Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

1

Nr. 2 August 2006

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

2

www.InfoElectronica.ro

Redactor sef , Adrian Geana

Nu vrem (asta nu inseamna ca o vom si face…) prezentarea unor ″colectii″ de scheme , intentionam o descriere de ansablu care sa formeze o imagine ce da posibilitatea intelegerii a cat mai multor ″subiecte″. Montaje electronice si descrierea acestora se gasesc si se vor gasi fara probleme pe internet sau in publicatii de specialitate. Evident la cerinta dumneavoastra vor fi publicate materiale ce contin tema si forma dorita. Credeam ca interesul dumneavoastra pentru electronica este suficient pentru a ne trimitere materiale spre publicare,iar noi, poate nu vom face fata corespondetei si trierii, fals…nu a fost asa, probabil sezonul…caldura. Introducerea rubricii de FORUM pe portalul www.InfoElectronica.ro a creeat posibilitatea schimbului de idei sau obtinerea raspunsului la diverse intrebari. Nu vrem nici sa devina un loc pentru intrebari sterile, speram sa aveti, totusi, curajul deschiderii unor teme. Fara dialog nu vom face mare lucru… Asemanator se poate proceda si la gupul de discutii creat pe yahoo. Interes deosebit am remarcat din partea radioamatorilor, motiv pentru care vom dezvoltam rubrica de telecomunicatii.

Prin insasi natura pasiunii, radioamato-rul este un personaj comu-nicativ, asteptam din partea dansilor multe discutii tehni-ce. Sistemele de comunicatie prin telefonia celulara au devenit o ‘’obsesie’’ greu de controlat…asta e……asa ca prezentarea diferitelor tipuri de celulare ,designul, caracteristicile si detalii electronice va face parte din revista. Oferiti-ne cat mai multe puncte de sprijin prin idei, intrebari, forum activ, cerin-te, materiale… pentru a fi precisi in tematica oferita. Reamintesc definitia cuvan-tului electronica, extras din dictionare, pentru a vedea ca limita discutiilor este foarte indepartata. ELECTRONICA : 1. “Stiinta care are ca obiect studiul fenomenelor legate de miscare in diferite medii (vid,gaz,semiconductoare,supraconductoare..etc.) a particulelor incarcate electric (electroni,ioni), de intera-ctiunea dintre ele de produ-cerea si de emisiunea ace-stora.” 2. “Ramura a tehnicii care se ocupa cu aplicatiile practice ale fenomenelor de mai sus, precum si cu constructia, producerea si utilizarea apa-ratelor si a instalatiilor care functioneaza pe baza acestor fenomene.”

DICTIONAR ENCICLOPEDIC ROMAN Vol II D-J ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANE 1964 ------------------------------ “Capitol al Fizicii si al Ele-ctrotehnicii, care studiaza si utilizeaza fenomenele legate de miscarea par-ticulelor incarcate, in par-ticular a electronilor, in vid, in gaze, in masa semi-conductoare. Electronica include o serie de capitole ca tehnica fenomenelor in vid, tehnica semiconductoarelor,tehnica frecventelor foarte inalte etc.” DICTIONAR POLITEHNIC Editura Tehnica Bucuresti 1967 ------------------------------ 1. “Ramura a stiintei care se ocupa cu studiul fenomenelor legate de miscarea electronilor si a ionilor in corpuri sau in campuri electrice si magnetice” 2. “Ramura a tehnicii care se ocupa cu tehnologia con-structiei, studiul dispoziti-velor si aparatelor care functioneaza pe baza feno-menelor electronicii.” Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1978 ------------------------------

Ceva Pareri

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

3

CUPRINS

Istoria Recenta A Electronicii (II)

Din Istoria Telecomunicatiilor (II)

Mentananta Predictiva A Echipamentelor Electronice Si A Instalatiilor Electrice

Camere De Mare Viteza

Contactoare Statice De Curent Continuu

Semnale Si Perturbatii

Incalzire Inductiva

Competenta Si Performanta Informationala In Organizarea Functionala A Creierului Uman

Localizare GPS

Amplificato RF – 15 Watt FM Broadcast Amplifier

Detector De Gaz Natural

Controlul Miscarii

10

08

05

04

11

12

13

14

14

15

16

16

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

4

Istoria Recenta A Electronicii (II) Este evident ca circiutele integrate clasice si semiconductoarele de putere scazuta au devenit istorie. Circuitele integrate cu aplicatii specifice ASIC (Aplication Specified Integrated Circuit) si memoriile sunt in prezent "componentele" electronice utilizate la realizarea montajelor electronice. Electronica a ajuns in perioada cand raportul dintre circuitelele numerice si cele analogice tinde spre infinit. Evident acelasi fenomen are loc si daca sunt luate in calcul semnalele. Aceasta pe departe nu inseamna ca circuitele analogice pot fi practic eliminate. Ideea ar fi gresit inteleasa………… Sigur, pentru a avea un sens prelucrarea semnalului numeric, acesta trebuie sa ne spuna "ceva". Daca informatie ce urmeaza prelucrata vine dintr-un mediu exterior avem nevoie de o interfata. Deocamdata majoritatea semnalelor electrice care provin din mediu extern sunt de natura analogica. In ultima instanta informatia reprezinta valori ale unor marini fizice, sau indicatori calculati prin intermediul acestora. Conversia semnalelor din forma analogica in numerica este problema convertoarelor analog-digitale. Aici (si aici) se regaseste rolul circuitelor integrate liniare. Semnalul a carui conversie urmeaza facuta trebuie sa aiba un nivel corespunzator de tensiune. Aceasta implica circuite de amplificare sau atenuare. Atenuatoarele fiind relativ simple (se poate rezolva prin transformare), nu este obligatoriu sa necesite circuite integrate liniare. In schimb daca semnalul este de nivel scazut (semnale radio,traductoare de presuine..etc), are ordinul microvoltilor, amplificarea trebuie sa fie mare, liniara si cu un raport semnal -zgomot cat mai ridicat. Aici intervin amplificatoarele operationale, respectiv circuitele integrate liniare. Nu ma indoiesc ca electronistul stie acest lucru, precizarea vine sa arate ca circuitele integrate liniare sunt si vor mai exista pe piata. Vom prezenta si tehnologia de miniaturizare a circuitelor, fapt care sta la baza spectaculoasei dezvoltari a electronicii, adica numarul enorm (pentru actuala perioada) de componente integrabile pe arie data.

(continuare in numarul urmatoar)

In numarul anterior am prezentat evolutia circuitelor numerice mai precis a micro-procesoarelor. Evident ca o dezvoltare la fel de spectaculoasa au avut circuitele integrate liniare, traductoarele sistemele de afisare … etc. Un traductor de temperatura si umiditate (produs de SENSIRION), cu procesor incorporat are dimensiunea de ordinul milimetrilor. Neputand merge cu prezentarea in paralel am ales circuitele numerice, acestea regasindu-se aproape in majoritatea echipamentelor electro-nice. In progresul rapid al electronicii rolul esential apartine densitatii de integrare, adica al tehnologiei si laturii de Electronica-Fizica. Este adevarat ca nu se integreaza tubul electronic sau tranzistorul cu germaniu, dar putem considera ca baza tot poarta logica, nu in structura RTL sau DTL, ci realizata cu tranzistorul MOS (pana in anii ’80 , timp de 20 de ani, au fost la moda tranzistoarele bipolare). Daca primele circuite integrate contineau 10-20 de componente, in prezent se pot integra de ordinul milioanelor. Acest fapt permite obtinerea de circuite prin proiectarea cu arii de porti logice sau matrici logice programabile.

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

5

(continuare din numarul anterior) Tot in anul 1876 (an in care a fost brevetata inventia telefonului – vezi dreapta-) a avut loc si prima convorbire telefonica, la 10 martie, acelasi an, in orasul Boston (S.U.A.). Mesajul transmis a fost : “Watson come here, I want you!”

(Watson vino incoace,am nevoie de tine!). In 1880 au fost infiintate in S.U.A 60 000 de telefoane. Pentru a face legatura intre coasta de vest si cea de est a Americii a fost nevoie de 14 000 mile de cablu din cupru si 130 000 de stalpi. In anul 1885 a fost adoptat regulamentul Telegrafic la con-ferinta de la Berlin, care prevedea articole referitoare la dura-ta convorbirilor telefonice, taxele…etc. In S.U.A., Anglia, Franta, ulterior si in alte tari au inceput sa se realizeze linii telefonice. Anul 1886 a fost cel in care sa realizat linia telefonica Paris-Bruxelles, ce reprezenta si prima linie telefonica intre doua tari vecine.

Din Istoria Telecomunicatiilor (II)

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

6

Mijloace de telegrafie fara fir existente in tara la data de 31 decembrie 1914

Armata de uscat

Marina

Statiuni fixe pe teritoriul national

1,5 kw Marconi

0,04 kw Marconi

Statiuni fixe ce functioneaza in

Bucuresti

Posturi particulare de receptie

15 6 4 5 (2,5 kW)

1 (Herastrau)

4 (Constanta

4kw,Cernavoda,Calarasi, Giurgiu)

3 (1 la Ministerul

lucrarilor publice,1 la Filaret,1 Feldman)

3 (1 la Scoala Nationala de poduri si sosele

Unele informatii spun ca in Transilvania au fost realizate primele linii telefonice din Romania (1881-1882). Prima linie telefonica din Bucuresti a fost realizata in 1883 intre magazinul si tipo-grafia “Sosec”, iar in anul urma-tor, intre Posta centrala si Ministerul de Interne. In figura de jos se poate vedea reteaua telegtrafica existanta in Romania in anul 1914.

Telegrafia fara fir constituie un mod de transmitere a informa-tiei la distanta , aceasta forma de comunicare a avut conse-cinte puternice asupra societatii omenesti. Faptul ca descarcarile electrice au aspectul unor oscilatii a fost remarcat de fizicianul american Jozeph Henry, inca din anul anul 1842. Existenta undelor electromag-netice au fost descoperita de

fizicianul scotian James Clerk Maxwell, fapt care a fost pre-zentat in lucrarea sa ’’Tratat de electricitate si magnetism’’ in 1873. Primul fizician care a dovedit concret ca oscilatiile electroma-gnetice pot produce fenomene electrice la distanta, datorita undelor electromagnetice a fost germanul Heinrich Rudolf Hertz. El este considerat si parintele telegrafiei fara fir.

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

7

Mijloace telefon-telegraf asigurate de D.G.P.T.T. in depozitele destinate armatei (1914-1915)

Materiale

Depozitul Telegrafo-postal

Localiatea

Fir telegrafic

otel 2mm, km

Fir telegrafic

bronz 2mm,

km

Cablu sub-

fluvial cu 4

conductori,

km

Sarm

a de fier

3 m

m , km

Morse

Hughes

Schim

batoare

telegrafice

Schim

batoare

telefonice

Aparate

microfonice

Fiare curbe

Izolatori

Corpul 1- armata

Craiova 60 1,200 3 1 2 5 30 2000

Corpul 2- armata

Bucuresti 60 1,200 3 1 2 5 30 2000

Corpul 3- armata

Buzau 60 1,200 3 1 2 5 30 2000

Corpul 4- armata

Roman 60 1,200 3 1 2 5 30 2000

Corpul 5- armata

Constanta 60 1,200 3 1 2 5 30 2000

Central Bucuresti 100 100 2,300 300 26 2 14 14 60 1400 1400

Odata cu dezvoltarea radio-comunicatiilor sau impus anu-mite criterii care prevedeau mo-dul de conlucrare la nivel inter-national. Aceasta a dat nastere primei conferinte internationale, la Berlin, in 1906, care a stabilit reguli internationale privind ra-diotelegrafia. In anul 1925 la Paris, cand a avut loc conferinta administra-tiva mondiala, sau constituit doua comitete consultative, pentru telefonie si pentru tele-grafie, care ulterior sau reunit in 1955 cu denumirea de Comi-tetul Consultativ International Telegrafic si Telefonic (C.C.I.T.T.).

Referitor la cablurile telefonice Uniunea internationala de telecomunicatii (U.I.T.) prezinta intr-o lucrare, ca, in 1927, situatia in Europa este : 9600 km - Anglia ; 7400 km - Germania; 1600 km - Elvetia; 1500 km - Franta; In S.U.A. sistemul telefonic prin retelele de cablu s-a facut mai rapid. Prima linie telefonica cu cablu transoceanic, sub Atlantic, intre Anglia si S.U.A. (TAT-1), intre localitatile Oban (Scotia) si Clarenville (Terra Nova), a fost pozat in 1956.

(continoare in numarul urmator)

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

8

De când radiaŃia în infraroşu a fost descoperită de William Herschel în anul 1800, este evident că ceea ce vedem cu ochiul liber nu ne poate da nici o informaŃie clară referitoare la radiaŃia de căldură emisă de corpuri, deoarece energia termică este emisă în spectrul infraroşu imperceptibil pentru ochiul uman. O dată cu apariŃia şi dezvoltarea sistemelor electrice şi electronice s-a pus din ce în ce mai mult problema unor inspecŃii predictive care să prevină anumite disfuncŃionalităŃi şi să identifice cauzele defecŃiunilor. Având în vedere că temperatura joacă un rol important în funcŃionarea acestor sisteme, am ajuns în era actuală ca utilizarea tehnicii termografiei în infraroşu să devină utilă şi în multe cazuri absolut necesară. Ca principiu, sitemele de termoviziune utilizează contrastul termic pe care îl prezintă obiectele supuse observării (Ńinte) în raport cu mediul în care se află (fundal), când au o temperatură sau emisivitate ce diferă de cea a mediului în cauză. Atmosfera posedă practic trei ferestre permeabile radiaŃiei în infraroşu, în domeniile spectrale 0.75÷2 µm; 3÷5µm; 8÷14µm. Primul domeniu este permeabil prin atmosferă, dar foarte puŃine obiecte emit în aceste lungimi de undă, ele trebuind să fie, practic, incandescente. Fereastra de 3÷5µm (care constituie, de altfel, şi zona cu cea mai bună transmisie atmosferică dintre cele trei menŃionate) este potrivită mai ales pentru detectarea şi observarea obiectelor fierbinŃi (ex: motoare termice, Ńevi de eşapament), iar aceea de 8÷14µm pentru obiectele cu temperaturi aflate în jurul valorii de 200°C (ex: clădiri, vegetaŃie, fiinŃe umane sau animale). Obiectele în mişcare sau oamenii oferă un contrast termic mult mai bun în domeniul spectral 8÷14µm, decât cel de 3÷5µm. Echipamentele de termoviziune captează radiaŃiile termice emise de obiectele supuse observării şi de mediul pe care acestea sunt profilate, afişând pe un ecran imaginea lor, convertită în vizibil. Ce este mai important, pe lângă imaginea captată, sistemele moderne de termoviziune oferă o analiză detaliată a hărŃii de temperaturi şi cuantificarea energiei termice, furnizând astfel o informaŃie clară asupra problemelor apărute în urma supraîncălzirilor şi cât de grave sunt. Sistemele de termoviziune utilizate actual au ajuns la nişte performanŃe greu de imaginat chiar şi în urmă cu 10 ani. Acesta este rezultatul cercetării asidue legate de sistemul

optic, senzorul în infraroşu şi sistemul de răcire (pentru a se asigura o temperatură de referinŃă cât mai scăzută). Sistemele actuale de termoviziune în infraroşu, numite generic camere de termoviziune au formele şi dimensiunile apropiate de camerele video uzuale şi ca facilitate complementară chiar pot capta şi reda şi imagini în spectrul vizibil. Avantajele testării cu sisteme moderne de termoviziune sunt următoarele: • permit măsurătoarea de la distanŃă, fără contact • testarea este nedistructivă pentru obiectele vizate

şi poate fi repetată de câte ori este necesar • asigură mentenanŃa predictivă a echipamente-lor,

defectele fiind depistate în fază incipientă, înainte de a produce pierderi cu costuri mari

• inspecŃia se realizează rapid, fără a scoate instalaŃia din funcŃiune

Domeniile unde termoviziunea are un rol din ce în ce mai important sunt tot mai multe şi mai diversificate: • Energetică (testare instalaŃii, tablouri de

distribuŃie, celule de joasă, medie şi înaltă tensiune, sisteme de bare colectoare, turbine, generatoare, transformatoare, bobine de compensare, cabluri, izolatori, contactoare etc.):

Mentananta Predictiva A Echipamentelor Electronice Si A Instalatiilor Electrice

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

9

• Termoenergetică (detectare pierderi de agent termic, blocaje, izolaŃii deficitare şi depuneri de reziduuri la conducte şi rezervoare, verificarea etanşeităŃii vanelor):

• Electronică (depistarea zonelor de supraîncăl-zire a circuitelor, testarea componentelor şi a contactelor):

• Electromecanică (depistarea supraîncălzirii bobinajelor cauzate de suprasarcina sau izolaŃie defectuoasă, blocaje sau funcŃionare greoaie la elementele subansamblelor rotative gen lagăre, rulmenŃi, axe, transmisii, cauzate de lubrifiere slabă, dezechilibrarea sistemelor în mişcare etc.)

• ConstrucŃii (identificare surse de umezeală, detectare pierderi de căldură, izolaŃii slabe, testarea instalaŃiilor încălzire, de ventilaŃie şi de aer condiŃionat, identificarea punctelor slabe ale structurilor, audituri energetice etc.):

• Alte domenii: militar, medicină, cercetare, biotehnologie

Practic termoviziunea se aplică oriunde tempera-tura oferă o informaŃie utilă asupra funcŃiona-lităŃii, pe baza căreia se poate realiza mentenanŃa predictivă. Ca şi instrumente performante vă propunem camerele de termoviziune de la GUIDE INFRARED (MobIR M3, MobIR M4 şi IR 928+), care întrunesc caracteristicile unor sis-teme moderne de termoviziune (cu detector tip microbolometru):

• RezoluŃie optică 160 x 120 sau 320 x 240 pixeli fizici, fără integrare soft (rezoluŃia optică a unei imagini este dată de numărul de pixeli ce o formează; cu cât numărul de pixeli este mai mare, cu atât se va obŃine o imagine mai clară, din care putem extrage mai multă informaŃie; numărul de pixeli este dat de numărul de senzori ce consituie un cip FPA (Focal Plan Array); Unii producători afişează rezoluŃii de tip 160 x 120 cu filtru de interpolare. Aceasta rezoluŃie este în realitate una mult mai slabă (măsurarea se face pe rezoluŃia reală a detectorului), creşterea la 160 x 120 realizându-se prin interpolare digitală cu metode software sau hardware. Imaginea reală este departe de cea obŃinută cu ajutorul unui senzor cu rezoluŃia fizică de 160 x 120 pixeli.

• În mod normal, rezoluŃia de 160 x 120 pixeli fizici acoperă o mare parte a aplicaŃiilor de termoviziune, dar sub această rezoluŃie imaginea şi informaŃiile obŃinute au caracter empiric, precizia de măsurare scăzând vizibil cu fiecare pixel (imaginea capătă aspect de mozaic, deorece se realizează un “zoom” digital, nu unul real obŃinut cu o lentilă optică). În aplicaŃii speciale (mentenanŃă clădiri, supraveghere, monitorizare continuă, medicină, inspecŃii la distanŃă, cercetare, biotehnologie) este necesară o rezoluŃie de 320 x 240 pixeli fizici (camera IR 928+).

• Rata de scanare a imaginii în timp real 50 Hz; reprezintă frecvenŃa cu care sunt afişate imaginile; este un parametru foarte important la măsurarea obiectelor în mişcare (sau dacă operatorul este în mişcare); de asemenea, rata de scanare are influenŃă asupra sensibilităŃii termice (diferenŃa de temperatură minim detectabilă între două puncte); cu cât rata de scanare este mai mare, cu atât sensibilitatea termică este mai bună şi măsurătorile sunt mai precise

• Sensibilitate termică foarte bună (0.12°C la 30°C / 50Hz la M3şi M4, respectiv 0.08°C la 30°C / 50Hz la IR 928+), aceasta practic estediferenŃa de temperatură minimă detectabilă între două puncte din imagine captată

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

10

• AdiŃional la spotul fix (central) camerele GUIDE INFRARED dispun şi de spot deplasabildirect pe ecranul camerei (oferă posibilitatea de analiză sumară direct în teren, fără a conecta camera la calculator). Camera IR 928+ dispune de 4 spoturi deplasabile, fiind posibil de definit 4 arii de interes

• Posibilitate de a face analiză termică statistică direct pe cameră permiŃând afişare minim / maxim / medie / izoterm / profil linie / auto-alarmă

• 8 palete de culori, caracteristică importantă pentru distingere cu acurateŃe a detaliilor termice şi pentru definirea profilelor termice (modelele din ceeaşi clasă oferă doar 3 palete de culori)

• Ecran LCD TFT color de înaltă rezoluŃie (afişare în spectru infraroşu şi în spectru vizibil color cu rezoluŃie de 640 x 480 – pentru a vedea şi în clar obiectul vizat) Memorarea se face simultan, în infraroşu şi în vizibil. La modelul IR 928+ ecranul este extins la 4” şi este detaşabil, oferind o mobilitate sporită

• Memorie internă de până la 600 de imagini la modelul MobIR M4 (modelele din ceeaşi clasă au memorie internă pentru doar 100 de imagini)

• Posibilitate de adnotări vocale ataşate pentru fiecare imagine captată, în care operatorul poate specifica data, ora, locul şi obiectul vizat, precum şi alte informaŃii utile (180 sec. / fişier)

• Designul camerelor M3 şi M4 este foarte ergonomic, fiind de forma unui telefon mobil cu clapetă de protecŃie (sunt dotate şi cu toc de piele pentru transport la centură), uşor de manevrat şi de operat cu ele.

• Posibilitate dotare cu trepied pentru exactitate ridicată a captării imaginilor sau montare pe suport mobil pentru aplicaŃiile cu monitoarizare continuă

• InterfaŃă USB şi ieşire video pentru afişare pe un monitor. Modelul IR 928+ oferă posibilitatea de monitorizare video live la o distanŃă de până la 750 m

• Software de analiză şi raportare performant, transfer şi prelucrare imagini termice, cuantificarea radiaŃiei de căldură, vizualizarea temperaturii fiecărui pixel afişat, comparaŃii cu imagini captate anterior, profile termice etc.

Ing. Gabriel Ghioca

AARRCC BBRRAAŞŞOOVV SSRRLLStr. Grădinarilor nr. 22

Tel.: 0268 472577Fax: 0268- 419749E-mail: arc@arc.ro

Internet: www.arc.ro

Ce este o camera de mare viteza? O camera de mare viteza este un instrument de masura ce permite inginerilor, tehnicienilor si cercetatorilor sa analizeze procese desfasurate intr-un timp foarte scurt. Camera inregistreaza o secventa de imagini la viteza foarte mare si ostandard inregistreaza la o rata

de numai 30 cadre/secunda, avand ca rezultat pierderea celei mai mari parti din desfasurarea evenimen-telor foarte rapide. Care sunt avantajele inregistrarii la mare viteza? Informatiile obtinute despre actiuni desfasurate intr-un timp foarte scurt sunt extrem de utile dupa analizarea lor la viteza mica sau cadru cu cadru. Se pot decoperi imperfectiuni in desfasurarea proce-sului, posibile defecte de fabrica-tie,

CAMERE DE MARE VITEZA

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

11

nesincronizari etc. Camerele de mare viteza sunt ideale pentru aplicatii industri-ale: • Linii de asamblare • Productie • Operatiuni de mentenanta O camera de mare viteza uti-izata in activitatea de mente-nanta ajuta producatorii sa-si imbunatateasca eficienta opera-tionala prin reducerea semnifi-ativa a timpului de stationare al instalatiilor. Alte aplicatii sunt: diverse activitati sportive, cercetare produse civile si militare. Caracteristici speciale O camera de mare viteza este conceptual total diferita de o camera video obisnuita, de unde si pretul foarte mare comparativ cu cele din urma. Inima camerei este un senzor arie CMOS, color sau alb/negru cu o rezolutie ce poate varia de la 640x480 pixeli pana la 1280x1024 pixeli. De cele mai multe ori, cresterea in viteza se realizeaza prin micsorarea dimensiunilor ariei pe care se preia imaginea: Exemplu: 1280x1024 pixeli pana la 500 de cadre/secunda, 1280x512 sau 640x480 pana la 2000 de cadre/secunda etc...

O caracteristica foarte impor-tanta este viteza shutter-ului. Daca o camera inregistreaza imagini cu o viteza de 1000 de cadre/secunda, adica o imagine la fiecare ms, este posibil, prin ajustarea corecta a vitezei shutter-ului, sa se obtina ‘prinda’ imagini ale unor fenomene care s-au desfasurat la o viteza mai mare corespun-zatoare celor 1000 de cadre/sec. Exemplu: cu o camera a carei viteza este stabilita la 1000 de cadre/secunda si shutter-ul la 1/10 va putea surprinde imagini desfasurate in 0,1ms. Controlul camerei se poate face atat local, pentru camerele portabile, cat si on-line prin intermediul unui calculator. O camera de mare viteza poate avea urmatoarele caracteristici: • rezolutie imagine 640x480

pixeli • viteza shutter x1, x2, ... x20 • viteza cadre: 1000

cadre/secunda • trigger : manual sau prin

contact de la distanta • redare film : x1, x2 etc...

cadre/secunda • interfete: USB, IRIG, Video,

Trigger, Pul IN/OUT, Ethernet Memoria interna a camerelor este foarte importanta deoarece

aceasta se poate umple incateva secunde: de exemplu la o rezolutie de 640x480 pixeli cu o rata de scanare de 1000 de cadre/secunda o memorie de 3Gb poate memora un eveni-ment de maxim 13 secunde. Pentru mai multe informatii despre camerele de mare viteza va rugam sa accesati site-ul www.micronix.ro

Ing. Marius POPOVICI

Director General, Micronix Plus S.R.L.

In fig. 1 se prezinta schema unui contactor static de curent continuu. Pentru intelegerea functionarii contactorului se considera tiristorul principal Tp in conductie (deci prin sarcina Rg si Lb trece curentul de sarcina Ib), iar condensatorul C incarcat cu polaritatea (+) (-). Pentru stingerea tiristorului principal se da un impuls de comanda tiristorului auxiliar Ts.Condensatorul C se descarca

prin Ta peste tiristorul principal Tp stingandu-l. In continuare, prin Ta aflat in conductie condensatorul C se incarca de la sursa obtinand polaritatea (+) (-). Dupa incarcarea lui C, tiristorul Ta se stinge deoarece curentul prin el se anuleaza. La o noua comanda de conductie a tiristorului Tp, care stabileste curentul Is prin sarcina, conden-satorul C se descarca oscilant prin circuitul format de Tp, D1, L1. Dupa prima inversare a polaritatii tensiunii, dioda D1 blocheaza oscilatiile urmatoare si condensatorul C ramane incarcat Fig. 1

Incarcat la polaritatea initiala (+) (-), schema fiind pregatita pentru o noua stingere a lui Tp.Dioda D2 este dioda de mers in gol, avand rolul cunoscut de element de protectie (la intre-ruperea lui Is).

Contactoare Statice De Curent Continuu

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

12

In fig.2 este aratata schema de principiu a unui contactor static de curent continuu utilizand un tiristor cu revenire.

Prof. dr. ing. Petrica Iuliu

Fig. 2

evidentiaza faptul ca la execu-tarea mai multor experimente, in aceleasi conditii date, sem-nalul f(t) se reproduce in cadrul oricarui experiment, bineinteles in limitele erorii de masurare. Semnalele deterministe se clasi-fica in semnale periodice si ne-periodice.

Cele periodice se impart in semnale armonice (sinusoidale sau cosinusoidale) si in semnale periodice oarecare. Cele neperiodice se clasifica in semnale cuaziperiodice si tranzitorii.

SEMNALE DETERMINISTE SI ALEATOARE Dupa modul in care evolutia semnalelor poate fi predetermi-nata, semnalele se clasifica in semnale deterministe si in sem-nale aleatoare. Daca comportarea unui semnal poate fi predeterminata la orice moment de timp t, semnalul este determinist. Evolutia sem-nalelor deterministe poate fi de-scrisa printr-o relatie analitica, ca in cazul miscarii cinematice simple, miscarea unui satelit pe orbita, descarcarea unui con-densator peste un rezistor, tem-peratura unui corp controlat printr-un regulator automat etc. La procesele deterministe, care emit semnale deterministe, se

Semnal determinist

periodice

neperiodice

armonice

periodice oarecare

cuasi-periodice

tranzitorii

SEMNALE PEROIDICE Un semnal armonic este exprimat sub forma :

tAtAtT

Atf 00 sin2sin2

sin)( ωπνπ ===

unde

00 22 πνπω ==t

; 0

1

ν=T

iar daca faza este luata ca variabila independenta :

tx 0ω= ,

se poate scrie : xAxf sin)( = .

In cazul in care functia f(x) nu se anuleaza la x = 0 si t = 0,

)sin()( ϕ+= xAxf

)2sin()( 0 ϕπν += tAxf

unde ϕ este faza initiala. Functiile armonice exprimate prin cosinus nu difera de cele exprimate prin sinus , decat prin alegerea fazei initiale ϕ. Mentionam ca semnalele armo-nice sunt caracterizate prin am-plitudinea A si frecventa 0ν ex-

primate in Hz. Un semnal perio-dic oarecare f(t) satisface la conditia :

)()()( nTtfTtftf ±=+= ,

unde T este perioada semnalului (fig.1,c) si in conformitate cu analiza Fourier, f(t) se poate exprima printr-o serie Fourier.

∑∞

=

++=1

000 ]2sin2cos[

2)(

kkk tkBtkA

Atf νπνπ

∑∞

=

++=1

00 )2cos(

2)(

kkk tkM

Atf ϕνπ

Fig. 1

Semnale Si Perturbatii

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

13

unde :

10

1 νν ==T

este frecventa fundamentala (ptr. K = 1 ),

22kkk BAM +=

este modulul,iar faza :

k

kk A

Btg

−= −1ϕ ,

Corespunzator armonicii de ordinul k. Semnalele periodice se pot reprezenta folosind modulul Mk

si frecventa 1ωω kk = , prin

functia spectru Fourier F(v), in care faza kϕ este deocamdata

neglijata. Pentru semnale armonice (Fig.2,a)

)()( 0ννδν −= AF ,

iar pentru semnale periodice oarecare :

∑∞

=

−+=1

0 )()0(2

)(k

kkMA

F ννδδν

Se observa ca functia spectru este discreta, ca semnalele armonice prezinta o singura linie spectrala, iar cele periodice oarecare, o infinitate de linii

spectrale echidistante. Distanta dintre doua linii spectrale exprima finetea spectrului si cantitativ este caracterizata prin rezolutia spectrului :

1111 )1( νννννν =−+=−=∆ + kkkk

adica rezolutia unui spectru produs de un semnal periodic oarecare este egala cu frecventa fundamentala 1ν . Functia )( kννδ − se defineste

astfel :

0)( ≠− kννδ ; kv=ν ,

0)( =− kννδ ; kv≠ν ,

iar,

∫+∞

∞−

=− 1)( νννδ dk .

Prof.univ.dr.ing. Stefan GarlasuConducator de doctorat

(continuare in numarul urmator)

La baza acestui procedeu sta efectul de transformator, adica : „daca se plaseaza un material electroconductiv de

incalzit („secundarul”) in campul magnetic produs

de un curent alternativ I1 intr-o bobina

(„primarul”) in masa materialului se induc curenti

turbionari I2 circuland in planul sectiunii

transversale a bobinei si producand un camp

magnetic de sens opus celui inductiv” Masa materialului este incalzita (total sau partial, in functie de frecventa curentului inductiv si unii parametrii ai materialului) prin efect termic de catre curentii turbionari indusi. Incalzirea inductiva se bazeaza pe efectul termic al curentilor turbionari care se induc in medii conductoare situate in camp magnetic variabil. Un parametru foarte important il constituie frecventa campului inductor. Frecventa determina adancimea zonei de actiune (patrundere) a curentilor turbionari care poate fi doar superficiala sau pe toata masa corpului de incalzit.

Adancimea de patrundere p a curentilor turbionari indusi de campul magnetic de frecventa f intr-o piesa cilindrica de rezistivitate electrica ϕ si per-meabilitate magnetica relativa µr este data de relatia : Instalatiile inductive de incalzire se pot clasifica in functie de frecventa, putere,utilizare, pe criterii constructive sau tehnologice etc. Instalatiile care ralizeaza acest proces pe baza de frecventa se pot clasifica in :

• instalatii de frecventa joasa (50 Hz sau multipli);

• instalatie de frecventa medie (500 Hz..10kHz); • instalatie de frecventa inalta (peste 200 kHz);

La frecvente inalte zona este de suprafata , iar la frecvente joase zona cuprinde intreaga masa. Avantajele incalzirii inductive sunt destule pen- tru a fi folosita in domenii ca :

• calirea superficiala; • topirea metalelor;

Incalzire Inductiva

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

14

• se obtin metale cu puritate ridicata in functie de punctul de topire a fiecaruia ;

• eliminarea impuritatilor in unele zone prin incalzire inductiva selectiva si succesiva ;

• imbinarea prin incalzire locala a diferitelor conducte - metalul este adus la temperatura de inmuiere doar in zona in care trebuie sudate diferitele componente ;

Schematic , in modul cel mai simplu , un mod de incalzire inductiva se prezinta astfel :

Unde : • d1 = diametrul

corpului de incalzit ; • h = adancimea de

patrundere in functie de frecventa a curenti turbionari (campului variabil) ;

• I1 = solenoidul care genereaza cam-pul magnetic variabil, curent inductiv;

1 = piesa metalica; 2 = curent inductiv; 3 = curent turbionar indus; I1 = curent indus; I2 = curent turbionar indus;

Competenta Si Performanta Informationala In Organizarea Functionala A Creierului Uman

Nu incape nici o indoiala ca din punct de vedere functional, calculatorul este un analog al creierului, el efectuand, in principiu, acelasi gen de operatii logice in raport cu informatia introdusa din afara ca si creierul. Si nici un specialist in stiinta computerelor si a inteligentei artificiale nu poate nega faptul ca obiectul permanent si cel mai inalt spre care se tinteste in acest domeniu este reproducerea, pe cat posibil, a intregii game de operatii si procese informatio-ale pe care le efectueaza creierul uman.

Deci cu cat cineva poate sa abordeze o gama mai mare de situatii proble-matice cu o probabilitate nenula de succes, cu atat creierul sau dispune de o competenta de nivel mai ridicat si invers. Aceasta capacitate o putem exprima in forma raportului :

∑∑=

k

k

x

yC , unde ∑ kx reprezinta

multimea claselor posibile de situatii

problematice, iar ∑ ky -

multimea claselor de raspunsuri adaptive.

Articol din Inteligenta Artificiala si Robotica de Mihai Draganescu

Localizare GPS Serviciul GPS (Global Position-ing System) / GPRS (General Packet Radio Service) ofera po-sibilitatea localizarii si transmi-terea anumitor date (date care sunt stabilite de catre utilizator)

prin sistemul GSM instalat pe autovehi-colul de control, unui centru de dispece-rat. Poate nu este stiut si in acest caz vrem sa facem cunoscuta aparitia serviciului AutoDiscovery (Localizarea flotelor prin GPS/GPRS). Acest serviciu este destinat

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

15

celor care au autovehicole si doresc sa optimizeze exploatarea acestora sau sa cunoasca permanent pozitia acestora. Serviciul consta in furnizarea catre client a datelor privind pozitia unui autovehicul, viteza, traseul parcurs zilnic precum si date statistice privind viteza si kilometrii parcursi. Avantajele implementarii serviciului Autodiscovery: a) siguranta si securitatea masinii (recuperare rapida

in caz de furt) b) cunoasterea pozitiei masinii in orice moment c) schimbarea comportamentului soferilor d) eficienta in utilizarea masinilor e) regularitatea rutelor si stabilirea unor standarde

f) monitorizarea masinilor duce la reducerea vitezei ⇒ reducerea riscului de accident ⇒ reduceri ale primelor de asigurare

f) costuri mai mici cu combustibilul si cu mentenanta g) rapoartele generate inlocuiesc foile de parcurs. Echipamentul ce se

insataleaza pe autovehicul consta din receptor GPS si instalatie GSM de transmitere a datelor la server.

ing.Mihai Botos

director general

RC TEAM

Detalii suplimentare la :RC TEAM Timisoara

Tel. +40 256 201127

Amplificator RF 15 Watt FM Broadcast Amplifier

Montajul electronic al unui amplificator RF care utilizeaza tranzistorul 2SC2539 este prezentata in figura de sus. Un montaj de o asemenea simplitate nu credem ca necesita descriere. Componenta principala, de altfel singura activa, este tranzis-

storul, 2SC2539 a carei prezentare schematica si principale date electrice le regasiti in tabelul si figura alaturata de mai jos. Poate trebuie precizat ca tranzistorul 2SC2539 este de putere, tip NPN, EPITAXIAL PLANAR, marca MITSUBISHI ELECTRIC. Datele constructive ale bobinelor sunt trecute sub desen (nr.spire, diametrul conductorului, tipul).

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

16

ABSOLUTE MAXIMUM RATINGS Symbol Parameter Condition Rating Unit

VCBO Collector to base voltage 35 V

VEBO Emitter to base voltage 4 V

VCEO Collecor to emitter voltage RBE = ∞ 17 V

IC Collector current 3,5 A

Ta = 25 oC 2,5 W PC Collector dissipation

Tc = 25 oC 35 W

Tj Junction temperature 175 *C

Tstg Storage temperature -55 to 175 *C

Rth-a Junction to ambient

60 *C/W

Rth-c

Thermal resistance Junction to case

4,3 *C/W

Detector De Gaz Natural

In numarul trecut la pagina 13 am prezentat un detector de gas unde in mare am redat si functionarea. Scurgerile de gaz fiind o problema greu de rezolvat si cu consecinte foarte neplacute, ne-am decis sa punem la dispozitie inclusiv montaje care pot fi realizate de electronistul ce nu detine tehnologii de integrare sau realizarea de cablaje pentru SMD. Preferabil este sa se poata dispune de suma minima pentru achizitionarea unui detector, omologat si verificat metrologic la iesirea din atelierul de productie... Montajul prezentat de noi este foarte simplu. Traductorul de gaz (TGS812) la sezizarea gazului i-si modifica parametrii ducand la actionarea tiristorului (C206A) care comanda poarta SAU-NU (1/4 407). Respectiva poarta comanda oscilatorul realizat cu integratul (555;R1;R2;C1). Din semireglabilul R5 se regleaza pragul de lucru al lui SP1.

Generaitati :

- Conducerea automata , denumita generic Controlul Miscarii, cuprinde toate tehnologiile legate de miscarea obiectelor. Ea acopera toate sistemele de miscare , incepand de la sistemele miniatura cu

Controlul Miscarii actuatori de micro marimi din cipuri de siliciu, pana la enormele sisteme pe care le formeaza plat-formele spatiale. Dar in prezent centrul controlului miscarii il constituie sistemele bazate pe tehnologia cu actuatori (dispozitive de executie) electrici , cum sunt servomotoarele de curent continuu sau alternativ. Controlul manipulatorilor robotici este astfel inclus in controlul miscarii , intrucat cea mai

Nr. 2 – 2006 ISSN : 1842-3272

17

mare parte a acestor manipulatori sunt actionati de servo-motoare electrice , la care obiectivul final este condu-cerea miscarii. Miscarea : Intreaga lume organica, de la atom la stea, de la celula la om, este o realitate obiectiva, independenta de constiinta oamenilor, reprezinta un totunitar, avand la baza materia. Modul de existenta al materiei, proprietatea sa fundamentala, este mis-carea, care in esenta este o forma de manifestare a materiei. Toate fenomenele, toate procesele de transformare din univers, de la simpla deplasare geo-metrica, care este o modificare de pozitie, pana la gandire si constiinta, tot ce se petrece in natura, reprezinta diferite manifestari ale materiei in perma-nenta miscare si dezvoltare. Miscarea materiei are caracter absolut (188). Miscarea materiei comporta mai multe aspecte sau forme: mecanica, chimica, biologica, psihica, sociala, economica etc. Unele dintre aceste forme de miscare

Prof. dr. ing.

Conducator de doctorat

Stefan Garlasu

ale materiei sunt mai complexe decat altele. Cea mai simpla miscare si mai usor perceptibila este miscarea mecanica adica schimbarea de pozitia a materiei. Dar celelalte forme demiscare includ in mod necesar si miscarea mecanica. O anumita cantitate de materie constituie un corp sau un sistem material. Miscarile sistemelor materiale se desfasoara in spatiu si timp.Spatiul este proprietatea pe care o imprima corpurile materiale de a avea trei dimensiuni, materia fiind localizata in spatiul euclidian cu trei dimensiuni. Spatiul este considerat omogen, izotrop, absolut si independent de materie. Timpul exprima succesiu-nea sau simultaneitatea desfasurarii evenimentelor , durata si dezvoltarea lor. Astfel timpul este conce-put continuu , omogen, izotrop si ireversibil.