276

ENDOCRINOLOGIE

PARTICULARITĂŢI ALE TRATAMENTULUI CONSERVATIVLA PACIENŢII CU GUŞĂ TOXICĂ

Gheorghe CaradjaCatedra Endocrinologie USMF ldquoN Testemiţanurdquo

SummaryThyroid antibodies after surgical treatment in patients with diffuse toxic goiter

The study covered 102 patients with diffuse toxic goiter (DTG) and 24 patients withmono- polinodular toxic goiter (NTG) A permanent remission occurred in 49 of the patientswith DTG and in 28 of the patients with NTG receiving thyrostatic therapy

The risc factors of recurrent toxic goiter included young age (under 35 years) a large sizeof goiter (more than 30 ml) and the absence of a decrease or an increase in the volume of thethyroid during therapy Recurrent toxic goiter developed as a rule within a year after thyrostatictreatment - in 50 of the patients with DTG and NTG

Rezumat Studiul cuprinde 102 pacienţi cu guşă difuză toxică (GDT) şi 24 pacienţi cu guşă uni-

polinodulară toxică (GNT) Remisia permanentă s-a dezvoltat la 49 pacienţi cu GDT şi la 28pacienţi cu GNT care au primit tratament tireostatic

Factorii de risc ai recidivării guşii toxice includ vacircrsta tacircnără (sub 35 ani) dimensiunemare a guşii (mai mare de 30 ml) şi lipsa micşorării sau creşterea volumului tiroidei pe fondal detratament Recidivarea guşii toxice mai des are loc pe parcursul primului an de la tratamentultireostatic - la 50 dintre pacienţii cu GDT şi GNT

ActualitateaPrintre cele mai mari probleme de sănătate din categoria pacienţilor cu patologii

tiroidiene sunt determinate de tiireotoxicoză icircntacirclnită icircn peste 90 cazuri la pacienţii cu guşădifuză toxică şi guşi uni- sau polinodulare toxice [3 14] Icircn special mai des suferă populaţiadin zonele cu carenţă iodată icircn sol şi icircn alimente precum este şi Moldova [5 11]

Atacirct pacienţii cu guşă difuză toxică cacirct şi cei cu guşi nodulare toxice pot avea nevoie detratament medicamentos sau chirurgical sau cu radioiod [2 10] Tratamentul medicamentos estenecesar de a fi administrat iniţial obligatoriu pacircnă la stabilizarea eutiroidiei dar este suficient şirecomandat pentru a trata boala nu icircn toate cazurile Selectarea metodei de tratament cutireostatice sau cu radioiod sau chirurgicale este determinată de mulţi factori gravitatea boliivolumul guşii persistenţa tireotoxicozei compleanţa pacienţilor preferinţele pacienţilor şi a ţăriiAstfel icircn SUA icircn majoritatea absolută a cazurilor după o medicaţie antitiroidiană conservativăse administrează tratamentul cu radioiod indiferent de volumul guşii stagiul de boală şi alţifactori [4 7] Medicii europeni şi japonezi preferă icircn mod aproape egal toate 3 metode detratament a guşilor toxice Icircn Rusia circa 80 dintre medici preferă tratament icircndelungat cutireostatice 12 chirurgical 8 cu radioiod [3 6 9]

Indicaţii frecvente pentru administrarea tratamentului medicamentos icircndelungat sacircntguşa toxică de volum nu prea mare primar depistată lipsa nodulilor tiroidieni mari acomplicaţiilor grave de tireotoxicoză compleanţa bună a pacientului posibilitatea monitorizăriiatente a planificării sarcinii evitarea complicaţiilor medicamentoase care vor fi apreciate icircncomplex

Principalele carenţe ale tratamentului conservativ sacircnt riscul crescut de recidivare a guşiitoxice icircnregistrat după tratament conservativ icircn peste 35 cazuri hipotiroiodia icircn circa 10

277

cazuri remisia stabilă fiind marcată icircn 19 ndash 52 cazuri Instalarea acestor remisii nu sunt claredacă sacircnt determinate de efectul imunomodulator specific al tireostaticelor sau remisiaimunologică din aceste cazuri are loc autonom pe cacircnd tireostaticele prezintă doar efectulsimptomatic de deblocare a sintezei hormonilor tiroidieni[5 12]

Cercetările efectuate pacircnă icircn prezent la tema tratamentului conservativ a guşilor toxice aumarcat rezultate contradictorii care cer studierea mai profundă a acestei probleme Acest fapt aimpus efectuarea prezentului studiu

ScopulEvidenţierea particularităţilor şi factorilor care influenţează starea clinică a pacienţilor cu

guşi toxice după administrarea tratamentului conservativ antitiroidian

Material şi metodeLotul de studiu a constituit 126 pacienţi cu guşi toxice dintre care 102 cu GDT şi 24

pacienţi cu guşă uni- sau polinodulară toxică ţinuţi sub observaţie pe parcursul tratamentuluiconservativ antitiroidian şi 5 ani postterapeutici

Volumul tiroidei a fost apreciat cu unul din cele cinci grade de mărire conformclasificării propuse de profesorul O Nicolaev Diagnosticul a fost confirmat cu simptome cliniceprezenţa sau lipsa oftalmopatiei tireotoxice dozări serice a hormonilor T3 T4 TSH AcTPOprin metoda radioimunologică modificări specifice bolii icircnregistrate la ecoscopia tiroidei cusensor liniar cu rezoluţia 75 Megaherţ şi scanarea tiroidei cu Tehneţiu

Mărită a fost considerată tiroida cu volumul peste 18 ml la femei şi 25 ml la bărbaţicalculată după fomula lui J Brunn (1981) Au fost ţinute la eviodenţă nodurile tiroidiene cudiametrul peste un centimetru

Pacienţii au suferit de GDT pacircnă la administrarea tratamentului conservativ timp de 2luni ndash 2 ani şi au primit tratament conservativ antitiroidian timp de 3 luni ndash 4 ani cu administrarede mercazolil anaprilin prednisolon relanium şi alte medicamente

Rezultate şi discuţiiIcircn urma administrării tratamentului conservati tireostatic a fost marcată remisia stabilă a

tireotoxicozei şi a guşii care a permis anularea tratamentului conservativ la 50 pacienţi (49) cuGDT şi la 7 pacienţi (28) cu guşi nodulare toxice restul pacienţilor au avut nevoie de tratamentradical (chirurgical sau cu iod radioactiv)

Odată cu trecerea timpului numărul pacienţilor cu remisie scade treptat (Fig 1) crescacircndcel al recidivelor de guşă cu tireotoxicoză Majoritatea recidivelor de GDT şi de guşi toxice aufost icircnregistrate pe parcursul primului an de la finisarea ttratamentului conservativ

49

28

41 37 34 33

2016 12

1210152025303540455055

initial 1 an 2 ani 3 ani 5 ani

GDTGNT

Figura 1 Dinamica eutiroidiilor () după tratamentul conservativ al pacienţilorcu GDT şi guşi nodulare toxice

278

Recidivarea bolii poate fi provocată de mulţi factori care merită de a fi luaţi icircn consideraţie laselectrea modelului terapeutic

Icircn cazurile cu GDT recidivarea a apărut mai des la tineri Astfel dintre cei 17 pacienţi curecidivarea GDT 9 aveu vacircrsta 18 ndash 34 ani 5 cu vacircrsta 35 ndash 49 ani şi doar 3 pacienţi cu vacircrstapeste 50 de ani (Fig 2)

Dintre cei 24 pacienţi cu guşi nodulare toxice recidivarea bolii a fost icircnregistrată icircn 4cazuri 2 cazuri cu vacircrsta pacircnă la 34 ani un caz cu vacircrsta 35 ndash 49 ani şi un caz la vacircrsta peste 50ani

53 50

30 2517

25

01020304050607080

18 - 34 ani 35 - 49 ani peste 50 ani

GDTGNT

Figura 2 Dinamica recidivării () GDT şi a GNT icircn funcţie de vacircrstă

Legălura dintre vacircrsta pacientului şi probabilitatea recidivării guşilor toxice a foststudiate şi de alţi autori care au icircnregistrat rezultate contradictorii Unele investigaţii atestă riscscăzut de recidivare a guşii toxice la vacircrsta 30 ndash 40 ani [13 Conform altor rezultate la pacienţiicu vacircrsta sub 20 ani recidivarea se dezvoltă icircn 76 cazuri [11] dar la vacircrsta peste 4a ani ndash la47 Cercetările făcute icircn Suedia nu au evidenţiat legătură dintre vacircrsta pacientului şi risculrecidivării guşii toxice [12]

Icircn studiu au fost incluşi 16 bărbaţi dintre cei 102 pacienţi cu GDT şi 5 bărbaţi dintre cei24 pacienţi cu guşi nodulare toxice fapt care semnifică incidenţa relativ scăzută la ei a guşilortoxice La 7 bărbaţi cu GDT [43] după administrarea tratamentului conservativ a survenitremisia pe cacircnd dintre cei 5 bărbaţi cu guşi nodulare toxice remisia s-a instalat icircntr-un singurcaz (25) Icircn cazurile femeilor remisia a fost marcată respectiv icircn 43 cazuri (50) de GDT şi la4 femei ( 21) din cele 19 investigate Astfel rezultatele icircnregistrate icircn urma tratamentuluiconservativ nu prezinţă diferenţe semnificative la pacienţii bărbaţi şi femei Icircn alte studii s-ademonstrat că riscul recidivării GDT după tratamentul tireostatic aplicat este semnificativ maicrescut la bărbaţi conparativ cu cel al femeilor [14]

Icircn prezentul studiu a fost analizată legătura dintre probabilitatea remusiei GDT şidimensiunile guşii S-a observat că volumul iniţial al tiroidei icircnainte de administrareatratamentului a fost evident mai mare la pacienţii cu persistenţa tireotoxicozei şi recidivareaGDT după tratament Eutiroidia stabilă după tratamentul conservativ a fost instalată la 15pacienţi(79) dintre cei 19 cu GDT grad II la 27 pacienţi (58) dintre cei 47 cu GDT grad III la 8pacienţi (25) dintre cei 32 cu GDT grad IV şi nici la unul (0) dintre cei 4 pacienţi cu GDTgrad V Şi alte publicaţii au atestat eficienţa mai slabă a tratamentului conservativ la pacienţii cuguşă mai mare şi tireotoxicoză mai gravă [4 8] Unii autori au constatat eficienţa slabă atratamentului conservativ la niveluri serice foarte crescute de hormoni tiroidieni dar mai puţinsemnificativă la guşile mari [6 8]

Am studiat dinamica volumului tiroidian pe parcursul tratamentului conservativobservacircnd la cei 50 pacienţi cu eutiroidie micşorarea guşii cu I ndash III grade (10 ndash 25 ml) Dintrecei 52 pacienţi cu GDT la care nu s-a reuşit instalarea eutiroidiei icircn urma tratamentuluiconservativ avacircnd nevoie mai tacircrziu şi de tratament radicat doar icircn 9 cazuri (18) s-a micşoratguşa şi doar cu I grad icircn rest rămacircnacircnd la fel de mare ca pacircnă la tratament Astfel lipsa

279

micşorării tiroidei sau creşterea guşii pe parcursul administrării tratamentului conservativpresupune riscul recidivării bolii icircntacirclnită şi icircn alte studii [3 14]

Concluzii1 Remisia guşii difuze toxice şi a guşii nodulare s-a obţinut după administrarea

tratamentului conservativ la respectiv 49 şi 28 dintre pacienţii aflaţi sub observaţie2 Factorii de risc ai recidivării guşilor toxice sacircnt vacircrsta relativ tacircnără a pacienţilor (sub 35

ani) dimensiunile mari ale guşii (peste 30 ml) lipsa diminuării guşii sau greştereavolumului tiroidian pe fondalul administrări tratamentului conservativ

3 Recidivarea guşii toxice mai des are loc pe parcursul primului an de la administrareatratamentul tireostatic - icircn 50 dintre pacienţii cu GDT şi GNT

Bibliografie1 Allahabadia A Daykin J Holder R Et al J Glin Endocrinol Metabol ndash 2000 ndash Vol 85

ndash P 1038 ndash 10422 Barakate M S Agarwal G Reeve T et al Aust N Z J Surj ndash 2002 ndash Vol 72 ndash P 321

ndash 3243 Baskin H J Cobin R H Duick D S et al Endocrin Practic 2002 Vol 8 457 ndash 4674 Cooper D S Endocrinol Metab Clin N Am ndash 1998 ndash Vol 27 ndash P 225 -2275 Diaconescu M R Hipertiroidismul Editura Junimea Iaşi 2003 58 ndash 636 Franklin J A Sheppard M C Maisonred P Thiroid function and mortality in patients

treated for hipertiroidism Jame 2005 Vol 294 71 ndash 807 Jeri R Stephen F Hypertiroidism diagnosis and treatment Jurnal of the American

Academy of Family 2005 4 29 ndash 348 Hollowell J CStachling N W Flanders D Et al Jurnal Clin Endocrinol Metabol 2002

Vol 87 489 ndash 4999 Leclere L Orgiazzi J Rasset B et al La Thyroide 2 ndash eme edition Elsevier Paris 2001

132 ndash 1310 Orgiaazzi J Madec A M Thyroid ndash 2002 ndash Vol 12 ndash P 849 ndash 85311 Weetman A P Graves disease Thyroid international 2003 2 34 ndash 3912 Vitti P Rago T Chiovato L et al Thiroid ndash 1997 ndash Vol 7 ndash P 369 ndash 37513 Volpe R Curric Pharm Design ndash 2001 ndash Vol 7 ndash P 451 ndash 46014 Wartofsky L Thyroid ndash 1997 V 7 ndash P 213 ndash 216

SCREENING-UL DISFUNCŢIILOR TIROIDIENE ndash UN SUBIECT CONTROVERSATAna Vicircrtosu Zinaida Anestiadi Dumitru Harea Zinaida Alexa

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryScreening for thyroid dysfunction - a controversy

High prevalence of thyroid diseases in the general population includingthe Republic of Moldova and the ability to treat them early in subclinical stages preventing bothprogression to manifest forms as well as systemic complications indicates their need forscreening However the recommendations of specialized organizations regarding thyroiddisorders detection in asymptomatic stages remain controversial Most authorssupport the population screening for thyroid disease risk factors

RezumatPrevalenţa icircnaltă a bolilor tiroidiene icircn populaţia generală inclusiv icircn Republica Moldova

şi posibilitatea de a le trata icircncă din stadiile subclinice cu prevenirea aticirct a progresării spre forme

280

manifeste cicirct şi a complicaţiilor sistemice indică necesitatea screening-ului acestora Totuşirecomandările organizaţiilor de profil privind depistarea afecţiunilor tiroidiene din stadiileasimptomatice rămicircn controversate Majoritatea autorilor susţin screening-ul populaţiei cu factoride risc pentru boli tiroidiene

Scopul lucrării constă icircn evaluarea importanţei şi necesităţii screening-ului afecţiunilortiroidiene

ActualitateaEste oare necesar screening-ul disfuncţiilor tiroidiene ndash reprezintă una din numeroasele

icircntrebări relevante clinic legate de diagnosticul şi managementul disfuncţiilor tiroidiene icircnspecial a celor subclinice Argumentul care stă la baza realizării screening-ului populaţiei esteprevalenţa icircnaltă a disfuncţiilor tiroidiene subclinice la populaţia adultă (4 ndash 10 icircn cazulhipotiroidiei subclinice şi 07 ndash 124 icircn cazul hipertiroidiei subclinice) şi pe potenţialelebeneficii prin depistarea precoce şi tratamentul acestora [4]

Deoarece diagnosticul de disfuncţie tiroidiană subclinică este tot mai frecvent stabilit latineri la persoanele de vicircrstă mijlocie dar şi la vicircrstnici necesitatea screening-ului acestorafecţiuni devine o problemă de actualitate Icircn pofida prevalenţei icircnalte a acestor disfuncţii şi ariscului de evoluţie spre boală manifestă din cauza insuficienţei datelor privind riscul şibeneficiul tratamentului disfuncţiilor subclinice screening-ul populaţiei şi tratamentul acestorafecţiuni rămicircne controversat Sunt divergente opiniile referitor la efectele tisulare manifestărileclinice şi riscul cardiovascular ale excesului sau scăderii uşoare de hormoni tiroidieni Totuşi totmai multe studii recente demonstrează riscul major cardiovascular al disfuncţiilor tiroidienesubclinice [4 12 23]

Recomandările clinice reflectate icircn literatura de specialitate privind screening-ul bolilortiroidiene se bazează pe studii clinice care icircnsă nu sunt definitivate fiind necesare studii petrialuri mari pentru a elucida acest subiect discordant [26]

Există controverse privind necesitatea şi beneficiul screening-ului disfuncţiilor tiroidienela persoanele sănătoase din zonele cu aport suficient de iod [26]

Organizaţiile medicale mondiale adoptă poziţii şi elaborează recomandări care diferăpentru a stabili dacă bolile tiroidiene subclinice sunt suficient de importante clinic pentru arealiza screening-ul şi tratamentul lor

DiscuţiiNoţiunea de disfuncţie tiroidiană subclinică a apărut icircn ultimele decenii odată cu

implimentarea icircn practica medicală a metodelor sensibile şi specifice de determinare a celor maiprecoce etape de afectare tiroidiană Deşi este recunoscut faptul că pacienţii cu disfuncţietiroidiană subclinică pot avea simptome subtile definiţia acestora este pur biochimicăDisfuncţiile tiroidiene subclinice sunt definite ca valori bdquoanormalerdquo a hormonului tireotrop(TSH) (valoarea de referinţă 045 ndash 45 mUl) icircn prezenţa nivelului fracţiilor libere ale tiroxinei(fT4) şi triiodtironinei (fT3) icircn limitele intervalelor de referinţă [28] TSH seric este suprimat sauscăzut icircn hipertiroidia subclinică şi crescut icircn hipotiroidia subclinică

Tabelul 1 Clasificarea disfuncţiilor tiroidiene [10]

Tipul disfuncţiei Criteriu biochimicNivelul TSH Nivelul hormonilor tiroidieni

Hipertiroidie manifestă Scăzut sau nedetectabil fT4 sau fT3 majoratHipertiroidie subclinică Scăzut sau nedetectabil fT4 şi fT3 normalHipotiroidie manifestă gt 5 mUl fT4 scăzutHipotiroidie subclinică gt 5 mUl fT4 normal

281

Disfuncţiile tiroidiene fac parte dintre afecţiunile cu o prevalenţă icircnaltă icircn populaţiagenerală Tipul de disfuncţie tiroidiană variază de la regiune la regiune şi sunt determinate icircnspecial de concentraţia iodului icircn alimentaţie Studiile epidemiologice icircn domeniul patologieitiroidiene sunt limitate de anumiţi factori ca definirea noţiunilor de hipotiroidie manifestă şihipotiroidie sublinică criteriile de selecţie a eşantionului influenţa vicircrstei sexului factorilor demediu şi genetici diversele metode de dozare a hormonilor tiroidieni şi de insuficienţa datelordespre incidenţă [26]

Disfuncţiile tiroidiene secundare tiroiditei autoimune sunt printre cele mai răspicircnditeafecţiuni iar manifestările acestora sunt subtile şi nespecifice şi pot fi greşit atribuite unor alteboli icircn special la vicircrstnici Prevalenţa bolilor tiroidiene manifeste nediagnosticate este joasă darproporţia persoanelor testate la care se depistează disfuncţie tiroidiană este substanţială 10fiind cu hipotiroidie sublinică şi 1 cu hipertiroidie subclinică După eliminarea cauzelor careinfluenţează funcţia tiroidiană ca bolile extratiroidiene şi consumul de medicamenteconcentraţia normală a TSH are o valoare predictivă icircnaltă pentru excluderea bolilor tiroidiene lapersoanele sănătoase Există studii care au demonstrat că dozarea TSH la populaţia generală areo sensibilitate de 89 ndash 95 şi o specificitate de 90 ndash 96 pentru depistarea bolilor tiroidienemanifeste comparativ cu cazurile confirmate prin anamneză examen clinic şi investigaţiisuplimentare TSH-ul poate fi normal icircn situaţii rare la unii pacienţi cu hipotiroidie cauzată deboli hipotalamo-hipofizare [26]

Determinarea nivelului TSH este considerată cea mai sensibilă metodă de apreciere afuncţiei tiroidiene care alături de nivelul fT4 permite depistarea formelor latente de disfuncţietiroidiană Astfel valoarea de referinţă a nivelului TSH este importantă pentru stabilireadiagnosticului şi aprecierea prognosticului icircn special icircn disfuncţiile subclinice tiroidiene Icircn plusdeoarece definiţia disfuncţiilor tiroidiene subclinice se bazează pe nivelul bdquoanormalrdquo al TSH estenecesară stabilirea intervalului normal al TSH ceea ce icircncă rămicircne un subiect de discuţieActualmente valoarea minimă de referinţă a TSH este considerată 03 ndash 04 mUl iar maximă 4 ndash5 mUl [6]

Hipotiroidia şi hipertiroidia manifestă se asociază cu risc icircnalt de boli cardio-vasculare[13] Icircn pofida prevalenţei icircnalte a disfuncţiilor tiroidiene subclinice şi evoluţiei potenţiale spreforme clinic manifeste riscul de afectare cardio-vasculară prin aceste disfuncţii este controversat[3] Totuşi reevaluarea studiului Whickham a demonstrat asocierea hipotiroidiei subclinice cucardiopatia ischemică şi mortalitate crescută prin boli cardiovasculare [19] La pacienţii cuhipertiroidie subclinică se constată creşterea frecvenţei extrasistolelor atriale şi ventricularecreşterea masei ventriculului stacircng [5 22] Mai multe studii identifică prezenţa unui risc sporitpentru fibrilaţia atrială la pacienţii cu hipertiroidie subclinică [2 4 7 21] Referitor lamortalitatea cardiovasculară icircn hipertiroidia subclinică rezultatele studiilor epidemiologice suntcontradictorii [4] Riscul cardio-vascular determinat de bolile tiroidiene subclinice este un factorimportant ce influenţează decizia aplicării screening-ului şi tratamentului acestor pacienţi [3]

Prin termenul de screeningrdquo se subicircnţelege aplicarea metodelor de diagnosticpersoanelor asimptomatice icircn momentul examinăriirdquo şi are drept scop diagnosticul formelorlatente (subclinice) de boală [11] Beneficiul unui program screening trebuie să prevaleze asupraprejudiciului fizic şi psihic cauzat de procedurile de testare diagnostic şi tratament Unul dincriteriile de recomandare a unui test screening icircl constituie faptul că screening-ul şi tratamentulpersoanelor asimptomatice ar trebui să conducă la rezultate pozitive măsurabile icircn comparaţie cupersoanele care nu au fost supuse screening-ului şi care prezintă semne sau simptome ale bolii Oalternativă la screening-ul populaţiei este depistarea agresivărdquo a cazului prin dozarea TSH lapersoanele care se adresează la medic pentru alt motiv decicirct patologia tiroidiană avicircnd dreptscop determinarea probabilităţii de a avea o afecţiune subclinică

Este dezirabilă identificarea unei boli icircn stadiu timpuriu mai ales cicircnd persoana afectatăpoate beneficia de tratament şi este posibilă anticiparea sau ameliorarea istoriei naturale a boliiPosibilitatea programelor screening de a depista disfuncţiile tiroidiene icircncă din stadiile subclinicea fost demonstrată de numeroase studii Cu toate acestea nu există un consensus unic privind

282

depistarea patologiilor tiroidiene la persoane asimptomatice majoritatea autorilor opticircnd pentruscreening-ul persoanelor din grupele cu factori de risc [10]

Disfuncţiile tiroidiene sunt mai răspicircndite la anumite grupe de populaţie incluzicircndfemeile peste 60 ani persoanele cu antecedente de radioterapie icircn regiunea tiroidei cuantecedente de intervenţii chirurgicale sau disfuncţii tiroidiene cu diabet zaharat tip 1 cuantecedente personale de boli autoimune cu antecedente heredo-colaterale de boli tiroidiene cufibrilaţie atrială [25] Majoritatea ghidurilor icircn domeniu recomandă depistarea agresivărdquo acazurilor anume icircn cadrul acestor grupe de risc icircnalt pentru afecţiuni tiroidiene [25] Deasemenea se recomandă testarea funcţiei tiroidiene (determinarea TSH) la persoanele caresolicită asistenţă medicală şi care prezintă semne sau simptome sugestive de disfuncţie tiroidianăsau celor care sunt evaluaţi pentru afecţiuni tiroidiene [14]

Tabelul 2 Recomandările organizaţiilor medicale cu privire la screening-ul adulţilorasimptomatici pentru disfuncţii tiroidiene

Organizaţia RecomandăriAmerican ThyroidAssociation [14]

La adulţii peste 35 ani screening-ul se va realiza la fiecare5 ani

American Association ofClinical Endocrinologists [8]

Screening-ul se va realiza la vicircrstnici icircn special la femei

College of AmericanPathologists [9]

Screening-ul se va realiza la femei ge 50 ani dacă solicităasistenţă medicalărdquo la toţi pacienţii geriatrici la internare şiulterior la fiecare 5 ani

American Academy ofFamily Physicians [15]

Screening-ul se va realiza la persoanele ge 60 ani

American College ofObstetrics andGynecology [16]

Screening-ul se va realiza la femeile din grupa de risc (cuboli autoimune sau cu antecedente heredo-colaterale de bolitiroidiene) icircncepicircnd cu vicircrsta de 19 ani

American College ofPhysicians [1]

Screening-ul se va realiza la femeile cu vicircrsta peste 50 anicu manifestări sugestive de boli tirodiene simptomatice

US Preventive ServicesTask Force [17]

Nu există date suficiente pentru sau contra screening-uluibolilor tiroidiene la adulţi

Royal College of Physicians[27]

Screening-ul populaţiei adulte sănătoase nu este justificat

Icircn 2002 şi ulterior icircn 2008 consensusul grupului de experţi recomandă screening-ul cicircndsunt prezente semne şi simptome nespecifice şi la persoanele din grupul de risc pentru bolitiroidiene [23 24]

Factorii de risc pentru boli tiroidiene [24]middot antecedente personale de boli tiroidienemiddot antecedente heredo-colaterale de boli tiroidienemiddot boli autoimune icircn anamnezămiddot antecedente de iradiere icircn regiunea cervicalămiddot administrare de preparate medicamentoase ca litiu amiodaronamiddot femei cu vicircrsta peste 50 animiddot vicircrstnicimiddot la femei icircn perioada post-partum (de la 6 săptămicircni picircnă la 6 luni)middot fibrilaţia atrialămiddot dislipidemiamiddot infertilitatea la femeimiddot sarcina

283

Impactul clinic al tireotoxicozei subclinice [4]middot efecte cardio-vasculare creşterea frecvenţei cardiace cu risc de tulburări de ritm creşterea

masei ventricolului sticircng scăderea toleranţei la efortmiddot este posibilă afectarea funcţiei cognitivemiddot este posibilă scăderea densităţii minerale osoase tireotoxicoza exogenă poate accelera

resorbţia osoasă la femei icircn perioada de post-menopauzămiddot lipsesc studii randomizate prospective

Impactul clinic al hipotiroidiei subclinice [4]middot afectarea funcţiei diastolice a ventricolului sticircngmiddot influenţa asupra funcţiei sistolice nu este complet elucidatămiddot alterările funcţiei cardiace menţionate sunt reversibile cu tratament de substituţiemiddot creşterea rezistenţei vasculare periferice şi rigidităţii peretelui vascular disfuncţie endotelialămiddot rezultate contradictorii privind modificările spectrului lipidic şi factorii de risc cardio-

vascularimiddot afectarea metabolismului muscular şi scăderea toleranţei la efort

Deşi la unii subiecţi hipotiroidia subclinică progresează către hipotiroidie manifestă daterecente demonstrează revenirea spontană fără tratament la valoarea normală la un numărimpunător de pacienţi Astfel unii autori recomandă de a aştepta şi a vedeardquo (wait and seerdquo)cu evitarea tratamentului inutil şi a potenţialelor prejudicii Riscul cardio-vascular estesemnificativ mai mare la adulţii tineri cu hipotiroidie subclinică de 15 versus 10 pentrupopulaţia mai ticircnără şi vicircrstnicii peste 65 ani [18] Astfel este justificat tratamentul persoanelorcu vicircrsta sub 65 ani şi a celor peste 65 ani cu semne de insuficienţă cardiacă [20] Icircnsă studiileexistente privind terapia cu Levotiroxină a pacienţilor cu hipotiroidie sublcinică nu suntprospective randomizate controlate dublu-orb [26]

De asemeni icircn prezent nu există un consensus privind tratamentul hipertiroidieisubclinice fiind necesară aprecierea raportului beneficiul tratamentului versus morbiditateaicircnaltă asociată tratamentului hipertiroidiei Nu există o părere unanim acceptată cu privire laconcentraţia TSH-lui la care se va iniţia tratamentul hipertiroidiei subclinice cu excepţiapersoanelor vicircrstnice cu TSH seric sub 01 mUl [4]

Icircn acest context mulţi autori susţin necesitatea urgentă a unor studii pe termen lung abeneficiului identificării timpurii şi a tratamentului hipotiroidiei şi hipertiroidiei subclinicepentru aprecierea avantajului şi necesităţii screening-ului disfuncţiilor tiroidiene la adulţi

Observaţii propriiAvicircnd drept scop aprecierea frecvenţei disfuncţiei tiroidiene şi tipul acesteia la persoanele

fără patologie tiroidiană s-a efectuat analiza retrospectivă a rezultatelor obţinute prin dozareaTSH la pacienţii internaţi icircn Clinica de Endocrinologie a IMSP Spitalul Clinic Republican icircnperioada 2008 - 2010 Persoanele studiate nu prezentau semne şi simptome de patologietiroidiană şi nu aveau istoric personal sau factori de risc pentru patologie tiroidiană

Icircn total au fost supuse analizei 254 cazuri Vicircrsta medie a acestora a constituit4655plusmn1218 ani (minim 21 şi maxim 66 ani) S-a constatat la 3 pacienţi (12) ndash hipotiroidiemanifestă (cu TSH 414plusmn83 mUl şi AntiTPO pozitiv 2254plusmn11763 mUIl) la 33 (13) ndashhipotiroidie subclinică (cu TSH 561plusmn14 mUl) la 15 (6) ndash hipertiroidie subclinică (cu TSH024plusmn002 mUl) De asemenea s-a remarcat numărul mare de pacienţi (24 sau 94) cu titrulpozitiv icircnalt al antiTPO (5445plusmn3641 mUIl) şi nivelul seric al TSH normal dintre care opacientă era icircnsărcinată

Numărul impunător de pacienţi la care s-a depistat disfuncţie tiroidiană prin dozarea TSHicircncă o dată demonstrează necesitatea aplicării screening-ului pentru disfuncţii tiroidiene Eimportantă studierea la aceşti pacienţi a asocierii factorilor de risc pentru boli tiroidiene prezenţaantiTPO a manifestărilor clinice asocierea bolilor autoimune (diabet zaharat tip 1 vitiligo şa)

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

277

cazuri remisia stabilă fiind marcată icircn 19 ndash 52 cazuri Instalarea acestor remisii nu sunt claredacă sacircnt determinate de efectul imunomodulator specific al tireostaticelor sau remisiaimunologică din aceste cazuri are loc autonom pe cacircnd tireostaticele prezintă doar efectulsimptomatic de deblocare a sintezei hormonilor tiroidieni[5 12]

Cercetările efectuate pacircnă icircn prezent la tema tratamentului conservativ a guşilor toxice aumarcat rezultate contradictorii care cer studierea mai profundă a acestei probleme Acest fapt aimpus efectuarea prezentului studiu

ScopulEvidenţierea particularităţilor şi factorilor care influenţează starea clinică a pacienţilor cu

guşi toxice după administrarea tratamentului conservativ antitiroidian

Material şi metodeLotul de studiu a constituit 126 pacienţi cu guşi toxice dintre care 102 cu GDT şi 24

pacienţi cu guşă uni- sau polinodulară toxică ţinuţi sub observaţie pe parcursul tratamentuluiconservativ antitiroidian şi 5 ani postterapeutici

Volumul tiroidei a fost apreciat cu unul din cele cinci grade de mărire conformclasificării propuse de profesorul O Nicolaev Diagnosticul a fost confirmat cu simptome cliniceprezenţa sau lipsa oftalmopatiei tireotoxice dozări serice a hormonilor T3 T4 TSH AcTPOprin metoda radioimunologică modificări specifice bolii icircnregistrate la ecoscopia tiroidei cusensor liniar cu rezoluţia 75 Megaherţ şi scanarea tiroidei cu Tehneţiu

Mărită a fost considerată tiroida cu volumul peste 18 ml la femei şi 25 ml la bărbaţicalculată după fomula lui J Brunn (1981) Au fost ţinute la eviodenţă nodurile tiroidiene cudiametrul peste un centimetru

Pacienţii au suferit de GDT pacircnă la administrarea tratamentului conservativ timp de 2luni ndash 2 ani şi au primit tratament conservativ antitiroidian timp de 3 luni ndash 4 ani cu administrarede mercazolil anaprilin prednisolon relanium şi alte medicamente

Rezultate şi discuţiiIcircn urma administrării tratamentului conservati tireostatic a fost marcată remisia stabilă a

tireotoxicozei şi a guşii care a permis anularea tratamentului conservativ la 50 pacienţi (49) cuGDT şi la 7 pacienţi (28) cu guşi nodulare toxice restul pacienţilor au avut nevoie de tratamentradical (chirurgical sau cu iod radioactiv)

Odată cu trecerea timpului numărul pacienţilor cu remisie scade treptat (Fig 1) crescacircndcel al recidivelor de guşă cu tireotoxicoză Majoritatea recidivelor de GDT şi de guşi toxice aufost icircnregistrate pe parcursul primului an de la finisarea ttratamentului conservativ

49

28

41 37 34 33

2016 12

1210152025303540455055

initial 1 an 2 ani 3 ani 5 ani

GDTGNT

Figura 1 Dinamica eutiroidiilor () după tratamentul conservativ al pacienţilorcu GDT şi guşi nodulare toxice

278

Recidivarea bolii poate fi provocată de mulţi factori care merită de a fi luaţi icircn consideraţie laselectrea modelului terapeutic

Icircn cazurile cu GDT recidivarea a apărut mai des la tineri Astfel dintre cei 17 pacienţi curecidivarea GDT 9 aveu vacircrsta 18 ndash 34 ani 5 cu vacircrsta 35 ndash 49 ani şi doar 3 pacienţi cu vacircrstapeste 50 de ani (Fig 2)

Dintre cei 24 pacienţi cu guşi nodulare toxice recidivarea bolii a fost icircnregistrată icircn 4cazuri 2 cazuri cu vacircrsta pacircnă la 34 ani un caz cu vacircrsta 35 ndash 49 ani şi un caz la vacircrsta peste 50ani

53 50

30 2517

25

01020304050607080

18 - 34 ani 35 - 49 ani peste 50 ani

GDTGNT

Figura 2 Dinamica recidivării () GDT şi a GNT icircn funcţie de vacircrstă

Legălura dintre vacircrsta pacientului şi probabilitatea recidivării guşilor toxice a foststudiate şi de alţi autori care au icircnregistrat rezultate contradictorii Unele investigaţii atestă riscscăzut de recidivare a guşii toxice la vacircrsta 30 ndash 40 ani [13 Conform altor rezultate la pacienţiicu vacircrsta sub 20 ani recidivarea se dezvoltă icircn 76 cazuri [11] dar la vacircrsta peste 4a ani ndash la47 Cercetările făcute icircn Suedia nu au evidenţiat legătură dintre vacircrsta pacientului şi risculrecidivării guşii toxice [12]

Icircn studiu au fost incluşi 16 bărbaţi dintre cei 102 pacienţi cu GDT şi 5 bărbaţi dintre cei24 pacienţi cu guşi nodulare toxice fapt care semnifică incidenţa relativ scăzută la ei a guşilortoxice La 7 bărbaţi cu GDT [43] după administrarea tratamentului conservativ a survenitremisia pe cacircnd dintre cei 5 bărbaţi cu guşi nodulare toxice remisia s-a instalat icircntr-un singurcaz (25) Icircn cazurile femeilor remisia a fost marcată respectiv icircn 43 cazuri (50) de GDT şi la4 femei ( 21) din cele 19 investigate Astfel rezultatele icircnregistrate icircn urma tratamentuluiconservativ nu prezinţă diferenţe semnificative la pacienţii bărbaţi şi femei Icircn alte studii s-ademonstrat că riscul recidivării GDT după tratamentul tireostatic aplicat este semnificativ maicrescut la bărbaţi conparativ cu cel al femeilor [14]

Icircn prezentul studiu a fost analizată legătura dintre probabilitatea remusiei GDT şidimensiunile guşii S-a observat că volumul iniţial al tiroidei icircnainte de administrareatratamentului a fost evident mai mare la pacienţii cu persistenţa tireotoxicozei şi recidivareaGDT după tratament Eutiroidia stabilă după tratamentul conservativ a fost instalată la 15pacienţi(79) dintre cei 19 cu GDT grad II la 27 pacienţi (58) dintre cei 47 cu GDT grad III la 8pacienţi (25) dintre cei 32 cu GDT grad IV şi nici la unul (0) dintre cei 4 pacienţi cu GDTgrad V Şi alte publicaţii au atestat eficienţa mai slabă a tratamentului conservativ la pacienţii cuguşă mai mare şi tireotoxicoză mai gravă [4 8] Unii autori au constatat eficienţa slabă atratamentului conservativ la niveluri serice foarte crescute de hormoni tiroidieni dar mai puţinsemnificativă la guşile mari [6 8]

Am studiat dinamica volumului tiroidian pe parcursul tratamentului conservativobservacircnd la cei 50 pacienţi cu eutiroidie micşorarea guşii cu I ndash III grade (10 ndash 25 ml) Dintrecei 52 pacienţi cu GDT la care nu s-a reuşit instalarea eutiroidiei icircn urma tratamentuluiconservativ avacircnd nevoie mai tacircrziu şi de tratament radicat doar icircn 9 cazuri (18) s-a micşoratguşa şi doar cu I grad icircn rest rămacircnacircnd la fel de mare ca pacircnă la tratament Astfel lipsa

279

micşorării tiroidei sau creşterea guşii pe parcursul administrării tratamentului conservativpresupune riscul recidivării bolii icircntacirclnită şi icircn alte studii [3 14]

Concluzii1 Remisia guşii difuze toxice şi a guşii nodulare s-a obţinut după administrarea

tratamentului conservativ la respectiv 49 şi 28 dintre pacienţii aflaţi sub observaţie2 Factorii de risc ai recidivării guşilor toxice sacircnt vacircrsta relativ tacircnără a pacienţilor (sub 35

ani) dimensiunile mari ale guşii (peste 30 ml) lipsa diminuării guşii sau greştereavolumului tiroidian pe fondalul administrări tratamentului conservativ

3 Recidivarea guşii toxice mai des are loc pe parcursul primului an de la administrareatratamentul tireostatic - icircn 50 dintre pacienţii cu GDT şi GNT

Bibliografie1 Allahabadia A Daykin J Holder R Et al J Glin Endocrinol Metabol ndash 2000 ndash Vol 85

ndash P 1038 ndash 10422 Barakate M S Agarwal G Reeve T et al Aust N Z J Surj ndash 2002 ndash Vol 72 ndash P 321

ndash 3243 Baskin H J Cobin R H Duick D S et al Endocrin Practic 2002 Vol 8 457 ndash 4674 Cooper D S Endocrinol Metab Clin N Am ndash 1998 ndash Vol 27 ndash P 225 -2275 Diaconescu M R Hipertiroidismul Editura Junimea Iaşi 2003 58 ndash 636 Franklin J A Sheppard M C Maisonred P Thiroid function and mortality in patients

treated for hipertiroidism Jame 2005 Vol 294 71 ndash 807 Jeri R Stephen F Hypertiroidism diagnosis and treatment Jurnal of the American

Academy of Family 2005 4 29 ndash 348 Hollowell J CStachling N W Flanders D Et al Jurnal Clin Endocrinol Metabol 2002

Vol 87 489 ndash 4999 Leclere L Orgiazzi J Rasset B et al La Thyroide 2 ndash eme edition Elsevier Paris 2001

132 ndash 1310 Orgiaazzi J Madec A M Thyroid ndash 2002 ndash Vol 12 ndash P 849 ndash 85311 Weetman A P Graves disease Thyroid international 2003 2 34 ndash 3912 Vitti P Rago T Chiovato L et al Thiroid ndash 1997 ndash Vol 7 ndash P 369 ndash 37513 Volpe R Curric Pharm Design ndash 2001 ndash Vol 7 ndash P 451 ndash 46014 Wartofsky L Thyroid ndash 1997 V 7 ndash P 213 ndash 216

SCREENING-UL DISFUNCŢIILOR TIROIDIENE ndash UN SUBIECT CONTROVERSATAna Vicircrtosu Zinaida Anestiadi Dumitru Harea Zinaida Alexa

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryScreening for thyroid dysfunction - a controversy

High prevalence of thyroid diseases in the general population includingthe Republic of Moldova and the ability to treat them early in subclinical stages preventing bothprogression to manifest forms as well as systemic complications indicates their need forscreening However the recommendations of specialized organizations regarding thyroiddisorders detection in asymptomatic stages remain controversial Most authorssupport the population screening for thyroid disease risk factors

RezumatPrevalenţa icircnaltă a bolilor tiroidiene icircn populaţia generală inclusiv icircn Republica Moldova

şi posibilitatea de a le trata icircncă din stadiile subclinice cu prevenirea aticirct a progresării spre forme

280

manifeste cicirct şi a complicaţiilor sistemice indică necesitatea screening-ului acestora Totuşirecomandările organizaţiilor de profil privind depistarea afecţiunilor tiroidiene din stadiileasimptomatice rămicircn controversate Majoritatea autorilor susţin screening-ul populaţiei cu factoride risc pentru boli tiroidiene

Scopul lucrării constă icircn evaluarea importanţei şi necesităţii screening-ului afecţiunilortiroidiene

ActualitateaEste oare necesar screening-ul disfuncţiilor tiroidiene ndash reprezintă una din numeroasele

icircntrebări relevante clinic legate de diagnosticul şi managementul disfuncţiilor tiroidiene icircnspecial a celor subclinice Argumentul care stă la baza realizării screening-ului populaţiei esteprevalenţa icircnaltă a disfuncţiilor tiroidiene subclinice la populaţia adultă (4 ndash 10 icircn cazulhipotiroidiei subclinice şi 07 ndash 124 icircn cazul hipertiroidiei subclinice) şi pe potenţialelebeneficii prin depistarea precoce şi tratamentul acestora [4]

Deoarece diagnosticul de disfuncţie tiroidiană subclinică este tot mai frecvent stabilit latineri la persoanele de vicircrstă mijlocie dar şi la vicircrstnici necesitatea screening-ului acestorafecţiuni devine o problemă de actualitate Icircn pofida prevalenţei icircnalte a acestor disfuncţii şi ariscului de evoluţie spre boală manifestă din cauza insuficienţei datelor privind riscul şibeneficiul tratamentului disfuncţiilor subclinice screening-ul populaţiei şi tratamentul acestorafecţiuni rămicircne controversat Sunt divergente opiniile referitor la efectele tisulare manifestărileclinice şi riscul cardiovascular ale excesului sau scăderii uşoare de hormoni tiroidieni Totuşi totmai multe studii recente demonstrează riscul major cardiovascular al disfuncţiilor tiroidienesubclinice [4 12 23]

Recomandările clinice reflectate icircn literatura de specialitate privind screening-ul bolilortiroidiene se bazează pe studii clinice care icircnsă nu sunt definitivate fiind necesare studii petrialuri mari pentru a elucida acest subiect discordant [26]

Există controverse privind necesitatea şi beneficiul screening-ului disfuncţiilor tiroidienela persoanele sănătoase din zonele cu aport suficient de iod [26]

Organizaţiile medicale mondiale adoptă poziţii şi elaborează recomandări care diferăpentru a stabili dacă bolile tiroidiene subclinice sunt suficient de importante clinic pentru arealiza screening-ul şi tratamentul lor

DiscuţiiNoţiunea de disfuncţie tiroidiană subclinică a apărut icircn ultimele decenii odată cu

implimentarea icircn practica medicală a metodelor sensibile şi specifice de determinare a celor maiprecoce etape de afectare tiroidiană Deşi este recunoscut faptul că pacienţii cu disfuncţietiroidiană subclinică pot avea simptome subtile definiţia acestora este pur biochimicăDisfuncţiile tiroidiene subclinice sunt definite ca valori bdquoanormalerdquo a hormonului tireotrop(TSH) (valoarea de referinţă 045 ndash 45 mUl) icircn prezenţa nivelului fracţiilor libere ale tiroxinei(fT4) şi triiodtironinei (fT3) icircn limitele intervalelor de referinţă [28] TSH seric este suprimat sauscăzut icircn hipertiroidia subclinică şi crescut icircn hipotiroidia subclinică

Tabelul 1 Clasificarea disfuncţiilor tiroidiene [10]

Tipul disfuncţiei Criteriu biochimicNivelul TSH Nivelul hormonilor tiroidieni

Hipertiroidie manifestă Scăzut sau nedetectabil fT4 sau fT3 majoratHipertiroidie subclinică Scăzut sau nedetectabil fT4 şi fT3 normalHipotiroidie manifestă gt 5 mUl fT4 scăzutHipotiroidie subclinică gt 5 mUl fT4 normal

281

Disfuncţiile tiroidiene fac parte dintre afecţiunile cu o prevalenţă icircnaltă icircn populaţiagenerală Tipul de disfuncţie tiroidiană variază de la regiune la regiune şi sunt determinate icircnspecial de concentraţia iodului icircn alimentaţie Studiile epidemiologice icircn domeniul patologieitiroidiene sunt limitate de anumiţi factori ca definirea noţiunilor de hipotiroidie manifestă şihipotiroidie sublinică criteriile de selecţie a eşantionului influenţa vicircrstei sexului factorilor demediu şi genetici diversele metode de dozare a hormonilor tiroidieni şi de insuficienţa datelordespre incidenţă [26]

Disfuncţiile tiroidiene secundare tiroiditei autoimune sunt printre cele mai răspicircnditeafecţiuni iar manifestările acestora sunt subtile şi nespecifice şi pot fi greşit atribuite unor alteboli icircn special la vicircrstnici Prevalenţa bolilor tiroidiene manifeste nediagnosticate este joasă darproporţia persoanelor testate la care se depistează disfuncţie tiroidiană este substanţială 10fiind cu hipotiroidie sublinică şi 1 cu hipertiroidie subclinică După eliminarea cauzelor careinfluenţează funcţia tiroidiană ca bolile extratiroidiene şi consumul de medicamenteconcentraţia normală a TSH are o valoare predictivă icircnaltă pentru excluderea bolilor tiroidiene lapersoanele sănătoase Există studii care au demonstrat că dozarea TSH la populaţia generală areo sensibilitate de 89 ndash 95 şi o specificitate de 90 ndash 96 pentru depistarea bolilor tiroidienemanifeste comparativ cu cazurile confirmate prin anamneză examen clinic şi investigaţiisuplimentare TSH-ul poate fi normal icircn situaţii rare la unii pacienţi cu hipotiroidie cauzată deboli hipotalamo-hipofizare [26]

Determinarea nivelului TSH este considerată cea mai sensibilă metodă de apreciere afuncţiei tiroidiene care alături de nivelul fT4 permite depistarea formelor latente de disfuncţietiroidiană Astfel valoarea de referinţă a nivelului TSH este importantă pentru stabilireadiagnosticului şi aprecierea prognosticului icircn special icircn disfuncţiile subclinice tiroidiene Icircn plusdeoarece definiţia disfuncţiilor tiroidiene subclinice se bazează pe nivelul bdquoanormalrdquo al TSH estenecesară stabilirea intervalului normal al TSH ceea ce icircncă rămicircne un subiect de discuţieActualmente valoarea minimă de referinţă a TSH este considerată 03 ndash 04 mUl iar maximă 4 ndash5 mUl [6]

Hipotiroidia şi hipertiroidia manifestă se asociază cu risc icircnalt de boli cardio-vasculare[13] Icircn pofida prevalenţei icircnalte a disfuncţiilor tiroidiene subclinice şi evoluţiei potenţiale spreforme clinic manifeste riscul de afectare cardio-vasculară prin aceste disfuncţii este controversat[3] Totuşi reevaluarea studiului Whickham a demonstrat asocierea hipotiroidiei subclinice cucardiopatia ischemică şi mortalitate crescută prin boli cardiovasculare [19] La pacienţii cuhipertiroidie subclinică se constată creşterea frecvenţei extrasistolelor atriale şi ventricularecreşterea masei ventriculului stacircng [5 22] Mai multe studii identifică prezenţa unui risc sporitpentru fibrilaţia atrială la pacienţii cu hipertiroidie subclinică [2 4 7 21] Referitor lamortalitatea cardiovasculară icircn hipertiroidia subclinică rezultatele studiilor epidemiologice suntcontradictorii [4] Riscul cardio-vascular determinat de bolile tiroidiene subclinice este un factorimportant ce influenţează decizia aplicării screening-ului şi tratamentului acestor pacienţi [3]

Prin termenul de screeningrdquo se subicircnţelege aplicarea metodelor de diagnosticpersoanelor asimptomatice icircn momentul examinăriirdquo şi are drept scop diagnosticul formelorlatente (subclinice) de boală [11] Beneficiul unui program screening trebuie să prevaleze asupraprejudiciului fizic şi psihic cauzat de procedurile de testare diagnostic şi tratament Unul dincriteriile de recomandare a unui test screening icircl constituie faptul că screening-ul şi tratamentulpersoanelor asimptomatice ar trebui să conducă la rezultate pozitive măsurabile icircn comparaţie cupersoanele care nu au fost supuse screening-ului şi care prezintă semne sau simptome ale bolii Oalternativă la screening-ul populaţiei este depistarea agresivărdquo a cazului prin dozarea TSH lapersoanele care se adresează la medic pentru alt motiv decicirct patologia tiroidiană avicircnd dreptscop determinarea probabilităţii de a avea o afecţiune subclinică

Este dezirabilă identificarea unei boli icircn stadiu timpuriu mai ales cicircnd persoana afectatăpoate beneficia de tratament şi este posibilă anticiparea sau ameliorarea istoriei naturale a boliiPosibilitatea programelor screening de a depista disfuncţiile tiroidiene icircncă din stadiile subclinicea fost demonstrată de numeroase studii Cu toate acestea nu există un consensus unic privind

282

depistarea patologiilor tiroidiene la persoane asimptomatice majoritatea autorilor opticircnd pentruscreening-ul persoanelor din grupele cu factori de risc [10]

Disfuncţiile tiroidiene sunt mai răspicircndite la anumite grupe de populaţie incluzicircndfemeile peste 60 ani persoanele cu antecedente de radioterapie icircn regiunea tiroidei cuantecedente de intervenţii chirurgicale sau disfuncţii tiroidiene cu diabet zaharat tip 1 cuantecedente personale de boli autoimune cu antecedente heredo-colaterale de boli tiroidiene cufibrilaţie atrială [25] Majoritatea ghidurilor icircn domeniu recomandă depistarea agresivărdquo acazurilor anume icircn cadrul acestor grupe de risc icircnalt pentru afecţiuni tiroidiene [25] Deasemenea se recomandă testarea funcţiei tiroidiene (determinarea TSH) la persoanele caresolicită asistenţă medicală şi care prezintă semne sau simptome sugestive de disfuncţie tiroidianăsau celor care sunt evaluaţi pentru afecţiuni tiroidiene [14]

Tabelul 2 Recomandările organizaţiilor medicale cu privire la screening-ul adulţilorasimptomatici pentru disfuncţii tiroidiene

Organizaţia RecomandăriAmerican ThyroidAssociation [14]

La adulţii peste 35 ani screening-ul se va realiza la fiecare5 ani

American Association ofClinical Endocrinologists [8]

Screening-ul se va realiza la vicircrstnici icircn special la femei

College of AmericanPathologists [9]

Screening-ul se va realiza la femei ge 50 ani dacă solicităasistenţă medicalărdquo la toţi pacienţii geriatrici la internare şiulterior la fiecare 5 ani

American Academy ofFamily Physicians [15]

Screening-ul se va realiza la persoanele ge 60 ani

American College ofObstetrics andGynecology [16]

Screening-ul se va realiza la femeile din grupa de risc (cuboli autoimune sau cu antecedente heredo-colaterale de bolitiroidiene) icircncepicircnd cu vicircrsta de 19 ani

American College ofPhysicians [1]

Screening-ul se va realiza la femeile cu vicircrsta peste 50 anicu manifestări sugestive de boli tirodiene simptomatice

US Preventive ServicesTask Force [17]

Nu există date suficiente pentru sau contra screening-uluibolilor tiroidiene la adulţi

Royal College of Physicians[27]

Screening-ul populaţiei adulte sănătoase nu este justificat

Icircn 2002 şi ulterior icircn 2008 consensusul grupului de experţi recomandă screening-ul cicircndsunt prezente semne şi simptome nespecifice şi la persoanele din grupul de risc pentru bolitiroidiene [23 24]

Factorii de risc pentru boli tiroidiene [24]middot antecedente personale de boli tiroidienemiddot antecedente heredo-colaterale de boli tiroidienemiddot boli autoimune icircn anamnezămiddot antecedente de iradiere icircn regiunea cervicalămiddot administrare de preparate medicamentoase ca litiu amiodaronamiddot femei cu vicircrsta peste 50 animiddot vicircrstnicimiddot la femei icircn perioada post-partum (de la 6 săptămicircni picircnă la 6 luni)middot fibrilaţia atrialămiddot dislipidemiamiddot infertilitatea la femeimiddot sarcina

283

Impactul clinic al tireotoxicozei subclinice [4]middot efecte cardio-vasculare creşterea frecvenţei cardiace cu risc de tulburări de ritm creşterea

masei ventricolului sticircng scăderea toleranţei la efortmiddot este posibilă afectarea funcţiei cognitivemiddot este posibilă scăderea densităţii minerale osoase tireotoxicoza exogenă poate accelera

resorbţia osoasă la femei icircn perioada de post-menopauzămiddot lipsesc studii randomizate prospective

Impactul clinic al hipotiroidiei subclinice [4]middot afectarea funcţiei diastolice a ventricolului sticircngmiddot influenţa asupra funcţiei sistolice nu este complet elucidatămiddot alterările funcţiei cardiace menţionate sunt reversibile cu tratament de substituţiemiddot creşterea rezistenţei vasculare periferice şi rigidităţii peretelui vascular disfuncţie endotelialămiddot rezultate contradictorii privind modificările spectrului lipidic şi factorii de risc cardio-

vascularimiddot afectarea metabolismului muscular şi scăderea toleranţei la efort

Deşi la unii subiecţi hipotiroidia subclinică progresează către hipotiroidie manifestă daterecente demonstrează revenirea spontană fără tratament la valoarea normală la un numărimpunător de pacienţi Astfel unii autori recomandă de a aştepta şi a vedeardquo (wait and seerdquo)cu evitarea tratamentului inutil şi a potenţialelor prejudicii Riscul cardio-vascular estesemnificativ mai mare la adulţii tineri cu hipotiroidie subclinică de 15 versus 10 pentrupopulaţia mai ticircnără şi vicircrstnicii peste 65 ani [18] Astfel este justificat tratamentul persoanelorcu vicircrsta sub 65 ani şi a celor peste 65 ani cu semne de insuficienţă cardiacă [20] Icircnsă studiileexistente privind terapia cu Levotiroxină a pacienţilor cu hipotiroidie sublcinică nu suntprospective randomizate controlate dublu-orb [26]

De asemeni icircn prezent nu există un consensus privind tratamentul hipertiroidieisubclinice fiind necesară aprecierea raportului beneficiul tratamentului versus morbiditateaicircnaltă asociată tratamentului hipertiroidiei Nu există o părere unanim acceptată cu privire laconcentraţia TSH-lui la care se va iniţia tratamentul hipertiroidiei subclinice cu excepţiapersoanelor vicircrstnice cu TSH seric sub 01 mUl [4]

Icircn acest context mulţi autori susţin necesitatea urgentă a unor studii pe termen lung abeneficiului identificării timpurii şi a tratamentului hipotiroidiei şi hipertiroidiei subclinicepentru aprecierea avantajului şi necesităţii screening-ului disfuncţiilor tiroidiene la adulţi

Observaţii propriiAvicircnd drept scop aprecierea frecvenţei disfuncţiei tiroidiene şi tipul acesteia la persoanele

fără patologie tiroidiană s-a efectuat analiza retrospectivă a rezultatelor obţinute prin dozareaTSH la pacienţii internaţi icircn Clinica de Endocrinologie a IMSP Spitalul Clinic Republican icircnperioada 2008 - 2010 Persoanele studiate nu prezentau semne şi simptome de patologietiroidiană şi nu aveau istoric personal sau factori de risc pentru patologie tiroidiană

Icircn total au fost supuse analizei 254 cazuri Vicircrsta medie a acestora a constituit4655plusmn1218 ani (minim 21 şi maxim 66 ani) S-a constatat la 3 pacienţi (12) ndash hipotiroidiemanifestă (cu TSH 414plusmn83 mUl şi AntiTPO pozitiv 2254plusmn11763 mUIl) la 33 (13) ndashhipotiroidie subclinică (cu TSH 561plusmn14 mUl) la 15 (6) ndash hipertiroidie subclinică (cu TSH024plusmn002 mUl) De asemenea s-a remarcat numărul mare de pacienţi (24 sau 94) cu titrulpozitiv icircnalt al antiTPO (5445plusmn3641 mUIl) şi nivelul seric al TSH normal dintre care opacientă era icircnsărcinată

Numărul impunător de pacienţi la care s-a depistat disfuncţie tiroidiană prin dozarea TSHicircncă o dată demonstrează necesitatea aplicării screening-ului pentru disfuncţii tiroidiene Eimportantă studierea la aceşti pacienţi a asocierii factorilor de risc pentru boli tiroidiene prezenţaantiTPO a manifestărilor clinice asocierea bolilor autoimune (diabet zaharat tip 1 vitiligo şa)

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

278

Recidivarea bolii poate fi provocată de mulţi factori care merită de a fi luaţi icircn consideraţie laselectrea modelului terapeutic

Icircn cazurile cu GDT recidivarea a apărut mai des la tineri Astfel dintre cei 17 pacienţi curecidivarea GDT 9 aveu vacircrsta 18 ndash 34 ani 5 cu vacircrsta 35 ndash 49 ani şi doar 3 pacienţi cu vacircrstapeste 50 de ani (Fig 2)

Dintre cei 24 pacienţi cu guşi nodulare toxice recidivarea bolii a fost icircnregistrată icircn 4cazuri 2 cazuri cu vacircrsta pacircnă la 34 ani un caz cu vacircrsta 35 ndash 49 ani şi un caz la vacircrsta peste 50ani

53 50

30 2517

25

01020304050607080

18 - 34 ani 35 - 49 ani peste 50 ani

GDTGNT

Figura 2 Dinamica recidivării () GDT şi a GNT icircn funcţie de vacircrstă

Legălura dintre vacircrsta pacientului şi probabilitatea recidivării guşilor toxice a foststudiate şi de alţi autori care au icircnregistrat rezultate contradictorii Unele investigaţii atestă riscscăzut de recidivare a guşii toxice la vacircrsta 30 ndash 40 ani [13 Conform altor rezultate la pacienţiicu vacircrsta sub 20 ani recidivarea se dezvoltă icircn 76 cazuri [11] dar la vacircrsta peste 4a ani ndash la47 Cercetările făcute icircn Suedia nu au evidenţiat legătură dintre vacircrsta pacientului şi risculrecidivării guşii toxice [12]

Icircn studiu au fost incluşi 16 bărbaţi dintre cei 102 pacienţi cu GDT şi 5 bărbaţi dintre cei24 pacienţi cu guşi nodulare toxice fapt care semnifică incidenţa relativ scăzută la ei a guşilortoxice La 7 bărbaţi cu GDT [43] după administrarea tratamentului conservativ a survenitremisia pe cacircnd dintre cei 5 bărbaţi cu guşi nodulare toxice remisia s-a instalat icircntr-un singurcaz (25) Icircn cazurile femeilor remisia a fost marcată respectiv icircn 43 cazuri (50) de GDT şi la4 femei ( 21) din cele 19 investigate Astfel rezultatele icircnregistrate icircn urma tratamentuluiconservativ nu prezinţă diferenţe semnificative la pacienţii bărbaţi şi femei Icircn alte studii s-ademonstrat că riscul recidivării GDT după tratamentul tireostatic aplicat este semnificativ maicrescut la bărbaţi conparativ cu cel al femeilor [14]

Icircn prezentul studiu a fost analizată legătura dintre probabilitatea remusiei GDT şidimensiunile guşii S-a observat că volumul iniţial al tiroidei icircnainte de administrareatratamentului a fost evident mai mare la pacienţii cu persistenţa tireotoxicozei şi recidivareaGDT după tratament Eutiroidia stabilă după tratamentul conservativ a fost instalată la 15pacienţi(79) dintre cei 19 cu GDT grad II la 27 pacienţi (58) dintre cei 47 cu GDT grad III la 8pacienţi (25) dintre cei 32 cu GDT grad IV şi nici la unul (0) dintre cei 4 pacienţi cu GDTgrad V Şi alte publicaţii au atestat eficienţa mai slabă a tratamentului conservativ la pacienţii cuguşă mai mare şi tireotoxicoză mai gravă [4 8] Unii autori au constatat eficienţa slabă atratamentului conservativ la niveluri serice foarte crescute de hormoni tiroidieni dar mai puţinsemnificativă la guşile mari [6 8]

Am studiat dinamica volumului tiroidian pe parcursul tratamentului conservativobservacircnd la cei 50 pacienţi cu eutiroidie micşorarea guşii cu I ndash III grade (10 ndash 25 ml) Dintrecei 52 pacienţi cu GDT la care nu s-a reuşit instalarea eutiroidiei icircn urma tratamentuluiconservativ avacircnd nevoie mai tacircrziu şi de tratament radicat doar icircn 9 cazuri (18) s-a micşoratguşa şi doar cu I grad icircn rest rămacircnacircnd la fel de mare ca pacircnă la tratament Astfel lipsa

279

micşorării tiroidei sau creşterea guşii pe parcursul administrării tratamentului conservativpresupune riscul recidivării bolii icircntacirclnită şi icircn alte studii [3 14]

Concluzii1 Remisia guşii difuze toxice şi a guşii nodulare s-a obţinut după administrarea

tratamentului conservativ la respectiv 49 şi 28 dintre pacienţii aflaţi sub observaţie2 Factorii de risc ai recidivării guşilor toxice sacircnt vacircrsta relativ tacircnără a pacienţilor (sub 35

ani) dimensiunile mari ale guşii (peste 30 ml) lipsa diminuării guşii sau greştereavolumului tiroidian pe fondalul administrări tratamentului conservativ

3 Recidivarea guşii toxice mai des are loc pe parcursul primului an de la administrareatratamentul tireostatic - icircn 50 dintre pacienţii cu GDT şi GNT

Bibliografie1 Allahabadia A Daykin J Holder R Et al J Glin Endocrinol Metabol ndash 2000 ndash Vol 85

ndash P 1038 ndash 10422 Barakate M S Agarwal G Reeve T et al Aust N Z J Surj ndash 2002 ndash Vol 72 ndash P 321

ndash 3243 Baskin H J Cobin R H Duick D S et al Endocrin Practic 2002 Vol 8 457 ndash 4674 Cooper D S Endocrinol Metab Clin N Am ndash 1998 ndash Vol 27 ndash P 225 -2275 Diaconescu M R Hipertiroidismul Editura Junimea Iaşi 2003 58 ndash 636 Franklin J A Sheppard M C Maisonred P Thiroid function and mortality in patients

treated for hipertiroidism Jame 2005 Vol 294 71 ndash 807 Jeri R Stephen F Hypertiroidism diagnosis and treatment Jurnal of the American

Academy of Family 2005 4 29 ndash 348 Hollowell J CStachling N W Flanders D Et al Jurnal Clin Endocrinol Metabol 2002

Vol 87 489 ndash 4999 Leclere L Orgiazzi J Rasset B et al La Thyroide 2 ndash eme edition Elsevier Paris 2001

132 ndash 1310 Orgiaazzi J Madec A M Thyroid ndash 2002 ndash Vol 12 ndash P 849 ndash 85311 Weetman A P Graves disease Thyroid international 2003 2 34 ndash 3912 Vitti P Rago T Chiovato L et al Thiroid ndash 1997 ndash Vol 7 ndash P 369 ndash 37513 Volpe R Curric Pharm Design ndash 2001 ndash Vol 7 ndash P 451 ndash 46014 Wartofsky L Thyroid ndash 1997 V 7 ndash P 213 ndash 216

SCREENING-UL DISFUNCŢIILOR TIROIDIENE ndash UN SUBIECT CONTROVERSATAna Vicircrtosu Zinaida Anestiadi Dumitru Harea Zinaida Alexa

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryScreening for thyroid dysfunction - a controversy

High prevalence of thyroid diseases in the general population includingthe Republic of Moldova and the ability to treat them early in subclinical stages preventing bothprogression to manifest forms as well as systemic complications indicates their need forscreening However the recommendations of specialized organizations regarding thyroiddisorders detection in asymptomatic stages remain controversial Most authorssupport the population screening for thyroid disease risk factors

RezumatPrevalenţa icircnaltă a bolilor tiroidiene icircn populaţia generală inclusiv icircn Republica Moldova

şi posibilitatea de a le trata icircncă din stadiile subclinice cu prevenirea aticirct a progresării spre forme

280

manifeste cicirct şi a complicaţiilor sistemice indică necesitatea screening-ului acestora Totuşirecomandările organizaţiilor de profil privind depistarea afecţiunilor tiroidiene din stadiileasimptomatice rămicircn controversate Majoritatea autorilor susţin screening-ul populaţiei cu factoride risc pentru boli tiroidiene

Scopul lucrării constă icircn evaluarea importanţei şi necesităţii screening-ului afecţiunilortiroidiene

ActualitateaEste oare necesar screening-ul disfuncţiilor tiroidiene ndash reprezintă una din numeroasele

icircntrebări relevante clinic legate de diagnosticul şi managementul disfuncţiilor tiroidiene icircnspecial a celor subclinice Argumentul care stă la baza realizării screening-ului populaţiei esteprevalenţa icircnaltă a disfuncţiilor tiroidiene subclinice la populaţia adultă (4 ndash 10 icircn cazulhipotiroidiei subclinice şi 07 ndash 124 icircn cazul hipertiroidiei subclinice) şi pe potenţialelebeneficii prin depistarea precoce şi tratamentul acestora [4]

Deoarece diagnosticul de disfuncţie tiroidiană subclinică este tot mai frecvent stabilit latineri la persoanele de vicircrstă mijlocie dar şi la vicircrstnici necesitatea screening-ului acestorafecţiuni devine o problemă de actualitate Icircn pofida prevalenţei icircnalte a acestor disfuncţii şi ariscului de evoluţie spre boală manifestă din cauza insuficienţei datelor privind riscul şibeneficiul tratamentului disfuncţiilor subclinice screening-ul populaţiei şi tratamentul acestorafecţiuni rămicircne controversat Sunt divergente opiniile referitor la efectele tisulare manifestărileclinice şi riscul cardiovascular ale excesului sau scăderii uşoare de hormoni tiroidieni Totuşi totmai multe studii recente demonstrează riscul major cardiovascular al disfuncţiilor tiroidienesubclinice [4 12 23]

Recomandările clinice reflectate icircn literatura de specialitate privind screening-ul bolilortiroidiene se bazează pe studii clinice care icircnsă nu sunt definitivate fiind necesare studii petrialuri mari pentru a elucida acest subiect discordant [26]

Există controverse privind necesitatea şi beneficiul screening-ului disfuncţiilor tiroidienela persoanele sănătoase din zonele cu aport suficient de iod [26]

Organizaţiile medicale mondiale adoptă poziţii şi elaborează recomandări care diferăpentru a stabili dacă bolile tiroidiene subclinice sunt suficient de importante clinic pentru arealiza screening-ul şi tratamentul lor

DiscuţiiNoţiunea de disfuncţie tiroidiană subclinică a apărut icircn ultimele decenii odată cu

implimentarea icircn practica medicală a metodelor sensibile şi specifice de determinare a celor maiprecoce etape de afectare tiroidiană Deşi este recunoscut faptul că pacienţii cu disfuncţietiroidiană subclinică pot avea simptome subtile definiţia acestora este pur biochimicăDisfuncţiile tiroidiene subclinice sunt definite ca valori bdquoanormalerdquo a hormonului tireotrop(TSH) (valoarea de referinţă 045 ndash 45 mUl) icircn prezenţa nivelului fracţiilor libere ale tiroxinei(fT4) şi triiodtironinei (fT3) icircn limitele intervalelor de referinţă [28] TSH seric este suprimat sauscăzut icircn hipertiroidia subclinică şi crescut icircn hipotiroidia subclinică

Tabelul 1 Clasificarea disfuncţiilor tiroidiene [10]

Tipul disfuncţiei Criteriu biochimicNivelul TSH Nivelul hormonilor tiroidieni

Hipertiroidie manifestă Scăzut sau nedetectabil fT4 sau fT3 majoratHipertiroidie subclinică Scăzut sau nedetectabil fT4 şi fT3 normalHipotiroidie manifestă gt 5 mUl fT4 scăzutHipotiroidie subclinică gt 5 mUl fT4 normal

281

Disfuncţiile tiroidiene fac parte dintre afecţiunile cu o prevalenţă icircnaltă icircn populaţiagenerală Tipul de disfuncţie tiroidiană variază de la regiune la regiune şi sunt determinate icircnspecial de concentraţia iodului icircn alimentaţie Studiile epidemiologice icircn domeniul patologieitiroidiene sunt limitate de anumiţi factori ca definirea noţiunilor de hipotiroidie manifestă şihipotiroidie sublinică criteriile de selecţie a eşantionului influenţa vicircrstei sexului factorilor demediu şi genetici diversele metode de dozare a hormonilor tiroidieni şi de insuficienţa datelordespre incidenţă [26]

Disfuncţiile tiroidiene secundare tiroiditei autoimune sunt printre cele mai răspicircnditeafecţiuni iar manifestările acestora sunt subtile şi nespecifice şi pot fi greşit atribuite unor alteboli icircn special la vicircrstnici Prevalenţa bolilor tiroidiene manifeste nediagnosticate este joasă darproporţia persoanelor testate la care se depistează disfuncţie tiroidiană este substanţială 10fiind cu hipotiroidie sublinică şi 1 cu hipertiroidie subclinică După eliminarea cauzelor careinfluenţează funcţia tiroidiană ca bolile extratiroidiene şi consumul de medicamenteconcentraţia normală a TSH are o valoare predictivă icircnaltă pentru excluderea bolilor tiroidiene lapersoanele sănătoase Există studii care au demonstrat că dozarea TSH la populaţia generală areo sensibilitate de 89 ndash 95 şi o specificitate de 90 ndash 96 pentru depistarea bolilor tiroidienemanifeste comparativ cu cazurile confirmate prin anamneză examen clinic şi investigaţiisuplimentare TSH-ul poate fi normal icircn situaţii rare la unii pacienţi cu hipotiroidie cauzată deboli hipotalamo-hipofizare [26]

Determinarea nivelului TSH este considerată cea mai sensibilă metodă de apreciere afuncţiei tiroidiene care alături de nivelul fT4 permite depistarea formelor latente de disfuncţietiroidiană Astfel valoarea de referinţă a nivelului TSH este importantă pentru stabilireadiagnosticului şi aprecierea prognosticului icircn special icircn disfuncţiile subclinice tiroidiene Icircn plusdeoarece definiţia disfuncţiilor tiroidiene subclinice se bazează pe nivelul bdquoanormalrdquo al TSH estenecesară stabilirea intervalului normal al TSH ceea ce icircncă rămicircne un subiect de discuţieActualmente valoarea minimă de referinţă a TSH este considerată 03 ndash 04 mUl iar maximă 4 ndash5 mUl [6]

Hipotiroidia şi hipertiroidia manifestă se asociază cu risc icircnalt de boli cardio-vasculare[13] Icircn pofida prevalenţei icircnalte a disfuncţiilor tiroidiene subclinice şi evoluţiei potenţiale spreforme clinic manifeste riscul de afectare cardio-vasculară prin aceste disfuncţii este controversat[3] Totuşi reevaluarea studiului Whickham a demonstrat asocierea hipotiroidiei subclinice cucardiopatia ischemică şi mortalitate crescută prin boli cardiovasculare [19] La pacienţii cuhipertiroidie subclinică se constată creşterea frecvenţei extrasistolelor atriale şi ventricularecreşterea masei ventriculului stacircng [5 22] Mai multe studii identifică prezenţa unui risc sporitpentru fibrilaţia atrială la pacienţii cu hipertiroidie subclinică [2 4 7 21] Referitor lamortalitatea cardiovasculară icircn hipertiroidia subclinică rezultatele studiilor epidemiologice suntcontradictorii [4] Riscul cardio-vascular determinat de bolile tiroidiene subclinice este un factorimportant ce influenţează decizia aplicării screening-ului şi tratamentului acestor pacienţi [3]

Prin termenul de screeningrdquo se subicircnţelege aplicarea metodelor de diagnosticpersoanelor asimptomatice icircn momentul examinăriirdquo şi are drept scop diagnosticul formelorlatente (subclinice) de boală [11] Beneficiul unui program screening trebuie să prevaleze asupraprejudiciului fizic şi psihic cauzat de procedurile de testare diagnostic şi tratament Unul dincriteriile de recomandare a unui test screening icircl constituie faptul că screening-ul şi tratamentulpersoanelor asimptomatice ar trebui să conducă la rezultate pozitive măsurabile icircn comparaţie cupersoanele care nu au fost supuse screening-ului şi care prezintă semne sau simptome ale bolii Oalternativă la screening-ul populaţiei este depistarea agresivărdquo a cazului prin dozarea TSH lapersoanele care se adresează la medic pentru alt motiv decicirct patologia tiroidiană avicircnd dreptscop determinarea probabilităţii de a avea o afecţiune subclinică

Este dezirabilă identificarea unei boli icircn stadiu timpuriu mai ales cicircnd persoana afectatăpoate beneficia de tratament şi este posibilă anticiparea sau ameliorarea istoriei naturale a boliiPosibilitatea programelor screening de a depista disfuncţiile tiroidiene icircncă din stadiile subclinicea fost demonstrată de numeroase studii Cu toate acestea nu există un consensus unic privind

282

depistarea patologiilor tiroidiene la persoane asimptomatice majoritatea autorilor opticircnd pentruscreening-ul persoanelor din grupele cu factori de risc [10]

Disfuncţiile tiroidiene sunt mai răspicircndite la anumite grupe de populaţie incluzicircndfemeile peste 60 ani persoanele cu antecedente de radioterapie icircn regiunea tiroidei cuantecedente de intervenţii chirurgicale sau disfuncţii tiroidiene cu diabet zaharat tip 1 cuantecedente personale de boli autoimune cu antecedente heredo-colaterale de boli tiroidiene cufibrilaţie atrială [25] Majoritatea ghidurilor icircn domeniu recomandă depistarea agresivărdquo acazurilor anume icircn cadrul acestor grupe de risc icircnalt pentru afecţiuni tiroidiene [25] Deasemenea se recomandă testarea funcţiei tiroidiene (determinarea TSH) la persoanele caresolicită asistenţă medicală şi care prezintă semne sau simptome sugestive de disfuncţie tiroidianăsau celor care sunt evaluaţi pentru afecţiuni tiroidiene [14]

Tabelul 2 Recomandările organizaţiilor medicale cu privire la screening-ul adulţilorasimptomatici pentru disfuncţii tiroidiene

Organizaţia RecomandăriAmerican ThyroidAssociation [14]

La adulţii peste 35 ani screening-ul se va realiza la fiecare5 ani

American Association ofClinical Endocrinologists [8]

Screening-ul se va realiza la vicircrstnici icircn special la femei

College of AmericanPathologists [9]

Screening-ul se va realiza la femei ge 50 ani dacă solicităasistenţă medicalărdquo la toţi pacienţii geriatrici la internare şiulterior la fiecare 5 ani

American Academy ofFamily Physicians [15]

Screening-ul se va realiza la persoanele ge 60 ani

American College ofObstetrics andGynecology [16]

Screening-ul se va realiza la femeile din grupa de risc (cuboli autoimune sau cu antecedente heredo-colaterale de bolitiroidiene) icircncepicircnd cu vicircrsta de 19 ani

American College ofPhysicians [1]

Screening-ul se va realiza la femeile cu vicircrsta peste 50 anicu manifestări sugestive de boli tirodiene simptomatice

US Preventive ServicesTask Force [17]

Nu există date suficiente pentru sau contra screening-uluibolilor tiroidiene la adulţi

Royal College of Physicians[27]

Screening-ul populaţiei adulte sănătoase nu este justificat

Icircn 2002 şi ulterior icircn 2008 consensusul grupului de experţi recomandă screening-ul cicircndsunt prezente semne şi simptome nespecifice şi la persoanele din grupul de risc pentru bolitiroidiene [23 24]

Factorii de risc pentru boli tiroidiene [24]middot antecedente personale de boli tiroidienemiddot antecedente heredo-colaterale de boli tiroidienemiddot boli autoimune icircn anamnezămiddot antecedente de iradiere icircn regiunea cervicalămiddot administrare de preparate medicamentoase ca litiu amiodaronamiddot femei cu vicircrsta peste 50 animiddot vicircrstnicimiddot la femei icircn perioada post-partum (de la 6 săptămicircni picircnă la 6 luni)middot fibrilaţia atrialămiddot dislipidemiamiddot infertilitatea la femeimiddot sarcina

283

Impactul clinic al tireotoxicozei subclinice [4]middot efecte cardio-vasculare creşterea frecvenţei cardiace cu risc de tulburări de ritm creşterea

masei ventricolului sticircng scăderea toleranţei la efortmiddot este posibilă afectarea funcţiei cognitivemiddot este posibilă scăderea densităţii minerale osoase tireotoxicoza exogenă poate accelera

resorbţia osoasă la femei icircn perioada de post-menopauzămiddot lipsesc studii randomizate prospective

Impactul clinic al hipotiroidiei subclinice [4]middot afectarea funcţiei diastolice a ventricolului sticircngmiddot influenţa asupra funcţiei sistolice nu este complet elucidatămiddot alterările funcţiei cardiace menţionate sunt reversibile cu tratament de substituţiemiddot creşterea rezistenţei vasculare periferice şi rigidităţii peretelui vascular disfuncţie endotelialămiddot rezultate contradictorii privind modificările spectrului lipidic şi factorii de risc cardio-

vascularimiddot afectarea metabolismului muscular şi scăderea toleranţei la efort

Deşi la unii subiecţi hipotiroidia subclinică progresează către hipotiroidie manifestă daterecente demonstrează revenirea spontană fără tratament la valoarea normală la un numărimpunător de pacienţi Astfel unii autori recomandă de a aştepta şi a vedeardquo (wait and seerdquo)cu evitarea tratamentului inutil şi a potenţialelor prejudicii Riscul cardio-vascular estesemnificativ mai mare la adulţii tineri cu hipotiroidie subclinică de 15 versus 10 pentrupopulaţia mai ticircnără şi vicircrstnicii peste 65 ani [18] Astfel este justificat tratamentul persoanelorcu vicircrsta sub 65 ani şi a celor peste 65 ani cu semne de insuficienţă cardiacă [20] Icircnsă studiileexistente privind terapia cu Levotiroxină a pacienţilor cu hipotiroidie sublcinică nu suntprospective randomizate controlate dublu-orb [26]

De asemeni icircn prezent nu există un consensus privind tratamentul hipertiroidieisubclinice fiind necesară aprecierea raportului beneficiul tratamentului versus morbiditateaicircnaltă asociată tratamentului hipertiroidiei Nu există o părere unanim acceptată cu privire laconcentraţia TSH-lui la care se va iniţia tratamentul hipertiroidiei subclinice cu excepţiapersoanelor vicircrstnice cu TSH seric sub 01 mUl [4]

Icircn acest context mulţi autori susţin necesitatea urgentă a unor studii pe termen lung abeneficiului identificării timpurii şi a tratamentului hipotiroidiei şi hipertiroidiei subclinicepentru aprecierea avantajului şi necesităţii screening-ului disfuncţiilor tiroidiene la adulţi

Observaţii propriiAvicircnd drept scop aprecierea frecvenţei disfuncţiei tiroidiene şi tipul acesteia la persoanele

fără patologie tiroidiană s-a efectuat analiza retrospectivă a rezultatelor obţinute prin dozareaTSH la pacienţii internaţi icircn Clinica de Endocrinologie a IMSP Spitalul Clinic Republican icircnperioada 2008 - 2010 Persoanele studiate nu prezentau semne şi simptome de patologietiroidiană şi nu aveau istoric personal sau factori de risc pentru patologie tiroidiană

Icircn total au fost supuse analizei 254 cazuri Vicircrsta medie a acestora a constituit4655plusmn1218 ani (minim 21 şi maxim 66 ani) S-a constatat la 3 pacienţi (12) ndash hipotiroidiemanifestă (cu TSH 414plusmn83 mUl şi AntiTPO pozitiv 2254plusmn11763 mUIl) la 33 (13) ndashhipotiroidie subclinică (cu TSH 561plusmn14 mUl) la 15 (6) ndash hipertiroidie subclinică (cu TSH024plusmn002 mUl) De asemenea s-a remarcat numărul mare de pacienţi (24 sau 94) cu titrulpozitiv icircnalt al antiTPO (5445plusmn3641 mUIl) şi nivelul seric al TSH normal dintre care opacientă era icircnsărcinată

Numărul impunător de pacienţi la care s-a depistat disfuncţie tiroidiană prin dozarea TSHicircncă o dată demonstrează necesitatea aplicării screening-ului pentru disfuncţii tiroidiene Eimportantă studierea la aceşti pacienţi a asocierii factorilor de risc pentru boli tiroidiene prezenţaantiTPO a manifestărilor clinice asocierea bolilor autoimune (diabet zaharat tip 1 vitiligo şa)

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

279

micşorării tiroidei sau creşterea guşii pe parcursul administrării tratamentului conservativpresupune riscul recidivării bolii icircntacirclnită şi icircn alte studii [3 14]

Concluzii1 Remisia guşii difuze toxice şi a guşii nodulare s-a obţinut după administrarea

tratamentului conservativ la respectiv 49 şi 28 dintre pacienţii aflaţi sub observaţie2 Factorii de risc ai recidivării guşilor toxice sacircnt vacircrsta relativ tacircnără a pacienţilor (sub 35

ani) dimensiunile mari ale guşii (peste 30 ml) lipsa diminuării guşii sau greştereavolumului tiroidian pe fondalul administrări tratamentului conservativ

3 Recidivarea guşii toxice mai des are loc pe parcursul primului an de la administrareatratamentul tireostatic - icircn 50 dintre pacienţii cu GDT şi GNT

Bibliografie1 Allahabadia A Daykin J Holder R Et al J Glin Endocrinol Metabol ndash 2000 ndash Vol 85

ndash P 1038 ndash 10422 Barakate M S Agarwal G Reeve T et al Aust N Z J Surj ndash 2002 ndash Vol 72 ndash P 321

ndash 3243 Baskin H J Cobin R H Duick D S et al Endocrin Practic 2002 Vol 8 457 ndash 4674 Cooper D S Endocrinol Metab Clin N Am ndash 1998 ndash Vol 27 ndash P 225 -2275 Diaconescu M R Hipertiroidismul Editura Junimea Iaşi 2003 58 ndash 636 Franklin J A Sheppard M C Maisonred P Thiroid function and mortality in patients

treated for hipertiroidism Jame 2005 Vol 294 71 ndash 807 Jeri R Stephen F Hypertiroidism diagnosis and treatment Jurnal of the American

Academy of Family 2005 4 29 ndash 348 Hollowell J CStachling N W Flanders D Et al Jurnal Clin Endocrinol Metabol 2002

Vol 87 489 ndash 4999 Leclere L Orgiazzi J Rasset B et al La Thyroide 2 ndash eme edition Elsevier Paris 2001

132 ndash 1310 Orgiaazzi J Madec A M Thyroid ndash 2002 ndash Vol 12 ndash P 849 ndash 85311 Weetman A P Graves disease Thyroid international 2003 2 34 ndash 3912 Vitti P Rago T Chiovato L et al Thiroid ndash 1997 ndash Vol 7 ndash P 369 ndash 37513 Volpe R Curric Pharm Design ndash 2001 ndash Vol 7 ndash P 451 ndash 46014 Wartofsky L Thyroid ndash 1997 V 7 ndash P 213 ndash 216

SCREENING-UL DISFUNCŢIILOR TIROIDIENE ndash UN SUBIECT CONTROVERSATAna Vicircrtosu Zinaida Anestiadi Dumitru Harea Zinaida Alexa

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryScreening for thyroid dysfunction - a controversy

High prevalence of thyroid diseases in the general population includingthe Republic of Moldova and the ability to treat them early in subclinical stages preventing bothprogression to manifest forms as well as systemic complications indicates their need forscreening However the recommendations of specialized organizations regarding thyroiddisorders detection in asymptomatic stages remain controversial Most authorssupport the population screening for thyroid disease risk factors

RezumatPrevalenţa icircnaltă a bolilor tiroidiene icircn populaţia generală inclusiv icircn Republica Moldova

şi posibilitatea de a le trata icircncă din stadiile subclinice cu prevenirea aticirct a progresării spre forme

280

manifeste cicirct şi a complicaţiilor sistemice indică necesitatea screening-ului acestora Totuşirecomandările organizaţiilor de profil privind depistarea afecţiunilor tiroidiene din stadiileasimptomatice rămicircn controversate Majoritatea autorilor susţin screening-ul populaţiei cu factoride risc pentru boli tiroidiene

Scopul lucrării constă icircn evaluarea importanţei şi necesităţii screening-ului afecţiunilortiroidiene

ActualitateaEste oare necesar screening-ul disfuncţiilor tiroidiene ndash reprezintă una din numeroasele

icircntrebări relevante clinic legate de diagnosticul şi managementul disfuncţiilor tiroidiene icircnspecial a celor subclinice Argumentul care stă la baza realizării screening-ului populaţiei esteprevalenţa icircnaltă a disfuncţiilor tiroidiene subclinice la populaţia adultă (4 ndash 10 icircn cazulhipotiroidiei subclinice şi 07 ndash 124 icircn cazul hipertiroidiei subclinice) şi pe potenţialelebeneficii prin depistarea precoce şi tratamentul acestora [4]

Deoarece diagnosticul de disfuncţie tiroidiană subclinică este tot mai frecvent stabilit latineri la persoanele de vicircrstă mijlocie dar şi la vicircrstnici necesitatea screening-ului acestorafecţiuni devine o problemă de actualitate Icircn pofida prevalenţei icircnalte a acestor disfuncţii şi ariscului de evoluţie spre boală manifestă din cauza insuficienţei datelor privind riscul şibeneficiul tratamentului disfuncţiilor subclinice screening-ul populaţiei şi tratamentul acestorafecţiuni rămicircne controversat Sunt divergente opiniile referitor la efectele tisulare manifestărileclinice şi riscul cardiovascular ale excesului sau scăderii uşoare de hormoni tiroidieni Totuşi totmai multe studii recente demonstrează riscul major cardiovascular al disfuncţiilor tiroidienesubclinice [4 12 23]

Recomandările clinice reflectate icircn literatura de specialitate privind screening-ul bolilortiroidiene se bazează pe studii clinice care icircnsă nu sunt definitivate fiind necesare studii petrialuri mari pentru a elucida acest subiect discordant [26]

Există controverse privind necesitatea şi beneficiul screening-ului disfuncţiilor tiroidienela persoanele sănătoase din zonele cu aport suficient de iod [26]

Organizaţiile medicale mondiale adoptă poziţii şi elaborează recomandări care diferăpentru a stabili dacă bolile tiroidiene subclinice sunt suficient de importante clinic pentru arealiza screening-ul şi tratamentul lor

DiscuţiiNoţiunea de disfuncţie tiroidiană subclinică a apărut icircn ultimele decenii odată cu

implimentarea icircn practica medicală a metodelor sensibile şi specifice de determinare a celor maiprecoce etape de afectare tiroidiană Deşi este recunoscut faptul că pacienţii cu disfuncţietiroidiană subclinică pot avea simptome subtile definiţia acestora este pur biochimicăDisfuncţiile tiroidiene subclinice sunt definite ca valori bdquoanormalerdquo a hormonului tireotrop(TSH) (valoarea de referinţă 045 ndash 45 mUl) icircn prezenţa nivelului fracţiilor libere ale tiroxinei(fT4) şi triiodtironinei (fT3) icircn limitele intervalelor de referinţă [28] TSH seric este suprimat sauscăzut icircn hipertiroidia subclinică şi crescut icircn hipotiroidia subclinică

Tabelul 1 Clasificarea disfuncţiilor tiroidiene [10]

Tipul disfuncţiei Criteriu biochimicNivelul TSH Nivelul hormonilor tiroidieni

Hipertiroidie manifestă Scăzut sau nedetectabil fT4 sau fT3 majoratHipertiroidie subclinică Scăzut sau nedetectabil fT4 şi fT3 normalHipotiroidie manifestă gt 5 mUl fT4 scăzutHipotiroidie subclinică gt 5 mUl fT4 normal

281

Disfuncţiile tiroidiene fac parte dintre afecţiunile cu o prevalenţă icircnaltă icircn populaţiagenerală Tipul de disfuncţie tiroidiană variază de la regiune la regiune şi sunt determinate icircnspecial de concentraţia iodului icircn alimentaţie Studiile epidemiologice icircn domeniul patologieitiroidiene sunt limitate de anumiţi factori ca definirea noţiunilor de hipotiroidie manifestă şihipotiroidie sublinică criteriile de selecţie a eşantionului influenţa vicircrstei sexului factorilor demediu şi genetici diversele metode de dozare a hormonilor tiroidieni şi de insuficienţa datelordespre incidenţă [26]

Disfuncţiile tiroidiene secundare tiroiditei autoimune sunt printre cele mai răspicircnditeafecţiuni iar manifestările acestora sunt subtile şi nespecifice şi pot fi greşit atribuite unor alteboli icircn special la vicircrstnici Prevalenţa bolilor tiroidiene manifeste nediagnosticate este joasă darproporţia persoanelor testate la care se depistează disfuncţie tiroidiană este substanţială 10fiind cu hipotiroidie sublinică şi 1 cu hipertiroidie subclinică După eliminarea cauzelor careinfluenţează funcţia tiroidiană ca bolile extratiroidiene şi consumul de medicamenteconcentraţia normală a TSH are o valoare predictivă icircnaltă pentru excluderea bolilor tiroidiene lapersoanele sănătoase Există studii care au demonstrat că dozarea TSH la populaţia generală areo sensibilitate de 89 ndash 95 şi o specificitate de 90 ndash 96 pentru depistarea bolilor tiroidienemanifeste comparativ cu cazurile confirmate prin anamneză examen clinic şi investigaţiisuplimentare TSH-ul poate fi normal icircn situaţii rare la unii pacienţi cu hipotiroidie cauzată deboli hipotalamo-hipofizare [26]

Determinarea nivelului TSH este considerată cea mai sensibilă metodă de apreciere afuncţiei tiroidiene care alături de nivelul fT4 permite depistarea formelor latente de disfuncţietiroidiană Astfel valoarea de referinţă a nivelului TSH este importantă pentru stabilireadiagnosticului şi aprecierea prognosticului icircn special icircn disfuncţiile subclinice tiroidiene Icircn plusdeoarece definiţia disfuncţiilor tiroidiene subclinice se bazează pe nivelul bdquoanormalrdquo al TSH estenecesară stabilirea intervalului normal al TSH ceea ce icircncă rămicircne un subiect de discuţieActualmente valoarea minimă de referinţă a TSH este considerată 03 ndash 04 mUl iar maximă 4 ndash5 mUl [6]

Hipotiroidia şi hipertiroidia manifestă se asociază cu risc icircnalt de boli cardio-vasculare[13] Icircn pofida prevalenţei icircnalte a disfuncţiilor tiroidiene subclinice şi evoluţiei potenţiale spreforme clinic manifeste riscul de afectare cardio-vasculară prin aceste disfuncţii este controversat[3] Totuşi reevaluarea studiului Whickham a demonstrat asocierea hipotiroidiei subclinice cucardiopatia ischemică şi mortalitate crescută prin boli cardiovasculare [19] La pacienţii cuhipertiroidie subclinică se constată creşterea frecvenţei extrasistolelor atriale şi ventricularecreşterea masei ventriculului stacircng [5 22] Mai multe studii identifică prezenţa unui risc sporitpentru fibrilaţia atrială la pacienţii cu hipertiroidie subclinică [2 4 7 21] Referitor lamortalitatea cardiovasculară icircn hipertiroidia subclinică rezultatele studiilor epidemiologice suntcontradictorii [4] Riscul cardio-vascular determinat de bolile tiroidiene subclinice este un factorimportant ce influenţează decizia aplicării screening-ului şi tratamentului acestor pacienţi [3]

Prin termenul de screeningrdquo se subicircnţelege aplicarea metodelor de diagnosticpersoanelor asimptomatice icircn momentul examinăriirdquo şi are drept scop diagnosticul formelorlatente (subclinice) de boală [11] Beneficiul unui program screening trebuie să prevaleze asupraprejudiciului fizic şi psihic cauzat de procedurile de testare diagnostic şi tratament Unul dincriteriile de recomandare a unui test screening icircl constituie faptul că screening-ul şi tratamentulpersoanelor asimptomatice ar trebui să conducă la rezultate pozitive măsurabile icircn comparaţie cupersoanele care nu au fost supuse screening-ului şi care prezintă semne sau simptome ale bolii Oalternativă la screening-ul populaţiei este depistarea agresivărdquo a cazului prin dozarea TSH lapersoanele care se adresează la medic pentru alt motiv decicirct patologia tiroidiană avicircnd dreptscop determinarea probabilităţii de a avea o afecţiune subclinică

Este dezirabilă identificarea unei boli icircn stadiu timpuriu mai ales cicircnd persoana afectatăpoate beneficia de tratament şi este posibilă anticiparea sau ameliorarea istoriei naturale a boliiPosibilitatea programelor screening de a depista disfuncţiile tiroidiene icircncă din stadiile subclinicea fost demonstrată de numeroase studii Cu toate acestea nu există un consensus unic privind

282

depistarea patologiilor tiroidiene la persoane asimptomatice majoritatea autorilor opticircnd pentruscreening-ul persoanelor din grupele cu factori de risc [10]

Disfuncţiile tiroidiene sunt mai răspicircndite la anumite grupe de populaţie incluzicircndfemeile peste 60 ani persoanele cu antecedente de radioterapie icircn regiunea tiroidei cuantecedente de intervenţii chirurgicale sau disfuncţii tiroidiene cu diabet zaharat tip 1 cuantecedente personale de boli autoimune cu antecedente heredo-colaterale de boli tiroidiene cufibrilaţie atrială [25] Majoritatea ghidurilor icircn domeniu recomandă depistarea agresivărdquo acazurilor anume icircn cadrul acestor grupe de risc icircnalt pentru afecţiuni tiroidiene [25] Deasemenea se recomandă testarea funcţiei tiroidiene (determinarea TSH) la persoanele caresolicită asistenţă medicală şi care prezintă semne sau simptome sugestive de disfuncţie tiroidianăsau celor care sunt evaluaţi pentru afecţiuni tiroidiene [14]

Tabelul 2 Recomandările organizaţiilor medicale cu privire la screening-ul adulţilorasimptomatici pentru disfuncţii tiroidiene

Organizaţia RecomandăriAmerican ThyroidAssociation [14]

La adulţii peste 35 ani screening-ul se va realiza la fiecare5 ani

American Association ofClinical Endocrinologists [8]

Screening-ul se va realiza la vicircrstnici icircn special la femei

College of AmericanPathologists [9]

Screening-ul se va realiza la femei ge 50 ani dacă solicităasistenţă medicalărdquo la toţi pacienţii geriatrici la internare şiulterior la fiecare 5 ani

American Academy ofFamily Physicians [15]

Screening-ul se va realiza la persoanele ge 60 ani

American College ofObstetrics andGynecology [16]

Screening-ul se va realiza la femeile din grupa de risc (cuboli autoimune sau cu antecedente heredo-colaterale de bolitiroidiene) icircncepicircnd cu vicircrsta de 19 ani

American College ofPhysicians [1]

Screening-ul se va realiza la femeile cu vicircrsta peste 50 anicu manifestări sugestive de boli tirodiene simptomatice

US Preventive ServicesTask Force [17]

Nu există date suficiente pentru sau contra screening-uluibolilor tiroidiene la adulţi

Royal College of Physicians[27]

Screening-ul populaţiei adulte sănătoase nu este justificat

Icircn 2002 şi ulterior icircn 2008 consensusul grupului de experţi recomandă screening-ul cicircndsunt prezente semne şi simptome nespecifice şi la persoanele din grupul de risc pentru bolitiroidiene [23 24]

Factorii de risc pentru boli tiroidiene [24]middot antecedente personale de boli tiroidienemiddot antecedente heredo-colaterale de boli tiroidienemiddot boli autoimune icircn anamnezămiddot antecedente de iradiere icircn regiunea cervicalămiddot administrare de preparate medicamentoase ca litiu amiodaronamiddot femei cu vicircrsta peste 50 animiddot vicircrstnicimiddot la femei icircn perioada post-partum (de la 6 săptămicircni picircnă la 6 luni)middot fibrilaţia atrialămiddot dislipidemiamiddot infertilitatea la femeimiddot sarcina

283

Impactul clinic al tireotoxicozei subclinice [4]middot efecte cardio-vasculare creşterea frecvenţei cardiace cu risc de tulburări de ritm creşterea

masei ventricolului sticircng scăderea toleranţei la efortmiddot este posibilă afectarea funcţiei cognitivemiddot este posibilă scăderea densităţii minerale osoase tireotoxicoza exogenă poate accelera

resorbţia osoasă la femei icircn perioada de post-menopauzămiddot lipsesc studii randomizate prospective

Impactul clinic al hipotiroidiei subclinice [4]middot afectarea funcţiei diastolice a ventricolului sticircngmiddot influenţa asupra funcţiei sistolice nu este complet elucidatămiddot alterările funcţiei cardiace menţionate sunt reversibile cu tratament de substituţiemiddot creşterea rezistenţei vasculare periferice şi rigidităţii peretelui vascular disfuncţie endotelialămiddot rezultate contradictorii privind modificările spectrului lipidic şi factorii de risc cardio-

vascularimiddot afectarea metabolismului muscular şi scăderea toleranţei la efort

Deşi la unii subiecţi hipotiroidia subclinică progresează către hipotiroidie manifestă daterecente demonstrează revenirea spontană fără tratament la valoarea normală la un numărimpunător de pacienţi Astfel unii autori recomandă de a aştepta şi a vedeardquo (wait and seerdquo)cu evitarea tratamentului inutil şi a potenţialelor prejudicii Riscul cardio-vascular estesemnificativ mai mare la adulţii tineri cu hipotiroidie subclinică de 15 versus 10 pentrupopulaţia mai ticircnără şi vicircrstnicii peste 65 ani [18] Astfel este justificat tratamentul persoanelorcu vicircrsta sub 65 ani şi a celor peste 65 ani cu semne de insuficienţă cardiacă [20] Icircnsă studiileexistente privind terapia cu Levotiroxină a pacienţilor cu hipotiroidie sublcinică nu suntprospective randomizate controlate dublu-orb [26]

De asemeni icircn prezent nu există un consensus privind tratamentul hipertiroidieisubclinice fiind necesară aprecierea raportului beneficiul tratamentului versus morbiditateaicircnaltă asociată tratamentului hipertiroidiei Nu există o părere unanim acceptată cu privire laconcentraţia TSH-lui la care se va iniţia tratamentul hipertiroidiei subclinice cu excepţiapersoanelor vicircrstnice cu TSH seric sub 01 mUl [4]

Icircn acest context mulţi autori susţin necesitatea urgentă a unor studii pe termen lung abeneficiului identificării timpurii şi a tratamentului hipotiroidiei şi hipertiroidiei subclinicepentru aprecierea avantajului şi necesităţii screening-ului disfuncţiilor tiroidiene la adulţi

Observaţii propriiAvicircnd drept scop aprecierea frecvenţei disfuncţiei tiroidiene şi tipul acesteia la persoanele

fără patologie tiroidiană s-a efectuat analiza retrospectivă a rezultatelor obţinute prin dozareaTSH la pacienţii internaţi icircn Clinica de Endocrinologie a IMSP Spitalul Clinic Republican icircnperioada 2008 - 2010 Persoanele studiate nu prezentau semne şi simptome de patologietiroidiană şi nu aveau istoric personal sau factori de risc pentru patologie tiroidiană

Icircn total au fost supuse analizei 254 cazuri Vicircrsta medie a acestora a constituit4655plusmn1218 ani (minim 21 şi maxim 66 ani) S-a constatat la 3 pacienţi (12) ndash hipotiroidiemanifestă (cu TSH 414plusmn83 mUl şi AntiTPO pozitiv 2254plusmn11763 mUIl) la 33 (13) ndashhipotiroidie subclinică (cu TSH 561plusmn14 mUl) la 15 (6) ndash hipertiroidie subclinică (cu TSH024plusmn002 mUl) De asemenea s-a remarcat numărul mare de pacienţi (24 sau 94) cu titrulpozitiv icircnalt al antiTPO (5445plusmn3641 mUIl) şi nivelul seric al TSH normal dintre care opacientă era icircnsărcinată

Numărul impunător de pacienţi la care s-a depistat disfuncţie tiroidiană prin dozarea TSHicircncă o dată demonstrează necesitatea aplicării screening-ului pentru disfuncţii tiroidiene Eimportantă studierea la aceşti pacienţi a asocierii factorilor de risc pentru boli tiroidiene prezenţaantiTPO a manifestărilor clinice asocierea bolilor autoimune (diabet zaharat tip 1 vitiligo şa)

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

280

manifeste cicirct şi a complicaţiilor sistemice indică necesitatea screening-ului acestora Totuşirecomandările organizaţiilor de profil privind depistarea afecţiunilor tiroidiene din stadiileasimptomatice rămicircn controversate Majoritatea autorilor susţin screening-ul populaţiei cu factoride risc pentru boli tiroidiene

Scopul lucrării constă icircn evaluarea importanţei şi necesităţii screening-ului afecţiunilortiroidiene

ActualitateaEste oare necesar screening-ul disfuncţiilor tiroidiene ndash reprezintă una din numeroasele

icircntrebări relevante clinic legate de diagnosticul şi managementul disfuncţiilor tiroidiene icircnspecial a celor subclinice Argumentul care stă la baza realizării screening-ului populaţiei esteprevalenţa icircnaltă a disfuncţiilor tiroidiene subclinice la populaţia adultă (4 ndash 10 icircn cazulhipotiroidiei subclinice şi 07 ndash 124 icircn cazul hipertiroidiei subclinice) şi pe potenţialelebeneficii prin depistarea precoce şi tratamentul acestora [4]

Deoarece diagnosticul de disfuncţie tiroidiană subclinică este tot mai frecvent stabilit latineri la persoanele de vicircrstă mijlocie dar şi la vicircrstnici necesitatea screening-ului acestorafecţiuni devine o problemă de actualitate Icircn pofida prevalenţei icircnalte a acestor disfuncţii şi ariscului de evoluţie spre boală manifestă din cauza insuficienţei datelor privind riscul şibeneficiul tratamentului disfuncţiilor subclinice screening-ul populaţiei şi tratamentul acestorafecţiuni rămicircne controversat Sunt divergente opiniile referitor la efectele tisulare manifestărileclinice şi riscul cardiovascular ale excesului sau scăderii uşoare de hormoni tiroidieni Totuşi totmai multe studii recente demonstrează riscul major cardiovascular al disfuncţiilor tiroidienesubclinice [4 12 23]

Recomandările clinice reflectate icircn literatura de specialitate privind screening-ul bolilortiroidiene se bazează pe studii clinice care icircnsă nu sunt definitivate fiind necesare studii petrialuri mari pentru a elucida acest subiect discordant [26]

Există controverse privind necesitatea şi beneficiul screening-ului disfuncţiilor tiroidienela persoanele sănătoase din zonele cu aport suficient de iod [26]

Organizaţiile medicale mondiale adoptă poziţii şi elaborează recomandări care diferăpentru a stabili dacă bolile tiroidiene subclinice sunt suficient de importante clinic pentru arealiza screening-ul şi tratamentul lor

DiscuţiiNoţiunea de disfuncţie tiroidiană subclinică a apărut icircn ultimele decenii odată cu

implimentarea icircn practica medicală a metodelor sensibile şi specifice de determinare a celor maiprecoce etape de afectare tiroidiană Deşi este recunoscut faptul că pacienţii cu disfuncţietiroidiană subclinică pot avea simptome subtile definiţia acestora este pur biochimicăDisfuncţiile tiroidiene subclinice sunt definite ca valori bdquoanormalerdquo a hormonului tireotrop(TSH) (valoarea de referinţă 045 ndash 45 mUl) icircn prezenţa nivelului fracţiilor libere ale tiroxinei(fT4) şi triiodtironinei (fT3) icircn limitele intervalelor de referinţă [28] TSH seric este suprimat sauscăzut icircn hipertiroidia subclinică şi crescut icircn hipotiroidia subclinică

Tabelul 1 Clasificarea disfuncţiilor tiroidiene [10]

Tipul disfuncţiei Criteriu biochimicNivelul TSH Nivelul hormonilor tiroidieni

Hipertiroidie manifestă Scăzut sau nedetectabil fT4 sau fT3 majoratHipertiroidie subclinică Scăzut sau nedetectabil fT4 şi fT3 normalHipotiroidie manifestă gt 5 mUl fT4 scăzutHipotiroidie subclinică gt 5 mUl fT4 normal

281

Disfuncţiile tiroidiene fac parte dintre afecţiunile cu o prevalenţă icircnaltă icircn populaţiagenerală Tipul de disfuncţie tiroidiană variază de la regiune la regiune şi sunt determinate icircnspecial de concentraţia iodului icircn alimentaţie Studiile epidemiologice icircn domeniul patologieitiroidiene sunt limitate de anumiţi factori ca definirea noţiunilor de hipotiroidie manifestă şihipotiroidie sublinică criteriile de selecţie a eşantionului influenţa vicircrstei sexului factorilor demediu şi genetici diversele metode de dozare a hormonilor tiroidieni şi de insuficienţa datelordespre incidenţă [26]

Disfuncţiile tiroidiene secundare tiroiditei autoimune sunt printre cele mai răspicircnditeafecţiuni iar manifestările acestora sunt subtile şi nespecifice şi pot fi greşit atribuite unor alteboli icircn special la vicircrstnici Prevalenţa bolilor tiroidiene manifeste nediagnosticate este joasă darproporţia persoanelor testate la care se depistează disfuncţie tiroidiană este substanţială 10fiind cu hipotiroidie sublinică şi 1 cu hipertiroidie subclinică După eliminarea cauzelor careinfluenţează funcţia tiroidiană ca bolile extratiroidiene şi consumul de medicamenteconcentraţia normală a TSH are o valoare predictivă icircnaltă pentru excluderea bolilor tiroidiene lapersoanele sănătoase Există studii care au demonstrat că dozarea TSH la populaţia generală areo sensibilitate de 89 ndash 95 şi o specificitate de 90 ndash 96 pentru depistarea bolilor tiroidienemanifeste comparativ cu cazurile confirmate prin anamneză examen clinic şi investigaţiisuplimentare TSH-ul poate fi normal icircn situaţii rare la unii pacienţi cu hipotiroidie cauzată deboli hipotalamo-hipofizare [26]

Determinarea nivelului TSH este considerată cea mai sensibilă metodă de apreciere afuncţiei tiroidiene care alături de nivelul fT4 permite depistarea formelor latente de disfuncţietiroidiană Astfel valoarea de referinţă a nivelului TSH este importantă pentru stabilireadiagnosticului şi aprecierea prognosticului icircn special icircn disfuncţiile subclinice tiroidiene Icircn plusdeoarece definiţia disfuncţiilor tiroidiene subclinice se bazează pe nivelul bdquoanormalrdquo al TSH estenecesară stabilirea intervalului normal al TSH ceea ce icircncă rămicircne un subiect de discuţieActualmente valoarea minimă de referinţă a TSH este considerată 03 ndash 04 mUl iar maximă 4 ndash5 mUl [6]

Hipotiroidia şi hipertiroidia manifestă se asociază cu risc icircnalt de boli cardio-vasculare[13] Icircn pofida prevalenţei icircnalte a disfuncţiilor tiroidiene subclinice şi evoluţiei potenţiale spreforme clinic manifeste riscul de afectare cardio-vasculară prin aceste disfuncţii este controversat[3] Totuşi reevaluarea studiului Whickham a demonstrat asocierea hipotiroidiei subclinice cucardiopatia ischemică şi mortalitate crescută prin boli cardiovasculare [19] La pacienţii cuhipertiroidie subclinică se constată creşterea frecvenţei extrasistolelor atriale şi ventricularecreşterea masei ventriculului stacircng [5 22] Mai multe studii identifică prezenţa unui risc sporitpentru fibrilaţia atrială la pacienţii cu hipertiroidie subclinică [2 4 7 21] Referitor lamortalitatea cardiovasculară icircn hipertiroidia subclinică rezultatele studiilor epidemiologice suntcontradictorii [4] Riscul cardio-vascular determinat de bolile tiroidiene subclinice este un factorimportant ce influenţează decizia aplicării screening-ului şi tratamentului acestor pacienţi [3]

Prin termenul de screeningrdquo se subicircnţelege aplicarea metodelor de diagnosticpersoanelor asimptomatice icircn momentul examinăriirdquo şi are drept scop diagnosticul formelorlatente (subclinice) de boală [11] Beneficiul unui program screening trebuie să prevaleze asupraprejudiciului fizic şi psihic cauzat de procedurile de testare diagnostic şi tratament Unul dincriteriile de recomandare a unui test screening icircl constituie faptul că screening-ul şi tratamentulpersoanelor asimptomatice ar trebui să conducă la rezultate pozitive măsurabile icircn comparaţie cupersoanele care nu au fost supuse screening-ului şi care prezintă semne sau simptome ale bolii Oalternativă la screening-ul populaţiei este depistarea agresivărdquo a cazului prin dozarea TSH lapersoanele care se adresează la medic pentru alt motiv decicirct patologia tiroidiană avicircnd dreptscop determinarea probabilităţii de a avea o afecţiune subclinică

Este dezirabilă identificarea unei boli icircn stadiu timpuriu mai ales cicircnd persoana afectatăpoate beneficia de tratament şi este posibilă anticiparea sau ameliorarea istoriei naturale a boliiPosibilitatea programelor screening de a depista disfuncţiile tiroidiene icircncă din stadiile subclinicea fost demonstrată de numeroase studii Cu toate acestea nu există un consensus unic privind

282

depistarea patologiilor tiroidiene la persoane asimptomatice majoritatea autorilor opticircnd pentruscreening-ul persoanelor din grupele cu factori de risc [10]

Disfuncţiile tiroidiene sunt mai răspicircndite la anumite grupe de populaţie incluzicircndfemeile peste 60 ani persoanele cu antecedente de radioterapie icircn regiunea tiroidei cuantecedente de intervenţii chirurgicale sau disfuncţii tiroidiene cu diabet zaharat tip 1 cuantecedente personale de boli autoimune cu antecedente heredo-colaterale de boli tiroidiene cufibrilaţie atrială [25] Majoritatea ghidurilor icircn domeniu recomandă depistarea agresivărdquo acazurilor anume icircn cadrul acestor grupe de risc icircnalt pentru afecţiuni tiroidiene [25] Deasemenea se recomandă testarea funcţiei tiroidiene (determinarea TSH) la persoanele caresolicită asistenţă medicală şi care prezintă semne sau simptome sugestive de disfuncţie tiroidianăsau celor care sunt evaluaţi pentru afecţiuni tiroidiene [14]

Tabelul 2 Recomandările organizaţiilor medicale cu privire la screening-ul adulţilorasimptomatici pentru disfuncţii tiroidiene

Organizaţia RecomandăriAmerican ThyroidAssociation [14]

La adulţii peste 35 ani screening-ul se va realiza la fiecare5 ani

American Association ofClinical Endocrinologists [8]

Screening-ul se va realiza la vicircrstnici icircn special la femei

College of AmericanPathologists [9]

Screening-ul se va realiza la femei ge 50 ani dacă solicităasistenţă medicalărdquo la toţi pacienţii geriatrici la internare şiulterior la fiecare 5 ani

American Academy ofFamily Physicians [15]

Screening-ul se va realiza la persoanele ge 60 ani

American College ofObstetrics andGynecology [16]

Screening-ul se va realiza la femeile din grupa de risc (cuboli autoimune sau cu antecedente heredo-colaterale de bolitiroidiene) icircncepicircnd cu vicircrsta de 19 ani

American College ofPhysicians [1]

Screening-ul se va realiza la femeile cu vicircrsta peste 50 anicu manifestări sugestive de boli tirodiene simptomatice

US Preventive ServicesTask Force [17]

Nu există date suficiente pentru sau contra screening-uluibolilor tiroidiene la adulţi

Royal College of Physicians[27]

Screening-ul populaţiei adulte sănătoase nu este justificat

Icircn 2002 şi ulterior icircn 2008 consensusul grupului de experţi recomandă screening-ul cicircndsunt prezente semne şi simptome nespecifice şi la persoanele din grupul de risc pentru bolitiroidiene [23 24]

Factorii de risc pentru boli tiroidiene [24]middot antecedente personale de boli tiroidienemiddot antecedente heredo-colaterale de boli tiroidienemiddot boli autoimune icircn anamnezămiddot antecedente de iradiere icircn regiunea cervicalămiddot administrare de preparate medicamentoase ca litiu amiodaronamiddot femei cu vicircrsta peste 50 animiddot vicircrstnicimiddot la femei icircn perioada post-partum (de la 6 săptămicircni picircnă la 6 luni)middot fibrilaţia atrialămiddot dislipidemiamiddot infertilitatea la femeimiddot sarcina

283

Impactul clinic al tireotoxicozei subclinice [4]middot efecte cardio-vasculare creşterea frecvenţei cardiace cu risc de tulburări de ritm creşterea

masei ventricolului sticircng scăderea toleranţei la efortmiddot este posibilă afectarea funcţiei cognitivemiddot este posibilă scăderea densităţii minerale osoase tireotoxicoza exogenă poate accelera

resorbţia osoasă la femei icircn perioada de post-menopauzămiddot lipsesc studii randomizate prospective

Impactul clinic al hipotiroidiei subclinice [4]middot afectarea funcţiei diastolice a ventricolului sticircngmiddot influenţa asupra funcţiei sistolice nu este complet elucidatămiddot alterările funcţiei cardiace menţionate sunt reversibile cu tratament de substituţiemiddot creşterea rezistenţei vasculare periferice şi rigidităţii peretelui vascular disfuncţie endotelialămiddot rezultate contradictorii privind modificările spectrului lipidic şi factorii de risc cardio-

vascularimiddot afectarea metabolismului muscular şi scăderea toleranţei la efort

Deşi la unii subiecţi hipotiroidia subclinică progresează către hipotiroidie manifestă daterecente demonstrează revenirea spontană fără tratament la valoarea normală la un numărimpunător de pacienţi Astfel unii autori recomandă de a aştepta şi a vedeardquo (wait and seerdquo)cu evitarea tratamentului inutil şi a potenţialelor prejudicii Riscul cardio-vascular estesemnificativ mai mare la adulţii tineri cu hipotiroidie subclinică de 15 versus 10 pentrupopulaţia mai ticircnără şi vicircrstnicii peste 65 ani [18] Astfel este justificat tratamentul persoanelorcu vicircrsta sub 65 ani şi a celor peste 65 ani cu semne de insuficienţă cardiacă [20] Icircnsă studiileexistente privind terapia cu Levotiroxină a pacienţilor cu hipotiroidie sublcinică nu suntprospective randomizate controlate dublu-orb [26]

De asemeni icircn prezent nu există un consensus privind tratamentul hipertiroidieisubclinice fiind necesară aprecierea raportului beneficiul tratamentului versus morbiditateaicircnaltă asociată tratamentului hipertiroidiei Nu există o părere unanim acceptată cu privire laconcentraţia TSH-lui la care se va iniţia tratamentul hipertiroidiei subclinice cu excepţiapersoanelor vicircrstnice cu TSH seric sub 01 mUl [4]

Icircn acest context mulţi autori susţin necesitatea urgentă a unor studii pe termen lung abeneficiului identificării timpurii şi a tratamentului hipotiroidiei şi hipertiroidiei subclinicepentru aprecierea avantajului şi necesităţii screening-ului disfuncţiilor tiroidiene la adulţi

Observaţii propriiAvicircnd drept scop aprecierea frecvenţei disfuncţiei tiroidiene şi tipul acesteia la persoanele

fără patologie tiroidiană s-a efectuat analiza retrospectivă a rezultatelor obţinute prin dozareaTSH la pacienţii internaţi icircn Clinica de Endocrinologie a IMSP Spitalul Clinic Republican icircnperioada 2008 - 2010 Persoanele studiate nu prezentau semne şi simptome de patologietiroidiană şi nu aveau istoric personal sau factori de risc pentru patologie tiroidiană

Icircn total au fost supuse analizei 254 cazuri Vicircrsta medie a acestora a constituit4655plusmn1218 ani (minim 21 şi maxim 66 ani) S-a constatat la 3 pacienţi (12) ndash hipotiroidiemanifestă (cu TSH 414plusmn83 mUl şi AntiTPO pozitiv 2254plusmn11763 mUIl) la 33 (13) ndashhipotiroidie subclinică (cu TSH 561plusmn14 mUl) la 15 (6) ndash hipertiroidie subclinică (cu TSH024plusmn002 mUl) De asemenea s-a remarcat numărul mare de pacienţi (24 sau 94) cu titrulpozitiv icircnalt al antiTPO (5445plusmn3641 mUIl) şi nivelul seric al TSH normal dintre care opacientă era icircnsărcinată

Numărul impunător de pacienţi la care s-a depistat disfuncţie tiroidiană prin dozarea TSHicircncă o dată demonstrează necesitatea aplicării screening-ului pentru disfuncţii tiroidiene Eimportantă studierea la aceşti pacienţi a asocierii factorilor de risc pentru boli tiroidiene prezenţaantiTPO a manifestărilor clinice asocierea bolilor autoimune (diabet zaharat tip 1 vitiligo şa)

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

281

Disfuncţiile tiroidiene fac parte dintre afecţiunile cu o prevalenţă icircnaltă icircn populaţiagenerală Tipul de disfuncţie tiroidiană variază de la regiune la regiune şi sunt determinate icircnspecial de concentraţia iodului icircn alimentaţie Studiile epidemiologice icircn domeniul patologieitiroidiene sunt limitate de anumiţi factori ca definirea noţiunilor de hipotiroidie manifestă şihipotiroidie sublinică criteriile de selecţie a eşantionului influenţa vicircrstei sexului factorilor demediu şi genetici diversele metode de dozare a hormonilor tiroidieni şi de insuficienţa datelordespre incidenţă [26]

Disfuncţiile tiroidiene secundare tiroiditei autoimune sunt printre cele mai răspicircnditeafecţiuni iar manifestările acestora sunt subtile şi nespecifice şi pot fi greşit atribuite unor alteboli icircn special la vicircrstnici Prevalenţa bolilor tiroidiene manifeste nediagnosticate este joasă darproporţia persoanelor testate la care se depistează disfuncţie tiroidiană este substanţială 10fiind cu hipotiroidie sublinică şi 1 cu hipertiroidie subclinică După eliminarea cauzelor careinfluenţează funcţia tiroidiană ca bolile extratiroidiene şi consumul de medicamenteconcentraţia normală a TSH are o valoare predictivă icircnaltă pentru excluderea bolilor tiroidiene lapersoanele sănătoase Există studii care au demonstrat că dozarea TSH la populaţia generală areo sensibilitate de 89 ndash 95 şi o specificitate de 90 ndash 96 pentru depistarea bolilor tiroidienemanifeste comparativ cu cazurile confirmate prin anamneză examen clinic şi investigaţiisuplimentare TSH-ul poate fi normal icircn situaţii rare la unii pacienţi cu hipotiroidie cauzată deboli hipotalamo-hipofizare [26]

Determinarea nivelului TSH este considerată cea mai sensibilă metodă de apreciere afuncţiei tiroidiene care alături de nivelul fT4 permite depistarea formelor latente de disfuncţietiroidiană Astfel valoarea de referinţă a nivelului TSH este importantă pentru stabilireadiagnosticului şi aprecierea prognosticului icircn special icircn disfuncţiile subclinice tiroidiene Icircn plusdeoarece definiţia disfuncţiilor tiroidiene subclinice se bazează pe nivelul bdquoanormalrdquo al TSH estenecesară stabilirea intervalului normal al TSH ceea ce icircncă rămicircne un subiect de discuţieActualmente valoarea minimă de referinţă a TSH este considerată 03 ndash 04 mUl iar maximă 4 ndash5 mUl [6]

Hipotiroidia şi hipertiroidia manifestă se asociază cu risc icircnalt de boli cardio-vasculare[13] Icircn pofida prevalenţei icircnalte a disfuncţiilor tiroidiene subclinice şi evoluţiei potenţiale spreforme clinic manifeste riscul de afectare cardio-vasculară prin aceste disfuncţii este controversat[3] Totuşi reevaluarea studiului Whickham a demonstrat asocierea hipotiroidiei subclinice cucardiopatia ischemică şi mortalitate crescută prin boli cardiovasculare [19] La pacienţii cuhipertiroidie subclinică se constată creşterea frecvenţei extrasistolelor atriale şi ventricularecreşterea masei ventriculului stacircng [5 22] Mai multe studii identifică prezenţa unui risc sporitpentru fibrilaţia atrială la pacienţii cu hipertiroidie subclinică [2 4 7 21] Referitor lamortalitatea cardiovasculară icircn hipertiroidia subclinică rezultatele studiilor epidemiologice suntcontradictorii [4] Riscul cardio-vascular determinat de bolile tiroidiene subclinice este un factorimportant ce influenţează decizia aplicării screening-ului şi tratamentului acestor pacienţi [3]

Prin termenul de screeningrdquo se subicircnţelege aplicarea metodelor de diagnosticpersoanelor asimptomatice icircn momentul examinăriirdquo şi are drept scop diagnosticul formelorlatente (subclinice) de boală [11] Beneficiul unui program screening trebuie să prevaleze asupraprejudiciului fizic şi psihic cauzat de procedurile de testare diagnostic şi tratament Unul dincriteriile de recomandare a unui test screening icircl constituie faptul că screening-ul şi tratamentulpersoanelor asimptomatice ar trebui să conducă la rezultate pozitive măsurabile icircn comparaţie cupersoanele care nu au fost supuse screening-ului şi care prezintă semne sau simptome ale bolii Oalternativă la screening-ul populaţiei este depistarea agresivărdquo a cazului prin dozarea TSH lapersoanele care se adresează la medic pentru alt motiv decicirct patologia tiroidiană avicircnd dreptscop determinarea probabilităţii de a avea o afecţiune subclinică

Este dezirabilă identificarea unei boli icircn stadiu timpuriu mai ales cicircnd persoana afectatăpoate beneficia de tratament şi este posibilă anticiparea sau ameliorarea istoriei naturale a boliiPosibilitatea programelor screening de a depista disfuncţiile tiroidiene icircncă din stadiile subclinicea fost demonstrată de numeroase studii Cu toate acestea nu există un consensus unic privind

282

depistarea patologiilor tiroidiene la persoane asimptomatice majoritatea autorilor opticircnd pentruscreening-ul persoanelor din grupele cu factori de risc [10]

Disfuncţiile tiroidiene sunt mai răspicircndite la anumite grupe de populaţie incluzicircndfemeile peste 60 ani persoanele cu antecedente de radioterapie icircn regiunea tiroidei cuantecedente de intervenţii chirurgicale sau disfuncţii tiroidiene cu diabet zaharat tip 1 cuantecedente personale de boli autoimune cu antecedente heredo-colaterale de boli tiroidiene cufibrilaţie atrială [25] Majoritatea ghidurilor icircn domeniu recomandă depistarea agresivărdquo acazurilor anume icircn cadrul acestor grupe de risc icircnalt pentru afecţiuni tiroidiene [25] Deasemenea se recomandă testarea funcţiei tiroidiene (determinarea TSH) la persoanele caresolicită asistenţă medicală şi care prezintă semne sau simptome sugestive de disfuncţie tiroidianăsau celor care sunt evaluaţi pentru afecţiuni tiroidiene [14]

Tabelul 2 Recomandările organizaţiilor medicale cu privire la screening-ul adulţilorasimptomatici pentru disfuncţii tiroidiene

Organizaţia RecomandăriAmerican ThyroidAssociation [14]

La adulţii peste 35 ani screening-ul se va realiza la fiecare5 ani

American Association ofClinical Endocrinologists [8]

Screening-ul se va realiza la vicircrstnici icircn special la femei

College of AmericanPathologists [9]

Screening-ul se va realiza la femei ge 50 ani dacă solicităasistenţă medicalărdquo la toţi pacienţii geriatrici la internare şiulterior la fiecare 5 ani

American Academy ofFamily Physicians [15]

Screening-ul se va realiza la persoanele ge 60 ani

American College ofObstetrics andGynecology [16]

Screening-ul se va realiza la femeile din grupa de risc (cuboli autoimune sau cu antecedente heredo-colaterale de bolitiroidiene) icircncepicircnd cu vicircrsta de 19 ani

American College ofPhysicians [1]

Screening-ul se va realiza la femeile cu vicircrsta peste 50 anicu manifestări sugestive de boli tirodiene simptomatice

US Preventive ServicesTask Force [17]

Nu există date suficiente pentru sau contra screening-uluibolilor tiroidiene la adulţi

Royal College of Physicians[27]

Screening-ul populaţiei adulte sănătoase nu este justificat

Icircn 2002 şi ulterior icircn 2008 consensusul grupului de experţi recomandă screening-ul cicircndsunt prezente semne şi simptome nespecifice şi la persoanele din grupul de risc pentru bolitiroidiene [23 24]

Factorii de risc pentru boli tiroidiene [24]middot antecedente personale de boli tiroidienemiddot antecedente heredo-colaterale de boli tiroidienemiddot boli autoimune icircn anamnezămiddot antecedente de iradiere icircn regiunea cervicalămiddot administrare de preparate medicamentoase ca litiu amiodaronamiddot femei cu vicircrsta peste 50 animiddot vicircrstnicimiddot la femei icircn perioada post-partum (de la 6 săptămicircni picircnă la 6 luni)middot fibrilaţia atrialămiddot dislipidemiamiddot infertilitatea la femeimiddot sarcina

283

Impactul clinic al tireotoxicozei subclinice [4]middot efecte cardio-vasculare creşterea frecvenţei cardiace cu risc de tulburări de ritm creşterea

masei ventricolului sticircng scăderea toleranţei la efortmiddot este posibilă afectarea funcţiei cognitivemiddot este posibilă scăderea densităţii minerale osoase tireotoxicoza exogenă poate accelera

resorbţia osoasă la femei icircn perioada de post-menopauzămiddot lipsesc studii randomizate prospective

Impactul clinic al hipotiroidiei subclinice [4]middot afectarea funcţiei diastolice a ventricolului sticircngmiddot influenţa asupra funcţiei sistolice nu este complet elucidatămiddot alterările funcţiei cardiace menţionate sunt reversibile cu tratament de substituţiemiddot creşterea rezistenţei vasculare periferice şi rigidităţii peretelui vascular disfuncţie endotelialămiddot rezultate contradictorii privind modificările spectrului lipidic şi factorii de risc cardio-

vascularimiddot afectarea metabolismului muscular şi scăderea toleranţei la efort

Deşi la unii subiecţi hipotiroidia subclinică progresează către hipotiroidie manifestă daterecente demonstrează revenirea spontană fără tratament la valoarea normală la un numărimpunător de pacienţi Astfel unii autori recomandă de a aştepta şi a vedeardquo (wait and seerdquo)cu evitarea tratamentului inutil şi a potenţialelor prejudicii Riscul cardio-vascular estesemnificativ mai mare la adulţii tineri cu hipotiroidie subclinică de 15 versus 10 pentrupopulaţia mai ticircnără şi vicircrstnicii peste 65 ani [18] Astfel este justificat tratamentul persoanelorcu vicircrsta sub 65 ani şi a celor peste 65 ani cu semne de insuficienţă cardiacă [20] Icircnsă studiileexistente privind terapia cu Levotiroxină a pacienţilor cu hipotiroidie sublcinică nu suntprospective randomizate controlate dublu-orb [26]

De asemeni icircn prezent nu există un consensus privind tratamentul hipertiroidieisubclinice fiind necesară aprecierea raportului beneficiul tratamentului versus morbiditateaicircnaltă asociată tratamentului hipertiroidiei Nu există o părere unanim acceptată cu privire laconcentraţia TSH-lui la care se va iniţia tratamentul hipertiroidiei subclinice cu excepţiapersoanelor vicircrstnice cu TSH seric sub 01 mUl [4]

Icircn acest context mulţi autori susţin necesitatea urgentă a unor studii pe termen lung abeneficiului identificării timpurii şi a tratamentului hipotiroidiei şi hipertiroidiei subclinicepentru aprecierea avantajului şi necesităţii screening-ului disfuncţiilor tiroidiene la adulţi

Observaţii propriiAvicircnd drept scop aprecierea frecvenţei disfuncţiei tiroidiene şi tipul acesteia la persoanele

fără patologie tiroidiană s-a efectuat analiza retrospectivă a rezultatelor obţinute prin dozareaTSH la pacienţii internaţi icircn Clinica de Endocrinologie a IMSP Spitalul Clinic Republican icircnperioada 2008 - 2010 Persoanele studiate nu prezentau semne şi simptome de patologietiroidiană şi nu aveau istoric personal sau factori de risc pentru patologie tiroidiană

Icircn total au fost supuse analizei 254 cazuri Vicircrsta medie a acestora a constituit4655plusmn1218 ani (minim 21 şi maxim 66 ani) S-a constatat la 3 pacienţi (12) ndash hipotiroidiemanifestă (cu TSH 414plusmn83 mUl şi AntiTPO pozitiv 2254plusmn11763 mUIl) la 33 (13) ndashhipotiroidie subclinică (cu TSH 561plusmn14 mUl) la 15 (6) ndash hipertiroidie subclinică (cu TSH024plusmn002 mUl) De asemenea s-a remarcat numărul mare de pacienţi (24 sau 94) cu titrulpozitiv icircnalt al antiTPO (5445plusmn3641 mUIl) şi nivelul seric al TSH normal dintre care opacientă era icircnsărcinată

Numărul impunător de pacienţi la care s-a depistat disfuncţie tiroidiană prin dozarea TSHicircncă o dată demonstrează necesitatea aplicării screening-ului pentru disfuncţii tiroidiene Eimportantă studierea la aceşti pacienţi a asocierii factorilor de risc pentru boli tiroidiene prezenţaantiTPO a manifestărilor clinice asocierea bolilor autoimune (diabet zaharat tip 1 vitiligo şa)

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

282

depistarea patologiilor tiroidiene la persoane asimptomatice majoritatea autorilor opticircnd pentruscreening-ul persoanelor din grupele cu factori de risc [10]

Disfuncţiile tiroidiene sunt mai răspicircndite la anumite grupe de populaţie incluzicircndfemeile peste 60 ani persoanele cu antecedente de radioterapie icircn regiunea tiroidei cuantecedente de intervenţii chirurgicale sau disfuncţii tiroidiene cu diabet zaharat tip 1 cuantecedente personale de boli autoimune cu antecedente heredo-colaterale de boli tiroidiene cufibrilaţie atrială [25] Majoritatea ghidurilor icircn domeniu recomandă depistarea agresivărdquo acazurilor anume icircn cadrul acestor grupe de risc icircnalt pentru afecţiuni tiroidiene [25] Deasemenea se recomandă testarea funcţiei tiroidiene (determinarea TSH) la persoanele caresolicită asistenţă medicală şi care prezintă semne sau simptome sugestive de disfuncţie tiroidianăsau celor care sunt evaluaţi pentru afecţiuni tiroidiene [14]

Tabelul 2 Recomandările organizaţiilor medicale cu privire la screening-ul adulţilorasimptomatici pentru disfuncţii tiroidiene

Organizaţia RecomandăriAmerican ThyroidAssociation [14]

La adulţii peste 35 ani screening-ul se va realiza la fiecare5 ani

American Association ofClinical Endocrinologists [8]

Screening-ul se va realiza la vicircrstnici icircn special la femei

College of AmericanPathologists [9]

Screening-ul se va realiza la femei ge 50 ani dacă solicităasistenţă medicalărdquo la toţi pacienţii geriatrici la internare şiulterior la fiecare 5 ani

American Academy ofFamily Physicians [15]

Screening-ul se va realiza la persoanele ge 60 ani

American College ofObstetrics andGynecology [16]

Screening-ul se va realiza la femeile din grupa de risc (cuboli autoimune sau cu antecedente heredo-colaterale de bolitiroidiene) icircncepicircnd cu vicircrsta de 19 ani

American College ofPhysicians [1]

Screening-ul se va realiza la femeile cu vicircrsta peste 50 anicu manifestări sugestive de boli tirodiene simptomatice

US Preventive ServicesTask Force [17]

Nu există date suficiente pentru sau contra screening-uluibolilor tiroidiene la adulţi

Royal College of Physicians[27]

Screening-ul populaţiei adulte sănătoase nu este justificat

Icircn 2002 şi ulterior icircn 2008 consensusul grupului de experţi recomandă screening-ul cicircndsunt prezente semne şi simptome nespecifice şi la persoanele din grupul de risc pentru bolitiroidiene [23 24]

Factorii de risc pentru boli tiroidiene [24]middot antecedente personale de boli tiroidienemiddot antecedente heredo-colaterale de boli tiroidienemiddot boli autoimune icircn anamnezămiddot antecedente de iradiere icircn regiunea cervicalămiddot administrare de preparate medicamentoase ca litiu amiodaronamiddot femei cu vicircrsta peste 50 animiddot vicircrstnicimiddot la femei icircn perioada post-partum (de la 6 săptămicircni picircnă la 6 luni)middot fibrilaţia atrialămiddot dislipidemiamiddot infertilitatea la femeimiddot sarcina

283

Impactul clinic al tireotoxicozei subclinice [4]middot efecte cardio-vasculare creşterea frecvenţei cardiace cu risc de tulburări de ritm creşterea

masei ventricolului sticircng scăderea toleranţei la efortmiddot este posibilă afectarea funcţiei cognitivemiddot este posibilă scăderea densităţii minerale osoase tireotoxicoza exogenă poate accelera

resorbţia osoasă la femei icircn perioada de post-menopauzămiddot lipsesc studii randomizate prospective

Impactul clinic al hipotiroidiei subclinice [4]middot afectarea funcţiei diastolice a ventricolului sticircngmiddot influenţa asupra funcţiei sistolice nu este complet elucidatămiddot alterările funcţiei cardiace menţionate sunt reversibile cu tratament de substituţiemiddot creşterea rezistenţei vasculare periferice şi rigidităţii peretelui vascular disfuncţie endotelialămiddot rezultate contradictorii privind modificările spectrului lipidic şi factorii de risc cardio-

vascularimiddot afectarea metabolismului muscular şi scăderea toleranţei la efort

Deşi la unii subiecţi hipotiroidia subclinică progresează către hipotiroidie manifestă daterecente demonstrează revenirea spontană fără tratament la valoarea normală la un numărimpunător de pacienţi Astfel unii autori recomandă de a aştepta şi a vedeardquo (wait and seerdquo)cu evitarea tratamentului inutil şi a potenţialelor prejudicii Riscul cardio-vascular estesemnificativ mai mare la adulţii tineri cu hipotiroidie subclinică de 15 versus 10 pentrupopulaţia mai ticircnără şi vicircrstnicii peste 65 ani [18] Astfel este justificat tratamentul persoanelorcu vicircrsta sub 65 ani şi a celor peste 65 ani cu semne de insuficienţă cardiacă [20] Icircnsă studiileexistente privind terapia cu Levotiroxină a pacienţilor cu hipotiroidie sublcinică nu suntprospective randomizate controlate dublu-orb [26]

De asemeni icircn prezent nu există un consensus privind tratamentul hipertiroidieisubclinice fiind necesară aprecierea raportului beneficiul tratamentului versus morbiditateaicircnaltă asociată tratamentului hipertiroidiei Nu există o părere unanim acceptată cu privire laconcentraţia TSH-lui la care se va iniţia tratamentul hipertiroidiei subclinice cu excepţiapersoanelor vicircrstnice cu TSH seric sub 01 mUl [4]

Icircn acest context mulţi autori susţin necesitatea urgentă a unor studii pe termen lung abeneficiului identificării timpurii şi a tratamentului hipotiroidiei şi hipertiroidiei subclinicepentru aprecierea avantajului şi necesităţii screening-ului disfuncţiilor tiroidiene la adulţi

Observaţii propriiAvicircnd drept scop aprecierea frecvenţei disfuncţiei tiroidiene şi tipul acesteia la persoanele

fără patologie tiroidiană s-a efectuat analiza retrospectivă a rezultatelor obţinute prin dozareaTSH la pacienţii internaţi icircn Clinica de Endocrinologie a IMSP Spitalul Clinic Republican icircnperioada 2008 - 2010 Persoanele studiate nu prezentau semne şi simptome de patologietiroidiană şi nu aveau istoric personal sau factori de risc pentru patologie tiroidiană

Icircn total au fost supuse analizei 254 cazuri Vicircrsta medie a acestora a constituit4655plusmn1218 ani (minim 21 şi maxim 66 ani) S-a constatat la 3 pacienţi (12) ndash hipotiroidiemanifestă (cu TSH 414plusmn83 mUl şi AntiTPO pozitiv 2254plusmn11763 mUIl) la 33 (13) ndashhipotiroidie subclinică (cu TSH 561plusmn14 mUl) la 15 (6) ndash hipertiroidie subclinică (cu TSH024plusmn002 mUl) De asemenea s-a remarcat numărul mare de pacienţi (24 sau 94) cu titrulpozitiv icircnalt al antiTPO (5445plusmn3641 mUIl) şi nivelul seric al TSH normal dintre care opacientă era icircnsărcinată

Numărul impunător de pacienţi la care s-a depistat disfuncţie tiroidiană prin dozarea TSHicircncă o dată demonstrează necesitatea aplicării screening-ului pentru disfuncţii tiroidiene Eimportantă studierea la aceşti pacienţi a asocierii factorilor de risc pentru boli tiroidiene prezenţaantiTPO a manifestărilor clinice asocierea bolilor autoimune (diabet zaharat tip 1 vitiligo şa)

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

283

Impactul clinic al tireotoxicozei subclinice [4]middot efecte cardio-vasculare creşterea frecvenţei cardiace cu risc de tulburări de ritm creşterea

masei ventricolului sticircng scăderea toleranţei la efortmiddot este posibilă afectarea funcţiei cognitivemiddot este posibilă scăderea densităţii minerale osoase tireotoxicoza exogenă poate accelera

resorbţia osoasă la femei icircn perioada de post-menopauzămiddot lipsesc studii randomizate prospective

Impactul clinic al hipotiroidiei subclinice [4]middot afectarea funcţiei diastolice a ventricolului sticircngmiddot influenţa asupra funcţiei sistolice nu este complet elucidatămiddot alterările funcţiei cardiace menţionate sunt reversibile cu tratament de substituţiemiddot creşterea rezistenţei vasculare periferice şi rigidităţii peretelui vascular disfuncţie endotelialămiddot rezultate contradictorii privind modificările spectrului lipidic şi factorii de risc cardio-

vascularimiddot afectarea metabolismului muscular şi scăderea toleranţei la efort

Deşi la unii subiecţi hipotiroidia subclinică progresează către hipotiroidie manifestă daterecente demonstrează revenirea spontană fără tratament la valoarea normală la un numărimpunător de pacienţi Astfel unii autori recomandă de a aştepta şi a vedeardquo (wait and seerdquo)cu evitarea tratamentului inutil şi a potenţialelor prejudicii Riscul cardio-vascular estesemnificativ mai mare la adulţii tineri cu hipotiroidie subclinică de 15 versus 10 pentrupopulaţia mai ticircnără şi vicircrstnicii peste 65 ani [18] Astfel este justificat tratamentul persoanelorcu vicircrsta sub 65 ani şi a celor peste 65 ani cu semne de insuficienţă cardiacă [20] Icircnsă studiileexistente privind terapia cu Levotiroxină a pacienţilor cu hipotiroidie sublcinică nu suntprospective randomizate controlate dublu-orb [26]

De asemeni icircn prezent nu există un consensus privind tratamentul hipertiroidieisubclinice fiind necesară aprecierea raportului beneficiul tratamentului versus morbiditateaicircnaltă asociată tratamentului hipertiroidiei Nu există o părere unanim acceptată cu privire laconcentraţia TSH-lui la care se va iniţia tratamentul hipertiroidiei subclinice cu excepţiapersoanelor vicircrstnice cu TSH seric sub 01 mUl [4]

Icircn acest context mulţi autori susţin necesitatea urgentă a unor studii pe termen lung abeneficiului identificării timpurii şi a tratamentului hipotiroidiei şi hipertiroidiei subclinicepentru aprecierea avantajului şi necesităţii screening-ului disfuncţiilor tiroidiene la adulţi

Observaţii propriiAvicircnd drept scop aprecierea frecvenţei disfuncţiei tiroidiene şi tipul acesteia la persoanele

fără patologie tiroidiană s-a efectuat analiza retrospectivă a rezultatelor obţinute prin dozareaTSH la pacienţii internaţi icircn Clinica de Endocrinologie a IMSP Spitalul Clinic Republican icircnperioada 2008 - 2010 Persoanele studiate nu prezentau semne şi simptome de patologietiroidiană şi nu aveau istoric personal sau factori de risc pentru patologie tiroidiană

Icircn total au fost supuse analizei 254 cazuri Vicircrsta medie a acestora a constituit4655plusmn1218 ani (minim 21 şi maxim 66 ani) S-a constatat la 3 pacienţi (12) ndash hipotiroidiemanifestă (cu TSH 414plusmn83 mUl şi AntiTPO pozitiv 2254plusmn11763 mUIl) la 33 (13) ndashhipotiroidie subclinică (cu TSH 561plusmn14 mUl) la 15 (6) ndash hipertiroidie subclinică (cu TSH024plusmn002 mUl) De asemenea s-a remarcat numărul mare de pacienţi (24 sau 94) cu titrulpozitiv icircnalt al antiTPO (5445plusmn3641 mUIl) şi nivelul seric al TSH normal dintre care opacientă era icircnsărcinată

Numărul impunător de pacienţi la care s-a depistat disfuncţie tiroidiană prin dozarea TSHicircncă o dată demonstrează necesitatea aplicării screening-ului pentru disfuncţii tiroidiene Eimportantă studierea la aceşti pacienţi a asocierii factorilor de risc pentru boli tiroidiene prezenţaantiTPO a manifestărilor clinice asocierea bolilor autoimune (diabet zaharat tip 1 vitiligo şa)

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

284

cu decizia supravegherii sau aplicării tratamentului Deasemenea este necesară excludereafactorilor care ar putea influenţa valoarea TSH seric şi aprecierea icircn dinamică a funcţieitiroidiene

Concluziimiddot Hipotiroidia şi hipertiroidia subclinică constituie o problemă clinică frecventă cu consecinţe

tardive uneori grave depistarea precoce a cărora ar icircmbunătăţi calitatea vieţii şi ar reduce ratamorbidităţii

middot Icircn lipsa unor recomandări unanim acceptate clinicienii pot opta pentru aplicarea screening-ului prin dozarea TSH de rutină sau rezervat la pacienţii cu manifestări clinice şi factori derisc pentru disfuncţii tiroidiene

middot Deşi unele organizaţii de specialitate sunt icircmpotriva screening-ului disfuncţiilor tiroidieneclinicienii vor evalua şi aborda fiecare pacient individual determinicircnd necesitatea pentrutestare şi tratament

middot Deoarece este cert dovedit riscul cardiovascular şi progresia spre forme manifeste de boalăconsiderăm valoros screening-ul acestor afecţiuni cu decizia individuală a tacticii ulterioarede supraveghere sau tratament icircn funcţie de prezenţa factorilor de risc manifestărilor cliniceşi bolilor asociate

Bibliografie1 American College of Physicians Screening for thyroid disease In Ann Intern Med 1998

vol 129 p 141 ndash 1432 Auer J Scheibner P Mische T Langsteger W Eber O Eber B Subclinical

hyperthyroidism as a risk factor for atrial fibrillation In American heart journal 2001 vol142(5) p 838 ndash 842

3 Biondi B Should we treat all subjects with subclinical thyroid disease the same waz InEuropean Journal of Endocrinology 2008 vol 159 p 343 ndash 345

4 Biondi B Cooper D S The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction InEndocrine Reviews 2008 vol 29 (1) p 76 ndash 131

5 Biondi B Palmieri E Fazio S Cosco C Nocera M Saccagrave L Filetti S Lombardi GPerticone F Endogenous subclinical hyperthyroidism affects quality of life and cardiacmorphology and function in young and middle-aged patients In The Journal of ClinicalEndocrinology and Metabolism 2000 vol 85(12) p 4701 ndash 4705

6 Brabant G Beck-Peccoz P Jarzab B et al Is there a need to redefine the upper normallimit of TSH In Eur J Endocrinol 2006 vol 154 p 633 ndash 637

7 Cappola AR Fried LP Arnold AM Danese MD Kuller LH Burke GL Tracy RPLadenson PW Thyroid status cardiovascular risk and mortality in older adults In TheJournal of the American Medical Association 2006 vol 295(9) p 1033 ndash1041

8 Clinical practice guidelines for the evaluation and treatment of hyperthyroidism andhypothyroidism Jacksonville Fla American Association of Clinical Endocrinologists 1996wwwaacecomclinguideindexhtm

9 Glenn G C Laboratory Testing Task Force of the College of American PathologistsPractice parameter on laboratory panel testing for screening and case finding inasymptomatic adults In Arch Pathol Lab Med 1996 vol 120 p 929 ndash 943

10 Helfand M Screening for Subclinical Thyroid Dysfunction in Nonpregnant Adults ASummary of the Evidence for the US Preventive Services Task Force In Annals of InternalMedicine 2004 vol 140 p 128 ndash 141

11 Helfand M Redfern C C Sox H C Clinical guideline part 1 Screening for thyroid diseaseIn Ann Intern Med 1998 vol 129 p 141 ndash 143

12 Hiroi Y Kim H-H Ying H Furuya F Huang Z Simoncini T Noma K Ueki KNguyen N-H Scanlan TS Moskowitz MA Cheng S-Y Liao JK Rapid nongenomic

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

285

actions of thyroid hormone In Proceedings of the National Academy of Sciences of theUnited States of America 2006 vol 103 p 14104 ndash 14109

13 Klein I Danzi S Thyroid disease and the heart In Circulation 2007 vol 116 p 1725 ndash1735

14 Ladenson P W Singer P A Ain K B et al American Thyroid Association guidelines fordetection of thyroid dysfunction Arch Intern Med 2000 vol 160 p 1573 ndash 1575

15 Periodic health examination summary of AAFP policy recommendations and age chartsrevision 40 Kansas City American Academy of Family Physicians 2000

16 Precis an update in obstetrics and gynecology primary amp preventive care WashingtonDC American College of Obstetrics and Gynecology 1998 p 3 ndash 15

17 Preventive Services Task Force Guide to clinical preventive services 2nd ed BaltimoreWilliams amp Wilkins 1996 p 209 ndash 218

18 Razvi S Shakoor A Vanderpump M Weaver J Pearce S The influence of age on therelationship between subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease A metaanalysisIn J Clin Endocrinol Metab 2008 vol 93 p 2998 ndash 3007

19 Razvi S Weaver JU Vanderpump MP Pearce SH Reanalysis of the Whickham Surveyshows an association of subclinical hypothyroidism and ischemic heart disease ClinicalThyroidology 2010 vol 22 p 8 ndash 11

20 Rodondi N Bauer D C Cappola A R Cornuz J Robbins J Fried L P Ladenson P WVittinghoff E Gottdiener J S Newman A B Subclinical thyroid dysfunction cardiacfunction and the risk of heart failure The Cardiovascular Health Study In J Am CollCardiol 2008 vol 52 p 1152 ndash 1159

21 Sawin C Geller A Wolf P Belanger A Baker E Bacharach P Wilson P Benjamin EDrsquoAgostino R Low serum thyrotropin concentrations as a risk factor for atrial fibrillation inolder persons In The New England Journal of Medicine 1994 vol 331(19) p 1249 ndash 1252

22 Sgarbi J Villaca F Garbeline B Villar H Romaldini J The effects of early antithyroidtherapy for endogenous subclinical hyperthyroidism on clinical and heart abnormalities InThe Journal of clinical endocrinology and metabolism 2003 vol 88(4) p 1672 ndash 1677

23 Surks MI Ortiz E Daniels GH Sawin CT Col NF Cobin RH et al Subclinicalthyroid disease scientific review and guidelines for diagnosis and management Journal ofthe American Medical Association 2004 vol 291(2) p 228 ndash 238

24 Toward optimized practice clinical practice guideline working group Clinical PracticeGuideline Investigation and management of primary thyroid dysfunction Toward OptimizedPractice Program Edmonton AB 2008 Update

25 US Preventive Services Task Force Guide to Clinical Preventive Services Third EditionPeriodic Updates Rockville Md Agency for Healthcare Research and Quality 2002Publication 02 ndash 500

26 Vanderpump M P J Epidemiology of Thyroid Dysfunction ndashHypothyroidism andHyperthyroidism In Thyroid International 2009 Vol 2 p 3 ndash 11

27 Vanderpump M P Ahlquist JA Franklyn J A Clayton RN Consensus statement forgood practice and audit measures in the management of hypothyroidism and hyperthyroidismIn BMJ 1996 vol 313 p 539 ndash 544

28 Wilson G R Curry R W Subclinical thyroid disease In American Academy of FamilyPhysicians 2005 vol 72 p 1517 ndash 1524

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

286

STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILECURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010

Tatiana Gobjilă(Conducător ştiinţificconf universitar dr med Vudu Lorina)

Catedra Endocrinologie USMF bdquoNicolae Testemiţanurdquo

SummaryThe pituitary tumorsrsquo structure in patiens from the curativeinstitutions of the republic of moldova during 2008-2010

A pituitary tumor is an abnormal growth of cells within the pituitary gland The pituitaryis the part of the brain that regulates the bodys balance of hormones and its damage causessystemic disorders in the body The results of this study showes that the pituitary tumors arefound most frequently at 436plusmn145 years old and they predominate in females- 61Prolactinoma is detected most often in women of childbearing age being often the cause ofinfertility

RezumatTumorile hipofizare(TH) sunt procese patologice localizate la nivelul glandei hipofizare

structură cu activitate reglatoare a icircntregului sistem endocrin Afectarea hipofizei provoacă unspectru larg de dereglări sistemice Rezultatele acestui studiu demonstrează că tumorilehipofizare cel mai des se depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-61Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori cauzainfertilităţii

ActualitateaHipofiza secretă hormoni care au acţiune directă asupra glandelor endocrine periferice

sistemelor organismului şi ţesuturilor Afectarea hipofizei provoacă un spectru larg de dereglăriendocrino-metabolice şi neuro-oftalmologice Aproximativ 80 din tumorile hipofizareconstituie formaţiuni benigne cu o creştere relativ lentă

Tumorile hipofizare reprezintă după unele surse aproximativ 15 din toate neoplaziileprimare intracraniene[125] Pe pagina web oficială a National Cancer Institute (SUA) suntpublicate date recente conform cărora tumorile hipofizare reprezintă la momentul actual de la10-25 din toate neoplaziile intracraniene[7] Conform datelor publicate de jurnalul HealthWire News 2006[6] tumorile hipofizare au o prevalenţă estimată de 2001000000 şi oincidenţă de 2100000 pe an

Adenoamele hipofizare ocupă o porţiune largă din neoplaziile hipofizare cu o prevalenţăglobală de aproximativ 17 din tumorile endocraniene (US National Cancer Institute) Neoplaziile invazive constituie aproximativ 35 din tumorile hipofizare [7] ele invadează duramater oasele craniului sinusul sfenoid chiasma optică invalidizicircnd pacientul prin manifestărilesale clinice

Jurnalul de Neuro ndashoncologie(2001) icircn acord cu Registrul Central de Tumori aleCreierului al Statelor Unite au prezentat o prevalenţă a adenoamelor hipofizare de 25 cazuri la100000 populaţie [3] Icircn 2010 au fost publicate rezultatele unui studiu britanic larg icircnjurnalul rdquoClinical Endocrinologyrdquo conform cărora prevalenţa adenoamelor hipofizare este de776 cazuri la 100000 populaţie[4] Incidenţa acestor tumori este semnificativă prin impactul săunegativ asupra sănătăţii societăţii

ScopulDeterminarea structurii tumorilor hipofizare la pacienții spitalizaţi icircn secţia de

endocrinologie a SCR şi secţia de neurochirurgie cerebrală a INN icircn perioada anilor 2008-2010

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

287

Materiale şi metodeStudiul a fost realizat icircn cadrul Clinicii de Endocrinologie cu sediul IMSP SCR şi a

IMSP Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie centre clinice cu calificare icircnaltă dotate cumetode clinice şi paraclinice de diagnostic suficiente pentru diagnosticul tumorilor hipofizare

Cercetarea s-a efectuat prin analiza retrospectivă a 87 fișe de observație dintre care 43din IMSP INN secţia neurochirurgie cerebrală şi vasculară internaţi icircn perioada 2008-2010alţii 44 de pacienţi au fost selectaţi de la IMSP SCR secţia endocrinologie Icircn studiu au fost selectate fișe de observație ale pacienţilor cu diagnosticul clinic stabilitşi confirmat icircn baza examenului clinic radio-imagistic serologic al hormonilor

La pacienții a căror fișe de observații s-au selectat s-a efectuat1 Analiza fişelor cu ajutorul chestionarului icircntocmit2 Estimare a nivelului seric al hormonilor (STH PRL FSH LH TSH estradiol

progesteron cortizol testosteronT-3 T-4 DHEAs ) prin metoda radio-imună3 Radiografiei cavităţii craniene4 Tomografia computerizată spiralată - care a permis aprecierea dimensiunilor şi extinderii

tumorilor hipofizare5 Rezonanţa Magnetică (tehnica icircnregistrării T1 T2)- dimensiunile extinderea tumorilor

hipofizare6 Examenul histopatologic a materialului de operaţie(biopsie)7 Metodei ultrasonografică de apreciere a dimensiunilor organelor abdominale

Rezultate şi discuţiiAu fost examinaţi 87 de pacienţi cu tumori hipofiyare cu vicircrsta medie de 4364plusmn145

ani (de la 15-72 ani) dintre care 34 (39 ) erau bărbaţi şi 53 (61 ) femei Vicircrsta medie abărbaţilor era de 4345plusmn254 ani ( de la 15-63 ani) iar la femei de 4449plusmn159 ani cu limitele devicircrstă cuprinse icircntre 15 şi 72 de ani

Pacienţii au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn felul următorI le 20 ani ndash 6 persoane ceea ce reprezintă 69 din lotII 21-40 ani ndash 26 persoane ceea ce reprezintă 298 din lotIII 41-60 ani ndash 52 persoane ceea ce reprezintă 597 din lotIV gt 60 ani - 3 persoane cea ce reprezintă 34

Din cei 87 de pacienţi la 84 de persoane(966) s-au depistat tumori benigne(adenom) la 2persoane (23) a fost stabilit diagnosticul de carcinom nediferenţiat la 1 persoană (11) ndashcraniofaringiom

Conform criteriului funcţional pacienţii au fost divizaţi icircn cei cu tumori secretante ndash 56 depersoane(643) şi 31 de persoane(356) cu tumori nesecretante

Din pacienţii cu tumori hipofizare secretante 39 au fost femei(696) şi 17 - bărbaţi(304) Repartizarea femeilor conform vicircrstei s-a realizat icircn felul următor

I grup de vicircrstă (lt 20 ani) au fost 2 persoane (512 din femeile cu tumori secretante )II grup de vicircrstă (21-40 ani) -14 persoane (358 din femeile cu tumori secretante )

III grup de vicircrstă (41-60 ani) -22 persoane (564 din femeile cu tumori secretante )IV grup de vicircrstă( gt 60 ani) - 1 persoană (25 din femeile cu tumori secretante )

Bărbaţii (17 persoane 306) s-au divizat conform criteriului de vicircrstă icircn felul următor I grup de vicircrstă(lt20 ani)ndash 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 5 persoane (294 din bărbaţii cu tumori secretante)III grup de vicircrstă(41-60 ani) -10 persoane (588 din bărbaţii cu tumori secretante)IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori secretante)

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

288

15

10

12

14

22

10

5

10

15

20

25

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 1 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare secretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Dintre cei 31 de pacienţi cu tumori hipofizare nesecretante femei au fost 14 persoane(456) bărbaţi - 17 persoane(544 ) Conform vicircrstei femei icircn al II-lea grup de vicircrstă(21-40ani) erau 3 persoane (214) icircn al III-lea grup de vicircrstă(41-60 ani) ndash 11 persoane (785)

Bărbaţii cu tumori nesecretante au fost repartizaţi conform vicircrstei icircn următorul modI grup de vicircrstă (lt20 ani)ndash 3 persoane (176 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

II grup de vicircrstă(21-40 ani) - 4 persoane (129 din bărbaţii cu tumori nesecretante )III grup de vicircrstă(41-60 ani) -9 persoane (529 din bărbaţii cu tumori nesecretante )IV grup de vicircrstă(gt60 ani) - 1 persoană (58 din bărbaţii cu tumori nesecretante )

3 4

9

13

11

0

2

4

6

8

10

12

0-20 ani 21-40 ani 41-60 ani gt 60 ani

nr p

acie

nţi

BărbațiFemei

Figura 2 Repartizarea pacienţilor cu tumori hipofizare nesecretantepe grupe de vicircrstă şi sex

Icircn conformitate cu hormonul hipersecretant cei 56 de pacienţi cu adenooame funcţionaleau fost repartizaţi - 29 de persoane (517) aveau somatotropinom 19 de persoane (339) -prolactinom 5 persoane (89) - adenom mixt(somatomamotropinom) 2 pacienţi(36)-corticotropinom 1 persoană(18) - tireotropinom secundar

Dintre 31 de pacienţi cu tumori nefuncţionale 28 de pacienţi (903) au avut adenoamehipofizare nefuncţionale (AHNF) 2 persoane (65) - cu carcinoame nediferenţiate şi 1 pacient(32)- cu craniofaringiom Icircn dependenţă de tipul hormonului hipersecretant pacienţii au fost repartizaţi după criteriul devicircrstă şi sex icircn tabelele 1-5

Pacienți cu corticotropinom au fost 2 femei dintre care una cu vicircrsta cuprinsă icircntre 21-40de ani iar cealaltă icircntre 41-60 ani Cu tiriotropinom a fost depistată o singură pacientă icircn vicircrstăde 41 de ani

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

289

Tabelul 1 Repartiţia pacienţilor cu somatotropinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu somatotropinom

Femei - 3 (103) 11 (379) -Bărbați 1 (34) 5 (172) 8(275) 1(34)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -

Bărbați 1(11) 5(57) 8(919) 1(11)

Tabelul 2 Repartiţia pacienţilor cu prolactinom pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu prolactinom

Femei 2 (105) 9 (473) 7 (368) -Bărbați - - 1(52) --

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei 2(23) 9(103) 7(8) -Bărbaşţi - - 1(11) -

Tabelul 3 Repartiţia pacienţilor cu adenom mixt pe grupe de vicircrstă şi sex

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu adenom mixt

Femei - 1(20) 2(40) 1(20)Bărbaţi - - 1(20) -

Din lotul total al pacienţilor cu tumori hipofizareFemei - 1(11) 2(23) 1(11)Bărbaţi - - 1(11) -

Tabelul 4 Pacienţii cu tumori hipofizare nefuncţionale (NFPAcarcinomcraniofaringiom)

Sexgrvicircrstă lt20 ani 21-40 ani 41- 60 ani gt60 aniDin lotul pacienţilor cu TH nefuncționale

Femei - 3(96) 11(354) -Bărbați 3(96) 4(129) 9(29) 1(32)

Din lotul total al pacienților cu THFemei - 3(34) 11(126) -Bărbați 3(34) 4(46) 9(103) 1(11)

Analiza datelor prezentate icircn tabelele sus menţionate mărturiseşte că după vicircrstă sex şitipul adenomului funcţional preponderent sunt afectate persoane aticirct de sexul feminin cicirct şimasculin icircn vicircrstă de 41-60 ani(642) adenomul funcţional cel mai des icircnticirclnit fiindsomatotropinomul (517) prolactinomul cel mai des se depistează la femei icircn vicircrstă 21-40(16) şi 41-60 ani (125)

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

290

Concluzii1 Tumorile hipofizare la pacienţii internaţi icircn perioada 2008-2010 cel mai des se

depistează la vicircrsta 436plusmn145 ani şi predomină la sexul feminin-612 La pacienţii cu tumori hipofizare prevalează adenoamele ndash 966 din care 643

sunt tumori secretante 3 Printre pacienţii cu adenoame funcţionale cel mai frecvent s-a stabilit diagnosticul de

Somatotropinom(517)4 Prolactinomul cel mai des se icircnticirclneşte la femeile de vicircrstă fertilă fiind de multe ori

cauza infertilităţii

Bibliografie1 ASA S Ezzat S The pathogenesis of pituitary tumours Nature Reviews Cancer 2002 2

836ndash8492 CAWICH I Crandon Het alClinical Presentations of Pituitary Adenomas at a University

Hospital in Jamaica The internet journal of family practice 2009Vol7 Nr23 DAVIS FG Kupelian V Freels S et al (2001) Prevalence estimates for primary brain

tumors in the United States by behavior and major histology groups Journal of Neuro-oncology 3 152ndash158

4 FERNANDEZ et al March 2010 Prevalence of pituitary adenomas a community- basedcross-sectional study in Banbury (Oxfordshire UK) Clinical Endocrinology Volume 72Issue 3 pages 377ndash382

5 SCHEITHAUER Principles and practice of neuropathology 2nd ed Edited by HernandoM James S Nelson Oxford University Press INC 2003 Chapter 18 Pituitary tumors andrelated lesions

6 VON WERDER K Clayton R Evaluation of patients with pituitary-hypothalamic spaceoccuping lesions Chapter 11bPituitary-Hypothalamic Tumor SyndromesAdults updatedaugust 10 2006

7 National Cancer Institute US httpwwwcancergovcancertopicspdqtreatmentpituitaryHealthProfessionalpage1

ASOCIEREA DINTRE DIABETUL ZAHARAT ŞI BOLILE TIROIDIENEDoina Gangur Ecaterina Chiriac

(Coordonator ştiinţific ndash Lorina Vudu doctor icircn medicină conferenţiar universitar)Catedra Endocrinologie

SummaryThyroid diseases are frequent in patients with diabetes mellitus The aim of our study was

to determine the incidence of thyroid diseases in different groups of patients with diabetesmellitus The study was performed in the Endocrinology Department of the Republican ClinicalHospital according to the observation sheets of 180 patients at a mean age of 511+ndash07 yearswith diabetes mellitus and thyroid diseases It is concluded that thyroid diseases are frequent inpatients with diabetes mellitus being more common in female patients from rural places Thereis a higher prevalence of diabetes mellitus type 2 with low levels of thyroid hormones

RezumatBolile tiroidiene sunt frecvente la pacienţii cu diabet zaharat Scopul studiului a fost

determinarea frecvenţei şi structurii bolilor tiroidiene la diferite grupe de pacienţi cu diabetzaharat Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2010 icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican icircn baza fişelor de observaţie a 180 de pacienţi cu diabet zaharat şi patologiaglandei tiroide cu vicircrsta medie de 511+ndash 07 ani S-a stabilit că bolile tiroidiene sunt frecvente

291

la pacienţii cu diabet zaharat icircn special la femeile din spaţiul rural S-a constatat o prevalenţăicircnaltă a diabetului zaharat tip 2 asociat cu hipotiroidismul

ActualitateaBolile tiroidiene afectează 14 dintre pacienţii cu diabet zaharat Statusul tiroidian

modulează funcţia pancreatică şi metabolismul carbohidraţilor Acţiunea hiperglicemică ahormonilor tiroidieni se datorează creşterii absorbţiei glucozei icircn tractul gastro-intestinalreglarea sensibilităţii la insulină efectele sinergice cu catecolaminele şi stimulareagluconeogenezei Nivelul excesiv de hormoni caracteristic hipertiroidismului cauzează teste detoleranţă la glucoză anormale şi agravarea diabetului preexistent (4)

Icircn hipotiroidism nu se observă modificări semnificative ale metabolismului glucozeiTotuşi absorbţia intestinală a glucozei poate fi micşorată la anumiţi pacienţi cauzicircndhipoglicemia Perioada de icircnjumătăţire a insulinei este mărită pe cicircnd sensibilitatea la insulinăpoate fi nemodificată sau micşorată astfel icircncicirct icircn cele mai multe cazuri glucoza este menţinutăicircn limitele normei (18)

Incidenţa tiroiditei autoimune creşte odată cu vicircrsta (8) Mario A Pisarev a demonstratsusceptibilitatea genetică a asocierii dintre tiroidita autoimună şi diabetul zaharat (5)

Scopul studiului a fost determinarea frecvenţei şi structurii patologiilor tiroidiene ladiferite grupe de pacienţi cu diabet zaharat internaţi icircn Secţia de Endocrinologie a SpitaluluiClinic Republican din Chişinău pe parcursul anului 2010

Materiale şi metodeIcircn acest studiu au fost incluşi 180 pacienţi cu diabet zaharat cu vicircrsta medie de 51+ndash07

ani Diagnosticul de diabet zaharat a fost confirmat icircn baza acuzelor examenului clinicdeterminării peptidului C şi a anticorpilor icircmpotriva structurilor pancreasului endocrin Patologiatiroidiană a fost confirmată icircn baza examenului clinic ultrasonografiei glandei tiroide aprecieriinivelului hormonilor tiroidieni şi anticorpilor anti-tiroidieni care au fost determinaţi prin metodaradio-imunologică

RezultateAu fost investigaţi 180 pacienţi dintre care 163 femei şi 17 bărbaţi majoritatea fiind

femei din spaţiul rural (5611)

Tabelul 1 Distribuţia teritorială a pacienţilor incluşi icircn studiu

Sex Rural UrbanFemei (N163) 101(5611) 62(344)Bărbaţi (N17) 9(50) 8(444)Total (N180) 110(6111) 70(3889)

Dintre pacienţii incluşi icircn studiu 7888 au avut diabet zaharat tip 2 şi 2122 ndash diabetzaharat tip 1 Analiza asocierii diabetului zaharat cu patologia tiroidiană a evidenţiatpredominarea acesteia la femei aticirct cu diabet zaharat tip 1 (8421) cicirct şi cu diabet zaharat tip 2(9225 )

Pacienţii au fost distribuiţi conform statusului tiroidian icircn felul următor

292

Tabelul 2 Distribuţia pacienţilor cu diabet zaharat conform statusului tiroidian

Sex Hipertiroidism Eutiroidism HipotiroidismFemei (N163) 16(888 ) 73(4055) 74(4111)Bărbaţi (N17) 5(277) 5(277) 7(388)Total (N180) 21(116 ) 78(434 ) 81(45 )

La pacienţii cu diabet zaharat s-a depistat mai frecvent funcţia normală (434) şi scăzută(45) a glandei tiroide hipotiroidismul fiind prezent la majoritatea femeilor (4111)

S-a analizat statusul tiroidian icircn dependenţă de tipul diabetului zaharat şi sex

Tabelul 3 Distribuţia pacienţilor cu diabet zaharat de tip 1 conform statusului tiroidian

Sex Hipertiroidism Eutiroidism HipotiroidismFemei (N32) 6(157) 18(473) 8(2105)Bărbaţi (N6) 2(526) 1(263) 3(789)Total (N38) 8(2105) 19(500) 11(2895)

Tabelul 4 Distribuţia pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 conform statusului tiroidian

Sex Hipertiroidism Eutiroidism HipotirodismFemei (N131) 10(704) 55(3873) 66(464)Bărbaţi (N11) 3(211) 4(281) 4(281)Total (N142) 13(915) 59(415) 70(4935)

S-a depistat că la majoritatea pacienţilor cu diabet zaharat de tip 1 funcţia glandei tiroideeste normală ndash 50 Femeile cu diabet zaharat tip 1 prezintă hipertiroidism icircn 157 Icircn diabetulzaharat tip 2 predomină funcţia micşorată a glandei tiroide la 4935 din pacienţi la femeiconstituind 466 Eutiroidia şi hipotiroidia sunt prezente icircn proporţii egale la bărbaţii cu diabetzaharat de tip 2 (281)

A fost analizată structura patologiilor tiroidiene la pacienţii cu diabet zaharat tip 1 şi tip 2

2112femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

774

9225

1527

8421

Figura 1 Distribuţia pacienţilor icircn dependenţă detipul diabetului zaharat

Figura 2 Distribuţia pacienţilorcu diabet zaharat pe sexe

DZ 1

DZ 2

142 (7888 )

38 (2122 )

DZ tip 2

DZ tip 1

293

Tabelul 5 Structura bolilor glandei tiroide icircn diabetul zaharat

Patologia tiroidiana DZ tip 1 (N38) DZ tip 2 (N142)Tiroidita autoimuna 27(71) 105(7394)Boala Graves-Basedow 5(1315) 10(704)Statut dupa tirodectomiesubtotală

1(263) 20(1408)

Adenomatoza tiroidiana 5(1315) 7(492)

Icircn structura bolilor glandei tiroide predomină tiroidita autoimună şi constituie 71 icircndiabetul zaharat de tip 1 şi 7394 icircn diabetul de tip 2 La pacienţii cu diabet zaharat tip 1 dupăfrecvenţă pe locul doi se situează boala Graves-Basedow şi adenomatoza tiroidiană (1315)

Pacienţii cu tiroidită autoimună au fost distribuiţi conform statusului tiroidian

Funcţia normală a glandei tiroide a fost depistată la majoritatea pacienţilor cu diabetzaharat tip 1 şi tirodită autoimună (481) pe cicircnd la pacienţii cu diabet zaharat tip 2 funcţiatiroidiană a fost preponderent micşorată (485)

Pacienţii cu hipotiroidism au fost repartizaţi icircn conformitate cu patologia tiroidiană

Tabelul 6 Repartizarea pacienţilor cu hipotiroidie conform patologiei tiroidiene

Patologia tiroidiana DZ tip 1(N11) DZ tip2(N70)Tiroidita autoimuna 8(7272) 50(71)Tiroidectomie 1(909) 13(1857)Adenomatoza tiroidiana 2(1818) 7(10)

Aşadar tiroidita autoimună este cauza principală a hipotiroidismului aticirct la pacienţii cudiabet zaharat tip 1 (7272) cicirct şi la pacienţii cu diabet zaharat tip 2 (71)

DiscuţiiAsocierea dintre diabetul zaharat şi bolile glandei tiroide este frecventă aceasta

icircnticirclnindu-se mai des la pacientele de sex feminin din localităţile rurale (5611 ) Acest faptpoate fi explicat prin predispoziţia genetică de apariţie a bolilor glandei tiroide preponderent lafemei şi expunerea icircndelungată la soare

Diabetul zaharat de tip 1 este o boala autoimună organo-specifică care se caracterizeazăprin distrucţia celulelor-β pancreatice şi insulino-deficienţă Conform conceptului depoliendocrinopatie pacienţii afectaţi de cel puţin o boală endocrină pot să manifeste şi o

hipertiroidism

eutiroidism

hipotiroidism

hipertiroidism

eutiroidism

hipotiroidism

Figura 3 Distribuţia statusuluitiroidian la pacienţii cu tiroidităautoimună şi diabet zaharat tip 1

Figura 4 Distribuţia statusuluitiroidian la pacienţii cu tiroidităautoimună şi diabet zaharat tip 2

13(481)8(296)

6(222)51(485)44(419)

10(952)

294

reactivitate serologică pozitivă faţă de alte celule endocrine Bolile autoimune endocrine suntcauzate de un defect antigen-specific al limfocitelor T-supresoare care sicircnt activate de antigeninespecifici şi răspund inadecvat la antigeni specifici De aceea diabetul de tip 1 poate fi asociataticirct cu alte boli autoimune organo-specifice cum ar fi anemia B12 deficitară insuficienţasuprarenală primară şi tiroidita autoimună cicirct şi cu bolile autoimune sistemice precum lupusuleritematos de sistem artrita reumatoidă (2) Conform studiului realizat de Matejkova-BehanovaM s-a constatat prezenţa tiroiditei autoimune icircn diabetul zaharat tip 1 icircn 20-40 cazuri (6)Conform studiului realizat icircn Secţia de Endocrinologie a Spitalului Clinic Republican pondereatiroiditei autoimune la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 este de 71 Diabetul zaharat de tip 1şi tiroiditele autoimune prezintă gene HLA comune şi patogenie similară ceea ce explicăasocierea lor frecventă (5)

Hipotiroidismul este prezent la majoritatea pacientelor de sex feminin cu diabet zaharatde tip 2 (4111) Studiul efectuat de către Schroner Z Lazurova I şi Petrovicova J arată cătiroidita autoimună este prezentă la 43 dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 2 (7) pe cicircnd icircnstudiul realizat la Spitalul Clinic Republican tiroidita autoimună se constată la un numar maimare de pacienţi ndash 5833 Interrelaţia dintre diabetul zaharat tip 2 şi tiroidita autoimună estedeterminată de legatura lor genetică infecţia şi stresul fiind consideraţi factori trigger dedezvoltare a tiroiditei autoimune la aceşti pacienţi Tiroidita autoimună este cauza principală ahipotiroidismului la diabetici Icircn acest studiu 45 dintre pacienţi sunt hipotiroidieni şi tiroiditaautoimună cauzează 7272 dintre cazurile de hipotiroidism la pacienţii cu DZ tip 1 şi 71 - lapacienţii cu DZ tip 2

Tireotoxicoza este prezentă la 21 pacienţi cu diabet zaharat ndash la 8(2105) pacienţi cudiabet zaharat de tip 1 şi 13(915) pacienţi cu diabet zaharat de tip 2

Concluzii1 Asocierea dintre diabetul zaharat şi patologia tiroidiană este mai frecventă la pacientele

de sex feminin din localităţile rurale (5611)2 Din structura patologiilor tiroidiene tiroidita autoimună se icircnticirclneşte cel mai des la

pacienţii cu diabet zaharat3 Diabetul zaharat de tip 2 se asociază cu tiroidita autoimună icircn 7394 cauzicircnd

hipotiroidia icircn 71 cazuri4 Diabetul zaharat de tip 1 se asociază cu boala tiroidiană autoimună ndash tiroidita autoimună

icircn 7272 cazuri şi boala Graves-Basedow icircn 1315 cazuri

Bibliografie1 Alexa Z Anestiade Z Vudu L Zota L Harea D Vicircrtosu A Diabetul zaharat şi patologia

autoimună tiroidiană Anale Ştiinţifice al USMFrdquoNTestemiţanurdquo ed A IX-a vol3 pag167-171 2008

2 BM Singh B Goswami Association between insulin resistance and hypothyroidism infemales attending a tertiary care hospital Indian Journal of Clinical Biochemistry 25(2) 141-145 2010

3 Faranak Sharifi Leila Ghasemi Thyroid Function and Anti-Thyroid Antibodies in IranianPatients with Type 1 Diabetes Mellitus Influences of Age and Sex Iran J Allergy AsthmaImmunol 7(1) 31-36 March 2008

4 Jorge Rezzonico1 Mariana Rezzonico Introducing the Thyroid Gland as Another Victim ofthe Insulin Resistance Syndrome Thyroid Volume 18 Number 4 2008

5 Mario A Pisarev Interrelationships between the pancreas and the thyroid Current Opinionin Endocrinology Diabetes amp Obesity 17437ndash439 2010

6 Matejkova-Behanova Latent autoimmune diabetes in adults (LADA) and autoimmunethyroiditis M Endocr Regul 35(3)167-72 2001

7 Schroner Z Lazurova I Petrovicova JAutoimmune thyroid diseases in patients withdiabetes mellitus Bratisl Lek Listy 109(3)125-9 2008

292

Tabelul 2 Distribuţia pacienţilor cu diabet zaharat conform statusului tiroidian

Sex Hipertiroidism Eutiroidism HipotiroidismFemei (N163) 16(888 ) 73(4055) 74(4111)Bărbaţi (N17) 5(277) 5(277) 7(388)Total (N180) 21(116 ) 78(434 ) 81(45 )

La pacienţii cu diabet zaharat s-a depistat mai frecvent funcţia normală (434) şi scăzută(45) a glandei tiroide hipotiroidismul fiind prezent la majoritatea femeilor (4111)

S-a analizat statusul tiroidian icircn dependenţă de tipul diabetului zaharat şi sex

Tabelul 3 Distribuţia pacienţilor cu diabet zaharat de tip 1 conform statusului tiroidian

Sex Hipertiroidism Eutiroidism HipotiroidismFemei (N32) 6(157) 18(473) 8(2105)Bărbaţi (N6) 2(526) 1(263) 3(789)Total (N38) 8(2105) 19(500) 11(2895)

Tabelul 4 Distribuţia pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 conform statusului tiroidian

Sex Hipertiroidism Eutiroidism HipotirodismFemei (N131) 10(704) 55(3873) 66(464)Bărbaţi (N11) 3(211) 4(281) 4(281)Total (N142) 13(915) 59(415) 70(4935)

S-a depistat că la majoritatea pacienţilor cu diabet zaharat de tip 1 funcţia glandei tiroideeste normală ndash 50 Femeile cu diabet zaharat tip 1 prezintă hipertiroidism icircn 157 Icircn diabetulzaharat tip 2 predomină funcţia micşorată a glandei tiroide la 4935 din pacienţi la femeiconstituind 466 Eutiroidia şi hipotiroidia sunt prezente icircn proporţii egale la bărbaţii cu diabetzaharat de tip 2 (281)

A fost analizată structura patologiilor tiroidiene la pacienţii cu diabet zaharat tip 1 şi tip 2

2112femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

774

9225

1527

8421

Figura 1 Distribuţia pacienţilor icircn dependenţă detipul diabetului zaharat

Figura 2 Distribuţia pacienţilorcu diabet zaharat pe sexe

DZ 1

DZ 2

142 (7888 )

38 (2122 )

DZ tip 2

DZ tip 1

293

Tabelul 5 Structura bolilor glandei tiroide icircn diabetul zaharat

Patologia tiroidiana DZ tip 1 (N38) DZ tip 2 (N142)Tiroidita autoimuna 27(71) 105(7394)Boala Graves-Basedow 5(1315) 10(704)Statut dupa tirodectomiesubtotală

1(263) 20(1408)

Adenomatoza tiroidiana 5(1315) 7(492)

Icircn structura bolilor glandei tiroide predomină tiroidita autoimună şi constituie 71 icircndiabetul zaharat de tip 1 şi 7394 icircn diabetul de tip 2 La pacienţii cu diabet zaharat tip 1 dupăfrecvenţă pe locul doi se situează boala Graves-Basedow şi adenomatoza tiroidiană (1315)

Pacienţii cu tiroidită autoimună au fost distribuiţi conform statusului tiroidian

Funcţia normală a glandei tiroide a fost depistată la majoritatea pacienţilor cu diabetzaharat tip 1 şi tirodită autoimună (481) pe cicircnd la pacienţii cu diabet zaharat tip 2 funcţiatiroidiană a fost preponderent micşorată (485)

Pacienţii cu hipotiroidism au fost repartizaţi icircn conformitate cu patologia tiroidiană

Tabelul 6 Repartizarea pacienţilor cu hipotiroidie conform patologiei tiroidiene

Patologia tiroidiana DZ tip 1(N11) DZ tip2(N70)Tiroidita autoimuna 8(7272) 50(71)Tiroidectomie 1(909) 13(1857)Adenomatoza tiroidiana 2(1818) 7(10)

Aşadar tiroidita autoimună este cauza principală a hipotiroidismului aticirct la pacienţii cudiabet zaharat tip 1 (7272) cicirct şi la pacienţii cu diabet zaharat tip 2 (71)

DiscuţiiAsocierea dintre diabetul zaharat şi bolile glandei tiroide este frecventă aceasta

icircnticirclnindu-se mai des la pacientele de sex feminin din localităţile rurale (5611 ) Acest faptpoate fi explicat prin predispoziţia genetică de apariţie a bolilor glandei tiroide preponderent lafemei şi expunerea icircndelungată la soare

Diabetul zaharat de tip 1 este o boala autoimună organo-specifică care se caracterizeazăprin distrucţia celulelor-β pancreatice şi insulino-deficienţă Conform conceptului depoliendocrinopatie pacienţii afectaţi de cel puţin o boală endocrină pot să manifeste şi o

hipertiroidism

eutiroidism

hipotiroidism

hipertiroidism

eutiroidism

hipotiroidism

Figura 3 Distribuţia statusuluitiroidian la pacienţii cu tiroidităautoimună şi diabet zaharat tip 1

Figura 4 Distribuţia statusuluitiroidian la pacienţii cu tiroidităautoimună şi diabet zaharat tip 2

13(481)8(296)

6(222)51(485)44(419)

10(952)

294

reactivitate serologică pozitivă faţă de alte celule endocrine Bolile autoimune endocrine suntcauzate de un defect antigen-specific al limfocitelor T-supresoare care sicircnt activate de antigeninespecifici şi răspund inadecvat la antigeni specifici De aceea diabetul de tip 1 poate fi asociataticirct cu alte boli autoimune organo-specifice cum ar fi anemia B12 deficitară insuficienţasuprarenală primară şi tiroidita autoimună cicirct şi cu bolile autoimune sistemice precum lupusuleritematos de sistem artrita reumatoidă (2) Conform studiului realizat de Matejkova-BehanovaM s-a constatat prezenţa tiroiditei autoimune icircn diabetul zaharat tip 1 icircn 20-40 cazuri (6)Conform studiului realizat icircn Secţia de Endocrinologie a Spitalului Clinic Republican pondereatiroiditei autoimune la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 este de 71 Diabetul zaharat de tip 1şi tiroiditele autoimune prezintă gene HLA comune şi patogenie similară ceea ce explicăasocierea lor frecventă (5)

Hipotiroidismul este prezent la majoritatea pacientelor de sex feminin cu diabet zaharatde tip 2 (4111) Studiul efectuat de către Schroner Z Lazurova I şi Petrovicova J arată cătiroidita autoimună este prezentă la 43 dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 2 (7) pe cicircnd icircnstudiul realizat la Spitalul Clinic Republican tiroidita autoimună se constată la un numar maimare de pacienţi ndash 5833 Interrelaţia dintre diabetul zaharat tip 2 şi tiroidita autoimună estedeterminată de legatura lor genetică infecţia şi stresul fiind consideraţi factori trigger dedezvoltare a tiroiditei autoimune la aceşti pacienţi Tiroidita autoimună este cauza principală ahipotiroidismului la diabetici Icircn acest studiu 45 dintre pacienţi sunt hipotiroidieni şi tiroiditaautoimună cauzează 7272 dintre cazurile de hipotiroidism la pacienţii cu DZ tip 1 şi 71 - lapacienţii cu DZ tip 2

Tireotoxicoza este prezentă la 21 pacienţi cu diabet zaharat ndash la 8(2105) pacienţi cudiabet zaharat de tip 1 şi 13(915) pacienţi cu diabet zaharat de tip 2

Concluzii1 Asocierea dintre diabetul zaharat şi patologia tiroidiană este mai frecventă la pacientele

de sex feminin din localităţile rurale (5611)2 Din structura patologiilor tiroidiene tiroidita autoimună se icircnticirclneşte cel mai des la

pacienţii cu diabet zaharat3 Diabetul zaharat de tip 2 se asociază cu tiroidita autoimună icircn 7394 cauzicircnd

hipotiroidia icircn 71 cazuri4 Diabetul zaharat de tip 1 se asociază cu boala tiroidiană autoimună ndash tiroidita autoimună

icircn 7272 cazuri şi boala Graves-Basedow icircn 1315 cazuri

Bibliografie1 Alexa Z Anestiade Z Vudu L Zota L Harea D Vicircrtosu A Diabetul zaharat şi patologia

autoimună tiroidiană Anale Ştiinţifice al USMFrdquoNTestemiţanurdquo ed A IX-a vol3 pag167-171 2008

2 BM Singh B Goswami Association between insulin resistance and hypothyroidism infemales attending a tertiary care hospital Indian Journal of Clinical Biochemistry 25(2) 141-145 2010

3 Faranak Sharifi Leila Ghasemi Thyroid Function and Anti-Thyroid Antibodies in IranianPatients with Type 1 Diabetes Mellitus Influences of Age and Sex Iran J Allergy AsthmaImmunol 7(1) 31-36 March 2008

4 Jorge Rezzonico1 Mariana Rezzonico Introducing the Thyroid Gland as Another Victim ofthe Insulin Resistance Syndrome Thyroid Volume 18 Number 4 2008

5 Mario A Pisarev Interrelationships between the pancreas and the thyroid Current Opinionin Endocrinology Diabetes amp Obesity 17437ndash439 2010

6 Matejkova-Behanova Latent autoimmune diabetes in adults (LADA) and autoimmunethyroiditis M Endocr Regul 35(3)167-72 2001

7 Schroner Z Lazurova I Petrovicova JAutoimmune thyroid diseases in patients withdiabetes mellitus Bratisl Lek Listy 109(3)125-9 2008

293

Tabelul 5 Structura bolilor glandei tiroide icircn diabetul zaharat

Patologia tiroidiana DZ tip 1 (N38) DZ tip 2 (N142)Tiroidita autoimuna 27(71) 105(7394)Boala Graves-Basedow 5(1315) 10(704)Statut dupa tirodectomiesubtotală

1(263) 20(1408)

Adenomatoza tiroidiana 5(1315) 7(492)

Icircn structura bolilor glandei tiroide predomină tiroidita autoimună şi constituie 71 icircndiabetul zaharat de tip 1 şi 7394 icircn diabetul de tip 2 La pacienţii cu diabet zaharat tip 1 dupăfrecvenţă pe locul doi se situează boala Graves-Basedow şi adenomatoza tiroidiană (1315)

Pacienţii cu tiroidită autoimună au fost distribuiţi conform statusului tiroidian

Funcţia normală a glandei tiroide a fost depistată la majoritatea pacienţilor cu diabetzaharat tip 1 şi tirodită autoimună (481) pe cicircnd la pacienţii cu diabet zaharat tip 2 funcţiatiroidiană a fost preponderent micşorată (485)

Pacienţii cu hipotiroidism au fost repartizaţi icircn conformitate cu patologia tiroidiană

Tabelul 6 Repartizarea pacienţilor cu hipotiroidie conform patologiei tiroidiene

Patologia tiroidiana DZ tip 1(N11) DZ tip2(N70)Tiroidita autoimuna 8(7272) 50(71)Tiroidectomie 1(909) 13(1857)Adenomatoza tiroidiana 2(1818) 7(10)

Aşadar tiroidita autoimună este cauza principală a hipotiroidismului aticirct la pacienţii cudiabet zaharat tip 1 (7272) cicirct şi la pacienţii cu diabet zaharat tip 2 (71)

DiscuţiiAsocierea dintre diabetul zaharat şi bolile glandei tiroide este frecventă aceasta

icircnticirclnindu-se mai des la pacientele de sex feminin din localităţile rurale (5611 ) Acest faptpoate fi explicat prin predispoziţia genetică de apariţie a bolilor glandei tiroide preponderent lafemei şi expunerea icircndelungată la soare

Diabetul zaharat de tip 1 este o boala autoimună organo-specifică care se caracterizeazăprin distrucţia celulelor-β pancreatice şi insulino-deficienţă Conform conceptului depoliendocrinopatie pacienţii afectaţi de cel puţin o boală endocrină pot să manifeste şi o

hipertiroidism

eutiroidism

hipotiroidism

hipertiroidism

eutiroidism

hipotiroidism

Figura 3 Distribuţia statusuluitiroidian la pacienţii cu tiroidităautoimună şi diabet zaharat tip 1

Figura 4 Distribuţia statusuluitiroidian la pacienţii cu tiroidităautoimună şi diabet zaharat tip 2

13(481)8(296)

6(222)51(485)44(419)

10(952)

294

reactivitate serologică pozitivă faţă de alte celule endocrine Bolile autoimune endocrine suntcauzate de un defect antigen-specific al limfocitelor T-supresoare care sicircnt activate de antigeninespecifici şi răspund inadecvat la antigeni specifici De aceea diabetul de tip 1 poate fi asociataticirct cu alte boli autoimune organo-specifice cum ar fi anemia B12 deficitară insuficienţasuprarenală primară şi tiroidita autoimună cicirct şi cu bolile autoimune sistemice precum lupusuleritematos de sistem artrita reumatoidă (2) Conform studiului realizat de Matejkova-BehanovaM s-a constatat prezenţa tiroiditei autoimune icircn diabetul zaharat tip 1 icircn 20-40 cazuri (6)Conform studiului realizat icircn Secţia de Endocrinologie a Spitalului Clinic Republican pondereatiroiditei autoimune la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 este de 71 Diabetul zaharat de tip 1şi tiroiditele autoimune prezintă gene HLA comune şi patogenie similară ceea ce explicăasocierea lor frecventă (5)

Hipotiroidismul este prezent la majoritatea pacientelor de sex feminin cu diabet zaharatde tip 2 (4111) Studiul efectuat de către Schroner Z Lazurova I şi Petrovicova J arată cătiroidita autoimună este prezentă la 43 dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 2 (7) pe cicircnd icircnstudiul realizat la Spitalul Clinic Republican tiroidita autoimună se constată la un numar maimare de pacienţi ndash 5833 Interrelaţia dintre diabetul zaharat tip 2 şi tiroidita autoimună estedeterminată de legatura lor genetică infecţia şi stresul fiind consideraţi factori trigger dedezvoltare a tiroiditei autoimune la aceşti pacienţi Tiroidita autoimună este cauza principală ahipotiroidismului la diabetici Icircn acest studiu 45 dintre pacienţi sunt hipotiroidieni şi tiroiditaautoimună cauzează 7272 dintre cazurile de hipotiroidism la pacienţii cu DZ tip 1 şi 71 - lapacienţii cu DZ tip 2

Tireotoxicoza este prezentă la 21 pacienţi cu diabet zaharat ndash la 8(2105) pacienţi cudiabet zaharat de tip 1 şi 13(915) pacienţi cu diabet zaharat de tip 2

Concluzii1 Asocierea dintre diabetul zaharat şi patologia tiroidiană este mai frecventă la pacientele

de sex feminin din localităţile rurale (5611)2 Din structura patologiilor tiroidiene tiroidita autoimună se icircnticirclneşte cel mai des la

pacienţii cu diabet zaharat3 Diabetul zaharat de tip 2 se asociază cu tiroidita autoimună icircn 7394 cauzicircnd

hipotiroidia icircn 71 cazuri4 Diabetul zaharat de tip 1 se asociază cu boala tiroidiană autoimună ndash tiroidita autoimună

icircn 7272 cazuri şi boala Graves-Basedow icircn 1315 cazuri

Bibliografie1 Alexa Z Anestiade Z Vudu L Zota L Harea D Vicircrtosu A Diabetul zaharat şi patologia

autoimună tiroidiană Anale Ştiinţifice al USMFrdquoNTestemiţanurdquo ed A IX-a vol3 pag167-171 2008

2 BM Singh B Goswami Association between insulin resistance and hypothyroidism infemales attending a tertiary care hospital Indian Journal of Clinical Biochemistry 25(2) 141-145 2010

3 Faranak Sharifi Leila Ghasemi Thyroid Function and Anti-Thyroid Antibodies in IranianPatients with Type 1 Diabetes Mellitus Influences of Age and Sex Iran J Allergy AsthmaImmunol 7(1) 31-36 March 2008

4 Jorge Rezzonico1 Mariana Rezzonico Introducing the Thyroid Gland as Another Victim ofthe Insulin Resistance Syndrome Thyroid Volume 18 Number 4 2008

5 Mario A Pisarev Interrelationships between the pancreas and the thyroid Current Opinionin Endocrinology Diabetes amp Obesity 17437ndash439 2010

6 Matejkova-Behanova Latent autoimmune diabetes in adults (LADA) and autoimmunethyroiditis M Endocr Regul 35(3)167-72 2001

7 Schroner Z Lazurova I Petrovicova JAutoimmune thyroid diseases in patients withdiabetes mellitus Bratisl Lek Listy 109(3)125-9 2008

294

reactivitate serologică pozitivă faţă de alte celule endocrine Bolile autoimune endocrine suntcauzate de un defect antigen-specific al limfocitelor T-supresoare care sicircnt activate de antigeninespecifici şi răspund inadecvat la antigeni specifici De aceea diabetul de tip 1 poate fi asociataticirct cu alte boli autoimune organo-specifice cum ar fi anemia B12 deficitară insuficienţasuprarenală primară şi tiroidita autoimună cicirct şi cu bolile autoimune sistemice precum lupusuleritematos de sistem artrita reumatoidă (2) Conform studiului realizat de Matejkova-BehanovaM s-a constatat prezenţa tiroiditei autoimune icircn diabetul zaharat tip 1 icircn 20-40 cazuri (6)Conform studiului realizat icircn Secţia de Endocrinologie a Spitalului Clinic Republican pondereatiroiditei autoimune la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 este de 71 Diabetul zaharat de tip 1şi tiroiditele autoimune prezintă gene HLA comune şi patogenie similară ceea ce explicăasocierea lor frecventă (5)

Hipotiroidismul este prezent la majoritatea pacientelor de sex feminin cu diabet zaharatde tip 2 (4111) Studiul efectuat de către Schroner Z Lazurova I şi Petrovicova J arată cătiroidita autoimună este prezentă la 43 dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 2 (7) pe cicircnd icircnstudiul realizat la Spitalul Clinic Republican tiroidita autoimună se constată la un numar maimare de pacienţi ndash 5833 Interrelaţia dintre diabetul zaharat tip 2 şi tiroidita autoimună estedeterminată de legatura lor genetică infecţia şi stresul fiind consideraţi factori trigger dedezvoltare a tiroiditei autoimune la aceşti pacienţi Tiroidita autoimună este cauza principală ahipotiroidismului la diabetici Icircn acest studiu 45 dintre pacienţi sunt hipotiroidieni şi tiroiditaautoimună cauzează 7272 dintre cazurile de hipotiroidism la pacienţii cu DZ tip 1 şi 71 - lapacienţii cu DZ tip 2

Tireotoxicoza este prezentă la 21 pacienţi cu diabet zaharat ndash la 8(2105) pacienţi cudiabet zaharat de tip 1 şi 13(915) pacienţi cu diabet zaharat de tip 2

Concluzii1 Asocierea dintre diabetul zaharat şi patologia tiroidiană este mai frecventă la pacientele

de sex feminin din localităţile rurale (5611)2 Din structura patologiilor tiroidiene tiroidita autoimună se icircnticirclneşte cel mai des la

pacienţii cu diabet zaharat3 Diabetul zaharat de tip 2 se asociază cu tiroidita autoimună icircn 7394 cauzicircnd

hipotiroidia icircn 71 cazuri4 Diabetul zaharat de tip 1 se asociază cu boala tiroidiană autoimună ndash tiroidita autoimună

icircn 7272 cazuri şi boala Graves-Basedow icircn 1315 cazuri

Bibliografie1 Alexa Z Anestiade Z Vudu L Zota L Harea D Vicircrtosu A Diabetul zaharat şi patologia

autoimună tiroidiană Anale Ştiinţifice al USMFrdquoNTestemiţanurdquo ed A IX-a vol3 pag167-171 2008

2 BM Singh B Goswami Association between insulin resistance and hypothyroidism infemales attending a tertiary care hospital Indian Journal of Clinical Biochemistry 25(2) 141-145 2010

3 Faranak Sharifi Leila Ghasemi Thyroid Function and Anti-Thyroid Antibodies in IranianPatients with Type 1 Diabetes Mellitus Influences of Age and Sex Iran J Allergy AsthmaImmunol 7(1) 31-36 March 2008

4 Jorge Rezzonico1 Mariana Rezzonico Introducing the Thyroid Gland as Another Victim ofthe Insulin Resistance Syndrome Thyroid Volume 18 Number 4 2008

5 Mario A Pisarev Interrelationships between the pancreas and the thyroid Current Opinionin Endocrinology Diabetes amp Obesity 17437ndash439 2010

6 Matejkova-Behanova Latent autoimmune diabetes in adults (LADA) and autoimmunethyroiditis M Endocr Regul 35(3)167-72 2001

7 Schroner Z Lazurova I Petrovicova JAutoimmune thyroid diseases in patients withdiabetes mellitus Bratisl Lek Listy 109(3)125-9 2008

295

8 Vudu L Formele tiroiditei autoimune şi diagnosticul lor Buletinul Academiei de Ştiinţe aMoldovei Ştiinţe medicale Nr3 pag 140-144 Chişinău 2006

9 Yong Soo Park Increased Prevalence of Autoimmune Thyroid Disease in Patients with Type1 Diabetes The Korean Journal of Internal Medicine Vol 15 No 3 2000

FIZIOTERAPIA IcircN TRATAMENTUL COMPLEX ALPOLINEUROPATIEI DIABETIC

Tamara Tudose Daria Saulea Maria Russu Natalia Vasiliu Valentina MoloşagUSMF bdquoNicolae Testimeţeanurdquo catedra endocrinologie IMSP SCR secţia Fizioterapie şi Recuperare medicală

SummaryThe physiotherapy in the complex treatment of diabetic polyneuropathy

Type II diabetetes is a disease with complications such as diabetic neuropatthy angiopatieencephalopathy etc

The purpose of investigations is to study the therapeutic effects of physical factors in theapplication tratament people suffering from diabetic polyneuropathy

Complex treatment of patients with diabetic polyneuropathy with physioterapy massagephysical factors therapy and medications has helped obtain clinical effect within 5-7 sessionswith baverage duration of stay 7 - 8 days

RezumatDiabetul zaharat tip II prezintă o afecţiune foarte răspacircndită icircn special printre vacircrstnici

Complicaţiile precoce a acestei patologii sunt polineuropatia periferică diabetică angiopatiaretinopatia diabetică şi encefalopatia

Scopul investigaţiilor prezente este studiul efectelor curative icircn aplicarea facturilorfizici icircn tratamentul persoanelor care suferă de polineuropatie diabetică

Rezultatele cercetărilor au demonstrat că asocierea şi combinarea factorilor fizici cuprocedeuri de termoterapie masaj kinetoterapie precum şi tratamentul medicamentos alpacienţilor cu polineuropatie diabeticăde origină non-insulinodependentă contribue la obţinereaefectului clinic icircn termen de 5-7 şedinţe la curs ceea ce este actualmente suficient icircn condiţiispitaliceşi cu durata medie de spitalizare cca 7-8 zile

IntroducereDiabetul zaharat tip II prezintă o pandemie icircn icircntreaga lume icircn special la persoanele

vacircrstnice cu apariţia complicaţiilor - polineuropatia periferică macroangiopatia retinopatianefropatia ect Polineuropatia periferică diabetică se caracterizează prin diferite simptome şidereglări a funcţiilor nervilor periferici ceea ce provoacă micşorarea sensibilităţii cutanatedureri şi crampe musculare icircn timpul nopţii Neuropatia diabetică clinic se determină la 25 dinpacienţi iar icircn investigaţiile reovasografice practic la magoritatea pacienţilor sunt atestateafecţiuni a vaselor sangvine periferice Deorece un tratament adecvat poate contribui laregresarea polineuropatiei periferice prin ameliorarea circulaţiei vasculare combinareatratamentului medicamentos cu cel fizioterapeutic este benifică

Obiectivele studiului au fost cercetarea eficacităţii tratamentului fizioterapeutic combinatşi asociat cu cacircţiva factori fizici kinetotrapie şi tratament medicamentos a unui lot de pacienţi cupolineuropatie icircn diabetul adultului spitalizati cu durata de 5-7 zile

296

Materiale şi metodeCercetările s-au realizat pe un lot de 50 pacienţi(26- bărbaţi 26-femei) din secţia

endocrinologiecupolineuropatie diabetică şi angiopatie provocate de diabet zahazat tip II Vacircrstaicircntre 40-50 ani -21 bolnavi (42) şi icircntre 50-60 ani 29 bolnavi (58) Vechimea diabetuluizahazat este de 92plusmn05 ani Pacienţii au fost studiaţi clinic şi biologic cu determinareahemoleicogramei analiza sumară a urinei reovazografia fibrinogen protrombina glicemiaprofilul glicemic Clinic polineuropatia diabetică se manifesta prin micşorarea sensibilităţiicutanate la membrile inferioare dureri musculare nocturne diminuarea pulsaţiei pe a dorsalispedis amplitudinea icircn reovasografie le 025 Diabetul zaharat al adultului era subcompensat cumedicamente hipoglicemiante per oral la 40 pacienţi şi la 10 bolnavi cu insulinoterapieConcomitent bolnavii primeu tratament cu preparate angioprotectoareşi vitaminoterapie Icircn lotulmartor pacienţii ( n=10 ) erau trataţi exclusiv medicamentos iar lotul de studiu (n=40)suplimentar la tratamentul medicamentos a fost aplicat tratamentul fizioterapeutic şikinetoterapie Printre factorii fizici utilizati se număra magnetoterapia electroforezamedicamentoasă darsonvalizarea după metoda standard aplicaţii cu parafină şi ozochirită masajşi kinetoterapie Şedinţele se efectuau zilnic cu intervale de timp conform criterilor clinici şicaracteristica factorilor fizici la o serie de 5-7 procedee

Rezultate şi discuţiiIcircmbinarea tratamentului medicamentos cu procedee de fizioterapie masaj şi kinetoterapie

asigură micşorarea duratei cursului de tratament de la 10-12 şedinţe pacircnă la 5-7şedinţeAmeliaorare indicilor metabolismului glucidic s-a observat aticirct icircn lotul cu tratamentexclusiv medicamentos precum şi icircn cel cu adiţionarea tratamentului fizioterapeutic dar icircnultimul lot modificările favorabile au icircnceput să se manifeste mai rapid şi mai exprimatAplicarea tratamentului fizioterapeutic a diminuat durerile şi a fenomenele inflamatorii aameliorat circulatia sangvină periferică icircn membrele inferioare şi a accelerat efecteleregenerative la 37 bolnavi (94) doar la 3bolnavi (6) efectele benifice nu au fost evidente Icircnlotul cu tratament exclusiv medicamentos efectul analgezic şi ameliorarea circulaţiei sangvineperiferice sunt mai puţin pronunţate şi apar abea la a 7-a zi

Astfel icircmbinarea tratamentului medicamentos cu cel fizioterapic asigură accelerareafenomenelor de diminuare a simptomelor polineuropatiei periferice diabetice şi reducerea icircn timpa tratamentului icircn condiţii spitaliceşti de la 10-12 zile la 5-7 zile ceea ce demonstreazăprioritatea terapiei combinate cu tratament fizioterapeutic faţă de monoterapia medicamentoasă

Bibliografie1 Saulea A Balneofizioterapia generală Chişinău Ed Arc1996 318p2 Боглюбов В М Пономаренко Г НОбщая физиотерапия М 20083 Галтян Г Диабетическая полинеуропатия М2000

• STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILE CURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010
• Tatiana Gobjilă

296

Materiale şi metodeCercetările s-au realizat pe un lot de 50 pacienţi(26- bărbaţi 26-femei) din secţia

endocrinologiecupolineuropatie diabetică şi angiopatie provocate de diabet zahazat tip II Vacircrstaicircntre 40-50 ani -21 bolnavi (42) şi icircntre 50-60 ani 29 bolnavi (58) Vechimea diabetuluizahazat este de 92plusmn05 ani Pacienţii au fost studiaţi clinic şi biologic cu determinareahemoleicogramei analiza sumară a urinei reovazografia fibrinogen protrombina glicemiaprofilul glicemic Clinic polineuropatia diabetică se manifesta prin micşorarea sensibilităţiicutanate la membrile inferioare dureri musculare nocturne diminuarea pulsaţiei pe a dorsalispedis amplitudinea icircn reovasografie le 025 Diabetul zaharat al adultului era subcompensat cumedicamente hipoglicemiante per oral la 40 pacienţi şi la 10 bolnavi cu insulinoterapieConcomitent bolnavii primeu tratament cu preparate angioprotectoareşi vitaminoterapie Icircn lotulmartor pacienţii ( n=10 ) erau trataţi exclusiv medicamentos iar lotul de studiu (n=40)suplimentar la tratamentul medicamentos a fost aplicat tratamentul fizioterapeutic şikinetoterapie Printre factorii fizici utilizati se număra magnetoterapia electroforezamedicamentoasă darsonvalizarea după metoda standard aplicaţii cu parafină şi ozochirită masajşi kinetoterapie Şedinţele se efectuau zilnic cu intervale de timp conform criterilor clinici şicaracteristica factorilor fizici la o serie de 5-7 procedee

Rezultate şi discuţiiIcircmbinarea tratamentului medicamentos cu procedee de fizioterapie masaj şi kinetoterapie

asigură micşorarea duratei cursului de tratament de la 10-12 şedinţe pacircnă la 5-7şedinţeAmeliaorare indicilor metabolismului glucidic s-a observat aticirct icircn lotul cu tratamentexclusiv medicamentos precum şi icircn cel cu adiţionarea tratamentului fizioterapeutic dar icircnultimul lot modificările favorabile au icircnceput să se manifeste mai rapid şi mai exprimatAplicarea tratamentului fizioterapeutic a diminuat durerile şi a fenomenele inflamatorii aameliorat circulatia sangvină periferică icircn membrele inferioare şi a accelerat efecteleregenerative la 37 bolnavi (94) doar la 3bolnavi (6) efectele benifice nu au fost evidente Icircnlotul cu tratament exclusiv medicamentos efectul analgezic şi ameliorarea circulaţiei sangvineperiferice sunt mai puţin pronunţate şi apar abea la a 7-a zi

Astfel icircmbinarea tratamentului medicamentos cu cel fizioterapic asigură accelerareafenomenelor de diminuare a simptomelor polineuropatiei periferice diabetice şi reducerea icircn timpa tratamentului icircn condiţii spitaliceşti de la 10-12 zile la 5-7 zile ceea ce demonstreazăprioritatea terapiei combinate cu tratament fizioterapeutic faţă de monoterapia medicamentoasă

Bibliografie1 Saulea A Balneofizioterapia generală Chişinău Ed Arc1996 318p2 Боглюбов В М Пономаренко Г НОбщая физиотерапия М 20083 Галтян Г Диабетическая полинеуропатия М2000

• STRUCTURA TUMORILOR HIPOFIZARE LA PACINEŢII DIN INSTITUŢIILE CURATIVE REPUBLICANE IcircN 2008-2010
• Tatiana Gobjilă