proces tehnologic

1

UNIVERSITATEA TEHNIC! A MOLDOVEI

FACULTATEA INDUSTRIA U"OAR! CATEDRA TEHNOLOGIA CONFEC#IILOR DIN #ES!TURI "I TRICOTURI

TEHNOLOGIA CONFEC#IILOR DIN #ES!TURI

Procese tehnologice de fabrica$ie a produselor de îmbr%c%minte

Indica$ii metodice

pentru realizarea lucr%rilor de laborator

Chi&in%u

U.T.M. 2008

Digitally signed by Biblioteca UTMReason: I attest to the accuracy and integrity of this document

2

Indica!iile metodice sunt destinate studen!ilor cu studiile cu frecven!a la zi "i celor cu frecven!# redus# la specialit#!ile: 542.1 “Ingineria produselor textile !i din piele” 542.2 “Design vestimentar industrial” 541.8 “Inginerie !i management în industria u!oar"” Elaborat: l.-s. Mariana Cojocaru

Redactor responsabil: conf. dr. Angela Scripcenco

Recenzent: dr. Olga Kondratenco

Redactor: E. Gheorghi"teanu

Bun de tipar 01.02.08 Hîrtie de ofset. Tipar RISO. Coli de tipar 9,5.

Formatul hîrtiei 60 x 84 1/8. Tirajul 150 ex. Comanda nr.19

U.T.M., 2004, Chi"in#u, bd. $tefan cel Mare, 168.

Sec!ia de Redactare "i Editare a U.T.M. 2068, Chi"in#u, str. Studen!ilor, 9/9.

3

INTRODUCERE

Lucr#rile de laborator au fost elaborate în concordan!# cu programul tip al

disciplinei „Tehnologia confec!iilor din !es#turi” capitolul „ Procese tehnologice de fabrica!ie a produselor de îmbr#c#minte”.

Scopul ciclului de lucr#ri de laborator const# în asigurarea sesiz#rii integre a structurii cursului studiat, însu"irea deprinderilor de executare în material a produselor de îmbr#c#minte. Fiecare lucrare include sarcina "i indica!iile metodice pentru îndeplinirea acesteea. Pe parcursul preg#tirii c#tre lucr#rile de laborator studentul trebuie s# repete materialul teoretic studiat la orele de curs. Admiterea la orele de laborator se face prin interogare oral#. Studen!ii care nu sunt preg#ti!i pentru lucr#rile de laborator nu sunt admi"i la acestea.

Pentru a face transparent gradul de însu"ire a materialului la finele fiec#rei lucr#ri de laborator studentul trebuie s# întocmeasc# darea de seam# asupra procesului studiat. Deaceea, preg#tirea c#tre lucrare necesit# însu"irea materialului teoretic în baza bibliografiei propuse. Darea de seam# se scrie pe foi format A4 "i se coperteaz# în map#. Elementele, produsele vestimentare se confec!ioneaz# la scar# redus# sau natural# "i se anexeaz# la fiecare lucrare. Pentru tot setul de lucr#ri se scrie o foaie de titlu. Lucrarea se consider# sus!inut# numai la prezentarea d#rii de seam# perfectat# în conformitate cu cerin!ele înaintate.

4

LUCRAREA DE LABORATOR nr.1

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE INI!IAL" A REPERELOR IN VESTIMENTA!IA EXTERIOAR"

SCOPUL LUCR"RII: însu"irea tehnologiilor existente de prelucrare

ini!ial# a reperelor în vestimenta!ia exterioar#

1.1 ORDINEA DESF"#URARII LUCR"RII

1.Studierea variantelor solu!ion#rii constructiv-tehnologice a reperelor vestimentatiei exterioare.

2.Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare ini!ial# a reperelor vestimenta!iei exterioare.

3. Confec!ionarea elementelor de produs conform sarcinii primite. 4. Perfectarea d#rii de seam#.

ECHIPAMENTE SI ACCESORII: elemente de produs, plan!e.

1.2 Con$inutul %i forma d&rii de seam& Tema "i scopul lucr#rii. 2. Schi!area aspectului exterior "i specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea

sec!iunii pentru elementele produsului de îmbr#c#minte exterior: "li! - spate al sacoului, prelucrarea ini!ial# a p#r!ilor din fa!# a sacoului (paltonului), variante de prelucrare a penselor.

Tabelul 1.1 - Specificarea reperelor _______________________________ (denumirea elementului de produs)

Denumirea reperului

Schi$a reperelor Numarul

%abloanelor reperelor 1 2 4 5

3.Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a "li!ului sacoului (tabelul 1.2).

Tabelul 1.2-Succesiunea tehnologic# de prelucrare a __________________ (denumirea elementului de produs)

Num&rul si con$inutul fazei tehnologice

Specia-litatea

Tipul cus&turii

Utilajul %i dispozitivele folosite

1 2 4 5

4.Confec!ionarea în material a elementelor enumerate în p.2.

5

1.3 BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT"

1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec!ionare a îmbr#c#mintei, Sibiu, 2000, pag. 268-274.

2. “%&'()&*()+,- .)&/*0/12 .( *34+(5(600 783-+,4 09:350-” ;350/(8 <.=., >(5(*?38& %.@., ;1),60+ <.<., ;.,1988.

3. “A34+(5(60B 783-+,4 09:350-” C&8(D*0?/0- E.@., ;350/(8 <.=., ;., 1982. 4. “A34+(5(60B 783-+(6( .)(098(:D*8&” F3)70+& %.G.,

F3*)(8& C. @. . ;., 1991.

1.4 INTREBARI DE AUTOCONTROL

1. Care sunt opera!iile preluc r#rii ini!iale a reperelor vestimenta!iei exterioare? 2. Cum are loc prelucrarea penselor la vestimenta!ia exterioara? 3. Ce metode de prelucrare a "li!ului spatelui cunoa"te!i? 4. In ce scop se prelucreaz# marginile reperelor cu materiale termoadezive? 5. Care sunt variante de realizare a plastroanelor? Timpul rezervat lucr&rii Preg#tirea lucr#rii Efectuarea lucr#rii Perfectarea d#rii de seam# asupra lucr#rii

Ore academice 2 4 2

1.5 CONSIDERATII GENERALE Prelucrarea penselor in vestimentatia exterioara.

Cerin!ele fa!# de prelucrarea penselor sunt urmatoarele

1) Amplasarea simetric# a penselor în produs;

2) Adaosul pensei bine aplatizat;

3) Vîrful pensei adus la zero;

4) Prezen!a înt#riturilor în capetele penselor.

Exemple de prelucrare a penselor sunt prezentate în tabelul 1.3. În tabelul 1.4 este prezentat# tehnologia de prelucrare a "li!ului la spate al sacoului.

6

Tabelul 1.3 - Succesiunea tehnologic# de prelucrare a penselor

Denumirea

fazei

tehnologice

Condi$iile tehnice pentru

îndeplinirea

fazei tehnologice

Schi$a

1 2 3

A. Prelucrarea penselor net!iate

1. Marcarea

pozi!iei

pensei

net#iate

Pensa se noteaz# cu trei linii,

1 - linia de mijloc a pensei;

2 - linia lateral# a pensei;

3 - linia care stabile"te

lungimea pensei.

2 1 3

2.Asamblarea

pensei

Pensa se îndoaie pe linia de

simetrie "i se asambleaz# pe

linia 2, încheind cus#tura la

linia 3.

1

23

3.

Asamblarea

penselor cu

fî"ii de

L#!imea fî"iei de in sau bumbac este de 25 – 35 mm, lungimea va

dep#"i lungimea pensei cu 15 - 20 mm. Fî"ia poate fi "i scurt#, cu

lungimea de 30-40 mm, rezerva pentru pens# se cresteaz# "i se

descalc#.

7

material în

adaos

30-4

015

-20

4. C#lcarea

penselor

Pensele se calc# într-o

direc!ie sau se descalc#,

c#lcînd cu sc#dere vîrful

pensei.

-

B. Prelucrarea penselor t!iate

1. Croirea

pensei

Pensa se croie"te astfel, încît

rezervele p#r!ilor laterale,

liniile 1 "i 2 s# fie egale cu 7-

10 mm, m#rginit# de linia 3

aflat# la 15 mm de la vîrf

1

3

2

7-10

15

2.Asamblarea

pensei t#iate

Pensa se asambleaz#, încheind cus#tura la linia 3 "i poate fi

prev#zut# cu o fî"ie în adaos în cap#t pentru a omogeniza

grosimea pachetului în vîrful pensei.

8

Continuarea tabelului 1.3

1 2 3

3

30-4

015

-20

3. C#lcarea

pensei

Pensa se descalc#, c#lcînd cu

sus!inere vîrful -

C. Prelucrarea pensei la mijloc de detaliu

1. Marcarea

pensei

Pensa se marcheaz# cu patru

linii:

1 - linia de mijloc a pensei;

2 - linia lateral#;

3 "i 4 – liniile de cap#t

3

2

1

4

2.Asamblarea

pensei

Detaliul se îndoaie pe linia

de mijloc, se asambleaz# pe linia

lateral#, începînd cus#tura

într-un cap#t "i încheind-o

în alt cap#t.

3 4

9

3.Asamblarea

pensei cu

fî"ie în adaos

Fî"ia în adaos se aranjeaz# pe

toat# lungimea pensei, sau numai

în capete, prelucrarea acestora

este asem#n#toare penselor

amplasate la marginea detaliului.

4. C#lcarea

penselor

Se execut# în acela"i mod ca "i

pensele la marginea de detaliu,

prealabil pensa se întinde în zona

taliei, ob!inînd îndreptarea

cus#turii de asamblare a pensei.

-

D. Prelucrarea variantelor de pense (pense – pliu, pense- t!ieturi)

1. Marcarea

pensei-pliu

Se marcheaz# cu trei linii:

1 - de mijloc; 2 - lateral#; 3 - de

cap#t 2 1 3

2.Asamblarea

pensei – pliu

Se asambleaz# pe linia lateral# "i

pe linia de la cap#tul pensei

3. C#lcarea

pensei-pliu

Se calc# pensa într-o parte pe

linia de margine

10

Tabelul 1.4. - Prelucrarea "li!ului – spate

Denumirea

fazei

tehnologice

Condi$iile tehnice pentru

îndeplinirea fazei tehnologice Schi$a

1 2 3

1. Dublarea

rezervelor

"li!ului

În materialele pu!in elastice

rezervele "li!ului pot fi

prelucrate f#r# dublur#. Partea

stînga se dubleaz# cu dublur# cu

1...2 mm mai îngust# "i mai

scurt# decît rezerva "li!ului

1-2

1-2

Partea dreapt# a "li!ului se

dubleaz# cu dublur# care

dep#"e"te linia de simetrie cu

15...20 mm "i nu ajunge cu

7...15 mm la linia exterioar#

15-20

7-15

11

2.Asamblarea

"li!ului

Partea din spate se asambleaz#

pe linia de simetrie, printr-o

trecere se asambleaz# "i rezerva

superioar# a "li!ului.

3. C#lcarea

"li!ului

În cazul cînd cus#tura de

simetrie se descalc#, "li!ul

trebuie crestat la baz#. Pentru

cazul cînd cus#tura se calc#

într-o direc!ie crest#tura nu

se execut#. Rezervele "li!ului

se calc# spre stînga. Rezerva

p#r!ii inferioare a "li!ului se

calc# într-o direc!ie cu 15

mm. Este rezerva la care se

va asambla c#ptu"eala

spatelui.

12

3. Asamblarea

c#ptu"elii "li!ului

În prima faz# se despic#

c#ptu"eala pe linia "li!ului "i

rezerva superioar#, apoi se

asambleaz# pensa c#ptu"elii

amplasat# pe linia de

simetrie a spatelui. În

continuarea pensei se

asambleaz# rezerva

superioar# a "li!ului,

neajungînd 10...12 mm pîn#

la cap#t. C#ptu"eala se

cresteaz# formînd rezerva cu

care se va asambla

c#ptu"eala la "li!.

4.Asamblarea

c#ptu"elii la

"li!

Se precizeaz# linia tivului.

Se asambleaz# c#ptu"eala la

rezerva "li!ului superior

(cus.1), urmeaz# asamblarea

c#ptu"elii la tivul spatelui,

l#!imea cus#tuii de 10 mm

(cus.2), apoi se asambleaz#

c#ptu"eala la rezerva

2 1 23

13

inferioar# a "li!ului (cus.3)

asamblarea col!ului inferior

al "li!ului.

5. Finisarea

"li!ului

Se cresteaz# col!urile "li!ului

"i se întorc pe fa!#, se

îndreapt#, pe "li!ul superior

se execut# cus#tura decortiv#

la 1-2 mm. Rezerva tivului

este de 30-40 mm, acestea se

tivesc cu punct ascuns,

ag#!înd dublura tivului.

Termolipirea reperelor

În vederea termolipirii reperelor sacoului este necesar ca înt#riturile s# fie asortate func!ie de culoarea reperelor din materialul de baz#.

Este necesar ca, la preg#tirea reperelor pentru termolipire semnele trasate pe marginea reperelor reperelor din material de baz# s# nu se acopere.

Termolipirea fe"elor din material de baz!

Aceste repere se termolipesc prin metoda „sandwich interior”, pe dosul reperului din material da baz# depunîndu-se toate reperele de inser!ie cu fe!ele f#r# adeziv orientate una c#tre alta, al doilea reper de material de baz# suprapunîndu-se perfect pest primul, ordinea de termolipire fiind urm#toarea (fig.1.1). Stratul de inser!ie se a"eaz# pe materialul de baz# la 15 mm de cantul cus#turii laterale, 10 mm de cantul "i termina!ia pieptului, 3 mm de cantul cus#turii um#rului "i 5 mm de cantul r#scroielii mînecii; reperul de inser!ie pentru rever se a"eaz# la 10 mm de

14

cantul pieptului; reperele de înt#ritur# pentru um#r, vîrful reverului "i cant se a"eaz# perfect peste stratul principal de inser!ie.

insertie in cant

strat principal de insertie

insertie rever

insertie virf rever

insertie umar

material de baza

5

3

5

15

10

Fig.1.1. Modul de termocolare a pieptului din material de baz!

Termolipirea reperelor mici #i a celorlalte detalii

Partea cu adeziv a inser!iei se depune pe dosul reperelor din material de baz#:

a – clapele, paspoalul "i panourile de buzunare se depun pe mijlocul benzii de

inser"ie care are l#!imea de 75 mm. Se utilizeaz# instala!ii de termolipit cu band#

îngust#: b- reperele dreptunghiulare din material de baz# (fa!# "i dos de guler) se

depun pe banda !esut# cu l#!imea de 180 mm; c – reperele de plastron, fa!# "i dos

de mînec# spate, bizet "i clin se termolipesc prin metoda „sandwich interior”;

15

banda de inser!ie cu l#!imea de 30 mm se aplic# pe roshar începînd de la marginea

r#scroielii mînecii; reperele de inser!ie se aplic# la r#scroiala "i termina!ia dosului

de mînec# (fig.1.2), partea superioar# a clinului, termina!ia fe!ei de mînec#, partea

superioar# "i lateral# a spatelui precum "i la bizet în zona corespunz#toare

reverului (fig.1.3). La fa!a de mînec# în zona "li!ului l#!imea inser!iei poate fi dubl#

fa!# de l#!imea celei de la dosul de mînec#, aceasta pentru a se putea executa

butonierele. Se pot termolipi clinii "i la termina!ie, l#!imea inser!iei fiind de 45

mm.

roshar

insertie

intarituratesuta

Fata de mineca

Insertie

Dos de mineca

Insertie

Insertie

3030

30

Fig.1.2. Modul de aplicare a inser"iilor la plastron #i mîneci

Se pot termolipi reperele spatelui la termina!ie, inser!iile avînd l#!imea de 40

mm. De asemenea spatele poate fi termolipit la r#scroiala gîtului "i în zona liniei

16

um#rului printr-un singur reper de inser!ie. Se pot utiliza instala!ii de termolipit de

tip „Kannegiesser”. Pachetele cu repere termolipite sunt etichetate, utilizîndu-se

etichete cu vignete pentru mîineci "i etichete pentru celelalte repere. Etichetele

pentru garnituri perechi se a"eaz# la garnitura stîng#.

Clin

Insertie

30

3

3

Spate Bizet

30

Fig. 1.3. Modul de aplicare a inser"iilor la clini, spate #i bize"i

Înt#riturile în gulerul superior "i inferior al sacoului se pozi!ioneaz# pe tot reperul sau pe pelerin# "i "tei croite aparte (fig. 1.4, a, b). În gulerul aplicat în r#scroial# prin cus#tura de aplicare, înt#ritura se depune la 2 mm de linia cazurii, 7 mm – de linia "teiului.

17

În gulerul superior pot fi proiectate înt#rituri suplimentare în capetele gulerului (fig.1.4, c).

Înt#ritura gulerului superior se aplic# în capete la 12 mm de linia pelerinei, 10 mm – de linia cazurii "i 12 mm – de linia "teiului.

a

c

b

Fig.1.4. Dublarea cu înt!rituri suplimentare a gulerului cu revere

Aplicarea benzii "esute pe r!scroiala mînecilor

Banda !esut# cu l#!imea de 2 mm se aplic# în zona r#scroielii mînecilor pentru evitarea întinderii piep!ilor sacoului. Opera!ia se face dup# asamblarea clinilor la piep!ii sacoului.

Aplicarea benti!ei se face începînd de la cca. 25 mm de cantul liniei umerilor, la o distan!# de 7 mm de marginea r#scroielii mînecilor "i terminînd la extremitatea clinului corespunz#toare cus#turii laterale.

La reperul fa!a stînga se aplic# pe fa!a materialului de baz# iar pieptul pe dosul acestuia. Se sus!ine materialul de baz# pe linia r#scroielii mînecii astfel încît s# existe plus de material de cca. 2-3 mm între crest#turi la fa!# "i de asemenea de la crest#tur# pîn# la termina!ia r#scroielii mînecii clinului.

18

5

25

7Plus

material

Aplicare pe fata materialului

Fata stinga

Pentru fe!ele cu plastron volant se începe coaserea benzii !esute la 40 mm deasupra celei de-a doua crest#turi de la r#scroiala mînecii fe!ei, terminîndu-se la 40 mm deasupra cus#turii dintre clin "i spate. Codul asambl#rii este 301 SSa-1 (fig.1.5).

Pentru fe!ele cu plastron termolipit pe material de baz# gros se începe coaserea benzii !esute de la linia um#rului la fa!# "i se termin# pe linia um#rului la spate. (fig. 1.5)

Fig. 1.5. Modul de aplicare a benzii "esute pe linia r!scroielii mînecilor

de la piep"i #i clin.

În cazul !es#turilor groase "i sub!iri, banda poate fi aplicat# pe toat# r#scroiala mînecii sau par!ial pe partea din fa!# "i integral pe partea spate (fig. 1.6, a,b)

Plastron termolipit pe tesatura groasa sau cu greutate mare

55

Plastron termolipit pe tesatura subtire

5

40

a b

Fig. 1.6. Metode de coasere a benzii "esute pe linia r!scroielii mînecii

materialului de baz!

Aplicarea benzii se face f#r# a re!ine materialul de baz# pe linia de coasere. Dup# coaserea benzii este necesar s# nu se richtuie r#scroiala mînecii, în caz contrar disp#rînd crest#turile.

19

LUCRAREA DE LABORATOR nr.2

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A BUZUNARELOR ÎN VESTIMENTA#IA EXTERIOAR!

SCOPUL LUCR!RII: studierea "i însu"irea metodelor de prelucrare a

buzunarelor în vestimenta!ia exterioar# 2.1 ORDINEA DESF!"URARII LUCR!RII

1.. Studierea variantelor solu!ion#rii constructiv-tehnologice a buzunarelor în vestimenta!ia exterioar#.

2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a buzunarelor în vestimenta!ia exterioar#.

3. Confec!ionarea buzunarelor conform sarcinii primite. 4. Perfectarea d#rii de seam#. ECHIPAMENTE "I ACCESORII: elemente de produs, plan"e.

2.2 CON#INUTUL "I FORMA D!RII DE SEAM! 1.Tema "i scopul lucr#rii.

2. Schi!area aspectului exterior "i specificarea reperelor, elaborarea sec!iunii pentru elementele produsului de îmbr#c#minte exterior: buzunar aplicat c#ptu"it, t#iat cu clap#, amplasat în cus#tur#, superior t#iat cu laist cu capete aplicate.

3. Succesiunea tehnologic# de prelucrare a buzunarelor. 4. Buzunarele confec!ionate în material.

2.3 ÎNTREB!RI DE AUTOCONTROL

1.Care sunt detaliile componente ale buzunarului t#iat ? 2.Prin ce metode pot fi aplicate buzunarele la detaliul de baz# Ce func!ie are contrarefiletul ? 3.Care din detaliile buzunarului t#iat cu clap# pot fi croite pe direc!ia firului de b#t#tur# ? 4.Ce dimensiuni au clapa, refile!ii, laistul în stare finit# ? 5.Din ce materiale se confec!ioneaz# subclapa "i contrarefiletul în buzunarul t#iat cu clap# ?

Timpul rezervat lucr%rii Preg#tirea lucr#rii Efectuarea lucr#rii Perfectarea d#rii de seam# asupra lucr#rii

Ore academice 2 4 2

2.4. BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT! 1.Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec!ionare îmbr#c#mintei, Sibiu, 2000, pag. 279.

20

2.“%&'()&*()+,- .)&/*0/12 .( *34+(5(600 783-+,4 09:350-” ;350/(8 <.=., >(5(*?38& %.@., ;1),60+ <.<., ;.,1988., ).152-159.

3.“A34+(5(60B 783-+(6( .)(098(:D*8&” F3)70+& %.G., F3*)(8& C. @. . ;., 1991, ).112-135.

4.“A34+(5(60B 783-+,4 09:350-” C&8(D*0?/0- E.@., ;350/(8 <.=., ;., 1982, ). 211-222, 226-235.

2.5. CONSIDERA#II GENERALE Buzunarele pot fi clasificate dup# locul amplas#rii, configura!ia "i orientarea liniei de intrare, modul de prelucrare a liniei de intrare. Ele pot fi clasificate în dou# grupe mari: interioare "i exterioare, la rîndul lor acestea pot fi aplicate, t#iate "i plasate în cus#turi.

A. BUZUNARELE APLICATE Diferen!ierile constructive "i tehnologice ale buzunarelor sunt determinate de

grupa sortimentului la care acestea se prelucreaz#. A1. Buzunarele aplicate la produse din materiale de grosime

medie #i mic! (unistrat). Asem#n#toare cu tehnologia buzunarelor în c#ma"a pentru b#rba!i.

A2. Buzunare pentru produse multistrat. Buzunarele aplicate pe produse multistrat au un rol preponderent func!ional "i

pot avea urm#toare particularit#!i, prin care se deosebesc de grupa buzunarelor unistrat:

1. Deschiderea buzunarului se stabilizeaz# prin aplicarea înt#riturii; 2. Rezervele buzunarului se surfileaz# separat sau odat# cu c#ptu"eala; 3. Suprafa!a buzunarului se dubleaz# cu înt#ritur# sau c#ptu"eal#; 4. Aplicarea buzunarului se poate realiza cu o cus#tur# interioar# sau exterioar#. La aplicarea buzunarelor extremit#!ile cus#turii se înt#resc în unul din

urm#toarele moduri:

a b c

Fig. 2.1 Variante de prelucrare a col"urilor buzunarului: a - necesit! rotirea elementului; b - acul se deplaseaz! lateral;

c - prin schimbarea pasului (nu necesit! rotire), nu este estetic #i nu

are rezisten"!.

21

Buzunarele din fig. 2.2 impun însemnarea pozi!iei buzunarului prin trei linii,

preformarea "i aplicarea într-un timp mare (fig. 2.2, b, c), coaserea pe din#untru (fig. 2.2, d, e) sau aplicarea buzunarului cu c#ptu"eala asamblat# prealabil cu fa!a buzunarului (fig. 2.2, a, f) ultima fiind o variant# a buzunarului cusut elastic. Pentru materiale de tip m#tase exist# necesitatea de fixare provizorie a rezervelor pe contur (cus#tur# de lan! cu un fir).

A

A

a b c

A

A d e f

Fig. 2.2 Variante de prelucrare a buzunarelor c!ptu#ite prin: a - înn!direa c!ptu#elii la buzunar #i aplicarea la fa"!; b – aplicarea c!ptu#elii #i buzunarului printr-o trecere su rezervele surfilate anterior;

c – aplciarea c!ptu#elii #i buzunarului separat;

d – cus!tura de asamblare pe interior cu surfilarea rezervelor buzunarului odat! cu

c!ptu#eala;

e - asamblarea buzunarului pe interior cu rezerve asamblate prealabil;

f – buzunar cu c!ptu#eala înn!dit!, aplicat la fa"! prin cus!tur! ascuns!.

22

B . BUZUNARE PLASATE PE DIREC$IA CUS%TURII

Aceste buzunare ca rol func!ional sunt întîlnite atît la produse unistrat, cît "i la produse multistrat. Deschiderea buzunarului se stabile"te dimensional prin înt#rire sau coasere.

B1. Buzunar cu punga din material auxiliar

A

A

1

26

3

4

7

5

1

1

6

3

7

5

1

a b

Fig. 2.3. Variante de realizare a buzunarului plasat în cus!tur!: a – refilet interior #i contrarefilet aplicate prin cus!tura de aplicare;

b – refilet interior realizat dintr-o bucat! cu detaliul de baz!. Tehnologia de prelucrare a buzunarului (fig.2.3,a) include urm#toarele faze:

Aplicarea înt#riturii pe linia intr#rii buzunarului prin termolipire; Aplicarea refiletului interior "i a pungii la marginea superioar# a buzunarului

(cus#tura 301); Aplicarea marginii inferioare a refiletului interior pe punga buzunarului (cus#tura

406); Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului (cus#tura 406); Aplicarea contrarefiletului "i a pungii la marginea inferioar# a deschiderii

buzunarului (cus#tura 301); Realizarea unei cus#turi ornamentale pe linia buzunarului (cus#tura 301); Inchiderea pungii buzunarului (cus#tura 301).

Fazele 3 "i 4 pot fi realizate în una din urm#toarele metode:

23

a b c d e f

Fig. 2.4 Variantele de aplicare a contrarefiletului la punga buzunarului: a – acoperirea marginii contrarefiletului;

b – surfilarea #i aplicarea contrarefiletului la punga buzunarului;

c – aplicarea interioar! a contrarefiletului la pung!; d – aplicarea contrarefiletului la pung! cu margine îndoit!; e – desc!lcarea cus!turii;

f – aplatizarea cus!turii de asamblare a contrarefiletului la pung!.

B2. Buzunare laterale plasate în cus!tura de relief

Sunt specifice produselor cu sprijin pe linia taliei "i produselor cu sprijin pe umeri t#iate pe linia taliei, iar deschiderea buzunarului se realizeaz# între fa!a produsului "i o completare a acesteea numit# contrarefilet. Punga buzunarului poate avea 1 sau 2 repere croite independent "i poate fi din material de baz# sau mai multe auxiliare.

A

A

1

5

428

3

1

5

28

3

5

28

11

5

2

8

a b c d

Fig. 2.5 Variante de realizare a buzunarelor cu punga din material auxiliar

Succesiunea tehnologic# de prelucrare a buzunarului cu punga din material

auxiliar este asemenea tehnologiei buzunarelor plasate în cus#tur#. Pentru buzunarul din figura 2.5,d succesiunea tehnologic# este urm#toarea:

Aplicarea dublurii pe linia deschiderii; Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului; Aplicarea refiletului interior pe punga buzunarului;

24

Aplicarea refiletului interior "i a pungii pe linia deschiderii; Crestarea cus#turii "i întoarcerea pe fa!# a buzunarului, executarea cus#turii

decorative; C#lcarea deschiderii buzunarului; Pozi!ionarea buzunarului în capete prin chei!e; Închiderea pungii buzunarului; C#lcarea buzunarului.

C. BUZUNARE T%IATE

C1. Buzunare t!iate cu laist

Laistul se fixeaz# pe marginea inferioar# a deschiderii buzunarului în pozi!ie: orizontal#, vertical# sau oblic#. Suprafa!a laistului se dubleaz# cu înt#ritur#. L#!imea minim# a laistului este de 15 mm. Tehnologia de realizare a buzunarelor cu laist se diferen!iaz# în func!ie de modul de aplicare a laistului, cu capete montate sau aplicate.

C 1.1. Buzunar cu laist cu punga din materialul de baz!

Succesiunea tehnologic# de prelucrare a buzunarului din fig.2.6, b: 1. Aplicarea înt#riturii pe laist; 2. Aplicarea înt#riturii pe deschiderea buzunarului; 3. Asamblarea laistului în capete; 4. Întoarcerea pe fa!# "i realizarea unei cus#turi ornamentale pe marginea laistului; 5. Aplicarea laistului la marginea inferioar# a buzunarului; 6. Aplicarea pungii la marginea superioar# a deschiderii; 7. T#ierea deschiderii buzunarului; 8. Întroducerea pungii în deschidere; 9. C#lcarea buzunarului; 10. Fixarea capetelor laistului cu o cus#tur# interioar#; 11. Închiderea pungii buzunarului pe linia superioar#; 12. Închiderea pungii buzunarului; 13. Fixarea extremit#!ilor laterale al laistului cu o cus#tur# vizibil# sau o cus#tur# ascuns#.

25

Sec$iunea A - A

3

2

12

6

1

4

5

2

a b c d

B

A

B

A

Sec$iunea B - B

laist contrarefilet fata

Fig. 2.6 Buzunar cu laist cu capete montate #i pung! din material de baz!

C 1.2. Buzunar pieptoral cu laist cu capete aplicate #i punga din material auxiliar Succesiunea de prelucrare a buzunarului din figura 2.7, c:

1. Dublarea laistului prin termolipire; 2. Preformarea laistului în capete, fixare provizorie cu clame; 3. Aplicarea pungii la rezerva interioar# a laistului; 4. Aplicarea laistului la linia inferioar# a deschiderii; 5. Aplicarea contrarefiletului pe punga; 6. Aplicarea contrarefiletului la linia superioar# a deschiderii; 7. T#ierea deschiderii; 8. Introducerea pungilor în deschidere; 9. Asamblarea rezervelor interioare a laistului; 10. Scoaterea clamelor. Aplicarea capetelor laistului la fa!#; 11. Închiderea pungii buzunarului.

26

Sec$iunea A - A

B

A

B

A

4

83

56

11

1

a b c

Sec$iunea B-B

laist contrarefilet fatalaist contrarefilet fata

a b

laist contrarefilet fata

c Fig. 2.7 Prelucrarea buzunarului cu laist cu capete aplicate #i punga din

material auxiliar

DE RE!INUT: În cazul unui laist de l#!ime mare, refiletul interior "i contrarefiletul pot lipsi (laist cu l#!ime de peste 30 mm), în cazul materialului cu grosime mare dosul laistului poate fi realizat din c#ptu"eal# (de aceea"i culoare cu materialul de baz# (fig.2.7, c)).

27

C 2. Buzunare cu refile"i

Pot acoperi una sau ambele margini t#iate ale buzunarului. L#!imea total# maximal# a refile!ilor este de 12 mm. Suprafa!a refile!ilor se stabile"te prin termolipire iar pozi!ia deschiderii buzunarului determin# forma pungii. Tehnologia de realizare este dependent# de utilajul folosit "i caracteristica materialelor din care se realizeaz# punga. La partea superioar# a deschiderii buzunarului poate fi aplicat# "i o clap#.

C 2.1. Buzunare cu refile"i #i clap!

În buzunarele cu refile!i "i clap# dosul clapei "i contrarefiletului pot fi realizate din c#ptu"eal# (se scade grosimea în sec!iune). Alimentarea celor doi refile!i poate fi realizat# dintr-un rulou (caset#). Fazele de realizare a buzunarului sunt: aplicarea refile!ilor la reperul fe!ei, t#ierea deschiderii buzunarului, întoarcerea manual#, fixarea la extremit#!i, aplicarea contrarefiletului "i refiletului pe pung#, închiderea pungii buzunarului, aplicarea contrarefiletului "i pungii (deoarece c#ptu"eala poate s# ias# din cus#tura de acoperire).

A

A

a b c

Fig. 2.8 Prelucrarea buzunarului cu clap! #i refile"i În industria de confec!ii buzunarele cu clap# "i refile!i sunt prelucrate la ma"ina

semiautomat. Clapa "i refile!ii se depun pe suprafe!e transportoare, care le transport# în zona de lucru, unde se formeaz# liniile de îndoit a refiletului.

28

În figura 2.9 sunt prezentate posibilit#!ile de lucru: 1. Aplicarea refile!ilor "i clapei pe reperul fa!#, t#ierea intr#rii în buzunar (fig. 2.9,

a); 2. Aplicarea refile!ilor pe reperul de baz# "i t#ierea intr#rii în buzunar (fig. 2.9, b); 4. Aplicarea refiletului "i clapei pe reper, t#ierea intr#rii în buzunar (fig. 2.9, c).

a b c

Fig. 2.9 Fazele de prelucrare a buzunarelor t!iate cu refile"i #i clap!

Contrarefiletul se croie"te separat "i dubleaz# punga pentru a asigura o

rezisten!# mai mare. Refiletul se îndoaie "i se calc# pe lungime. Semiautomatul simultan execut# dou# cus#turi paralele de aplicare a refiletului "i clapei, taie intrarea în buzunar, taie a!ele în capetele cus#turilor, cresteaz# col!urile buzunarului, apoi buzunarul se scoate din zon# "i este stivuit în pachet. Distan!a dintre ace este de 120 mm. Lungimea buzunarului variaz# între 85 "i 180 mm. Cu!itul superior taie deschiderea pe lungimea de 120 mm, cu!itul inferior cresteaz# col!urile. Semiautomatul are dou# directoare de lumin# pentru orientarea corect# a reperelor.

Introducerea c#ptu"elii în deschiderea buzunarului "i prelucrarea ulterioar# este efectuat# la ma"ina universal#, spre exemplu cl. 212 Durkopp.

Construc!ia "i prelucrarea buzunarelor trebuie s# asigure urm#torii indicatori de calitate: durabilitatea cus#turilor de asamblare, p#strarea formei clapelor, laistului, rezisten!a c#ptu"elii, simetria reperelor - pereche ca form#, calitatea sporit# al aspectului exterior al buzunarului.

29

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 3

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE #I ASAMBLARE A GULERELOR ÎN VESTIMENTA!IA EXTERIOAR"

SCOPUL LUCR"RII: însu"irea metodelor de prelucrare a gulerelor în

vestimena!ia exterioar# "i elaborarea documenta!iei tehnologice

3.1 ORDINEA DESF"#UR"RII LUCR"RII 1. Studierea variantelor solu!ion#rii constructiv-tehnologice a reperelor în

vestimenta!ia exterioar#. 2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a gulerului

în vestimenta!ia exterioar#. 3. Confec!ionarea gulerelor conform sarcinii. 4. Elaborarea d#rii de seam#. ECHIPAMENTE #I ACCESORII: elemente de produs, plan"e. 3.2 CON!INUTUL #I FORMA DARII DE SEAMA

1. Tema "i scopul lucr#rii. 2. Schi!area aspectului exterior "i specificarea detaliilor (tabelul 1.1), elaborarea

sec!iunii pentru elementul gulerul produsului de îmbr#c#minte exterioar#: guler cu revere prelucrat prin cus#tura de aplicare "i guler cu revere prelucrat prin cus#tura de asamblare.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a dou# gulere cu revere (tabelul 1.2).

5. Variante de gulere cu revere confec!ionate în material. 6. Prezentarea concluziilor asupra lucr#rii efectuate.

3.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT"

1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec!ionare îmbr#c#mintei, Sibiu, 2000, pag. 334-337. 3. “A34+(5(60B 783-+(6( .)(098(:D*8&” F3)70+& %.G., F3*)(8& C. @. . ;., 1991. 4. “A34+(5(60B 783-+,4 09:350-” C&8(D*0?/0- E.@., ;350/(8 <.=., ;., 1982, pag. 264-276.

30

TIMPUL REZERVAT LUCR"RII ORE

ACADEMICE Preg#tirea lucr#rii Efectuarea lucr#rii Perfectarea d#rii de seam#

2 6 2

3.4. ÎNTREB"RI DE AUTOCONTROL 1. Care sunt etapele de prelucrare a gulerului ?

2. Care sunt metodele de asamblare a fe!ei "i dosului de guler la sacou ?

3. Care sunt metodele de prelucrare ini!ial# a dosului de guler în diverse produse

(sacou, palton, scurt#, produse îmbl#nite) ?

3.5.CONSIDERA!II GENERALE

Procesul tehnologic de prelucrare a gulerelor include trei etape:

prelucrarea ini"ial! a fe"ei #i dosului de guler;

asamblarea fe"ei #i dosului de guler;

aplicarea gulerului în r!scroial!.

A. Prelucrarea ini!ial" a fe!ei #i dosului de guler. În func$ie de destina$ia

produsului prelucrarea ini$ial& a fe$ei de guler va consta în:

1. Dublarea frontal# a detaliilor (vezi fig.1.2, 1.3 lucrarea nr.1);

2. Aplicarea "teiului la pelerina gulerului (fig.3.1).

aplatizare bilateral# la ma"ina de cusut în zig-zag; aplatizarea rezervelor într–o direc!ie; aplatizare bilateral# la ma"ina de cusut simplu; aplicare prin suprapunere la ma"ina de cusut în zig–zag; c#lcarea într-o direc!ie a cus#turii. a b c d e

Fig. 3.1 Variante tehnologice de aplicare a #teiului la pelerina gulerului

31

Prelucrarea dosului de guler din fig. 3.2 va consta în: rigidizarea maxim# pe

pelerin# "i mijlocie pe "teiul gulerului la ma"ina de cusut simplu (fig. 3.2, a);

rigidizare omogen# pe toat# suprafa!a gulerului (fig. 3.2, b); aplicarea inser!iei de

sintepon sau flizelin# prin cus#turi ascunse de lan! cu un fir, dispuse radial, se

caracterizeaz# prin stabilitate bun# a formei, f#r# pericol de deforma!ie (fig. 3.2,

c.); aplicarea dublurilor netermoadezive (sintepon, flizelin# etc.) pe dosul de guler

prin dou# cus#turi transversale de lan! cu un fir (fig. 3.2, d); aplicarea a dou#

straturi de inser!ie peste dosul de guler: 1 faz# – aplicarea sinteponului peste

dublur# la ma"ina de cusut simplu, faza 2 – aplicarea prin termolipire a dublurii "i

sinteponului peste dosul de guler (fig. 3.2, e); aplicarea prin dou# treceri a

sinteponului "i dublurii la dosul de guler: 1 faz# – aplicarea prin termolipire a

dublurii la dosul de guler, faza 2 – aplicarea prin pichetare cu punct ascuns a

sinteponului la dublura gulerului (fig. 3.2, f); aplicarea inser!iei netermoadezive la

pelerina de guler prin pichetare la ma"ina de cusut ascuns în lan! cu un fir "i pe

sectorul "teiului la ma"ina de cusut simplu (fig. 3.2, g).

32

Prelucrarea dosului de guler se va face în func!ie de tipul produsului "i grosimea materialului în una din variantele de mai jos:

40

a b

c d

A

A

Sectiunea A - A

e

A

A

Sectiunea A - A

f

g

Fig. 3.2 Variante tehnologice de prelucrare a dosului de guler: a, b - pichetarea gulerului cu înt!ritur! la ma#ina de cusut simplu (sacou, palton);

c, d, g, f – pichetarea gulerului la ma#ina de cusut lan" cu un fir;

e – pichetarea gulerului la ma#ina de cusut simplu;

f – pichetarea gulerului #i termoizolantului la ma#ina de cusut ascuns;

g – pichetarea gulerului cu inser"ie #i termoizolant la ma#ina de cusut

liniar cu un fir.

33

B. Asamblarea fe"ei #i dosului de guler

Asamblarea gulerului se face prin cus#tura de asamblare sau aplicare. Prima

metod# este folosit# în produsele pentru femei "i copii, iar a doua în produsele pentru b#rba!i (paltoane, sacouri, scurte), deoarece permite ob!inerea unei margini mai sub!iri fa!# de prima metod#.

Studiind aceast# etap# de prelucrare a gulerului, important# este realizarea sus!inerii pe linia pelerinei gulerului. Pentru îndeplinirea corect# a acestei opera!ii pe detaliile gulerului se execut# cîteva crest#turi.

Pentru gulerele dublu stratificate (fa!# "i dos de guler) exist# dou# metode de baz# de asamblare a fe!ei "i dosului de guler:

1. prin cus!tura de aplicare (specific# sacoului) (fig. 3.3, a); prin cus!tura de asamblare (specific# produselor pentru femei "i copii) (fig.

3.3, b ). În figura 3.3 sunt prezentate dou# metode de aplicare a dosului la fa!a de guler "i

invers a fe!ei la dosul de guler prin cus#tura zig-zag. L#!imea rezervei aplicate poate fi de 10-15 mm în primul caz "i 5-7 mm în cazul al doilea. A doua metod# este mai des întîlnit# pentru esteticul mai bun al gulerului pe partea de vers, gra!ie nede"irabilit#!ii pîslei din care se confec!ioneaz# dosul de guler.

A

A

Fig. 3.3 Asamblarea

gulerului cu gulerul dos

(pîsl!) prin cus!tura de

aplicare la ma#ina de cusut

în zig – zag (cod 304).

A

A

a b c

Fig. 3.4 Asamblarea gulerului cu dosul de guler prin cus!tura de asamblare:

a - f!r! cus!turi de garnisire pe pelerina gulerului;

b - cu cus!tura de garnisire;

c - cu cus!tura de aplatizare pe dosul de guler.

34

C. Prelucrarea gulerului monostrat

Pentru gulerele monostrat exist# posibilitatea de prelucrare prin surfilare pe contur (fig. 3.5, a) cu sau f#r# apicarea ulterioar# a rezervelor surfilate "i bordarea gulerului cu bieu (fig. 3.5, b).

A

A

A

A

a b

Fig. 3.5 Prelucrarea gulerelor monostrat:

a - prelucrarea prin cus!tura de surfilare #i aplicare a rezervelor;

b - prelucrarea prin cus!tura de bordesire.

D.Aplicarea gulerului în r!scroial!

Aplicarea gulerului în r#scroial# poate fi efectuat# în stare definitivat# (simplu

aplicat#) "i nedefinitivat# (croit integral cu fa!a "i spatele). Anterior aplic#rii gulerului se asambleaz# cus#turile umerale cu rezerve desc#lcate, c#lcate într-o parte, aplatizate, l#cat#, refec "i dubl#.

Condi!ia care se cere respectat# înainte de aplicarea gulerului în r#scroial# sunt cus#turile umerale executate.

III

I

II

IV

Fig. 3.7 Schema da aplicare a gulerului în

r!scroial! se efectuiaz! cu sus"inerea pe

sectoarele:

I – lipsa sus"inerii;

II – sus"inearea r!scroielii gitului;

III – sus"inerea dosului de guler;

IV –lipsa sus"inerii. Metode de aplicare a gulerelor în r#scroial# sunt dou#: metoda 1 este specific#

produselor de tip sacou, jachet#, metoda a II - produselor pentru femei "i copii de tip palton, jachet#, scurt#, impermeabil etc. Prima metod# const# în aplicarea dosului "i în faza a doua a fe!ei de guler, întîlnit# în gulere cu revere. Metoda a doua const# în aplicarea fe!ei "i dosului de guler printr-o trecere, metod# întîlnit# în gulerele simplu aplicate.

35

a b c d e

Fig. 3.8 Variante de aplicare a gulerelor în r!scroial! #i fixarea dosului #i fe"ei

de guler: a – prin cus!tura de asamblare cu fixarea prin cus!tura interioar!; b – prin cus!tura de aplicare #i fixare prin cus!tura vizibil! paralel r!scroielii gîtului;

c – prin cus!tura de asamblare #i fixare pe interior a fe"ei #i dosului de guler;

d – prin cus!tura de aplicare #i fixare pe interior prin termolipire;

e – prin cus!tura de aplicare #i fixare prin punct ascuns pe interior.

36


Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE "I ASAMBLARE A MINECILOR IN VESTIMENTATIA EXTERIOAR!

SCOPUL LUCR!RII: însu"irea metodelor de prelucrare a mînecilor în vestimenta!ia exterioar# 4.1. ORDINEA DESF!"UR!RII LUCR!RII

1. Studierea variantelor solu!ion#rii constructiv-tehnologice a prelucr#rii "li!urilor

la mîneci în vestimenta!ia exterioar#. 2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a "li!urilor

la mîneci în vestimenta!ia exterioar#. 3. Confec!ionarea "li!urilor deschis, cu col! deta"abil "i “orb” la mînec#. 4. Perfectarea d#rii de seam#.

ECHIPAMENTE "I ACCESORII: elemente de produs, plan"e.

4.2. CON#INUTUL "I FORMA DARII DE SEAMA

Tema "i scopul lucr#rii. 2. Schi!area aspectului exterior "i specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea

sec!iunii pentru elementele produsului de îmbr#c#minte exterior: mîneca cu "li! deschis, "li! cu col! deta"abil "i "li! “orb”.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a "li!urilor deschis, cu col! deta"abil "i “orb”(tabelul 1.2).

Confec!ionarea "li!urilor deschis, cu col! deta"abil "i “orb” în material. Prezentarea concluziilor asupra lucr#rii efectuate.

4.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT!

1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec!ionare a îmbr#c#mintei, Sibiu, 2000, pag. 369-394.

2. F3)70+& %.G., F3*)(8& C.@., A34+(5(60B 783-+(6( .)(098(:D*8&. ;., 1991., pag. 156-166.

3. C&8(D*0?/0- E.@., ;350/(8 <.=., A34+(5(60B 783-+,4 09:350-.;. %36/&B 0 .0H38&B .)(2,753++(D*I, 1982., pag. 276 -288.

37

TIMPUL REZERVAT LUCRJRII ORE ACADEMICE

1. Preg#tirea lucr#rii 2. Efectuarea lucr#rii 3. Perfectarea d#rii de seam#

4 6 4

4.4. ÎNTREB!RI DE AUTOCONTROL

1.Care sunt metodele de asamblare a mînecilor la palton, jachet# ? 2. Care sunt metodele de aplicare în r#scroiala mînecii în produsele cu c#ptu"eal#

? 3. Care sunt metodele de aplicare în r#scroiala mînecii în produsele f#r#

c#ptu"eal# ? 4.Care sunt metodele de prelucrare a tivului mînecii cu "li! "i man"ete ?

4.5. CONSIDERA#II GENERALE

A. ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA ASAMBL$RII MÎNECILOR

Clasificarea mînecilor în îmbr#c#mintea exterioar# prevede urm#toarele criterii

de clasificare: ! Dup! croial!: aplicate, raglan, chimono, combinat#. ! Dup! num!rul de cus!turi: 1, 2 "i 3 cus#turi. ! Dup! modul de definitivare a tivului: "li!uri (deschise, col! deta"abil, „orb”), man"ete (r#sfrînte "i în continuarea mînecii). ! Dup! num!rul de detalii: p#r!ile superioar# "i inferioar#, anterioar# "i posterioar#.

Succesiunea tehnologic! tip industrial! de asamblare a mînecii: 1. Asamblarea mînecii pe linia cotului (cl.3517, f. Pfaff). 2. Desc#lcarea cus#turii de cot (presa de c#lcat “Test” APBC, f. Vestra). 3. Aplicarea benzii termofuzibile în tivul mînecii (cl.3517, f. Pfaff). 4. Asamblarea c#ptu"elii la mînec# pe linia tivului (cl.3517, f. Pfaff). 5. C#lcarea liniei tivului (presa de c#lcat “Test” APBC, f. Vestra). 6. Inchiderea tubular# a mînecii (cl.5487, f. Pfaff). 7. Desc#lcarea cus#turii anterioare (presa de c#lcat cu profil de tip consol#).

38

B. VARIANTE DE REALIZARE A "LI#URILOR LA MÎNECI

Croiul mînecii cu #li" deschis

Partea inferioar! a mînecii Partea superioar! a mînecii

Succesiunea tehnologic# de prelucrare este urm#toarea:

Asamblarea mînecii pe linia anterioar#. Executarea butonierelor pe partea superioar# a mînecii. Desc#lcarea cus#turii anterioare. Aplicarea dublurii pe linia tivului. Asamblarea c#ptu"elii pe linia tivului. Definitivarea mînecii pe linia tivului prin c#lcare. Asamblarea col!urilor "li!ului. Indreptarea col!urilor "li!ului. Inchiderea tubular# a mînecii pe linia cotului, 10.Fixarea rezervelor tivului de cus#turile de asamblare.

Croiul mînecii cu #li" cu col" deta#abil

Partea inferioar! a mînecii Partea superioar! a mînecii

Succesiunea tehnologic# de prelucrare este urm#toarea:

1. Executarea butonierelor pe partea superioar# a mînecii; 2. Asamblarea mînecii pe linia cotului; 3. Asamblarea col!ului mînecii; 4. Indreptarea col!ului mînecii;

39

5. Desc#lcarea cus#turii cotului; 6. Aplicarea dublurii pe linia tivului; 7.Asamblarea c#ptu"elii pe linia tivului; 8.Definitivarea mînecii pe linia tivului prin c#lcare; 9.Inchiderea tubular# a mînecii pe linia anterioar#; 10.Fixarea rezervelor tivului de cus#turile de asamblare.

C. VARIANTE DE REALIZARE A MAN"ETELOR LA MÎNECI

Mîneca cu man#et! f!r! #li". Definitivarea acestor man"ete are loc deobicei dup# închiderea tubular# a mînecii. Extremit#!ile laterale ale man"etelor se plaseaz# în prelungirea unui "li!, ea închizîndu-se cu nasture "i butonier#. Dac# "li!ul este plasat în prelungirea unei cus#turi de asamblare a mînecii, aplicarea man"etei poate fi realizat#, înainte de închiderea tubular# a mînecii, pe fa!a man"etei se prevede înt#ritur#. Dup# aplicarea înt#riturii (faza 1), are loc fixarea îndoit# prin coasere a fe!ei man"etelor pe înt#ritur# (faza 2).

3

2

1

4

La asamblarea fe!ei cu dosul de man"et# (faza

3) trebuie de avut în vedere modul de aplicare a

man"etei prin 1-2 cus#turi.

Dac# man"eta se aplic# printr-o cus#tur#, la

realizarea fazei 3, rezerva adaosului man"etei se

îndoaie peste linia fe!ei. Dup# întoarcerea pe fa!#

urmeaz# obligatoriu c#lcarea, în timpul c#reia rezervele

de aplicare a man"etei se plaseaz# în interior. Aceast#

man"et# se aplic# printr-o trecere la mînec# (faza 4).

Prelucrarea man#etelor din blan! necesit# o prelucrare diferit# de cele textile, din cauza propriet#!ilor tehnologice specifice a bl#nurilor. Dublurile folosite sunt cele netermoadezive. Man"eta deobicei este c#ptu"it#.

Succesiunea tehnologic# de prelucare a man#etei din blan! (fig.4.2, a) 1. Aplicarea înt#riturii la fa!a man"etei prin termolipire. 2. Aplicarea de fixare a bl#nii pe linia superioar# a man"etei. 3. Aplicarea marginii inferioare a bl#nii la man"et# în zig-zag. 4. Aplicarea man"etei la mînec#.

40

5. Aplicarea man"etei la c#ptu"eala mînecii. 6. Fixarea cu punct ascuns a rezervei man"etei de fa!a mînecii.

Not&: înt#ritura din bumbac se folose"te în cazul cînd derma bl#nii este slab#.

a b c

Fig. 4.2. Variante de realizare a man#etelor r!sfrînte cu blan!

Mîneca se aplic# în r#scroiala închis# tubular sau deschis#. Pentru produsele de îmbr#c#minte exterioar# este caracteristic# aplicarea mînecilor închise tubular. Pentru o mai bun# aranjare mîneca se va sus!ine u"or. Conform metodicii elaborate de KNII$P pentru materialele cu un procent mare de fibre sintetice (peste 30%), sus!inerea constituie 0,2 mm pentru fiecare 10 centimetri "i pentru materialele de lîn# (drapuri) – 1,25 cm. Valoarea sus!inerii va varia între 1 cm "i 7,5 cm pe tot capul mînecii. Aplicarea în r#scroial# a mînecii cu sus!inere poate fi realizat# la ma"ina cl. 541 „Durkopp”, care realizeaz# transport diferen!ial al reperelor. Urmeaz# schema de repartizare a adaosului pentru pozi!ionarea mînecii în r#scroial# pentru sacou "i demiul pentru b#rba!i.

I

II

III

În sacou, sus#inerea va constitui pe

sectorul I – 18%,

II – 11% !i sectorul III – 7%.

I

II

IV

III

V

VI

Pentru demiu pentru b"rba#i, pe sectorul

I – 17%, II – 7 %,

III – 8,2 %, IV – 14,3 %, V – 13,5% !i pe sectorul

VI-17%.

Fig.4.3. Valoarea sus"inerii pe capul minecii pentru diverse produse vestimentare

41


Tema: STUDIUL PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A SISTEMELOR DE ÎNCHIDERE LA VESTIMENTA#IA EXTERIOAR!

SCOPUL LUCR!RII: însu"irea metodelor de prelucrare "i asamblare a

sistemelor de închidere în vestimenta!ia exterioar#

5.1. ORDINEA DESF!"UR!RII LUCR!RII 1.Studierea variantelor solu!ion#rii constructive - tehnologice a sistemelor de

închidere în vestimenta!ia exterioar#. 2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a sitemelor

de închidere în vestimenta!ia exterioar#. 3. Confec!ionarea sistemelor de închidere. 4. Perfectarea d#rii de seam#. ECHIPAMENTE "I ACCESORII: elemente de produs, plan"e.

5.2. CON#INUTUL "I FORMA D!RII DE SEAM!

1. Tema "i scopul lucr#rii. 2. Schi!area aspectului exterior "i specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea

sec!iunii pentru elementele produsului de îmbr#c#minte exterior: sistem de închidere cu nasturi ascun"i ob!inut prin t#iere, sistem de închidere cu nasturi ascun"i prelucrat în cus#tura cantului, cu deplasarea de la linia cantului, sistem de închidere cu nasturi vizibili "i cus#tura de garnisire sau cu aplatizarea rezervelor cus#turii.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a sistemelor de închidere (tabelul 1.2).

4. Confec!ionarea elementelor enumerate în p.2 în material.

5.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT! 1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec!ionare a îmbr#c#mintei, Sibiu,

2000, pag. 353 - 365. 2. C&8(D*0?/0- E.@. 0 :). A34+(5(60B 783-+,4 09:350-. ;.: %36/&B 0 .0H38&B .)(2,753++(D*I, 1982. 248 - 263D.

Durata efectu"rii lucr"rii Preg#tirea lucr#rii Efectuarea lucr#rii Perfectarea d#rii de seam#

Ore academice 4 6 2

42

5.4. ÎNTREB!RI DE AUTOCONTROL 1. Care sunt etapele de prelucrare "i asamblare a sistemelor de închidere? 2. Care sunt metodele de prelucrare a marginilor inferioare a canturilor? 3. Care sunt prescrip!iile tehnice pentru asamblarea bizetului la cant? 4. Ce feluri de butoniere pot fi prelucrate pe bize!? 5. Ce modalit#!i de fixare a bizetului la cant cunoa"te!i? 5.5. CONSIDERA#II GENERALE

Se cunosc patru metode industriale de asamblare a canturilor: 1. pîn! la executarea cus!turilor umerale (produse pentru b!rba"i); 2. simultan cu aplicarea gulerului în r!scroial! (produse pentru femei #i copii);

3. odat! cu definitivarea gulerului (produse cu gulere de tip #al); 4. dup! executarea cus!turilor umerale (produse de îmbr!c!minte

pentru var!).

A.Prelucrarea bize"elor La confec!iile din !es#turi în carouri sau dungi cu linia reverului curb#, în

vederea coinciderii desenului materialului cu linia de r#sfrîngere a reverului, marginile interioare ale bize!elor se supun opera!iei de decatare. Marginile interioare ale bize!ului pot fi bordesite cu bieu sau cu o fî"ie croit# din c#ptu"eal#.

B. Precizarea #i retu#area canturilor #i tivurilor. Precizarea liniilor tivului "i cantului pe reperele fe!elor, în acest scop acestea se

pun vers la vers. Desenarea locului amplas#rii butonierelor pe cant. Desenarea liniei de r#sfrîngere a reverului. La precizarea conturului fe!elor se satisfac urm#toarele cerin$e:

1. Linia cantului paralel# liniei de simetrie. 2. Butonierele amplasate la distan!e egale. 3. Linia tivului perpendicular# liniei de simetrie. 4. L#!imea rezervei tivului s# fie de 30 mm.

5.Î n produsele cu desen (dung#, carou) precizarea se face pe detaliul desf#"urat, 6. sau pe ambii spa!i separat. 7. În confec!iile cu guler "al "i apa" fe!ele se retu"eaz# dup# aplicarea gulerului în r#scroial#.

43

C. Aplicarea benti"ei pentru sus"inere la canturi Benti!a termoadeziv# va fi aplicat# la fe!e cu sus!inere, pe sectoarele:

I – 0,2 cm; II – 0,2 cm; III – 0,5 - 0,6 cm; sectorul IV - se proiecteaz# în cazul cînd prima butonier# se afla mai sus de linia bustului; V – 0,2 cm; VI, VII – 0 cm; VIII – 0,4 - 0,5 cm. Benti!a netermoadeziv# va fi decatat# "i apoi aplicat# cu sus!inerea fe!elor.

Distan!a la care se depune benti!a termoadeziv# depinde de l#!imea cus#turilor de asamblare a canturilor "i este indicat# în schem# "i se distribuie dup# cum urmeaz#: r#scroiala gîtului – 9 - 10 mm; revere – 6-8 mm; canturile – 7 - 9 mm; tivul – 1 mm; linia de r#sfrîngere a reverului – 5 - 7 mm. Calitatea aplic#rii benti!ei la canturi se face prin suprapunerea fe!elor stîng "i drept: produsele pentru femei – cantul drept trebuie s# fie mai lung cu 5 mm fa!# de cantul stîng, în produsele pentru b#rba!i – cantul stîng trebuie s# fie mai lung cu 5 mm fa!# de cel drept.

VII

I

VII

I

II

III

IV

VI

6-8

7-9

1

9-10

Fig.5.1 Schema de aplicare a

benti"ei la fe"e cu sus"inere

Fig.5.2 Aplicarea benti"ei la fe"e

cu p!strarea distan"ei de la cant

pe diferite sectoare

44

D. Prelucrarea bize"ului În materiale în dung# sau carouri, dunga trebuie s# fie paralel# liniei cantului, pe

linia interioar# se sus!ine bize!ul, la prima butonier# se sus!ine reperul fe!ei. În produsele de lungime medie "i mare bize!ul trebuie asamblat din dou# sau trei repere.

Îmbin#rile folosite depind de tipul materialelor îmbinate: pentru materiale nede"irabile (înlocuitori de piele) – îmbinare cap la cap cu margini deschise a reperelor; pentru materiale care nu men!in pliul – aplatizarea rezervelor desc#lcate figura 5.3.

30

5-7

60

6

1

2

3

4

5

Fig.5.3 Prelucrarea ini"ial! a bize"elor,

asamblarea din p!r"i #i prelucrarea

marginii interioare

Fig.5.4 Schema de aplicare a

bize"ului la fe"e, valoarea

sus"inerii pe diferite sectoare.

E. Asamblarea bize"ului la canturi În canturile f#r# revere canturile se asambleaz# f#r# sus!inere, o mic# sus!inere

revine la butoniere – 1-2 mm, în canturile cu revere – sus!inerea bize!ului "i cantului se face, pe canturi din partea fe!ei, pe revere din partea bize!ului. L#!imea cus#turii de asamblare a canturilor este de 5-7 mm. Cus#tura cu l#!ime mai mare se va desc#lca. Asamblarea canturilor, pe cel drept se face de jos în sus, pe cel stîng – de sus în jos. Valoarea sus!inerii pe diferite sectoare este: sectorul 1 – f#r# sus!inere; sectorul 2 – 3-

45

5 mm, sectorul 3 – 2-8 mm, sectorul 4 – 1-2 mm, sectorul 5 "i 6 - f#r# sus!inere, figura 5.4.

Variante de asamblare #i fixare a vipu#c!i în canturi Dup# întoarcerea cantului pe fa!# vipu"ca se fixeaz# prin cus#tur# provizorie.

Modalit#!ile de fixare a vipu"c#i pe cant sunt date în schemele de mai jos.

bizet fata plastron bizet 101 fata plastron301

a b

bizetfir termofuzibil fata plastron

bizetbentita termoadeziva fata bizet103 fata plastron

7 - 8

c d

e

Fig. 5.5 Variante de fixare a vipu#c!i în canturile asamblate

Canturile cu bize"e croite din întreg se prelucreaz# în ordinea: 1 – se aplic# benti!a la 1-2 mm distan!# de linia cantului, pentru ai conferi stabilitate. Asamblarea col!urilor inferioare ale canturilor are loc în urm#toare succesiune tehnologic#: 1 – asamblarea bize!ului la fe!e; 2 – asamblarea c#ptu"elii la tiv; 3 – asamblarea c#ptu"elii la bize! pe linia interioar#; 4 – întoarcerea col!ului cantului pe fa!#, fixarea cu chei!#, figura 5.6.

46

155-7

25-30

bizet fata

bizetfata captuseala

2 3 14

20-25

fatacaptuseala

10-1

5

bizet

a b c

Fig. 5.6 Asamblarea canturilor cu c!ptu#eala la tiv

F. Prelucrarea închiderilor cu nasturi ascun#i

Închiderile cu nasturi ascun"i pot fi prelucrate cu t#ierea bize!ului "i bordesirea marginilor acestuia (fig. 5.7 c, f) "i în cus#tura de asamblare a canturilor (fig. 5.7 a, b, d, e).

Prelucrarea închiderii în cus!tura de asamblare a canturilor

(fig. 5.7,a) este urm#toarea:

1 - asamblarea c#ptu"elii la bize!;

2 - întoarcerea pe fa!# "i formarea vipu"c#i pe bize!;

3 - executarea butonierelor pe bize!;

4 – asamblarea c#ptu"elii la fe!e;

5 – asamblarea c#ptu"elilor între ele;

6 – asamblarea bize!elor la canturi în col!ul superior "i inferior;

7 – crestarea "i întoarcerea pe fa!# a canturilor;

8 – executarea tighelului decorativ pe cant;

9 – asamblarea c#ptu"elii fe!ei la bizet.

Celelalte metode se deosebesc prin lipsa a uneia sau a ambelor c#ptu"eli, a fe!ei sau bizetului "i sunt recomandate pentru închiderile prelucrate pe materiale sub!iri.

Închiderea ob"inut! prin t!ierea bize"ului (fig. 5.7, c) are urm#toarea succesiune de prelucrare:

47

1 – marcarea liniilor deschiderii pe bize!;

2 – aplicarea c#ptu"elilor la bize!;

3 – t#ierea deschiderii sistemului;

4 – întroducerea c#ptu"elilor în deschidere, pozi!ionarea sistemului

în capete;

5 – bordesirea marginilor sistemului cu c#ptu"eli;

6 – executarea butonierelor pe bize!;

7 – fixarea c#ptu"elilor între ele cu chei!e;

8 – asamblarea col!urilor superior "i inferior ale sistemului;

9 – executarea tighelului decorativ pe cant;

10 – asamblarea c#ptu"elii fe!ei la bize!.

a b

c d

e f

Fig. 5.7 Prelucrarea sistemelor de închidere cu nasturi ascun#i:

a – sistem în cus!tura cantului; b – sistem în cus!tura cantului;

c – sistem bordesit cu c!ptu#eli; d - sistem prelucrat în cus!tura cantului;

e - sistem prelucrat în cus!tura cantului; f – sistem prelucrat pe bizet.

48


Tema: STUDIUL PROCESELOR TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE "I ASAMBLAREA PRODUSELOR FUSTA "I PANTALONI

SCOPUL LUCR!RII: studierea procesului tehnologic de prelucrare "i

asamblarea produselor cu sprijin în talie.

6.1. ORDINEA DESF!"UR!RII LUCR!RII 1.Studierea variantelor solu!ion#rii constructiv-tehnologice a elementelor

produsului pantalon. 2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a elementelor în produsul pantalon. 3. Confec!ionarea elementelor produsului pantalon. 4. Perfectarea d#rii de seam#. ECHIPAMENTE "I ACCESORII: elemente de produs, plan"e.

6.2. CON#INUTUL "I FORMA DARII DE SEAMA

1. Tema "i scopul lucr#rii. 2. Schi!area aspectului exterior "i specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea sec!iunii pentru elementele produsului pantaloni: "li! cu fermoar, buzunar lateral, buzunar-spate în chenar, betelie aplicat# la produs. 4. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a elementelor pantalonului

(tabelul 1.2). 5. Confec!ionarea elementelor enumerate mai sus în material.


Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec!ionare a îmbr#c#mintei, Sibiu, 2000,

pag. 157-229. F3)70+& %.G., F3*)(8& C.@. A34+(5(60B 783-+(6( .)(098(:D*8&. ;., 1991., D*).178.

;350/(8 <.=., >(5(*?38& %.@. %&'()&*()+,- .)&/*0/12 .( *34+(5(600 783-+,4 09:350-. ;., 1988., D*).170.

C&8(D*0?/0- @.C., ;350/(8 <.=., A34+(5(60B 783-+,4 09:350-. ;. %36/&B 0 .0H38&B .)(2,753++(D*I, D*).235.

49


Ce elemente ale pantalonilor (fustei) se prelucreaz# în acela"i timp?

În ce succesiune se execut# "li!ul sistemului de inchidere la pantaloni?

Ce ma"ini cu ac!iune semiautomat# pot fi folosite la executarea elementelor pantalonilor?

Care sunt variantele tehnologice de prelucrare a tivului pantalonilor?

Care sunt variantele tehnologice de executare a cus#turii "ezutului la pantaloni pentru corpuri obeze?

Care este deosebirea dintre metodele de executare a sli!ului la pantalonii confec!iona!i pentru b#rba!i "i femei?


A. Procesul tehnologic de fabricare a pantalonilor include opera"iile: 1. Prelucrarea detaliilor buzunarelor laterale; 2. Prelucrarea p#r!ilor din spate: prelucrarea ini!ial#: modelare-formare,

prelucrarea buzunarelor pe spate; 3. Prelucrarea detaliilor "li!ului (sistemului de închidere); 4. Prelucrarea detaliilor mici; 5. Prelucrarea p#r!ilor din fa!#, prelucrarea ini!ial#: modelare-formare, prelucrarea

buzunarelor laterale; 6. Asamblarea p#r!ilor din fa!# "i spate pe liniile laterale; 7. Executarea "li!ului stîng "i drept; 8. Prelucrarea marginilor superioare; 9. Executarea cus#turilor interioare; 10. Asamblarea fe!elor pe linia turului; 11. Prelucrarea tivurilor; 12. Finisarea produsului.

La pantalonii clasici pentru b!rba"i se realizeaz# dou# subansamble constituite din 1"2 fa!# "i 1"2 spate asamblate pe cus#turile laterale "i inferioare. Aplicarea beteliei poate fi realizat# în dou# variante.

Varianta 1. Cele dou# jum#t#!i de betelie se aplic# cu prima cus#tur# la cele 2 jum#t#!i de produs, dup# care se realizeaz# cus#tura de simetrie a fe!ei "i spatelui continuat# "i pe betelia desf#cut#. Cea de-a dou# cus#tur# a beteliei se va realiza pe întreaga circumferin!# a taliei.(figura 6.1.)

Varianta 2. La cele dou# jum#t#!i de produs se aplic# definitiv betelia, dup# care se realizeaz# cus#tura de simetrie a spatelui "i a fe!ei. Fixarea extremit#!ilor beteliei se realizeaz# prin cus#turi de punctare (figura 6.2).

50

2

1, 3

1,3

2

a b

Fig. 6.1. Realizarea subansamblelor pantalonului (I variant!)

3

30

1,2

a b

Fig. 6.2. Realizarea subansamblelor pantalonului ( varianta II)

Avantajele "i dezavantajele metodei a doua (figura 6.2): modificarea mai u"oar# pe linia taliei; zona rezervelor este mult mai groas#. Rezervele se pot vedea, dac# cedeaz# cus#tura de punctare. La pantalonii pentru

b#rba!i c#ptu"eala dubleaz# numai fe!ele pîn# sub linia genunchiului. C#ptu"eala se fixeaz# pe cus#turile interioare "i laterale prin opera!ia de surfilare a fe!elor, iar la partea superioar# prin aplicarea beteliei.

1,5

- 2

21

a b c

Fig. 6.3. Variante de realizare a cus!turii turului: a - la ma#ina cu 2 ace de cusut punct lan" cu dou! fire (2 x 401);

b - prin aplicarea paspoalului;

c - 1 – bieu protector; 2 - surfilare.

51

Pentru pantalonii clasici finisarea include opera"iile: Modelarea spa!ial# a zonei superioare; 1. Formarea dungilor; 2. Presarea celor dou# picioare a pantalonilor; 3. Presarea beteliei; 4. Presarea termina!iilor inferioare.

B. Prelucrarea marginii superioare a pantalonilor include: executarea

"li!ului (pe nasturi "i butoniere sau fermoar) "i prelucrarea beteliei. În func!ie de complexitate "i destina!ia produsului se întîlnesc dou# variante de "li!uri cu nasturi.

&li" la pantalonii pentru protec"ie din bumbac. La aceast# variant# de prelucrare a "li!ului se utilizeaz# numai repere din materialul de baz#.

A A

a b c

d e f

Fig. 6.4. Variante de realizare a #li"urilor cu nasturi #i butoniere

&li" cu nasturi la pantalonii clasici pentru b!rba"i

Realizarea ei necesit# o tehnologie mai complicat# cu repere din materiale auxiliare: înt#ritur#, c#ptu"eal#. La acest "li! cele dou# p#r!i se pot prelucra independent, dup# care are loc suprapunerea "i realizarea cus#turii de asamblare a fe!elor în prelungirea "li!ului. Nasturii se cos în fazele de realizare a produselor.

a b c

Fig. 6.5. Variante de aplicare a înt!riturii pe betelie

a b c

Fig.6.6. Variante de prelucrare a #li"ului pe linia interioar!: a - bordesire cu panglica textil!; b - bordesire cu bieu; c - înn!dire cu c!ptu#eal!.

52

Prelucrarea sub#li"ului cu butoniere se va realiza în urm#toare succesiune (fig. 6.7, a):

1 - termolipirea sub"li!ului cu termoadeziv; 2 - aplicarea c#ptu"elii la fa!a produsului; 3 - aplatizarea cus#turii pe muchia "li!ului; 4 – aplicarea c#ptu"elii la sub"li!; 5 – aplatizarea cus#turii de integrare a sub"li!ului cu c#ptu"eala; 6 – executarea butonierelor pe sub"li!; 7 - surfilarea rezervelor interioare a sub"li!ului; 8 – aplicarea prin cus#tura decorativ# a sub"li!ului la fa!a produsului.

832

1 64 5 7 captuseala

82 3

54 761 captuseala

2 3

54 61

8

7 captuseala

a b c

Fig. 6.7. Variante de realizare a #li"ului cu butoniere: a – cu rezervele surfilate;

b - cu rezervele bordesite cu c!ptu#eal!; c - cu rezerveles bordesite cu bieu.

Prelucrarea sub#li"ului cu nasturi (fig. 6.8, a): 1– înt#ritura se plaseaz# pe fa!a "li!ului "i facultativ pe c#ptu"eal# prin termolipire; 2 –c#ptu"eala se aplic# la fa!a "li!ului în forma dublat# sau într-un strat; 3 –poate fi realizat# "i ulterior dup# asamblarea fe!ei cu c#ptu"eala "li!ului; 4 –asamblarea fe!ei cu "li!ul urmat# de c#lcarea "i fixarea pozi!iei c#ptu"elii "li!ului (5);

5 – fixarea c#ptu"elii "li!ului cu ce-a de-a doua cus#tur#. Aceast# cus#tur# poate fi realizat# în interiorul produsului sau pe fa!a produsului suprapus# pe linia de aplicare a "li!ului. 6 – coaserea nasturelui pe "li!. Fa!a pantalonului se prinde obligatoriu cu înt#ritur# pe linia "li!ului. Sub"li!ul se

dubleaz# cu c#ptu"eala plasat# fa!# la fa!# cu c#ptu"eala fe!ei.

53

A A

45 6

2

1

3captuseala

64 5

3 2

1

captuseala

a b

subslit 3

45 6

2

1

captuseala 3

45 6

2captuseala

1 c d

Fig. 6.8. Variante de realizare a sub#li"ului cu nasturi:

a – cu c!ptu#eal! cu margine închis!; b- cu c!ptu#eal! cu margine închis!;

c- cu c!ptu#eala dublat! aplicat! la sub#li"; d- cu c!ptu#eala fe"ei aplicat! la sub#li".

&li"ul cu fermoar la pantalonii pentru femei, copii (fuste, rochii)

utilizeaz# o variant# tehnologic# simpl# de prelucrare, ea include numai reperele din materiale de baz# (fig. 6.9).

54

A A

a b

captuseala

c d

4541 captuseala

e

Fig. 6.9. Variante de realizare a sistemelor de închidere cu fermoar în pantalonii

pentru femei, copii #i cu destina"ie special!: a – #li" #i sub#li" cu rezerve surfilate;

b – #li" #i sub#li" cu rezerve bordesite;

c – #li" #i sub#li" cu rezerve surfilate;

d – c!ptu#eala fe"ei aplicat! la #li" #i sub#li"; e – #li" cu rezerve surfilate odat! cu reperul fe"ei

La pantalonii clasici pentru b#rba!i tehnologia "li!ului cu fermoar este mai

complex#, determinat# de prezen!a reperelor de c#ptu"eal# "i înt#ritur# în pachet (fig. 6.10).

DE RE!INUT: dac# la "li!ul cu nasturi definitivarea "li!ului se poate realiza în

zona de asamblare dup# prelucrarea independent# a fe!elor, în cazul "li!ului cu fermoar în primul rînd are loc asamblarea prealabil# a fe!elor în prelungirea "li!ului, iar definitivarea "li!ului în etapele finale de asamblare a produsului.

55

A A

Sec$iunea A-A

Sub%li$ul drept Sub%li$ul stîng

3 2145

captuseala2 3 41 captuseala

a

34 15 2captuseala

4 315

captuseala

26

b

captuseala 5 4 31 2 412 3 captuseala

c

Fig. 6.10. Variante de realizare a sistemelor de închidere cu fermoar: a- sub#li" cu rezerve surfilate #i #li" cu rezerva surfilat!; b- sub#li" #i #li" cu rezerve bordesite cu c!ptu#eal!; c- sub#li" cu c!ptu#eal! înn!dit! #i #li" bordesit cu bieu.

56

C. Variante tehnologice de prelucrare a beteliei Beteliile au rol func!ional de fixare a produsului pe corp.

Variante tehnologice de realizare a beteliei sunt date în figura 6.11

A

A

Sec"iunea A - A

a b c

2

3

1

4

d e f

Fig. 6.11. Variante de realizare a beteliilor: a – la ma#ina de cusut semiautomat cu 2 ace;

b – cu rejans! asamblat! la ma#ina semiautomat cu 2 ace;

c – cu rejans! aplicat! la betelie;

d – cu rejans! compus! aplicat! pe versul beteliei;

e- cu rejans! compus! aplicat! la betelie;

f- cu rejans! compus! aplicat! la betelie.

D. Variante tehnologice de realizare a beteliei pe linia medie

Pentru figurile obezive pe betelie se prevede o rezerv# pe l#!ime. Aceast# rezerv# poate fi realizat# la prelucrarea marginilor superioare la

57

ma"ina de cusut cu dou# ace, adic# asamblarea beteliei "i rejansei cu detaliile pantalonului, iar la prelucrarea cu un ac - dup# asamblarea beteliei la pantalon. Rezerva se oformeaz# cu rejans#, în caz dac# ea va avea rezerva corespunz#toare, sau se acoper# cu rezervele beteliei (fig. 6.12, a,b).

a b c

Fig. 6.12. Variante de realizare a beteliei pe linia medie a - betelie dintr-o bucat! (tip fund!); b - betelie din dou! p!r"i (cu margini aplicate cu chei"e);

c - betelie din dou! p!r"i (bordesit! pe linia exterioar!).

Pentru a reduce grosimea beteliei este posibil# bordesirea marginilor cus#turii

turului (fig. 6.12, c), aceast# opera!ie se execut# dup# asamblarea beteliei "i benzei de rejans# cu detaliile pantalonilor. Rezervele cus#turii medii se fixeaz# la betelie la ma"ina de cusut chei!e.

E. Variante tehnologice de realizare a termina"iilor

Termina!ia se va prelucra în func!ie de destina!ia produsului: termina!ia surfilat# "i aplicat# cu punct ascuns cu margine deschis# (fig. 6.13, a), cu margine îndoiat# (fig.6.13, b), cu benti!# în adaos tivit# cu punct ascuns (fig. 6.13, c), cu benti!# aplicat# la rezerva îndoiat# (fig.6.13, d), man"et# dubl# (fig. 6.13, e ), man"et# unu "i 1/2 din l#!imea man"etei (fig. 6.13, f).

A

A

a b c d e f

Fig. 6.13. Variante de realizare a termina"iilor

58


Tema: STUDIUL METODELOR DE PRELUCRARE A C!PTU"ELII "I A DUBLURII TERMOIZOLANTE

SCOPUL LUCR!RII: studiul metodelor de prelucrare a c#ptu"elii "i a dublurii

termoizolante.

7.1. ORDINEA DESF!"UR!RII LUCR!RII

1.Studierea variantelor solu!ion#rii constructiv - tehnologice a prelucr#rii c#ptu"elii "i dublurii termoizolante în vestimenta!ia exterioar#.

2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a c#ptu"elii "i dublurii termoizolante în vestimenta!ia exterioar#.

3. Confec!ionarea elementelor de produs conform sarcinii profesorului. 4. Perfectarea d#rii de seam#.

ECHIPAMENTE "I ACCESORII: elemente de produs, plan"e.

7.2. CON#INUTUL "I FORMA D!RII DE SEAM!

1. Tema "i scopul lucr#rii. 2. Schi!area aspectului exterior "i specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea

sec!iunilor pentru elementele produsului palton: subansamblul fe!ei cu c#ptu"eala matlasat# deta"abil# "i buzunarul interior prelucrat pe c#ptu"eala matlasat#.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a subansamblului fe!ei (tabelul 1.2).

4. Confec!ionarea elementelor enumerate mai sus în material.


Ce orificii în c#ptu"eal# se las# pentru întoarcerea produsului pe fa!# ? Care sunt st#rile de definitivare a c#ptu"elii în sacouri (palton) (pîn# la asamblarea

cu produsul) ? Cu ce repere de inser!ie se rigidizeaz# zona um#rului ? Care sunt metodele de asamblare a dublurii termoizolante cu fa!a produsului ?

59


1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec!ionare a îmbr#c#mintei, Sibiu, 2000, pag. 338 - 369.

2. C&8(D*0?/0- E.@., ;350/(8 <.=. A34+(5(60B 783-+,4 09:350- ;.: 1982. D*).289 - 301.

3. F3)70+a %.G. F3*)(8& C.@. A34+(5(60B 783-+(6( .)(098(:D*8& ;.: 1991 D*). 146 - 155.

Durata efectu&rii lucr&rii 1.Preg#tirea lucr#rii 2.Efectuarea lucr#rii 3.Oformarea d#rii de seam#

ore academice 2 4 4


A. Prelucrarea buzunarelor interioare pe c!ptu#eal! Pe c#ptu"eal# "i bizet pot fi prelucrate urm#toarele tipuri de buzunare interioare:

t!iate #i plasate pe direc"ia cus!turii. Succesiunea tehnologic# de prelucrare a buzunarului cu laist din c!ptu#eal!. (fig.7.1, a): 1. Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului; 2. Aplicarea laistului pe punga buzunarului; 3. Aplicarea laistului pe linia inferioar# a buzunarului; 4. Aplicarea pungii "i contrarefiletului pe linia superioar# a deschiderii; 5. T#ierea deschiderii buzunarului; 6. Întroducerea pungii contrarefiletului în deschidere; 7. Pozi!ionarea buzunarului în capete; 8. Închiderea pungii buzunarului pe contur. Succesiunea tehnologica de prelucrare a buzunarului pe c!ptu#eala matlasat! cu laist decorativ (fig.7.2, a): 1. Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului; 2. Închiderea pungii buzunarului pe contur; 3. Bordesirea buzunarului pe linia superioar# de deschidere; 4. Bordesirea laistului pe linia inferioar#; 5. Aplicarea marginii libere a laistului pe linia superioar# a buzunarului; 6. Aplicarea pungii "i contrarefiletului pe linia inferioar# a buzunarului; 7. Aplicarea capetelor laistului pe deschiderea buzunarului; 8. Asamblarea buzunarului în capetele laterale.

60

3

2

1

5

46

2

15

4

a b

1

4

3

2

1

2

c d

Fig. 7.1. Variante de realizare a buzunarelor interioare:

a - t!iat cu laist din c!ptu#eal! cu capete montate,

b – t!iat cu laist din material de baz! cu capete montate;

c – plasat în cus!tur! cu laist din material de baz!, d - plasat în cus!tur! dintr-o bucat!.

61

5

4

12

6

7

3

7

1

5

43

8

26

a b Fig. 7.2. Variante de realizare a buzunarelor interioare:

a - prelucrat pe c!ptu#eala matlasat!; b - t!iat cu doi refile"i, prelucrat pe limba bizetului.

B. Prelucrarea c!ptu#elii paltonului pentru femei

Prelucrarea c#ptu"elii paltonului de iarn# "i demiului pentru femei este unificat#. Particularit#!ile prelucr#rii tehnologice constau în faptul, c# în paltonul de iarn#, termoizolantul "i c#ptu"eala pe liniile laterale "i de simetrie se asambleaz# f#r# surfilare. L#!imea cus#turilor de asamblare este de 10 mm "i se surfileaz# pe un sector de 300 – 400 mm, l#!imea cus#turii de surfilare este de 7-8 mm. În confec!iile f#r# perni!e în r#scroiala mînecii se însereaz# o fî"ie de c#ptu"eal#, cu care aceasta se fixeaz# de r#scroiala mînecii de baz#.

62

400

5

6

5

9

7

3

4

8

1

2

Succesiunea tehnologic# de prelucrare include opera!iile: 1. Prelucrarea fixatorului de cant; 2. Prelucrarea ag#!#toarei; 3. Prelucrarea buzunarului interor; 4. Asamblarea penselor; 5. Asamblarea spatelui; 6. Asamblarea fe!elor "i spatelui pe liniile laterale;7. Executarea cus#turilor umerale; 8. Asamblarea tubular# a mînecilor; 9. Aplicarea mînecilor în r#scroial#. 10. Surfilarea rezervelor cus#turilor laterale "i de

simetrie la spate (lungimea cus#turilor de 400 mm)

Fig. 7.3 Prelucarera c!ptu#elii paltonului pentru femei

C. Prelucrarea c!ptu#elii paltonului pentru b!rba"i

2

1

4

5

7

6

3

Succesiunea tehnologic# de prelucrare include opera!iile: 1. Asamblarea spatelui pe linia de simetrie; 2. Executarea cus#turilor laterale; 3. Executarea cus#turilor umerale; 4. Asamblarea clinului la partea superioar# a mînecii; 5. Asamblarea pensei de cot a mînecii; 6. Închiderea tubular# a mînecii pe linia cotului; 7. Aplicarea mînecii în r#scroial#; 8. C#lcarea c#ptu"elii.

Fig. 7.4 Prelucrarea c!ptu#elii paltonului pentru b!rba"i

63

2

1

Asamblarea detaliilor pe liniile lateral# "i de simetrie se face începînd cu r#scroiala, din cauza lipsei necesit#!ii de retu"are a c#ptu"elii la r#scroieli. Cus#turile umerale se execut# pe partea reperului fe!ei. Se vor folosi dispozitive de separare a reperelor asamblate. Cu scopul fix#rii c#ptu"elii de dublura fe!ei, în cus#tura de asamblare a c#ptu"elii la bize!e "i cazur# se va aplica benti!a termofuzibil#. Mîneca se va aplica în r#scroial# prin dou# treceri: prima – pe sectorul inferior al r#scroielii, a doua – pe capul minecii.

Fig. 7.5 Aplicarea mînecii în r!scroial!

D. Prelucrarea termoizolantului #i perni"elor

Sortimentul de materiale termoizolante include: Vatin# matlasat# din bumbac sau semilîn#; Termoizolant matlasat b#tut cu ace; Pînze voluminoase termoadezive. Termoizolantul poate fi apicat în 1, 1,5, 2, 2,5 straturi. Stratul suplimentar de

termoizolant se pune în partea superioar# a fe!ei "i spatelui pîn# la linia "oldurilor "i a mînecii pe lungimea de ¾ din mînec#. Pensele prelucrate pe termoizolant pot fi t#iate "i net#iate.

Fig. 7.6 Variante de realizare a penselor pe termoizolant

64

Tipurile de perni"e folosite depinde de tipul confec!iilor: 1. în confec!iile cu mas# u"oar# - perni!e moi, u"oare din pînz# "i materiale

ne!esute; 2. în sacouri, paltoane – perni!e rigide.

Fabricarea perni!elor se face în cîteva faze: 1. Aplicarea pe ruloul materialului ne!esut a detaliului din vatin# "i porolon "i

asamblarea lor la ma"in# prin b#taie cu ace. 2. Decuparea prin "tan!are a perni!elor la presa de "tan!are.

E. Asamblarea inser"iei termoizolante la produs #i a c!ptu#elii la produs

Perni!ele se aplic# la r#scroiala um#rului, la ma"ina de cusut simplu sau de cusut

ascuns, l#!imea cus#turii de 1-2 mm de la cus#tura de aplicare a mînecilor în r#scroial#.

F. Asamblarea c!ptu#elii #i termoizolantului la produsul palton de iarn! (c#ptu"eala deta"abil# la tiv)

1. Precizarea dimensiunilor termoizolantului "i confec!iei pe contur; 2. Aplicarea fî"iei de bumbac la termoizolant pe linia cantului; 3. Asamblarea c#ptu"elii la bize!e; 4. Asamblarea c#ptu"elii "i termoizolantului pe liniile laterale; 5. Asamblarea c#ptu"elii la r#scroiala gîtului (c#tre rezerva cus#turii de aplicare a fe!ei de guler) sau c#tre dublura spatelui; 6. Fixarea r#scroielii termoizolantului de r#scroiala c#ptu"elii; 7. Precizarea termoizolantului la tiv; 8. Despicarea termoizolantului deasupra "li!ului; 9. Fixarea termoizolantului de dublura "li!ului cu punct ascuns; 10.Fixarea termoizolantului de tivurile produsului cu punct ascuns.

Termoizolantul se asambleaz# la produs pe liniile bizetului, r#scroieli, "li! -

spate, iar în produsele cu c#ptu"eala înn#dit# la tiv "i la cus#turile laterale. Cus#turile laterale pe termoizolant se execut# cu sus!inerea reperului spate, l#!imea cus#turii este de 10 mm. Cus#turile umerale a spatelui "i fe!ei a termoizolantului "i c#ptu"elii se asambleaz# printr-o cus#tur# de 10 mm, sus!inînd spatele. Cus#tura r#scroielii gîtului se asambleaz# la rezervele dosului de guler, înserînd termoizolantul în cus#tur#. La r#scroiala mînecilor se aplic# rezervele cus#turii de aplicare a termoizolantului în r#scroial#.

65

A A

40

A - A

a b

20..

.30

10..

15

c d Fig. 7.7. Schema de asamblare a c!ptu#elii #i termoizolantului:

a - schema general! de asamblare; b - prelucrarea cantului;

c - c!ptu#eala nedeta#abil! la tiv; d - c!ptu#eala deta#abil! la tiv.

66

G. Asamblarea c!ptu#elii la paltonul pentru femei

A

2

A

5

4

6

3

Succesiunea tehnologic# de asamblare a c#ptu"elii la palton este urm#toarea: 1. Precizarea c#ptu"elii cu fa!a produsului dup# m#rime; 2. Tivirea c#ptu"elii cu reserve închise; 3. Prelucrarea buzunarului în cus#tura de asamblare cu bize!ul; 4. Asamblarea c#ptu"elii la bize!; 5. Asamblarea c#ptu"elii pe liinile umerale; 6. Aplicarea gulerului în r#scroial#. 7. Fixarea c#ptu"elii la cus#turile laterale.

2

43 1

2 3

3

Fata

Bizet Captuseala

4

5

6

Fig. 7.8. Schema de asamblare a c!ptu#elii paltonului demiu pentru femei:

1 – schema de asamblare a c!ptu#elii la produs; 2 – prelucrarea tivului;

3 – prelucrarea buzunarului în cus!tur!; 4 – asamblarea c!ptu#elii la bize"; 5 – aplicarea mînecii în r!scroial!; 6 – aplicarea gulerului în r!scroial!.

67

Dac# pe reperul spate s-a format un plus de c#ptu"eal#, acesta va fi trecut în pliu. Semnul de control se execut# pe liniile cantului c#ptu"elii, linia interioar# a bize!ului. Dac# în produs este prev#zut buzunar pe linia de asamblare a c#ptu"elii la bize!, punga buzunarului va fi aplicat# la bize! odat# cu asamblarea c#ptu"elii la acesta. În sectorul fe!elor se prevede sus!inerea c#ptu"elii conform construc!iei produsului. În partea inferioar#, cus#turile de asamblare a c#ptu"elii la bize!e, pe un sector de 25-30 cm de la tiv, vor fi surfilate. Rezervele cus#turilor de asamblare a c#ptu"elii la bize!e vor fi aplicate la dublura fe!elor cu punct ascuns sau cu band# termofuzibil#, care se aplic# în cus#tur#. În mînecile cu man"ete c#ptu"eala se fixeaz# de cus#turile de cot "i anterioar# a mînecilor, realizînd un plus de c#ptu"eal#, cus#turile de cot se fixeaz# pe un sector de 6-10 cm la distan!a de 5-10 cm de la tivul mînecii. În produsele cu perni!e c#ptu"eala se va fixa de acestea prin inermediul benti!ei de c#ptu"eal#. Tivul c#ptu"elii se execut# la ma"ina de cusut zig-zag sau la ma"ina de cusut simplu. Col!urile canturilor se fixeaz# la ma"ina de executat chei!e.

H. Asamblarea c!ptu#elii la paltonul pentru b!rba"i cu c!ptu#eal! asamblat! la tiv

Gradul de definitivare a c#ptu"elii este urm#toarea: cus#turile umerale deschise.

Succesiunea de asamblare a c#ptu"elii la paltonul pentru b#rba!i este prezentat# în figura 7.9 "i este urm#toarea:

1. Precizarea c#ptu"elii dup# dimensiunile paltonului; 2. Despicarea c#ptu"elii la "li!; 3. Asamblarea c#ptu"elii la bizet; 4. Asamblarea c#ptu"elii la tivul produsului (fazele 1,2,3,4,5); 5. Întoarcerea c#ptu"elii pe fa!# prin r#scroiala mînecii; 6. Fixarea rezervelor "li!ului cu punct ascuns de dublur#; 7. Asamblarea c#ptu"elii pe liniile umerale; 8. Aplicarea în r#scroial# a mînecilor; 9. C#lcarea de sc#dere a r#scroielilor mînecilor; 10. Aplicarea perni!elor "i a ri"ei la r#scroiala mînecilor; 11. Asamblarea gulerului la bizet pe linia cazurii; 12. Aplicarea dosului de guler în r#scroial#; 13. Aplicarea fe!ei de guler în r#scroiala c#ptu"elii; 14. Aplicarea fe!ei de guler la dosul de guler prin cus#tur# interioar#; 15. Fixarea c#ptu"elii la r#scroielile mînecilor; 16. Tighelirea orificiului mînecii.

68

1 5 2

4 3

3

4

12,13,14

4

8, 15

11

7

Fig. 7.9 Schema de asamblare a c!ptu#elii paltonului pentru b!rba"i

L#!imea cus#turii de asamblare a col!ului "li!ului este de 5-7 mm, c#p!u"ela

deasupra "li!ului se asambleaz# prin cus#tura de 10-14 mm "i este adus# la zero la distan!a de 20-30 mm mai sus de cap#tul despic#turii "li!ului. Cus#tura de asamblare a c#ptu"elii la rezervele "li!ului se fixeaz# de dublura "li!ului la ma"ina de cusut ascuns sau benti!a termofuzibil#.

Dac# în produs este prev#zut# c#ptu"eala termoizolant# deta"abil# prin nasturi prelucrarea ei va include opera!iile:

1. Asamblarea reperelor pe liniile laterale "i umerale cu surfilarea sau bordesirea acestora;

2. Asamblarea tubular# a mînecilor; 3. Aplicarea mînecilor în r#scroial#; 4. Bordesirea c#ptu"elii termoizolante pe liniile cantului, tivului, r#scroielii,

precum "i a r#scroielii f#r# mînec#. C#ptu"eala termoizolant# se asambleaz# la produs prin nasturi, capse, nasturi sau fermoar, o panglic# a c#reea se aplic# la bizet pe linia interioar# "i fa!a de guler, a doua - pe c#ptu"eala termoizolant#.

Pentru a evita defectele intervenite la prelucrarea c#ptu"elii "i termoizolantului "i asambl#rii cu produsul, este necesar de respectat condi!iile de efectuare a opera!iilor. Nerespectarea l#!imii cus#turilor, nesuprapunerea crest#turilor la asamblarea reperelor poate aduce la

69

biezarea c#ptu"elii "i a c#ptu"elii termoizolante (c#ptu"eala poate fi îngustat# sau l#rgit#, ceea ce se va reflecta asupra aspectului exterior al produsului).

KNII$P-ul recomand# urm#toarele subansamble a c#ptu"elii (înn#dite la tiv) pentru asamblarea acesteea la produs:

pentru sacou: cus#turile umerale, laterale "i de simetrie - spate asamblate; în cus#tura din fa!# a mînecii este l#sat# o gaur# cu lungimea de 150-200 mm, cus#turile de cot asamblate, c#ptu"eala mînecii asamblat# la tivul mînecii;

pentru palton: cus#turile laterale "i de mijloc al spatelui executate; mînecile c#ptu"elii constau din trei p#r!i, cus#turile de cot la mîneci asamblate, cus#turile din fa!# a mînecilor asamblate la 100 mm de la r#scroial#, cus#turile umerale "i cele de mijloc a mînecilor nu sunt aplicate în r#scroiala deschis#.

Din mul!imea de metode de asamblare a c#ptu"elii la produs pot fi eviden!iate urm#toarele:

1. asamblarea c#ptu"elii la produs cu marginile interioare ale bize!elor nebordisite "i c#ptu"eala deta"at# la tiv (în paltoane pentru femei "i impermiabile, palton pentru feti!e);

2. asamblarea c#ptu"elii în produs cu marginile interioare ale bize!elor nebordisite "i c#ptu"eala înn#dit# la tiv (în sacouri, scurte, demiurile pentru b#rba!i "i copii, produse din piele, velur). Schema de asamblare a c#ptu"elii la palton "i sacouri din cauza dimensiunilor "i propriet#!ilor diferite ale materialelor folosite sunt diferite;

3. asamblarea c#ptu"elii în produs cu marginile interioare ale bizetului "i tivului bordisite (în demiuri "i paltoane de iarn#, produse de calitate superioar#);

4. asamblarea c#ptu"elii matlasate cu dublura termoizolant# (în demiuri "i paltoane de iarn#).

Optimizarea metodelor de prelucrare a c#ptu"elii "i termoizolantului trebuie s# fie îndreptat# spre mecanizarea opera!iilor de asamblare a c#ptu"elii, a dublurii termoizolante, folosirea ma"inilor speciale "i a semiautomatelor, cumularea opera!iilor tehnologice "i simplificarea metodelor de asamblare a dublurii termoadezive.

70

LUCRARE DE LABORATOR nr. 8

Tema: AUTOMATIZAREA PROCESELOR DE ASAMBLARE A PRODUSELOR TEXTILE SCOPUL LUCR!RII: studierea caracteristicilor de baz# a utilajului de cusut "i

pentru finisare higro-termic# cu ac!iune neautomat#, semiautomat# "i automat#.

8.1 ORDINEA DESFJ$URJRII LUCRJRII 1. Studierea no!iunilor generale despre procesele tehnologice mecanizate "i

automatizate; 2. Studierea caracteristicilor de baz# ale ma"inilor cu ac!ionare neautomat#,

semiautomat# "i automat#; 3. Studierea caracteristicilor de baz# ale utilajului pentru finisare higro-termic#; 4. Studierea caracteristicilor tehnologice ale ma"inilor de cusut "i utilajului pentru

finisare higro-termic#, utilizate în liniile tehnologice de confec!ionare a costumelor pentru b#rba!i. Rezultatele studiului de întrodus în tabelele 8.1 "i 8.2.

5. Formularea concluziilor asupra lucr#rii. ECHIPAMENTE SI ACCESORII: prospecte publicitare, cataloage cu utilaje

industriale. 8.2 FORMA "I CON#INUTUL D$RII DE SEAM$ Tema lucr#rii "i scopul lucr#rii; Rezultatele studiului prospectelor publicitare, pa"apoartelor ma"inilor de cusut cu

ac!ionare semiautomat# "i automat# plasate în tabelele 8.1 "i 8.2; Concluzii asupra lucr#rii efectuate.

8.3 ÎNTREB$RI DE AUTOCONTROL 1. Care sunt premizele mecaniz#rii "i automatiz#rii a opera!iilor de coasere? 2. Care este esen!a mecaniz#rii, automatiz#rii coaserii? 3. Care este deosebirea dintre semiautomatizarea "i automatizarea coaserii? 4. Da!i exemple de automatizare a fazelor auxiliare la coasere.

71

Tabelul 8.1 – Caracteristica tehnologic# a ma"inilor de cusut semiautomate "i automate

Cla

sa m

a%in

ii

uzin

a pr

oduc&t

oare

Des

tina$i

a

tehn

olog

ic&

a m

a%in

ii

Gro

sim

ea

mat

eria

lelo

r

de c

usut

Tur

a$ia

arb

orel

ui

pri

ncip

al,

min

-1

Tip

ul c

us&t

urii

A$a

fol

osit&

Tip

ul %

i nu

m&r

ul a

celo

r

Tra

nspo

rtor

ul

Suve

ica,

a

puc&

toru

l

Tip

ul m

ater

ialu

lui

de p

relu

crat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Tabelul 8.2 - Caracteristica utilajului "i a regimurilor de finisare higro-termic#

Tip

ul %

i mar

ca u

tila

julu

i

Des

tina$i

a M

odul

de

înc&

lzir

e a

form

elor

de

c&lc

at

Gre

utat

ea f

ieru

lui d

e c&

lcat

, kg.

Mod

ul d

e um

ezir

e a

mat

eria

lulu

i

Tipul de înc&lzire al

formei

Tempera- tura de

înc&lzire a formei

Efo

rtul

de

pres

are,

kP

a

Durata ciclului de presare, s.

Ope

ra$i

ile t

ehno

logi

ce e

xecu

tate

Supe

rioa

re

Infe

rioa

re

Supe

rioa

re

Infe

rioa

re

Abu

rire

Pre

sare

Vac

uum

are

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Timpul alocat lucr&rii Preg#tirea lucr#rii Efectuarea lucr#rii Oformarea d#rii de seam#

ORE ACADEMICE

2 2 4

72

8.4 BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA 1. Chiriac Vasile, “Tehnologia de finisare a confec!iilor textile”, p. 114 – 124,

Bucure"ti, 1996. 2. >&/ L.C., @()(+0+ <.L. M(2.53/D+&B 234&+09&?0B .)(?3DD(8 D'()/0 783-+,4 09:350-. ;., 1982, %36/&B 0 .0H38&B .)(2,753++(D*I.

3. M(95(8 @.F. N15(++(3 .0*&+03 0 &8*(2&*09&?0B 783-+,4 .)(?3DD(8. ;., 1979, D*). 27-33.

4.O)5(8D/0- P.@. «OD+(8, &8*(2&*09&?00 783-+(6( .)(098(:D*8&», ;.: 1988.

5.>&/ L.C., Q()(4(8 L.M. «C.)&8(R+0/ .( 783-+(21 ('()1:(8&+0S». ;.: 1981.

8.5 CONSIDERA#II GENERALE

Utilajul tehnologic existent are grad diferit de automatizare "i concentrare a opera!iilor tehnologice, care caracterizeaz# calitatea îndeplinirii opera!iilor "i productivitatea muncii. În baza clasific#rii sunt puse fazele (mi"c#rile) tehnologice ciclice de baz# "i auxiliare: manuale, mecanice, manual-mecanice "i automate. În corepsundere cu caracterul fazelor tip îndeplinite sunt date defini!iile tuturor tipurilor de utilaj de cusut. [1].

Ma#in! cu destina"ie general! cu un ac, un cu!it etc. Scoaterea sistemic# a detaliului sau a unit#!ii de asamblare este îndeplinit manual de c#tre executor (monoinstrumental#).

Ma#in! poliinstrumental! cu destina!ie special# "i ac!ionare neautomat#: cu cu!it "i 1,2 ace, ac "i fier de c#lcat etc. Fazele de transport, alimentare sistemic# a procesului "i scoaterea detaliului din zon# se face manual. La ele se refer# "i ma"inile monoinstrumentale care sunt dotate cu dispozitive.

Automat - sistemul mecanismelor "i dispozitivelor, care asigur# îndeplinirea automat# a opera!iilor de baz# "i opera!iilor de transportare (interfazic#) "i alte faze auxiliare în succesiunea tehnologic#. Alimentarea procesului "i scoaterea reperelor se îndepline"te automat, iar periodice – de c#tre executor.

Linie semiautomat! – grup de ma"ini, întrunite de un dispozitiv de transport, un ritm "i sistem unic de dirijare "i care asigur# în succesiune tehnologic# îndeplinirea automat# a mi"c#rilor (fazelor) de baz#, de transportare "i alte faze auxiliare, care determin# fabricarea unit#!ii de asamblare: furnizare – executor, evacuare – automatul.

Linie automat! – grup de ma"ini, unite de un dispozitiv de transportare, un ritm "i sistem unic de dirijare care asigur# îndeplinirea fazelor de baz#, interfazice (între ma"ini) "i alte faze auxiliare, cauzate de fabricare a unit#!ii de asamblare.

Alimentare sistemic# a procesului "i scoaterea unit#!ii de asamblare din zon# se efectuiaz# automat, iar alimentarea periodic# – de c#tre om (executor).[1] Mecanizare par"ial! este forma primar# a mecaniz#rii în cadrul c#ruia munca manual# este înlocuit# cu lucrul ma"inilor pentru executarea numai a unor opera!ii tehnologice din fluxul de fabrica!ie, celelalte executîndu-se manual.

73

Mecanizare total! folose"te sistemul de ma"ini mecanizate "i dispozitive care permit mecanizarea opera!iilor tehnologice "i ale transportului interopera!ional pe fluxul de fabrica!ie.

Automatizarea proceselor de produc!ie este forma perfec!ionat# a mecaniz#rii "i se caracterizeaz# prin executarea opera!iilor de c#tre ma"ini "i instala!ii, f#r# participarea omului, acesta avînd par!ial rol de supraveghere "i control al bunului mers al instala!iilor automate.

Semiautomatizarea const# în executarea automat# a unor func!ii de c#tre ma"ini în realizarea opera!iilor tehnologice sub controlul omului.

Automatizarea complex# este caracterizat# prin execu!ia automat#, f#r# interven!ia omului a tuturor func!iunilor de c#tre ma"ini în vederea realiz#rii unei opera!ii sau a unui complex de opera!ii tehnologice (preg#tirea- încheierea opera!iei "i prelucrarea propriu - zis#). Ma"inile "i instala!iile automate pot fi comandate direct sau de la distan!# (comanda program sau calculator).

Cibernetizarea ca form# cea mai înalt# a automatiz#rii, permite conducerea "i controlul cu ajutorul calculatoarelor a unui întreg proces de produc!ie dintr-o sec!ie sau întreprindere.

Ma#ini semiautomate de cusut. În ma"inile de cusut cu lucru neautomat transportarea semifabricatului în raport cu mecanismele ma"inii, care efectuiaz# împletirea firelor cu scopul form#rii cus#turii, se efectueaz# cu participarea executorului.

Una din c#ile de sporire a productivit#!ii muncii la opera!iile de asamblare este mecanizarea "i automatizarea opera!iilor manuale, efectuate pentru întroducerea "i evacuarea semifabricatelor din zona de coasere. Opera!iile manuale frecvent întîlnite sunt: desprinderea reperelor din pachet, transportarea reperelor la organele de lucru a ma"inii de cusut; oprirea ma"inii cu acul în pozi!ia de sus sau inferioar#; t#ierea a!elor cu foarfecele, efectuarea opera!iunilor „de luat foarfecele "i de le depus deoparte”; efectuarea chei!ei la începutul "i sfîr"itul cus#turii; ridicarea – coborîrea picioru"ului de presare. Automatizarea acestor opera!ii "i este una din sarcinile principale ale constructorilor de ma"ini. [4]

Utilajul de finisare higro –termic! este unul din utilajele de baz#, folosit în fabricarea confec!iilor textile. Utilajul de finisare higro-termic se divizeaz# în universal, special, mese de c#lcat, fiere de c#lcat, utilajul auxiliar "i alt utilaj. Majoritatea instala!iilor, preselor "i meselor de c#lcat prezint# un set, care const# din prese de construc!ie de baz# "i un set de forme "i fiere de c#lcat.

Presele de c#lcat cu construc!ie de baz# "i instala!iile de termocolat se deosebesc dup# un "ir de indici de baz#. La ace"ti indici se refer# efortul de presare, tipul ghidajului, gradul de automatizare, tipul combustibilului folosit.

Efortul de presare. Pentru utilajul produs în Rusia este stabilit efortul de 6,3 KN pentru presele u"oare "i 20 KN pentru presele mijlocii "i grele. Pentru presele produse în Cehia "i alte !#ri europene ai fostului lag#r socialist efortul de presare se înscrie în segmentul 12 "i 36 KN.

74

La utilajele speciale, care au o construc!ie original# pot fi "i alte valori pentru efortul de presare, care se stabilesc în func!ie de cerin!ele tehnologiei. A"a încît la presele pentru c#lcarea r#scroielii se stabile"te efortul de 2,7 "i 2,6 KN; iar la presele pentru c#lcarea gulerelor 4,9 "i 2,45 KN etc.

Tipul ghidajului. În presele de c#lcat se folosesc ghidajele electromecanic, pneumatic "i hidraulic. Sunt posibile variante de solu!ionare combinat# a acestora.

Gradul de automatizare. În prese este prev#zut# instalarea diverselor sisteme de ghidare: dirijare programat# automatizat#, dirijare programat# par!ial#, dirijare manual#.

Dirijare automatizat# programat# a procesului const# în executarea întregului ciclu de prelucrare a confec!iei la prese în regim automatizat, în care toate mi"c#rile (presarea, aburirea "i vacuumarea) se realizeaz# într-un ciclu prestabilit. În func!iile operatorului intr# numai a"ezarea "i scoaterea confec!iei pe forma presei, precum "i lansarea presei. Programul se instaleaz# în dependen!# de construc!ia nodului, în acesta se folose"te sistemul de came, releul timpului, hart# de programare.

Dirijarea programat# par!ial# prevede automatizarea numai a unor momente a ciclului de presare, spre exemplu durata ciclului de presare.

Tipul de comutare la purt!torii de energie. În presele de construc!ie de baz# un factor de baz# este tipul sursei de energie, la care este comutat# presa (electric#, abur, pneumatic sau re!ea de aburi). Sunt posibile dou# tipuri de comutare a preselor: cuplare la re!eaua de distribu!ie sau alte surse exterioare sau cuplare combinat#, adic# prezen!a în prese a generatorului individual de aburi individual.

75

Tabelul 8.3 - Clasificarea utilajului tehnologic [3]

Tipul utilajului Denumirea utilajului 1. Ma#ini de cusut simplu cu ac!ionare neautomat", destinate pentru efectuarea unei opera!ii de baz"

Ma%ini de cusut simplu (301) Ma%ini de cusut în zig – zag (304) Ma%ini de cusut lan& cu un fir (101) Ma%ini de cusut lan& cu dou! fire (401) Ma%ini de cusut ascuns (103)

2. Ma#ini speciale cu ac!ionare neautomat" de îndeplinire a unei opera!ii de baz" #i a unei suplimentare

Ma%ini de cusut din prima grup! dotate cu dispozitive

3. Ma#ini speciale cu ac!ionare neautomat" pentru îndeplinirea a una sau dou" opera!ii de baz"

Ma%ini de cusut simplu biliniar (301 x 2) Ma%ini de cusut în lan& biliniar (401 x 2) Ma%ini de asamblare - desc!lcare Ma%ini triploc (504 cu mecanismul cu&itului)

4. Ma#ini speciale cu ac!ionare neautomat" conceput" ca agregat, destinat" îndeplinirii a dou" #i mai multe opera!ii de baz"

Cîteva capete de ma%ini cu ac&ionare neautomat! cuplate pe o mas!

5. Semiautomate care îndeplinesc o opera!ie de baz" sau o opera!ie de baz" #i una auxiliar"

Semiautomat de cusut nasturi cu bunc!r Semiautomat de executat cus!turi dup! contur prestabilit (pense, embleme, epole&i) Pres! hidraulic!

6. Semiautomate pentru îndeplinirea a dou" #i mai multe opera!ii de baz"

Semiautomat pentru executarea butonierelor pe man%et! Semiautomat pentru prelucrarea buzunarelor t!iate

7. Automat pentru îndeplinirea a dou", trei opera!ii de baz" #i o una auxiliar"

Automat de executat butoniere, 1611(Nekki), 256 – 5 (Zinger)

8. Automat pentru îndeplinirea a dou", trei opera!ii de baz" #i una auxiliar"

Automat de executat dou! butoniere pe man%ete, 761 - C (Juki)

9. Linii semiautomate pentru îndeplinirea unei faze de baz" #i a unei opera!ii auxiliare

Preformarea fentei pe c!ma%a pe pieptul drept, aplicarea fentei %i coaserea pe ea a 5 nasturi, 885 – 23 (Zinger); asamblarea man%etelor, 980 (Adler).

10. Linii automate pentru îndeplinirea unei opera!ii de baz" #i a unei auxiliare

Linia pentru formarea pachetului din detaliile man%etei c!ma%ei, înn!direa man%etei, întoarcerea man%etei pe fa&!, efectuarea cus!turii de margine, coaserea nasturilor %i executarea butonierelor, AL – 1 (Pfaff).

11. Fluxul semiautomatizat pentru confec!ionarea unui produs

-

12. Fluxuri automatizate pentru îndeplinirea unei faze de baz" #i a unei faze auxiliare în confec!ionarea unui produs textil

Flux automatizat pentru t!ierea cear%afului din rulou, îndoirea marginilor %i tighelirea, îndoirea cear%afului %i c!lcarea, LSP – 4 %i AP – 1 „Adler”.

76

CUPRINSUL

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 1 Procesul tehnologic de prelucrare ini!ial" a reperelor în vestimenta!ia exterioar"

4

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 2 Procesul tehnologic de fabricare a buzunarelor în vestimenta!ia exterioar"

19

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 3 Procesul tehnologic de prelucrare #i asamblare a gulerelor în vestimenta!ia exterioar"

29

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 4 Procesul tehnologic de prelucrare #i asamblare a mînecilor în vestimenta!ia exterioar"

36

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 5 Procesul tehnologic de prelucrare a sistemelor de închidere în vestimenta!ia exterioar"

41

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 6 Procesul tehnologic de prelucrare #i asamblare a produselor fusta #i pantaloni

48

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 7 Studiul metodelor de prelucrare a c"ptu#elii #i a dublurii termoizolante

58

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 8 Automatizarea proceselor de asamblare a produselor textile

70

77

UNIVERSITATEA TEHNIC! A MOLDOVEI

TEHNOLOGIA CONFEC#IILOR DIN #ES!TURI

Procese tehnologice de fabrica$ie

a produselor de îmbr%c%minte

Indica$ii metodice pentru realizarea lucr%rilor de laborator

Chi&in%u 2008

proces tehnologic

Documents

penselor n produs

introducere lucr

prezentarea d rii

forma d rii

prelucrare ini ial

confec ionarea n material

ordinea desf urarii

n asigurarea sesiz rii