$gY+ils-

r Inrunlo^

(fu6r- Le6r)

ilf) ap BieJ UfV) ellrllllod rs elugruog

rorralq ulp egilzodg

.rruro8eJq PuaIfl

https://www.libris.ro/opozitia-din-interior-vol-1-elena-dragomir-CDS978-606-537-458-4--p13193188.html

6rr """"""' asJaloquor 'rraleqzap 'r.rano8a11 r'r'€8rr"""""" """""""'xJlduo;1nrue.r8o,r4 r'€Lrr"""""" ""€L6r-696r

'ttJ vyNnl lo) YT\rDuiINo) YJIJrrod Is uiI\D 'YtNyl,ttou '€8or""""""' """"""A9) IS Ulv) a4urp roppsluor erualqo,r4'z'€'zror """"""' gg) aJquraur

alatp5 16 UftD arqrrrau aletpls erlul aleratplq alprJraulot rrielag 'r'€'z

oor"""""' " iIiIJ n) rolappfrror Erualqo,rd r5 UIV) '€'zV6""""""" a,re,r8alut ap rlaundo.rd rog'z'z'z98""""""" "'rlnsun(eau 16 r.rgzrpal :PeJPuoProo)'tz'z$""""""' Ierulurru 1n1nure,r8o.r4 ea.rergdy 'z'z€9 """"""" (V96r) Ieururur purel8o.r6 'z'r'z9L""""""" (296r) e8e.r6 pl ap Flupr8o.r6 'r'r'zA""""""' " alsgelldea

elelpls ep gie; app.reruo) Ii-erplrre Ilrpuoproo) parezruEt,rg 'r'z

A""""""' "'696r-zg6r'yNnl4trOJ yi11ld iICyivr ufly) y fl)ruloNolu lI)lrrrod viruvNoouoo) IS \ilN-vl lou 'z

99"""""""""""""'punuro; eier6 nr er8opue 16 UA11J rtlgl8alur elndsrq '€'€'r

59 """"""" """""f,iD ap pieg etualpllqrue rriaeag 'z'€'r65""""""" """'lr6aueuro.r rarirzodo ayaluaurn8ry r'€'rL5""""""' ""'eyflV) E areruroJar ap Iapou er Xg; '€'roS """"""" """alplJJaruoc ,roprielar ealpzllprrrJoN 'z'z'r9n""""""" "' ,.ezal /r aya3" 'r'z'r5V""""""' """""'flil) parIllqp$ ap pieg auado.rna-lse giaeaA'z'rr1"""""""' giD Ip puorieue.rdns 1rualrpre3'€'r'r62""""""" U1111J IE leluarupu.ram8.ratur InrappreJ 'z'r'r22""""""" Ui1V) ea.reiurgug 16 eruguog 'r'r'rrz """"""""""fliD t6 UUy; :mlntuaulJuor E pJlruouoDa ea,rezruet.roag 'r'rr2 """"""' ""zg5r-tS6r'i1i1) \fJUviNIIflNI IS Ui1V)'yINVI IOU'rsr............. ...............': rusrn(ourNrrr""""""" ""'uolilTilgYrYrsllL"""""""' uortuillliluwvrslT

surrdn)

:tolttpluazatd .rcunntidatra n)'il

'aJDAJeZaJ lutl'acoo1(ttu n\o uU(

-6roz: gr) al

6 Elena Dragomir

3.r.2 Strategia RomAniei cu privire la Piafa Comuna.... ...............r343.r.3. Adoptarea Programului Complex.... ..................141

3.2 Rominia gi relaliile CAER-CEE............ ..............r493.2.r. Consideragii preliminare ................15o3.2.2 Relafiile oficiale cu CEE pe agendi CAER........ ...................1533.2.3 CAER accepti stabilirea de contacte cu CEE ......................158

3.3 RomAnia abordeazi CEE ...................1693 3.r Etape pregititoale................ ...........L7o3 3 : Ron-rania si schema de preferinfe generalizate a CEE............................175

a RO\1l.\L{ SI \EGOCIEREA UNUI ACORD CAER-CEE,rg73-r98o........r89-1 l C \ER tatorLeaza Piata Comuni ........r89

' '--'| . r':. arordare............. ................19o' r : Dir ergentele CAER continui ........2o1

-1.2. Primele contacte oficiale ,............,...214-1.2.r. CAER cauti o pozilie comuni..... .....................2154.2.2. Schimbul de scrisori continui ......237

4.3. Tratativele propriu-zise ..................2444.3.r. Interese comerciale divelgente ............... ........2454.3.2. Suspendareanegocierilor................. ...............254

5. RoMANIA $I RELATIILE cAER-cEE iN aNu '8o............ .....25s5.r. Regimul iuridic al relaliilor CAER-CEE .............. ..............259

5.r.r. Tipuri de acorduri si infelegeri ............... .........25g5.r.2. Situatia RomAniei................. .........266

5.2. Reluarea contactelor CAER-CEE......... ..............2255.2.r. Noi ir-rcerciri de coordonare...,......... ...............2765.2.2. Divergenfe si compromis in C-\ER .........28o

5.3. Stabilirea relafiilor oficiale intre C-\ER si CEE....... ..........2895.3.r. Negocierea Declaratiei Conttie .............2895.3.2. Reorganizarea CAER ........... 3o35.3.3. Prea pufin, prea tArziu? . ........3o9

CONCLUZII .............. ..................323

AEI

AELS

ANICANFBenelux

BICE

BIRD

BP

CAER

CEx

CC

CGCCET

CEA

CECO

CEE

CEE/ONU

CEEA

CEP

CMEA

Comecon

COREPER

CPC

CPCAT

CPCE

CPEx

CPPVF

CSCE

CVCE

l

I

I

(

(

(

(

I((C

C

C

cC

ccC,

laCr

T(

Cr

aC(

(a

Cc

Ce

' z6W 6 gt' 6rc,z' g9l LoS€t I ogo| ot:IOC 'q6rc2 'a,no1srt1,p auuaVdo,ma antad :f,totstq to /ftattad uoado,ngu1 'tl6r-996r 'f4turuutuo1 )nltouocfl uoadotnX aq] sptDl oi ,f,6a1o4s, o to rlcnas u DtuDurod :ploHVXN) aHl 6ur>1oatg',rpuo8e.rq eualg rnlnloJlue ezeq el lpls ne € 1$ z 'r ayalolrdeo urp runricag s.

plpralot nps Psrrurad Pra PJ nrluad rPurnu Plrqrsod 16 gpurlo; ]Inru IaJ Era ugY)uI ealPlrueJa^ns 'auPJ8ouolsr uJ alueuuroP rarurT urJoJuo) 'rPs JolrJqrrraurIp upJa^ns InFldarp parplJadsar nD 'DoJdrJau DrrouoJa Joln(Y eP InTsuo)JpaJJ nE auadorne-lsa alalpls aJ arrraJ^ uI (aJqrrraru JolalPls liPtrue.rarrnse pleldaJ] eaJplrruq nD 'apuorieue,rdns eJlr[ouoJa IITPJEa]uI InturuPtEnl P FtuaPDro 'arlraJlP lsoJ nP PSuu esalE alrE) ')olq mlnlrdord InrPPruJ rrJBJadooJ IrJFlloAZap pJdnsp lpJlua)uoJ nE-s IadoJng alalPls ,rer 'e1dnra.r1ug

lsoJ E tsa^ 16 tsll arlurP eareroqelo) '^ouPPI Purrtrop FlelnurroJ lsoJ P lsauI aJ auraJ^ uI 'upurnJl eurJlJop 16 a^rrpp.r8ul ap prEaleJls 'giuDasuor ug 'letdopep InluaprDDo 'elsrxaoD nealnd nu derTp IItsoJ pD apeduq asrua^aP 'Ll6tu1'auedglFIPa) aP 'Plsrunuo) PJnDPJ eP rolapruPd eaJaJnPuoJ qns aIPUP 'auaciolna-lsa aplpls rB 'a1red o ap (pFluaplJJo plsrFlldeD ealunl nD 'JaIJ aP IauIUo)p8un1 e-ap ptezrlrp lnzp^ p-s edorng '1erpuo11 Ioqzpg palloq IP PdnC

iIiI) IS Ufly) :rnlnluaupuo) p ElJrruouora ParPzruP8roau 'r'r

'Il$arnrng el ap rrrapll ap gsurdsar rruralnd tsoJ e Paraundo.r4'UgV) P

aleJ8alur ur.rd a,reru,roJal ap Iapou er euorirury ealnd elsPaJe PD pugluaurn8JP

'gnou puruml o-rlul punruo) Eierd pJspalrJd ps lnda)u; ne ruado.rna-1sarrapll rile r$ rron6n^rg erpllN 'gsug'o9, rolrup InfndeJul E'I '[g) el amr,rd nD DEsaInDolq ug aleun.rdxa a.rdse rrJrlrJJ lpJnlglp p-s erugruog 'gde1a gtur.rd o-Jlul

'Puntuo) EiEId ep Pie; pprlrsuo) eaurPnlllP el err^rrd nc ggylInJpeJ uI pruguroy ap aleurr,rdxa aJruJalnd rrirzodo alatur,rd pzpauruasuoJ eran p

JpI 'pDrlarlos paunrun ap alerurldxa aprirzod pl rarugruog ealerleJ puglou 'gf,)eareiurgq ap pipJ auadorna-tsa rricea,r alarur.rd aundxa PnoP V'aunruo) Iaialdp puorieue.rdns pagrcads plsrlar uI pugDer] 16 Uay; p Iptuaupu.ra,rn8,ralutIrrralJeJpJ pugnluaJJe 'rriezrueE,ro Rnop Jolal ale allJaJlp alaiualadruorglurza.rd Eulrd 'apdrcurld runricas Ia.r1 uI ]ErnpnJg alsa pyolrde3'ErelsaJe e$1,rede gdnp rue rrturld ug 'punuol eier4 ap pipJ Uf,V)apcrlyod e1 e,rr,Lud nD rarugruog erirzod gzeaq8r1sarlul s.lolldec lsac

z96r-L56r 'flil) pereiurguu IS Uflv) (eruprtuoa 'r

22 Elena Dragomirde URSS. Documentele de arhivi arata insa cA, inci din anii de inceput aiConsiliului, controlul URSS a fost mai putin strict decAt s-a crezut inilial.

r.r.r. RomAnia;i infiinlarea CAER

in literatura de specialitate inci predomini idea conform cireia URSS afost cea care a infiinfat CAER'e in t949, ca reacfie gi contramisuri la eforturilede integrale economici Ei politici ale Europei Occidentale, cu precidere careactie 1a Planul Marsl-rall, scopul siu fiind acela de a-si asigura un control:e: ,-r asLlpra aliaqilor sii."' Existi insi gi specialigti care, pe buni dreptate, se

...-.-:: J:cJ scopul pentru care CAER a fost creat a fost cu adevirat acela de a

- : -. :-..i :-r-iiiloace economice, controlul Uniunii Sovietice asupra Europei-: ,, : *:-l : -- ...i1\a infiir-rtarea Consiliului a urmiritinlesnirea comertului

: :-:-:-: i:-: :]ti]lbfe :'

S,=: .:.t: aiER a tost precedati de alte incerciri de colaborare economicic!--c-i-,,peana inclusiv de propuneri de creare a unor uniuni economice. intre19+ :i 19-18, de eremplu, se analizase ideea infiinfirii unei Federalii Balcanice, dincare sa faci parte Bulgaria si Iugoslavia, posibil gi Albania sau Grecia. URSS ;iMarea Britanie s-au opus." in decembrie 1946,Iugoslavia ;i Albania incheiaseri unacord pe trei ani, care plevedea realizarea unei largi coordonS.ri a planuriloreconomice gi o uniune a zonelor vamale. La 4 iulie 1947, Cehoslovacia si Poloniasemnaseri un acord de cooperare economicS, al cirui scop era ,,promovareadezvoltilii industriale si a progresului in ambele firi ;i evitarea investililor

'e Pentru alegerea ;i evoluqia numelui acestui organism, de la ,,Consiliu de Coordonare" la,,Cor.rsiliul de Asistenfi Economici Mutuali", ial apoi Ia ,,Consiliu de Ajutor Economic Reciproc",vezi Elena Dragomir, ,,The formation of tl-re Soviet Bloc's Council for Mutual EconotnicAssistance. Romania's involvement", in Journal of Cold Wor Studies, Vol. 14, Issue r, 2o72a, 34-47gi Elena Dragomir, ,,The creatior-r of the Council for Mutual Economic Assistance as seen from theRomanian archives", in Historical Research, Volume BB, No z4o, May zor5b, 355-379.'o De exemplu, Adam Swass, Ihe Councilfor Mtttttol Economic Assistance. The thorny pathfrompolitical to economic integration, M.E Sl-rarpe. Nerv York, London, t989, zz7; Peter van Ham, TheEEC, Eastern Europe and Europeon Unirv Discord, Collaboration and lntegration since ry47,Bloomsbuly, London, zo16 (prima editie r993). ;i; ; Larvrence R. Arosen, ,,The EconomicFoundations of the Cold War Alliance 51 stem, 19+) to 1953", in Michael A. Hennessey, B.l.C.Mcl(ercher (editori), War in the frrenriirh Century Reflections at Century's End, Westport,Praeger, 2oo3,79; Vladislav M. Zubok .1 f;.:lrd Empire. The Soviet Union in the Cold War fromStalin to Gorbachev, Chapel Hill. Unire ..rr rf \orth Carolir.ra Press, zoo7,78:' Ruud Van Di,jk(editor), Enciclopedia of the Cotd 11..- ' --. r Llrutledge, NewYork, zoo8, zoo; Mehyn P. Leffler,,,Tl-re En-rergence of an American t:.:.:: Sriare5', in Melvyn P. Leffler, Odd Arne Westad(editoLi), The Cambridge Hlstor'. -- ,-. - ,- ,1ar, r'ol. r, Cambridge University Press, NewYork,2oo9,p.59; Bincili, 51,73 /j" Ian jackson, ,,Econorric De'e - r-:-. :'. .'!estern and Eastern Eulope since 1945", in I(ausLarres (editor), A Companion : . - . .:)+j, Wiley-Blacl

'[.tuouota pauuop 3 Li ?DDr) uota:o1 ---.: :- -[p)uo]sIr{ e ur uor:er6alur )rLUouo)a -:::: --: --r-.:

'Ll-l€ 'ezrot ';rtuo8erq e.:-- rriusur aVJ 'iauo^prr{r5 addasnrg

24 Elena Dragomirpornind nu numai de la ideea ci ferile dernocrafiei populare trebuiau si seopuni Planului Marshall ca un front comun, ci si de la faptul c5, ,,fXri relaqii

economice strAnse intre democrafiile populare gi URSS", problema construiriisocialismului in lirile democrafiei populare era imposibil de rezolvat. inrela(iile lor cu statele capitaliste, lirile democrafiei populare practicau uncomerf izolat unele de altele, deseori concurAndu-se reciproc pe piefele vest-

europene. Pentru c;. ,,este evident ci tendinga spre autarhie gi izolare" a unortari est-europene diuneazl construirii socialismului gi poate duce la izolarea

1,rr politici de URSS gi de celelalte firi ale democratiei populare, ,,noi-- -.:leram absolut necesari stabilirea de relapi economice mai apropiate intre

i> . Jen-rocra(iile populare", nota Gheorghiu-Dej. ,,in opinia noastri",

--:r -r€3rea ut]ui organism permanent de coordonare", care si:- ---. . :t:iete de relatii econornice 9i realizarea de planuri de

, - -- - :- - -- -j -: rrnalul scrisorii, liclerul romAn se arita deschis unui- - - -. : . - - : i:l .lr letica pe aceasti temi.'7

.::-r . :-::i:l scrlsorl, se pare ci spre sfirgitul anului r94BPa.:-a: - -..,. : - -:..= ..----riarea unui organism de colaborare care siasigure . itta. .- = .. = =-.. :-lrerciala intre lirile democraliei populare 9iURSS; accepranc ;..: ), 1 .r---.a a contrapropus infiinfarea unui organismconsultativ, dar Bucurestiul prin scrisoarea din 4 decembrie r94B a sugeratinfiinfarea unui organism permanent de coordonare.

Istoricul ceh I(arel l(aplan pare sa confirme aceasti succesiune deevenimente. Acesta atribuie Iui Viaceslav Molotov urmitoarea relatareprivitoare la inifiativa RomAniei: ,,Toamna trecuti lr949, n.n. E.D.], prieteniinogtri romAni au ridicat problema unor legituri mai apropiate intredemocrafiile populare gi Uniunea Sovietici", pe baza coordonirii activitSlii qi a

planurilor lor economice. Ideea fiind acceptati de Stalin, partea romAn5 aelaborat ulterior un proiect detaliat, care, fiind analizat, a fost considerat bun,iar pe baza lui a rezultat un document asupra cooperirii apropiate dintreUniunea Sovietici gi lirile de democragie popularS.'8

in arhivele romAnegti, au fost recent identificate atAt proiectul inilial alpirfii romAne, cAt gi documentul final de constituire a CAER. Acesta din urmi a

,t Scrisoarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cdtre Comitetului Central al Partidului Comunist alintregii Uniuni (blo;evicii), 4 decembrie 1948, ANIC, Comitetul Central (CC) al PartiduluiComunist RomAn (PCR), Relatii externe, Alfabetic, Dosar 6U/r944-t95t,62-63.,8 l(arel l(aplan, The Council for Mutual Economic Aid, ry49-t95t. Excerpts of Documents withcommentary, working studl \o. 4, vienna, Research Repolts, The Experience of the PragueSpring, june r98o, r7-r9, citat in Lee l(endall Metcalf, The Council of Mutual EconomicAssistance.The Failure of Reform, Colunrbia L nir ersiq, Press, New Yorl

' gz' 6b6r I ot rPsoc (arJelaJuP]

'U)d Ip )) ll-\\ ul rs Irqruodslp alsa /nlDJrunuro; :.;-s-; t-6I'uaplal 'sau1uno3 lsrunutuo)aLll u! suotlDztuo)tg lDuotlDuJalul aql to ua1s,i5 a: r .r-,.!\ol\\pzs U uI lPlI) lnlD)runuJo) nt

!9 gcoz a1Sr.ro8.re1 'une15 ap ea1e1a3 'o{nuD ut D)tJattos Da) Dl qiauguto,t auJaJxa ya14od DaratJ.:\' :\tnutlwarx fiolonaq'nrJuPlS JPza) $

'tgf 'Looz ruopuo'I'a8papnog 'a6uor13 puD slsrrJ 'adotng uralsD1 lo ,uotsipl y' satg3af upl rxnalaprfl lraQo{ zr

' 6 L€-SS€'q5roz'rnuo8erq .e' 6 L€- 99f ' q ! ro z' rr uo8e tq $ Lb -b€'ezroz'rrtuo8erq

rzal 'FArqJp ul aluoun)op JolsaJe eaJe)gquapr srurad e a:e: rarSolopolatu p aJaIJJsap o ruluod or'rz iPIr)uPB

',,Ugvl rrrrnJrlsuoJ e areolerfrur erei 16 er prede es lpzryal np lorlarlos" gr rsn1o1 euJs plrJupg 6z

r6aq ',,rar,qsnpur ap rJnrueJ JolasJallp peJpllo^zep uI leJgllsn(au rusrlap.red un"pur^aJd ps 16 ,,IJpi alsaJe ulp IalruouoJa ale IJNrreJ JolaFdIruIJd ea,rellorrzap"ezezttoNeJ ES ealPruJn ]sg aP edo,rng urp JolalPls e ,.aJlrrrouoJa II1PII IIJepaleuopJoo)" ',,lipll^llJp" 16 .,runriDe ap paJpuopJooD" uud 16 ,,eJ[uouoJa Jolr)ruod palpuopJooJ" uud aJqrrrau Jolalpls E pJlrrrouoJa PaJPlloAzaP PJnBISPp ruluad ]pal) tsoJ p ugv) 'e1n1sace lr^rJlod 'nrzrg] rPru lPuoriJury P FIIIsuo)aJpJ u[ rnlnPouI Pala8elaiq nJ]uad aluPuodrr aueoJ a]ueurala 'arincsrpPlsPaJe uI rou eluauela aJnPP u!Iv) E erln]EsuoJ eP In]uaurnJocl

,€'aPrJlsnPur aluauPdrr{Je 16 rursPlu'aluaurrle

'aruud rrJalprx ap ealeuriqo urnDaJd rrueruop uI 'eJqrrrau alalPls a,r1ug co.rdrca"rJoln(p r$ prnuouoJa piuauedxa ap qrurqrs prnEISe e ruluad lPaJ, asesry Ug1;)luaurnrop rnlsaJe ll rJlod 'alqruaru Jolalels e aliJnpoJd uI eeJpzIIEIJads el IaJun rJru uI PsuI PaJaJar as nu uiIVJ ParEiuruuI DPiDJd uI eiunuP '6f6r ar,renuer9z e1 'aler InleJrunuo) €r'pJolsaJp e pJrruouora paJpJ8elur JEIqJ nes z€aliJnporduI rrJPzrTerJeds Pzeq ad a,rquau JolelPls alP aDrurouo)a JollJnueld eaJPuoPJooJpJn8rsp p ap pdoJs nJ lealD lsoJ p UiI1;J 'alelqeroads aP rrJnlPJalIT lr IJlod

d'eJPzrlPrJlsnPu PudoJd PJSEalud Bs nu JPI 'rnlnoo1q Inlsa.IuI eurrd rrJaleru auodxa Es ]rnqal] U rp erJp8lnfl 16 plugruou PJ aJaJFd aP PtmI'a{rnpo,rd uI rrJpzrTerJads pzal psuJ npaudsns aJE) e}p}s pnop 'erce.rroysoqa3rS eruolo4 rurDard Fgt qp aprrlsnpur atuarupdqJa IaJtsp audqo pleod EsnpJads ilupruoJ 'pleluapDao uierd e1 saJJp pug^eaN 'arqruau JolalPls aP ilo&cJ-ilodur ap Jolrmupld eareuoprooJ urJd 'alezrler,rlsnpur er.rdo.rd a,rn6lse 169ps parprurn Eruetuo1'pnsv'{raJlp pour uI UgV) FIor tpur8purl np etuedlDlupdaplpls 6f6r urp EDuI 'f,INy ap alnudaP 'alpradsa,r raiuuaJuoD rolalelralPrutl lrlod 'ilDso[m:xru adeorde - Ize aP Pnrz uI Pugd - PugugruPr'alag mptoqzggepeolrad ug )Ilqnd rrDg ]soJ E nu ugv) P arlnllJsuor aP In]uerunJo(Ios'gt.6rr{ Errguor EE}nDnpuoJ ap sndord mlnlJaloJd ezpq ad'eruo1o6 rd er,re8u11

'erre8pg'soeaolsotp)'o"SSUfI'eruguroS urp Jolliueluazaldal PaJedrJqJdan '6b6t arrEmrer &g qp paoJso6 q ap IaiulreJuor IrupeD u[ leroqela $oJSz '-ro!!etu! uyp olilzodg

'a)uDlstssv ctuJouo%II4an6ol4 aql lo atay*1 ;Lll!ftr sluauncoq lo il,a

{*tg'mlnprued p (33) prclD tsruniJdo) tnlnPqDd p

P PUJn ulp Plsa-1'-

1e prirur Intreror.

eJlurp alerdorde ru-err

'unq leraprsuoJ lsoJ P'le PugruoJ ealred 'uqtle 16 rriglprlpe rrrEuopro

aJlul alerdo.rde rsttrrrualar.rd '['C'E 'u'u '8taJPIPIaJ PaJPOlErrrJn ..!

aP aunrsaJJns E?sPa)P

lela8ns e gi6r agqrrn;rusrueS,ro rnun eareiurri a.repdod rarienotralPs aJPJ aJPJoqPIoJ aP

9?6r rnpue plrirgs a

mun sIqJsaP E1PJE as uap unueld ap PaJEZTIE

PS aJPJ ',,aJPUOpJOOJ :

'rurJJes JolsaJE aptmds

',,eJ1sPou erurdo ,rl" '!a,qu1 alerdo,rde reru aru

Iou" 'arelndod rader:rParEIozI PI aJnp aleod

Joun e ,,aJPIozI rS argrc

-1sarr apiard ad co.rdrrun neJrlJe,rd a,repdoduI 'lP^Iozar aP IIqIso(rrJrnJlsuoJ euralqo,rd';giela.r prEJ" 'pr p+dE tas ps nPmqa.4 a.relndo

26 Elena DragomirPlanul Marshall era mentiona: :. :.. -.. oocun-rentului nu reiese ciorganizafia a fost creati ca raspur--. .. . ..::lrrAsuri fafi de acesta. PlanulMarshall pare si fi fost un argumenr i. ..; ..:.-e rentru infiinlarea CAER, iar nuo cauzi directi. ,,Lipsa unor legatur- r

rPsoc 'EJrr[oucre EaJqalfuos nuntun D gt

uI (DAU) EueurrJ,

resoc 'EJrrrouoJf, PdDa,s 'uld IPa)lfal/os llunlun D DJililouo)a aJrrJ

'Br-Vr'6t6rlgS

-: < alDlndod prjo,tcouap rcytpi o ti_- UlYf P arln]llsuor aP InluaIxnJoCI 6€

'056r auqtua dasqndep ru fl6r arrm:qal uI lerePe e PIueqlV 'uaptql Be

'gr-h'6l6tlgS: --:-rr g 'anpdod otjo,tcotuap rcytpj o ti

,.-::..c :ulvf p arrnlrlsuo) ap InluaurnJocl 1f

JesoC 'PJnuouoff Enllahos nuntun D D

rS ,rolmlrodeJlul aJlrrrou

ele aJrurouo,alsa^ud af,

ezEq ed 'aJrru'aluedreured a

JrrouoJf Jolnlv aP I'u:[\r) EarE'z

apeolJad IISaJluI Tnlns.l

'r,rg,rtn1 IalsaJe InsrrDnnPaiurrs radorng IusEaP uPBJo Inun Paryqt

]soJ e nu Pa JPP 'UrH'uav) IrrBiuIUuI E g-]sa ursIUPSJO Un Btaundo P aP SSUn Eiur

'IaJIP aC 'asrgf,ul rogir

rPur nJ ePJOqP JO,\ O m

rrJFaJJ e 'gpa,rrp 'gte{

9?6r ul pleirngr4 '313ri (9?6r u[ arPoBI uI

rS 'nlduaxa aP 'neeJgur (azazlllln gs aza18u'grelndod arie'rrouaP

allP nJ alPIDJarrroJ Jol

TTJPUoPJOOJ PaJaPaA

nu JeI 'U:IVJ PaJeiurg

InuPId 'elserP eP PrE

PJ asalal nu Inlnlu

aJpJ ldpJ ',,rupzrlprJlsnpur lnrdt:ur:d" ealugsuoJ aJplnuJoJ BlspaJe 'pJn'Iallsp1 nJluad or',,JrlpJ)oluap rg8el rnln8arlul parrrpluJ e1 ri urncald 'arepdodrarfenouap aprgjL u1 rnlntusrlpr)os p saJJns nJ paJrnJlsuor tsr paJpzllplJlsnpul

PI rnqrJluoJ PA PJrruouoJe eJpJoqploJ ap IaJlse o" PJ PJaPISUOJ eS

'aleJalplBlnru IrnpJoJp t6 alsxa ps

'ap.ralepq alrrnpJoJe n) plepo 'ppi a$ace allul E) reJ aJlruouoca r.igtrnrlcerrr-puopJooJ eaJapal q ala arlur aluaueu,rad rlntg8al ap ea,rauriuaru16 purelxa eierd ad elEuopJoo) ro1 apunrice ArsnlDur 'grrlavro5 eaunrun rSa,repdod rarienourap aplpi a,nug asugJls aJr(uouoDa II1BIaJ Joun peJllrqpls

B) ezrJaJd

as rS mlncolq auJaxa alaiard ad ea,reroqeloJ pzruoJa.rd ag ',,Jsaue1aud IpnlntuInJoln(p" r$ aluednrged .ropJgi ap acrruouoJa alesaJalul nellp as alpnlnlu,ropriela,r EZpq p'I 'ppze8 rr.rgi eriurpa$a.rd qns 'a.rqtuatu rollrpi alaplrderu1 'pug.r ad 'auri as e pugurJn rnlnrTrsuo) epiutpa6 '1uazald 1a rB e.ra ra{e1o,rprdnurl4 'nrTrsuoJ ep pleunupxa aunrJsaq) errro uJ plpsaJaluroJ pJelJapes-npuglnd pJei aJeJag ',,a1psala1ur Ilrpi Infugurgirursuoa nJ Ierunu" neldopeas elrrgrploll ',,r.rn1darp u1 gp8a a.reluaza,rdal ap pzeq ad" UgV) ealelrlrppe1 nedrcq.red a.rquaur ap.rpi gc plou es 'a,reuoricury ap aptdnut"rd el a.rurrrd n1

,e'ouadolna rrpi allp r$ 'a.rquraur Jolalpls JolauJeln8 InpJoJe nJ (eJepp puglndea pl '..srqJsap" JalJeJp) un palp eriezrue8,ro pnou pD luaum)op uI elpJe eS

/r'PJrruouoJa aJProqeloJ

ap rolrrnsEu p IS atpser] .roprnueld rlrruqdapul ealaq8arreldng (31('r1a lsor ap piard e1 rolr,trrd)

elrqpro^pJ reru alar alazeq ad alezrlea; rprrurlal giuarradxa ap mlnqtull{JsrS acgriurrls-o)ruqat rrrproqploJ earapal ul rrnspu ap ea;eroqelg (;

1a.re1n1e,r

rolrrnsrnJ aie rS IeJalpluFru rnln8ur.realc .rolaualqo:d ea.rezqeuy (alaluedrcrtred :oprgi alsrlelrdea al.rgi ap glecrlde areuILLIIr)sIp ep zer ul

r$ runcald 'a1e:n1eu eJorlseleJ ap zEJ ug roln(e ap rolunsgru eareroqelg (p

Lz "'JotJaJut utp otlrzod6

28 Elena DragomirAre o importanti colosali, pentru ci s-a fixat totodatl gi linia ci fiecarefari democrati trebuie si fie gi industriali, ci frri proletariat industrial nuse poate construi socialismul, care se poate dezvolta numai pe baziinterni. S-a fixat astfel principiul industrializirii gi al ajutorului reciprocpentru industrializarea socialisti.+"

Degi, in timpul conferinqei de la Moscova, reprezentanfii Cehoslovaciei ;iai Poloniei au propus specializarea in producfie intre statele membre gi, degiacest aspect a fost menlionat in documentul de constituire a CAER, pentrumotive care riman de elucidat in studii viitoare, problema specializirii nu a fostmenfionati in Comunicatul publicat la z5 ianuarie ry49 in Prqvda. Se cuvineprecizat ci, urmirind propria industrializare, RomAnia s-a opus ideiispecializirii in CAER inci de la conferinfa de la Moscova din ianuarie tg4g.4'

AnalizAnd documentul de constituire a Consiliului, se pot recunoaqteintr-un fel sau altul ridicinile celor mai importante argumente gi principii pecare RomAnia le-a invocat in deceniile ulterioare, pentru a se opunespecializirii ;i integririi CAER: principiul reprezentirii egale, al consensului, alpirfii interesate, al industrializirii, al ajutorului reciproc, precum gi definigiaatAt de dragi la Bucuregti conform cireia coordonarea activitilii CAER insemnain primul rAnd coordonarea planurilor nafionale.a' Mai mult decAt atat,opunindu-se, reprezentanlii romAni au subliniat deseori ci specializarea giintegrarea contraveneau obiectivelor pentru care CAER a fost creat43 sau ciRomAnia a fost,,una din inifiatoarele constituirii CAER".44

Este foarte important si subliniem ci, degi adoptate prin unanimitate destatele participante care-si declarau interesul in chestiunea discutatS, hotirArileCAER nu deveneau obligatorii pentru statele membrea5, ele trebuind si fie

+" Stenograma qedinyei Biroului Politic (BP) al CC al Partidului Muncitoresc Romdn (PMR), rcianuarie ry49, ANIC, CC al PCR, Cancelarie, Dosar 2.11949, 6-r5.Yezi gi Dragomir, 2o7za, 44.a, Dragomir zor5b, 355-379+'Yezi, de exemplu, Elena Dragomir, -Romania's participation in the Agricultural Conference inMoscow, z-3 February 196o-. in CoId ll'ar History, volum 13, No. 3, 2ot1,, 33r-35r sau ElenaDragomir', ,,RomAnia si pr--zitia C{-ER tara de CEE. Negocierile pentru adoptarea Programului

ulterior acceptate -constituire a CAERRomAn (pMR) in st94g.46 probabil acranunfati abia peconferinfei de la ldocumentul respec::

r.r.z. Caracter

Istoriografia ifirnctionare a CAERacest context. in ge:insisti asupra rolu,disponibile in numa;dintre membrii C.{Elatinge obiectivele (color erau in principalcreat) gi ci teza porrrordine sovietice nu :c

Dar cum a funrispuns aminuntit cprezinti pe scurt me,obiectivele organizaisupranafional, in prrnrelevante pentru acrir :

Documentul de,,;edintelor regulare a.anii urmitori. Se me;reprezentanfi din fiecnivelul de reprezentaiinsolili de c6gi cons.Permanent al Consiliuifiecare fari membra E

+6 Procesul-Verbal (proto c cANIC, CC al pCR, Cancelar;r,; De exemplu, Costache, rr_+8 Aceasti intengie nu s_a n:aprilie Ia Moscova si in auscoloborore economicd a IJnt-CC al PCR, Secfia Economici

43 De exemplu, Sreno_;in Remulus Ioan Budu

-. -.aror), Ronrrinio, Marile Puteri gi Ordinea

slra :r-..r;i/or dintre delegagiile Romdniei Ei Chinei, Beijing, z-8 iunie ry7t,a r cLrLrrdoDatorl. Relahile romdno-chineze, ry54-1925, Bucuregti, zoo8, 458-,ers-.r--tde romino-sorietice din CAER Ei consecinfele lor asupra politicii

. . :otoliforismului Nr. 3-4lzoo5, 9o-9t.. . -:iabordrii economice tntre ldrile lagdrului socialisf

-- ^ --..e r963, ANIC, CC al PCR, Cancelarie, Dosar 6/1963,

:-rrere in acest sens in timpul Conferinqei de la Moscova: r .:-ra Dragomir, zor5b, 355-379.

8:-r: :;: . i: l?soc 'PJltuuuoJa eliJas 'u)d IP ))';1gy '616r auDnuDt g 'atolndod orjotcowap Joiui: : ! i,- -?r'.oS !!un!un D D)ttuouo)a arDroqDlo)psuDr)s o atdsag:Ulyf e arlnlllsuo) ap Inluaurr.--:: E-i:S PI lsn8nP ut ti errolsol4l eI aqrrdeq'UgV) runrsas Enop rEop alpzrue8ro purg 616r ui ES-: l?zrlpualpru e-s nu atiuelul ElsPaJVst

'6r-Zr'auo,rerqr5 :og-5- Eirrupg 1€z-6r'aqrelso3 'nldruaxa a6 zr'5t-9'b-z 6;5. : ru rPSoC'aIrPIaJuP)'U)d IP ))')lNV

'6126r auonuor or utp dtld lD )) lD 4g ojuryai ouoLbota:5 s I 1u (lnp)olo,t4) pqtaplnso)ord et

',,sueJ1sal Jluqal lpJede" un ep il Jesap ag Es pa p InoJrg 'pJqruaur pJpi aJpJaUulp te8aFp un ater urp tpruroJ '(er\orsolAl pl lnlpas nJ) InlnlTrsuo) IP luauPurradnoJrg rnun paleiuluuu papa^ald as 'aro^au pJa rJarlrsuoD ri9, aP dliosu[U npalnd $ueluaza,rdar rop ral 'tpls arDag ap sDaP areluazardar ap Inla^rupl rS pFEa alpluezardar ap pzpq ad 'e.rqtuatu pJEi arPJaU UIP dueluazardarrop atgr adrorued ps npa^p UIIVJ alaiulPas el pr euoduau aS 'IrolBrurn rruPap alp8el rJpzrJaJd 9JEI 'runl rall uU ral] urp ,(rnlnlllsuo) a1e alP1nEeJ JoleiurPa6"e 616r 1nue uU paleJoluoJ eapalaJd gr6llV) e alrnlr]suo) ap FluaurnJocl

'uaY) uI rarugruou e PrPorJalln ealelr^rlJP nrluad aluP^alalaluauala pa]gle lo] - mlnrTrsuo) e aJpuoriJury aP ruP mrrrJd uI 'lPuodPuPrdnsrS Fuorieu aJlurp pdeleJ 'rarugurog alasaralu 'rariezrue8lo alalllJalqo'UgV) Fla^ru pl alrzrJep alpnl npJe erEJ urJd InuslupJaru unJs ad Blurzaldarpotpurn alrul8pd 'gieJ ap rnlnrpn]s Indors a16a6gdap lfunugure sundsPrun rSaC aaps reiualsrxa rp rue murJd uI UgV) leuoricury e urnJ rPC

'eruJguoJ es nu aJrlar^os aurPJoJoun ale aluelnJaxa aldrurs neJa aJqruau alelels PTaJPJ ll^IJlod eza] PJ r$ (reaJeasesry InrTrsuo) aJeJ nJluad mFdoJS ]l rJlod) alerJJeuroJ pdrlurJd uu nEJa JoIJola^r]rarqo P) r(nJlual PI ap euurJd,rolunr{on4sur ruJoJuoJ) ela^r}Jalqo e8ut]P

r6-e n,nuad lpuodce np pniaDe p) 'pleuurasu[ eun ]soJ e UgVf, IlJqruau ar]urpEaunriJeJalur PJ BSuI PIPJP - ruP mur{n uu alPru IPru tol JPrrrnu q allqluodsIp- aleurrld alasJns zr'a)rlarlos rrunrun Ip lueuruop mFIoJ e.rdnse plsrsulas 16 alpnl JolrrzrJap InlnuduoJ ala)aJ] uI ezpelou as 'lpJaua8 uI 'lxaluoJ ]saJPuU rolrrzrJep e arenl ep mlnsaJo.rd ariuate pudnd pugprore 'UgV) P areuoliJrryap Iue mrrrJd alsad apadal aueoJ aJall rnlnruauoP PUeJEorrolsI

uil.v) [e P]ueuPrrreantrelul InrelJPrP)'z'r'r'ArlJadseJ InluaurDoP

,,lr6nsur" ne-ri a.rqurau alalsls aJ pdnp PJrPe 'elo)solN el ep raiurJaJuoJpararar{Juu q ap Frgrugrdps pnop a$ad pl 'arrPnuer 5z ad erqP P}eiunuP]soJ p UiIvJ ea.reiuqq arsJ ulued eriecrtdxa 16 alsa PlsPeJe lrqPqord e;616rarrpnupr or urp ulrld [P )J P (49) cplo4 rnlnorrg eiurpa$ uI (ul ld) ugurouDsaJotrJunry mFprUpd e[rJi,JnpuoJ ap ,,lr6nsug" lsog e aJPD 'UflV) E eJlnlnsuoJap IntDp m p fqdrugul E-s priE '1app aC 'PuodPu Ia lu e1 aleldacoe rolra{n

6z '-rolotu! u1p olilzodg

P oJSoIAI PI aP Ii)IIILBIB

'€96119 rPsoc 'aIJF>urlsrrDrros n1ruP6o1 aP.q

l6d {crnrgrlod erdnsp - --g5t 'gooz 'tlSa;;; -uJv uuuc r+JoJru.l'116r arunt g-z '6ut(1a

Dautpro ri uay4 airnlnurerEor4 eareldPualg nPS {€-t€€'tur 3JUaJaJUo) Frnl

'tl'eaoz 'mlofurg ror '(dhld) ugtllod ,sarolrxtr

au PS Pumqaq aP 'i8;elrJgJPloq'elelmsrp Eat

ap alelrunuetm u.ud arr

ir

P) nes gtlPaJJ rsoJ E tri earezqerJads gJ IJo'tgte tglaP l1nrlr IPF{Puluesulu:Iv) rqgrlqerirugap rS turuard 'xIe

(mlnsuasuoJ [P 'a[EE

aundo as e nqllJdad rrdraur.rd r3 aluaurn

alseounJal lod as 'ml,t'6l6t aIJEnrrEI u-TP

lepl sndo e-s PruElauIAnJ a5 'nprtnl4' ut I

]soJ e nu IIJPZITPTJadS r

nrluad 'ugvJ e armllr$ap '16 aJqureu alals16 ranerrolsoqa) rriuqr

co,rdrtar rnlruo nl

gzeq ad Ielunu lnu lelJlsnPur lPFtaJeJaU -er erurl 16

30 Elenq Dragomirin frunte cu un secretar,,numit de Crrn>,lr*- .{sadar, la gedinlele BirouluiPermanent al CAER participau reprezenranr la nir el scazut din fiecare fari, ingeneral economigti, iar la gedinlele C-{ER parucrpau reprezentanli la nivel inalt,

de reguli, guvernamental. La conferinta din ianuarie 19+9 s-a stabilit ci fiecare

fari urma si-gi trimiti la Moscova, pana la :; ianuarie 1949, delegaqii PentruBiroul Permanent gi ,,referentii tehnici'. Rontania a trimis la Moscova peGheorghe (Gogu) Ridulescu.5"

Degi in documentul de constituire nu sunt precizate atribufiile BirouluiPermanent, acestea reies din protocoalele sedrntelor tinute in anul ,949. inprimul rAnd, acest organ oferea statelor mernbt e cadrul in care si exprimepireri, si faci propuneri gi si formuleze cereri cu prir-ire la domeniile in careCAER avea atribufii conform actului de constituire (comerq exterior,coordonarea planulilor, coordonarea productiei, propria dezvoltare industriali

etc.). in al doilea rAnd, oferea un mediu de dezbateri ;i negocieri. Iar in altreilea rAnd, elabora materiale, proiecte, planuri, propuneri, informiri,rapoarte, pentru a fi inainta spre dezbatere ;i analizi Consiliului cu ocaziaconvoclrii gedinlelor sale la nivel inalt.

Din studierea unor asemenea documente, se remarcS. faptul cireprezentanqii Uniunii Sovietice nu decideau singuri, iar ceilalli participanfi nuerau simpli executanfi ai directivelor sovietice. inainte de convocarea ;edingelolBiroului Permanent, in diferite grupuri de lucru sau in disculii informale,reprezentanfii permanenfi in Birou sau consilierii acestora purtau disculii pediferite teme, negociau, formulau concluzii, elaborau materiale, care apoi ajungeau

in atenlia membrilor Biroului Permanent cu ocazia gedinlelor formale.

Pentru a ilustla aceasti complexi interacfiune, vom oferi, pentru inceput,

exemplul gedinfei Biroului Permanent din ro februarie ,949.in cadrul acesteias-a discutat proiectul planului de lucru cu privire la problemele care trebuiau

avute in vedere de Birou in anii ry4g $i r95o. Proiectul fusese realizat desecretarul Consiliului:1pe baza materialelor conferintei din ianuarie 19495'9i pe

baza propunerilor fXcute ulterior de reprezentanfii permanenfi in Birou. inurma discufiilor, planul de lucru a fost adoptat, urmAnd ca, in temeiul lui,Biroul sI pregiteasci materiale desple lSrgirea schimbului de mirfuri intrestatele membre; comerful erterior al qirilor membre cu statele capitaliste;preful mlrfurilor; supra\ egherea indeplinirii planurilor gi a misurilor de

+g lbidem.5" Procesul-Verbal (Protocolul) nr. t qi Stenograma ;edinyei BP al CC aI PMR din rc ianuarie ry49,ANIC, CC al PCR, Cancelarie, Dosar z/r9,49, z-4,6-t5.:'La acel moment, funcfia era detinuti de A.N. Lawiqcev (URSS).52 Pentru o trecere in revisti a acstor propuneri, vezi Dragomir zor5b,355-379.

cooperare economitehnice reciproce:echipamente metaautomobile, locomrpentru industria mseminge oleaginoaiConsiliului spre atintrebiri cu prir"iretara sa. Reprezent;privitoare la cresreajutorul pe care tar;unor fabrici gi cenpentru Bulgaria. S-avor fi depus la Biprotocolul ;edinteilumina celor discutaideea cresterii proprexporta in alte state r

in Sedinga dinpentru intrefinerea aproiectul de buget auprima sa sesiune din.,problemelor principstabilite tapte pun(Permanent fiind insa:de mirfuri intre staretirilor participante Imultilateral gi prerstandardizirii;

5 ) cotehnici intre firile maceste firi; 7) informaplanurilor economice

-: Protocolul nr. t al sedinre.Protocoalele Sesiunilor CAE.. Vezi Dragomir zor5b, 3;;-" Protocolul nr. z al ;edinr.Protocoalele Sesiunilor CAE