portofoliu - reve art design 2

8/16/2019 Portofoliu - Reve Art Design 2

1/26

Rolul tehnologiei in activitatea de PR

De la Twitter la mash-up media, noile tehnologii au implica!ii

majore pentru rela!iile publice. Indiferent de forma în careapar (bloguri, podcasturi sau videoclipuri pe Youtube),Internetul "i reteaua World Wide Web au transformatmodurile în care publicurile au acces la informa!ie. Rolultradi!ional al gatekeeperilor mediatici este în continu# schimbare. Mai mult decât atât, un spectru larg de tehnologii,de la sateli!i, pân# la telefoane mobile "i video-comunicate de

pres# au devenit instrumente standard care continu# s# influen!eze practicile "i politicile de rela!ii publice.

Impactul "i implica!iile acestor tehnologii în sfera rela!iilorpublice sunt analizate în patru mari sec!iuni. În primul rândse va analiza impactul tehnologiei asupra modului în carepracticienii de rela!ii publice î"i practic# meseria. În al doilea

rând se vor examina implica!iile tehnologiei asupracon!inutului "i mesajelor dezvoltate "i transmise prinintermediul practicilor de rela!ii publice. În al treilea rând,

vor fi evaluate implica!iile tehnologiei asupra structuriiorganiza!ionale, a culturii "i a managementului. Nu în ultimulrând va fi analizat impactul tehnologiei asupra rela!iilordintre organiza!ii "i publicurile lor. Aceste patru arii de

impact vor fi evaluate printr-o combina!ie de teorii rezultateîn urma cercet#rii precum "i prin studii de caz, anecdoteexemplificatoare, interviuri cu exper!i din domeniu,teoreticieni "i profesioni"ti.


2/26

Impactul asupra modului în care profesioni!tii î!i

exercit" profesia

Tehnologii care ilustreaz ! aceast ! tem!: bloguri, Twitter, e-mailuri, mobile media, Google scholar

Tehnologia influen!eaz# de mult# vreme modul în carepracticienii î"i desf #"oar# munca. Dac# înainte comunicatelede pres# erau tiparite "i trimise apoi prin po"t# sau prin fax,ast#zi ele sunt scrise direct pe computer "i trimise prin e-

mail. PR Newswire a transmis primul comunicat electronic pe8 martie, 1954. Comunicatul a fost trimis c#tre 12 canalemedia din New York. În 2007, o varietate de agen!ii ofer# oarie de servicii media online, de la RSS feed pân# la servicii deProfNet "i monitorizare media gratuit#. Video-comunicatelede pres# sunt transmise digital prin satelit sau pe Internet.Sondajele de opinie se fac prin intermediul WWW. Fotografia

"i produc!iile video sunt produse "i transmise digital.

Jurnali!tii !i Internetul

Din 1990 "i pân# ast#zi, utilizarea Internetului de c#trejurnali"ti a evoluat pân# la a deveni o rutin# zilnic# areporterilor "i editorilor. Studiul Media in Cyberspace din

2004 a decoperit:

* 98% dintre jurnali"ti au declarat c# sunt online m#car o dat# pe zi pentru a-"i verifica mail-ul;


3/26

* Jurnali"tii petrec circa 15 ore pe s#pt#mân# citind "itrimi!ând mail-uri;* 76% dintre reporteri caut# online surse noi de "tiri;

* 73% dintre reporteri caut# comunicate de pres# online;* 53% dintre jurnali"ti primesc alerte de "tiri pe mail. Acestprocentaj este dublu fa!# de cel din 1995, când doar 25%dintre jurnali"ti primeau alerte de "tiri pe mail.* Majoritatea jurnali"tilor au dou# adrese de mail. 12% au"ase sau mai multe. În mod evident, adresele diferite de mailsunt folosite în scopuri diferite.

* 24% dintre jurnali"ti foloseau serviciile tip messenger în1999; pân# în 2004, 44% foloseau astfel de servicii;* 81% dintre jurnali"ti intr# zilnic online pentru a naviga peInternet;* 92% dintre jurnali"ti intr# online pentru a face cercetareprivind "tirea la care lucreaz#. Din ce în ce mai mul!ijurnali"ti folosesc site-urile de corpora!ie pentru a ob!ine

informa!ii. De fapt, jurnali"tii care lucreaz# pentru reviste audeclarat c# atunci când în cazul "tirilor de ultim# or# nu estedisponibil# o surs# de informa!ie live, site-urile corporativeconstituie prima alegere pentru ob!inerea de informa!ii.* 55% dintre canalele media tiparite î"i folosesc cel pu!inocazional site-urile web pentru a publica "tirile înaintea

versiunii tip#rite. Procentul a crescut din 1999, când 42%

foloseau site-ul web pentru a publica "tirile înaintea versiuniitip#rite.

O mare parte din jurnali"ti prefer# s# primeasc# fotografii,materiale audio "i video.


4/26

* 46% dintre redactorii revistelor prefer# s# primeasc# imagini digitale.

* 26% prefer# prezent#rile în Power Point.* 26% prefer# materialele video realizate integral.* 61% dintre redactorii ziarelor prefer# s# primeasc# fotografiidigitale sau alte imagini.* Circa o treime din toate canalele media audiovizuale prefer# s# primeasc# fi"iere audio de pe site-uri web.* 20% dintre canalele media audiovizuale primesc fi"iere

video online.

Blogurile !i media tradi#ionale

Sondajul anual Euro RSCG Magnet and Columbia UniversitySurvey of the Media din 2006 în colaborare cu Steve Rossofer# o perspectiv # asupra modului în care practicile de rela!ii

publice, în special în rela!ia lor cu media, au evoluat odat# cuapari!ia Internetului "i a WWW.

Studiul RSCG Magnet 2006 indic# faptul c# "jurnali"tii sunt deacord c# blogurile au un viitor prosper în urm#torul an,r#spândind informa!ii la nivelul corporativ "i func!ionând cani"te câini de paz#; 68% dintre responden!i consider# c#

blogurile vor deveni un instrument mai popular printrecorpora!iile care vor s#-"i informeze clien!ii în timp ce 58%consider# c# blogurile vor ramane o metod# independent# "iinformal# de a disemina informa!ia." Utilizarea blogurilor dec#tre jurnali"ti a crescut din 2006.


5/26

"Mai mult de 51% dintre jurnali"ti utilizeaz# blogurile" relev # raportul din 2006 al celui de-al unsprezecelea sondaj Euro

Euro RSCG Magnet and Columbia University Survey of theMedia. Studiul a intervievat 1.202 jurnali"ti din America deNord "i de pe glob. Rezultatele arat#:

* "70% dintre jurnali"tii care utlizeaz# bloguri fac acest lucrupentru a rezolva sarcini de serviciu. Cel mai adesea, acestesarcini de lucru implic# g #sirea de idei pentru articole, 53%

dintre jurnali"ti raportând c# folosesc blogurile în acest scop."* "43% dintre jurnali"ti folosesc blogurile pentru cercetare "ireferin!e "i pentru a g #si surse."* "36% dintre responden!i utilizeaz# blogurile pentru a g #sisurse."* "Cel mai notabil fapt este c# 33% dintre jurnali"ti declar# c# folosesc blogurile ca o metod# de a descoperi "tiri importante

"i scandaluri. Foarte pu!ini dintre jurnali"tii care utilizeaz# bloguri scriu ei în"i"i pe unul sau public# pe al lor personal."

Dar studiile indic# faptul c# jurnali"tii tind din ce în ce maimult s# posteze pe blogurile proprii, pentru a sc#pa de subpresiunea editorilor sau a gatekeeper-ilor din media. Acestaeste motivul pentru care milioane de cet#!eni din SUA "i

persoane din întreaga lume sunt atrase de publicareapropriului blog. $i blogul de corpora!ie este în continu# dezvoltare, deoarece organiza!iile caut# instrumente noipentru a comunica direct cu publicurile lor, f #r# intermediarimedia sau gatekeeperi.


6/26

Blogurile !i publicul

Dincolo de rela!iile cu media, bloggerul Stephan Spencer aobservat faptul c# blogurile au devenit foarte importante dinpunctul de vedere al opiniei publice. "Blogosfera este deja ofor!# care trebuie s# fie luat# în considerare. Bloggerii potdistruge reputa!ii (întreba!i-l pe Kryptonite) "i cariere (deexemplu, Dan Rather). Sau pot s# creeze rumoare. Blogulextrem de popular BoingBoing a vorbit despre un produs

foarte interesant numit InstaSnow...iar traficul "i vânzarile auluat-o razna."

Spencer concluzioneaz#: "Puterea poporului a devenitputerea bloggerilor."Technorati dezv #luie date privind evolu!ia blogurilor. Pe 31iulie 2006, Technorati descoperea 175.000 de bloguri noi în

fiecare zi, estimând circa 1,6 milioane de post#ri pe zi sau18,6 post#ri pe secund#. Aceasta reprezint# o cre"tere dubl# fa!# de 2005. Num#rul total de bloguri descoperite deTechnorati dep#"e"te 50 de milioane, de"i Riley raporteaz# din iulie 2006 mai mult de 70 de milioane de bloguri înîntreaga lume. Postarea în limba englez# este mai frecvent# între orele 1 p.m. "i 5 p.m., cu o nou# cre"tere în jurul orei 8

p.m. 40,7% dintre bloggeri posteaz# de câteva ori pe zi, iar25,8% posteaz# doar o dat# pe zi.

Trammell "i Keshelashvili prezint# date privind activitateabloggerilor. Structura folosit# de cei mai populari bloggeri


7/26

include un topic statement, un blog-roll, un calendar, oarhiv #, comentarii, RSS "i hyperlink-uri în interiorulpost#rilor. Cei mai populari bloggeri î"i dezv #luie adev #ratele

nume (83,26%) "i ofer# informa!ii de contact, în special oadres# de mail (99,5%).

The Pew Internet "i American Life Project au f #cut studiiprivind popularitatea blogurilor la nivelul popula!iei.

* 8% dintre utilizatorii de Internet, adic# aproximativ 12

milioane de adul!i americani, au un blog.* 39% dintre utilizatorii de Internet, adic# aproximativ 57 demilioane de adul!i americani, citesc bloguri.* 54% dintre bloggeri au sub 30 de ani.* 52% dintre bloggeri declar# c# î"i scriu blogul pentru ei, nupentru o audien!#.* 79% dintre bloggeri au acas# conexiune tip broadband,

comparativ cu 62% dintre to!i utilizatorii de Internet.* 49% dintre bloggeri cred c# cititorii blogului lor sunt înmajoritate oameni pe care îi cunosc personal.* 15% dintre bloggeri includ videoclipuri pe site-urile lor.

Studiul efectuat de Pew relev # date privind cre"tereanum#rului de cititori de bloguri în rândul tinerilor "i adultilor

din SUA. De"i blogurile sunt populare în special în rânduladolescen!ilor "i Genera!iei Y, blogurile sunt citite "i scrise "ide adul!i de toate vârstele.


8/26

Din ce în ce mai multe cercet#ri studiaz# impactul blogurilorasupra rela!iilor publice. Anumite cercet#ri confirm# faptul c# indiferent de mediul de comunicare, calitatea scrisului

r#mâne înc# un factor decisiv pentro o comunicare eficient#,inclusiv în cazul blogurilor.

Una dintre cele mai noi aplica!ii de blogging este twitter.Twitter reprezint# o tehnologie aparut# în 2006 care permiteindivizilor s#-"i foloseasc# telefoanele mobile pentru atrimite mesaje text pe bloguri. De"i limitat la un num#r de

140-150 de caractere, twitter poate oferi o actualizare laminut a blogurilor. Uneori, mesajele publicate pe twitter pot fitriviale, ca în cazul blogurilor de campanii electorale pe caresunt postate texte de tipul "Clinton coboar# din avion înIowa." Printre candida!ii americani care au folosit twitter senum#r# John Edwards "i Barack Obama. Business Weeknoteaz#: "Prin intermediul twitter, oamenii împ#rt#"esc unii

cu al!ii actualiz#ri ale celor mai obi"nuite activit#!i pe care leîntreprind, cel mai adesea printr-un telefon mobil. Dac# dince în ce mai mul!i bloggeri se feresc de citizen journalism "iconsumul în mas#, elemente care au definit la început acestmijloc de comunicare, popularitatea aplica!iei twitter arat# cât de dispu"i sunt oamenii s# împ#rt#"easc# cu al!ii în timpreal diferite activit#!i cotidiene." Dar doar pentru c# un mesaj

este scurt, nu înseamn# c# nu poate fi important (aduce!i-v # aminte de mesajul telegrafiat "Lincoln împu"cat").

Implica#ii pentru con#inut !i mesaje


9/26

Exemple de tehnologii care ilustreaz ! aceast ! tem!: Web 2.0,

Wikimedia, RSS (Really Simple Syndication), Podcasting, Mash-

up Media, VNR, Interactive Advertising, Virtual Product

Placement.

Tehnologia are implica!ii profunde asupra con!inutului "imesajelor dezvoltate "i utilizate în rela!iile publice. Blogurile,podcast-ul, site-urile Web, toate ofer# vehicule de distribuirea mesajelor c#tre o mul!ime de publicuri. Utilizarea excesiv # afi"ierelor audio "i video – podcast, vodcast – reprezint# una

dintre tendin!ele actuale. Mai mult decât atât, aceste mediapot chiar influen!a caracterisiticile mesajelor. Mesajele textdifuzate prin intermediul telefoanelor mobile au devenit unmijloc foarte eficient de a atinge publicurile mobile, în specialtinerii. Datorit# specificit#!ii acestui mediu de comunicare,mesajele trebuie s# se încadreze în anumi!i parametri stric!i,printre care se num#r# utilizarea doar a textului, mesaje

scurte "i de multe ori chiar reducerea la prescurt#ri precumLOL (pentru „lots of laughs”) sau „c2it” (pentru „see to it”).Site-ul Lingo 2 Word Web ofer# o list# alfabetic# aterminologiei folosite în mesajele text precum "i o aplica!iepentru necunosc#tori care traduce un text în acest tip delimbaj. $i comunicatele de pres# trebuie s# fie adaptateformatelor pentru telefoanele mobile "i alte media de acest

tip. Introducerea link-urilor într-un mesaj este important#,pentru c# le permite consumatorilor s# reac!ioneze imediatdac# mesajul i-a interesat. Media interactive, inclusiv jocurileonline, devin instrumente din ce în ce mai importante pentru


10/26

rela!iile publice, pentru c# jocurile sponsorizate sunt adeseautilizate pentru a atinge în special publicurile tinere.

Web 2.0

Peter Debreceny, pre"edintele Board of Trustees din cadrulInstitute for Public Relations "i o autoritate în domeniulnoilor tehnologii, consider# c# exist# o mare diferen!# întretehnologia care modific# canalele de comunicare dejaexistente "i tehnologia care schimb# întregul mediu de

comunicare. Noile media, în special Web 2.0, reprezint# celde-al doilea tip de tehnologii, în timp ce comunicatele depres# în format video sunt un exemplu pentru primacategorie. Pentru c# nu sunt cu mult diferite de un comunicatde pres# obi"nuit, fiind doar într-o alt# form# care includesunete "i elemente electronice "i vizuale, este evident c# suntdoar adaptate mediului de transmisie. Cercet#rile confirm#

acest punct de vedere.

"Noile media, Web 2.0, perturb# totul", explic# Debreceny.Web 2.0 nu adaug # pur "i simplu altceva la mixul decomunicare, ci "necesit# un nou mod de a gândi".

Cercetarea confirm# "i acest lucru. Goldstein ofer# dovezi în

sprijinul ideii c# "profesioni"tii în rela!ii publice care dorescs# ofere servicii valoroase angajatorilor "i clien!ilor lor vortrebui, pe viitor, s#-"i ajusteze perspectiva strategic#, de laplanificare "i cercetare, pân# la audit, rela!ii cu media "icomunicarea de criz#." El sus!ine c# "în Statele Unite ale


11/26

Americii contextul mediatic a suferit transform#ri majore – înprimul rând, faptul c# Internetul a devenit un mijloc decomunicare atât na!ional, cât "i global, în al doilea rând,

înmul!irea mass media verticale la nivel na!ional "i în altreilea rând o trecere de la obiectivitate la advocacy în cadrul"tirilor." Mai mult decât atât, Goldstein demonstreaz# c# "Internetul a introdus cu succes trei elemente revolu!ionareîn ecua!ia comunic#rii. Primul este publicarea în variant# electronic# a "tirilor tip#rite în timp ce al doilea esteconstituit din bazele de date online care con!in surse

credibile de informa!ii, precum texte "tiintifice "i documentepublice. Al treilea element revolu!ionar este reprezentat deblogurile ce nu necesit# costuri mari, publicate de persoanecare pot utiliza "tiri, pe baza c#rora s# comenteze "i s# analizeze, atât ei cât "i cititorii lor, care uneori sunt exper!i îndomeniu, dar care prefer# s# r#mân# anonimi." Cercet#rileefectuate de Van der Merwe, Pitt, Abratt "i Russell indic#

faptul c# Internetul afecteaz# "i rela!iile cu stakeholderii. Eiau ar#tat c# "Stakeholderii pot acum s# comunice în modpublic unii cu al!ii despre o anumit# organiza!ie. Func!iarela!iilor publice va fi de cele mai multe ori s# fac# fa!# acestor mesaje neplanificate. Din moment ce putereastakeholderilor cre"te, practicienii de PR vor trebui s# dezvolte strategii care s# confrunte puterea în cre"tere a

diferi!ilor stakeholderi de pe Web."

Exist# de asemenea o diferen!# important# între Web 1.0 "iWeb 2.0. Practic, dintr-o perspectiv # a comunic#rii strategice,Web 1.0 pur "i simplu adaug # abilitate tehnologic# unor


12/26

tehnici deja existente, perfect potrivite pentru rela!ii publice"i marketing. "Web 1.0 înseamn# moduri mai bune de atransmite informa!ii c#tre publicuri, iar cei din PR s-au folosit

cu succes de ceea ce le oferea Web-ul între 1994 "i 2004. Web2.0 este diferit pentru c# nu reprezint# doar o îmbun#t#!iretehnologic# a metodelor deja existente. Exist# o schimbarefundamental# în ceea ce permite Web 2.0 "i în modul în careacesta este folosit." Jim Macnamara sus!ine aceast# viziune,în raportul s#u "New Media: How Web 2.0 is Changing theWorld" subliniând importan!a celei de-a doua genera!ii de

tehnologii Web asupra rela!iilor publice.

Wikipedia, enciclopedia online creat# de utilizatori, ofer# odefini!ie viabil# pentru Web 2.0: o fraz# inventat# de Media în2004, se refer# la o a doua genera!ie de comunit#!i "i serviciiWeb – precum site-urile de social networking, wiki-urile "iactivit#!ile de folksonomy – care faciliteaz# con!inutul

realizat prin colaborare "i împ#rt#"irea informa!iilor întreutilizatori. O’Reilly Media a organizat o serie de conferin!e înjurul acestei defini!ii "i de atunci aceasta a devenit foartecunoscut#.

Web 2.0 d#râm# bariere. O mare parte din schimbare areleg #tur# cu ideea de control, adaug # Debreceny. "De"i din

punct de vedere conceptul modelul simetric în dou# direc!ii alrela!iilor publice este cel ideal, nu este utilizat. Oamenilor dinPR le place s# controleze mesajele, vor ca mesajele s# aib# rezonan!# "i ca publicurile s# r#spund# corespunzator." Dac# Web 1.0 permitea acest lucru, Web 2.0 nu o face. Web 2.0 le


13/26

permite cet#!entilor s# comunice direct online, astfelorganiza!ia poate fi l#sat# complet în afara conversa!iei."Domeniul rela!iilor publice trebuie s# accepte "i s# se

adapteze acestui lucru. Exist# o dezbatere printre practicienidespre cât de reale sunt toate acestea. Evangheli"tii versusCei care neag #. Vede!i blogul "Strumpette" de Amanda Chapel.Nimeni nu "tie cine este de fapt. Ea declara într-o zi de luni,16 aprilie ’În munca noastr# cre#m fal"i idoli’. Nu cunoscr#spunsul la întrebare, dar cu siguran!# se întâmpl# ceva care

va schimba fundamental ceea ce facem "i modul în care

oper#m în aceast# nou# lume. Practicienii trebuie s# acceptece se întâmpl#, faptul c# nu po!i controla conversa!ia.Oamenii care particip# la aceast# conversa!ie sunt oameniicare au acces la tehnologie broadband. Nu este doar acces laInternet. Urm#torul pas ar putea fi extinderea broadband lanivelul telefoanelor mobile, generând media mobile."

Printre cele mai importante tehnologii Web 2.0 se num#r# RSS (Really Simple Syndication), definit# de Wikipedia: "RSSeste o familie de formaturi tip feed folosite pentru publicareacon!inutului digital frecvent actualizat, precum blogurile,feed-urile de "tiri sau podcast." Din ce în ce mai mul!iinternau!i folosesc RSS pentru a distribui con!inutul.

"Utilizatorii de con!inut RSS folosesc programe numite ‚feedreaders’ sau ‚feed aggregators’", explic# Wikipedia."Utilizatorul se aboneaz# la un feed ad#ugând un link al feed-ului în programul cititor. Programul poate s# verifice dac# oricare dintre feed-urile la care s-a abonat utilizatorul are


14/26

con!inut nou "i s# preia acest con!inut, ar#tându-i-lutilizatorului." Cercet#rile confirm# de asemenea importan!autiliz#rii site-urilor Web în comunicarea organiza!ional# "i

rela!iile publice.

Comunicatele de pres" în format video

Comunicatul de pres# în format video (VNR – Video NewsRelease) reprezint# un foarte bun exemplu pentru modul încare tehnologia a influen!at mesajele în rela!ii publice. Odat#

cu dezvoltarea tehnologiei video, VNR-urile au devenit,începând cu anii 1980, versiunea video a obi"nuitiuluicomunicat de pres# tiparit. De"i a început sub forma unor

videoclipuri promo!ionale create de amatori, trimise laanumite televiziuni cu scopul de a ap#rea în "tirile de sear#,VNR a devenit un instrument digital sofisticat al rela!iilorpublice "i o parte frecvent# a "tirilor difuzate la TV, în special

la nivel local. Mai apoi, noile tehnologii au permisdistribuirea mult mai eficient# a VNR-urilor în format digitalprin satelit sau alte tehnologii tip broadband. Jurnali"tii pot

viziona sau desc#rca un VNR online înainte de a se decidedac# s#-l foloseasc# sau nu.

În cadrul CBS Newspath, VNR-urile sunt transmise digital

într-o zon# separat# "i sunt identificate ca fiind un feed VNR,explic# John Frazee, Senior Vice President CBS News Services,într-un interviu telefonic din 10 ianuarie 2006. CNNNewsource are un proces similar de a verifica formal VNR-urile înainte de a fi acceptate în transmisie. VNR-urile trebuie


15/26

s# corespund# unor cerin!e de format, inclusiv s# se asigurec# scenariul aprobat corespunde videoclipului trimis.

Modalitatea de transmitere digital# a VNR-urilor a permis odeterminare mult mai precis# a cât de r#spândit# esteutilizarea acestora. Un astfel de sistem electronic este SIGMAal Nielsen Media Research, care urm#re"te utilizarea VNR-urilor în toate cele 210 canale TV din SUA. "Deoarece SIGMAadaug # un cod activ în VBI (Vertical Blanking Interval –invizibil pentru ochiul uman)," Nielsen Media Research

raporteaz# c# "tehnologia recunoa"te "i înregistreaz# electronic fiecare transimise a acestora din întreaga SUA, cu oacurate!e de peste 95%."

VNR-urile se transform# rapid în aceast# era digital#.Lamoureax de la West Glen Communications observ #: "VNR-urile se vor transforma într-o form# de marketing ce va fi

disponibil# "i pe aparatura portabil#, precum telefoanelemobile sau alte tehnologii." Poate, "i mai important, nu vamai fi nevoie s# transmitem aceste videoclipuri prin canalelede "tiri, din moment ce ele sunt deja disponibile online.Vizionarea lor este mai u"or de m#surat online, iarconsumatorii le pot gasi mai u"or prin canalele de c#utare caGoogle sau Yahoo. De fapt, apari!ia unor site-uri precum

YouTube permite organiza!iilor s# comunice direct cupublicurile lor f #r# filtrele media tradi!ionale.

Tehnici noi de creare a mesajelor


16/26

O nou# form# de creare a con!inutului (sau un nou tip demesaj) poart# numele "mash-up" media. Mash-up mediarezult# în urma combin#rii a dou# sau mai multe tipuri de

date. Un exemplu este Chicagocrime.org, care combin# datedespre activit#!ile infrac!ionale furnizate de Poli!ia dinChicago, de h#r!i ale Citizen ICAM "i vedere din satelitfurnizat# de Google. Citizen ICAM (Information Collectionfor Automated Mapping) reprezint# un sistem dezvoltat deDepartamentul de Poli!ie din Chicago pentru ofi!erii depoli!ie. Chicagocrime.org ofer# utilizatorilor informa!ii

concrete despre locurile în care au fost raportate crime înChicago. Datele pot fi sortate dup# tip (incendieripremeditate, omucideri, jafuri sau pariuri ilegale), dup# strad# (pe hart# ap#rând crimele din vecin#tatea unei loca!ii), dup# dat# "i multe altele. Utilizatorii pot vedea loca!iileinfrac!iunilor pe hart# "i pot pl#nui rute în func!ie de acestlucru.

Metodele de cercetare sunt "i ele modificate de c#tre noiletehnologii, în special de cele bazate pe Internet. Studiileindic# faptul c# Google Scholar "i CrossRef pot cre"teeficacitatea investiga!iilor efectuate de practicienii de rela!iipublice, deoarece îi ajut# s# g #seasc# informa!ii relevanteîntr-un timp scurt. Alt sistem este un sistem secundar al

MediaLink, numit TeleTrax. Utilizeaz# un filigran electronicpentru a m#sura utilizarea VNR-urilor, iar datorit# faptului c# filigranul este aproape imposibil de eliminat chiar "i prineditare, monitorizarea este extrem de eficient#.


17/26

Implica#ii pentru structura organiza#ional", cultur" !i

management

Exemple de tehnologii care ilustreaz ! aceast ! tem!:Transparen"! , Online Virtual Reality (inclusiv Second Life);

Schimb#rile tehnologice au implica!ii în structura, cultura "imanagementul organiza!iilor, în special din punctul de

vedere al rela!iilor publice. Poate printre cele mai importanteschimb#ri se num#r# oportunitatea de a elimina structura

ierarhic# a multor organiza!ii, m#car din punctul de vedere alcomunic#rii. Datorit# comunic#rii digitale, managementulcomunic#rii organiza!ionale devine mai eficient, atât pe planintern cât "i pe plan extern. Acest lucru înseamn# "i c# organiza!iile pot fi mai deschise "i mai transparente înîncercarea de a facilita în!elegerea dintre "i la nivelulanumitor grupuri. Prin comunicarea digital# este posibil s#

înl#turi grani!ele temporale "i spa!iale. Suntem martoriidescentraliz#rii, a cre"terii colabor#rii (re!elele de intranet) "ia utiliz#rii software-ului de luare a deciziilor în grup. Odat# ce puterea tehnologiilor online cre"te, cre"te "i gradul dedeschidere "i transparen!# la nivel organiza!ional.

Kirk Hallahan, profesor de rela!ii publice, explic#:

"Deschiderea "i transparen!a implic# lucruri precum re!ele deextranet folosite ca parte a unor structuri organiza!ionale(alian!e) "i în scopul mentinerii rela!iei cu distribuitorii careau acces la m#car o parte din sistemul organiza!ional.Materialele publicate online pot fi citite de comunitatea


18/26

l#rgit# a organiza!iei. Comunicarea intern# s-a transformat odat# cu abandonarea materialelor tiparite – inclusiv memo-uri "i publica!ii ale angaja!ilor. În lumina ‚high tech’ devine

important ‚high touch’?"

Structura organiza#ional"

Structura organiza!ional# devine virtual#, iar ceea ce este virtual devine din ce în ce mai real. S# lu#m cazul jocurilordin realitatea virtual#. Cel mai bun exemplu este Second Life,

un joc virtual global creat de San Francisco, CA-based LindenCorp. Din 2 august 2007, Second Life are peste 8 milioane dereziden!i (8.557.546), cu aproape 2 milioane (1.696.250) careintraser# în cont în ultimele 60 de zile (vezi Figura 1.1). Lamomentul în care autorul acestui articol s-a înregistrat pesite, se aflau online 33.015...aproximativ num#rul locuitorilorunui mic ora". Nu numai c# Second Life este o lume

remarcabil# populat# de un num#r din ce în ce mai mare depersoane reprezentate de avatare animate într-o realitate

virtual# foto-realist#, dar dimensiunile acestei realit#!i virtuale ajung din ce în ce mai mult s# ating # lumea real#.Second Life are o economie real# unde a"a-numi!ii dolariLinden pot fi cump#ra!i cu dolari americani adev #ra!i. Lamomentul înregistr#rii autorului, totalul dolarilor americani

cheltui!i în Second Life în 24 de ore era de 685.697$. Acestlucru reprezint# deja o activitate economic# care a atrasaten!ia Internal Revenue Service. Linden Labs s-a opus IRS îndecizia de a taxa banii câ"tiga!i în Second Life, iar problemanu fusese înc# rezolvat# în mai 2007. Câ!iva oameni au


19/26

câ"tigat sume considerabile în Second Life. O femeie dinHong Kong de!ine propriet#!i în Second Life apreciate lapeste un milion de dolari. Exist# de asemenea dezbateri

privind legalitatea jocurilor de noroc desf #"urate în SecondLife. Mai mult decât atât, multe organiza!ii reale aureprezentan!# în Second Life. Reuters, agen!ie de pres# interna!ional#, a desemnat un corespondent care s# monitorizeze evenimentele din Second Life "i s# raportezedoar la nivel virtual. Printre alte organiza!ii care suntprezente în Second Life se num#r# "i Funda!ia MacArthur,

care a !inut o conferin!# în realitatea virtual#.

Impactul asupra rela#iei dintre organiza#ii !i publicurile

lor

Exemple de tehnologii care ilustreaz ! aceast ! tem!: Citizen-

media, Tehnologie pentru comunicare simetric! în dou! sensuri,

Natural language Processing/Artificial Intelligence, Automated News Summarization Tools, Google Trends and Alerts, YouTube,

MySpace, RFID, Cell Phone Location Tracking, Google Earth,

Computer-Automated Facial Recognition;

Din moment ce publicurile folosesc din ce în ce mai multInternetul "i au început s# cunoasc# mult mai bine media

digitale de toate tipurile, rela!iile publice trebuie s# evoluezeodat# cu ele. Membrii publicurilor !int# au propriile lor site-uri, bloguri sau podcast-uri, "i adesea se sustrag informa!iilortransmise prin media tradi!ionale. Practicienii monitorizeaz# astfel de surse online pe lâng # canalele media tradi!ionale.


20/26

Aceste media online produse de publicuri pot avea o vizibilitate "i o influen!# foarte mare "i monitorizarea lor esteesen!ial# într-o campanie de PR. Media online pot fi utile "i în

monitorizarea opiniei publice, realizarea sondajelor de opinieonline fiind ast#zi o practic# obi"nuit# în rela!ii publice.

Facilitarea dialogurilor interactive cu diverse publicuridepinde de utilizarea mail-urilor sau alte media online. Înacest context, comunicarea în re!ele digitale, precum cele depe Internet sau WWW fac posibil# apari!ia unei comunic#ri

simetrice în dou# sensuri. Acest lucru reprezint# ooportunitate extraordinar# pentru practicienii de rela!iipublice de a comunica mai eficient "i mai echilibrat cudiverse publicuri.

Din moment ce tehnologia comunic#rii a evoluat, societateaamerican# trebuie s# se a"tepte la dezvoltarea unei

comunic#ri într-un ritm mai rapid. Acest lucru reprezint# atâtun avantaj cât "i un dezavantaj pentru umanitate. Pentrurela!iile publice înseamn# o comunicare eficient# "i rapid# între organiza!ie "i publicurile sale.

$i reporterii particip# la dialoguri similare cu publicurile lor,prin mail sau grupuri de discu!ii. Studiul Middleberg-Ross

indic# faptul c# 70% dintre reporteri î"i implic# activ cititorii,spectatorii sau ascult#torii prin tehnologiile online.

Este de asemenea foarte util s# monitorizezi apari!iile înmedia prin intermediul sistemelor computerizate care


21/26

proceseaz# limbajul pentru a urm#ri "i sintetiza apari!ia înpres#. Un exemplu foarte interesant de sistem tip AI(inteligen!# artificial#) care monitorizeaz#, sorteaz# "i

rezum# media coverage din SUA "i din întreaga lume esteColumbia Newsblaster. O echip# de cercet#tori din Columbia,condus# de prof. Kathleen McKeown, a folosit procesarealimbajului pentru a sorta "i a rezuma "tirile publicate online.Dup# cum este notat pe site-ul Newsblaster, "sistemulcolecteaz#, rezum# "i pune automat în categorii "tiri preluatezilnic din diverse surse de pe Web (CNN Reuters, Fox News,

etc.), "i ofer# rezultatele printr-o interfa!# user-friendly.Articolele despre acela"i subiect din surse diferite suntprezentate împreun# "i rezumate."

Asem#n#toare sunt "i instrumentele Google labs, care includgoogle.com/trends. Google Trends permite depistareaautomat# a c#ut#rilor efectuate de utilizatorii din SUA "i de

pe glob, legate de evenimente curente. De exemplu, pe 19februarie 2007, utilizarea Google Trends pentru depistareac#ut#rilor legate de Super Bowl, NCAA, Oscaruri "i alegeri adezv #luit nu numai volumul de c#utare al fiec#ruia dintreaceste evenimente, ci a oferit "i date privind ora"ele, regiunile"i limbile, precum "i tendin!ele începând cu 2004. Astfel dedate sunt extrem de utile în depistarea consecin!elor

acoperirii media. De exemplu, o analiz# a datelor relevate maisus indic# cre"teri în c#ut#ri legate de alegeri dup# 3noiembrie 2004. Google Alerts pot fi folosite pentru amonitoriza traficul de pe bloguri, inclusiv traficul privindanumite industrii, organiza!ii sau subiecte.


22/26

Hallahan subliniaz# faptul c# tehnologiile bazate pe Internetpot fi foarte utile în comunicarea cu publicurile externe.

"Online-ul este foarte util atunci când oamenii caut# informa!ie despre organiza!ie – a"a c# pot fi anticipatenevoile, problemele "i interesele publicurilor. Implica!ioamenii atunci când sunt interesa!i. Optimiza!i motoarele decautare, face!i con!inutul util. Fi!i accesibili 24/7, maximiza!inatura interactiv # a media mobile "i a Web-ului. Un astfel deacces este important pe timp de criz# sau în situa!ii de risc."

Hallahan noteaz# de asemenea faptul c# tehnologiafaciliteaz# comunicarea simteric# în dou# sensuri. Printreinstrumentele utile se num#r# chat-urile sponsorizate "igrupurile de discu!ii, site-urile jocurilor, tehnologia cookie-urilor care permite recunoa"terea utilizatorilor "ipersonalizarea con!inutului, oferirea unor op!iuni depersonalizare a con!inutului de pe site-urile Web, portaluri "i

telefoane mobile pe placul lor ("My...") . Sunt utile deasemenea "i formularele de comand#, pop-up-urile "isondajele de pe Web.

Aceste tehnologii bazate pe computer ofer# nu numai metodeeficiente "i ieftine de monitorizare a media coverage "i al!iindicatori corela!i ai opiniei publice, ci ajut# "i la stabilirea

agendei media. În 2007, sistemele automate de analiz# decon!inut erau înc# destul de scumpe, cel mai ieftin ajungândla 40.000$ pe an.


23/26

Mai mult decât atât, noile tehnologii permit depistareaautomat# a videoclipurilor bazându-se pe caracteristicilecon!inutului videoclipului respectiv. De exemplu, sisteme

computerizate pot scana un videoclip "i pot identificastructuri de ac!iune sau scene. Profesorul Shih-fu Chang acreat un sistem computerizat de recunoa"tere a

videoclipurilor la sfâr"itul anilor 1990. Bazându-se pe astfelde analize automate, un sistem dezvoltat de Audible Magic înLos Gatos, CA, poate compara clipurile de pe YouTube cu obaz# de date "i poate verifica dac# exist# materiale care

încalc# drepturile de autor. O astfel de tehnologie poate fiutilizat# într-o mul!ime de feluri în rela!iile publice. Deexemplu, logo-urile companiilor sau subiectele de interes potfi monitorizate automat pe o varietate de site-uri cu uncon!inut video.

Re#elele sociale

Re!elele sociale, precum MySpace, "i site-urile cu un con!inut video, precum YouTube, au de asemenea implica!ii suprarela!iilor publice. Din moment ce milioane de utilizatori î"ipetrec din ce în ce mai mult timp utilizând astfel de site-uri,aceste medii online devin din ce în ce mai relevante pentrustrategiile comunica!ionale ale organiza!iilor. Totu"i, modul

în care se poate comunica pe astfel de site-uri, în condi!iile încare regulile sociale "i culturale sunt chiar mai puternicedecât cele legale, r#mâne o problem#. În acela"i timp,consumatorii sunt imputernici!i de tehnologiile digitale s#-"iexprime opiniile mult mai puternic prin intermediul site-


24/26

urilor sociale, inclusiv creându-"i "i postându-"i propriile videoclipuri sau comentând împortiv # practicilororganiza!ionale pe care le consider# incorecte. Pentru multe

organiza!ii devine o adev #rat# provocare s# r#spunda eficientunor astfel de atacuri. Transparen!a, reac!ia imediat# "iclaritatea reprezint# elemente cheie în acest proces.

Intimitate

Una dintre provocarile aduse de re!elele sociale "i alte

tehnologii noi este reprezentat# de ideea de intimitate "isecuritate în era digital#, cu toate problemele care deriv # deaici. Multe organiza!ii se vor confrunta cu probleme desecuritate "i de intimitate din moment ce noile tehnologiiofer# posibilitatea de a depista indivizi "i de a descoperi datedespre ei. Un exemplu este tehnologia RFID (Radio FrequencyIdentification), folosit# într-o mul!ime de aplica!ii, de la

marketing la medicin#. De exemplu, în aeroporturi, urm#rireabiletelor a permis o mai bun# coordonare a zborurilor.Aparatele RFID pot fi mai mici decât vârful de ac "i astfel dechip-uri pot avea senzori sau o camer# video încorporat#.Sociologul Colleen Bloom de la Universitatea Rutgers aefectuat un studiu na!ional privind sugestia dat# de FDA(Food and Drug Administration) se a implanta chip-uri RFID

în corpul uman. Majoritatea responden!ilor (75%) se opunacestei idei, chiar "i în scopuri de s#n#tate. Cu toate acestea, otreime din cei intervieva!i ar purta un chip RFID pentru a-"imonitoriza presiunea sângelui sau pentru a sc#dea asigurarea


25/26

sau pentru servicii de urgen!#. Chip-urile RFID se g #sesc dejaîn telefoanele mobile "i în alte aparaturi.

O varietate de alte tehnologii prezint# oportunit#!i decomunicare similare juxtapuse pe problemele legate deintimitate. Jonathan Donner, din cadrul Microsoft ResearchIndia, subliniaz# cre"terea uimitoare a tehnologiilor mobile lanivel interna!ional. În China, de exemplu, mai mult de 600 demilioane de persoane utilizeaz# telefoanele mobile, iar 100 demilioane de persoane în fiecare an încep s# foloseasc#

telefoane mobile. În timp ce comunicarea mobil# este uninstrument extrem de puternic, exist# probleme legate deintimitate. Din ce în ce mai multe servicii online ofer# serviciigratis sau la costuri sc#zute de depistare prin telefon. Plazeseste un serviciu online care furnizeaz# astfel de serviciigratuit. Utilizatorii introduc un num#r de telefon, iartelefonul lor este plasat în serviciul de identificare "i poate fi

urm#rit de c#tre al!i utilizatori.

Alt# tehnologie foarte puternic# este Google Earth. Utilizatorii pot c#l#tori vizual în orice loca!ie de pe P#mânt "ipot vedea orice loca!ie. Cu toate acestea, apar problemele deintimitate, cet#!enii realizând c# oricine le poate vedea casacu mult# u"urin!# (chiar dac# nu în timp real, dar destul de

recent). În mai 2007 a fost introdus# în Google Earth aplica!iaStreet View, care permite utilizatorilor din orice loca!ie s# aib# o vedere de 360 de grade asupra oric#rei str#zi din lume.


26/26

Alte tehnologii care privesc problema intimit#!ii sunt celecare permit recunoa"terea automat# a fe!ei "i chiar mai mult.Profesorul Mark Frank a dezvoltat sisteme vizuale digitale

care pot scana fe!ele persoanelor care trec printr-un punct decontrol "i s# le compare cu o baz# de date existent# cuimaginile unor terori"ti. Aceast# tehnologie are "i alteaplica!ii , inclusiv abilitatea de a scana automat o fa!# uman# pentru a-i determina starea emo!ional#, inclusiv dac# mintesau nu. Aceast# tehnologie are implica!ii foarte importante încazul interogarii suspec!ilor la poli!ie, sau un interviu cu un

CEO suspectat c# ascunde nereguli organiza!ionale.

portofoliu - reve art design 2

Documents