«NORWAY, STOP CHILD KIDNAPPING!»

În 22 țări din toată lumea zeci de oameni demonstrează

împotriva serviciului de protecție a copilului din Norvegia,

datorită unei decizii luate într-un sătuc de pe coasta de vest

a țării.

Ce s-a întamplat de fapt după ce cinci copii din Naustdal au

fost luați de la părinți?

Autori:

Ingunn Røren, Eystein Røssum, Eirik Brekke (fotograf)

Publicat

06.feb. 2016 06:00

Traducere : Adriana Lie, Daniel Solheim, 08.02.16

Nota : Ziarul BT nu este implicat în traducerea prezentului articol, dar a fost informat de

inițiativa traducătorilor.

NUMAI VÂNTUL SE STRECOARĂ printre mica adunătură de case din primăria Naustdal. Niciun copil care se joacă, de nicăieri nu se aude vreun strigăt. La etajul unei case bine îngrijite camerele copiilor sunt goale și neluminate. Doar figurinele colorate care atârnă la fereastră sunt martore mute ale faptului că până nu demult aici au locuit cinci copilași.

Niciun trecător nu s-ar gândi că această casă și familia care a locuit în ea sunt miezul unui caz care a provocat un enorm tumult în întreaga lume.

In toamna anului 2015 un copil din Naustdal a povestit că din cand în cand părinții îl bat. Copilul ar fi zis ca tatăl o face mai mult, mama numai un pic. Asta n-ar fi fost în așa fel încat copilul să fie rănit, dar îndeajuns încât acesta să fie trist. Același lucru era valabil și pentru frățiori. Copilul a povestit unui adult care nu era membru al familiei. Adultul a sesizat serviciul de protecție a copilului.

NIMENI N-AR FI PUTUT SĂ PREZICĂ drama pe care a declanșat-o aceea sesizare a îngrijorării privind situația. In ultimele săptămâni multe mii de oameni din 22 țări au participat la manifestații, toate demonstrațiile cauzate de decizia luată în

municipalitatea cu gospodării împraștiate pe coasta vestică a țării. Cazul a devenit atât de extins și aprins încât până și primul ministru Erna Solberg a trebuit să-i acorde spațiu în programul său de lucru.

Susținătorii familiei au explicat că mama celor cinci copii era acasă cu cei mai mici dintre aceștia și îi aștepta pe cei doi mai mari să se întoarcă de la școală cu autobuzul. Ei n-au mai venit. In locul lor ea a fost informată că protecția copilului luase copiii de la școală și îi plasase acut într-o locuință pentru plasament temporar de urgență. In aceiași zi protecția copilului a luat cei doi copiii mijlocii, ambii de vârstă preșcolară. Acasă cu mama și tatăl a ramas numai bebelușul, care era în continuare alăptat la sân. In ziua următoare protecția copilului a luat și băiețelul în vârstă de trei luni și l-au dat și pe el în plasament temporar acut. Acestea au fost spuse de catre susținătorii familiei. Părinții au fost puși sub învinuire pentru violență împotriva copiilor, toți cu vârste sub 11 ani.

BILDEVISNING

MIEZUL CONTRADICŢIEI: În noiembrie protectia copilului din mica municipalitate Naustdal a plasat acut cinci copii. Aceasta a dus la demonstrații în întreaga lume. Casele din fotografie nu au nu de-a face cu respectivul caz de protecție a copilului.

SUNT DOUĂ VERSIUNI ABSOLUT DIFERITE privitoare la despre ce este vorba în acest caz.

Versiunea autorităților: Este vorba de părinți violenți cu proprii copii, copiii nu pot rămâne acasă.

Versiunea părinților: Este vorba doar despre palme ușoare la fund. Copiii au fost urecheați în situații mai încinse.

DE LA DISTANŢA arată ca o uriașă defilare de 17 Mai (ziua națională a Norvegei – n.trad.) cu sute de steaguri ale Norvegiei. Dar ceva nu-i în regulă. Lipsesc fanfarele, costumele naționale norvegiene și tradiționalele urale. Marșul se desfășoară într-o tăcere deplină, fără fluiere și urale. Familii cu copii mici și perechi de îndrăgostiți, bunici și copii de școală, bătrânei care de-abia pot ține pasul, un bărbat în cărucior – în formație ordonată defilează tăcuți spre piața mare și frumoasă din fața catedralei catolice din orașul Sibiu, România.

- Eu nu înțeleg. Nu pot să îmi imaginez ceva mai groaznic decât a îmi pierde copiii, spune Eddie Nuta (36).

Pe umeri o are pe fiica sa cea mai mică, Ada. Fetița ține deasupra capului o pancardă cu steagul norvegian peste care este incripționat textul: «Norway, return the children to their families!».

În spatele lor defilează multe mii de români. Și ei purtând diferite pancarde: «Stop Barnevernet». Fotografii cu copii înlăcrimați, purtând cătușe și fiind însemnați cu cod numeric pe burtă:.«Norway, stop child kidnapping».

BILDEVISNING

VENIŢI CU MAŞINA DE LA 150 KM DISTANŢĂ: Tabitha Dragusin (19) și Paul Mircioiu (16) nu își pot imagina durerea părinților și a celor cinci copii în urma celor petrecute la Naustdal. Ei s-au deplasat 150 km cu mașina pentru a participa la protestul din Sibiu.

EDDIE NUTA nu a întâlnit niciodată familia penticostală norvegiano-română din Naustdal. Nici nu cunoaște vreo rudă de-a lor și nu este nici membru al cultului penticostal. Cu toate acestea el este inițiatorul paginii de Facebook care a îndemnat lumea la a folosi după-amiaza acestei însorite zi de sâmbătă la a demonstra.

Bărbatul în vârstă de 36 ani este tatăl a trei copii și lucrează ca IT-ist într-un concern internațional cu sediul principal în Hongkong.

- Despre caz am aflat de pe rețelele de socializare. De atunci l-am urmărit atent. Nu poate fi drept ce s-a întâmplat cu această familie, spune Nuta.

Familia care se luptă în vestul Norvegiei pentru a le fi înapoiați copiii nu are nicio legătură anume cu Sibiul – un vechi oraș negustoresc din Transilvania, în centrul Romaniei, un oraș având în jur de 150.000 locuitori. Și totuși oamenii au ieșit cu mic cu mare în stradă – așa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni în oraș după oraș din România. În București, în Timișoara, în Constanța și într-o serie de alte localități pe care norvegianul de rând sigur probabil nu le poate localiza pe hartă. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva a ceea ce ei consideră a fi serviciul norvegian de protecție a copilului (barrnevernet) scăpat complet de sub control.

Şi nu numai în România: au avut loc proteste la Madrid, Londra, Dublin, Washington DC. La Barcelona, Roma, Brussel, Moscova – enumerarea poate continua cu orașe aflate pe patru continente. Altele sunt planificate a se desfășura.

- DACA AU FOST MULTE? Şeful administrației locale din Naustdal, Øyvind Bang-Olsen, suspină.

- Ne-au tăiat răsuflarea.

El scoate de sub birou o cutie de carton.

- N-am mai trăit niciodată o astfel de presiune. Aici este doar o parte din ce am primit, spune el.

Cutia este plină cu vederi și cărți poștale, toate având ca destinatar «Barnevernet, Naustdal, Norge».

Toate scrisorile se referă la același lucru: că familia norvegiano-română să-și primească copiii înapoi. Unele au un ton ponderat, alte scrisori sunt însoțite de fotografi cu copii în cuști și desene în care protecția copilului din Norvegia este prezentată ca diavolul însuși.

BILDEVISNING

AVALANŞĂ DE SCRISORI: O mică parte dintre scrisorile și cărtile poștale care au fost adresate în ultimele săptămâni protecției copilului din Naustdal.

PROTECȚIA COPILULUI DIN NAUSTDAL a preluat cei cinci copii la jumătatea lui noiembrie. La început n-au fost niciun fel de reacții speciale din afară. Apoi, la mijlocul săptămânii dintre Crăciun și Revelion totul a explodat. Prima oră după deschiderea primăriei în a 4-a zi de Crăciun, mica primărie a fost sunată de 20 de ori din străinătate. Toți apelanții doreau să-și exprime opinia despre cazul de protecție a copilului. Unii au fost stăpâniți, alții au țipat.

Telefonul a continuat să sune. Sute de apeluri.

- Până la urmă a trebuit să punem de serviciu la telefon un angajat de la Nav (Serviciul social și al forței de muncă – n.trad.). Cea mai importantă sarcină de lucru a mea a fost să-i feresc pe angajații protecției, astfel încât ei să poată trata cazul în liniște, în timp ce noi ceilalți ne-am ocupat de mulțimea de e-mail-uri, telefoane și scrisori. Într-o perioadă a trebuit să încetăm a răspunde la apeluri de la numere din străinătate.

Şeful administrației locale devine grav.

- Zgomotul din exterior nu trebuie să influențeze procedura de tratare a cazului. Sarcina serviciului local de protecție a copilului este să asigure copilului securitate în viața de zi cu zi și de a avea grijă de copiii vulnerabili ori expuși la risc, spune el. Şeful administrației locale se exprimă în numele serviciului local de protecție a copilului.

2700 PERSOANE LOCUIESC în municipalitatea Naustdal. 20 persoane lucrează în clădirea primăriei. În mod normal sunt lăsați să-și vadă de treburile lor. Acum ei sunt brusc centrul enormei atenții din alte țări. Numai săptămâna trecută au avut loc mari demonstrații în India, Australia, Canada, SUA, Polonia și România.

În 2014 Naustdal era printre cele mai slabe primării din Norvegia în ce privește resursele pentru protecția copilului și Prefectul districtului Sogn og Fjordane era îngrijorat de calitatea serviciilor de resort de aici. În ultima jumătate de an numărul angajaților din acest serviciu a crescut de la trei la patru. Şeful administrației locale consideră situația ca fiind mult mai bună acum.

- Serviciul nostru de protecție a copilului este competent, spune el.

BILDEVISNING

ENORM: Oameni din toată lumea sună primăria din Naustdal pentru a-și exprima

părerea despre faptul că cinci copii au fost luați de la părinți. – Așa ceva n-am mai trăit niciodată, spune Øyvind Bang-Olsen, șeful administrației locale din Naustdal.

(ÎN NORVEGIA) OAMENII CARE ERAU DIN PRINCIPIU sceptici la tot ceea ce face protecția copilului, s-au aruncat în vâltoarea protestelor. De curând au fost publicate pe o pagina de internet carecterizată ca fiind critică la adresa protecției copilului fotografii ale toturor învățătorilor de la o anumită clasă ale uneia dintre școlile din sat, ale tuturor

angajaților serviciului local de protecție a copilului, precum și ale primarului și șefului administrației locale. Fotografii în rochie de mireasă, fotografii private din drumeții la munte, numele întreg și pentru unii și adresa completă. Toate acestea pe un fel de listă a rușinii unde sunt enumerați cei care sesizează serviciul de protecție a copilului.

- Acest lucru îi ingrijoarează, evident, pe angajații noștri. Noi am luat legătura cu poliția și i-am rugat pe angajați ca, în măsura în care pot, să nu se lase afectați de asta.

Şeful administrației locale a încercat mult timp să urmărească tot ce apărea despre caz pe mediile de socializare și în presa din străinătate. Acum a renunțat.

- Este vorba de un material de dimeniuni copleșitoare, nu are niciun rost să urmărești. Noi la început am încercat să dialogăm pe rețelele de socializare, făcând o încercare de a corecta dintre informațiile care erau răspândite pe cele absolut incorecte. Dar nu am răzbit.

NUMĂRUL PAGINILOR DE FACEBOOK, al blogurilor și al altor siteuri care se referă la cazul-Naustdal crește continuu în multe țări.

- Nu avem decât să recunoaștem că acesta este lumea mass-media în care trăim, dar eu recomand publicului să dea dovadă de sensibilitate. Sunt implicați aici copii mici și tot ce se scrie despre ei îi va urmări toată viața, spune Bang-Olsen.

Părinții de la care au fost luați copiii ar fi recunoscut că au folosit violență moderată în educație, dar că ei consideră că protecția ar fi trebuit să îi îndrume și să introducă măsuri în familie înainte de a prelua custodia asupra copiilor.

- La modul general vă pot spune că protecția copilului este obligată să verifice conținutul unei sesizări de îngrijorare. Dacă gravitatea sesizării indică faptul că măsurile de ajutorare nu vor fi suficiente, protecția trebuie să ia în considerare plasamentul copilului pe bază de încuviințare sau cu forța.

- Protecția copilului din Naustdal a acționat corect în acest caz?

- Mă limitez la a arăta că prefectul din districtul Sogn og Fjordane a luat în considerare să demareze o inspecție în municipalitate pornind de la acest caz, dar a concluzionat că aceasta nu este necesară.

«ÎN EXCLUSIVITATE!» Stă scris pe banda de sus a ecranului TV. Moderatorul emisiunii privește cu gravitate în cameră și povestește că acesta este unul dintre cele mai dramatice cazuri pe care le-a prezentat vreodată pe canalul Antena 3. Şase persoane, inclusiv politicieni proeminenți află în platou. În spatele lor, pe un ecran uriaș, rulează pozele a cinci copii norvegieni. Zâmbind pe o canapea în timp ce făceau baloane din săpun, îmbrăcați de sărbătoare în costume naționale norvegiene, cu mama și tata în concediu în SUA, jucându-se în curtea casei din Naustdal.

- În noiembrie acești copii au fost luați de lângă părinții lor de către autoritățile norvegiene, fără nicio explicație, doar o acuzație de «extremism creștin» spune moderatorul.

Mulți dintre susținătorii părinților consideră că autoritățile norvegiene au luat copiii din teamă de îndoctrinare religioasă.

- Directorul școlii a reacționat atunci când unul dintre copii a cântat un cântec creștin la școală, susține tatăl în timpul programului.

BILDEVISNING

TV-SHOW: Presa română prezintă exhaustiv cazul Naustdal. Moderatorul programului ilustrează pe degete cei cinci copii care au fost luați de la părinți în Naustdal. În program sunt prezentate fotografii neblurate ale copiilor, iar părinții sunt prezentați în interviuri cu numele întregi și imagini deasemenea necenzurate.

FOTAGRAFII DE FAMILIE RULLEAZĂ pe ecran în timp ce moderatorul descrie ce bine îmbrăcați, bine crescuți și ce veseli sunt copiii. Apoi intră părinții în direct pe Skype, pe ecran mare în platou. Ambii sunt prezentați cu numele întreg și ocupația. Tatăl o ține pe mamă pe după umeri. El este originar din România, dar de zece ani locuiește în Norvegia împreună cu soția sa norvegiancă. Ea vorbește fluent limba română deoarece a locuit timp îndelungat în aceasta țară unde a ajutat copiii străzii.

- A ieșit la iveală faptul că au povestit copiii că din când în când erau bătuți acasă, explică tatăl.

- S-a întâmplat? întreabă moderatorul.

- Doar palme ușoare la fund și au mai fost urechiați. Noi știam că astfel de corecții sunt interzise prin lege în Norvegia pentru că soția a crescut aici, dar totuși au fost situații în care s-a întâmplat aceasta, spune tatăl.

- S-a întâmplat doar în situații de stres, când eu aveam un copil în brațe și mâncare pe foc, iar cei mari se certau, spune mama.

Moderatorul vorbește despre faptul că în România și în mai multe alte țări există tradiția micilor corecții fizice aplicate copiilor.

- Au fost și lovituri mai violente? întreabă moderatorul.

- Nu. În România astfel de lucruri nu sunt considerate violență. Sunt doar palme ușoare la fund, corecții fizice ale comportamentului, răspunde mama.

Un politician de pe platou intervine:

- Acesta este un abuz de putere. Un copil spune că uneori primește palme ușoare la fund și statul intervine și ia cu forța cinci copii. Acțiunile norvegiene depășesc orice logică și rațiune, este de neînțeles că cinci copii sunt plasați la sute de kilometrii distanță de părinți.

Programul tv cu o durată de 40 minute este doar unul dintre multele reportaje despre caz prezentate în presa din România.

- Copiii sunt luați în mod brutal de către o organizație despre care trebuie să vă amintiți că are o reputație extrem de proastă: barnevernet, spune un senator.

În spatele lui se derulează fotografii ale copiilor făcute la pescuit în Norvegia. Mama povestește sugrumată de lacrimi că ea din noiembrie nu i-a mai văzut pe cei doi copii mai mari și că au trecut două săptămâni de când nu i-a mai văzut pe cei doi mijlocii.

- Este imposibil să mai spui ceva după ce ai auzit această poveste, spune moderatorul.

BILDEVISNING

DEMONSTRAŢII ÎMPOTRIVA PROTECŢIEI COPILULUI DIN NORVEGIA: Orașele în care în ultimele două luni au avut loc demonstrații împotriva protecției copilului norvegiene. Sursa: Grupa internațională de susținători ai familiei.

ÎN TIMP CE DEMONSTRANŢII din lumea întreagă susțin că protecția copilului din Naustdal a răpit cinci copii nevinovați, procuroarea Sissel Kleiven consideră că nu este nimic extraordinar în acest caz aflat pe masa ei de lucru. Actul de învinuire împotriva mamei și a tatălui privește încălcarea Codului penal norvegian art. 282, abuz în relații apropiate. Limitele maximă teoretică a pedepsei penale este de șase ani de închisoare.

Fapte: Aici s-a demonstrat împotriva protecției copilului norvegiene

AUSTRALIA: Brisbane, Melbourne

CANADA: Ottawa, Toronto, Vancouver DANEMARCA: Copenhaga ANGLIA: Londra ESTONIA: Tallin GRECIA: Atena INDIA: Kolkata, New Dehli IRLANDa: Dublin ITALIA: Milano, Roma, Torino LETONIA: Riga LITUANIA: Vilnius MOLDOVA: Chisinau OLANDA: Haga POLONIA: Varșovia ROMÂNIA: Arad, Baia Mare, Bacau, Brasov, Bucuresti, Bistrita-Nasaud, Cluj-Napoca, Constanta, Deva, Iasi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Targoviste, Targu Mures, Timisoara RUSIA: Moscova, St. Petersburg SLOVACIA: Bratislava SPANIA: Barcelona, Castellon, Madrid CEHIA: Praga GERMANIA: Frankfurt SUA: Houston, San Fransisco, Washington AUSTRIA: Viena

- Vazut din punctul de vedere al poliției acesta este un caz absolut obișnuit de violență în familie. În interogatorii părinții au recunoscut că au folosit violență în scop educațional, spune Kleiven.

Din punctul de vedere al poliției singurul lucru extraordinar în acest caz a fost că organul Kripos a fost implicat în ancheta penală. Motivul îl constituie faptul că cel mai mic dintre copii are numai câteva luni.

- Ca punct de pornire părinții sunt învinuiți de violență împotriva tuturor celor cinci copii, dar în actul de învinuire pot interveni modificări, spune Kleiven.

BT cunoaște că ambii părinți au recunoscut folosirea de violență moderată ca parte din educația unora dintre copiii mai mari, însă nu asupra vreunuia dintre cei mici. Ancheta penală va fi finalizată în curând. Dosarul va fi trimis prim-procurorilor la scurt timp după aceasta.

- Este o bună concordanță între cele povestite de copii și cele recunoscute de către părinți, spune Kleiven.

- Despre ce fel de violență este vorba?

- Nu doresc să mă refer la acest lucru câtă vreme ancheta este încă în desfășurare, dar nu este vorba despre lezarea fizică a copiilor.

Conform spuselor lui Kleiven religia nu a fost temă a anchetei penale.

Apărătorii părinților, avocatele Ragnhild Torgersen și Ingrid Eikum, nu au dorit să comenteze cazul.

BT a luat legătura cu părinții celor cinci copii. Ei s-au exprimat în fața mai multor canale mediatice din România, dar momentat nu doresc să vorbească cu presa norvegiană. Părinții se pare că au făcut apel asupra deciziei Comisiei districtuale referitoare la plasamentul acut al copiilor.

CEI TREI COPII MAI MARI au dat declarații în fața instanței, pe când cei mici au vârste prea fragede pentru a fi audiați. Copiii sunt în plasament în trei locuințe de plasament temporar acut diferite, acestea sunt situate în două districte diferite. Acest lucru a contribuit puternic la încingerea spiritelor în România – faptul că acești copii nu sunt despărțiti doar de părinți, dar sunt și despărțiti unii de alții.

- Copiii sunt bine îngrijiți acolo unde se află. Dincolo de această informație nu doresc să comentez detalii ale cazului, a spus Sidsel Rustad, avocata reprezentantă a intereselor părții vătămate.

Dar asupra unui lucru dorește ea să se pronunțe. Ca purtător de cuvânt al copiilor reacționează atât ea cât și tutorele desemnat al copiilor, Per-Atle Holmøyvik, la faptul că fotografii ale copiilor sunt răspândite pe rețelele de socializare. Pe anumite siteuri sunt publicate și numele întreg al copiilor care ar fi spus că ei sunt bătuți acasă.

- Este cumplit pentru copii că le sunt publicate numele. Copiii trebuie protejați în astfel de situații și asta ar trebui să înțeleagă toți. Opozanții sistemului fac publice numele pentru a înteți focul atacurilor lor asupra sistemului și a protecției copilului, fără a se gândi că în acest fel încalcă dreptul copiilor la de a le fi protejateinformațiile private, spune Rustad.

Avocata reprezentantă a intereselor părții vătămate va contacta experți pentru a vedea ce poate face legat de fotografiile copiilor care sunt răspândite pe diferite siteuri.

ANUL TRECUT ÎN ZIUA DE AJUNUL CRĂCIUNULUI, în București: Atât capitala României cât și ambasada Norvegiei sunt împodobite pentru marea sărbătoare a anului. Dar pentru ambasadoarea Norvegiei și pentru locțiitorul ei este prea devreme pentru a intra în vacanță. Ei sunt convocați la ministerul român de externe. Tema : Cazul de protecție a copilului din Naustdal.

La aceasta dată ambasada deja trecuse prin câteva săptămâni absolut ieșite din comun.

- A fost destul de ireal totul. Asta pot să vă spun, zice consilierul ambasadei Herman Baskår. Am primit mii de e-mail-uri, telefonul a sunat continuu, afară au stat demonstranții cu pancardele lor.

Staful nu prea mare al ambasadei a avut enorm de mult de lucru încercând să transmită punctul de vedere oficial al Norvegiei: Faptul că niciun politician norvegian, nici chiar primul ministru, nu pot interveni în cazuri concrete. Că absoluta confidențialitate impusă prin lege face imposibil a comenta sau divulga detalii ale unui dosar de protecție

a copilului. Că serviciul de protecție a copilului norvegian nu este un stat în stat, aflat mai presus de legi sau care să fie lipsit de mecanisme de control independent.

- Noi am simțit impactul și în viața de zi cu zi. Sunt întrebări puse de vecini și oameni pe care îi întâlnim. Nu mai este așa de plăcut să porți insigna cu steagul Norvegiei pe reverul hainei – chiar dacă toți sunt politicoși și se comportă frumos, spune Baskår.

BILDEVISNING

ÎI CUNOAŞTE PE PĂRINŢI: - Naziști ucideau copiii repede cel puțin, în camerele de gazare. Ceea ce face Norvegia împotriva acestei familii este mai rău. Acești copii sunt uciși câte puțin în fiecare zi, afirmă Nico Oros. Pastorul din București a lucrat împreună cu mama norvegiancă pe timpul cât ea a stat România și îi cunoaște bine pe ambii părinti.

CHIAR ÎN SEARA DE CRACIUN ambasadoarea Tove Bruvik Westberg și un coleg de diplomație au trebuit să uite de cina de sărbătoare și să se prezinte la sediul ministerului de externe.

Românii numai mulțumiți nu sunt! Ei povestesc că sunt zilnic contactați în legătură cu acest caz de către jurnaliști, parlamentari și alte persoane. Nici mai mult nici mai puțin decât 102 senatori au semnat un apel conținând întrebări despre ce face guvernul român și președintele țării în cazul de față. Ce se întâmplă de fapt acolo în nord ?

Diplomații norvegieni sunt expuși pe durata întrevederii la «nenumărate tentative de a obține informații (pe care ambasada nu le are) despre detalii legate de caz», reiese din raportul trimis în aceiași zi, acasă la Oslo, cu circa o oră înainte de bătaia clopotelor ce vestesc Crăciunul în Norvegia, de ambasadoarea Tove Bruvik Westberg.

Ministerul român de externe exprimă deasemenea explicit cum consideră că trebuie soluționat cazul: « ... familia tatălui ar trebui să preia responsabilitatea pentru copii», rezultă din referatul ambasadoarei.

Răspunsul dat de partea norvegiană la propunerea formulată este că ambasada nici nu cunoaște detaliile cazului și nici nu are vreo opinie referitoare la cum ar trebui acesta soluționat.

Ministerul norvegian de externe nu dorește să facă publice comentariile și evaluările trimise de ambasadă după întrevedere. Raportul care a fost pus la dispoziția BT este puternic blurat.

LA INCEPUTUL ACESTUI AN cazul a devenit o chestiune politică la cel mai înalt nivel între Norvegia și România.

Premierul român Dacian Ciolos fusese până atunci rezervat în exprimările publice privitoare la caz. Dar în ianuarie el a solicitat o convorbire personală cu primul ministru Erna Solberg pe tema acestui caz. A refuza o astfel de convorbire ar fi constituit o încălcare a tuturor regulilor nescrise ale diplomației. Pe 15 ianuarie cei doi au avut o conversație telefonică.

- Primul ministru norvegian a subliniat că se fac evaluări independente și că dosarul penal este sub anchetă. Deasemenea ea a explicat despre asistența care se asigură familiilor în astfel de situație, a scris într-un email Trude Måseide șeful biroului de presă al primului ministru.

- Insistența a fost deosebit de neobișnuită, atât pe email cât și pe telefon, Anders Henriksen, director în exercițiu al unei secții din Bufdir (Direcția pentru copil, adolescent și familie) care are conducerea serviciului de stat al protecției copilului.

Unul din canalele folosite de români revoltați pentru contactul cu serviciul norvegian al protecției copilului a fost telefonul de criză al serviciului, număr care este pus la dispoziția copiilor și al tinerilor.

- In unele perioade am avut atâtea apeluri la acest număr încât pentru alții a fost dificil să ne apeleze, spune Henriksen.

Ei au cooperat cu Ministerul pentru copii, incluziune și egalitate în drepturi și cu Ministerul de externe pentru a transmite informații care să fie percepute în România.

- Noi avem senzația că am reușit parțial, printre altele în ziarele românești care echilibrează imaginea și explică sistemul norvegian. Dar acest caz a devenit foarte mare cu foarte mare rapiditate, spune Henriksen.

PANCARTE: Materialul pentru campanii este răspândit prin intermediul Facebook-ului

și este identic în toată lumea. Activiștii locali transformă imaginile de pe Facebook în pancarte mici și mari executate profesionist.

PREFECTULUI din Sogn og Fjordane nu-i mai bătuse niciodată la ușă o delegație străină

care să dorească discutarea unui caz concret. Niciodată până în ianuarie, când nouă

parlamentari români, doi angajați ai ambasadei României în Norvegia și o întreagă

echipă a televiziunii române s-au deplasat în orașul Førde.

Delegația românească venise pentru a găsi soluții care să-i poată ajuta să «reunească

splendida familie», au declarat ei ziarului local Firda. De asemenea ei au dorit să încerce

a crea o mai bună colaborare între autoritățile din Norvegia și cele din România.

- Autoritățile din România se află sub o mare presiune, acest caz este dificil și pentru ei,

declară prefectul Anne Karin Hamre.

Ea a pus accentul pe a informa despre serviciul de protecție a copilului norvegian și a

explica imposibilitatea prefectului de a interveni în munca comisiei județene pentru

cazuri sociale și de protecție a copilului.

- A existat o neînțelegere căci se credea că aici este vorba despre religie , dar noi am

subliniat că religia nu a fost nicio clipă motivul.

- Delegația română a înțeles punctele dvs. de vedere ?

- Eu percep că există diferențe de cultură între Norvegia și România. Există vederi

diferite referitoare la drepturile copiilor și diferențe relativ mari privitoare la cum

funcționează autoritățile publice. Deci da, sunt ceva diferențe între punctele noastre de

vedere.

PREFECTUL CREDE că în viitor vor apărea și alte cazuri ca acesta, care vor crea furtuni

legate de serviciul de protecție a copilului din Norvegia.

- Când numărul imigranților care domiciliază în Norvegia crește, totodată mulți

norvegieni se căsătoresc cu străini, vor apărea și alte cazuri în care vor exista mari

diferențe de cultură privitoare la educarea copiilor , spune ea.

- Legislația norvegiană privitoare la aceasta trebuie să fie pusă în grad mai ridicat pe

agenda de lucru a autorităților centrale. Pentru o municipalitate este deosebit de

solicitant a trata situațiile. În cazul acesta s-a pus o presiune puternică, cu sute de

apeluri telefonice zilnice, pe o municipalitate mică, spune Hamre.

PRINTRE POLITICIENII MARCANŢI care au vizitat prefectul s-a numărat și un fost

ministru de externe. Titus Corlățean este în prezent membru al parlamentului României

și a făcut parte din delegația care a venit săptămâna trecută în țară cu un scop unic,

anume acela de a pune presiune.

El descrie cazul ca pe «un șoc».

- Întâi noi am crezut că aceasta nu poate fi adevărat, spune Corlățean. El este declarat

prieten al Norvegiei în urma participării sale ca tânăr student în drept la un schimb de

experiență în Oslo pe la începutul anilor ’90.

După vizita în vestul Norvegiei delegația română s-a deplasat la Oslo unde au avut

întrevederi cu politicieni norvegieni din structurile centrale. Programul lor a continuat

cu vizita la Consiliul Europei la Strasbourg, unde Corlățean și ceilalți aleși ai poporului

au propus o rezoluție care «să echilibreze considerentele legate de interesele copilului

cu cele legate de păstrarea familiei unită». Cazul familiei norvegiano-română este

menționat în propunere care a fost sprijinită de reprezentanții a 14 țări membre.

Aceasta va fi acum evaluată mai îndeaproape de secretarul general și Thorbjørn Jagland

și de staful lui. ILDEVISNING

PROTECŢIA COPILULUI DIN NORVEGIA: Un stat în stat, aflat în afara oricărui control

democratic și judiciar. Astfel este prezentată protecția copilului norvegiană în România – și într-o serie de alte țari din lumea întreagă.

SUSŢINĂTORII FAMILIEI NORVEGIANO-ROMĂNĂ au afirmat în diferite canale

mediatice că preluarea custodiei asupra copiilor este posibil a se datora temerii

autorităților norvegiene față de îndoctrinarea creștină. Consiliul de conducere al

mișcării penticostale din Norvegia nu a remarcat o astfel de teamă.

- Noi remarcăm că autoritățile norvegiene, inclusiv serviciul de protecție a copilului,

tratează diferitele grupări religioase în mod echitabil și adecvat, scriu Sigmund

Kristoffersen, liderul și respectiv purtătorul de cuvânt al consiliului, Andreas Hegertun,

într-un comunicat de presă. Liderii mișcării penticostale norvegiene subliniază că ei nu

se pronunță asupra cazului în sine.

În Norvegia este interzisă pedeapsirea fizică a copilului.

Biserica trebuie să prezinte dragostea necondiționată a lui Dumnezeu față de copii, iar

noi nu gasim nicio motivație teologică veridică pentru a folosi violența fizică ca pedeapsă

când copii comit o greșeală, continuă ei în comunicatul de presă.

INIMA PASTORULUI IOAN BRIE este plină de recunoștință față de Norvegia și față de

norvegieni. Dar acum ochii îi sunt triști. El se reazama cu greutate de masa pentru

întruniri aflată la subsolul bisericii Emanuel – o biserică penticostală din Sibiu care

numără 700 de membri.

- Noi știm cum este să traiești sub o dictatură, spune el grav.

- Sub dictatura comunistă Norvegia a ajutat mulți creștini persecutați aici în România.

Dar acum o parte a vechiului nostru sistem autoritar a fost implementat la voi. Este

îngrozitor. Prin protestele noastre vom deschide ochii poporului norvegian. Noi trebuie

să vă ajutăm să schimbați această legislație, spune pastorul.

Impreuna cu el în jurul mesei sunt adunați încă alti șase pastori și preoți din oraș. Pentru

prima dată toate denominațiile creștine din Sibiu s-au reunit pentru aceiași cauză.

Penticostalii, ortodocșii, catolicii, luteranii, baptiștii: Toți și-au rugat enoriașii să se

alăture protestului. Acest lucru nu s-a mai intamplat niciodată într-o regiune a Romaniei

unde amestecul de grupuri etnice și religioase de romani, maghiari, germani si rromi

este mare.BILDEVISNING

MAGICIANUL CIFRELOR: anturaje din mișcarea penticostală au fost initatoare ale manifestărilor din toată lumea. La Sibiu pastorul Ioan Brie a mobilizat si celelalte denominații mai mari din oraș. Cifrele pe care le prezintă despre statisticile privind serviciul de protecție a copilului din Norvegia nu corespund deloc realității.

Pastorul Brie a studiat cazul cu atenție. El a discutat cu familia, s-a informat despre

legislația norvegiană și susține că a citit toate documentele accesibile din dosar.

- In primul rand, și acest lucru este important: Noi condamnăm orice formă de violență

și abuz împotriva copiilor. Dar ceea ce s-a intamplat aici este de asemenea un abuz: cinci

copii sunt desparțiți de parinți, iar copiii sunt separați unii de altii. Cel mai mic are doar

cateva luni. Este o infracțiune, spune Brie.

Unul dintre colegii lui nu vede nicio diferența între modul în care operează serviciul de

protecție a copilului și strategiile de răpire ale grupării teroriste ISIS.

SUPĂRAREA NU S-A MICŞORAT nici pe departe atunci când protestatarii au făcut

interpretări greșite ale statisticii oficiale, complicată de altfel, a serviciului de protecție a

copilului din Norvegia.

- In 2013 serviciul de protecție a copilului din Norvegia a intervenit in dosarele a peste

53.000 de copii. Dintre aceștia 9010 au fost luați – și asta a fost doar pentru acel an,

spune pastorul Brie.

Socoteala lui este fundamental greșită: cifrele sunt luate de pe paginile de web ale

autorităților norvegiene. Dar cifrele nu se refera doar la cazurile noi în anul respectiv,

așa cum susține pastorul, ci la total. Unii din copii au intrat în sistem încă din anii ’90.

Adevărul este că acele comisii districtuale au dispus preluarea custodiei pentru 1653 de

copii în acel an (2013 – nota trad.), nu a peste 9000.

Pastorul a mai socotit și a ajuns la rezultatul că până la 20000 de copii au fost luați de

Serviciul de protecție a copilului în anul urmator. Asta este o eroare și mai mare.

Dar sub un soare cald de ianuarie în fața catedralei, cei 5000 de demonstranți prezenți la

Sibiu aud de la cei mai înalți lideri religioși că 20000 de copii norvegieni sunt luați în

fiecare an de la părinți, și că o cifră amețitoare de 120.000 de norvegieni lucrează în

cadrul Serviciului de Protectie a Copilului – si acest lucru complet eronat. Serviciul de

Protectie a Copilului este o instituție care «a infiltrat toate părțile societății» și provoacă

spaima în familiile normale norvegiene, se spune mai departe.

MINISTRUL CARE RĂSPUNDE de așa-zisa autoritate dictatorială cunoaște bine

retorica agresivă și toate erorile de cifre. Solveig Horne și-a primit doza proprie de

mesaje din România pe peretele propriu pe Facebook și spune că este impresionată de

puternicul angajament.

- Norvegia are o interdictie impotriva lovirii copiilor și noi ar trebui sa fim mândri de

legislația pe care o avem. In același timp, nu mulți ani ne despart de vremurile când încă

era permis să dai în copii și aici în Norvegia, și mulți au trecut personal prin asta în

copilărie. Atenția noastră trebuie să se îndrepte spre a da informatii bune în exterior.

Trebuie să informăm că Serviciul de Protecție a Copilului este pentru a ajuta și că foarte

mulți au profitat mult de pe urma muncii depuse de Serviciul de Protecție a Copilului,

spune Horne.

In toamna anului trecut ministerul a trimis o circulară care să ajute municipalitățile care

dintr-o dată primesc vizitele ambasadorilor și ale presei. Guvernul lucrează de asemenea

la implementarea în legislația norvegiană a unei convenții internaționale privitoare la

protecția copilului. Acest lucru va ușura dialogul cu alte țări. In unele cazuri va fi posibil

transferul unor cazuri de protecție a copilului din Norvegia într-o altă țară, lucru care în

prezent nu este posibil.BILDEVISNING

RESPECTAREA DREPTURILOR JURIDICE: - Ca ministru și om politic, nu pot să mă exprim în cazuri concrete. Dar una dintre cele mai importante sarcini pe care le am este

să am grijă ca drepturile juridice să fie respectate și să am grija ca cei care lucrează în acest domeniu să aibă cunoștințele și competența necesare. Noi știm că se pot produce greșeli. Tocmai de aceea trebuie să ne ingrijim ca sistemul să funcționeze, astfel încât astfel de greșeli să fie descoperite, spune ministrul Solveig Horne.

CHIAR DACA SERVICIUL DE PROTECTIE A COPILULUI din Norvegia a fost masiv

criticat din străinătate și în alte cazuri, niciunul din acestea nu a atins nivelul cazului din

Naustdal nici ca amploare și nici ca intensitate. Cum e posibil ca un caz singular de

protecție a copilului să stârnească atâta atenție?

- România este o societate foarte tradițională, în care familia este foarte puternică. A lovi

un pic copiii este văzut ca un abuz mult mai mic decât a lua copiii de la părinți, spune

Oana Popescu, analist politic și fondatoare a think-tank-ului Global Focus din București.

Ea este printre cei care s-au exprimat împotriva furtunii masive la adresa Norvegiei.

Un lucru mai important în opinia ei este că familia din Naustdal si susținătorii apropiați

aparțin mișcării penticostale, care este bine organizată. Există deasemea și legături

strânse cu anturajul penticostal din SUA.

- Campania a fost în mod evident bine organizată și finanțată, cu material de campanie

confecționat într-un stil profesionist. Şi au știut și pe ce «butoane» să apese: valorile

familiei, sentimentul românilor că sunt marginalizați în Europa și credința, spune

Popescu.

Romania este una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, și mulți ani la rând

a avut de suferit din cauza proastei economii, a problemelor sociale, a corupției și din

cauza situațiilor haotice la nivelele de vârf ale sistemului politic. România se află în

pragul unei noi campanii electorale, vor avea loc alegeri atat pe plan local cat și național.

- Politicienii își doresc o relație cât se poate de bună cu bisericile acum când se apropie

alegerile, pentru că bisericile au o influență mare asupra opiniei maselor, spune

Popescu.

Ea crede că sistemul comunist – pe care cei mai mulți români adulti l-au simțit pe

propria spinare – a lăsat urme în ce privește părerile despre folosirea violenței. Pentru

că chiar dacă România are legi severe care interzic violența împotriva copiilor,

atitudinile nu s-au schimbat, din câte spune ea.

- Cercetările efectuate arată că 45-60 procente dintre părinți încă mai folosesc violența.

Poate fi foarte greu să îti educi copiii într-un alt fel decat modul în care ai fost crescut tu

însuți în copilărie, afirmă analista.

IN MIJLOCUL FURTUNII , micuțul sat din Naustdal, este încă liniștit. Copiii care au

locuit aici se află acum la o distanță de multe ore de mers cu mașina.

Părinții pot să-și vadă bebelușul săptamânal sub supraveghere. Doar mama poate să-i

vadă pe copiii mijlocii, acest lucru tot sub supraveghere. Niciunul dintre părinți nu i-a

vazut pe copiii cei mari din noiembrie.

Frații, care sunt plasați la trei familii diferite s-au întâlnit o singură dată în decursul

ultimelor trei luni.

Nimeni nu poate da un raspuns despre când – sau dacă – se vor întoarce copiii în

camerele lor rămase goale.

FOTOREPORTASJEN