palatul regal

8/16/2019 Palatul Regal

1/8

Palatul Regal din Bucureşti

Oraşul Bucureşti, devenit capitală în 1659, sub domnia lui Gheorghe

Ghica, a sintetizat întrun perimetru delimitat !apte, evenimente, prin care a

trecut "ara în timpul istoriei sale zbuciumate, cunosc#nd aceleaşi etape de

strălucire sau decădere, de stagnare sau progres, dea lungul cărora şia

constituit şi identitatea arhitecturală incon!undabilă$ %ecolul al &'&lea

poate !i numit secolul schimbării( toate lucrurile iau o altă !a"ă, inclusiv

oraşele$ )*rans!ormările radicale prin care trece oraşul, pe plan edilitar, la

acest s!#rşit de veac, unele discutate încă din 1+6 de -omisia pentru

în!rumuse"area şi însănătoşirea oraşului, de la iluminat la sistematizarea

tramei stradale, de la par"iala canalizare la pietruire, la introducerea

tele!onului, a cărui primă linie este pusă în 1++./1$Oraşul sa ridicat la noilestandarde, vr#nd să intre în r#ndul capitalelor de elită europene, asta şi din

punctul de vedere al artei0 ) $$$2 pe c#nd lucrau cu zel arhitec"ii străini,

deprinşi cu clădirile din monarhia austroungară, ca să distrugă grădinile şi

să dea la păm#nt !rumoasele locuin"e cu cerdac ale boierilor şi mahalagiilor,

străzile laterale, cu care !rumoase ca lui 3le4andru lorescu, despăgubeau

adesea de banalitatea restului$/

7oua ordine politicosocială solicită un simbol al puterii pe măsură$

3cest lucru sa concretizat în ma8estosul alatul :egal$'storia acestei clădiri1 -ezara ;ucenic, Bucureşti un veac de arhitectură civilă secolul XIX , -asa de


2/8

începe pe vremea c#nd zona odului ;ogoşoaei era una peri!erică şi !ără

importan"ă$ *erenul pe care astăzi se a!lă palatul era un teren viran, l#ngă

biserica -retzulescu, mult prea departe şi aceasta de t#rg, care se concentra

în 8urul -ur"ii ?omneşti$ @nsă, în 1=5=, un negustor)>oico iştu putea să lasedanie m#năstirii -re"ulescu o casă cu pivni"ă, clădită de el pe locul chiar al

m#năstirii, şi în care îşi agonisise traiul, negu"ătorind$3ceasta este casa pe

locul căreia va creşte, c#ndva, alatul :egal$$$/.$ @n acelaşi an, se !ace un

schimb de proprietă"i între 'saiia, egumenul bisericii, şi 7icolae Grămăticul0

)casa cu pivni"ă în schimbul moşiei ;oceşti/A$ ?upă ce Grămăticul oare,

casa a8unge în m#inile stolnicului 'ordache -ol!escu, iar mai apoi în posesia

!amiliei Golescu$ -#nd casa ia rămas doar lui, la moartea tatălui său,

:adu Golescu, ?inicu era un boier t#năr, în v#rstă de .5 de ani$ odă şi în !inal lui

3le4andru 'oan -uza, care sub acoperişul său aduce simbolul unirii$ >enirea

lui -uza la alat a adus şi adăugarea unui eta8, construc"ie realizată dearhitectul 3$ *heodor *illaF$ ?in documentele păstrate la 3rhivele 7a"ionale

. $îrtosu , Palatul regal cum a fost în trecut. De la Nicolae Grămăticul la boierul Dinicu Golescu,editura -artea :om#nească, Bucureşti, 19.=, p 1$A 'didem5 'bidem, p 6 'bidem, p .


3/8

reies clar !unc"iile di!eritelor încăperi$ 3st!el, eta8ul cuprindea0 apartamentul

domnitorului, compus din 6 încăperi, apartamentul doamnei, cu A încăperi,

apartamentul de mare recep"iune care cuprindea A saloane, %ala *ronului şi

apartamentul suitei cu camere$ a parter se a!lau0 camera de aşteptare adomnilor a8utan"i, camera ad8utantului de serviciu permanent, camera

o!i"erilor de ordonan"ă, sala de m#ncare, bucătăria, spălătoria, intrări

principale şi c#teva camere ale personalului de serviciu$ -a vecini se găseau

la sud anul -retzulescu, la nord casele -antacuzino, ilipescu, la est casele

ahovarF, Ete!ănescu şi !osta episcopie a :#mnicului părăsită2$

;erg#nd pe zicala )la timpuri noi, oameni noi/, domnia lui -arol ' nu

a adus doar o :om#nie modernă, ci şi un palat nou$ e tema sosirii regelui la

reşedin"a de pe -alea >ictoriei e4istă şi o povestioară0 la un moment dat,

principele vede o casă în !a"a căreia se a!lă o gardă de onoare cu un steag$

@ntreabă în !ranceză )ce este această casaH/ 'ar generalul 7icolae Golescu îi

răspunde, tot în !ranceză 0 )3cesta este palatul$/ @n memoriile sale, regele

scrie0 )alatul a !ost la început o casă particulară a !amiliei Golescu$%tatul a

cumpărato cu 15 ani mai înainte, după ce a servit pe r#nd ca şcoală militară,

cazarmă, spital, comandament, a !ost trans!ormată în reşedintă

princiară$Odăile nu erau prea mari, dar de propor"ii plăcute$$$$2 erestrele

acestor odăi dădeau spre o pia"ă deşartă, murdară, unde se aşezaseră nişte

"igani şi porcii se tăvăleau în noroi$/ rin urmare, -arol ' dorea ridicarea

palatului la standardele europene cu care a !ost obişnuit0 ) @n 1++,alcătuirea proiectului este încredin"ată arhitectului !rancez aul Gottereau$@n

acelaşi timp este numită ş -omisia lucrărilor alatului :egal$ reşedintele

comisiei era generalul dr$ *heodorF, iar ca membrii colonelul Gheorghiu şi


4/8

arhitectul inginer 7icolae -erIez$/=


5/8

de înt#lnire a artidului -omunist, solu"ia !iind determinată de vecinătatea

sediului -omitetului -entral al -:$

@n ceea ce priveşte arhitectura alatului, acesta este ultimul e4emplar

european din acest program arhitectural$ -lădirea reprezintă rezultatul uneiduble evolu"ii0 a celei locale -urtea de 3rgeş, *#rgovişte, Bucureşti-urtea

>eche şi -urtea 3rsă2 şi a celei continentale mai cu seamă a celei din

regatele mai recent declarate precum Grecia, 7orvegia etc2$ ?acă !a"adele

casei Golescu apar"ineau stilistic neoclasicismului, iar cele ale corpului

Gottereau eclectismului cu accent pe renaşterea !ranceză2, arhitectura

ultimului palat reia în !ormulă adaptată limba8ul ordinului corintic clasic$


6/8

neoromanică0 !erestre bi!ore şi colonade arcuite per!orează pere"ii albi,

cupola etalează motive ornamentale !lorale şi zoomor!e$ a demisol se a!lă

piscina regală, care de"ine !riza decorativă cu del!ini$ oievozilor, care trecea printrun bar!umoar perechea holului

în manieră neobizantină leagă accesul privat2, este o piesă monumentală

recuperată din palatul vechi, care permite legătura cu %ala *ronului$ e linia

anvelopei scării se des!ăşoară am!iladă de coloane perechi, peste care se

dezvoltă o cupolă pictată, ce are la bază o !riză cu medalioane în relie!,

în!ă"iş#nd cei mai importan"i voievozi rom#ni$ %ala tronului are apro4$

99mp, la o înăl"ime de 1m, !iind acoperită cu o boltă de sec"iune

semielipsoidală, care se spri8ină pe arcaturile cu pilaştrii corintici, dispuse

longitudinal spre est !erestrele monumentale care dau spre -urtea de

Onoare2$ @ntre nervurile bol"ii sunt montate grila8e decorative$ e latura desud a sălii se a!lă absida regală, la care sa păstrat cupola decorată cu stemele

provinciilor istorice$ a nivelul %ălii *ronului mai e4istau şi alte săli, care nu

sau păstrat0 teatrul regal după %cara >oievozilor2, capela din spatele

tronului în manieră bizantinoromanică2 şi %ala pentru argintărie$


7/8

%ub aspect stilistic sa recurs la ordinele clasice, la prelucrări ale

acestora0 romanic, gotic, renaştere, clasicism$ ;aterialele !olosite au !ost

naturale marmura, piatra2, ipsos, lemn natur adus din "ările e4otice2, lemn

pictat sau imitat, metale bronz, o"el2$


8/8

Bibliogra!ie

1$>îrtosu,

palatul regal

Documents