GEORGINA HARDING

Traducere din limba englezd,IRrs MaNuEr-a GArraN-ANcHrr

GpoRcwa H,qnotNc este autoarea a doui romane, The Solitudeof Thomas Cave QaaT) qi Tlte Spy Game QAag),9i a doul lucrdride nonficliune: Tranquebar (1993) qi In Another Europe (L990).

Locuiegte 1a Londra gi in Stour Valley, Essex. NEMIRA

i.

i,

i

i

I

i

Coperta: Ana NICOLAU, Alexandru CSUKOR

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom8niei

Harding, Georgina

Pictorul fdr; glas / Georgina Harding ; trad.: lris ManuelaG6tlan-Anghel. - Bucuregtt: Nemira Publishing House, 2012

tSBN 978-606-579-458-0

I. Getlan-Anqhel, lris Manuela (trad.)

821.111-3',]=135.1

Georgina Harding

PAINTER OF SILENCE

@ 2012 by Georgina Harding

@ Nemira,2012

Redactor: Cristina NAN

Tehnoredactor: Alexandru Csukor"

Tiparul executat de FED PRINT S.A.

Orice reproducere, total; sau pa4iale, a acestei lucrdrl,firi acordul scris al editorului, este strict interzisS5i se pedepsette conform Legii dreptului de autor.

lsBN 978-606-57 9-458-0

AUGUSTIN

il

Deqi vizuse fotografii cu diverse orage, nu fuseserucicAnd tn vreunul dintre ele. tn lumina tot mai stinsia apusului de soare, pe cAnd trenul se apropia de des-tinalie, oraEul pirea monocrom) asemenea celor diniotografii: drumuri qerpuitoare qi negre, ziduri gi cladiri;enugii, strljuite de dealuri. Cladirile i se inftgiqau lainceput una cAte una, apoi in grupuri compacte, prin-:re care reu$ea inci sd-gi strecoare privirea ca sI vadl;erul intunecat. Prinrre clidiri, se zdreat siluetele co-:acilor dezgoliji de fntnze - copacii se mai vedeau,:ai pddurea dispIruse. Se a5ezase cu spatele spre loco-::ctivi, astfel incAt peisajele ii creau impresia cI se-::ipirta mai degraba decAt cd se apropia de oraq. tntin-:=:i1e de pimAnt se transformaserl in piduri, iar pdr:::ile in orag, gi atunci a inchis ochii. Aga purea sir :s:reze mai mult imaginea tablourilor ce-i rrecuserlr.,r, irt, ochilor. igi ,*irrte, priveligtile gi se imagina- -:ropindu-se cu ele, verrical, fera se-gi miqte mem-::--e. ci stl"nd nemigcar ca un stAlp gi topindu-se prin-:. .-utele cafenii ale pimAntului, undeva intre calea:::ri si orizontul nemdrginit.

$tiuse tot timpul c[ trenul nu avea sI opreascl

".o1o. tt astfel de locuri, trenurile nu oPresc' Trec doar

prin ele, vegheate de flgiile de nori ce Plutesc deasu-pra lor. A luat trenul respectiv, Pentnr cI aici vrea si

ajungn - in acest orag.

Deschide ochii abia dupl ce gi ultimul Pasagera coborit. Vagonul pare diferit acum - adAncit intr-olinigte covArqitoare -, un sPaliu gol, unde aerul e cenu-

9iu qi imbAcsit. Privegte de jur imprejur, alintindu-qiochii asupra podelei pe care se odihnesc gunoaiele le-

sate de pasageri - sticla care se rostogolise de colo-coloprintre picioarele lui iqi glsise in sfArqit liniEtea' Locul

acela pustiu pare conturat in funinginea ce-i pdteazd'

degetele. igi freacl mAinile subliri de lesitura aspria pantalonilor, dar nu reu$egte sI le curege.

Pe suponul de bagaie, deasupra sa, mai sunt doar

doul obiecte: haina lui implturitl qi o boccelull. Seridicn cu greutate, igi ia haina gi se imbracl, lnno-

dAndu-i cureaua, clci este Prea mare pentnr siluetalui firavi, apoi tgi ia gi boccelula. Face un pas, darinainte de a cobort treptele se apleacl qi ridicl de jos

o hArtie mototolite. Este eticheta unui pachet de bis-cuili - o bucilicl de hXrtie ceratd,, imprimatl cu li-tere galbene -, o floare a soarelui, un inel din petalegi litere galbene, strllucitoare. Zebovegte o clipi casI netezeascd hArtia, o impltureqte in patru cu multlprecizie si o bagd in buzunarul pantalonilor. Apoise indreaptl spre u$a deschisl a vagonului gi coboard

Pe peron.

?"/r-,/frdg1,. 9CAli oameni sunt in lume! $inele de cale feratl se

contopesc unele cu celelalte, iar oamenii le traverseazlgrrbili sau se inghesuie pe peroanele inguste, urmAndapoi drumuri diferite. AtAt de mulgi calxtori qi atA-tea destinalii diferite - pasagerii din trenul cu care ve-nise gi el se indeplrreazd de-a lungul peronului; alliir-in din direclie opusi, indreptAndu-se spre trenul dela linia urmitoare, care se pregltegte de plecare.

E o gard mare. Tavanul inalt ii face si parl nigtefurnici mici gi intunecate.

CAliva soldaji se desprind din mulfme, alergAndintr-un suflet. El se ascunde in spatele unui chiogc.Probabil cl soldajii aleargl,dupl cineva. Nu, aleargddupi trenul gata de plecare. Poate cI persoana pe careo caute se afle in tren sau poate cd vor doar sI prinda;renul. il prind din mers. Ultimul dintre ei este trasJe brale de ceilalji 9i dugi sunt! Nu seamdnl cu sol-latri cu care este el obignuit. Au trecut ani buni de cAndl-a mai vlzut uniforme ca acelea. Se bucuri ci au ple-;ar, clci nu-i plac imaginile stArnite de prezenp 1or.

Se tndepdrteazd, de adapostul pe care i l-a oferit;hioscul. Mirosul greu, de funingine, se simte gi tnrras) ca;i in garI. Sub bolta inaltl gi intunecatdace-:.rlui lipsit de stele, oamenii se indreapti in diverseirectii. Alege o stradtr la intAmplare gi inainteaze atin-:ard ziduriie cu umimi. IJneori, zidurile se transformi-::ir-un malder de moloz, iar el se ghernuiegte la pi-:::arr. copleqit de doringa de a olualafugd. Ajungela,- :aicruce de drumuri, unde o stradl urci un deal. Degi-::.epe sa gAflie din cauza efortului, instinctui ii spune

GtoBcrxl H.cRDtxc

10 Groncrrul HARTnNG

s-o urmeze. Ajunge in dreptul unor sciri impresio-nante Ei incepe si urce treaptl cu treapte. La jumi-tatea drumului, se opreqte sI se odihneasci. Nici $peniede om aici! tgi lasl boccelula jos qi se aqazipe trepte,secltuit de puteri, ginAndu-se cu o mAnI de balustrada

rece din piatrd.ti rrir. si tugeasci. incearcl sd se ablinl, clci gtie

ce suferinqi ii provoacl. Atunci cAnd va reveni, tuseaaproape cI il va dobori.

Se ridici din nou in picioare, aplecAndu-se incetsl-gi ia boccelula. CAnd ajunge 1a capltul scdrilor, des-coperi ci se afld incd in orag. De fapt, se pare ci s-aadAncit tot mai mult prin pAntecele lui, deoarece ch-dirile sunt mai mari gi mai impresionante, aerulla felde greoi, stelele la fel de obscure. Strdzile se intind infala lui. O alege, din nou, pe cea care continul sI seinalge dincolo de celelalte, de parcl inillimea l-ar fiajutat in clutirile sale. $i se pare cI nu s-a ingelat. Aici,printre cledirile imense, existr locuri de parcare gispalii goale, cu crlmpeie de iarbe 9i pAlcuri de copaci,printre care oamenii se pot plimba in voie. Este plScutsi plqegti pe covorul moale de iarba gi frunze putrede.

Glseqte o bancI, pe care se intinde, a;ezAndu-gi boc-celuga sub cap. MAine igi va incepe ciutlrile. CAndse va crlpa de ziud, ii va scrie numele gi poate ci ci-neva il va ajuta s-o giseascl. tgi strAnge gi mai multhaina ca sd-i ginl de cald. Nu adoarme propriu-zis, cicade intr-o stare de somnolenqi, tn care trupul tgi ince-tineqte funcAiile vitale, iar timpul sti pe loc - o stare

iD.. /A.- /Jiztoql lild q1"0t I I

de hibernare intrerupti de accese puternice de tuse,insolite de febrl gi frisoane.

CAnd se treze$te in zori, surprinde, plin de spe-ranlI, cAtevaraze palide de soare.

Se ridicl, cu multi greutate, in capul oaselor, deparci trupul nu-i mai apa4ine, ci a devenit un obiectcomplet strlin. tn c[pa aceea) o fatdtrecepe lAngi el.Poarti o haini inchisd la culoare qi o bonetl albe, deinfirmieri. Lui i se pare cd il privegte pentru o clipn.O ziregte doar in fugi, dar imaginea ii rimAne adAncintipiritl in minte: avra care o inconjoarl Ei ochiimari precum cei ai unui inger.

Existi cu adevlrat? Dacd existi cu adevdrat, atuncinu l-a vdzut? Poate chiar nu l-a vdzut. Daci l-ar fi\-;zut, ochii ar fi tridat-o. Ar fi venit la el, cu privi-rea-i plinl de tandrele qi ar fi spus ceva. Sau ar fi pututsa fug5- Pesemne cI nimeni din acest orag nu poate s5-1tad;. Pesemne ci nici nu poate fivdzttt. Poate ci amor-reala, care ii cuprinde incetul cu incetul trupul ginintea, iI face nevdzttt.

Cu ultimele puteri, se ridici in picioare. Roua ii:Jase haina. Cit de grea este roua! Haina prea mare.ste acum qi prea grea. tgi desface cureaua gi se dez-

i:aci. Haina este atAt de rigide din cauza umezelii,::cit rimAne ,,in picioare" ca o figurl de ceari topiti:e iumitate. Se simte ugor fere poyarasa. Nu incearcd.:-si mai ia bocceluga, ci o lasl acolo, pe banci. Cu::ir-irea atintiti in pimAnt qi cu bralele incrucigate,:crne$te pe drumul pe care il urmase ingerul siu.

t2 GsoncrNA. HanorNc

il gasesc pe treptele spitalului exad tn momentultn care infirmierele intri in tura de dimineall. Dupdhainele umede, este evident cI dormise noaptea subcerul liber, dar e greu de spus clte alte nopti petrecusepe unde apucase. Dupi cum arate, se pare cd nu maiare de mult un acoperig deasupra capului qi nici meseregulate. Este fragil ca o pasire cu aripile frAnte. Oare

l-a adus cineva sau gi-a gdsit singur drumul? in,rr.*rr-rile astea, e bine sd nu pui prea multe intreberi. Indi-ferent cum ajunsese acolo, ajunsese la timp.

tn primele zile, nu incearcd siJ intrebe cine este.Cxci in cea mai mare parte a timpului este fie incon-qtient, fie bAntuit de febrl, incAt n-ar reuqi sd a{ie nimicde la el. tr, *o*.rrtele de delir geme gi scoate nigtestriglte ciudate, ca un animal, acoperindu-gi ochii cumAinile - mAini ce par mari qi dispropo4ionate failde trupul lui scheletic - qi bAjbAind printre cearqafuricu degetele sale osoase. Apoi, febra trece. CoEmaru-rile par si inceteze, lesAnd loc unui imens pustiu. In-firmierele vin la cipntAiul sdu qi il glsesc stAnd cuochii alintili lntr-un punct dincolo de ele, unde nue nimic de vdzut - doar cripdturile din tavan sau fi-ricelele de praf ce danseezdin lumina soarelui. ,,Bunidimineala" - ii spun ele - sau il intreaba cum se simtein zrua aceea) dar el nu-gi migci privirea, de parcdta-vanul sau firicelele de praf ar fi mult mai interesantedecAt ele. ,,Ardgi mai bine acum. Eraj f.oarte bolnavcAnd ai ajuns aici. ttrtr-o stare foarte delicatr. Ne-amtemut pentru tine.'Dar nu pare sd-i pese, nici mlcar

?,"a*/rt*A/.r -

13

nu-gi indreaptl privirea spre ele. ,,LInde este familia ta?Ai pe cineva cu care sI lutrm legtrtura?"

I-au ars hainele, clci erau infestate cu plduchi. Nui-au mai ldsat decAt ghetele pe care le purta - gluriteqi fera gireturi, atit de tzate de trecutul lor sau detrecutul altui om ce le-a purtat cAndva. Par si fi fostnigte ghete militare bune, dar el nu pare soldat. Nuavea nimic la el care sI le dezvlluie povestea sa - doarni;te hArtii implturite in buzunarul de ia pantaloni.

Adriana, asistenta-gefe, a fost cea care s-a ocupatde internarea lui. CAnd a gisit hiniile tmptrturite cuatita grr)d,, a crezut la inceput cI au o anumitl va-ioare - poate cI erau bani sau scrisori. Dar, cAnd le-adesficut, a constatat cI erau simple nimicuri - bilete.,'echi, etichete sau bucIli rupte de hXrtie -, aqa ci le-aaruncat. L cehlalt buzwar al pantalonilor, a dat de oghindn 9i o cArpI murdartr pe care o folosise drept ba-:isti. Si aceasta era frumos impituriti, degi soioasl qir-ascoasd din carzaflegmei expectorate. Batista a ajuns:rima in incinerator. Ghinda a pistrat-o pe birou.

A&iana a completat datele pe fiqa de internare cuml Dutut mai bine. Nume: necunoscut. Adresa: necu-:oscutl. Comentarii: nu are acte de identitate. Nu are:'.inuri asupra sa, nici mdcar o hainl. Data naqterii?Greu de spus, in cazul unei persoane aflate in starea-;:. dar este inci in floarea vArstei. Duptr lucrurile pe- -e i le-a glsit in buzunare, ar tinde si creadi ci esre- rar un beiela9. Risucind ghinda intre degete, gi-a:.::.rntit ce gisea in buzunarele fiului ei cAnd acesta.'.'.a opt sau zece ani: gi-a amintit cum - inainte de a-i

t4

splla hainele - ti intorcea buzunarele pe dos, inva-dAndu-i intimitatea; iar daci gisea ceva important, ilpunea deoparte, incercAnd sI nu uite si i-l dea inapoi.

Adriana popose$te la cdpltAiul lui cAnd iqi facerondul. Doarme, gAfAind ugor, dar respirAnd multmai bine decAt in primele zile. Poate cd nu doarmesau poate cd. s-a trezit simgindu-i prezen)a atlt deaproape. Deschide ochii 9i o privegte.

- Poli si-mi spui cum te cheami? Mama ta te a9-teaptl undeva? Crezi cI ai putea sd minAnci cevaastizi?

Din privirea lui, crede cd inlelege ce-i spune, darnu schiqeazl nici cel mai mic gest ca si-i vorbeascd.Pare s-o urmlreascr, dar igi gine buzele incleqtate,de parcl nici nu le-ar avea cu adevlrat, ci ar fi doarniEte simple linii conturate Pe chipul siu de penelulunui pictor.

Ar trebui sI fie cam de vArsta fiului ei. I-a vdztttfiecare plrticici din trup, a;a cum il vlzuse cAndvagi pe cel al beiatului ei. DupI ce l-a internat, l-a spllatimpreuni cu o altl asistentl care igi ficea ucenicia laspital gi care invila, astfel, cum sI spele un pacient.L-au b;rbierit qi l-au dezinfectat de prduchi. Apoi,folosind apl gi slpun, i-au spdlat cu biAndege gAtul,pieptul, spatele, vintrele gi membrele fragile - una cAteuna, de parcd, era un bebelug sau un cadavru. Fragi-

litatea lui fti sfA;ia sufletul. Avea rlni 9i vAn;t;i pe corP,dar erau superficiale gi aveau si se vindece in scurt timp.

Nu avea insl nicio cicatrice, a observat ea. Era oraritate in profesia ei sI vezi un taner care a trecut

l'gbrilft."fu 15printr-un rdzboiqi prin anii ce-au urmat fdrd,sd,poarte

-u el urmele vreunor rlni adAnci.Daci ar avea timp - iqi spune ea - qi daci indato-

:iri1e de la spital nu i-ar solicita atAt de mult prezenfa,ar sta Ia cdpntAiul lui gi iar vorbi un timp pentru ca

=1 sa se obiqnuiasci cu vocea ei qi sI-i vorbeascl, apoi,

.a rindul lui.- Spune-mi daci ai nevoie de ceva, da? Ma intorc

tai tirzitt.S-a oferit, mdcar, sI-i fie de ajutor, dar el rlmlne

.: fel de neclintit. Nu qi-l imagineazl, cerAnd vreo-iata ceva.

isi pure mAna peste a lui. Pare, intr-adevlr, un baie-:-idru, cum sti cuiblrit pe o parte, aga anm il aSezxerd.:. patul ingust.

In turele de noapte, Adriana tricoteazd,, arezatdla: i:oul ei. Are destule luminl ca sI tricoteze, dar astdzi

-:.:-Lina nu mai este atAt de bunI. CAteodatl, cAnd vine.,rrDtea in acest salon, simte respiralia greoaie qi: , -nevicioasl ce plutegte tn aer, de parci bolnavii in-,..i sunt un izvor de intuneric; de parci asta expec--. -:e azd. atunci cAnd tugesc gi chiar gi atunci cAnd sunt:.::uili in pat - epuizarea intunecati a trupurilor is-: --rte. Unii pacienji mor uneori tn timpul nopfii,.:, :;cere, sufletele contopinduJi-se in intuneric cu:=.:iralia lor. ii geseqte inzori.Razele subliri de soare- =::rnd printre draperiile trase pe jumitate la feres-,:., rar atmosfera greoaie din salon pare sd se subqieze- ::. .a o ceafi ce incepe ugor-ugor si se risipeascl.

GrorcrN.t llmotNc