejarea rdcinilor dintelui stlp de la stres suplimentar. n plus, ansamblul magnetic trebuie fixat dup ce proteza se stabilizeaz suficient n gur. Dac ansamblul magnetic este fixat n timpul procesului de laborator, urmtoarele probleme pot aprea dup introducerea protezelor. Datorit infundarii bazei protezei, rdcinile dintelui stlp sunt presate cu durere, retenia protezei se reduce din cauza separrii ansamblului magnetic de keeper sau distrugeri severe apar parial pe suprafeele atractive ale sistemului. Pentru ca s evitm aceste probleme, este recomandat s fixm sistemul magnetic in cabinet, dupa cca. una sau dou sptmni de la utilizarea protezei noi.

c) Aplicarea protezelor totaleDe asemenea, sistemul magnetic este aplicat, adesea, i la protezele totale. Cnd o protez parial mobil este ramforsata cu un schelet metalic, prin utilizarea de sisteme magnetice, rezultate satisfctoare se obin n cele mai multe cazuri (Fig. 17 a - c). Dinii restanti sunt protejai prin tratament radicular i utilizai ca dini stlpi pentru sisteme magnetice. Se poate spune c aceasta este calea cea mai convenabil de aplicare a sistemelor magnetice. n proiectarea protezei totale retentiv prin sistem magnetic, trebuie avut grij la sprijinirea protezelor, care se realizeaz la fel ca n cazul protezelor pariale mobile noi. Sprijinirea trebuie distribuit pe ambii dini stlpi i pe esutul moale.

a b c Fig. 17 a - c. Un caz de sistem magnetic utilizat n proteza totala maxilara. a. Caninul stng i al doilea premolar utilizat pentru dinii stlpi. b. Suprafaa mucozala a protezei totale. c. Proteza n cavitatea orala. Proteza totala cu sisteme magnetice nu este o protez sprijinit rigid, deoarece nu este unit cu dinii stlp ntr-o singur unitate. Totui, conceptul de sprijinire rigid trebuie aplicat n realizarea protezei. Cnd proteza se mic excesiv, sistemul i pierde funcia prin ntreruperea contactului suprafeelor atractive i proteza este dislocat. Deci, proteza trebuie realizat ct mai stabil posibil n funciune. Tehnica de supraturnare i procesul de fixare al ansamblului magnetic sunt foarte importante.

9

Poziionarea sistemelor magnetice i stabilitatea protezeiPentru retenia i stabilitatea protezelor, numrul i poziionarea dinilor stlpi sunt importante mai degrab dect cantitatea forei retentive a sistemelelor fixate la acestea. Aa cum s-a menionat mai nainte, este de dorit pentru protecia dinilor stlpi c fora retentiv a sistemului este ntr-o msur suficient pentru compensarea lipsei reteniei protezei prin intermediul altor pri componente. Dac exist un numr mai mare al dinilor stlpi, forta ocluzala exercita devine mai mic pe fiecare dinte stlp. Totui, numrul trebuie redus la minimum pentru a simplifica structura protezei. Pentru dintele stlp al sistemului magnetic, caninii se utilizeaz cel mai adesea. Motivul este acela c rmn o perioad lung de timp cu rdcinile utile ale lor. Ei nu sunt selectai conform cu aspectul protezelor. Este deci avantajos ca zona nconjurat de linia care unete dinii stlpi s fie larg, pentru stabilitatea i retenia protezelor. Dei acesta este principiul fundamental pentru proiectarea protezelor convenionale, nu este realist pentru protezele cu sistem magnetic unde dinii stlpi sunt aplicai numai la rdcinile reziduale. Dar, poate fi atins prin utilizarea retententiilor indirecte, ca de exemplu cu crosete mpreun cu nite resturi radiculare (Fig. 18 a, b).

a b Fig. 18 a, b. Un caz de sistem magnetic utilizat mpreun cu crosete ca o retentie indirecta. a. Suprafaa intern a protezei cu prelungire distal. Sistemul magnetic este utilizat pe primul premolar. b. Retentivul indirect aplicat pentru dini, pe de alt parte. (Prin amabilitatea lui Mizutani H., D.D.Sc.)

Rezumat n acest capitol, au fost explicate conceptul i cerinele necesare pentru proiectarea protezelor mobile cu sisteme magnetice. Sistemul magnetic este un sistem retentiv unic prin funciunea sa i are mai multe avantaje. Proteza poate fi realizat pe baza acestor concepte i cerinele i sistemul magnetic poate fi aplicat pentru a utiliza eficace avantajele sale. Dac sunt puse n practic corect, proteza mobila cu sistemul magnetic va fi acceptat de ctre pacieni cu satisfacie mare.

Referine1. McGivney G. P., Carr A. B.: McCrackes Removable Partial Prosthodontics, 10th ed. Mosby,St. Louis, 2000.

2. Krber E.: Die prothetische Versorgung des Lckengebisses. Behunderhebung und Planung, 3Auflage, Mnchen Wien, Carl Verlag, 1987. 3. Krber K. H.: Konuskronen - Das rationelle Teleskopsystem. Einfhrung in Klinik und Technik. 5 Auflage, Heidelberg A., Hthing Verlag, 1983. 4. Ishuhata N., Mizutani H., Ai M.: Application of ferromagnetic alloy for prosthodontics, Part 5. Application of magnetic sistem for prosthodontically hopeless teeth, J. Jpn. Prosthodont Soc., 31: 1445 - 1453, 1987 (rezumat n englez). 5. Ishihata N., Mizutani H., Nakamura K., Ishikawa S., Suzuki Y., Ai M.: Clinical application making the best use of the properties of the dental magnet, J. J. Mag Dent, 1: 88 - 98, 1992 (rezumat n englez).

10

11