G. POPA-LISSEANII

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTESHISTORIAE DACO -ROMANORUM

FASCICULUS XV

PROCOPII CAESARIENSIS

DE AEDIFICIISEDIDIT

G. POPALISSEANU

BUCURESTIT1POGRFIA (BUCOVINA», I. E. TOROUTID1939

www.dacoromanica.ro

IZVO AR ELEISTORIEI ROMÂNILOR

VOLUMUL XV

PROCOPIUS DIN CAESAREADE A.EDIFICIIS

TEXT, TRADUCERE SI COMENTARII DE

G. POPA.LISSEANU

BUCIIRESTI17POGRFIA CBITCOVINA», I. E. TOROIIIIII

1939www.dacoromanica.ro

Amico dilecto

Georgio CioriceanuRerum historicarum amantissimo

d. d. d.

www.dacoromanica.ro

P REF ATRCu opera lui Procopius, De aedificiis, se completeazii

cu incä un izvor principal colectia noasträ Fontes historiaeDaco-Romanorum. O colectie ca totul completä nu se vaputea face nici odatig gi de nimenea, at:it de multe suntizvoarele istorice ale unui popor.

Spredeosebire de celelalte volume, acesta Imbrati§eazinumai trnaterialul c intereseazg mai de aproape istorianoasträ primitivg, cgci, din opera ltii Procopius, am cu-prins in aceastg editie nunzai constructiunile ce a ridicatimpgratul Justinian in jurul mgrii Negre, in peninsula Bal-canicg gi la nordul Dungrii .,si am lg sat la o parte, ca neavänd pentru noi un prea mare interes, cládirile ce A con--struit acest impa-rat in Asia, in Africa si la Constanti-'nopol.

Ca gi textul amb,asadelor lui Priscus, de asemeneatextul greoesc :al lui Procopius, 1-am reprodus pe cale foto-graficd, klupä cea mai bunä editie criticg din cg 6e existä.In chipul acesta credem cg am putut scapa de inevitabilelegregeli de tipar.

O hartä te insotegte volumul de fatä ouprinde toatelocalitfitile ce am putut identifica. In ea cetitorul va avea,dintr'o iingurg privire, aproape intregul [material ce con-fine cartea aceasta.

G. POPA-LISSEANU

www.dacoromanica.ro

PROCOPIUS, .CONSTRUCTILLE RIDICATEDE IMPARATUT, JUSTINIAN

INTRODUCERE

I. Vieata autorului. Procopius, cel mai mare istoricdin epoca bizantina', s'a nascut spre sfar0tul veacului alV-lea la Caesarea, in Palestina. Venind la Constantino-pol, capitala imperiului roman de rasarit 0 cel mai insem-nat centru de cultura' pe vremea aceea imperiul remande apus cazuse in mana Gotilor, cu cateva 'decenii mai ina-inte s'a dedicat, ca mai toti oamenii de seama din aceletimpuri, studiilor juridice 0 a ajuns sa fie repede cunoscut.Dovada despre aceasta gasim in faptul a Inca din anul527, an In care moare imparatul Justin si-i ocupd loculjustinian, este luat de consilier juridic, asesor 0 secretarEúlif3ouXoq, Traimbpoq §i úrcoTpacp6s de generalul Belizarie careil duce cu sine in cele mai multe campanii de razboiuale sale 1).

Intr'o epocA in care imparatul Justinian avea sa pro-cedeze la o insemnata °peed juridica, la codificarea tuturortextelor de legi cate existau pana atunci, alegerea de con-silier juridic 0 de secretar al celebrului general, ne aratdce rol important ii se rezervase lui Procopius la curtea im-periala 0 ce situatie de raspun'crere nu avea el sa alba intimpul lunqei domnii, de 38 de ani, a acestui mare impArat.

In anul 533, Procopius insote§te pe generalul BelizarieIn razboiul acestuia in Africa impotriva Vandalilor, undea rAmas catva timp chiar 0 dupa plecarea comandantului,

1) Krumbacher, Geschichte der Byzantinischen Litteratur, p. 230, Cf.Ch. Diehl, La Grande Encyclopédie, Procop de Césarée.

www.dacoromanica.ro

10

iar in anul 536 se duse in Italia, unde Belizarie se luptain contra Gotilor. De ad pleaca in urma tot insotind peBelizarie in expeditia ce acesta avea sà poarte impotrivaPer§ilor.

In anul 542, intalnim pe Procopius din nou la Cons-tantinopol, unde a ocupat, probabil, demnitati insemnate,dupa cum rezulta aceasta din titlul de Illustris pe care 11purta. Timpul mortii sale, ca 0 al na§terii, nu se cunoa§te.Se crede ca a murit dupa anul 562.

II. Opera sa. Procopius este celebru prin trei scrieri.Cea dintai §i, in acela0 timp, cea mai de seama

scriere a lui Procopius este opera sa istoricA 1(c1s aTOplICtIV

iXfotç òicrdi ). In aceasta sunt descrise, in cloud cartirrazboaele Romanilor In contra Per§ilor, in alte cloud 610razboaele in contra Vandalilor §i in urma in alte trei cartirazboaele impotriva Gotilor. Aceste arti erau terminateIn anul 545 0 au fost publicate in 550 sau 551. La aceste§apte cArti de istorie, in care ni se povestesc intamplarileunor razboae speciale i cu un caracter local, Procopiusa mai adaugat 0 o a opta carte in care se expun eveni-mentele petrecute Ora la anul 554. Aceasta carte estemai mult un supliment al celorlalte §apte carti precedente.

Aceasta opera istorica a lui Procopius, opera ce poatefi considerata ca o istorie a epocii lui Justinian, se bazeaza,in ce prive0e evenimentele petrecute mai inainte, pe izvoa-re de mana intai, izvoare pe cari nu le citeaza decat atuncicand in ele se sustin pareri deosebite de ale sale ; iar in ceprive0e descrierea evenimentelor contimporane, ea se ba-zeaza in special pe larga experienta a autorului, 0 pe ob-servatiile i informatiunile ce 0 le-a c4tigat direct la fatalocului. Si in aceasta stà in special insemnatatea i va-loarea acestei opere istorice.

A doua lucrare a lui Procopius, scrisa dupa primele§apte carii de istorie, sunt ni§te Memorii, numite de cervechi Anecdota, iar de cei mai noui Istoria secreta (Histo-ria arcana). Aceasta lucrare este, pe de o parte, o justifi-care 0 o intregire a celor ce el a spus, 0 mai ales a celorce n'a Indraznit sa spuna in cartile sale de istorie, lar, pe-'de alti parte, o critica aspra plina de acuzatiuni amare

www.dacoromanica.ro

11

aduse lui Justinian, imparatesei Theodora, lui Belizariesotiei acestuia, Antonina, invinuindu-i de toate nenoroci-rile cate au cazut pe imperiul roman 1). *i daca cetitorul,cetind printre randuri, poate sA descopere adevarul tainuitIn descrierea faptelor istorice, in Istoria secreta Une insu§iautorul sa scoata in evidenta morala faptelor §i sa biciu-iasca, uneori in chip trivial, pe faptuitori. Lucrarea aceastade mare importanta pentru cunoa§terea moravurilor dinacea epoca, s'a publicat numai dupa moartea imparatului.

3. A treia lucrare a lui Procopius, intitulata 7_Ep_ (TIET-

iletTWV jnumita cu un termin latin, nu tocmai potrivit, Deaedificiis, adeca despre constructiile ce le-a ridicat impa-ratul Justinian, a fost scrisa §i publicata intre anii 558560. Este o opera de lauda §i de glorificare a imparatului,un panegiric ce a servit de model §i pentru alte panegiricede mai tarziu, panegirice ce s'au scris in literatura bizan-tina mai ales subt dinastiile Comnenilor i Paleologilor.

Nu se cunoa§te motivul ce a determinat pe Procopiussa scrie acest panegiric. Autorul va fi voit probabil sa in-dulceasca putin raporturile dintre sine §i imparat. Acestapare a fi fost indispus pentru critica ce i s'a adus in cartileasupra razboaelor ; sau poate va fi fost i veun alt motiv.Ar fi chiar posibil ca Procopius sa fi scris aceasta carte laindemnul imparatului. Justinian nu are, dupa Procopius,deck insu§iri bune, nu are deck calitati de om superior.Laudele exagerate §i lipsite de once masura merg uneoria§a de departe ca ele ne apar ca o ironie. Caci tot ce s'afacut din partea statului sau a comunitkilor, tot ce s'aconstruit ca lucrare de utilitate publica, ori cat de nein-semnata ar fi, se atribuie imparatului, care ne este pre-zentat ca restauratorul i mantuitorul providential al impe-riului.

Dar, cu toate aceste exagerki retorice, lucrarea acea-sta a lui Procopius este de o foarte mare insemnatate isto-rich' i geografica i unul dintre cele mai importante izvoarepentru cunoasterea istoriei interne a imperiului roman 3eraskit.

III. Caracterizarea operei lui Procopius. Avand o

I) Comparetti, Procopio di Cesarea, Le inedite.

www.dacoromanica.ro

12 --

serioasa cultura literara i castigandu-si la fata locului, casecretar si consilier juridic al unui mare general, cunostin-te bogate de militarie, de politica, de geografie i de etno-grafie, i gasindu-se In masurä sa poata consulta archivelepficiale, hartile i itinerariile, Procopius poseda o buna.pregatire spre a putea sa scrie cu competintà opera ce aintreprins. Inzestrat dela naturä cu o mare iubire de adevAr§i Cu un desvoltat simt istoric, autorul prin relatiile sale cumalta societate i prin demnitatile cu cari fusese investit,se gasea in situatie de a deveni un mare istoric. i dacatotus tinuta sa fata de imparat lasa cateodata de dorit, maiales in De aedificiis, aceasta se explica prin presiuneadespotica In care seria.

Ca model de imitat Procopius a avut pe Herodot si peTucidide, la inaltimea carora insa n'a putut sa se ridice,nici ca conceptie, nici ca limba, nici ca stil. Influenta ioninsa se poate usor urmari, mai cu seama In cartile asupraräzboaelor.

IV. De aedificiis ca izvor al Istoriei Romanilor. Dinlectura atenta' a scrierii lui Procopius «De aedificiis» putemsa aflam i sa precizam, pe de o parte, cateva fapte nouide ordin general pe cari n'am putea sa le cunoastem deaiurea, iar, pe de aka' parte, sd cA§tigam o intreaga seriede informatiuni si de date, privind in special trecutulnostru ca popor i trecutul unor localitki din tara noastra.

De ordin general ni se precizeaza in De aedificiisdoua fapte de o mare insemnAtate :

1) Imperial roman §i imperial bizantin. In toatecele trei serien i ale lui Procopius ni se vorbeste despre im-periul roman de räsarit, iar nu despre imperiul bizantin.Un imperiu bizantin n'a existat, cel putin in secolul al

cand a scris Procopius. Imperiul Constantinopoli-tan, un imperiu roman nou, este dublarea i, in urma, dupacaderea Romei, continuarea imperiului roman de apus. Elnu este un imperiu grecesc, cum 1'1 considera' multi, ci aldoilea imperiu roman, iar poporul grec, dupa cum am maispus-o I alfadata, este un popor romanic de limba greacA.Caci jata ce spuneam Inca din 1914 : «Monumentele antice

www.dacoromanica.ro

13

din noul teritoriu dobrogean, ca in genere monumenteleantice din intreaga tara, ne aratd, Inca' odatd mai mult, le-gätura intima ce a existat intotdeauna intre civilizatiuneagreacä i civilizatiunea latinA. Poporul grec, in timpul im-periului roman, era grec numai ca limbd; cultura sa ins&era cultura romana, felul sat' de a fi era felul de a fi alRomanului. Excepand limba, incolo am putea zice cà po-porul grec era un popor romanic 9.

spuntam mai departe : «Dei cultura latina a biruitcultura and j s'a impus acesteia, totu§ limba greceasca.avand atdtea calitati inerente sie§i, n'a putut fi nimicitkcum s'a intdmplat cu alte limbi. Aceasta se explicd prinfaptul ea Romanii in§i§i au recunoscut superioritatea limbiigrece§ti pe care adeseori o considerau ca pe a lor proprietpe care o cimo§teau toti intelectualii i in care nu arareoriiqi exprimau gdndurile lor.

mai adOugam : «Nu numai atdt, dar chiar §i culturagreceascd de astAzi este in cea mai mare parte o culturdromania. Insd§i bimba neogreceasca din zilele noastre, ca

bimba Albanezilor, un alt popor necomplet romanizat,este plind de elemente romanice. 5i din punct de vederepolitic spuneam : «E de mirare cum nu s'a putut Inca a--'junge la convingerea unitatii culturale greco-romanicecum, mai ales in Grecia, exclusivismul national a fOcutse impiedice desvoltarea culturii romanice. Lupta intreoameni de acea§i rasa, dintre oameni cu a§a de multe inte-rese vitale comune, apare astdzi ca un non sens politic».

lar daca limba nu este singurul criteriu pentru cunoa-'terea etnicului unui popor, ci numai unul dintre multelecriterii, atunci Grecii de astdzi, tocmai contrar celor susti-nute de actualul pre§edinte al Academiei grece§ti, suntRomanici de limbO greceased, sunt elinofoni.

De aceea nu trebuie sd ne prinzA mirarea, daca intal-nim la Procopius printre cele 761 numiri de localitati cAtene sunt citate in editia noastra din De aedificiis, foarte!multe numiri latine sau latinizate i acestea nu nu-mai in regiunile nordice, dar chiar i in cele din sudul

1) Cetali oraoe greco-romane In noul teritoriu al Dobroget, p. 6,

www.dacoromanica.ro

1 4

peninsulei Balcanice. Clam numai cateva din acestea :

Augustas, Piscinae, Candida, Verus, Fasciae, Via, Cas-tina, Gesilaefassatum, Petroniana etc. i nu trebuie sascdpdm din vedere cá autorul scriind grece§te, grecizeazanumirile latine de cari ne vorbe§te. Cate odata tine sa nespuna ca vorba latina are cutare Insemnare in grece§tecà bunaoara ripa insemneaza mal, prima, intaia (Justinianaprima ni secunda, a doua.

2. Hunii in De aedificiis. Prin lupta de langa. eau!Nedao in Pannonia, lupta data in anul 454 intre fiii lui'Attila i regii popoarelor supuse acestuia, s'a distrus impe-riul Hunilor fara insa sa fi dispärut, cum se crede de obi-ceiu, i acest popor de barbari. Ei au mai dainuit multavreme, colonizati in peninsula Balcanilor i clupd ardtdrilelui Procopius au mai nelini§tit impdrdtia romand cel putino sutd de ani. Toate invaziile ce s'au facut in imperiulroman dela sudul Dunarii, inainte de refacerea cetatilor'de cdtre Justinian, sunt atribuite de Procopius barbarilorhuni. Si nu numai in regiunile dela Dudare, dar chiar i insudul peninsulei, In Cheronez i in Rodope, Hunii navalescIn provinciile romane. E drept insd cd subt numele acestorbarbari se vor fi ascuns uneori §i triburile de Alani, deSciri etc. 0 poate i d:e Sclavini cari i§i facusera aparitiu-nea cam in acelegi lccalitati dobrogene, unde fuseseracolonizati §i Hunii, §i cari traiau din jaf §i din hotie, dupaspusele lui Procopius.

Pentru Istoria Romanilor, in special, De aedificiis ne'procura urmatoarele informatiuni :

1. Ju$tiniana Prima. Ca recuno§tinta pentru locali-tatea in .;are Justinian a vdzut pentru intdiaq data luminazilei, a tinut sd prefaca aceastd localitate dintr'un sat mo-dest inteo frumoasa cetate, numind-o, dupa numele sdu,Justiniana Prima. i nu numai cd a impodobit acest ora,fortificat ca cetate, cu admirabile edificii i m.onumente pu-'Mice, de cari ne vorbe§te cu entuziasm Procopius, dar l-aridicat la rangul de capitala a regiunei, facandu-1 un impor-

www.dacoromanica.ro

15

tant centru administrativ qi in acela§i timp un centru bi-sericesc.

Re§edinta prefectueri Illyricului, ce fusese mai inaintevreme la Sirmium, precum §i re§edinta archiepiscopala delaThessalonic a mutat-o acum la Justiniana Prima, andastf el acestui ora § o stralucire impArAteased. Deci archi-episcopatul intregului IIlyric, precum i vicariatul papeiIrec acum in acest oras imparätesc i rknan aci pand inveacul al VII-lea, cand archiepiscopia latina' a Illyriculuise refugiaza din nou, subt presiunea Slavilor, la Thessa-.

Ni s'a pastrat §i actul de fundatie al acestei ceati. InNovella a XI-a, redactata numai In limba latina, inteo fru-moasa scrisoare, imparatul Justinian, adresandu-se archi-episcopului Catellianus, ne spune :

«Multis et variis modis nostram patriam augere cu--pientes in qua primo deus praestitit nobis ad hunc mun-'dum, quem ipse condidit, venire et circa sacerdotalem cen-suram eam volumus maximis incrementis ampliare, ut pri-mae Justinianae patriae nostrae pro tempore sacrosanctusantistes, non solum metropolitanus, sed etiam archiepi-scopus fiat, et ceterae provinciae sub eius sint auctoritate.id est tam ipsa mediterranea Dacia, quam Dacia Ripensis,nec non et Mysia secunda, et Dardania et Praevalitanaprovincia et secunda Macedonia et pars secundae etiam'Pannoniae quae in Bacensi est civitate .

Si ceva mai jos : «Cum igitur in praesenti deo auctoreita nostra respublica aucta est, ut utraque ripa Danubiiiam nostris civitatibus frequentaretur, et lam Viminaciumquam Recidiva 2) et Litterata, quae trans Danubium sunt,nostrae iterum dicioni subactae sint, necessarium duximusipsam gloriosissimam praefecturam, quae in Pannoniafuerat constituta, in nostra felicissima patria collocare,

In Bacensi civitate. Acest oras se identifica de obiceiu cu Bas-siana, despre care ne vorbeote oi Jordanes In Getica 53 si Geogr. Raven-nas, Cosm. p. 214, 16, localitate Intre Sava si Dunare, la extremitatea de.apus a Imparatiei lui Justinian.

Unele manuscrise au Recidua.

www.dacoromanica.ro

16

cum nihil quidem magni distat a Dacia Mediterranea se-cunda Pannonia a).

Din aceastA scrisoare a impdratului Justinian rezultaea* provincia Dacia dela nordul Dunarii ce incapuse pemAinile barbarilor de aproape trei sute de ani, n'a fost cutotul napAstuità de Romani, ci a fost päräsità numai tempo-rar, in interesul apärkii imperiului, a din cand in cand eareintra din nou In stApanirea romanA i CA pe la mijloculveacului al VI-lea ea se gäsea, cel putin in parte, subt de-pendenta imperiului. Iar daca din punct de vedere adminis-trativ §i al aparkii de du§mani prin legiuni, Dacia luiTraian a putut fi parásita, din punct de vedere spiritual §ibisericesc i din punct de vedere economic §*1 comercial,ea a ramas totdeauna subt influenta imparAtiei romanesubt protectia acestei imparatii.

. Cat prive§te cele cloud ora§e dela nordul Dunarii,,despre cari scrisoarea imparateasca ne spune ca au revenitdin nou subt stapanirea romanA nostrae iterum dicioniredactae sunt dei nu cunoa§tem data cand se va fipetrecut acest fapt, constat5m totuscA ele nu sunt douaturnuri de observatie cum ne spune Procopius, cel putinpentru Lederata «in fata cetatii Novae, pe continentuldin fata se ridicl un turn de mult parasit, a§a. numitul Le-derata, din care imparatul a ridicat un castel mare si maiales foarte puternic 2) ci sunt doua ora§e populate culocuitori cre§tini, asupra cä."rora avea sa se intinda iuridic-tiunea civilà i bisericeasca ce se stabilise acum in PrimaJustiniana din Dardania.

Cat despre orasul Recidiva sau Recidava 'despre carere vorbeste aceasta Novella a imparatului Justinian, ea nune este cunoscutà din alte izvoare istorice. Dupà V.Parvan, Recidiva, ori Recidava (§i Recidua), n'ar fidecat o forma corupta a Arcidavei, ora § citat de RavennatIntre Bersovia i Potula 8), pe drumul dela Lederata spreTibiscum i Sarmisegetuza ; Arcidava este satul de astaziVaradia. Se Intelege ca o localitate din interiorul Daciei,

Iustinianus, Novella XI, Praefatio.Procopius, De aedif. IV, 6.Geogr. Ravennas, Cosmogr., p. 204, 4.

www.dacoromanica.ro

17

observa V. Parvan, nu putea fi ocupata i Intarita deJustinian, daca Gepizii, stapanitorii acestor regiuni, nu s'arfi invoit la aceasta, In schimbul unor avantagii acorclatelor de imparat ).

Cetati formate at apetativul Dava §,i Para inDe aedificiis. sumedenie de numiri topice enumeratede Eutropius in De aedificiis sunt formate cu apelativui«dava» o «para)>. Primul din aceste apelative «dava>> sau«deva» are o extindere foarte mare, eat in stanga cat OIn dreapta Dunarii, i se intalne§te 'And O in Asia Mica;al doilea apelativ ilia «para» se gase§te numai in numiritopice in teritoriul tracic propriu zis, dela sudul mareluifluviu.

Se crede in deobOe ca formatiunea poporulur romana avut loc numai in Dacia lui Traian, sau, dupd unii,special dupa cei ce tagaduesc continuitatea elementuluiroman la nordul Dunarii, ca aceasta formatiune ar fi avutloc numai in peninsula Balcanied §i anume in contactul cuIlirii, a caror influenta asupra formarii limbii noastre estede netagaduit. Adevarul insa este altul. Neamul romanese,dupa cum am aratat-o i altadata, s'a format in acelaOtimp, de ambele parti ale Dunarii care n'a fost un fluviu.despartitor de neam, ci, din contra, o punte de legaturapentru acelaO neam. Si, formatiunea poporului romanesca avut loc pe un teritoriu foarte extins, pe intregul teritoriutracic care cuprindea atat populatiunile trace propriu zise,dela sudul Dunarii, romanizate in timpul cuceririi Daciei,cat i populatiunile trace ale Dacilor O ale Getilor delaDundrea de jos.

Romanitatea aceasta coherenta de pe un teritoriu a§ade extins a fost sparta. de invaziile popoarelor barbare, inspecial de invazia Slavilor O a Bulgarilor i apoi de invaziaUngurilor. Si °data cu spargerea coheziunei acestei roma-nitati, a fost sparta i unitatea limbii care, formata peacelgi teritoriu, unitara in sine, a trebuit sa sufere prefa-

1) V. P&rvan, Contribulii eplgrafice la Mork! creotinismului Daco-Roman, p. 187.

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV 2

www.dacoromanica.ro

18

cerea sa in cele trei dialecte : daco-roman, macedo-roman§i istro-român.

CA formatiunea neamului romanesc a avut loc pe unteritoriu a§a de extins, ne-o dovede§te, intre altele, §i ape-lativul «clava» ce se intalne§te din regiunile transnistriene§i galitiene, pana in sudul peninsulei Balcanice. Caci, dinregiunea Bugului, unde intalnim localitati ca Vidava, Mol-dava, atava, Liatava Olceadava (Olcea daev) pand §iIn tinutul Chievului intampinam numiri topice ca Vosco-davia, Voscodavti, Voscodavinti i) §i pAnd la Adria-nopol, vechiul Uscudava 2), adeca cetatea locuitorilor ve-niti dela Oescus-Gigen dela Dunare, gasim o sumedeniede a§ezäri, urmate cu apelativul «dava», asezki ce ne po-menesc teritoriul de formatiune al neamului romanesc.

Para a mai aminti nenumAratele localitAti ce le cunoa§-tem in interiorul Daciei, formate cu apelativul «dava>>,atestate de autori §i de inscriptii, constatka ea' ProcopiusIn De aedificiis ne citeaza nu mai putin de paisprezececetati terminate in «dava» §i de cinsprezece cu apelativul«para».

lata ceta.tile cu apelativul «dava» sau «deva» : In Dar-dania Cuvimedava, in tinutul Cabetan : Danedava, Bre-gedava §i Itadeva ; in tinutul Remesilan : Aiadava, Cu-mudeva ; in Hemimont : Cyridava ; in Moesia Zicideva,Zisnudeva, Scedeva ; in interior Murideva ; langa Du-nare Aidava, Sucidava §i Sicivida, probabil Sicidava.

Cetati formate cu apelativul «para» sau «pera». InDardania : Dardapara, Priscupera, in teritoriul...8), Hes-dupara ; In tinutul Remesian : Topera, Dardapara, Grin-ciapara, Mutzipara, Scaripara ; in Tracia Bospara, Besu-para, Isgipara, Belaidipara, Beripara, Ceriparon, Avthi-para, §i in Moesia Beripara.

Apelativelé aCestea «clava» sau «d.eva», caracteristicetrace, Ca §i cdunum» caracteristic celtic, se adauga in-tocmai ca §i germanul «burg>> sau «berg» pe langa topiculpe care aveau sa-1 determine.

A. V. Boldur, Istoria Basarabiei, I, p. 125.

Uscudava sau Uscudama. Finala dama, constatata In sanscrita, seregaseste In gr. b6gog lat. domus si in limbile slay. dom.

Fiind o lacuna in text nu se cunoaste numele teritoriului.

www.dacoromanica.ro

19

TTúpTos Burg, Turris-Turn in De aedificiis. Vieatacuvintelor, intocmai ca §i cea a oamenilor, nu rAmdne intot-deauna aceea§i, ci, Cu trecerea vremii, ea se schimbà i in-telesul primitiv de multe ori piere, cum a§a de lapidar ni-aspus-o candva poetul Horatius :

Mortalia facta peribuntNedum sermonum stet honos et gratia vivax 1)

Acestei influente modificatoare a timpului n'a putut sAi se smulga nici cuvantul ce ne da notiunea de «turn».

precum cuvantul «panis», in acceptiunea sa primitiva',nu insemneazd «paine», ci «hranA» pAinea noastrd ceade toate zilele nu insemna epoca in care painea caatare poate nici nu exista, ci hrana noastra cea de toatezilele -- tot astf el §i cuvantul grec §i latin ce corespundeanotiunei de turn, nu insemna turla ce impodobe§te o bise-rica sau un palat, ci insemna Intariturà, fortificatie.

Pentru ideea de fortificatie Grecii aveau cuvantul deTri5PTos, inrudit cu germanul Burg 2).

Romanii pentru aceea§i notiune aveau cuvantul«turris», imprumutat din gr. Ti5r5bis, TI5Pais, , loc infärit,fortificatie, casa ingradita cu ziduri.

Alaturi de Burg-ul lor, Germanii au mai imprumutat,probabil dela Anglo-Saxoni 3), cuvantul Turm sau Turn,pe care I-am adoptat §i noi, cAci vorba romAneasca turn'',nu deriva direct din turris, cu care este inrudit, avandaceeasi obar§ie comuna', ci din germanul Turn.

Dar, Burgul german ce-1 intalnim ca apelativ in atateanume de cetati §i de °me (Hamburg, Strassburg) une-ori subt forma de Berg 4) in aceea§ acceptiune (Bam-berg, Niirnberg) -- are aceea§i insemnare cu TOPTos al Gm-

,cilor.

Horatius, Ep. ad Pisones, v. 70.Seeck, in Pauly-Wissowa, Encyc. sub voce, crede a nu au nimic

comun 1r6pTos cu Burg.Walde, Lateinisches Etymologisches W6rterbuch: turris.Cf. Kluge, Etymol. Weirterbuch der deutsche,: Sprache si Grimm,

Deutsches Weirterbuch sub voce, constatA aceeasi origine pentru Burgsi Berg.

www.dacoromanica.ro

20

Apelativul german burg" este foarte vechiu. Il in-talnim in Tacit in cuvantul Asciburgium '.).

In De aedificiis, ca i in cártile de istorie ale lui Pro-copius, il gásim avánd intocmai aceea§i 'insemnare, capyrgos in grece§te. Astfel avem: Mareburgus, Halicani-burgus, Stiliburgus, Lucerniaburgus, Laccoburgus, Sculco-burgus, Burgonovore i Burgus altus 2).

In acela§i timp, intálnim aláturi de aceste burguri, unPyrgos cui nomen Litterata (Lederata), Pyrgos Iudaeus,Saltopyrgos §i mai multe monopyrgia, a cáror situatiunenu ne este precizatá ca loc.

Burgurile acestea, intocmai ca i Pyrgus-urile gre-ce§ti serveau ca posturi de observatie, pe marile cal de co-municatie, dar mai ales la fruntariile tárii spre a impiedicatrecerea barbarilor jefuitori. lute() inscriptie gásità in Da-cia, pe malurile Dunárii, la Duna Pentelek, se spune pre-cis: ripam omnem burgis a solo extructis item praesidiisper loca opportuna ad clandestinos latrunculorum transi-tus oppositis munivit a).

PAzitorii burgurilor se numeau burgarii ì drepturilelor erau prevázute prin legi. Ei erau constituiti in corpo-ratii, corpora, i alatuiau un numerus. Impreund cuveredarii (veredus, cal) cari fáceau serviciul de curenpo§tali, ace§ti burgarii se intálnesc de multe ori i in ins-criptiile gásite la noi 4) j burgarii din Dacia pázeau inspecal calea militará a váii Oltului.

Dar, fiindeä Gotii i Gepizii §"i alte neamuri germaneau tráit mai multá vreme prin regiunile noastre aunarene,star putea crede cá aceste numiri de burguri sá fi fost datede populatiunile germane 5). Noi insä socotim ca ele sunt

Tacitus, Hist. IV, 33, Germ. 3. In limba latind, ca termen militar,se constatii la Vegetius dela sfdraitul sec. IV.

Procopius, De aedif. IV, 4, 6, 7. Un Burgus noes int&lnim si Inregiunea Tzanilor de land marea Neagra, De aedif. III, 6. Cf. Skok, ZurnBalkanlatein, In Zeitschrift fdr romanische Philologle, 1930, p. 529 sq.

C. I. L. III, 10312 pi 10313. Cf. V. Christescu, Istoria militard aDaciel Romane, p. 108.

Tocilescu, FoulRes el recherches archéologiques, pag. 126. Cf. siG. Cantacuzino, Cdteva corpuri barbare In armata romand, p. 63.

K. Miller, in Itineraria Romana, pag. 501, vorbindu-ne despreburgurile dela Dundre, semnalate de Procopius, nu stii la Indoiald

www.dacoromanica.ro

21

simple traducen ale pyrgurilor grecesti. De pArerea noastrAeste i Skok 1) i a1çi. CAci, in general, triburile germanenu ridicau burguri i nici nu incercau sA cucereas.4 bur-gurile.

In aceastà privintà avem douà mArturii precise. Unaeste a lui Ammian Marcellin care ne spune l'Amurit cA Gotiinu stiu sä asedieze ceati haec et similia machinari-penitus ignorantes 2) i a doua marturie este cea a luiProcopius care ne spune dam textul grecesc in tradu-cere aceste inarituri le-a Mcut nu doar ca sa fie denecucerit, dacS. cineva le-ar ataca, ci ca sA nu lase malu-rile fluviului lipsite de aparatori, barbarii din aceste regi--uni evitând asediul orase/or. Cele mai multe din aceste in-tArituri, continua mai departe Procopius, erau for-mate dinteun singur turn, de aceea se si numeau ele mo-nopyrgia i, de sigur, dinlAuntru le apdrau putini oameni;aceasta InsA ajungea pe atunci sA bage groaza in popoa-rele barbare spre a nu mai ataca pe Romani S). Se in-lege cä aceste turnuri-sperietoare, cum le numeste V.Párvan 4), au fost Mcute una cu pAmAntul la venirea luiAttila.

Astfel de turnuri de observatie si de apArare5), in ace-lasi timp, se ridicau mai ales la stAnga Dundrii. Procopiusne spune ciar: iv Ò î eivrm4aq findpup C1X4Na TE Trokket cppoúnia4K 0.EfietiWV Kai Terra Tan (1XelTWV bEi).1aTO ( =si pe malulde pe continentul din fatA alte multe castele pe cari le-azidit din temelie), 8). lar in alta parte ne spune : ot) 6?) Af

afirme a trebuesc atribuite Germanilor: Eine Reihe von Kastellen, wel-che auf burgos endigen von deutschen Truppen erbaut wurden, fara insasa ne poet& dovedi and si in ce imprejurare au fost ele construite.

Skok, op. cit., pag. 531, a. 1930.

Amm Marcell. Res gest. XXXI, 8.Procopius, De aedif. IV, 5.V. Parvan, Contribufluni la istoria cre.ytinIsmuluf daco-roman,

pag. 180.Cetati formate cu apelativul Turn, Turris se &eau mai multe

la Romani. Astfel se aminteste Turris Caesaris, localitate fortificata inApulia, Turris Stratonis, Turris Caesarea, patria lui Procopius din Pales-tina, Turris Libisonis in Sardinia, Turris Protesilai in Troada, Turres Han-nibalis In Africa si in Spania.

Procopius, De aedif. 6.

www.dacoromanica.ro

22

bEEI4 TOO Tromp° ti6vov, axe( KaI auToo ivtaq ETTIB'etnpa TroMagaTetTE Kai cppoúpta TOE bEigagevol ( = nu numai in partea dreaptàa fluviului, ci pe alocurea §i pe cealaltà parte a zidit ora§e§i castele) 1). färä indoiald din acele vremuri ni s'apgstrat amintirea cunoscutelor noastre turnuri Turnu-Se-verin 2) o Turnu-Magurele 3).

Turris Traiani. Cu Turnul Mägurele socotimtrebuie identificat j Turris Traiani, de care ne vorbe§teProcopius intr'una din Cirtile sale asupra razboaielor cuGotii 4). Oki iatd ce ne spune acest istoric. ImpäratulJustinian a trimis o solie la barbari (la Anti §i Sclaveni)-cerându-le sd se duca cu totii in vechea cetate Turris care,a§ezata dincolo de Dunare, §i clàdità odinioara de impa-ratul Traian, era pustie de mai multi ani, fiind jefuità debarbari. Si le mai fagadue§te sa le dea i campiile din im-prejurime cari erau ale Romanilor, in virtutea drepturilorlor celor vechi O pe deasupra multi bani, cu o singurà con-

ca, incheiand un tratat cu Romanii sa se impotri-veascä Hunilor ce §i-au pus in gand s'S invadeze in impe-riul roman" 5). Antii §i Sclavenii primirà propunerea Ro-manilor.

Din acest interesant pasagiu al lui Procopius rezultàc.;1 pe la mijlocul veacului al VI-lea, veac in care precum

Procopius, De aedif. 5.

Asupra numirii acestui turn vezi Dragan, Romanil In veacurileIXXIV, pag. 261.

Existenta unei cetati romane la Turnu-Magurele ne este ates-tat& de o inscriptie gasita la Nicopoaia, Mug& Tumu-Magurele, cetateprefacuta In cetate turceasca; ea a fost darimata in urma tratatului delaAdrianopol din 1827. In inscriptie se vorbeste despre un conductor pu-blici portorii Ilyrici et ripae Thraciae. Cf. si Marele Dictionar geogr. alRom., sub voce.

$i d. Aur. Sacerdoteanu, Consfderatiuni asupra Istoriei Roma' nilorIn evul mediu, pag. 263, banueste ca ar fi vorba de Turnu-Magurele, iar nude Tumu-Severin.

Procopius, de Bello Gothico, III, 14. Vezi III, 34 unde se vor-beste despre influenta Romanilor In razboiul dintre Longobarzi 1 Ga.pizi. In politica lor de bascull, Romanii cautau sa se amestece Intot-deauna In razboaele dintre diferitele populatiuni barbare dela nordulDunarii. $i aceasta o faceau, ca i In cazul de fata, In baza vechilor lordrepturi de stapanire asupra Daciei Traiane.

www.dacoromanica.ro

23

§tim s'a plAmfidit neamul románesc 0 a in.ceput sA se for-meze limba románA, imperiul roman stApánea regiuniledin stánga DtmAril, 0 le stApánea in virtutea unor drepturipe cari le considerau ca drepturi vechi. AceastA stApánirenu va fi fost, desigur, in totdeauna efectiva; o stApánirespiritualA insä nu va fi incetat nici odatä sA existe.

Ceatile roinane dela stanga Dun5rii in De aedificiis:Lederata, Recidava, Drubeta-Theodora, Sycidava, TurrisTraiani, Daphne.

Nu ne ocupám aci de cetAtile i orgele din interiorulDaciei, despre cari ne vorbesc autorii inscriptiile, ci vomaminti numai pe acelea cari ne sunt mentionate de Proco-pius, aproape trei sute de ani dupd pArAsirea Daciei.

a) Lederata i Recidava. Lederata, prin etimologiepopular% Literata, despre care am vorbit mai sus, se gAseaIn Banat, in fata ora§ului Novae, Brnita de astAzi din Ju-goslavia. Acest Lederata, pe care Procopius 11 nume§teturn, pyrgos, era de fapt o cetate insemnatd. CAzuta in ru-

impAratul Justinian a prefAcut-o, dupá cum ni se spuneIn De aedificiis, inteo fortAreatä mare 0 mai ales foarteputernicA.

Si, dupA cum, 0 in alte p'Arti, exista un oppidum §i untransoppidum, tot astfel exista §i aci o Lederata si o Trans-lederata. In partea dreaptA a Dunarii, in locul Translede-ratei, avem localitatea numità. astAzi Rama, iar in stângafluviulut in Banat, in locul Lederatei, sau in apropiera ei,avem localitatea numitA Palanca Nota

Recklava-Reddiva, despre care am vorbit mai sus, nune este cunoscutA decAt din Novella XI-a a impAratuluiJustinian. DupA V. Párvan, Recidiva ar fi o transcrierecoruptA a Arcidavei, ora § populat, in calea militará spreSarmisegetuza, ai cArei locuitori treceau acum subt ierar-chia bisericeascA a Justinianei Prime.

1) Hipoteza celor douà orase, un oppidum si un transoppidum, hi-potez& propusA de V. P&rvan si verificatä prin exemplul Diemei si Trans-diernei, primeste dupä C. Litzica, I. Niculce, Contribuliuni de topogrofiaBalcanied In evul mediu, p. 46, o nouà verificare prin aratarile geogra-fului arab Hadzi-Calfa care pomeneste aci de dou'd orase Haram (Rama)

si Jeni-Haram. Cf. si Jirecek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Constan ti-nopel und die Balkanpd sse, p. 17.

www.dacoromanica.ro

24

b) Drobeta-Theodora. Plecand dela Novae din fataLederatei, pe Dunare in jos, Procopius, dupa ce ne enu-mera castelele Cantabaza, Smomes, Campses, Tanatas,Zernes §i Ducepratum, §i dui:4 ce ne arata cá imparatulJustinian a cladit din temelie pe malul stang al Dunariimai multe castele, pe cari insa nu le nume§te, fiindca,probabil, nu se gaseau in hartile sau in itinerariile ce va fiavut in fat:a ajunge la cetatea Caput Bovis, opera a im-paratului Traian i apoi la ora§elul Zanes-Cladova.

In ce prive§te Caput Bovis, lectura' admisa mai intaide editorul lui Procopius, Claudius Maltretus 1), din anul1663 §i dupa el de topceila1i editori de mai tarziu2), C.Litzica, reluand studiul manuscriselor, ajunge la concluzi-unea foarte plauzibila cá lectura lui Maltretus este gre-

ca in realitate nu poate sa fie vorba de un iCaputBovis, ci de un Caput Fossae. Caci, dupa cum copistul ne-glijent a ajuns sa' transcrie numirea de Castra IVIartis, dinacela§i capitol al lui Procopius prin Kai ITpagcipTig, tot ast-fel din Kai Troubcpécres, lectiune atestata in manuscrisulprincipal, cel din Vatican, s'a ajuns la lectiunea Kai noubsf365, pe care Maltretus a interpretat-o gre§it, ca insem-nand Caput Bovis. Si Maltretus a fost determinat pentruaceasta interpretare de faptul ca in antichitate se gaseaumai multe numiri analoage: Caput Arietis, Caput Bu-'pall, etc.

In apropiere de Caput Fossae3) se gase§te fortareataPontes. i Procopius tine sa" ne arate In ce imprejurarisa ridicat aceasta cladire. Imparatul Traian, &and ordinsa se construiasca podul ce-i poarta numele §i ale caruiurme se mai pot vedea j astazi, cand scad apele Dunarii,§i-a asigurat opera prin fortificatii ridicate pe ambele ma-lur ale fluviului §i a numit fortificatia de pe malul dreptPontes §i cea de pe malul stang Theodora.

Neamintindu-se de Procopius nimica despre Drobeta

Claudius Maltretus, Procopii Caesariensis, De aedificiis Justi-Mani libri sex., Paris, 1663.

Cf. Dindorf in Corp. script, hist. Byzant. ed. Bonn si Haury, Pro-copii Caesariensis opera omnia, 1912, editie critica, pe care am adoptat-o

noi in textul nostru.Fossa In limba latina Insemneaza r$i canal.

www.dacoromanica.ro

25

sau Drubeta 1), ora § care neaparat trebuia sa fi fost nu-mit, V. Pärvan, §i dupa el §i alii, a crezut cA trebuieconsiderata numirea de Theod:ora ca un dublet al Drobetei.

Mai apoi, din cauza ruinarii podului §i din cauza pi-cioarelor de piatra in realitate insa dupa cum cred uniimai mult din cauza stancilor dela Portile de Fier s'aajuns la facerea unui canal, alaturi de albia Dunarii, peunde sa se faca navigatia In dreptul podului celui marede plated'. Canalul era rung de- 2.220 m. §i se ter-mina la Caput Fossae, astazi satul sip. Canalul este acumastupat 2).

Pe malul stang al Dunarii, imparatul Traian ridicase ofortificatie pe care Procopius o nume§te, de douä ori inacela§i pasagiu, Theodora. De sigur, dupa cum presupuneV. Pärvan, avem de a face aci cu Drobeta, atestata deatatea ori de monumentele §1 de inscriptiile gasite In a-ceasta localitate.

Podul lui Traian dela Drobeta-T. Severin, descris cuanfanunte de D. Tudor 8), pare sa nu fi durat multi vre-me. In once caz, subt Justinian, in veacul al VI-lea nu maiexista §i impäratii de :dupa Traian nu s'au mai gändit sa-1refaca spre a nu fi folosit de barbari pentru trecerea lor inimperiu. Dui:4 arätärile lui Procopius, Justinian a recladitcetatea Pontes pe care a facut-o inexpugnabilà; dar Theo-dora din stänga Dunärii a lasat-o in parasire, fiind preaexpusa invaziilor barbarilor.

Dar daca imparatul Justinian n'a refacut forareata

Asupra Drobetei vezi: Al. Barcacila: Drubeta, azi T. Severin,p. 38. Dupa d. Barcacila, Procopius and ne spune cA imparatul n'a re-facut castrul Theodora, intelege ca n'a refacut castrul in intregimea sa,cum a refacut Pontes, iar nu ca n'ar fi refacut in parte tumurile deaparare si de observatie ale acestui castru, norddunarean. Justinian s'amultumit sa aiba la Drubeta, zice d. Warcacill, un fort redus la coltulsudvestic al castnilui traianic, cum va fi avut si in alte puncte stra-

tegice ale Dunarii, grosul gamizoanei isi va fi avut adapostul la Pontes.Justinian a facut micul fort de veghe si de para, pe care cu dreptateProcopius nu I-a putut socoti drept castrul reconstruit, ca la Pontes".

Ar fi posibil ca numirea de Pontes (la plural) al se fi dat dincauza celor doua poduri, unul mai mare peste Dunare, podul construitde Apollodor din Damasc si celalalt mai mic peste canal.

D. Tudor, Podul lui Traian dela Drobeta.

www.dacoromanica.ro

26

dela capul podului din Dacia TraianA, aceasta nu insem-neaza cá ora§ul Drobeta a fost cu totul pArAsit §i ca n'arfi existat acolo o vieatà romanA. Dovadà despre aceastane sunt monumentele arheologice ce s'au gäsit aci §i carise pAstreaza in colectiunea Muzeului regiunii Portilor deFier dela liceul din T.-Severin, stränsa ingrijirea d-luiBArcAcill

Monetele gäsite in castrul dela Drobeta, proveninddela impAratii Constantin §i Licinius §i pdra la Valens §iGratian, apoi tiglele avänd inscriptii, ce e drept fragmen-tare, dar prezentänd caractere specifice secolului al IV-lea§i in sfär§it un capitel de pilastru, avAnd sapatä in reliefo cruce, in forma in care se intämpind pe monumentele fu-nerare cre§tine gä'site la Constanta, din secolul al V-VI-lea,toate acestea ne dovedesc cA la Drobeta vieata romand n'aincetat sà pulseze dupA pä'rAsirea Daciei.

Examinänd aceste monumente archeologice, V. Par-van se intreab5 cu drept cuvant: De cine a fost locuitävechea cetate? Nu este greu de hotArit: sou de o garni-zoand imperialA sau de o populatie romano-barbarA, trä'indIn pace cu imperiul. De barbari d,u§mani, in once caz, nu:§*1 anume pentrucA dela Constantin la Valens, expeditiileromane in stänga Dunärii sunt aproape neintrerupte, im-periul este destul de puternic i subt nici un cuvänt Con-stantin, Constantius ori Valens n'ar fi putut suferi incui-barea veunui roiu de barbari in pozitia strategicA a§a deimportantà dela Drobeta 1)

c) Sucidava-Sucivida-Celei. Dup5 strämutarea inrgsgrit, la Constantinopol, a celui de al doilea imperiu ro-man, cAile de comunicatie spre Dacia §i Carpati nu maiduceau pe la Drobeta, rämasA oarecum izolatä, ci pe valeaOltului. Pe aici era drumul cel mai scurt dela Constanti-nopol spre inima Daciei. Dela Oescus-Gigen din Bulgariase trecea Dunärea pela Sucidava, azi Celei, §i pe valea 01-tului se ajungea In Carpati. Si calea aceasta era foartefrecventatA, cä'ci, odatà cu pgräsirea Daciei nu s'a Intre-rupt §i legAturile cu regiunile dela nordul Dunànii. Aceste

I) V. Parvan, Contributfunf epigrafice la istorla creftinismului daco-roman, pag. 195.

www.dacoromanica.ro

-- 27

regiuni nu mai erau doar apdrate de armata romand, dar,altfel, relatiunile, mai ales cele comerciale §i cele spiritualeau existat in totdeauna. De aceea, nu trebuie sd nemirarea cá impdratii s'au. preocupat, in socotelile lorpentru apararea imperiului, §i de vechia Dacie. i Proco-pius, ne spuse limpede, cd i alti impdrati, inainte de Jus-tinian, s'au interesat de Dacia Traiand. Ba §tim precis cdimpdrati ca un Constantin ce! Mare, j in mind Justinian,s'au gdndit sd ocupe din nou Dada pArdsitd de Aurelian.

In vederea acestei reocupdri, imparatul Constantin,intocmai ca si inainta§ul sdu Traian, cu cloud sute de animai inainte, a construit, in acelea§i proportii, un nou podpeste Dundre, la Celei, la gura Oltului. Podul acesta al I'm-pdratului Constantin ne este atestat de scriitorii latini §¡greci : Aurelius Victor 1), Cecirenus i Chronicon Pas-cale. i tocmai ca i Traian, a fdcut §i Constantin forti-ficatii pentru apdrarea podului sau.

Existenta acestui pod ne este doveditd prin cloudprobe materiale. Mai irrtai, avem o monetd reprodusd deMarsigli, care, in anul 1691, a vizitat localitatea Celei.Moneta reprezina pe avers pe impAratul Constantin cucornul abundentei §i cu inscriptia Populus Romanus, larpe revers cloud turnuri pe un pod, subt care curg valuri deapà. Intre turnuri este inscriptia Cons, adecd ora§ul Con-stantinopol i subt inscriptie litera I, probabil initiala ate-lierului unde a fost batuta moneta. Ea se gdsete In co-lectia de monete Netzhammer 2).

Apoi mai existd, in al doilea rând, un medalion re-prezentand podul lui Constantin, avand pe avers bustuiImpAratului. Pe revers este reprezentata o zeitate a Du-nárii o imagine a impAratului inarmat cu o sulitd i unscut edruia Ii aratà drumul o Victorie ce se gdse§te in fata

Aurelius Victor, De Caesaribus, XLI, 18: Pons per Danubium duc-tus, castra castellaque pluribus locis commode posita. Cedrenus, Historia-rum compendium, I, p. 517, ed. Bonn : Kai air* TÓV AfiVOU131V Treat:craq ilcpupav N dUTCP kiO41/t1V TrE7C0iTIKE. Si Chronicon Paschale, subtanul 328, ne vorbeste de acelasi pod de piatea,Thpupav Mas,ivriv TrenoirpcMon. Ger. Hist. IX, Chronica Minora, vol. I, p. 233.

Marsigli, Danubius, II, pag. 37. Cf. Netzhammer, Aus Rumtinien,II, 218.

www.dacoromanica.ro

28

lui. Inaintea Imparatului mai este reprezentat In genunchiun prizonier. Se mai observa' 0 un trofeu pe umarul sangal imparatului. Sub pod este inscriptia: Danubius.

Medalionul acesta, reprodus de Netzhammer se ga-se0e de asemenea reprodus in cabinetele de monete dinViena 0 Paris.

Nici podul imparatului Constantin n'a durat mult. Do-vada avem in faptul ca imparatul Valens voind sa treacacu armata sa peste Dunare, a fost nevoit constru-lased un pod de vase 0 n'a recurs la podul lui Constantin,pod care probabil se ruinase.

Procopius nu ne aminte§te nimic despre acest poddela Sycidava. De altfel, nici despre Oescus nu ne spunenimic, decat doar ca se numea Palatiolum, din fata Sicivi-dei, adeca a Sucidavei, pe cari restaurat. Caci nespune: Nu departe de aci, de cetatea Hunilor, se gAse§teo localitate in care, de ambele Om ale Istrului, eraudoua castele, ce! din Iliria numit Palatiolum, iar cel dinfata lui Sycivida. Acestea ruinate cu timpul, imparatulJustinian le-a renovat i le-a taiat prin aceasta barbarilordrumul a).

Turris Traiani, T. Magurele 2).Dahpne-Constantiana. In fata Transmariscei,

"Turtucaia de astazi, cetate ce se gasea pe malul drept alDunarii, la gura raului Mariscus-Arge§ul 3) din zilelenoastre, se afla odinioara castelul Daphne. Dupa cerceta-rile facute de Tocilescu, acest castel s'ar gasi in vatra sa-tului Spantov, de langa Oltenita, dupa cele ale lui V.Parvan, el s'ar fi afland probabil, chiar la Oltenita deastazi sau poate la Ulmeni. Castelul se mai numeaConstantiana, dupa numele fondatorului sAu.

iatA ce ne spune Procopius, singurul izvor ce ne vor-be§te despre aceastà Daphne 4): «Urmeaza fortareataTransmarisca 5), careia, pe continentul din fata, Ij aspun-

Procopius, De aedif., IV, 6. In Sycivida C. Diculescu, Die Gepi-den, I, p. 94, vede o germanizare a Sycidavei.

Vezi mai sus, p. 22.Argesul este vechiul Ordessos, numit si Mariscus mai tarziu.Cetki cu numele de Daphne se mai aflau si in Licia, Palestina

si Siria.Transmarisca presupune si o Marisca pe malul sang al Dunärii,

dupii cum o Translederata presupune o Lederata i o Transdiema o Dema,www.dacoromanica.ro

29

de Daphne, un castel intemeiat odinioara de ImparatulConstantin ; caci el a socotit ca este necesar sa fie acigarnizoana pe ambele maluri ale fluviului. Cu vremea ?mabarbarii au distrus-o cu totul, dar Imparatul Justinian a

temelie 1). Textul lui Procopius nu ne lasasa cunoa§tem, daca Justinian a rezidit numai Transmariscasau j Daphne.

Insemnatatea acestei cetati de langa actuala OltenitaIn razboaele ce Imparatul Constantin a purtat ImpotrivaGotilor j Sarmatilor rezulta pi din Imprejurarea ca el apus sa se bata' monete de aur, de argint §i de arama pentruvictoriile sale. 0 astfel de moneta ni s'a pastrat pana astazi§i ea se gaseste In colectia Netzhammer 2).

Pe aversul acestei monete este Infatisat ImparatulConstantin cu diadema pe cap, avand ochii ridicati sprecer, cum Ii placea sa fie reprezentat dupa anul 325 (Conci-liul dela Nicea), far pe revers este o Victorie tinand Inteomama', o ramura, avand In fata un trofeu i la picioare unprizonier dela care zeita îi Intoarce ochii i inscriptiaConstantiana Dafne.

Moneta aceasta ne face sa credem ca intemeierea ce-Valli Daphne trebuie pusa In legatura cu expeditia de raz-boiu a Imparatului Constantin Impotriva Gotilor.

Cu toate cA aceasta Daphne va fi fost In secolul alVI, calla scrie Procopius, mai mult un cap de pod, totu§,de oarece la Transmarisca din fata se gasea o garnizoanaputernica formata, la un moment dat, din legiunea XIClaudia ce stationa la Durostorul din apropiere fiindca

o Transdrobeta, o Drobeta, un Transaquincum, un Aquincum. Asupra ori-ginei Transmariscei, ca numire, vezi Skok, Zum Balkanlatein, in Zeitschriftfür romanische Philologie, a. 1930, p. 552. Cf. to C. Patsch, Belträge zurV6Ikerkunde von Sildosteuropa, II, p. 4, In Sitzungsberiche der wien.Akademie a. 1929. Cf. si G. I. Brätianu Les origines du peuple roumaintLes données archéologigues, pag. 31. In Marisca am avea un cuvant deorigine germana (marsk, marais), orasul fiind lntemeiat In bältile delagura Argesului. D. G. I. Bratianu ne atrage atentia asupra reaparitiuniiunor numiri preromane, 1ntrebuintate de localnici: Pulpideva, in loc degrec. Philippopolis, Ordessus in loe de Mariscus, etc.

Procopius, De aedif. IV, 7.Netzhammer, Aus Rumtinien, II, pag. 211.

www.dacoromanica.ro

30

la Transmarisca functiona 0 o episcopie 1), e de presupusca 0 Daphne se bucura, dup5 pardsirea Daciei, de pro-tectia legiunilor romane dela sudul Dunarii 2).

Cet5f i 0 castele la Duna-re .0 in Dobrogea, relacatede Justinian. Avand Inaintea ochilor sal, ca mijloace deinformatie, archive, itinerarii 0 acte oficiale, Procopius seocupd numai de imperiul roman de r5sarit, nu 0 de cel deapus, care, la data cAnd scrie el, Incapuse de mult pemainile Gotilor. Procopius se ocup5, prin urmare, numaide regiunile din Asia, din Africa 0 din partea orientala apeninsulei Balcanice, 15sand netratate tinuturile din Bos-nia, Hertegovina, Dalmatia 0 toate celelalte regiuni ceapartineau sau apartinuser5 imperiului Occidental alRomei.

Dar, intrucat tinuturile din Asia3) §i. din Africa nu auveo insemnatate deosebità pentru istoria Romànilor, inaceast5 carte a noastrà nu ne ocup5m deck de informatiile0 de datele ce ni le procura Procopius asupra localitatilordin peninsula Balcanic5 0 din regiunile dela marea Nea-gr5, localiati ce se pot vedea, intrucat am putut face iden-tificarea lor, In harta ce insote§te acest volum al nostru.

Lisänd deci la o parte regiunile din Asia §i din Africa,se intalnesc In aceast5 carte a noastrà 761 'de numiri delocalitati. Din acestea pentru 182, Procopius ne vorbe§te

Cf. Netzhammer, ibidem si G. Popa Lisseanu, Cettiti si orasegreco-romane in noul teritoriu al Dobrogei, pag. 63.

In Notitia Dignitatum, pag. 4, Sub dispositione viri illustris Ma-gistri militum per Thracias gasim printre legiunile comitatense: Constan-tint Daphnenses si Ballistarii Daphnenses.

Totus nu putem sa nu atragem luarea aminte a cetitorului asu-pra unui pasagiu, privind ridicarea la a. 536 de catra imparatul Justiniana unui castel in Asia, la poalele muntelui Sinai, impotriva barbarilorSaraceni, castel despre care ne vorbeste Procopius in De aedificiis, V, 8.Dupa legenda ce s'a nascut in urma, imparatul ar fi adus aci o sutade sclavi al Rom& impreuna cu sotiile si cu copii lor. Pentni acestia azidit langa manastire case, in cari ei sa poata locui s'i sa strajuiasca ma-nastirea si pe calugari. Formandu-se in colonie a parte, fara amestec Cualte natii, acesti fii ai crestinilor 'Astral' amintirea venirii lor din taranumita Llah. Vezi Marcu Beza, Urme romdnesti In Rdsdritul Ortodox,pag. 4.

www.dacoromanica.ro

31

in special, pentru fiecare In parte, danclu-ne despre eleinformatiuni mai mult ori mai putin complete, aratandu-ni-se unde ele se gdsesc §i, uneori, chiar i indemnul ce1-a determinat pe imparat sà renoveze sau sa cladeasca dintemelii constructiile sale. Celelalte localitati Irisa, in numarde 579, ne sunt in§irate in dota liste, seci, fara de niciun fel de indicatie, in afara doar de cea a tinutului in careele se g5sesc. i se intampla, cate Ociatà, ca aceea§i locali-tate s'a fie trecuta, ca dublet, de dota ori. Identificareaacestor localitáti a facut obiect de studiu al mai tuturoristoricilor ce s'au ocupat de archeologia peninsulei Balca-nice §i ele se gasesc amintite in itinerariile celor vechi,In Notitia Dignitatum Orientis, in inscriptiuni §i In toateoperile mai insemnate de geografie antica.

Am aratat cetatile dela nordul Dunarii. Lata acumcetgtile castelele din Dobrogea pe cari le intalnim inDe aedificis j cari, fiind astazi pe teritoriu romAnesc, neintereseazä mai de aproape. Ele ne sunt atestate unele cuindicatia localitatii unde se gaisesc, iar altele sunt numaienumerate in listele lui Procopius.

In Moesia Inferioara 9. Adina, neidentificatai )Transmarisca-Turtu- 10. Tilicion, neidenti-

caia ficat 2 )Altina-OltinaCandidiana-Dolni Ra- In Scythia Inferioara

hoya 11. Sf. Chiril 3) langaSaltopyrgus neidenti- Axiopolis

ficat 12. Ulmetum 4) -Panteli-Duros torum-Silistra monul de susSycidava-Marlan 13. Ibida-Slava Rusa 4 )Cuestros, poate Cius- 14. Aegissus-Tulcea

Eski Sarai 15. Almiris 5 ) , Salmoruda-Palmatis, neidentificat Zaporojeni.

Niederle, Manuel de l'Antiquité slave, I, pag. 61, banuesteAdina este o foral& coniptA din Aldina. Existenta Slavilor constatatA, laAdina i la vicus Ulmetum, de Procopius, nu ne este atestaa si de alteizvo are.

Tilicion, pare a fi un dublet al lui Tillito.Cf. Litzica, Conv. Liter., a. 1920, pag. 202.PArvan, Cetatea Ulmetum In An. Ac. Rom. s. II, a. 1912, p. 49,

a 1914 p. 245 si a. 1915 p. 265.PArvan, Ibidenz.Cf. Litzica, Ibidem, pag. 204.

www.dacoromanica.ro

- 32 --

In cele cloud liste ale lui Piocopius ne mai sunt ara-tate, f5a indicatia regiunei, urmAtoarele cetati i casteledin Dobrogea:

Troesmis-Iglita 27. Murideva, neidentifi-Noviodunum-Isaccea cata8)Constantiana1)-Cons- 28. Valentiniana, neidenti-tanta ficatà 7)

Callatis-Mangalia 29. Tropaeum SY-AdamZaldapa 2)-Bazargic ClissiAbrittus-Abtat Caless; 30. Gratiana9), lang4 Ma-Axiopa 3)-Axiopolis- rughiolCernavoda 31. Argamo-Ergina, langaCarso, Carsum 4)- jurilovcaHar§ova 32. Tzascles "), probabilTomis-Constanta SalicesNovovicus-Babadag 33. Creas-Ecrene 12)Altina 5)-01tina 34. Pulchra Theodora ")

langa Tomis 14.Constantiana este de sigur un dublet pentru Tomis care se mai

numea si Constantiana. Nu e de presupus a fi un dublet pentru DaphneConstantiana.

Zaldapa, Vezi Cetdji i °roe greco-romane In noul oteritoriual Dobrogei, pag. 86.

Axiopa este aceeasi localitate cu Axiopolis.Carsum sau Carsium este redat de Hierocles prin Carpos, fie.

di era aceeasi localitate ca Vicus Carporum, fie ca era o reminiscent&a acestui sat al Carpilor. Asupra lui Carsium Troesmis, Noviodimum.vezi i Parvan, Descoperiri nowt An. Ac. Rom., II, a. 1913, P. 478, p. 491,.p. 502.

Altina este de sigur un dublet.Dupa Parvan si Litzica ar putea fi identificata ca Buteridava,

ori cu Buteries, castel In Dacia Mediterranea. Procopius, De nedif. IV, 4.Valentiniana va fi fost In vecinatatea Mangaliei, cf. Litzica, op.

cit.., pag. 77.Nementionat de Procopius, nefiind un loc de aparare.0 Gratiana se intalneste $i in Iliria.Argamo, Cu dubletul Ergamia, era situata pe malul lacului Ra-

selm.Cf. Parvan, litstria In An. Ac. Rom., p. 083 a. 1916, Cf. Ammian

Marcell. In lzv fat. Rom.. XIII, pag. 48.Cf. Litzica, op. cit., p. 80.Cf. $i Iorga, 1st. Rom. II, p. 225.Cetati t castele, In dreapta Dunarii, In Jugoslavia qi Bulgaria,

citare Ilecare In parte de Procopius atestate, cele mai multe, oi de-alte izvoare:1. Singidunum-Belgrad 2. Octavum-La opt mii de papi

www.dacoromanica.ro

- 33 -Cateva dintre aceste localitati dobrogene le Intalnim

fiind trecute 0 in Synecdemus (carduza) al lui Hierocles,un scriitor care a trait de asemenea, ca §i. Procopius, intimpul lui Justinian, §i despre care nu se §tie nimic altcevadecat ca a publicat inainte de anul 535 o schita statisticaa imperiului roman de rasarit. In acest Synecdemus sunt

Viminacium-CostolatPicnus s Pincus-GradisteCupus-GolubatNovae-BmicaCantabaza-CrebenSmornes-GradintaCampses-LucadnitaTanata s. Taliata-MilonovatZemes s. DiemaDucepratum-CorvinogradCaput Fossae-SipZanes-Cladov aPontes-CostolMareburgus neidentificatSusiana, neidentificataArmata, neidentificataTimena, neidentificataTheodorupolis, neidentificataStiliburgus, neidentificatAd Aquas-VidrovatBurgo novore, neidentificataLaccoburgus, neidentificatDorticum-RacovitaJidovul-RacidnitaBurgus altus, neidentificatGombes, neidentificatCrispa, dublet pentru Floren-

tina.Longiniana, neidentificatPonteserium, neidentificatBononia-VidinNovum, ranga Vidin

lata acum, tot dela dreapta Dunarii, din Jugoslavia si din Bulgaria,cateva din cele mai cunoscute localitati ce se intalnesc in cele doualiste din De aedificiis; lista completa se poate vedea in text.

In Iliria: 3. FlorentianaBraiola 4. RomulianaCastellum novum 5. Sceptecasas

1ZvOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV

Ratiaria-Arcer36 Mocatiana, langa Arcer

Almus-Lom PalancaTricesa, neidentificatPutedis, neidentificatCebrus-Cibar PalancaBigranae neidentificatOnos, neidentificatAugusta-OgostAidava-RahovaVariana-SelanovceValeriana-Dealu vertesCastra Martis, neidentificatZetnucortus, neidentificat.Iscus-GigenHunnorum cast. neidentificatPalatiolum, vechiul OescusUtus-GaureniLapidaria, neidentificatLucerniaria burgus, neiden-

tificatSecurisca-GurabeliiQuintodemus-BeleniTheodorupolis-Vardinlatron-IantraTigas-Tigra-MarotinMaxentii cast., neidentificatQuinton-Vicus Quintionis, ne-

identificat, Cf. Parvan, Hi-stria, IV, An. Ac. Rom.,1916, p. 618.

www.dacoromanica.ro

In eparchia Mysiei:

Marcianopolis-DevniaOdyssus-VarnaDorostolus-SilistraNicopolis ad Istrum-Stari NicupNovae-Si§tov (pro-babil)Appiaria-RahovaEbraetos-Abtat Ca-lessi.

- 34 -enumerate 64 provincii - el le nume§te eparchii 1) - a-valid 912 ora§e (de§i In titlul cartii se vorbe§te despre935 ora§e 2).

Lucrarea aceasta a lui Hierocles este o schita de geo-grafie politica - nu bisericeascd cum s'ar crede aservit de principal izvor pentru lucrarea scriitoruluirat Porphyrogenitus, din secolul al X-lea, De thematib,us,care reproduce aidoma pasagiile lui Hierocles.

lata ora§ele din eparchia Mysiei §i a Scythiei dupàSynecdemus §i dupä De thematibus:

In eparchia Scythiei:

Tomis-ConstantaDionysopolis-BalcicAcrae-CaliacraCallatis-MangaliaIstros-CaranasufConstantiana-Cons-tanta3)Zeldepa-Bazargic 1)Tropeus-Adam Clisi

Argentares 3. Exanta Prista-RusciucAureliana 4. Limo-DimoTurribas-Turribus 5. Nicopolis-Stari NicupScaripara 6. ZicidevaTimalciolum 7. ZisnudevaVicanovo 8. GemellomuntesJuliovalle 9. Fossatum

In Tracia 10. MaurovalleScatrina 11. ScedevaAppiaria-Rahova 12. Odyssus-Vama

I) Eparchie insemneaza provincie, prefectura, Lar nu provincie bi-sericeasca.

Hierocles, Synecdemus, edit. Aug. Burckhardt ; Const. Porphy-rogenitus, De thematibus, III, ed. Bonn si Patrologia graeca, CXIII, Hiero-clis Grammatici, Synecdemus.

Porphyrogenitus enumera in provincia Scitiei numai 14 cetati,desi In lista sa trece ca a 15-a cetate pe Constantiana. Nu este sigurdaca el nu se va fi gandit la Constantiana-Daphne.

2) Zeldepa sau Zaldapa este probabil Bazargicul, numit altadata

www.dacoromanica.ro

Axiopolis-Hinog (Cer.navoda)

Capidava-Calachioi 2)Carsos-Har§ovaTrosmis-Iglita

35

Noviodunum-IsacceaAegissus-TulceaAlmyris-Zaporojenisau Dunavat.

In aceasta lista a lui Hierocles intalnim enumeratenumai orgele din Mysia §i din Scythia, nu §i cetatilecastelele de aparare, pe cari le in§ira aproape in Intregi-me Procopius.

In rezumat, daca dialectica unor istorici straini a pu-tut sa puna la indoiala continuitatea elementului romansu romanizat din Dacia Traiana, aceasta dialectic& nu vamai pu tea tagadui, dupa cele arAtate mai sus, existentaunor ora§e dela nordul Dunarii, dupa parasirea Daciei, §inici interesul ce-1 purtau Imparatii romani pentru aceastileiistenp a lor, fie cd ora§ele acestea erau numai nistesimple emporii" pentru relaçiile comerciale, fie ca. ele ser-veau de legatura cu regiunile stapanite de populatiunileautochtone dela stanga marelui fluviu. Puntile de trecerepeste acest fluviu roman nu erau rupte decat in vreme derazboaie i poate nici atunci. In acela§i timp, credem caam putut face dovada, din aratarile lui Procopius din Deaedificiis, ca romanitatea a continuat sa existe cel putinpana in secolul al VI, nu numai in Pannonia, cum sustineAlf61di 3), ci i in Dacia Tratana.

Dobrici. Vezi amanunte In ale noastre Cetätl l oraqe greco-romane Innoul teritoriu al Dobrogel, pag. 86 seq.

3) Weiss, Die Dobrudscha im Altertum. pag. 46, nrvan, Desco-periri In Scythia Minor., An. Ac. Rom., 1913, p. 467.

1) Alföldi, Der Untergang der Rdmerherrschaft in Pannonien, I, p. 19,

www.dacoromanica.ro

PROCOPIUSTTEpl KnalleCTWV sive DE AEDIFICIIS

CARTEA III-a i IV-a

TEXT

www.dacoromanica.ro

39

TaZza v oin, iv Tgcívotg '/ovsrtvtav9" PacitaaE4ya6.tat. iv 6 rf)Er' a.irrabg 2105(1; zaQatòvEi5tEtvov antral: 116vrov, x62tgkvt zov. Tp- altEgofv

5votta oi, o(it'ag &MUM oiSong, ókErbv irExr4vato7ovartvtavbg 130C612,E1íg, 31/ZEQ Ei3yEVe0V xaloi56c 114(:). rv-

eog, TOrtirn TE 011r0Qrall Tag TOE PX1111,E1VOGg

ivrtrijayeTh mil, Tr) ',41.tasda Tee aktara VC7a" v 1:E0 v tivE-vEc.56avol xe69193 ZEZ0V7pCdra X02195. 114Ta 6 Tobg Tecc-zEgovvricov 3eovg xcoetov lay?, Tttatov livoga, 8 67)xatv-ovprlo'ctg aiynbg bx15QC01.14 ZE(11,130A1IXE A67ov TE xat

tixofig.1C9Et660V. ZÓAECOV yecp TcbvIlipo'cag 6p6Qcov oinYE-

wag 666ov tufygOvvg 2r4t, olovocAdag Eanittolíeynrat.Kai, (pEloi'Ttov elmoaotaidaro Aagotilg Ao66Qtov

livoltal ;cal roiv iv rfi xcbea GTEvcourbg it.stztVaro, oiS6nEQKAEto.o4ag xaAErv vEvoy.txam,v, &mg ail 47COXEXAEGO'lLÉVOt

rrig Aagociiv E1666ov oi 7to1l4tot Eta/. Idler ;cal vimiv Aagotg zo3v X9terrtavebv ixxlnctav, ciQxatav TE acsavXOCI &raver?) rfi 011CO5007 yEyEviittivnv, olvEvEcScraro.

xal Iletvav iv Accgogg z6Atv ectio*iccrov xavEePt4-6aro, Aagoi 11.11/ áßovilla zfl 699Er4a ZIXEIE'doaavllioatg, Xoovónv ivraf)0.a 61(mer93 ItEyecico iza7apittE-vot,Tawatot 8 Ilwej v xa*vnierEQot T55 zo2.1119 yEvd-ftEvot ocat vobg fay xretvavrEg, voi,g 6 doQva2c5rovgzEzoontivo.t, ig zol MaTog T7)2) x6Atv xce,O.Etlov, cfag IL?)

ali'atg Or 134010:(101. xaxovoiErv gzotEv ivrafpaa 16vrEg,flx4 pot Ezarra iv Toig .1=4 few 7coAittcov dEtNAcorat2.6yotg. 'Iva el) xal TO15C6 pot 8Eattnitat, log. iv zflzgQag 1)7tElQ0 Actgoolg Matartv 16vtt Alitv72vtppoz3eta 515o, ZEfla6rotízoittv TE xat 17tIvoDvra, xa.frEt-Aov Teopatoc, Xo6(:)611v c'exotisavvEg 6TQcCTEvi1a 6.riA1Etv

ivrccfpaa atec 67rov8i2g hay Totíg <TE> Tee 9243013Qta rafrra

www.dacoromanica.ro

40 --

xoc,anovrag. eoUtic VI, 'Iov6rtvtavbg Pacratbg TCCI5T7111Gi Tim zEpadrotizoAtv tivavEco66cpEvog VILiradav,1:95 1121 nE462,93 'rag Cillocgi3xvQaíttam zEnovritavogdelniACOTOV, rtt61 exyvtarg xal TocIg Matg oixooloplatgataxosp,46ag, 1:93 TE XCUAEL xa?, TÇt" pEyE'raEt n6,1.01 ZOCVZV

litt0107/CO1:dZnil iv rotg p,cac6ra xarEcirOaro.Kai, p,ilv xai, Boan6pov xal XEQ6divog 7r61,ECOV) arezEE

XaTee hatnbcnvbtVaceAcc66-11,5toci, p,Etic Attivriv TErim Matc5rt5a zed roi,g Taiipovg xai Tavpoaxt5auglolcfcrço oixoffltrat rilgT6patcov zElrovnxdra zav-ZliZOC61 -ca.rEtxn Ei.)Qcbv ig plya Tt xcalovg ZOC2, &6gne-

AE tag xaTEGT46aTO Zraa xect 94101.5Qta ZEZOt-

'Vat Tó TE 'A2o/j6rov xa2.4515Evov ;WA Tò 121 TOgOVPL:TCCI.g.

alOCTE(AVTCOg ö Dim B662roQov v954151LOCTI, ix9artSvaro,

fiv7rEQh naAatof, PEPapPapcoltivnv xal i)zò rag 013v-votg xEcttivtiv ig "Cò PC01,11XiCOV airrbg ittEr4VEVCE XpárOg.

gGTI. rtg irraipaa x690C 'Cara TilV ItIXQCCAtCCV3 4ó(Y1)

5VOttal i'Va al) ix zalatoi) .116T#Ot OX1T1Jraty o Oev5EQ(1150

ig Trccllocv Ichm, oi) itóievot, ciAA' iraE0156tOt ainVijftEtvavrEgl`Po3atcov xcd Eig ittl Ei6tv i'vrov(Yor tvv-dreCCTE150/Ve TE Ceinag vIgrolEttlovg zoi.)g 69)ETI,90V10061,V1 71,t)ca Oiv Pa6t2Et PovAoggvço E. itxvof)vrat

recdrAtovg, xat Td *LE zolitua¿ya Eloiv 6t6rotrd TE ig rv yEcoodav arrovpyoi, 6Etto1, qn,Aosvc5-Zat01, di Ei6tv etipa(miszcov brchtrcov. ai)'r jxo5ea TòLlóQV Tflg ttv yfig iv 150145 xarcet, 0/5 ttE'VTOt 048TQCCZEICK 015TE 6201.719ec 16TLV, 40.4 re xal Ebgoopogxa(nrcbv 1:t.51/ irpeatcov. zdAtv tzlv oev q)Qo'6t,ov

xdvag Pa6t1Ei.)9 MEtgaro ra'úrrig, xarEte7E6,aat2rEQL/36Aotg tcoiv °ins devExogivcov reo" v TE crcvaQa5zwv,ien! h Ediço ic6gEvkrara 93xviE'vcov dd. &TT/ 7t0"C orn

zeiv xcoptwv fic'co'ctia EinrETcbg 'rag incoi5o'tv it:MiLEt

www.dacoromanica.ro

41

;z1val, rocijrag di rzcztoptcot Itaxeorg recg E1666ovg XEQL-13a1c5v, rag ix rflg Tpovrtdag úvi6rEtile riírfttg.rci3rc LV 01521 Tr26E' all i'XEL.

Ild'Icy di rtva iztOaladatav °Nadi. ,0Qc?-zEg 1raQc'z rim-43va rob Eiiftvov .176vrov, 'Ayx(a1ov 6voy«, 1-162rEpkurriclEeço 1.11160.8671.LEV 1;VI irEetnyolítavot ic r7r)g

109c!pcng ;cope" inEl raviiv 6 A6yog atarilv*Ev3Gce gap&nv cbcrilv rob EiiElvov z6vrov dEdrittto-t5Q-nrat T.93 PC.46aEr T01.5T50) o-6div rt xstpov agniyyjo'oxaativrab,aa rob A6yov 66a 6)) rîjg 24yzica.ov ringidEettaro. Zvraijaoc oLv nnyal 0-Eptteò v crtSdEt bddrwvavat3vo'ro'cvov5t, rfig n6lecag (m) zo1.2.93 et7rOa&V euravro-parlOvo'ca, Palen/ace rag TridE áva'QcSnots TObTOV

tòv xci:Vov c'erEtzto'rov X zalatob 6vra inrepEci'zpcov ol2rQopEi3ce6clEvx6rEg ra zEocirepa, Ical,zEQ iv yEtr6vcov c'uxn-Itivaw can.93 PapPapcxei v iavcbv TOG013TCOV Tò Z2,00g.igExcoplccOv TE airt93 oI VEVOGIIX6TEg 'V& 661..tarce, per&

xtvdtjvcov rv zaQatpvv)v xollt01.1Evot. TELX077

amen, iv r93 zapdvrt grEzottittivog'Iovo'rtvtavbg fict5clEt3g,eoctvavvov atEzpcf¡ato 6cpe5t rim chtE61/11 Ervat.01511 pfjg dxg,&c, totivrot xal'ilwavtagxtxì navtxilgórvec6ttarce xcci rec yE 4141 Ti)V EbgEtvov ndvrov, tr¡dElov6rtvcco/93 flaG't2.Et stQyacrat. iiptv iv*ivdE &I, ragoixodottlag lriov, Eo'Irep. IV E5'r rliar/ 1tE7TOtTITOet.

AOFOIa% Ilaccyog piya V7 tcorAtDovt, áza9acYzE.69) itokaq-

vóv TE* ilyobtlat Ervat zed 2avatívcov ttEycacov arEzvcbgittzlEcov. Tayrò ag iott zizg '/ovottvcavoii Pcco'tlicogobsoaotleceglóycp cpamtordtp dtatiEr946a60-at. yap11,Eyi011.ô 13a6t1Ei); oZrog TO'C TE laJaz, cúg EizEtv, ibravra

scat rec ig rag oixodoplag aúdiv 'VG 2.6yov

www.dacoromanica.ro

42

neaxrat xeEt-66co. iv al rfi Eivc5xv xal z¡v inrovp-?lay ivapp,66a0t.at ru3 rfig xpEtag &tic:wart (hex 6novalghaw 47a oim Ei')84712ra oi)61 El g 6vyyeapip acanEnd-wirat 7CQ6zEtpa. yEyivrirac yap inaVon95 TE 7EGT02111-part zorap,ob '76.rpov xat Tfi ivolvdE etet robg 4'XEttLi-V0Vg X05(35 papPápovg ócvárxn. gavyi yeteaivf yEt-rovofrvra. 8taxEx),7103yrat OinIVOCá TE xat Tor01.2sá, xal

Taiíeotg xal iv Zsci30.acg ávratpu, xal 66aExAafinvol xat 36a ¿tia, EtTE EMI()Old:Tag rilitatoPtovgETTE MEravátfr. ag raj-me 62) ixtiAovv ref gavn ot reov L6T0-eau' v tivay9a7pcittEvot Ic ticexacdrara, cc El' &no 077-(11455Eg tiVaQ6Z6311 vittmaat, tapti6aat ivraiiaavttPat'vEc. (rig 8i1 ear4airra.zoilEttnerdov6tv bzavvco'cEtV

atarEtvottivço 'Iovartvcavs3 Pam,À,Er, Z41E01432) TE oimqv2r0t01111119) ino'cvayxEg'1491101zarcie TE ZEptPtillEsacct exvc'e-

evalla ca l 6rQartarreò v eclut4nra q91,1,axr4o,a xara3r11-6a60.ac, xal 56a liAla zo2,Etttotg olVEZOLlipvxelhots TE xat

avtxrotg 4.1,n6dca EL. org 67) Tag zoitEplocg Tim7t62,E11.011 0.15X it alTiag ¿7n9(11,121W notErOacct v6pog,oö ILETa 7E1EGPEtall i2rEVEyXE1111 01)5 cr661 vv0+xatg dtaXi36at iU5LV,3) xarec xpóvov imaxcozEbovt, ciArirzELQip5ac tav c'enpocpaut6rog,xaralat Gt5499)/142/9)..

c'ella ,cal rijg isroptag rc lEtnógEva padtolíttEaa.l'pyov yap c'teattgvovg roínço (Swam ig nipag &Treat.tvvot6Et cirEittirnrOV ci7t0AtZdVrag (intsco livat.inEt xal aLtcog v oi5x nco xarnyopeag ròxeayp,ci Ern,fia&AE'a ply Tim illiiTEE1011 E1eycé0V.ac 4ya, ¡piig nrobg bnie ainC71/1 ciaroxvElv ióyovg. plUovrag zee

Eihmzeda Toihov 'rob Pao'clion atappapeto.*.at olxo-ao,u4p,ara, &Ilya arra &AT/ 188 tfi xdva intEtzEtv littov.

'Ex TOO 'ilapcartxoi5 xaaovpivov graciyovg iztops04 rtgdtca0ovitivn TE xal 47(06a2.8150VG Tfig allng .0.04667ig

www.dacoromanica.ro

43

¿la IPLE1,90V avaPatvEr., xal yfiv izi2nlEtotov XOLEiTat T152/ 'Ióvtov xdAzov, hi (SEW( 0/121-17CEir

Qc6rag TE xal Tee biEtV13 et(H6TEOSIC (n. Ka2aPpoi)g

izov6a, gv 'LE 2Vo907,c93 izt 1.1,CMOTIXT01/ 0100tallaatilitiVEt 17LEI9OV 6XE86V 'VG =loom. XIVO-6ZE90.8

avTc2r966aurog Tfl*Of;__own gme6ILEvog xo1attòg'76TQogyfig Tfig Et')Qc5zng 111160El4fl TtO.Erat. ivraf)Ou'olxoaotolp,ara xoLlo't TE ca l oltto,loyc6TaTa 6 Paollein oi5Tog2rEzo1421at. zirc6av yac Eivuíznv ig Tó ii6T0C14 TEtXt6Ci-fLEVOg 4466fiaTOV XaTE6T46ccro Pao3ápoig Elvat, o d#indp'76Toov scrragob dixtivrat.,

.422á pot cizò rilg TOO 13amlicog ixpuTiov zaTQMog,graciav fuiltsra vd TE 2rpo1Eta za6t, toi iLog xatToi)(YE Tag azaexag raj 267ov doriov. ain't yetQòyxof.)60.at TE xal 51,a0.9t5nTE60.4ra xal olxotsEgv.liveaaatzeizot, 13aGolia ePC011al:Otg aVEIllattin TE xat zaQa6zo-

rotobrov, at5 87) Ta goy« xat .1.6no Amp"zapaxara#Zolut alklaavov.

'Ev zlapdávocg nov Tag EiTcozatotg, de 6?) !LET& TObgT7LU6OCILVe03V 59ovg 452cnvTat, Toi3 (p9ovelov ayzoira, 137LE9-

BE5EetaVa bLI,XIXAErTat, XCOelOV TaVQ16t0V dvotta

0.8v '/ovßrivtavòg PastAtbg 6 rilg oixovitivng oixt6viigZemTal. rofrro tav OZV Tò Xfil(dOVh, PQ0CXEt TEGXG6ÓC-ELEVOg XaTee Tó TETQcrcycavov 62efiga xal, ycovt(); ixoC6Tv 2rtjQ-

yov I'VatILEVOg TETeaxvpylav Elva, TE XCCI, xcolEt60.atNEMO12XE. XCC(12 ain't!) 8 FOCAl6Ta Tò XCOQICOV 7t6Acv i7Vt-

cpavE6ToCTnv 412/XE(17ov6rtinaviiv 6v6turol 170-pay (7ro.vn 5 TozTo Tfi AaTivalv. qmovfl (Mvarac) TaiiTazfl OVETIMILE'VT) Te09)Eta IXTIVIDV. XatTOtrikotuatovg ixefiv-

ibravTag Tofno 67) ollb¡lotg ¿ XOVOi)t«I ròIST1t2p,a,&EC xal o'corikka laellPaTo X4CC XOGVÓI/ Exaertv.Tai»aah'-8 xal hErin, TEXTT2V4EVOg 4350161 2r6Atv (fate-

www.dacoromanica.ro

44

Orotg atEnpátaTo intEtxdig zA0Etv. zoAlecT93 rrig zólEcog o1xt6-cri grieoptdc TE 1tal 2.6yovdtanEz6vvrat *Eoii ply TEILE'lln (5/teet'apEro%acet oZ

0461a, xarayoíyta irTh etex6vrary cogEot.at 2,(5y93 c'ephava,eiroc.75v fayian, OVXc.Ufl, rag xp4vag, 'rag dcyvtág,ià galavaa, zee zco4rrn¡Qta. z62.tg eurAcbg xalzoAváv,aeartog zoa, re: &Ala EigSatticov xal día rijg za5Qagiciro'cong 1.117TeCuroAcg EIVUL. Eig áttui,uaTog yere To66vdE

7rOg el xal Tin/ 11,1,votcbv ZentEQ1a dtaxEx149corac,rci)v IbUcov 1r8),ECOV (tint), ETE 14)05"03 ZÓ tily&O-og 0256ri9

4t6-rapivcov. &GTE scot?, olv,avno7.5ey7xE T93 Pa61,2,st4.1 !Lb/ yeq) TeoTtgço iczo6EiU711íVErat Pa6titEt, ó n ervrt-gOLAOrtp,aral, dEaraltovpynxivat v z(52,tv. ;tat pot livnzoi3 .EIZEE11 cbrox(*Ei. gzavra yeeQ ig ZÓ c'txpe,Plg 2,EZTO-

loyEt,6aat .ectidixavov, rs5 Pa60.ET, npoopto/502g rfigz62.scog aaowofi6,aat aivgEzoevra X67bv ino'cvayxEg.

'Ert ttivrot Xoci, BedEQeava rò cp(nyívtov ávotxodowri-G04LEVOg 52,ov vr. 0,193 ózvecSTEpov xarE6rOaro. -iv di'rig v zlaQdávotg ix zalatof) zeAtg,'4zEQ Ch'htztliva 62,6-paaro. zoa5rng TÓV 7rEQC130.,ov xaaEleov zo/3 izi zAa-ovov (iv 74 ovcazebg ig ,uo'cAt6ra xcd 8Acog ecodos)0.1.a rE zattz2,72042 iptaAlcozt6ttaTa 1r0141GátLEV0g,

igr rv vfjv 4una&itiEvog zinto6litav, L'Exofivacev airdiv'Iov6rtvtavilv izcov6tta6E. 6E(:).i.3vdav yetc9 Evr4ocvilartvot 2.E'yov6t. xat, 10,2,nv 6 CC15Tt, grAnG1071 idElparo

7C6Atv ai)zp6TEpov p;b6cev, itivnEQ lovo'rtvoi3zo2,tv rs5 o.Et9.7

bpcovtjtucog ixo'c2E6Ev. exnec xal EaQdmirig xal Naiwov-n62,ecog, pirrot rEwafig xal, HavrailElag dtENICO-76.ra T93 u6v9 Tee ran Eiveov oixodop/rio.ápEv6g TExs5 (iscpalet, 6paxa Tag nòaEttlotg dazeátazo Elvat. zed,xatzvta n Tancov p,eratb. idEtgaTo Te ea, KQarkxqufc-TE zal AompidaPa zoci,e/livittdava. oijTco ply ov 't6de

www.dacoromanica.ro

45 7

'rag za,Etg *EttEXtoav. clvgstnaE. .7r9613o2.ov n leYxvpó-Verov al'rrcbv xal nás4g Ec.b2rng "I6r9ov IroxattòvgrotEtsa.at ge'últao't .roi3 zoratzof) rr)v ZE91.-

(Valet 6vxvorg, CZO'ZE9 got 7879d0E-rat ow.') achl.),93.Z6TE-Qov, 99vaccitiliQtd TE GTealtarebv zairrax643't Ti*Etrat rFigetxri)g, ávazat1Jt6ovra 'TO atcfcPao.tv PePatórara roig itclefiapftápotg. c'eLlet xcel roljrcov oi itElpya6!.tivo3v, inrógrcogigrç erv,a9corElag lAztdog rò Gcpcol.E0v gzcov, itoyt6C-Aev6g TE Cog El Tag zoAegtotg iírço 4 ZOTE rpó2V9) sta-zo(p&p,E.66a6,19at dvvara Etn, izt#46ovrat c'ccpthltbsrotg¶bzapánav 'rag dcypotg o5t, xexi &vth'rov vitaveSeá-zoatoi36tv )`7(31766v (izavrag, xQiip.ara Antdovrat závrà;wens bri zotvilg ocinoig tuívov Tip ee6cpc'datecv iv 'rag ZOCTarim zarcettòv 6zyp4a6tv euraurEv elvac, &We ;cat. Idiocy7Ezot4roct ard avvErri yet 1Qtíltara iv rotg xcoQtotgiorepyauáttEvog 656re c;:yebg gxa6rog Teo/Sptov &ZOTE-vipvevrat, r95 rEzEtztop,E'vp al)(36otx.6g krtv, v.tafpaciVE X&V rTj 'HzEt',99)V TE vAt 2'cal sf) 7ra2.,a14

of) -67) xal zeAtg ceirr93 ;rawer/rat 'iovo'rtvtavaintoAtg,2r96TEQOV !eid()COCVO'enTOLg ZCCIOWLÉVT/

;42/EVEC5GaTO Th Notevroltv TE xoci Oc.ozosim xcei, T1)11

Ootvex4v c5volza6yivnv. ai 45.6o aZrat, arolixvat, i VE

Ourrodi.xeci, Ootvexn, iv rq3taapaAc;3 tfig yijg ixEivro,'Ha& zEptpesdpsvoct,rfi6E Atitvgov6t. aul Aoyt,66c-

gavoglov6rtvtavbg paalEiig EIVOCt ecpthava GrEepag,aEttEAtcov 5vva4xrig zEpt/361ovg airratg eeva6rfivat, arc*ply 6x4garog rof) ccinoi3 Eta6e, cp9oliQta 5and)" vc'eyxoroírco gv TE 47.16411TEt xoci 16zvecbg 39,0.4o MEtparo.'ljv al Ttg litreti-Phe 7rdittg apzata, i)'5a6tv iztEtxdig ;farce-xoeiig oijow, 61,61.1,04T6g TE VÇ rof) xcoplov g9156Eco9 <c'egeov

incruza6a>. Eota yáp etvxoc#Ev WvoggEro. rat'rnign Di-2g EZpotag oi nolX0 liZO#61) /titan? Xgrnat

www.dacoromanica.ro

46

VOÇ xaree #16ov xal 26cpog abrifi iiravietrizza.&adz& al utkvii 1o6ozro1J, EiGov nvec E1668011

41.141QC)Ct into'cp REA:Eacpaafr. 'va Pa6tAEiv voivMeolag furagtfIcidag o1xiivoQag,x6Atv 6monchnv oixo-eopnefettavog iretztdazo.

13!. MET&5 Tirlin111r4901, 61n.v A1vcolo6g TE xa.2XCeQ-

InlVag 7TOCQadErap,6v1t 3 'TE KEc6aEog ixeSgzEvat x62.zog 2cc4

3 re '16,&tibg i¡ re K6(n2paog 2Cor1 "Ca 622a vilg`EA:lcicSogxdvla. cbj vilg zap' odyrof) 'yet tahava zQovotag¡ttcovrac. 116121,6va <51> no'cvrav #avid6ELEv thi_rtg 626-If/mg 7rE(n.thRotg iTELVVIXTO v,v To3fIcelcov ee9r4v. ray TEy41 z9oi5v6716E mivrcov zed oi)it ilxcara TCOVetRpo2fl6,1,atg lev6claw. zetbza tv oiív vie rsin ig iíiPogw6r0 ervitivn ftEiya. V yo'c9, a vtg 7q006e0t, E15ZETCZIg

&aorta xeci, oi) TETEGX1,64UVOI Tee 5Q72, rocíml dmixEr,OlgOTETQtyzcottiva iaóxec gym,. org xal etzUg lagizcatEtg ilITE4EtTea záovg. XOCTÓC Taljtee xciv rep cpecrty-

4E1Qrao'rat, 45zEe ivra;60.a ix zaXatob 7'2v zottAvcogarco IrEnotngivov 'rag 2LCKACet ávaQcSnotg, 61,CCQXgg T'E

yet() arr93 fnpog IVii&ELICE xaìablnloiíg TOtig zeoitaxdívagn'Exotvrai. avòg vot'ivoig xerI eciP645o zavrázadtv

vaptEiov bEVICOV ljaárcov. izEvExv46avo. izEtraxal c'evdJovg zoAlecg tignAcíxvovg TE ;sal tirstxtekcovg Ticze6rEea a6ag ig vi) tizEottAg ivEtzto'avo. 0.avtici6EcEvvtg Elx6von rÓl/ IIEQGOV Pa6aga, Ött d'fri VHSVOV ivrafpaaxaraveipecg zo26v, ptov uv (5161,42, 4T(jaZin, EfTavo,xal rocfna x9odoubv T1A4vcov Tvzo5v, 680v TE eerEtzearcov

wet Ixpattrebv 62tEa621 vt. 0156811. TE yit4)

*álaema voi)g IT937roilag 17n2C2.1gOV60: Tay 6Qcbv, avE6ro-Ftcottivag lot) izi zlEE6rov izotaro rag iragvaaicv6eovg, xal einecincov TE xea xceeoukcav dc8tEt6cYcov iv-xce00.a oZo'c'Ov, itinixava AVOtE11 etvca zote =Ilea &paw&

www.dacoromanica.ro

47

zocg TELXIGI.LaGtV E' tò bCQLOlg 1TEQ0Cal6'OCI, TiG 603E117-

piva rfl gytjat, Tfi TE rAE2ro5rara zav 'ipycpv43Z1/46EG ZeTa2,0ChtC0901/ lepItLEVOL Dip dc6pciAnav het

rt52171 xariAorov, Zg Tip 16ottivriv ßQcot ig Mobetyvotav ecno04svot vág vijg 6covneeccg ibrldag. 12TEL

Iroin rivTalaLITTOOCCV (ICX011),OVVEg clivavconoc, vet

6q)(6tv anotg avoxoldnara (Marra Elvat oi5n 112,1otgvgiv aortae, kiata ks60.ca. (het 61). oinc ¿iv rtg g-ct gn-202/M04 1.14) 1:1?;21l levavaízcov Icao'crvcov, de 6?) ig Ti:011

gávra Itova yeylvvvrat, '/ov6ztvcceviw kcal& zeogn-19.iencerov yEyovivat xal diaTEOvrcog imitagovarov,yE 0'68 .0.09.ocG6tv zocAsidi yiyovE, yEtrvi,66ti re Tag geEfirt;Cal ZEME01112171 Xat 12CIXA13:015a, vxAvacovic,o TE

IPOStqL9.7 1570 Tag *EILEAlotg 6TnAs6,aut,, xal. rotg ivav-tccarárotg ataTave3g ivaefugeo'*.ac, (12/15ve52tcov re neo6-zcopEtv Tizvri xal pl4011.121014 tiZEIZELII. 015 pgilTOL 015d1

rcég .rE Acízgag xal vázag dad1,0,acg ee'vázPag, oimg *TOOva& 66av z57) ivawo6oCILEvogl) ßao'tZebg o-ryrog, 3Anv

VEry)v 'Mega grEetflaitcliv rag 6xvpcSpacit, xarizav6ETO 15=4) TM/ xarnx6cov tizova4v, &IA& xal 99pot3eux

TO'D TEtZ0Vg ivròg iTEXT71110:T07 141.0C Tling Tflg (kv-

*QcozElag PEPovilEvvog, PiPatov annv °inn cixara-yo5vtovov ylvErac. 656TE El Tag TECXE61. TO'11TOtg Tv6x9.7

&pan. 'i xedvço IcAdivat tvp,Patn, iv rag TvoiTtotgcpvAcovrtip.ta- apaeigocto. xul pl)v xal 6tv6vag iv z93iimpcget xoct inYCiTCOV iolvvQa 2VOGVVOGO& Ivexotncat, 6TVCG-

Tto5Tag TE 99Q0V(30i1g 15t6XGAtovg ittoSitc6ret TOE l5v'-

3 ot rtg rebv 2TQCSTiV ,ficatlkov 2reS2roTs ix

zavviig 70vov zototrixEv. lognaaxra 241()VÒ napobravTic TElzn Tara liVCO'alll TE xat ig 10 iv, ánpotzcovTebv intawelav vivgTd5v groAq.dow xava0.E6prov ¡LOTT-1106á1LEVOG TO &may iv t95 zaQavrixa, lSEi Itawo/3 vs

www.dacoromanica.ro

48

al3TOOIEetgOVVEg TeC Z02,4UCC7 xZEQtrQozfig ivrafp0vciTQcniQovv, (1166111,0t s 'COtg ZolEtztotg tizEt(dd To0.47ov-Oiecritc Tr] 'EAU& 4)tvovro, Tal5D12 TE 'of] eigtxQoAoytó:

xo5pcc izi ftaX0VOCTOV ie7rEtlatTO iztoiS6c fice04otg..O{'ro ttv 7ovortvtavbg P6t2bg 'rc veEwonacetg

iptíttara ixQarl3varo. xat zóAEary leza665v, aízEpaindív ixrbg 'of) zdva ittxavofi6tv ol,Gat, ùv zt(tE),Etçe7COL1,73 TEtri 93xoaoto/Garo gv TE xal'Tzárn KoQaxtotg xal Oiniv93 xal BaAlatg ;tea T 3ISOCAOVIIIVW AEOVTOC(1(9.7. iv 6 if) 7-4ax2.e4, ZEZOtnTatTae. it121)(MOV igeED.o'cacc tóvrt, 15(yri 615o izt (Lazed-rarov ti2.2.41otv C5g ecnorárco tvvta6t, GrEVCOZóV v fiCIREE

CorEQyaOttEva vILETeco XCil(HXV (XlEt6cr6pocg vEvoptxa6t

Tà rotai-jra xoadv) ;nail cq xeCtie tthov XOCTE1,61,211 PVc;ipq 0.eQtyfi xdrtikov olzof11'4ovacc 'cat ItOCOTCOV

4-'5ozòTO V 605211c rathliOVEEt g6-úanfc TE 41LOXEX(n1LEVY1

OQC11511. 17CELdáll t 430t XEGILdQQ0VG ivrafjOw hrtZVQ-

roat ininv3,6g rE 157rEQ9yucbg net JEtvet) 67(3tog in?, zAEE-

GTOV rani 12CEtVla 051tOgE10311 C7C1rÓ ro3v zaQa50.7v Gvvd7cov

tó 6613ga. ivagvde rag PaQthiQoig E161,211Tá 'CE eEp-tu,ozaces 0,156Evt z6v9.7 i7tveco xeel ratSrg rEllo'cása.rof) 6 6TEVGM0`13 i2COCTE(RX 6150 ht zaActiof) ózt)()G5p,OCTCC.

v 7-19tixAnce zdAtg, ;66zEQ infLuv4619-nv .c'eQrtalg,

7c7) rTh ô MtvoncbAng xo:Aoi*Evog, 015X eaerla atE6T71X6g2665()C;e. raiírce 14996) Tee 6xvoo5para v4Etztotg:talcum) 5vra'lovartvtavin c'evpxodopAjaaro pc60,6g xcaetarEtzt61tart TÓV 6TEVCOZÓV 6rtvcorarcp ZEQtficaoSv,roiSrço

TECVVOSZIJCeg 5(10g inh.E(10V ragfilEv PCOPeC(Mtg Tip/ no-

607) eevezeterlds, r93 al zEtpICQQ93 IZÓ:VCC7Xg isrt Atp,vd-OVZI, rEexovg ivr6g, Etree isoijzEeasv aimoi5 99E9011,6)93

ízn zapartíxot igvac.ICalzdAttg rilg `kitAcgog laddag, a/rEQ ivr6g Eidu

www.dacoromanica.ro

49

rebv v @Epttozaatg m& v, iv r95 ßEflago xarE6r46aroro'bg zEeci362,ovg OlVaVECOdálLEVOg EZaVrag. ZaTEe1-

QhrE6av yap zo1245 ZQ6VEQOVI 12/ Kotv'O vdEt611,611

ZZITE11011,E1V0311 itatdow, 4vflt at Marateiat xc'evrag haBotcoreag zcoplotg xpávov v *E1 ZESO4112X6TEgl

iztltsb2sattgvov 61. ant-6 v oaevbg zeiv Z&VTC011 (7(91,46-ZCOV. hr4iCe26021 al 3) eavavotrov 01561VEr,a6sv, airc55

zQoEyEonyoOrt raw xcernmicov gvvota yiyovEv Ot

&Tot xaraalovrEg, areo rean, rá yE olp,g71 0Epi.u)-

x15,1,ag zcopta, gzEteav rázt6raxt'pao3vrat aggv aircorg515EAog g6E6aCet intEePEP7pC661, Tò ¡Qytka rofno, TEG764(10Vg

zee/no:x(5,0'c yEyEvintivng vg aakrig`.01ádog, 10EAoxax4-6ovc5tv ai5rtxa ö uiaaitorwro'CILEVOL Cog zoittoQxav699t6t z62,tv ixáovriv izáva'yx8g garat. zpoolSoxla yapILTIZVVOILE'VTI TaitatZaVail 013X avizErac, cUl ervagaLto-pivng 6(pElEt'ag E'Tterat, ánoataorat r-ijg :0TEelt rafrca6xv0Ecog "alv Italovoav ri3v2v.

Tafjra tazEnpayttivog '/ovo'roitervògrag iv 11E2.ozovv09.7 zdAstg itzcéavg ecrEtzedrovg ipáv-a*CCVEV Etvat, Aoyto.o'cliEvog Ört (54 01 Tro2..bg TETetIPETCCL

206vog, Et ;car& itt6íg InttaXoE-co, Tin) IsTataw filov iveca TO:AEI IZEi, ailT013 zaTaZEITTCSXEL Tee zoll&

ori. 9;1)0414 TE rceijiTi geEté.taro X0C1 ipv2.axs4pta xarE-orlioaro. rotirrço nro rpelrço Para 'rag zoitqu'ocgEzavroc zE7V062XEV Etym. Tee iv 11E),ozovv469) zcopta, Einu" rt re, iv 19Ewtozaatg órtipcotta zaxovpyllobtEv.awe raiira ttv TrI6E ZEXCLMI.E.

y'. 116Xtg rig eE6o.a2,tag, zhozAnttavoínroltg5volitc, Eaattmv ttiv TÓ zaitatbv yeyEvrip,iwri, zpoE6vrog

To./3 xp1311021 0(4340321 oi 17CIZEGI5IPTCOV xarcavO.EE6a

zal olxnrepeov gpvtog yEyovvEa paxpórarov Atip,vnei rtg ant iv 7Etr6vcov rvyxo':vEt oi; 6a, 4) Kaoropta

1ZVOARELE ISTORIEI ROMAN1LOR VOL. XVwww.dacoromanica.ro

- 50

cbvótirat. xal 2180g ICCCTeC pidov rijg Utcvng rag OwngrEQ1131PA.nrat. Ida El g airriv Etdo6og cbrò tijg Atiivrigiv G182/93 Aiatircat, 0'6 2TU011 ig xErcExatdExce ch*covaa2r64Yag. iSeog TE zfl 117193 incevidrrpavinin22.6v ihit6vlayif liwn xa2,vnt4avov,T93 cY2.8Gzogivip iratILEVOV.cltò 57) 6 PcaitatEbg oi5Tog Vin/ zhoxlvtavovxdAecog intsp-

zea'Qov ETE zov ataTavei g E1)tq,050v iivra xal 7CE7T011-

0.6ta zoXls3 7r()6rEpov EZEO 4(4%2, x6Acv v Tfi v469)elVQCOTártil, Ma/taro, xaZ Zò 67.10110, "Lb Etx6g, ecTfIXE

iîz(SlEt. int ttivrot 'Extvatov TE wet 071(30.)v Ica?, 41)q)-6112.49v xat tellev ray 11r1 08660atag IT6AECOV ána665v, ivctig iiinft7r(Hedg rg lent cai MniQ(Szollg 5VOlitt xal F611,9)(n

Teixa, TO'bG IVE(104310Vg cillaVEGIGtittErOg,. iv TO ampa-

Ast ix.parúvaro, 2w62J5o T8 xaTazEzovrix4vag ga2Ce952

Tag TB laarabg 5v-tccg, El rtg 2woolot.1-zEl ig 0E6cra2.1av ciTtypE19.a, TIQE 64, r95" X6y9

TE rò 1:1/4:0og T1) ITifltov xal lInvEt,bv ZOTtrlaw &Opal.(id fay it i1/4)ovg rof)/Trileov =99E9) vg3 staQçoô ThivEuSg,loped:eruct 81 al5r95 zeptepEottivil zditg 1'7 AáRtsaal tfig00-tag ivrafpaa ointirt, oZarig, Toino Tof) itaxperi,"

74(161/079 Tò atax6vntca. Tieerat, cnô noratik 0i5T0gtuna nQoo'nvcbg ig 0.dita66av. Ei.3(poQdg TS 01511

16r/V xcbQa xaezdyv xarroaaxci5v xal zoiltuotg {Sacco,xacoQ1) av, IMIZE(1 bylvad,acu, Cog fixt6ra Etxov

99oPot grreg Ot TOE 55X77ittiVOt 81.71VEX13 1Cal xaQa(Soxofrv-

reg 6E1 Tcr&G PaQP(iQovg iyxEIGEGOTa 6T11cv- hut ardapijTatinv XC39A1111 6205963Ita iv, gall xocucqYvv6vrEg

6co0.46ovvca. iUt xat A4,66av xal Katawcav, zezo-vnx6rwv mptotv inrEArav .(6)2/ imutrwv, 5XE8611 Tt

áTEla16TOVg 811103 tindliCaVE. PaGGA.Eb4 '/ovdrtvtavògOlzgxe TEixn I5XVQ4STO:Ta Z01/1264EVOg vvríç Tim XfiíQa1/

Eix3ahmov4c tvvOxteiEv. oi; zo2255 Th &zo*Ev 3eri leapt

www.dacoromanica.ro

vox 139?d1oc6? vox liyodix? aoy91 32 5943 57.0(1,70 7102404)er

1a2419/c4i 2Z aao.expap 402 roaaotpliehozflip Slaving, 32.

Spa. qg 9o4371 9,06/2x613 4479X:02 Z092e 5»t32c12drp ektstt 523

Fax 1,3423 avrioxop 1o2Ç,36734 1o1d97t12? l0 4,7,0)69 5704,37i

4:Yrakdí a IYX,94 44311 532q*7272S? 632L4 .59X02 9232,1310Z

icapinxtt? 571 73)7i 07.1.0,602L 02, lp n1ief,94 .279(1,0 73412%.

anotiog 572 ad:to 40 1149.13702 ..12229237194032eF 504, -602G 9 g 5ozida- .a3aortit 54Z 542 40437110123202Lp

5o94a vox 5o62.3 5omoa4 5? Itariotthcb.0 tecoap/mq 5?».015? 52n2 ?nx v9.cl0mal 32. C25a329 43 '41y92 vgyxynx-

lcbri? 1,c0ad12c? 5l9ppy:04 Stu ;344,:ola? a,o41334 42 512

dprt ipaatqL0 .40632.9(2. Ebri.edox qp 5ltoy3,072Coox2? '40632 -962C 5tut 5/0, 5kno ari 'walt,e2C3432a? aoz pp 23xog

'4229,ozwe 523 Soppyyz 542 ari rozkyfrnjodx agls, 509tt

na4p1 niodgg .43xlp..92 ;o2.9921ZN Soaco.00duv V3X 32 acoalt.eg- 732q 44o9a.i aopiza 442, a4 amodqg 5? 'au/46636)k

aoar! ltyl.ecbuyou,¡! Soppyyz 56.2, auto., zIa2 'and" anyff 406929a chyoz (,to lad poz3eftpdga dittpr

-92210X 4? 5104177191X19232. hya4931:orAT a? 5202. 4a0 avoripag *v. 632G4C.2.9 '02209C:3343i9 502410 Segyismd 9 52orez09,03p lx?

17249.0666 anni ?lox a?rfO2C '499.2349,9naz? 5o43713o9lt1iog

-0x7o91 1194.402L9X 924;1,202. Tx 1242 fix 310,a22241 o52daodcb

25z liariadm ¡up ILO 5crxonlzez2nzrx 5q3y19;n1 59440/4

42.9aoL50X232 92, 631C(2/0 .12224ario4 ri? 513 ?:ox etoicha,

Q * qott Styoupdawarx .5°242 41936Q 3941 5201 a? aoid -aodcb 5o49071 597,yrox 9 a07da2.dpori hyaogtooaxa 0549.71

02. vox 2,2 pp 320461? -aaixTrhia9 420 (i9 ,p412 4790 aCtlp4

Fox nozoxpry? Sioapd2t (Dag 52oz a? Solytt 4022CS196#40,-

1234,340ga 1043r104374;034 '7xI401aaX9i 0.o1oyn2t X? 41it41.

lagsri lo 5o? 14,21o4 5049tt 4C06,1132.43X p 502f haTZ

2. 391b. a? 57;34l2aor, 3404It ?,33C -ltdö 570651232.4331

vvx)o .57069499 cbarridnip 41.034riotooaqo ';ottriltax9z*

19

www.dacoromanica.ro

52

7r4E1501)61. net vav1ia2,ovrat * * * ivrbg xaaupyttivrivxaAoi3 61, IlaitkOnv. iv pE'vrot, eiVodov etamtzieittartTi) zaAadyv 2tarcelaPdinEg or, iZtX65(110t, ratírv m Zip"

iixarlimo01 ovge15arrEg *dlao'dav, zdatv ivrafpaa icTfe-,parco, 412, zo'cAcct, v 17ortdatav, rcerim ThKaoavdQtavóvoltágovatv. am° (Th 'rag ivrai30.a oixo5o,alag ô ze6vogatEV,aEtes zcidag 656m 67) Oinrytx6v rt g*vog o/5 zoLls521p5TEQOV 2C0Cra#IovrEg Tic ixEtirv zweta, CZUMEe TI, 810-ZEtQgOVVEg or6v TI, zo'CQ.8(ly02/1 r6 t.13143alaa Tofiro leat

miAtv ifrpoPot, italov, Iscce7rEQ it ob yEyáva6tv ilv-.g()CO201 0/5 'CELX0110C2646allTEg zo5vtorE. ecUee xat "C0i3r0'1-0VO.T1.240eV95 Pa6t1EI ylyovE 7CQ69)0Catg 11(IIET4V TE XOCI;

itEyaAoTeoaihniv ivaEtta1i9.at. mIt6 yecQ tvluzlzrovat..xa2.Etotg ciVrttOVV Z0/.0130V0g Li ZI)V al5VO'D ffQ13210/AVI

rcbv tWIPEP71X6TCOV 1c zovnedrara :rag iztinvoiivatgliyaaoEQytatg E150-bg ittraPlfkgETCCI, gg T13217271 011.1EIVCO. Xed,

11042,41712g ectiaEt Irdlcv TE tim XQoPE(32,72Itivnv zflg rbeag

larádng wet tò XCGTee 1I)21 E1,Vod0v 8tot1tzt6tta Tag izt-POVAE15EW 10'1lOVGGV allt9C621 TEcì ávavuxyG5vt6rov atE-

irQdtaTo atarxwbg EIT,Vat. tci3rc v Oiiv v zeátE6tvtreres5 Tatg izt MaxEdovlav atairminrat.

'Pet di rtg zoTatzbg soe0-6a,lovAvrig oz5 zoA2s5 IhroOev,(P. *tog óvop,oc ;3g 8,h, zr.3-(10CV (i7CC4h411 TE xal yEcban ZEetE(51-

x(5/2Evog reeg 14302a9 Elg ,aca,a66a11 rv1XE(21) noutrat.IrpoesnvigiTh 1) groratt6g titt, yainvbv T.C 435cop xatze-up.ov, yfl z.aatiabl, c'epdpara zonal, ilog EZVOILOV.Tat'rrid taw EZaactlovtag Viva 61.7 hEt, Papfláeocgltav Eidpoclog ()Loa irúyzavEv,obm syea6pcov v 6t2tzt-otg wida(grcxoltra &Om 62,2,o 'VG 4/4LO: hov6a. 8tò 67) 1,Padaeiv Zaeá TE rag TO/3 Trixtov zotallof) ixpolerg xat

rfig.O.alátking 4t6va Tpotkotov 93xo6opfavro izvecSra-Toy, xatvovol46ag andg, 45zE9 ;19mtliatov izcov6ga6rat.

www.dacoromanica.ro

- 53 -

a' "06a n xa?, óxvpo51.tara Tria8 Tfi vg Ei5965-zng ZEZOe'll'Cat tlotQu Ebrav órgtov. ma El tall naQ'49201,461TC011 Tt61 pocxpáv TE 9712C711111101.1.X0C) lroAtTEtav

QC& 401161, ròv xocTaloyov inotolip,E*a Tall TOE 97Q0V-QtC01/1 EZE9 10V6TMOCV93 13a6tXEC E1'Qyoc6Tat, (57) gitEA-

Ev 2.4yog c'etta(MVQ0g avat, 3 old'Tt 14vavitdyog TETc.bv 4ycov T93 (191,01.1,95 MOtEll Etvat xal latesTog 52,c3g.

vfm n TE yet() iSting o taxQáv zov r vyrivEc oi;6axa?, zapnibpaEtg &yew oi, taE'll iltLXCOQI4011TEg ;Hay

alla(KOZOL) 924E 61) llEalltEV6C4LE1104 Tv c'o1,40.Ecav ixo-

yvov olgrav, ecnaptattn640.a itnentttq òxv4681 Ta 4324v-ed)ItaTa, 36a irSii c'epTi. Tag xoSeag Tag pot gvayxog 8E571-Acoltivag zEirotnuct 'Iov6Ttvuxvbg 13a6t2.et5g, 3) Td: noro.rrixóTa 19vga1cov avavEatittEvog, 3) via TE1471 11TL1E2C116-

#Evog. oihnv xdpov c5g iv xerraAdy93 izgewEVEzavva,Cog pi) TM/ óvotto'xcov 1=1(44 6xlog Ttg intylvnTat T95,6y9.7 nokúg.

otvotrQta jab/ ail/ vianebg (3aatAitng

1.HThE4cp <vig> yErivvraç

rah'Bovaztav6(ig.'Ent6TEptia.ExtultvtTrig.

ETE(pav. tax6v.

"AQyog.

*ttovAa.zlvppaxtv.

Eytog Eaßtavág.EVO g.

Baxovarrl.".42.,t6TQog.

IlaTana.Tztdogivret.Bcrocovasa.

MapTtg..El(nivn:EzEeiTtov.

oto5v.

ITQicYriv.

Tvvatxoptzlig.Acifialog.'Ext'AEOV.

Ilt6xtvat.zlE4eaxog.

www.dacoromanica.ro

- 54 -

ticagfitv. Okua.7-16ovt'a. ;Iittivreta.Ttrtáva. Hapirtov.Kt&wig.062efiovla.. 'Ev '112-relQcp naAatói,

B9613az4. ,uh, Tqotrqta07p5avpóg. VOVZO Tee68.

Ilaettóg.21vevs68-71 icier

VAPog.To.t) leytov Lrapirtvau,,. Ktervtv.laapguni. Ma9xtavci."Agtg. "Aityog.1142,E02r. KEtILSVOg.

K4n.. QOZÓ rapog.Ilaxat')E. E5vc6xn.ExvaQicov 2r6A9. Xey.ateat.2vrizaypctt. `HAiya.714',0-vea. `00vota.B9ipera. "Adavov.Bofmog.'EvathIsta.

"Iveve619.77 ree66-41,6vvo.og.

Mollottapa.Toi.) IlrcozElov.

Kgot tva.Tvexav6g.

reln36tog.Ktiz4a.17gexog.

.T/othPaAog.Mappdpara.

.1-143eatov.

At6vota..17Erpcovtavá.

KAni.tEllTtavá.Kapittva.Toi) EaPivov.

KtXtxae.Kai iv gpeovp4p ICAan XG11-

201vdSwww.dacoromanica.ro

Meertog.fintov.

"Oval.og.

Kal Ica) 'Ioverunavoz6-2,Ecog Ocouxilg. pQOt-na dt5o rofi tiylov 40-várov.

Zippirtov.17poiniataov.

"HacovEg.

Káodr EA,

Bov21.13dg.

1761.vpog.

Tpáva.//o6Ecdo5v.

Ko2,49(pcovia.

'En MaxeJoviagKávatda.Ko2,06)va.Baeschza 'Aptivrov.MEAllga.17a6Mg.

Ac5v.

BoAPCg.

B(nytNg.'Ozvecg.

InEvoóv.Kátuvog.01Qpa.Boya.NEc'aroXeg.

55

KetXaevog.

Moveutov.

tebtPlitt.Pc4deuivton.

Weill a.Ugacet.NOLsotost.

'AQytxtaveru.

Bo'Lgtvog.

Ka66contig.HaOtont.reintavoy.Hoodava.

Ktieeov.rovQaa6c5v.KovturQxtomos.

Acitv-04ecov.govp0ocOnv.Bd flag.

KQvveava.IlLtExov.

AdYng.Ii9aTatá.Oa Gzíca.112,and tam!.TyEc'e.

Agtvacd."annoy.Xdpadeog.Kerstuozzg.

www.dacoromanica.ro

56

24vEvE051971 xeci 7i 080.- ITEretNvamaiag wn5Q1a TcuE Einvravii,

Movlarc.5.211x0iv- &Mg.AdoWovog.

Kár-ccepog.rEporttxii.

Kartcwnx6g.17413vAct.

KEextviov.KarrapgrEQos...

Extd9Eag.AcOcevog.

Opo'cxEllav,163130tvog.

ripparta.zheaaviag aA 71E-Bocrovtavá.

nolytat Tee68. u2n6ra.

Acefig(nov. 4ovo3ovlcavoC.Kdovtgov. Eoljptxov.TaPE6r6v. KattvEg.Kao'TiAltov. Tovrrtavo'c.

1,1xQiva. BaU,E6coevá,

Tepteig. MI/Um

49011110g. KareglarEg.Bovecoplag. Ka67.5Ella.

Mavtava.AvevE61971 uroYe. lipp6xo-ljnEQa.

KEdiava. Man-4g.Tztol'ari. Zlaecic'ezapot.

0136tavoí. Ki6ovva.

BE6tava. BEtvtai'á.Macixag., AdOcepog.

Ka6rELlofiel.ra0a.Atesrri.

ICE,13.totavet. 'EdEiVca.zIlvtov.Zvo'ficiEg

Tivocva.

www.dacoromanica.ro

"Epao'rog. viov Ica)/ Ba2.13a1. &yeKa6rEldiva. via5,912 TecdeKanópaApa. Bvpda.E4ETOg. irap463.

KlE613.1621Z tr.Kovi,v6. zloviava.1344ava. Totietzla.Bwatava.

Mia OM.746,ce.

131,EV3.ITarlaPt6g.KoZvab.

.4áfiov4a.13tvEog.

Kvivrov.Teto'ztava.

BEep,qtov.Ilaevoi3ora.

Kareá6Etta.'Poroim.

Bino5.ITE1JEX69ree.

MOGQ1C62At0124. z 1 avsa Oat.Iletp,ovtavá.Haitatvog.

* . via ply-'Etó 7r6Atv Bovyciealia.Exot'nuov. .13Z.4".ag.

ETÉVEg. BeEyEdc'e0a.

Maexezerea. B6egeEya.Beinapov. TOVQ ()ji g.

Topavtavee.IviviITeo-kg. :a5 .9-77 di

Ilecorlava. EalEpelEg.Maxxovvtavci..ExonivT:ava. z 1 ovetEg.

BovrEptEg.'Ev 211 Rageitcp zbeá,

57

www.dacoromanica.ro

58 -

Bap ßceptEg. Tápzopov.

;1pPaTtag. EovoCPa6Tag..

Koty4cr06ov9a. XEpda156zEpa.

TracplEg. BA.Ootg.

'IraPEpt'Eg. ZEcarovoleg.

&ru. 'Ev xclwit Exacrorrávg

"ii2cepov.Bantávta. Manucá.BávEg. Aovxovvcjana.ttpriedg. BáXav6ov.Tov6ovdEdag, Batjrug.EisovávEg. `Eli) maw ...vla sublit.-EXEVTOVatEg.

Exápeg. Raiti3Evrice.

Tovyoveacg. OapávopEg.

BEtIciaTEg. ErpavPá6va.

Zrpap,Eintag. vilAdoevEg.

zkyvtog. .13ceparri6rEg.

'hadE(36., EápparEg.p6Eva.

c}77(6 natv BOQXEd0V.

viov jab/ ExanA4u5. 'E"Pta.Bspzád toy.

civev8619-il I EaptveptfiEg.rEptuig. Tildava.Kavdapág.. Kdvd clap.ToUtrEpág. '41p64a.Ext4Epag. BocatilEa.Tcytvoxáduillov. Kacidacov.L'oveyontev6E. rPdcP998S.

TápxEg.17716 ni3Atv naiad' 111,6rEg.

www.dacoromanica.ro

4cr66pavE9.BpcKt6ra.`026doecg.Kowata.r9ecyclnov.04fietava.No'vero,To7.5ppocov,

Aat'rcOVEgs

zlovltam.ME8lava.Ttot5pecovatKuovE12.tov.

)1vEvecba1i

"EpzovAce.

Mov4tavadorEllov,BoijeawrEg.Ko9.1g.

MclUpexce.zopEQa.XE65(Azapa.

-_ 59

'Ev xcbeg epEptatavtalqe

BOrrovpa.Zoi513apag.

Acctorcovtava.IsT9672,Eg.

zláltiterag.1791,p,tava.

OQEQQapta.

TdzE9a.

Tortteg.

KwJag.nEettEvakag.ErivEg.Alo'cactßa.

416TpEl3a.

11QE4ovpleg.Kov,uot56E13cc.

zlEvpag.Aoírt02,o.'PEz6pdellEqs

Aoyza.Exoi5itifroo.

Belzczeo.TovXx6i3ovpyo.

Aoyyitrva.Aovzoepocvtáva,.z/cceddzapa.Bovpadfuva.r9tpudzava.TQabcog.

4Qa1tutpxa..

'Ev zu5Qg ihevevcalcp,viov "Lb/ rt,uct19oxilb,u,

Tde 0vavEcth7ivra

figtvEg.Ezovitx6i3ovQyo.BtvattiloAa.BaloIa.

www.dacoromanica.ro

60

.i1Qya216:1141. TQcestava.KaarE4A6vo0o. 116rEg.

cot9Evriava. "Ap,ovlo.'Pcotabliava. L'Alorn.EEzrE'xa6ag. Twaxto,lov.20yivrapEg. MEQCC I GO.

MEptoz6vr4e.r4L13e9o. TQE58Tsultovg.KlE'p,a6Eg. BQaeola.TOVQpeficeg. McSrpE6Eg.

rellio. Btxo'cvol3o.

XClafiQo. Kovaertava.ncrthvaro. '/ovluif3a2,1,at.MovrYxacia- 176v4ag.ETivdag.EXCTInceea.

'04tov0.KL2TIZEVE.

El. 013T03 thv di'lizadav iv fLE66yEGOV 'Iov6v,vt.avòg13a60,69 v 71,Avv,org irEt,v,'6aro. TQ6Z0V n iírrtva xat

,i7r6va zoragof)16reov, vxa1 4avot513cov 43vop,ci-gov6tv, 413ptaert TE xal g9vAcorrriQeotg 6zwerccoreciv ixQa-vtívaro, 672).0560. Ot rPcogatcov Zò nedoctin, wino-xpáropEg Tag kixEtva shxlittivotg Paptidpotg il)v TOOzlavovfitov at0a6tv etvasrillortEg ÒXV(1611,a61: TE xaT-ilai3ov .catírov d7) Toi) Zorcepoi) Tip dcx.r¡v t1511,7rocdav,(VIv dEttiTe 'NO zoratioi3 0/101l, eddlic xal Maxi)gal .ftliTEQ0e nolt6paro'c TE xal, Tecrikn,a TOE dEctuip,Evoi,..To:fine al Te: azvQ6/./..a1ce itupycidavro 075X (1,11421avce 2r90G-

Elaztv, EL' rig 2VOGiOG) 4,12.2 36ov 62) to) 42)50" v '4771,tov

www.dacoromanica.ro

61

TO11 ZOT04/00 1)052/Cl AElEE1002 mtxoluezetv .rargPaefl&Qotg °Matti) gyvco6vo. Z02,2.a TC152,

pcfrcov arrotg expi2,Ec eurexixptrd gr6pyov ttovo-z697tá re, Cog Tò Elx6g, izEXOCAEEZO, liV43(M7rOt TE 621701,

X011,16f) cel'irorg ric1Qvvro. xcel Tofizo DrivcxchTE &nexpn

VaV Pa9PáQCOV clEcTe66E6a.ca 7ivn, 6.56TE at) &multi-E6*ca ri711 ig Tcoluxtovg Ytv. WIT (Y ZGTEQ02/

6tpar95 ilEyo'cAço 16PEPAnx6g, tc TE 6iveo5gatorz6v5o omevt ig gdonFog xix*Et2,E, ;Cal rrIVTCOILO:10311 intav-

rugovr6g ot 0.6(1Evòg 12,111,6ccro rip zo2)v. 411: '1011-6.rbvtavòg fla6tilsbg dcvpxo(Yopr/6ctró TE Tel za,avpvieva,6671 (prep rer órEIc v, da2,7 Toi3 6xvpo5ttarog Tòzocerqubrarov taZt6ta, 'cocl vnlEt6ra iZETEXv4accro-

xcetvovpy46ceg cein6g. ratírg TE zavrázamv &vE6(.56ccroCoroAcolvEco;4i rr)v &699caEtavl`Pcoptaicov ápzt. &zee.Ezoance övrtva 2,87Inrat tplizov, iyeo (10,666).

KárEt6t ph, (5pIcou raw v Karag zorce,u6g "Mreog,de. ravfiv INAAot, kuxeclobvxm xo5potv n zeptfl&LIEtzo2,2,4v,u tv rof, zlEE6rov zavradig g(nittov, ivt-(qr.) ficepfl&Qovg olx4roeag gxov6(xv, 017,9c65(171 rl um:aecarav hovrag xoa, CevEzeturrov rag IblAcug eevOwSzotg.ZI(xxlag n Cog etyxoro'crco yEvóttEvog, ivutf)*a (IstoeqcovTatvErat npeárov rolig TE 13aEP&Qovg, al) crinoi)ix' ieet6rEQ:ec gzovat, nv vErPcottatcov yip) iv dEtt'ä ol)6(xv.ebb ar) Torri6lav xceloZ6t Tontatot roc6rri zlaxacv.61:x« yap îj5012 Tr' Aartvcov xcdarca 99covri. zatv oi5vzap& Tiv ixEivr; ear4v, 15vopcx Zyri66vov, iv rotg Eve'zedvocg i(YEttlavro grpc5rnv. Tatirnv fleCOCTOt zp(rt-62Prog rat) 7p6vov ilóvrEg, gg m rò Mapog za,01,67PrEg-Eip01.5g, gpmzov ávaQtbzcov zavráztuit zarE6tOcevro. rQ6-zp n ar93 xtxt zdív kvecotarCOV XOCTE6V4-

scan° ra ziter,6za. 13a6cdtEiig 61 lovartvtavbg ávavEco-

www.dacoromanica.ro

62

thillEVOg gtjpzoceiav xcet TEtXtßliaTL 6rVQCOTtict932t8Q0C01,62/1 -

262,11, gEqtepavii TE X0C1 2.670V zoLtoi) titan/ ZEZ0t11XE2,-Oti50.11. 9Q01.5(114V TE 6210 etaTE96vreg lxV(1162, dC1116T7p3E

1402/5 2C62ECOg Z77062/07) 6XT6 1.142.1,6Ta 6711LEtOtg daX0711

iSZEQVxraflov 2,6y93 r55 eix6rt 2CCCAO'D6t11. iiVeZQ0*Eli narm, 7c6tgi3v 171,0XOCea Tò .131,11414Xt0111 '42)ZEQ 6 piedazbg

O'EtIEUCOV ancolc52,Et rebv 101áT031, zo,1,255 IrQ6-

TE(10V) eLVOGX0d011.47604LEVOg t.úttzao'oev eurEVEtte vgav.

'Ex Btticvaxtov 7Woreovrt, 6xVQ61.10Cra TEta ;rein

'CO T01) 11/5TQOV ?NW tVilfket'VEt Ervoct, Iltyxot5g TE

KotSzovg wet Noflág. org a?) ICQ6TEQ021 TE olxasotttaxcì ró ÓVOILa 17r1 Z13(170V Evòg Etro. tiAAec vim lovarc-

vtavòg flaGGXE'úgrc TE otxta 414u:era gg TE 7042-

4og xal It080.og iv ratirotg d7'7 'ras zavt'otg .devEvE7xeovttiya, ntSlEcov ainotg titto5para ant irzò Elx&rog iv-zgaetxE. NoflOv 1CLYTOCVTGX(711) 121 t etintzE'eag illrEe() SO

Ir150,og ix macaw) eurvalrigivog i6nixEt, 6votua AXE-Qará virs oC zo'clat livapcorot 4E619ara ixcD,ovv. 84)

ig CpQ0'41/..01, ttiya TE xal dtaTE(;)62/TCOg ixvOrarovo xa0.' ,kzeig (30:61,10:1g pETEGrriderro. tier& Nothig trt(p901.5Qta KcerrapaN 'VE xcIEttdmig ;cal. A:44w wetMara xat:Z4vng xal Z/OVICEZOTOV. n "et tivrt-zg(iag ii27ElQço tella TE 002,22e Cp()015QICC IX *Eta' ucov [net'vina] To"» itiZáTCOV 186tttaro. ttettbd KaTaY6TPOEg

WV6110C6Ta) TOZTCOFCCADV atiroxprCroEog.Tparavoi) gQyov,

-Rat 2T02,1424011 199Et'W ncolcady, ZávEg 5210110:. 016ZE9

4113tIOCTLY nqn,ficeleov lxvOraroc grQ0162ovg ervatrrig zo2,tutag cevavraycove6tovg zenokrat. roinov nTO) Zo'cveg xo.1.155 9voi5Etov ttgv gart,17órrEgóvottaO cg norattbg ix9o4v ztvce ivraiPaarat5rn TE 7tEetZ02.652/ 61tynv 'civet zijg c'exrilg ttorRav, gm,45'tvgyozt alpatg ig Oofiv oixErov, xal icevreni

www.dacoromanica.ro

a922 5o2.42 2oag.13r3* 12c? (pup. aoz 091;o91934:9 Sio/6

-arm axrigrpcbo? 44 Voriogoxio 5434glip,ocoganalo 5C27C/3

-13c? vibpip '120Z 31 ;6,4 ;'olay 12t3 (2,01173102L 402 /19/ a3=2,

5q41412,9aoz9 5(gyip;od .141,441 i».03,34,6 aminia;o0 22.69,,41 403140loc.91.2c?

L1X 7tc,to Fox 4040671 31 pip 2024;02 xr/Oodc6 ),az 2310Xt4402C3Z;017M

.4qo 47i oxbriN .4gioX24ó2x,im ggq.0,4? 01 pox aorilayx 4;2 6032L0 4574(14o 42gyzax. 734? 4;agd02& 42 Inx 4ori969

awl» 4qz 17041,93513a0X7)1371 t9a0;,o7crt:oi9 4023102C ¡up. xixg42 (ty ao2.5-toz '4034,37113Z [v.01,a24?] acargrile pm 31

403)=363 7.0121/,1 57oar,ic63,t 5li2. 4021 44 SQ/boloac 9 actucloy

02 5aoyzq (99a7,4 51)31triO4itt v.eana4? 192L3 ,Ty? qincoc6

79(L0yvx 4034)113V 702;O1i9f 472t:M.66,g 4/,,c1 6;ótt alciapc .t.cetkyx? ove),? 051 5co119,4coli9 5»yx;op lu? 92,g 5314pir '66,34 5;oeipa2ti3 4 4? ól 4739m194W2t? 4311 4,0603g

-03e 42021;113 Fox »63.23x! ao/i7ozou noz o5tg xna9.oacb

VOX 329.

1 594mxidi W773119023iL '40y33.013X 5)399,36612r.?

6oft9OZ 9 173X 4063290, 519447112c? 50a291a 92 2 4;o6acbp4

41,1,2 FM pry? 570);07103c14 394,,9441 57,0/142 4340tt,34 402C

70T q2. 572 /02437i c,Lo -cozAnac6 nOttc)2 aoz acollyzin? 5cp4ottgit 592.4;ou vox 9 590414,x9;orbn) 9 tp 5o0cogfrryo2w 1/42../oeytt ligaoup 4? 41 wto a oil? 4112,5-tai ozoEtic?

amaackgg alitz 4Q,o 40 Sonc2 72.497 5noapflawf 734131C/ZF

5c,Lai 5? 473 501222c7i? 471;ogr,to lpx 051(,L20 32 Spalodpise 5o.p

'43Z92 Stqaouo ;ó79 669,c6a 4924,1» 4(11:0 1731-(34

0561.91. .(671)32.02G ?TT? '113 ;agrian] t 9524» 5o24zu)xp

X,1.0 1.972,0, '733* izitaozx»axdp ()gun 5o1atz2.Ppag ?DX

av 32 5l.t9igo4ao 59447332o61 ampaxoup ampliad, a c o Dcpy Itg qtr? 4062Dim401

gopz(p) 419ao4l6gz aqaarzebotip ?7,30 kg4,1pc? Sooçolt 9 31 53249Lf 731041 (4.9 ?k ao22 .52go9»etexut3 5120)0412? 40J3C 936.042? ,Typ '50.2v1192.rpci x(,-to 701(.1471 19 guns .2;o2.aart)7t

E9

www.dacoromanica.ro

64

eEoao5eav XCICA0`661.115 EVE álLozEttavov Tag ixetivn gap-Pápotg, grpocr*setv ot g7LLILEAEI6altt 0158CCII/T) 9.1Er0 Távov &tub' ra ten& 176vrtiv elvpc5para 91zodott46aToxcetvovprifeiceg cc-irróg, EZEp XcelEtrat MOCQE130159),OV TE net

LOVeltaVOC, rAppára Te xal Ttpiva, xat eeoduvotizoAtgTe xat ITatP(Apyov xect!ilAocavetiot5eyov.

'Hy az rt zoAlxvtov ìgXEtttevov; Mxv4vop4, ot-XEQ I3Atya litTa 6a0.0 yeyov6ra b. pcartAei)g benvo5e0Too's.

xai, !LET' liCall0 Boveyovq3o9e xcei, AcesocóPovoio, xocidoprtxerv iztxalot5ttEvov cppotjptov, Cize() T.93 zp67,9) itt-riplov ¡EyelnitLE'110115 ig 6205pcotta vbv lxV(36tat021 leaTE-ar4aaro. xa?, zi'vyov Zine, 'IoveSatog xalootjteevov, 941015-Qt0V atEGXEváo'aro XEXCCALGTEWLE'VOV XOCAErCO'at <re) WA

ervat. zal Zò (WI BOV92/0VOUrOV Wvoga6ttivov, 4)771.1,6011

'LE wai, zavrobroco'tv c'eobsvrov rà Z96rEpa 151), zed,

zOpov gZE,9011 7rE9t136,4) iretzedecTo'vi9), 57/ZE(1 ixtxcoloi36t.

Bitti3eg. ;cal rò Kpto-zag gewza xarazEzovnxbg -(95 lelpset,raj xpdvov, irt teivTat xca. Aoyytvtáva flovrE64tovlaettlaTo, dcaTepdvrcog itaeGtov. iv dà Bovcovelt'Le 1COA No1393 xpotiaxedivag atE9911'17X6TCCg OIVEVECSGaTO.

xalTattaptag z6,1,ecog 36a zarcorezzo52cEt, 43(Pacewe' no12.&cTh ibtla 2caTex Tò xpeta tvvor6ov Opaxice:

xwitari 62Tra tì ttiya itfipev, dvvis5rEtaz ZEetrTi11/

&opelssíttEvog, 57rcog ail pi tag zo2eletotg 3) To- iineecfcyavgeaxer, 3) T93 áttirp9) EiJiToace Ern, 1681re() átLAEt MCOX0C-

riava p.evnt$Q7ov gva zara ttóziag Tá 7406TE9a. Contrcppol;ptov Tavfiv TEAECSTE901/ ZaTEIIT460:VO. tò de ye MA-gob' zcSeav neptfießkripivov zo;./1,4v, ig 62,tyov vvaya-y6v Gbv rc5 ecovaLer lielicexou EtVat TOEg zOlEttlatg E19-76ctro. zal zo,t2,azfj zúpyov gva ;ear& Itóvag i6rdiroc¿Lebv xai at& Tobro ekarag*vrirov rag izto136tv 5vTaTpotS9tov ixvecúrarov ZCZVE6r4GUVO. ö eYii zEet 'LE Tel-

www.dacoromanica.ro

65

xsoav we?. llotírEatll ZEZ0177XE. xal, tam ;cal 43xvpd.waravof) Ks13Q93 và xavazszowrixdra *avp,a6lcos Cog imi-v40.636s TpotSpteiv TE oò apdrEpov iv BITQavariesdny,totjprIxs, xaì tcyxco.ra i'vseov v zoveço,0t5 67) z/59yog Erg rà z(hfirspa C3v EG6T7Pat imívog, iívotux'Ovos. ALIEtZTO n pdva 7r62scos ido'cym erú zo12,93 ibro-O.sv- 2/7570.56zeg 6VOtidgETO Tots am.) Argívotg 7n5Atg.

viiv zò tav zalaan, iivota xovaa, vía caì xQat-

rpvi tI rebs 'Iovo'vtvtavofi Pamlims ysysvrips'vn,61L19) iztEocCog z2.4,ast. xai, ver ZEZ0V-

faóra zof) v 164017 iptíltavos izriv4aCOGE, xal Ba-etcf:va za.tv Z zaAatof) XEttLE'VIIV 4VEVT'5EV. grt triv-TOG xat BaAspcd:vav, gpvtta zpdrepov aficqv gzov6av,ivstzto'avo.

.170s izt votirots xal zcopecov zapec roí prora-poi') xstitivom vim 8260-7/v, &Ala ;car& 2n9i, &zo,a.Ev iivrOvizs1ellavo, zsesoviuivcov ix rat) nitstovov, vstzt-6,uaat airrá zEptflifikrixsv c'epo'czots vt6e. Kácivea Máp-rtsv al Znzvovxdprov xal '16x6s tee zovta iztxaAstiatvai3va. zapee 6 raj zorctiumf, ri)v 6zariv cppoiSEtov ga-Aat6v, Olivvcov iivotka, iztizzAstas igloo's to': TE 61,1.a xa?,

v95. zspt#61.9.7 zol)ffig. govt di rts zavos o/5 014567r04EV rozírov at) roi) 0i5vvcov cppovpeov, gvaa óxv-9o5yara iltjo "krQov zovatu,of) ixcirspa ¡v, iv Pv7).2.votots .17alarto4ov 8voga, ívI 0.árspa Evx43tda.TOCI-Yra xa n7píva r93 zp6v9) etvccvscocioigsvos'Iov6vtvta-vòs Pa6cAsbs veo- v zoctjrn PapPipcov zág iztelpottág (km-zairt6Ev, gZÉXEVIJC VE Tpo-69tov 9xodog/46azo, zalaaw

6zsp Oijrcos dyvella6rat. vdr CTh veòv 'IA-

Avotxtbv 6(dcov Teotjetov itvomodoplaavo, Aam-daelagiívqtal xca; :,-Heyov gvci i6rci5ra ti6vOv, Aovxspvapta-Potjpyov zecAotipEyov, is Tpoi;etov i4t,oaZarov gErE6r4-

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV5www.dacoromanica.ro

66

6-arp. tamILIEV 'Iov6rtvtavbg gcc6c16.5, iv 1141)(nd;accorizeaxTra. of) y4vat cTh uttg axodoptcag is,r)v zo5vocvkrEtxt6ccro, rectírnv, clUic xat 6TQaTI,COTC7911 rivovphToig 6xvQ6y,aat ati6tv ittcoXoycoro'crug zalaqt4164Evo6Tees TC7). V Pa43(4CO21 ktflovlitig c'czezpoiS6ccro.

r. Ow 011")/) 'DAN:m.6v óxvQcSitceroc zap& zoiratibv

'70tpov "Tatirla iXEt. in1.0ecizng vt3v taw/. iiptvic'c 41311.0eTal BGCC Zattni 1viXE1:2,11 eoCri)21 'IovortvtavO13aatlEt Etpya6-iat. ycie poi. ems) rOzov gdOtEV.E1-24(tibLaGaV ZQ6TEQ02) 7LE9t.nrio'attiv9.1 nv VOC23Tri 7'Ìrcíva arca

ì) vtv ,xcel.Tee XaTeeT7).1)111156yacavocin95 7LE7TaylLEVOC,

7C9Co'rov ttiv olpv hvi Mvdoiig ivaivdE ronav, .13{56zEpolyzEttázovg (Di grotnrai .1saloOdtv brEl seal V5(:1Ce21WAvoiorg Opoeov hovGc.. ..taree zerv z(bEgov wi5v,4ovxE9vapicePapyov xeclaï36t, ZEItO1SQ1.62ttt Tò 99Q09tovclixoaotn/docTo7ovottvtocvòg fice6t1E159,XOGI.V0VMetag atinig.

ilLAE1/14 Ti Tee ILEX61MXtira v KVVT0641.1.01) aVEVEChGCCVO.

xcel p.Era TO73TO zóltv idElpArro o-e) ZQóTEQ02, OZ1a211. 4/i--

ZEQ (StIcovigicog r Pa6cle6c eEodcop6zoilcv izcov6p,adEv. grtItiV.rot rppovQlcov 'mi.) TE 7CeTQCO' V xceilovpivov net 717461

Tee zEzovOliza rtvi 6GEGC50aTO oixodow'sr, X0e1 'ragMatEvrtov 7Hpyov ivrialocsv, aimoi) zeoo.dav Pro.xca rò Kvvrdiv idEttlaTo 99(113/5pcov oi) x96-rEQov

8 di)ò TEa6gtte-16zag óztípcoldc 16vots. OZZEE0 Xceravn-x(ri) iv Tri civrorleag T'prE1Q9.7 Kcovaravrtv6g ZOVE tPo.)-11,at'cov 13a601,Ebg CpeOíJQLOV 01')X ionytElvtivcog

«ro, zláTvlv 6vol.toc, oinc átiílupoQov VEVO(.itXtilg Eivcacpv2466860.ac Todrrn Tin) zorap,bv ixaviQco*Ev. 8 67) zpor,-6vrogx0f3zQóvov ficfceflaQot lay etcp(x1140VOI rò zoTobrav,7ovartvcavòg di olv9moaoia4(504TO PaGLAE'ilg ix. #EyEllioiváaáltEvog. fiztied TQa6gccetaxav TE ròvav, 'dim() xaXofmn, KavdtdcoCva, xvcOitplittivbv neòg

www.dacoromanica.ro

67

abraw zaetttcov ro12.93 Z(ATE90211 iXtitEldagieoIcará 16yoy zirig xeetag. gozt cg zeta itflg 6xyQc61.cara1rCCOLic rìv TO13 7errQov itróvcc, Emtrovzi3eyog re Zal L10,Q661-0,1,0g ;sal Evxtdáfice. cfm ixá6roy zá ZEZ0Va6ZO:oint ázni.tanttiv. cog 6 Poztlebg iznvoSeaToo'e. zat KotS-NovQtg di, 5zee larva rfig ázzfig gXVOG43E01 i2T1,11,0,Etallriv bp,olav zEzoenzat. zed. Iláltiattg iv 6zev93 xeettevovILETOV TE 3COCTEGrOccro zal euxpee6vrcog eZetizepov,

zee a zoceá riv eacrl)v Tab' groratta 5y. at) tenctozaXIX' Teatietov 'Want XiXtVOVQr46013 iddittaVOI dtnve-

dlta.CC110-állOVVEg EX1.0071110?, PÓC,90cepoi ivraf.,#ce lye-

deetlovrig re XEXQVIktiglICOg &et zobg vride idvrag &Paz&inotovv zee izetvid xcoeta. zed, cpeotíptop rò TatzecovsúzocTott46ocro, ci airroi) iv c}(1145TE(4 zettavov ievtioc.

Oarco v ;tat Mtvotg zc? clxve6gotra izt re rfigzortesi.of)1VTQov ga)Ce xat zocírrng7ri.r5tov. vì27z7.50.ag.

z6 2.00r62, padtoi*oct bbacc CFQ04/.01/ zeerrov Kv-ef,Adlov álitov izoírupxív rtv, az., Tee zEnornz6roc T93zedvso ávOzodowrjarro oins ázviekrigivcog IovoztvtavOgficzo.oteúg. iziXELVd TE Ctin01) ;Iv tz,b, iz aplacoi3 eatípoyoc,

abAtitzeiv 5voga, kePciecov âZzateAriv0v vìxe6VovFrixog izetvri zág ivideag 7r.F..zotnxiizeoy, duxzetAv TEg13T(41. izt gazed-m.1'ov iolnwircov, kritt62, re zayzázactyirove, zc oi5612, airroi3 art Id' zò 5vogoc, LI,AEMTO'51ov rotyvy *EILE2.1C01, detp,áttevog, iii.a4seoc rrig rein/ExAakveiv izt#Z5eo5gTE xcet iztPov2ilgzareoz4oaro elvatTit iXE1:111 ZCOQta. 16Tt dá zoy gear zofno IPteá z62,19,4g 67) zof) zEQL13152.ov noliec izEz6v*Et, ihreQ áVaVECOGá-

pevog oixSettat p,e12716t izvecozárriv dLezetitaro avat.99Qot5ptcív Te EaltiLLoi1/47725cE viov oerZg per' airv, &teezlip.soov etvoligOVGby all° Th cpQm3etoy Exv*.t'ocgiev ifo'rárço zarcet,".424,cv(gg 5votta, oi5 zoLtá

www.dacoromanica.ro

68

Ovit. yeyov6ra atagoaveog ávotxobttn6dittEvog ats6656aro..86a a ;cal telita ózve4ara iv rt rfig El5eofnvng ,u0(Q9CelzEtv iittov.

"06a gv TE daQadvotg xal, 'IlirEtQc:reatg )(alMaxeddat, xai, Tag talotg'LlIvelciív' pivrotxaì 56CC iZt TE ri)g rELlticSog, zc ma, zoratzbv .767"901/oixo5opittaroc lovdttvcavO pachiEr, E4ycc6Tat, potgp2rQ06.0'Ell 5E5tilynrat. izi, ep4xliv 6 rb Aotaòv

LEV c'eQt6rr1v anyvlittEvoi Ttva Tab 16yov x(yypri6a TerBi*evrtov xcoota,irì zai i0Qcízng zdAtg oi)

T93 1C(MéTEt ticivov, &Luc xal zco(dcov 7r9oio.rrixE 971!)6Et, Tri

To5irn 1,567rep T1,9 áxpóxoltg izEpikevov6a, cpQaT-Togivri 6 prig atopt,07j6IN 476 rflg !eidag 0-aitoC6-stig Tò 1r4ag. 416ntv oLv Tág TE &Rag l7ra6ccg Di-1gIrcU.Ecog xreaetg, =1 56a vitirI Totg CEpotg ivróg TE zalbtrbg roi) Kov6ravrtvoinr6AEon zEptI30.ov dErIligtoije-ynxEv, iv Tag glia-9060'Ell 15660,COXO: Aóyotg. Tee 43e. dr)

ivalvdE civ gpxoyat.0(30041,61/ krcv 7r(MaGTE40 Tfig ::T62.Ecog, 57rEe ET01,-

riLlov bytovijytog roíj iptítiarog GVV&EVEG XCCA0f161,11._

ivrEi.V.Ev ig zò Tr¡ycov 6abg &yovda, x Toij6rov etvG5tuaog o6«, 5p,Pecov, O'fiTCO Tijxot,:intorE66v-

Teov, TEAtuxratig TE Xa1 av6zaetrog Tag TOE loi56iviylVETO. .211311 n L'O-otg xara6Tooí6ag eepattaiotg

flczo'otEbg arrog E137rETil E xcerE6r46ctro XCC1 IbTOVOV

co'.al pipcog v xi) 643 rigE 1401 igflYnnov ElliplíVET03-(n TO6ODT0/19 ig 56ov lego'cgago Evoxcopetv dtío c'or'

ed.14,t0tg loij6ag. TQaxErg of. Atavt. chacpEodv-tan' Eizálatg at'rrobg ,uvlerag E1711Ca. atkeyE4Etg TS'El& turcAcara. 650TE 6?) gne6rog yiv tulv iXtX0CAISZTEIZOA-4115 gg elyav ô inPoi3 ávizEt. ig 6 Tó TE ól.taagwì r6yE letov ixtEcxeig itemya6I.LE'vot, ot,x ivfjcpaat,rfj 6vv-

www.dacoromanica.ro

69

tAdi nn ig re, o'cxptPg ttqlvxivat, dwilcupu-lcivoct doxoiidtv ál,1,41otg. raiirce v oLv rotaiirci iort.

Attivnv di rtva avat liyxtora roi5 Triylov xaolovitivovtvttflatvEt, ig rág ixi3oXág izovo't zorattol ix xcopeo)vTen, ZITE(10'Ell TOE 92E96pE2,0t. 61.19C1tirMat (Th itittvtiociírn gigot #41aowav. 65GVE ILta rtg 411TOTiQ0Cill cbtril121 GrEvO Itcatora rilyxcivEt aka. ratir-nv (Th 4976)2C2.1nOVGI, locrr)v dvrtzvparoDaca xocl 41142,otg c'evrt-pant6yevat. crCEe TE 42.1:42.alg 6-6015 Zev-roct rip 4t6va

xotvo-úttevat. inEtdem 5 eog ablo.tatrara Zzcorrat, ávaxtrt-TiOVat huppoijv, 199' iaVtág iZL61QICI)OVCCet, 60.7rEe

irroci}act rá 5pta Gcptdt 7tritorKIIEVat. gort xal dclbilatgávatztyvvvrat, nopaltóv rtva pErati, izovovt,6X0T490C 7t0ii Ti) rof) noe&l.tof) ijacoQ atCCXEZA4-

(norm. obrE yáp #altiowrig intppoil ig vv Attivriv4E1 g94Erat, ofrrE atrivEx4 ig nv19.o'cAocGovv Atti,vnbc-p&AlEt, &AA' 50pon, yv iTtlyEVOILEVCO21 zoLleiv, i7rt-zvE156avresg TE 4vittov velrov, ix rfigItvrig zop,07.tin

npoeCov soalvErat. n &in!) Poppec ZÓ nvEZ Ita tot,0.41a05a r4v letyvriv iztx,wgEtv dOXEr. 111 "VA-qt.) fliVV06

'&09.ccova -c95 xc6Qcp ig Ppcizog xarocrsivEt naKtiyE#Eg,43,tlyng rtvòg célroilElEtlittivng itErati, zo5pag, ¡Pap- dt4xE6ig Ovaaov. ig rtío'ov Th6TEVil TV2,21dVEt ola'a, 450'rE$ca1 Mtipttng 6v6Ita6rat. o5vog n 6 nop01.14g, 5 TE.&42,adoav xal Tip/ Altkvnv 4vyviicov, fix tos Etpnrat,ncaat ply yE991.1/41 Vle/111 dtafiarbg iv int rtv5.15v9)1t6roe rag rf-jae loDo'tv, 12vI rag tíbtotg, ötv area rtjzot,«Vv> 'tE pPi Et 3OvTo in3v (Th CtÚTO 7ovartvtavbg tkestlEbgAtV.otg loyo'canv il.113E)32.mtivotg ig eciptdog tarEcopeciag Itiya

rt xpfuta,rijv issEevu dtdßcedtv c'extivavvov xarEart¡acero.Tof, cg`Priytov inixEtva nóXtg krt zov, 14.015pag 5vopa,

-2161rEQ robg oix4ropag öt4 tVOTáln iXOtLIVOVg ELQ6v

www.dacoromanica.ro

70

iïv cbroelav 8tiAv6E6qtdtv,gAVVQ02/ ivrafpaa antagE-vog, 0.726avQgo3v ftiv ini,xatQL6rara ze6 v iglecrcov

olvceyxatav 2TEQL0VCJI:aV, 7T,OVraVilkOV airrk IV 8'letTli-8E193 -rag TOE avavaízocg. c'tvpxo5o,u40aro 6ì al Tol

2rEffovV.6.ra To0 zw,136,1,ov.

"Earl 81 itEra iv 415/39av xcbQog, 3v2rep 'EXt6X0-nap: xaAoinnv Ot ifftZC*01. 8V 6?) XarleVEV072X6g2.1-0y-cirtvtavbg flamlEbg 'rag reIV 7ro2Etticov intihmiu.at,g inro-xEltuvov, 2VigrA66rov 81,139 crinYawiti eav(4aro9 iívrogecTiaarra Iravubra6tv 5vra Tee ixEevt zco9ta, Tpo..úetovivrafPfra laElparo- 015 87) robg Irt5eyovg 7rEZOtnTat 073Z(pap Eic.5*st,, (112et 1Q6n9 T019568. 2Tp0i46l. rtg U rofr2rEetfiólov oIxodopta, GTEVCOTO'Crn ply xaz' átslagTaarcebda Ei5Qog piya icp' im5 di) gxadrog itEeQ-yaarat ztíppig. TatíTV TE 'rag groAftdotg 424t6ro'c ffri rof,TEtz0V9 lgVat áittlhavá luny, &al reò v ztípycov xara601, 7tv6y.Ev0c iv ágq91130.9) xatee xopvg9iiv npòg TeJV

9VOVQC152/ 6L:c6ra (30.26p,Evot 81a0E1Eovrat.

TE Trajlag ivraipaa 0/5 %are( rec glYVEVat6111VOC TM) vn5pycov

ILETOO i*EVT01 till' x20.ay1ag.xaree Tò 12/ 61EV55 gwo752cor'COD TE140V9, 0 6ecogevag "Cag zoilettlotg, 421' liztot.ev8calav#avolj6ag. -ivraf)&a 0E66copog f3a60,Et inrovp-

.yeav zaplaxero, 612EvraQtog eepx4v, 6vvErò9 tuiltova.Toirro ttiv an/ rò gpvga ri28E zEzotnra6. d 'ran 51-Tee FaxQec ithae'vdE Icívrag 62.eya inCEGZErV 141.0V.

O.% 71Oyila66a it c'ox8avoi) xal eIdnavtag yvEiTalzatav iv 49t6rEpir7Voc0vggvq ig epclxnvxará rain& xcopEt ;RAT ávArzovrol 7r0V ròv t0V, &&iv

6x*itivn igri 4av 6riLIEVCCI, goIpav,in mac Aparb iyxap6ta rEyErrytivn Tim atEtvov xalat5-p.Evov (IXOTEXEC adv-rov. B4oSvrtov 61 c'orposogivn156zEp VtíGOIN Ttlibg XaliffiTV 7tOtEtTa; c'rpcpt Tee ffebg

www.dacoromanica.ro

71

ECO N6,18cog, 2rlayta r olX95 irt ttetAloy 717yottiv17iv 2roOltv,5 C'Euet, 16òv vg ofgrrig id TE gre(50'co xaliinto.co, log re, Elx6s, iffa:apAyn. cròz art ig ixpoag iv-rafia.a ,atilawa p,691,frrat 8/5o, fizz() iv rag 1112.otg100.1.tag drafty, álita zE9t0v9E99°¡tivil E*avtLadeog Cog

2CE,(40/2101/611 ixar4CO*Ell 0Q01X7711 TEnv liUnvxal ataTiEe6v7eag rá vi BvgavrInv 7r9oc'c6rEta 7rávra.oixotTopoin/rat xal 2rEet0TEIAIOVG1/11 01 TOrtirlj 61),01)(07tOt

7410d67JEtee 015Z 6Gov h Anton", ig ii0Qty TE xatq;vg* 6pov oinc gzov6av, xat 56a 1121a zlotirov ov,61,a ig rabg imacroízovg ;rota. gzorlet xara-Te*EVTC:tt ivrail.acc zo,12.a ,cal hcrov au hi airrorg iv-dElExidrara gzovo'tv. izaday oin/ xaraO.Etv rtvag rcbvnolEpicov AY `Pant,atcov naztvalcog tVVEVEZOIt11,

6p,ol6og totg &dialing xcoptotg 7r()00"TQII3E0.01Xt

tinitaV &raft g11140CeVEL, &We xaxorg tq/av rag avri-xio'rotg flaEr6v8a,aat -ca ixavn xcatsda. 8 di? liVCCGTE'LlE1,11

.i47J(X6TOICGLOg Pa6tXtbg dta 67rov5ilg gzcov iv x6potg oi)x60by 6711.tEtotg aQc&ovvc ioii Bt4avrtov daxovo'r,

p,axpet oixodottváp,Evog mtri, litupco *alc'cowrig ragitzrag E'lltE111 CU.27P.00LY lE6T4sca6tv 660 iittipatvdvogy páltota ta/57) TE Exav'ta iv rcil lxve93 zaaEara-vat Ta ivrbg 956"CO. 15-12/ Th 12Qa ILE1.01,0311 TODTO 6witpopcbv

airtov. oZn 2/4-) °rem TE V oixodou.t'av tooaknv ròfti)/E0vg ig Tò 46q)coilg itEtQyá60.at, imoveflo',aat,

T1;5 axeti3Et. 12rEtadV TE potQa rtvi roiírcov ôreo- vp,axpcb v 1Et9C651/ int6z4zpatEy ot zol,itttot, xal roi,g cpeov-Qo'bg Exavrag inrozapeovg krotaVvro oi)5Evi. z6vço, tagVE 621,otg 12tortzrovug eezeo666nrot xaxa °ins eigkrj-rira na0/4ovro.

.;122.a Pa612,Ebg td ZEZov*drce rotírcov ìjótvotxodo-41,nGdftEVOg TM/ TE11031/1 Td TE 6g9a2,EQ(1hv Zò ixvpoíraroy

www.dacoromanica.ro

72 --

xearvvoCpEvog vet) tppovQeov gVEXCC) 71QOCIEZETEZIP0aTO

ZdaE. ufg ply itódovg, aíneeh Irúpyov há6rov ig tobganob ixopivovg it cryovaty, itpeoicero grá(locg. avoaoy

xce0.' gxacrroy rofi idchpovg 11/1004E11 &Ertl/veer°41,1VEQ xatpoi) xca.EtcyylirrEg col Telírti Te0V(101

roi.)g iroAEILeovg 7rEptgvoyof3dc IrEptPdAov ivròg yevo-pivavg bra niSpyog 4692o),Etav gxa6rog ainin xarix1.1,6vag to fpeov9oig (brew»). ;cal rolírcoy raw razdiviyzin tc g áoválEiczy iydEAEXiorara 131E71'94a-co, Tá relaZa norotnpiyog !jai() got gyayzog EtQiirat ;cat zcO.E.cogErptv(3Qeceg OCVCCVECOG4EVOg5Gú XEZOlk436TIX rob zEet/362.ov

irtiyzayEy. int ply oZ2/ rew ,uocxvcbv raze...) vdrtvtaycg Oamler EtpyaGroct.

11pc(c2GI.Eta alfj zdAcg 7;65, za(melac, yar6vcovi,Ilietraog ncacet ply ret x9corEta rg E-159c5xng idt-

i5o6ccv, viiv cSii pErci yE KCOV6Túrrtvot5noltv 6E1)-

TEeEra zaQizorrat) 61.1PC.16á TE Xal At'av ai)zpcamx gvarzogoi)z 5rt lityvapog <iv) depq)' airrim zdva crenn

'iírt durripiAnro rafira rag h zocAatoii dEtpapiyotgrrvircU.tv, g7tE1 zoci zaráppyrog E6QcSxri rag xplycctg, 2ccel2tOtEiGaat rag zálat c2v#Q6zots. 6zEroVg ipaey, (WATú gVVEI/a/GteE'Vee zotei'v ôzpdvog z62.Et "Cip, 6zErayco-yam úvii9rixEy, xarayEripaxviay tiv oixodoplav inrEE1-14621, i) T93 11.1) E'ZI1.40,E176*Cet ro -bg eHp ax2,E &rag cct,rfigrilv TONICYV zodnyoi5pEyog. .32.eyov TE di:dry/Tog chie

Tofyro el-ipáxitEtce bilAanro Etym. rani) 61 'min° ;sal retixElyu ßc«itZ&tc ô zp6yog krot'a ectco*Zara intaxtbg 8vra.Paatil.Ei)gTh 7ov6rtvtavòg at') zaeiQycog, Poonloccb gpáltence, si)v za.ty idc.5v, íct m anv zorepotg8tudi5ly igrix2v6E, zal 'rem Pa6t2,Eecoy álVOCITEQE1760VetTo0 eettcáttarog Cog iiixt6roc vvEzc.5Q7745Ev, ecvotxodopisá-pEyog Ezavra.

www.dacoromanica.ro

73

7-4nexaziag i&ro,O.Ev in.t4ctg &My xcoeiov ixt*aitad-414tov v, TatcTEarbg livoyte, 2ra0dinto-v zv 'qf 'EA46-1CÓVZ01) laden ICEepE710111 Ei)Allizvov Thxal i xarix 0.1Z-2,ath1av 102/W1ta ixtrridEtcog ixov rag <i2e> ituropla vav-valogivocg xarapEt11 TE xal c'exocpopre©Ea&at 74006112,COgpicAusra, xal ai xciAtv ecvdc2/66,0ca, oivi zdvço gwari-esattivotg TO'D yd,uov Tet 2nlace ficepOo4potg ò eoroxEtp,Evovxarmaiov6tv, v arc° rúxn, itcortl/CdCOgrc CEtvi XCOQICC)

TO 114TE lbrO1:ET()tnW1tiV011 Iii)TE "Et cptíatt dvo'apdoodov

gnu. 6arE xat rag igzó0otg Hu, rm.:, nvativov 151rE0-ocpalv Catycopta iyivEra. vùvn 13a61,2,a15glovo'rt--vtavòg oi5x ÖGOV "r95 xcopiço ripdx(pdaztav 7r9OGEZOIntlEV,

xal roi)g nqmotxovg /666aro 2=vrag. i2r1 TaccIE-62'011 2/4 c'tvi6r2264 2r62.1.1), TEIZEt Vi()WLIPOI tayi,ast

eStcapEedincog 1S1V4o7xov. o/5 61) Papficé0cov Gq)1,6tv iy-

-xEttavcov or grAnstkopoi, ibravrEg Eig Itet/021 xaraomi3-yovrEg sin/ rag 260liga6t, dtex6cnovrott.

L'. Tec pv arv vì Pateno'rof) '/ov6-conc1v93 Pa&AEIrortirgvi golEv. 56a 61 camp. dq.Lepl XEepov469) &a-zEnelvtirat,, ipeo' v 4xopat. z0oP0,112rac iV IrckfrigXE(1.0217;60g rfig XCCT' airrim Opáxng. izEoctivovca yex0

,acold60,r, zed, 66ZEQ 126011iVil 'rob 2redeico, 66x7I6tvza0ixErat art ôì g1V 16a2/ xcopEt. n ainfjg

jMpl zeiltv'Macofyina zeoiixovov GZigEt TE Eig ch3o

0-o'cla66ccv poe0ag, zed, aim) TO 0.o,at9) cbrorEttvop,gvn¿UflgiinEtpov, ;cal Z9061,01'161) I1VI7C9060'EVTf),aaldowri

inrozcopoi)ow, vòv MiAava xaksrúp,Evov zotst x62.1V0v.dog en re, Aotzòv 6Itlyov diavrog ylvErat, iivotla T93 1Vot-ovpiv9) x9063lzov X.Tcogivn. XE0062/716og yá0, ròeixdg, óvoidgErat, 101195 dtEr.0youivri P0axEr,

alrarránao.kvavat. ZOZZOV oi lacitat ava0co1Vot Tin/

lot1.4,6v 2=042/cog TE xca. atav earyLElngE'vcog icleepavro

www.dacoromanica.ro

74

diareqt6ga xltpaxt leAcorcív. Iciprov yoEQ 2tot3 Ttva EiX'ri

XEIILEVOV aitta6cije ILE(UPáLlEt71 0161LEVOt, eGZV6V TE ain6

xal 621yov rfig Ass inrEQavEarnxiv itEtQyci6a2f1o. vrebg-

zal Tip izaT413)4h TOZ 16ap,o0 0.61a66av zQoPdAovgTEXTL111041,EVOI, 13()Ce2C8fg TE xat (pon32.ovs., 013elLE(1 Waal/

VEV011tWea goSolovg, tara0 zaíeav TOI) 'LE 600'01)Ica Teri) 7LEQt,ili2.ov icpQ4avro, oz5 retina Toiv iztflonteri-6ovrag dczcoadtavot, debt' ha zág E1666crvg zaQaxaAg-601/TEg arco ainò eimaTaTeemnrav itEte7d6avro,xalTag o'oro2VetQa6o,uevolg Einacorov. 7,yo1ítu,Evot ag Tt Tagzo2,Etz1otg ectiazov 7LEZotflaaat 13205Qcoga, TarrOV cw, ToogEet[362ov Tee gvròg Eizavra cpvAcocijg crtidEttcag c'ecofjvgyvcocrav, i7LEZ oiírE Tpo-tjetov ofrrEA2,,o Tt gevpaXEppowloov tvvitlatvEv EIvat, xcebrEe 61tyov 6E'orrog'igT9t6:57/ xararEtvoi36Tig 6(Mv ily,EQ6311. glia7X0g &Ilan yo-i3v

or noAituot xaraO'i0VrEg Tee. gzi, TS1g 0Qq1x xco(da iy-xExEterPca6t plv Cog ecirozEtea645,u,Evot, rg leant flV igeva81,666ov, aEatteCtIEVOt roi)g raihri 4)9(:)ov(grbg i6Z Exr154-

tv 667CEQ it li,avQtta za4ovrEg, ivr6g TE rob X411.-00.011 yuivnvrat o3ôv áv.9).

Totvvv c'ettcpi Taw xarnmicov Tr? GCOTIMege dta-6xozoi*E1Iog 'Iovartvtavòg Occ6t2,6g g7LOtEt Uhl& zocarapv aZz93 It ernaov vò vcatòv yEriviirat mr,xog, aiwTh56ov tzvovg ot euro2AEcgltivov Ttvtig. grEpov n anixa12r1 ririg anfig x6pag &MVO?, &TEO hrtmccbg eivvv6y,EvovbzPoi") olvixEt. bZECIChICO TE TM, IZágECOV

aódlog Groi2 rp(52rço 6popov zotEtrat, xakt5nrov6arobgzoi3 zEQ1,136,1,ov cittvvottivovg. ,015,1,9.3 avotta-

z@veg OxElltevol atintaatdOv6t zotg rEtxogazoi5dcTÓV 7Có/Egov. gir Etra cipporE'Qaat ig rob zEQ03131ovrec 7L4ara z969 aZratg xov Tfig ,aaAti6estig zarg Oaztatg

xpoPaoog nEnotriroa, [oDg gaVovg xa2.obatv,1

www.dacoromanica.ro

-- 75

kr1 :X2,Et6T011 1.1111 TOij 60.010V 13t4X0/Prag, 'CO TEI:XEG.

.gvveurrogivovg, i31Povg (Th grief, TO iojp,«Ti, ivapiLlovg8vrag. cbUc eci, tdip(3102) r0i) ITEQ061ov gXTOTO'EV

oLovv zEpotai9-ápag TE xal ;camp/Stag ivaEAeziaraTa p,gyavL ant EijQovg TE xal Pal!&rug ivriaTtrca, xQílga. ;cal

LV xai, 6Tpartcorev zaraleyovg iv rwenotg ideijovro'vote luncQotg 'raze& ;arc& Pa.Q13o'ceotg (kintrága60.at tzavo-bglivrag, fly TG rtjg XEpeovtf6ov dczozEteCovrat. ofirm

-Taiira iv TO PEPa40 rijg «64:paAdag zorrec6V17604GEVOg scatTotg gvdov 71GGOV 6267)(005ttaTa 7,906E7C01:716EV.

650YE El rotg pooseotg TEI:XEGLII (earg6ro) 70i) lerov)na#Etv vt vtli3aen, trt XEQQovnatcbrag ivec6990,Et, Eivat. =61tv TE yet() 14ppodt,6(46a ikuart, ixv-EICOrdTV ZE(MEflca2ET01 &TE(V6T021 TO1) 20,EtarovTee rIEV6TEQ0C 045GaV, xa Kti8EQVI/ ztiatv idá90Vg XEL-

fLE'1172211 TElatkon XEzotlittivog tV1101t1,6821' 'gvace f xa1,

fiaaavEta zal tEveovag Ozodowlowro, olxice TE nawr2,01xal 36a zggovIsEv igrupavil ivaElxvvaacet z62.tv.cW 2ccd. Ka121,2roAtv xa,tovpirriv 13E3cct6TaTazi,6aro, Tc.73v tuaxecabv TEtxcbv ecTEIXI,GV021 dor02,ElEtli-

ggPTIV Tag Z(1160tT2/ c'ev0v67rotg. o/5 net Gtrilivág TExcei, olv6vag idEep0M0 acarán t r(hP9 rem Xepeo-viiGov 6rEartorrav ixaven gzovrag.

"E6rt 61 rtg 1i3iSdov zaravrtx0) 2r6ltg 4exata, ET;6r6g-iSvottcce, xo aiv rec zp61Epot zaQieycog xEcftivn, 6rúpcoldTE oiknv gzov6a. 2.6ipog 6. ant rtg 16xvQ6Jg ear6rottogizavg6rTrzEv íva cppoi3purv iclEtparo cizedOceroir6Awg, LEv TE, TI.G 17XELOOln, 41/4Za1109I. ETKVOii

o?) itaxpav ii2r04E2/ Viiil'EAcccoi5vra tvpficelvEc Eivat. zgrkoaTE zi)g OyeAcéaang cbroQQa7Et6a ivrtriyacc civIzEt, &Taro,v6eavokxn ita4ov6a rEtz4972 99'66tv. cpQm3etov oinrscal TrySE ô fice6t).Eiv arrog iaggaro, all6Ird(ATISTI TE Xal

www.dacoromanica.ro

76

raggrpodcoil_Cc navracbg &pp:vv. &Ala xcri, TÓ iv 0E63(099901i9LOV i7r1 *ÓCTE(MC TOD gazQoi) razovg: tapiíciaro,ZEQL-

j362,9) xpa.rvinitavog izvQ93 tdatara met,ru TE Totg XE9-Qov?tthvat iv eca(pca,Etav zavrcepi*Ev ocircbg ;4)06E-zotn6E.

la'. MET& c ICEQpóvn6ov Alvog ()ilea/rat, 2ró2cg,rob olxtotoi) Tijg zpoo-nyoQtag cúvoga6p,ivn. AlvEtag yet()

o'zEp 2,iyov6tv, O rof) .:Inctdov. raijrng OzEpOwlogEi)6cA6o7óg m iv r95 raccitalbg ErVat 015(n EiGov yeep ig TÓávayxcet,ov e(VErlEll {31110g ;cal ávcarEzratzivriv rtv& EIVO-dov ;tar& xi-1g ,ace24667;g TÒ ?Emil/via avv, c'emyizn int-zPottiovrog ainof) rob 6o,alov. fite6t2,Ei.)g'Iovovcvta-vòg crcviorno'E airdw ig fnPog, örc &AO vac, c'elAci

xoci, ázonEt9CaPacci, áttlixavov. izEtayayeav Th xat nav-1CTI6E qvaVtievog ávoacarov Arvov zavráno61 xcem6r4-6aro. xcel rceijrv !AV zelAcg v r95 dC6970,Er iyEyóVEC

itiELVE cq 'tag floc9134otg zdva xoace,adv EI5zErrjg-

'Podózn 6xv9cot1árcov x zaAutoi3 inrE(51rd14EV. iv di TtgxcLpri iv rt pEaoyda, BiLlovpog övopa, zlolírov ph/avvegat xcd, zolvavapcozta row xai, 7r62tg, r5 givrotutz4(mg o)qt Eivca2,77tVlavotg atrivEx4 izaexo'bovficeQpd9otg, ecyQotg m rorg ecyg9' ceirciiv zEttu,ivotg zolAorgyE oh swirrò Irecolov6a. ocirrim Opoc6t).Ebg oLrog

zo1,1' Et TE wet c'zzorEtx4'Et, zci crerroi) iza.V,av rikrat,zivat.zcc ity xcel, C'eflArov reov `1)0662rng ;T62Ecov 5Gee

61) ivdEgv ijxcerairE7t011ÌXE'Vca gyv1vienr95 xódvcp ozoiAlfindori -?(VIGTTIGEV. arg Tperiwvoijiroleg m ;cal Matt-

uccvoijnoUg Eicftv, 611ZE9 Z.Z112/69.MGE Tie v roig zpo-136,1ocg Gwapec yqovdrce. rafyrcz 1.11v oijv DijdE nEzokrocc.

.:ivceorceocoi:nroAcg 61 lei TrIdE °Loa TaphThg ZiO

196TE90/1 1v, iV Tf/ ZCCQOCA4C zELthv eapaCaT02, Ery,E1)MVIK. Tee alot,ct no,1Adzcg egtilEc ivrce/30.a

www.dacoromanica.ro

77

Itarat"povra bzozeepta 13apPdpctig Oiívvotg i:S.aztvccicog-

7eylvqrat 65o.re tX1recg vOovg ivalvde recg Tr' rkilIFixtzetulvag i¡vc5vidio'ccv. 7ovortvtavbg 61 OadtAEbg (Stu-retx(opart rivzapaAtav zeptPaVov 52.)1v, rag re vavolzai Tag v?ytthrct nv e:GTOUEtall C(11EGGSGOCTO. &Alex zed.

'an). TO13 ZdaTOg 6xerollv Lx rCov úQeüv, rceírrv ChlEiXELy

ig rfiv 71.6Atv <ig> intgeoyzov v it1iEv iitpog. kvtrtg ivToadzu xcíAtg ecnctect, Td;repog iivouce, 4zora-

pot) Pv 6et,Upa zepti361lerat. ix roi3 LzìzAa6-rov, AdcpovcTh ainfl lzavearrixdra 6(patov etzev. 4)2 0/5 ail cri) noL3.9)

Ex2.ccgrivotgf3cßcoLg icaco. á2,Aec PactAebg'lovortvtavòg !Lira r93 zept(36,1.9) ivrlaetzev 657TEiyzEpatpEt rosoth.s-o ròv Adcpov, 66çoij co3toì3 ZaTU6E-EVrEpog re4 xpdrEpa 1V. zal o'roc'ev L1JInCO/gGrriGEV

0-oAcor93 TECXEL, 5aEll di' rag retxouazoDo.tv ol rg 7r6--XEcog c4tvvcíuevot Lx roD ecovaitoi5g ataudxovrat, rcbv7r6pycov i'xa6rov 99pot;ptov 19vp,v6v iGxevcio' cer o elvat.

zal ree Lx Tof, zIpt(362.ov ulzpt ig rbv zorauini ata-zetztouccrt ne,9tgceAcbv 1.x9ar-úvaro. TaDT P21 OÚV

f3crot2.et rtde nezolqrat.Kai, adaà cd)rc;3 kvóc*ara eEpyaorat augie TEnv

LIAnv Ofeci:cnv zal Tip/ 'Pin) za)..oueulvip, Alut'uovrov, iyeoard,c5o'co. zQcbta i.eev OtAtivrovz62..eoíg re zal Becloiag,ETC lili'VT01, .>16eta1Jov.z6AEG5g TE xaì MOntvovz6lEcog To't

TE ivalovra ;caL xceraZEZOVVX(h-CC 67rovat Tr? Zdan 93zo-domljGaro ainag intltaxcorckrag vvii3atvevzazeó i'aveo't yetrovuO6ag Pa9f3á9cov noLlag. 2caì cppo/3-

cre ecvc4nauct bet Opáxiig 16p1;6aro zo1alig, iov rimxo'vccv, c'croxetuivliv rex zpdrEpa ratg rcbv nohtticov

,9 Op ctig,:ravro':zao'tv raviiv cia4corovscarEanii6azo.

zee 99potíptce,i3oa iittc2Ç,. ue,uvi;o4ca cci)rCov, npbg 6votta E.

rOacz ippotjóta ô 19.etdrarog ipôiv 13ao.tAei,g'.1ovo.rtvta-www.dacoromanica.ro

vbg istritiv iv xo.ípu.rfi zulow.tivu Eivc,52rv xulToadnwet epcixv ;tat Aitutt6vrep azcog.]

'Ev El3Qo'orn.dvatzat.°Man.

Tvel'onlIn rec xcavot5Q-

ruxEce6E4pce.

(9Eodcopoljzolt;.Tò toi 0QcéGov.LovaaviZ.MotSvdExce.

Ocepacvdcd.a.zlivt0g.Mrcepov.doeXdrocePa.B.Kov6x4ipt.Kotj6xonttg.

eQ4X7N.

B66zapa.BEdotrzapay.Kaztarolipta.Bnpizapci.'Idy era. ea.

'WPM.BlipTitapog.

Tap,ovi3apt.*Lxittvocg.

78

Kapcia19-upoc.

1114og.Tov).Eof.)g.

"Apov.Kaarpgapfict.ZcoarE96ov.Bipywov.zItyytov.EánaGog.KovoTovtoZooc.llo-cocttovxc'cdralov.Eicaizata.,Tò igzeiptov TavQoacEpci-

lcov.

BnAocedhrcepoe

EXetazEg.

Bizapa.Hoy6t,v6v.Ttionnrápovflpt.Exceptcorce60,015xpa.

./149136vag.046acrtjg.Tof) icytov Tpatavoil

Eolflavoi),BcC6xov.

Zeyxvpo.

4,114tu,a6vrov.

www.dacoromanica.ro

79

Znp,c4oxou. 26yagog.KT; purc'epcov. Bovqratiayt©.Kcecti36vcov. TgvQ6xcottov.Tò ar»cou. Ntxn.;Ivrcoivou. Kceporohl,Pa.rEa'accwo6dlizov. Z lEtgag.

XEpoi:vov. Friret6r4ovg.17poPtvov. 4&'ßn. [rnrplcanCota].Toi) hytov Osa8o5pov. P 92 11QoPtvov.BovpaZZTla Kd9pEpog.

Tcezoan. TriEatiudyrri.Toi3 áytov lov/cavoii. io.y/Ovg.TgtraEroiig. zIceWraeria.Bnita6r75Q4CICg. 6E06 C090151r011tg.

Ter pevag. n1 ) VA' C.521.

BpZdag. novno2.iycov.Bfjpog. Ba6e0ovvov.Oconkodt4. .1yxtaXog.

Btu. Mapzcavdv.Ivayoyxl,L Kvolaceva.

Lo-6ag. BExof),I.t.

Af),01,7c4ov. Tee epc,exib v 2,EtZ6,UEVCX.

zloQdireg. Hapá TE tin) EiStEtvov zdv-

Ecept2te0T5v. TOV ca l zorapIrv7arpou,ICAet6oi3pce. xecv rt p,E6oyEeu, oijvcog.

`21).cc5távoet.Alvalag 7-meet 07/ 710

OpecovQexou.

Babsoe. ra,ubv NIcrtRov

Xptjccevaog. Tpxo-N.EvrE.

likepstipanot. ExcerQtyce.

Z13E1390. MzirtccQcc.

Toi) bytov OtodoSpou. 'gEvrcbrEa6-cce.

www.dacoromanica.ro

zhoveava../ltpuí.Vavo'66g.Blacytg.14Qtva.

NotózoAtg.ZosidEpa.Exti3veog.176,16g KácrreAlov.

KtoYeacOg.Bacit iQuag.ME'-raLl.og.

.13119txcc9a.

Zza*LOG.Matpsipcurce.

Bdaceg.

Ztovo-MEtke.

Toveoang.siovartvtavoínroottg.eE91.1.4.

rEpEillop,oiivrEg..;1611Pa.

Koi5GxavEa.

Ko/36xovh.0066CCIOV.

Bc6d(vcc.

ManztavoiSzolig.2.-zuatág./"Qa/pc5.

NovcS.

Tpoatvr¡g.

NEatodovv6.

80

'PEat.dtva.Ecovdravrtavd.Kabto'mg.Buovahva.BElEatlIft.

Pi1091,TTOg.

Tovi3oijara.zitvwxáerce.Movr898yrvE,Biztg..12.-ctva.

May,94301E.ny9a.EzEdegá.N4513ag.

'Ev a k TT] juEaopit.t.

Kozolíaroeog..131eywaso5.

71,12,trc5.

!dreveuxvo'c.MovethsiM."Irgng.Ka6vEll6vol3o.Hadm5cipa.

Busitacpci.

Balzvuvava.Zdleaara.2t-toza.Kov 6 65.

1"Qaz lava.

HQ iid t.g.

www.dacoromanica.ro

2P7a0-11av2,1,gav8ea-1146xitg.M'Ova Osoadva.Tóptg.

81

Kegag.

Kara6doil.Ni6ZOIng.

NoPovartvutver...179s6c8ico.

'Epyagta.

Celelalte carti din opera lui Procopius De aedificiis, ne-reproduse de noi *i netraduse, se ocupa de constructiile cid-dite de imparatul Justinian in Constantinopol, in Asia i inAfrica.

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV 6

www.dacoromanica.ro

PROCOPIUS

CONSTRUCTIILE IMPARATULUI JUSTINIAN

CARTEA III

CAP. 7

Acestea au fost constructiile pe cari le-a facut imparatulJustinian la Tzani 1). Dincolo de acestia, pe tarmul pontuluiEuxin se gaseste cetatea Trapezus 2); aici, din cauza lipsei deapa, impäratul Iustinian a construit un apeduct pe care l-anumit dupa numele mucenicului Eugeniu si a scapat astfelpe locuitori de suferinta lor. Tot aci, precum si in Amasea,a reinoit mai multe temple ruinate din pricina vechimii lor.Dincolo de muntii Trapezuntinilor este o localitate ce sechiama Rhizaeum pe care a renovat-o si a intarit-o cu nisteintarituri mai presus de once lauda. Caci dintre cetatile dinvecinatatea Persiei, nici una n'a fost cladita mai presus decataceasta, atat ca märime cat si ca siguranta.

In Lazica 3) a zidit o fortareata numita Losorium si inaceeasi regiune a intarit defileul pe care 11 numim Clisura,.pentru ca dusmanii, (lac& ar naväli in Lazica, sa aiba drumulinchis. Si la Lazi a renovat si biserica creOinilor, care fiindveche era in stare de ruina. $i tot la Lazi a dada si o cetatePetra, demna de admirat, pe care ins& Lazii in nesocotintalor au dat-o Persilor, cand Chosroe a venit aci cu o mare

Tzani, altA datA Sani, locuitori la sudul marii Negre. Regiunealor se numea Tzanica.

Trapezus, astral Trapizunda.Lazica este o regiune ocupatA de Lazi In extremul cot al mArii.

Negre.

www.dacoromanica.ro

84

armata. Dupa ce ins& Romanii au iesit biruitori din razboiu/impotriva Persilor, omorind pe unii i facand prizonieri pealtii, au distrus cetatea 'Ana la pamant, pentru ca nu cumva,intorcandu-se din nou dusmanii, sa mai aiba putinta sà nefaca rau, cum am aratat toate acestea lamurit in cartea noas-tit despre razboaie 1), uncle am amintit i aceea ca, pe con-tinentul din fata Lazicei, pe unde este drumul spre lacul Mae-otis, Romanii au daramat doua fortarete si anume Sevastopolsi Pityuns, fiindca auzisera ea' s'ar stradui Chosroe sa tri-meata acolo o armata spre a ocupa aceste fortarete 2). Acuma.insa imparatul Justinian, Sevastopolul care mai inainte nuera deck un castru, l-a reinoit in intregime si prin ziduri im-prejmuitoare i prin alte intkituri l-a facut o cetate inexpug-nabila, impodobindu-o cu temple si cu alte cladiri si, atat ca.frumusete cat si ca märime, l-a facut una dintre cele maiadmirabile cetati.

Apoi, fiindcà a aflat ca zidurile cetatilor Bosfor si Cher-son 3) cari cetati mint situate pe tarmul maritim dincolode lacul Maeotis, si dincolo de Tauri si de Tauro-sciti, dela.marginea imparatiei romane sunt ruinate cu totul, le-afacut frumoase si puternice. Aci a ridicat si castelele nu-mite Alusti si Gorzubita. In special a intarit cetatea Bosforulcare barbarizata de mult si cazuta in stapanirea Hunilor, aadus-o subt stapanirea romana. In aceste parti exista o re-giune, situata langä mare, cu numele de Dory 4), pe care dinvechime o locuesc Gotii cari n'au urmat pe Theodoric, candacesta a plecat in Italia, ci au ramas pe loc, de buna lor voie,ca federati ai Romanilor pana in ziva de astazi, luand partesi ei la razboaie ori de cate ori ar fi voit impkatul. Ei suntsocotiti la peste trei mii si sunt foarte buni ostasi, priceputilucratori de pamant si mai ospitalieri deck toti oamenii. Acesttinut Dory este inteo pozitie ridicata, cu toate acestea naeste nici sterp nici neroditor, ci este manos i producatorde fructe.

I) E vorba despre raboaele Romanilor cu Persil, H, 15, 17, 29 sf.cu Gotii, IV, 11 si passim.

De Bel. Pers. II, 29. De Bel. Got., IV, 4.E vorba de Bosforul tauric, nu de cel tracic, si de Cherson.

dela gura Niprului.Dupà Isambert Anecdota, Dory ar fi o localitate in sudul Basa-

rabiei si al Moldovei.

www.dacoromanica.ro

85

In aceastä regiune impkatul n'a zidit nicäirea nici otetate i nici o fortareatà; oamenii de aici nu cautä sä seinchidä intre ziduri, ci le place sä locuiascà intotdeauna lacamp. Si fiindca se 'Area cä s'ar putea pätrunde uaor la ei§i-au intärit inträrile prin niate ziduri lungi 1), punänd astfelpe Goti in sigurantä de invaziile duamanilor. Acestea pan& aci.

Cetatea numitä Anchialos este locuitä de Traci; este ocetate längä pontuil Euxin, despre care vom vorbi, cand vomdescrie tinutul Traciei. Dar, de oarece a venit vorba desprecele ce impäratul nostru a construit pe tärmul pontului Euxin,nu este nelalocul sal sä arät aci ceeace el a zidit la An-chialos. Aci täanesc niate izvoare de apä caldä, cari servescca bdi pentru locuitori. Acest loc impäratii ce au doranit maiinainte, din neglijentä, 1-au läsat din vechime neinarit, deaiIn vecinä'tate erau atatea popoare barbare. Cei ce iai aveaucorpurile bolnave se tratau aci, dar nu-si aduceau uaurareIn boala lor farà primejdie. Impäratul Justinian a inconjuratlocul cu un zid, unindu-le vindecarea cu siguranta. Acesteasunt intäriturile pe cari impäratul Justinian le-a ridicat inArmenia, in Tzanica ai in jurul pontului Euxin. De acum tre-buie sä mergem sa descriem constructiile pe cari el le-a fäcutIn restul Europei.

CARTEA IV.

Cap. I

Socotesc cd este o mare ai grea primejdie pentru cel ce.cautä sa' treacà peste intinsul unei mari pe o corabie nepre-Nazutà cu cele necesare. Tot astfel este sa descrii, fiind lipsit-de talent, constructiunile fäcute de impäratul Justinian. Cdci.acest imparat, ca in tot ce a intreprins, deasemenea i acesteconstructii ce a adus la indeplinire, le-a fácut nu cu o maimicä märime sufleteasca. In ce priveate Europa el, cdutändsa egaleze lucrurile cu necesitätile, a fä'cut opere in descrie-rea cärora scrisul meu nu poate sä fie la inältime. Cad afacut astfel de lucräri cari sä fie vrednice de vecinätateamarelui fluviu Istru i potrivite cu nevoile reclamate de bar-barii stabiliti in acele pärti. In adevär, in acea vecinätate

1) Pare a fi vorba de apArare prin limes, iar nu prin burguri.

www.dacoromanica.ro

86

locuesc popoare numite hunice si gotice si de acolo ne ame-ninta cu razboiu popoarele taurice si scitice s'i Slavii si altiifie Sauromati ce locuesc in care, fie Metanasti 1), numitiastfel de istoricii din vechime, si alte neamuri de oameni sal-batici cari se intampla sa se gaseasca pe aci, oh ca nomazi,.umbland dupa pasuni, ori ca stabili. Imparatul Justinian eau-Mild cu tot dinadinsul sa li se impotriveasca acestor popoarece erau in necontenite lupte si nefacand lucrul de man-tuiala, a fost nevoit sa ridice de jur-imprejur nenumarateintarituri, sa faca cladiri solide pentru garnizoane de soldatisi alte lucrar cari sa fie zagaz pentru dusmanii neimblanzitisi salbatici. Caci dusmanii isi luara drept norma. &A. poarterazboiu far& de nici un motiv, sa nu-1 declare in urma vre-unei ambasade, nici sa-1 starseasca prin veun tratat ori sa-1intrerupa prin vr'un armistitiu, ci 11 incepeau fail sa-1 de-clare si-1 sfarseau numai prin arme. Dar, vom merge mai de-parte cu istorisirea, caci odata lucrul inceput se cade sa-1ducem pan& la sfarsit si sa nu-1 lasam neispravit, dand inapoi,fiindca altfel as fi vinovat de a nu vorbi despre ceea ce im-paratul nostru nu pregeta sa faca cu fapta. Avand deci degand sa enumar constructiunile imparatului din Europa, secade sa spun mai inainte cate ceva despre aceasta tara.

Din marea Adriatica o parte a apelor uda in dreaptauscatul si formeaza despartindu-se de restul marii, sinul Ionic,separand astfel pamantul Ca in dreapta scalda pe Epiroti sialte popoare, iar in stanga pe Calabrii si stramtandu-se foartemult, inconjoara aproape tot uscatul. Deasupra insa, fluviulIstru, curgand din partea contrara, da Europei forma unei in-sule. Aci impäratul nostru a construit foarte multe edificiide cea mai mare insemndtate. Cad, intarind bine toata Eu-ropa a facut-o inaccesibila pentru dusmanii ce locuesc din-colo de Istru.

Eu insä trebuie sa incep cu patria imparatului; el avandIn toate inta'ietatea, trebuie ca inceputul descrierii mele saporneasca dela el. Caci aceasta patrie inteo singura privintase poate tali, se poate lauda si glorifica: in aceea de a fi datRomanilor un astfel de imparat, ale carui fapte intrec onceputinta de a le povesti si descrie.

La Dardanii din Europa, cari locuesc dincolo de muntiL

1.) Melanasti, migranli sau nomazi.

www.dacoromanica.ro

87

Epidamnilor hi vecinatatea castrului ce se chiama Bederiana,era o localitate numitä Tauresium 1), unde a vazut luminazilei imparatul Justinian, restauratorul lumii intregi . Loculacesta, intr'un spatiu restrans, l-a zidit in forma de patrat$i ridicand in fiecare colt cate un turn, a facut sa se nu-measca Tetrapyrgia 2). Langa acel loc a zidit o foarte vestitacetate, pe care a numit-o Iustiniana prima, cu un cuvant latin,ce insemneaza intaia, ca rasplatä pentru hrana celei ce 1-ahranit 3); dei s'ar cadea ca toti Romanii &a-0 impunä uniialtora aceea$i indatorire, fiindca regiunea aceasta a dat na$-tere mantuitorului comun al tuturora. Aci a construit $i unapeduct pentru apa ce curge acum in oras cu prisosinta $i MIAincetare; i altele multe a mai cladit cari sunt derane deamintit $i cari fac cinste fundatorului cetatii. Nu este u$or saenumere cineva sanctuarele inchinate lui Dumnezeu, sa de-scrie cu condeiul palatele magistratilor, marimea porticilor,frumusetea pietelor, sträzile, bAile, pietele. Intr'un cuvanteste o cetate mare $i populata pi in altele fericita si metro-pola, cu drept cuvant, a intregei provincii: pana la atata In-semnatate a ajuns ea. Pe langa aceea, Justiniana prima este

re$edinta archiepiscopatului Iliriei 4), toate celelalte cetaticedandu-i intaietatea, ca fiind mai mare; ea serveste ca odovada pentru gloria imparatului. 8i astfel ea este vestitapentru na$terea imparatului, lar imparatul se fale$te de a fifundat aceasta cetate. Atat despre aceasta. Caci imi estepeste putinta sa descriu toate cu deamanuntul $i apoi se cu-vine ca intreaga mea descriere sa fie mai prejos decat re-tatea vrednica de imparat.

Apoi a renovat fortareata Bediriana $i a intarit-o cumull mai bine. Exista in Dardania o cetate veche, numita

Identificarea localitAtilor Tauresium si Bederiana este greu defAcut. Unii cred ca Tauresium si Bederiana ar fi la Precoplje, la apus deNi, altii cä ar fi la Ochrida si In fine, dupA altii, la Scupi, Uskiib, pevalea Vardarului, unde se an astäzi satele Taor si in apropiere Bader.AsemAnarea numelor fiind izbitoare, cei mai multi cred a se poate iden-tifica Tauresium si Bederiana cu localitatea Scupi. Vezi discutia aceastala Litzica, Contributiuni la Topografia Balcanied in evul mediu, pag,22 sq. Cf. Jirecek, Geschichte der Bulgaren, p. 79.

Tetrapyrgia, Quadriturrita, cele patru turnuri.Ca rAsplatä pentru nasterea sa.Vezi lntroducerea, pag. 14.

www.dacoromanica.ro

88

Ulpiana 1), ale carel ziduri erau asa de ruinate ca. nu maierau de nici un folos; dar'amandu-i cea mai mare parte dinziduri, a refacut-o din nou, Impodobind-o cu multe podoabe

punand-o In stare de inflorire si a numit-o Justiniana se-cunda, cad secunda pe latineste lnsemneaza a doua. Nu de-parte de aci a zidit o all& cetate ce n'a existat mai Inainte sipe care a numit-o dupa numele unchiului sau Iustinupolis 2).Si afland ca zidurile Serdicei 3), Naisopolului 4), Germaei 3) siPautaliei 6) sunt ruinate de vremuri, le-a restaurat, punandu-lecu totul In siguranta din partea dusmanilor. $i Intre ele azidit alte trei cetati mai mici Cratiscara 7), Cuvimedava 8) siRumisiana 9). $i aceste cetati le-a ridicat din temelie. $i voindsa facä din fluviul Istru un puternic bulevard de apararepentru aceste cetati si pentru Intreaga Europa, a Impanzitmalul fluviului cu dese Intarituri, dupa cum vom arata-o pu-tin mai jos si a asezat pe mal peste tot locul garnizoane mi-litare cari sA Impiedice trecerea barbarilor din vecinätate.Dar, dei a facut toate acestea, totus, fiindca n'avea toatälncrederea i nadejdea pusa In oameni, socotind In sine ca,daca cumva dusmanii ar trece in vr'un mod oarecare pestefluviu i ar da peste locuitorii din camp cu totul neaparati,i-ar duce pe toti cei gasiti In slavie, luandu-le toate averile,n'a crezut ca e de ajuns sa faca stapani peste fortificatiinumai pe locuitorii de langa fluviu, ci le-a dat i lor o propriesigurantä, ridicand intärituri in interiorul tarii, asa ca fiecaretinut sa-si aibä fortareata sa sau sa fie In vecinatatea unui locIntarit, atat aici, cat si In Epirul cel Nou i In cel Vechiu,

Ulpiana este o cetate cunoscuta dup& monumentele epigraficece s'au g&sit si cari ne vorbesc despre aceast& cetate. Ast&zi localitatease numeste Lepljan.

Iustinupolis era in apropiere de Ulpiana, probabil tot in C&mpul.Mierlei.

Serdica-Sofia, orasul fundat de Traian, apoi Capitala Daciei me-diterranee.

NaisopolisNi.Germaea, Germania, locul de nastere al lui Belizarie azi

Banja.Peutalia Pavtalia Kiistendil.Crasticara (Scretisca) TatarcikCuimedava Cumudeva langa Pirot.Rumisiana Remesiana, resedinta de episcopie Bela Palanca

spre apus de Nis.

www.dacoromanica.ro

89

tunde a facut cetatea Justinianupolis, numita mai InainteAdrianopolis 1).

A renovat de asemenea Nicopolis 2) i Photica 3) si-asa ntunita Phoenice 4). Aceste doua din urma orase sunt si-tuate intr'un teritoriu jos si sunt Inconjurate de niste baltipline de apa. De aceea, Irnparatul Justinian, socotind ca nueste posibil sa ridice pentru ele ziduri cari sà poata sta petemelii solide, le-a lasat In forma veche, dar a cladit forti-ficatii In apropierea lor pe un dea-1 ridicat i cu laturi pra-pastioase. Se mai gäsia aci i o cetate veche, fiind 'J'ira deapa, numita dupa natura locului, caci din vechime purta nu-inele de Euria 5). Nu departe de aceasta Euria se gaseste unlac, si In raijlocul lui se afla o insula In care se lnalta o

Lacul Insa lasa atata cat s'a permità o intrare In insulape o portiune de pamant. Aci Imparatul transportand locui-tori din Euria, a zidit o cetate cu ziduri foarte puternice.

CAP. 2

Dupa Epirul Intreg, cel ce parcurge Aetolia si Acama-ida, are In faya sinul Crisaeus, Istmul, adeca Corintul i restulGreciei. Ad s'a aratat mai mult clec& ori unde simtul deprevedere al imparatului. E de mirare mai ales cu cate for-tificatii n'a Intarit el imperiul roman 6). Caci s'a gandit latoate si nu mai putin la intrarea Thermopylelor. Mai intai,.a ridicat aci zidurile la o mare Inaltime. De aceea, muntii cese Inaltä aci, nefiind Intariti, erau usor de cucerit pentru cinear fi Incercat, cu toate ca pareau inexpugnabili. Crestele mun-tilor le-a Indoit pe toate cu turnuri, apoi castrul care din ve-chime fusese ridicat aci de oameni de mantuiala l-a refacut.Ti s'a dat o Inaltime destul de mare si fi s'a adaus cate oIndoita crenelà de ziduri. Pe ranga aceasta, locul fiind cutotul lipsit de apa, s'a construit un rezervoriu de apa de

Justinianopolis odinioard Adrianopolis, cetate in Epir, ldrigd rAulDrinos.

Nicopolis Actia Nicopolis, capitala Epirului azi Paleopreveza.Photica Aidonat, azi Limboni.Phoenice azi satul Phoenice, la sud de Santi Quaranta.Euria, din Ei)/Aw, Cu cursul usor, azi Ianina.Sd se observe cd pentru Procopiu imperiul este roman, iar nu

bizantin.

www.dacoromanica.ro

90

ploaie. Apoi mai multe poteci, fiind nepazite i neintariteinainte vreme, le-a refacut cu constiinciozitate. Cu drept cu-vant, s'ar putea cineva mira, cum de regele Persilor, pierzandaci multa vreme, n'a gäsit decat o singura potec'a stramtaaceasta numai dupa ce a dat de un tradator, catä vreme exis-tau acolo mai multe drumuri neintarite i bune pentru un car..lar marea, udand cu valurile sale poalele muntelui, face cain cea mai mare parte sa fie aci drumurile de neumblat, elefiind pe aicea pline de crapaturi i nepracticabile din pricinatorentilor; de aceea, oamenii de odinioara au socotit ca esteimposibil de a intari cu ziduri cele ce sunt despartite delanatura. Apoi, in fata unei lucrar din cele mai grele, am&-nara mereu, lasand in seama sortii apararea locului si arun-cand nadejdea salvarii lor in aceea ca nici barbarii nu cu-nosc drumul. Oamenii in adevar fug intotdeauna de muncace li se pare lor grea, socotind ca ea nici pentru altii nu esteusoara. De aceea, nimeni sa nu mai incerce s'a intunece deaci inainte lauda imparatului Justinian, fiindca, dintre totioamenii cati au existat veodata, el singur i-a intrecut pe totiin intelepciune si in energie, el caruia nu i-a fost greu nicichiar marea din vecinatatea muntilor pe cari ii uda, curgandin jurul lor, sa o fixeze din temelii, in mijlocul valurilora nisipului celui ud si sa armonizeze elementele ce dela na-turd par contrarii, supunandu-le technicei oamenilor i facan-du-le sa cedeze fortii. Acest imparat, nu numai ca a unitunele cu altele, padurile cu poenele, nu numai ea a impacatmuntii cu marea, nu numai ea a inconjurat toata Grecia cuintarituri, nu nunaai Ca n'a incetat dragostea sa pentru supusi,dar a dada chiar si inlauntrul zidurilor mai multe fortificatii,ingrijindu-se astfel de soarta oamenilor pentru cari nimica nueste sigur, nimica de nebiruit: asa ca, daca cumva s'ar in-tampla ca dusmanii sa puna mana cu timpul si pe acesteziduri prin vr'un mijloc oarecare, paznicii sa se refugieze infortarete. Si a facut peste tot, in locuri adapostite, hambaresi rezervorii de apa si a orinduit aci ca la cloud mii de soldatistationari, ceea ce nici odata mai inainte n'a facut-o vr'unimparat. Dar, uneori, chiar si in timpul nostru, zidurile aces-tea au ramas cu totul fail' de aparatori. Cand insa locuitoriidela tara vedeau pe dusmani, ii schimbau indata felul devieata si se prefaceau usor in soldati de ocazie si faceau,rand pe rand, aci de paza. Dar, din cauza lipsei lor de expe-

www.dacoromanica.ro

- 91

rienta, erau cuceriti u§or de di4mani i impreuna cu eiElada. Aceasta lips& de prevedere a fost de multe ori cauzaca tara a ramas deschisa pentru barbari.

Is.stfel imparatul Justinian a facut intarituri puternicela Thermopile. Si toate cetatile ce se gasesc in mare numarin acea6ta regiune, dincolo de Thermopile, le-a intarit cu maregrije prin ziduri puternice. Intre acestea au fost Saccus, Hy-pata, Coracii, Unnum, Baleae i Leontarium. lata ce a facutla Heraclea 1). Pentru cel ce vine din Iliria in Elada Ii iesein cale doi munti cari mull& vreme merg impreuna foarteapioape, formand in defileul lor o poteca ce se nurnete Cli-sura.- La mijloc se gase§te un izvor; in timp de vara curgedin munte o apa blind de baut i curata care cre§te §i, in.cursul ei, se preface inteun paraia. Cand ploua se ridicaaci un torent marit de ploi i inalt peste masura, grozav derdbadaios, strangand apele din vagaunile muntilor. Pe aci sedeschide pentru barbari o intrare fArà greutate spre Thermo-pile §i prin aceasta spre intreaga Grecie. In acest loc, de-fileul era din vechime intarit din ambele parti, aci de cetateaHeraclea, de care am amintit mai sus, dincolo de aa numitaMyropolis, despartita printr'un spatiu ingust. Zidurile aman-durora fiind de multa vreme ruinate, imparatul Justinian le-arestaurat, inchizand defileul printr'un zid puternic §i prinaceasta, unind amandoi muntii, a inchis drumul barbarilor,dar a silit torentul de apa sa stagneze inlauntrul zidurilorapoi trecand peste acestea sa se reverse, unde s'ar fi in-tamplat.

lar cetatile din intreaga Elada, cate sunt ele dincoace.de zidurile Thermopilelor, le-a pus in siguranta, renovandtoate fortificatiile lor. Caci se ruinasera de multa vreme, laCorint intamplandu-se putemice cutremure de pamant, iar laAtena i Platea i in restul Beotiei, cazand din cauza timpuluiindelungat, nimenea nemai ingrijindu-se de ele. Si n'a lasatsnimic neintarit i nepazit, caci, gandindu-se la supu0i sai, i-avenit in minte ca daca barbarii ar scobori din intamplare intinuturile din jurul Thermopilelor, dupa ce ar simti in urmaca n'ar fi de nici un folos de a fi trecut peste acea intaritura,restul Eladei fiind peste tot intarit cu ziduri puternice, li-arpieri indata curajul, tiind ca trebuie sa asedieze fiecare ce-

1) Heraclea Trachinia din Lamia. Celelalte localitáti sunt greu de-identificat.

www.dacoromanica.ro

92

tate in parte. Cäci cand nadejdia este amanata nu se apuca.cineva de o munca grea si nici nu-1 impinge pe cineva sprez..un castig amanat, ci sacrifica foloasele viitoare unei pre-zente neactivitati.

Dupä ce a fäcut toate acestea imparatul Justinian, aflandca toate cetätile din Peloponez sunt lipsite de ziduri de apa-rare, si Intelegand ca. are sa treacä inca multa vreme, pentruca sa poata sa ingrijeasca de fiecare in parte, a Intarit istmulcu un zid puternic, caci cel pe care 11 avea era de mult cazutIn ruinä. Aci a asezat castre si garnizoane. In chipul acestaa fäcut ca 1ntreg Peloponezul sa nu fie accesibil pentru dus-mani, chiar (lac& ar fi infrant fortificatiile dela Thermopile.Dar acestea ajung pan& aci.

CAP. 3

In Thessalia era o cetate, cu numele Diocletianopolis 1),ce fusese fericita odinioara, dar, cu trecerea timpului, dincauza invaziunilor barbarilor, däramata si de mult pustie delocuitori. Intamplarea face ca sa fie vecina cu ea: un lac, cese chiama Castoria. In mijlocul lacului este o insulä 1ncon-jurata de apa; o singura intrare are inteun loc 1ngust, numai lat de 15 picioare. In insulä se ridica un munte foartelimit, jumatate udat de apa lacului, iar restul fiind Inlauntrulinsulei. De aceea, acest 1mparat, parasind localitatea Diocle-tianopolis care avea un acces usor si care a suferit Cu multinainte cele ce am spus, a zidit in insula o cetate foarte pu-ternica si i-a dat, cum se si cädea, numele sat'. $i de asis-derea, renovand zidurile inconjuratoare ale cetatilor Echi-noeus, ale Thebei, ale Pharsalului si ale tuturor celorlaltecetati din Thessalia, intre cari este Demetrias i asa numitaMetropolis si Gomphi i Tricattus 2), cazute In ruina din cauzatimpului 1ndelungat, le-a pus In stare de siguranta, fiind eleusor de cucerit, dacä cineva le-ar fi atacat.

Dar, deoarece am ajuns In Thessalia, hait sa mergem-cu descrierea la muntele Pelion si la fluviul Peneu. Din mun-tele Pelion izvoraste cu un curs linistit Peneul pe care 1.1 Ira-podobeste cetatea pe langä care curge, Larissa, unde este

Ores lángl lacul Castoria, azi Castoria.Vezi identificarea lor la Litzica, op. cit., p. 30.

www.dacoromanica.ro

93

Phthia ce acum nu mai exista; aceasta a fost distrusa dirtcauza timpului indelungat. Fluviul acesta curge foarte lin pang.in mare. Tinutul de aci este producator in tot felul de fructesi bogat in apa potabila, de care locuitorii totdeauna ingrozitinu puteau sa se bucure, fiind mereu in asteptarea sosirii asu-pra lor a barbarilor, fiindca nicairea nu era in tara o inta-ritura, unde sa se refugieze spre a se salva. In adevar, Larissasi Caesarea, intariturile lor fiind cu totul distruse, se vedeaulipsite de aparare. Imparatul Justinian, facand o fabrica demateriale, a adus prin putemice ziduri fericirea regiunii. Nu.departe de aci, se gasesc niste munti prapastiosi imbracatiin copaci inalti pan& la cer. Muntii acestia sunt locuintele-Centaurilor. In aceasta tara', dupa spusa miturilor de odini-oara, s'a petrecut lupta intre neamul Centaurilor cu Lapitii,,povestindu-ni-se cA ar fi existat odinioara un neam de oamenimonstruos si de daub'. naturi 1). Timpul de odinioara ne-apastrat oarecari urme in numirea cetatii ce se gaseste Inacesti munti. Caci tinutul de aci se muneste 'Ana in zivade astazi Centauropolis; zidurile acestei cetati fiind ruinate,imparatul Justinian le-a restaurat si le-a intarit, impreunä.cu cele ale fortaretii Eurymene ce se gasea ad, deasemenearuinata. Si alte multe castre a renovat imparatul acesta inThessalia; numele lor le vom transcrie ceva mai tarziu in lista.noastra, impreuna cu cele cladite in Macedonia.

lar acum, pentru ca sa nu ramana nimica din Elada ne--enumerat, sa trecem la insula Euboea, care este foarte aproapede Athena i de Marathon; caci aceasta insula Euboea se ga-seste langa Grecia, in mare. Ea pare a fi fost candva despar-tita, inainte fiind una cu continentul, separata. in urma, prin-tfun san de mare. Caci aci o limba de apa, land cetateaChalcis, desparte uscatul si din ambele parti se stramteazatarmii cei prapastiosi si se reduc la latimea unui rau. Limbaaceasta de mare se numeste Euripus. Aceasta este situatiaEuboeei. Legatura peste apa o face o singura punte. Punand-o,de cate ori voesc, localnicii par a fi continentali si trec cu.piciorul pe tarmul din fata si iaras apoi, ridicand-o, merg cu:barca i devin iaras insular. $i astfel, prin aruncarea uneisingure barne i prin inlaturarea ei, sunt cand pedestri cand

1) Centaurii eran oameni Cu trupul de cal. Vezi amAnunte In Mitol..gr. rom.. II, p. 48.

www.dacoromanica.ro

94

plutasi. Insula inchisa inauntru o munesc PaIlene ')... Vechiilocuitori i-au inchis intrarea cu un zid si, unind marea de.ambele parti, au cladit aci o cetate pe care oamenii de odi-nioara au numit-o Potidea, cei de astazi Casandria. Tot cefusese in acest loc din vechime construit, timpul a macinat,asa ca Hunii nu mult inainte, atacand aceasta regiune au-cucerit cetatea fàrà teama, ca i cand n'ar fi avut nimic defacut, si fara piedica, desi de cand e lumea ei nici °datan'au cautat sa asedieze orase 2). De aceea, imparatul Justi-nian a gasit prilejul sa-si arate si virtutea si marinimia, caci,punand prevederea in fata nenorocirilor, prin damicia sa,le-a dat suferintelor o soart& mai bun& Iar cetatea Pallene,protectoarea intregei regiuni, i intrarile ei le-a facut de ne-biruit si de necucerit, pentru cei ce ar mai fi voit sa. le atace.Acestea a cautat el sa le infaptuiasca in Macedonia.

Nu departe de Thessalonic curge raul numit Rhechius.Acesta, curgand printr'o campie roditoare si lipsit& de piatra,isi descara apele in marea invecinata. Cursul fluviului estelin, apa linistita si buna de taut. Campia este inteo regiunejoasa, locul baltos este bogat in pasuni. Acestea fac in ade-var tara fericitä; dar, tocmai de aceea foarte ravnit& de bar-bari, neavand in cele 40 de miliare nici castre si nici un fel-de fortificatii. De aceea, imparatul a zidit, la revarsarea fauluiRhechius si la tarmul marii, un castel foarte !Tiara, o cla-<lire noua pe care a numit-o Artemisium.

CAP. 4.

Se cuvine acum sa vorbesc i despre celelalte constructii-ce le-a facut in aceasta parte a Europei. Si daca as face,inaintea altor oameni cari ar locui departe de aci si cari s'argasi intea alt& tara, enumerarea fortificatiilor ce le-a ridicatimparatul Justinian, istorisirea mea, fiind fara de martori,stiu bine ca ar parea a fi fantastic& i cu totul de necrezut,din cauza numarului celui mare de lucräri savarsite. Acumainsa acestea se pot vedea cu ochii si foarte multi oameni

Textul aci prezintà o lacunä. Se continuA cu descrierea con-structiilor din Macedonia.

Aci pare ca se ascunde subt numele Hunilor, numele Gotilor,despre acestia stim, din alte izvoare, cA evitau asediul oraselor.

www.dacoromanica.ro

95

localnici traesc aci, impreuna Cu noi. Deci hait, bazandu-nepe adevarul garantat, sa enumeram far& intarziere intaritu-rile pe cari le-a facut imparatul Justinian in provinciile nu-mite, fie ca a restaurat pe cele ruinate, fie ca pe altele le-aridicat din nou. Si nu va fi nepotrivit sa le arat pe toateinteo lista, pentru ca multimea Je numiri sa nu produca, prin.amestecul lor, o prea mare confuzie.

lata deci castelele cele noui facute de imparat in NoulEpir :

Vulpiansus BrebateEpisterba Thesaurus.SceminitesAona-Avelona Renovate:Stephaniacum-Stefana 1) Sancti StephaniArgos 2) CethreonAliula 9 ApisDyrrachin 4) PeleumSanctus Sabinus Come.Gemenus PacoueBacuste Scydreon polisAlistrus AntipagraePatapa TithyraEpidunta BrebetaBacusta BuposMartis EndyniaIrene DionysosSperetion PtobiuAoion TyrcanusStreden Capaza.Gynaecomites PupsalusLab ellus GabraeonEpileon DionoiaPiscinae ClementianaDeuphracus IllyrinDolebin Cilicaeliedonia ArgyasTitiana 'EhermaCithinas AmanteiaUlibula 5) Paretion

Stephani fanum.lAnga Castoria.Aliula-Olivula.Dyrrachium-Dura7zo.Pare a fi un dublet.

www.dacoromanica.ro

In vechiul Epir castelenoui:

ParmusulbusCioninMarcianaAlgusCimenusXeropotamusEuropaChimaeraeHelegaHomonoiaAdanon

Renovate:MurciaraCastinaGenysiusPercus/vlarmarataI.istriaPetronianaCarminaSancti SabiniSi in castrul Come cisternaMartiusPeziumOnalus$i in campia dela Justianopol0 a Fhoticei cloud castele alesfantului Donatus:SymphygiunPronathidumHedonesCastellusBulibasPalyrusPosidonTranaColophonia

In Macedonia:

CandidaColobonaBasilica AmyntaeMelichiza

96

PascasAuIonBolbusBrigizesOptasPlevrumCaminusThermaBogasNeapolisCalarnusMuseiumAcrembaAdrianiumEdanaSiclaeNymphiumMetizusArgicianumBazinusCassapasParthionGentianumPrinianaThesteumCyrrhiGurassonLimnederiumBurboodenCumarcianaBabasCrynianaPelecumLagesCrataeqFasciaePlacidianaHygeaLimnaaeOptiumHaradrusCassopes

Castele renovate in Thessalia:

.AlconLossonusGeronticePerbyla

www.dacoromanica.ro

CercineiScidreusFracellan

Castele nuoi In Dardania:

LaberiumCastimumRabestumCasteIliumAcrenzaTeriasDrullusVictoriae

Renovate:

CesianaTezuleUsianaBesianaMascasListeCellerianaZysbaesGenzanaPetrizenEutychianaMulatoBelasCattarusCattarecusPentzaCattafeterusDabanusCuvinusGermatzaVictorianaAzetaDurbulianaSuricurnCusinesTuttianaVallesianaVellaCatrelatesCasyellaManiana

97 .PriscuperaMiletesDardaparaCesunaVerinianaLasbarusCastellovretaraEdetzioDiniumCecolaEmastusCastelonaCapomalvaSeretusPtocheiumCuinoBerzanaBesaianaArsaBlezoLabutzaQuintiBermezionCatrasemaRotunCobencilesMarcellianaPrimonianaPamilinusAria

In teritoriul ceatii Sardica :

ScupiumStenesMarcipetraBriparumRomanianaStruasProtianaMaccunianaScopentzana

In tinutul Cabetzan, nouValvae, renovate:

ByrsiaStamazoClesbestina

IZVOARELE ISTOREEI ROIELNILOR VOL. XV 7

www.dacoromanica.ro

98

Duiana LigniusTuricla Itadeva.MedecaPeplavius In teritoriul cetatii Germen-Cunae ne, nou Scaplizo, renovate:BineusTrisciana GermasParnusta CandarasTzimes RolligerasBidzo ScinzeriesStenecorta RiginocastellumDanedeva SuegogmenseArdeia

In teritoriul cetatii Pauta:...Noui:

TarporumBugarama SuavastasBetzas HerdusceraBregedava BleboisBorbrega ZeapuriesTurus

In tinutul Scassetana:Renovate :

.AlarumSalebries Ma gimiasArcunes LucunantaDures Balausumfluteries ButtisBarbariesArvatias In teritoriul cetätii... noui:CutzusuraEtaeries CalventiaItaberies FaranoresBottes StranbastaBitzimaias AldanesBadziania BarahtestesBanes Sarmates 1)Bimeros Arsena 2)Tusudeaas BrarcedumScuanes ErariaScentudies BercadiumScares SabiniribesTugurias TimianaBemastes CandilarStramentias Arsaza

La Sarmates era o colonie de Sarmati poate din timpul Impara-tului Constantin. Cf. Jire6ek, Die Heerstrasse, pag. 19.

Arsena, in drum spre miaa-zi, azi Ral'anj.

www.dacoromanica.ro

99

Viculea Frerraria 2)Castellium ToperaGroffes TomesGarces CuasPistes TzertzenutzasDusmanes Stenes

-Bratzista AiadavaOlodoris Des treba

-Cassia PretzuriesGrandetum Cumedeva (Cuimedava)-Urbriana DevriasNogeto Lutzolo

-Gurbicum Repordeneslaudzones SpeloncaDuliares ScumbroMediana 1) BriparoTiugcona Tulcoburgo (Sculcoburgo)Castellium Longiana

Lupofantana 3)Renovate: Dardap ara

BurdominaHercula GrinciapanaMutzianicastellum GraecusBurdopes DrasimarcaCalis

-Millareca In teritoriul Aquiensis, nouDedbera Timathochium, renovate:I-Iesdupara

PetresIn teritoriul Remesian: Sculcoburgo (Tulcoburgo)

Vindimiola13rittura Braiola 4)Subaras ArganociliLamponiana CastellonovoStronges FlorentianaDalmatas Romyliana 5)Primiana Sceptecasas (Septem casae)

Mediana, azi Brzibrod, trei mile departe de Ni, Cf. Jire6ek,Die Heerstrasse, pag. 22.

Frerraria, probabil In loc de Ferraria.Lupofantana. Dativul adnominalis intrebuintat in locul geneti-

-vului. Fantana Lupului, ca si mai sus Sculco sau Tulco burguLDiminutivul Braiola presupune existenta unui Braia sau Bria,

vorba traca, insemnand oras. Acelasi cuvant il Intalnim ca apelativ InMesembria, Selimbria etc. Tema aceasta o gasim si In vorbaVezi Biletchi-Albescu, Din vechia toponoinasticd a Romeiniel, In Orpheus,IV, pag. 9.

Romula, mama imparatului Galerius. In cinstea ei, imparatul aidit un castel numit Romuliana.

www.dacoromanica.ro

10U

Argentares Potes 2)Auriliana AmuloGembero SetlotesClemades Timaciolum 3)Turribas 1) MeridioGribo MeriopontedeChalaro Tredetetilius 4)Tzutrato Braiola 5)Mutzipara MotresesStendas VicanovoScaripara QuartianaOdriuzo Iuliovallae e)Cipipene PontzasTrasiana Zanes 7)

CAP. 5.

Astf el a fortificat impdratul Justinian tot teritoriul me-diteranian al Iliriei. Voiu arata acuma Irisa qi In ce chip aIntärit el cu fortificatii i cu garnizoane de soldati malulIstrului ce se mai nume0e i Danubius. Impäratii romani deodinioara, spre a impiedica trecerea barbarilor ce locuiau departea cealaltd a Dunärii, a impanzit cu cetäti Intregul tarm.al fluviului, ridicand fortarete i castele nu numai In parteadreapta, ci pe ici colo i pe cealalta parte 3). Aceste Intari-turi le-a facut nu ca sa fie de necucerit, daca. cineva le arfi atacat, ci ca s'a nu lase malurile fluviului lipsite cu totulde aparätori, barbarii din acele regiuni evitând asediul ora-elor. Cele mai multe dintre Intarituri erau formate dintr'un

singur turn; de aceea, cu drept cuvant, se numeau ele mono-pyrgia 9) qi, de sigur, putini oameni le aparau dinläuntru; daraceasta ajungea pe atunci s'a bage groazä In popoarele bar-bare, ca s'A se teama de a ataca pe Romani. Mai tarziu InsäAttila, navalind cu o armata mare, a cuprins färä nici o

Turribas, probabil Turribus.Potes, dublet al lui Pontes.Timaciolum, adea Timacul cel mic, numire pastratA In actualut

Timoc.Tredetitilius, cei treisprezece tel.Braiola este un dublet.Juliovalle, Valea luí Juliu. Dativul Julio este adnominalis.Zanes este un dublet.E vorba de regiunile dela nordul Dunarii, dupl retragerea ar-

matei romate din Dacia luí Traían.Monopyrgia, adeca un singur turn.

www.dacoromanica.ro

101

greutate acele intarituri pi, ne opunandu-i-se nimenea, a pu-stiit o mare parte din teritoriul roman. Dar, imparatul Justi-nian a refacut cele daramate, nu in forma de mai inainte, ciintarindu-le foarte putemic pi, pe langà aceasta, a facut multedin nou, redand astfel imperiului roman securitatea ce se pier-duse. Toate aceste le voiu lamuri, cum s'au petrecut.

Din muntii Celtilor cari acum se numesc Galli izvoraptefluviul Istru; el inconjoara o mare regiune care, in cea maimare parte, este pustie, fiind locuitä pe ici colo de barbaricari traiesc din vanat, neamestecati cu alte neamuri. Ajun-gand in vecinatatea Daciei, se pare ca desparte mai intai pebarbarii ce se gasesc la stanga de Romanii ce se era* ladreapta. De aceea Romanii numesc acea Dacie, Ripensa, caciripa in latinepte insemneaza mal. Pe malul de acolo fusesezidita odinioara prima cetate numita Singidunum1). Cu tre-cerea vremii, barbarii cucerind-o, au distrus-o complet, la-sand-o cu totul lipsità de locuitori. In acelapi chip, daramaraei cele mai multe dintre celelalte localitati intarite. Imp.&ratul Justinian, renovand-o in intregime pi imprejmuind-o cuziduri puternice, a facut ca ea sa. apara din nou o cetatevestita i insemnata. A ridicat pi un alt castel foarte intarit,la o deparare de opt mile; de aceea, cu drept cuvant, acestase numeste al Optulea" 2). Dincolo de el era o cetate veche,Viminacium3) pe care imparatul, fiindcà cu vremea se da-.ruise din temelie, a restabilit-o, apa ca apare cu totul noua.

CAP. 6.

Pentru cel ce pleaca inainte din Viminacium, Ii iese inlata pe malul Istrului trei localitati intarite Picnus 4), Cupus 5)

Novae 6. Acestea, inainte vreme aveau un singur numepentru fabrica de materiale i pentru unicul lor turn. Im-

paratul basa a facut acum in aceste locuri atatea edificiiatatea intarituri ca ele, pi ca populatie pi ca marime, sunt

Singidunum, Belgrad, oras !Mara.Nu se poate identifica, dar era la opt mii de pasi, pe DunAre

In jos.ViminaciumCostolat, cf. Al. Philippide, Origlnea Romanllor, I,

s. 341.PicnusGrAdiste.Cupus--Golubat.Novae--Brnita.

www.dacoromanica.ro

102

insemnate acum ca cetäti adevärate, nu numai in aparentä.In fata cetätii Novae, pe continentul din fatä, se ridicä unturn de mult päräsit, asa numita Literata; cei vechi o numeau.Lederata 1). Din ea impäratul nostru a ridicat o fortareatamare si mai ales foarte puternicä. \Pupa Novae sunt cas-telele Cantabaza 2), Smornes 3), Campses 4), Tanata 5), Zer-nes 6) si Ducepratum 7) si pe malul de dincolo alte multe pecari le-a ridicat din temelie 8) la marginea tärii 9). Apoi asanumitul Caputbovis 10), opera imparatului Traian, in urmä ve-chiul oräsel cu numele de Zanes 11). Toate acestea impäratulle-a intärit, ridicându-le ziduri de jur imprejur si prefäcändu-lein citadele de necucerit ale imperiului. Nu departe de Zaneseste fortdreata numitä. Pontes 12). Fluviul desfäcându-si acicursul in douä, prin aceasta inconjoarä o mica parte din farmsi apoi revine iaräs in matca sa si-si amesteeä din nou apele.Aceasta a fäcut-o fluviul nu dela sine, ci silit de technicaoamenilor. De ce locul s'a numit Pontes si de ce Istrul este-silit sä revie la albia sa, o voiu aräta acum.

Traian, impäratul Romanilor, fiind un om iscusit si ener-gic, deoarece credea Ca nu este demn sa aiba, in loc de oimpärätie nemärginia, una marginità de fluviul Istru, si-a pusin gänd sä lege fluviul printr'un pod spre a trece liber si sprea nu fi impiedicat atunci c&nd ar voi sä. atace pe barbarii.

Lederata vezi Introducerea, pag. 23.CantabazaMedovnita. C. Remus lije, Cetäjile dela Dundre in

sec. VI, In Rev, 1st., XI, pag. 24.SmornesGradinta.CampsesLucadnita.TanataTaliata, Milanovat.ZernesDiema, Orsova. Era si o Transdiema pe malul drept,.

numita In urma tot Dierna, azi Tekija. Vezi Introducerea, pag. 23.DucepatumDucis pratum. Corvinograd, dupa Litzica, la Kasajna.Atragem atentia cetitorului asupra acestei fraze a autorului :

iv bi 1 avcarkpaq 117rEiptp eiPta 're TrahX4i cppoúpta bf Ogidiwv KiTatTra TWV taXetTWV tbEigaTo.

Dei vorbeste de nordul Dunarii, totus autorul 11 numeste mar-ginea tarii.

Codex Vaticanus are textul Kai Troubp5CFES Litzica, op. cit.,p. 49, presupune ca e vorba de caput lossae. Maltretus In editia sa neda forma Karroat3oEs, pe care 11 traduce prin Caput bovis Sip. Vezilntroducerea, pag. 24.

ZanesCladova.PontesCostol.

www.dacoromanica.ro

103

din cealalta parte. Cum a construit acest pod, nu voiu cautasa o spun; sa o spun& aceasta Apollodor din Damasc care estearchitectul intregei opere. De altfel, podul n'a fost de folosin urinal pentru Romani, el ruinandu-se prin revarsarea Du-narii i cu trecerea timpului1). Cu acest prilej Traian a claditsi cloud fortarete de ambele parti ale fluviului si a numit pecea de pe continentul din fata Theodora, celeilalte ins& si-tuata in Dacia 2) i-a dat numele de Pontes, cad Romanii nu-mesc podul cu vorba latina pons. ,Dar, fiindca fluviul prinacest fapt devenea nenavigabil din cauza ruinelor si a funda-tiilor, -au fost siliti sa schimbe cursul fluviului si apoi sarevie iarasi la albia sa, pentru ca sa alb& astfel si aci un locde navigat. Ambele fortarete s'au ruinat In decursul timpuluisi nu mai putin au fost distruse de barbarii navalitori. Pontescare este situata in dreapta fluviului, imparatul Justinian arefacut-o printr'o lucrare destul de noua si inexpugnabila,punand in siguranta pe Iliri. In ce priveste pe cea de dincolocare se numeste Theodora, s'a gandit ca nu trebuie sa-i deanici o atentie ca una care era expusa barbarilor de acolo.Intariturile ce se gasesc dupa Pontes le-a recladit, renovan-du-le si anume Mareburgul 8), Susiana, Armata, Timena, Theo-dorupolis, Stiliburgus si Alicaniburgus 4).

In vecinatate se gäsea oraselul numit Agues 5) ; o partea acestuia hind prefacuta in ruine, imparatul a rezidit-o. Apoi,dupa el a restabilit, prefacand in fortificatii putemice, Burgo-novore Laccoburgul si Dorticum7), castele ce cazusera

Rezult& din acest pasagiu ca pe la a. 550 cánd scrie Procopiuscartea sa, podul lui Traian nu mai exista.

Dacia RipensA, adec& Dacia din dreapta Dunärii ce dAinuia incdIn timpul lui Procopius.

In Mareburgus credem cA trebue 5.1 recunoastem Burgul sauTurnul ce! Mare. rft)fproc este acelasi cu Burgul german. Aceste burgurinu se pot identifica.

In Alicaniburgus, dup& Skok, Zum Balkanlatein, In Zeitsch.Romanisch. Philologie, 1930, p. 530, am avea de a face cu numele depersoanA gotic Alica, In dat. adnomininalis, i apelativul burgus. AlicaGothus Thes. lin. la?., p. 1557.

Agues, adecA Ad Aquas, azi Vidrovat.In Burgonovore, cum observA í Litzica avem probabil o co-

ruptie foneticA ori paleograficA, urrn&nd sA intelegem Burgus novus. Pro-babil cA odinioarA In loc de novo era vetere, din care se va fi pAstrat Invr'un manuscris re. Identificarea lui ca si a lui Laccobugus nu se poateface.

Dorticum, azi Racovita.www.dacoromanica.ro

104

In ruina din cauza vremurilor. Si asa numitul Turn al Jido-vului 1-a prefäcut asa fel ca sä pail in adevär o prea fru-moas& fortäreatä. Pe langä aceasta Burgovaltum2) fiind pa-räsit de mai 1nainte si cu totul nelocuit, precum si un aldoilea oras, asa numitul Gombes, le-a inconjurat cu ziduri.lar castelul Crispa, c&zut In ruine In decursul vremurilor,precum si Longiniana si Ponteserium3) le-a reclädit, o lucrareadmirabilä. La Bononia 3) si la Novum4) a renovat turnurilederimate. $i tot ce se ruinase la cetatea Ratiaria 5) a reparat.$i alte multe, dupà cum cerea trebuinta, pe cele mici le-amärit sau pe cele prea mari le-a micsorat, pentru ca sa nudea cele prea marl sau cele prea mici acces usor dusmanilor;precum bunäoard s'a 1ngrijit de Mocatiana 9), mai inaintefiind un simplu turn, a prefäcut-o Inteo adev&rat& fortareatä,iar la Almus 7), un castru foarte Intins, reducandu-1 si pu-nandu-1 in sigurantà, 1-a fäcut de necucerit pentru dusmani.$i In multe locuri, gOsind cate un singur turn si fiind dincauza aceasta o glum& pentru asediatori, a ridicat cate ofortäreatä foarte puternia cum a fOcut spre pildO la Tricesasi la Putedis 9). lar la Cebrus inariturile ce erau In ruinäle-a reparat admirabil. Iar la Bigranae a zidit o noud fora-reatO si de asisderea o a doua fortäreatO In tinutul din ime-diata apropiere, unde mai inainte era un singur tum, numitOnos 9). Nu departe de aci se vedeau numai urmele uneicetäti. Inainte vreme cetatea se numea Augusta 10). Acum,pOstrandu-si numele cel vechiu, a fost prefOcutd de ImpOratulJustinian Intr.° cetate nouO si, fiind intactä, este plinä deo multime de lomitori. A refOcut si ruinele fortäretii Ai-

Burgovaltum, adeca Burgul, sau Tumul ce! inalt.Castelele Crispa, Longiniana si Ponteserium n'au putut fi iden-

tificate pana acum.Bononia, Vidinul de astazi.Novum neidentificat pana acum.

5 Ratiaria e capitals Daciei Ripense, azi Arcer.Mocatiana, se crede a fi Rometodia.Almus, azi Lom.Tricesa si Putedis n'au putut fi identificate.Bigranae si Onos nu au fost identificate.Augusta, Ogost, In fata orasului BecheL

www.dacoromanica.ro

105

ciava 1) si a ridicat cetatea Variana, de mult distrusä si laValeriana 2), care n.'avea inainte intärituri, a ridicat ziduri.

Pe langä aceasta s'a ingrijit si de regiunile ce nu suntlängd malurile fluviului, ci sunt mult mai departe si cari ame-nintau cu ruina si pe cari le-a 1nconjurat cu ziduri foarte pu-ternice. A fácut aceasta la Castra Martis 3), la Zetnucortus 4) sila Iscus 5). lar la malurile Istrului a gasit cu cale sä ingrijeascäde vechia fortäreatd numitä a Hunilor 6) si a intärit-o cu zi-duri. Nu departe de aci, de cetatea Hunilor, se gäseste unteritoriu In care de ambele pärti ale Istrului erau douä for-tärete, cea din Iliria munitä Palatiolum 7), cea din fata eiSycivida Acestea, ruinate cu timpul, impäratul Justinianrenovändu-le a taiat prin aceasta drumul barbarilor si a maizidit o fortärealä din vechiul monument, nurnit Utus 9). lar lamarginea extremä. a Iliriei a rezidit castrul numit Lapidaria 1°)

singurul turn pe care Il avea si care se cherna Lucernaria-burg 11), 1-a prefäcut intr.° fortäreatä demra de väzut. Acesteasunt constructiile lui Justinian din Iliria 19. Dar, nu numaica a fäcut aceste cladiri In toatá tara, ci, asezand in toate ce-tätile garnizoane putemice de soldati, a inläturat atacurilebarbarilor.

Aidava, langa Rahova, unde s'au gasit ruine de cetate.Variana si Valeriana cari nu pot fi identificate se gateau, dupa

Litzica la satele Ostrov i Vadin.Castra Martis, mai In interiorul tar% nu la Dunare, poate satul

Kula, dupa Litzica pe valea Iskerului..Zetnucortus, neidentificata.Iscus, este Ulpia Oescus.Cetatea Htmilor, neidentificata.Palatiolum, construit de impar. Constantin cu ocazia facerii po-

dului dela Celei.Sycivida, sau SicidivaCelei, unde s'au gasit inscriptii.Utus, la revarsarea raului Vid.Lapidaria, neidentficata; intre Vid si Osma.Lucemariaburg, neindentificata, de asemeni intre Vid si Osma.

Cu Lucemariaburgul se termina localitätile din Iliria. Marginea provincialera la Osma, vechiul Asimus, citat de Priscus In lzv. ht. Rom., VIII, p. 120.

Dupa Procopius, Iliria se Intindea la dreapta Dunarii pana laOescus din fata revarsarii Oltului.

www.dacoromanica.ro

-- 106

CAP. 7.

Acestea sunt, prin urmare, fortificatiile ce le-a facut inIliria Fang& fluviul Istru. Sa trecem acum la fortificatiile pecari le-a ridicat imparatul Justinian in Tracia l'anga malurileaceluiasi fluviu. Caci mi se pare ca trebuie sa enumar maiintai cele ce el a construit langa mal si in urma pe cele fa-cute in interior. Si, mai intai de toate, sa mergem de aci laMysi, pe cari poetii Ii numesc anchemachi 1), tara lor fiindvecina cu Iliria. Deci, dupa localitatea numita Turnul Lucer-naria, 1mparatul Justinian a cladit prin renovare Securisca 2).Apoi a renoit zidurile ruinate ale Quintodemului 3). Dupàaceasta a zidit o cetate care nu exista mai inainte si pe carea numit-o Theodoropolis 4), dupa numele imparatesei. Apoiprintr'o noua fabrica de materiale a refacut fortareata Iatrilor5)

Tigas cari erau in ruina si a adaugat un turn la castelul luiMaxentius 7), fiindca Il socotea necesar, i la Chinton 9) a ziditun castel care nu exista mai inainte. Dupa aceasta vine for-tareata Transmarisca 9), in fata careia pe malul opus ImparatulConstantin zidise odinioara, nu de mantuiala, o fortareatanumita Daphne 10), fiindca socotea ca nu este fail folos de apazi fluviul de ambele pani. Cu trecerea vremii barbarii audistrus-o cu totul; Justinian insa a rezidit-o din temelie. DupaTransmarisca a tinut sa se ingrijeasca, dupa cum si trebuia,de fortificatiile dela Altina 11) si de asa numita Candidiana 12),cu mult inainte distruse de dusmani. Pe malurile Istrului sunt

Anchemachi, adeca ce lupta de aproape: comminus pugnantes.Securisca spre apus de satul Beleni, la Belavoda.Quintodem, ar putea fi o variant& a lui Dimo, Beleni.Theodoropolis, poate satul Vardin.Iatron, la revarsarea rAului Iantra.Tigas, sau Tigras, l&nga satul Martin (Marotin).Maxentii Cast. neidentificat.Quinton, neidentificat.TransmariscaTurtucaia, vezi Introducerea, p. 28.DaphneSpantov, veii Introducerea p. 22.Altina, Oltina, (var. 'AXib(va). In Not. Dig. or. cap. 37 pag.

102 int&Inim: Milites nauclarii Altinenses Altino, Cf. Tomaschek in Pauly-Wissowa, sub voce. Oltina este un sat, un deal i o movil& in jud.Constanta.

CandidianaDolni Rahova.

www.dacoromanica.ro

-- 107

In sir trei fortdrete Turnul Saltus 1), Durostorul 2) si Suci-dava 3).. Ruinele fiecdreia din acestea impdiatul a ingrijit sdfie reparate. $i a avut grije de asemenea si de Quesor 4), carese gdseste mai departe de mal. $i castrul Palmatis 5) asezatinteun loc stramt 1-a mdrit si I-a lärgit, desi el nu este pemalul fluviului. In apropiere a zidit prin renovare fortdreata_Adina 6) ; aci barbarii Sclavini, ascunzandu-se mereu si dinlocuri tdinuite tin&nd drumul caldtorilor, fdceau regiunea deaci de neumblat. Si a intdrit si castrul Tilichion 7) si in stangalui a ridicat un fort.

Astfel erau fortificatiile din Mysia de pe malul fluviuluiIstru si din vecindtatea sa. Sd trecem acum la Sciti 5). Acieste mai intai fortdreata numitd dupd Sfantul Chyril 5), undeimpdratul a avut grije sd renoveze cele ce cu timpul se rui-naserd. Exista apoi din vechime aici o fortdreatd numitdUlmetum 10), unde barbarii Sclavini stabilindu-si locuintelelor, s'a golit cu totul si nu i-a mai rdmas decat numele.Rezidind-o in intregime, din temelie, a fdcut aci un tinutliber de ndvdlirile Sclavinilor. Dincolo de aceasta se gäsestecetatea Ibida 11), ale cdrei ziduri imprejmuitoare, fiind in mareparte ruinate, le-a renovat in grabd si a cdutat ca locul sdfie foarte bine intarit. Dincolo de aceasta a zidit un noucastel, pe care 1-a numit Aegistus 12). $i o altd fortdreatdce se gäseste la marginea Scitiei, numitä Halmyris 12), fiindin mare parte distrusd a reinoit-o, fdcand si o fabricd de ma-teriale. $i acum gdsesc de cuviintd sd enumdr si celelalteintdrituri ce a construit in aceastd parte a Europei.

Saltus pyrgos, neidentificat.DurostorumSilistra.Sucidava, Socidava, Sagadava, Marlan, Cf. Skorpil, Anciens Mo-

numents bulgares, in La Dobroudja, p. 109.Cuesoris, probabil nu era la Dunare.Palmatis, neidentificat.Adina, neidentificat. Cf. Niederle, Manuel de l'Antiguité slave

I. pag. 6.Tilichion, la apus de Silistra, poate Tillito.E vorba de Scythia Minor.Sf. ChyrilAxiopolislanga Cernavoda.Ulmetun, Pantelimonul de sus. Vezi Parvan, Ulmeium, An. Ac. R..

a. 1912, 1914 t;;i 1915.Ibida, Slava Rusa, Cf. Parvan, ibidem.Aegystus sau Aegyssus--Tulcea.HalmirisZaporojeni.

www.dacoromanica.ro

103

CAP. 8.

Pana aci am aratat edificiile pe cari le-a construit im-paratul Justinian in Dardania, in Epir, in Macedonia si lacelelalte popoare din Iliria precum si cele din Elada si delangä fluviul Istru. Sà trecem acum la restul Traciei, punandtemeiul cel mai de seama al descrierii noastre pe regiuneaBizantului, deoarece cetatea de aci intrece pe toate celelaltenu munai prin puterea ei, ci i prin pozitia locului, inaintandca o acropole a Europei si pazand tarmul marii, unde acestao separa de Asia. Dar de oarece In cartile precedente I) amexplicat cele ce imparatul a infaptuit ca lacasuri sfinte, atatinlauntrul cat si In afara de zidurile Constantinopolului, vomcauta sà vorbim acum despre celelalte.

In suburbiul orasului, se gaseste o fortareata care po-trivit asezarii sale se numeste Strongy12) $oseaua ce ducede aci la Rhegium, fiind in cea mai mare parte neregulata,cand se intampla sa caza ploi mari, ea devine plina de bal.-toace si nepracticabila pentru calatori. Acum imparatul acestapavand-o cu piatra a facut-o bun& pentru card si peste totlesnicioasa de umblat. Lungimea drumului este pana la Rhe-gium, si are o asa largime ca. pot sa*. nu se loveasca cloudcare ce ar veni din directie contrara. Pietrile sunt extraordi-nar de tari, ai putea spune ca sunt pietre de moara. Sunt maiales foarte mari asa ca fiecare acopere un mare teren si suntsi ridicate. Ele sunt lucrate sa fie unite si netede asa ca nuse simt legaturile si nici ca n'ar fi lipite exact, ci par a ficoncrescute impreuna. Atata despre aceasta.

In apropiere de numitul Rhegium3), exista un lac, incare î5i varsa apele raurile ce vin din loturile mai inalte,iar lacul le varsä In mare. Astfel amandoua au un tarm co-mun si acesta foarte ingust. Pe acest farm 11 inunda' aman-doua, cand valurile protivnice navalesc, caci acestea se aruncaunul impotriva celuilalt pe tarmul comun. Cand vin In apro-piere isi intorc apele revenind inapoi, casi cand aci si-ar fifixat sfarsitul lor. In unele parti, apele se amesteca, formandintre ele o bimba de mare, fara sa se stie cui apartine apa

Vez! De aedihciis, cartea I-a.Strongyl, Rotonda, azi Stromboli.Rhegium, oras In Tracia, lang1 Propontida (marea de Marinara).

www.dacoromanica.ro

109

din aceasta limba. Caci nici marea nu se varsa totdeaunain lac, nici lacul nu se varsa totdeauna In mare, ci numaicand vin ploi torentiale; la suflarea austrului, se vede cumdin lac inainteaza valurile, i cand sufla crivätul se vede cummarea inunda lacul. In acest loc marea se retrage foarte mult,stramtandu-se si ramanand la mijloc un prea Ingust spatiu carese Intinde In profunzime si e atat de stramt ca se numesteMyrmex1). Peste aceasta limba de apa ce uneste lacul cumarea, despre care am vorbit, era odinioara un pod de lemnfoarte primejdios pentru trecatori, fiindca se Intampla ca eisa se prabuseasca Impreuna cu podul. Acum Insa. imparatulJustinian, ridicand o mare lucrare din piatra cioplita In arcuriInane, a facut aci o trecere far& pericol.

Dincolo de Rhegium este o cetate nun:Ilia Athyra,carei locuitori afland Imparatul ca sufere de o cumplita lips&de apa, i-a scapat de nacaz, construind aci un rezervoriu, Incare sa se stranga apa mai mult chiar deck este nevoie,ingrijind astfel din tot sufletul sail de oameni. $i a ridicatzidurile dimprejurul cetatii, ziduri cari erau ruinate.

Dincolo de Athyra este o localitate pe care autochtoniio numesc Episcopia. Impäratul Justinian, observand ca acea-sta.' este expusa invaziilor dusmanilor, si cà tinutul acesta, Incea mai mare parte, este lipsit de Intarituri si de once apa-rare, a zidit aci o fortareata. Turnurile acesteia nu le-a ri-dicat in mod obisnuit, ci In chipul urmator: Din zidul Im-prejmuitor, tese in afara o constructie, la Inceput foartegust& dar sfarsind cu o mare latime; de fiecare parte a ziditcate un turn. Prin aceasta se facea ca dusmanii sa nu sepoata apropia de ziduri, fiindca erau distrusi, fiind lesne lovitide aruncaturile pazitorilor de pe inaltimea dintre tumuri. $iaci, nici portile nu se gaseau la locul obisnuit intre turnuri,ci erau asezate oblic In parle zidului iesit In afar& fiindnevazute de dusmani, ci ascunse Indärät. In aceasta privintai-a adus servicii Impäratului Theodorus Silentarius2), un barbatfoarte iscusit. Astfel s'au facut fortificatiile aci. Inainte de avorbi despre zidurile lungis), se cuvine sa spun Inca ceva:

Myrmex, furnica, stanca submarina.Silentarius era o demnitate la curtea imparatului: qui Palatio yel

alibi silentium indicit, vezi Du Cange, Glos, sub voce.Zidurile cele lungi sunt zidurile cele mari cari aparau Constan-

tinopolul dinspre continentul european.

www.dacoromanica.ro

110

CAP. 9.

Marea, Incepand dela Ocean si din Spania, laid Europain stanga i se intinde spre rasärit pana In Tracia. De aci,,despartindu-se, o parte se 1ndreapta spre rasarit, iar alta parte,facand o cotitura, se opreste In asa numitul pontul Euxin.Cand ajunge la Bizant, ca la un sfarsit oarecare, ea Isi abatecursul spre laturea de fa's:Aril a orasului si, indoindu-se dince In ce mai mult, se preface intr'un san de mare, formandcum e natural, din MO si din dos, istmul Traciei. Nu doar camarea s'ar desparti aci In doua In cursul ei, cum se obisnuestela alte istmuri, ci fiindca, trite° minunata cotitura, 1mbrati-seag de ambele parti Tracia si, In acelasi timp, mai alesIntreg teritoriul suburban al Bizantului. Oamenii construescaci vile si impodobesc aceste fauburguri nu pentru ce artrebui, ci pentru lux si placerile lor nemarginite si pentrutot felul de desfranari pe cari le aduce omului bogatia. Cad.Ingramadesc aci mobile multe si-si pastreaza aci lucrurilede arta. Dar, deoarece nu mai putin decat celelalte regiunisufereau din cauza invaziilor neasteptate ale dusmanilor asu-pra teritoriului roman, ba Inca erau i mai rau pustiite, 1m-paratul Anastasie 1) a avut grije sa înlature raul, zidind nisteziduri lungi, nu mai m. ici decat dela mila a patruzecea delaBizant, cari sa uneasca cele doua mari, unde departarea 1ntreele este de doua zile. Prin aceasta credea el ca va fi In si-guranta tot ce s'ar gasi 1nlauntrul lor. Dar de aci rezultaunenorociri si mai mari. Caci nu era posibil ca aceasta con-structie sa aiba destula marime sau sa fie destul de puternica,ori sa fie indeajuns de pazita. Daca dusmanii ar fi cucerit Invr'o parte aceste ziduri lungi, pe toti pazitorii din launtrulintariturilor Ii supuneau far& greutate, si atacand pe ceilaltipe neasteptate le produceau nenorociri nespus de mari.

Imparatul nostru Insa, reparand ruinele acestor ziduri siintarind strasnic partile slabe pentru paza, a Malt urmatoa-rele lucrar technice. A 1nchis toate intrarile ce duceau delaliecare turn la turnurile vecine si la fiecare turn a zidit Ininterior cate o singura intrare dela pamant. De acolo pazniciiascunsi la timp lsi radeau de dusmani, chiar cand ei ajungeaulnlauntrul zidurilor, fiindca fiecare turn îi avea pentru sigu-

1) Imparatul Anastasie a construit aceste ziduri In anul 507.

www.dacoromanica.ro

111

rant& destui apärätori. lar in läuntrul zidurilor a procurat osiguranta desävärpitä, nu numai prin cele ce am spus, dar p'tprin renovarea ruinelor cari se intämplaserA sä cadä din ce-tatea Selybria 1). Acestea le-a fácut impäratul Justinian lazidurile cele mari.

lar cetatea Heraclea, situatà längä mare, in vecinatate,.ntunitä odinioarä Perinthus, cea dintai localitate din Europa,lar acum a doua dupä Constantinopol, era inainte vremesitä de apä I cu totul neroditoare, nu fiinda teritoriul dim-prejur ar fi fost lipsit de apà i nici cä. vechii locuitori ai.cetätii nu s'ar fi ingrijit de aceasta, caci pi Europa avea iz-voare din abundentà pi oamenii de odinioarä s'au ingrijit de.apeducte, dar timpul, fäolnduli obiceiul, a stricat conducta,fie ca. s'a neglijat vechia lucrare, fie ca incuria Heracleenilor.a dus la aceeapi pierdere. Din aceastä cauzä locuitorii au p-d-iäsit in curänd Heraclea. Acelapi lucru I-a fäcut vechimea pi.cu palatul destul de admirabil din acea cetate. ImpäratulJustinian, väzänd cetatea a prevàzut-o, nu de mäntuiald, cuapä potabila pi limpede, ci cu o dämicie regard, din abun-dentà i, renova.nd toate, n'a räsat ca cetatea sa fie lipsitäde cinstea impäräteasca.

La depä'rtare de o zi de HeracIea era o localitate langämare numitä Rhaedestus, !rite° frtunoasä pozitie pentru cei cecälätoresc spre Hellespont, avänd un port bun pi favorabilpentru comertul maritim, pläcut pentru acostarea i descär-area corniilor pi apoi din care corä'biile incärcate puteau s'a

piece färä greutate. Dar, dacä s'ar fi intämplat ca barbariis ä atace tinutul, el le sta gata deschis, fiindcà nu avea niciIntärituri, nici acces greu dela naturä; apa cä imparatul Justi-nian nu numai ca a pus tinutul in siguranta, dar a salvat pipe toti locuitorii din vecinätate. Cäci a rezidit cetatea Rhae-destus, pe de o parte, cu ziduri putemice, iar, pe de altàparte, a fäcut-o prin märimea ei, extraordinar de populatä.Cänd amenintau barbarii, toti locuitorii .din vecindtate serefugiau aci, la timp, pi, impreunä cu avutul lor, gäseau män-

1) Se/ybria era tang& zidurile cele lungi.

www.dacoromanica.ro

112

CAP. lo.

Acestea le-a facut imparatul Justinian la Rhaedestus.Acum viu sa arat cele ce a infaptuit el la Cherrones. Cherro-nezul este toata acea parte care este in fata Traciei. Caci,Inaintand In mare se pare ca intra In Asia, ca si cum ar fiunita cu malul de dincolo. Tärmul ei are langa cetatea Elaeusun promuntoriu care desparte marea in doua parti, si fiindseparat de restul continentului prin valurile sgomotoase alemarii si, retragandu-se din fata marii ce inainteaza, formeazaun golf ce se numeste Melas 1). Putin lipseste ca sa .nu fie oinsula, de aceea a si primit un nume potrivit, caci cu dreptcuvant se numeste Cherrones 2), despartita printr'un istm in-gust, ca sa nu fie cu totul o insula. In acest istm locuitoriide odinioara facura, de mantuiala, un zid, fara de nici ogrije, putand fi trecut cu o scara. Ai crede ca este o gradinainconjurata cu un gard, scund si putin ridicat dela pamant.De ambele parti ale istmului au facut niste mici si slabe ri-dicaturi, pe cari le-au numit moles, iar spatiul din mijlocdintre zid si valurile sgomotoase astfel 1-a intarit ca nu pareaa impiedica pe asediatori, ci mai mult a-i pofti la intrare: olucrare de o asa de mare bataie de joc si usor de cuceritpentru cei ce ar Incerca. Si, socotind ei ca au facut nistefortificatii pentru dusmani inexpugnabile, tot ce se gasea In-launtrul zidurilor n'au gasit cu cale sa pun& la adapost, fiindcaIn Cherrones nu se gasea nici un castru, nici o fortificatie,dei locuitorii traiau pe o distanta de trei zile departare. Deaceea, dusmanii nu de mult, invadand tinutul Traciei, puserastapanire pe intrarea dela tarm si bagand groaza in pazitori,ca in gluma au escaladat Intariturile, Inaintand fara nici ogreutate inauntrul zidurilor.

De aceea, imparatul Justinian, gandindu-se la mantuireasupusilor sai, facu urmatoarele: Mai hit& a darimat cu totulzidul cel vechiu, ne mai lasand nici o urma din el. Apoi, Inacelasi loc, a ridicat un altul de o 'Mime si de inaltime po-trivita. Deasupra crenelelor, o bolt& ridicata formeaza un aco-peris in forma unui portic care ascunde pe aparatorii zidului.Un al doilea rand de creneluri, asezate peste bolti, dubleaza

Melas, negru, adeca Golful negru.Insula Cherros sau Chersos.

www.dacoromanica.ro

113

pe luptatori impotriva asediatorilor. Apoi, la ambele extre-mitati ale .zidului imprejmuitor, mai ales unde stancile suntlovite de valuri, a ridicat niste diguri pe cari le numescmoles pi cari inaintand in mare si, fiind mite cu zidul, auaceeasi inaltime cu el. lar santul ce era in afara zidului, cu-ratandu-1 i scotand mult pamant, l-a facut mai larg si maiadanc. i in aceste ziduri lungi a asezat cete de soldati, cadsa fie in stare sa se opuna tuturor barbarilor, daca ar incercaceva impotriva Cherronesului. Astfel, fiind acestea acum age-zate spre paza i siguranta, nu mai putin s'a ingrijit el decei din launtrul intariturilor. Asa ca, daca li s'ar intamplacumva, doamne fereste, ceva zidurilor celor lungi, sa fieCherronienii nu mai putin la adapost. Cad, cetatea Aphro-disias, fiind inainte vreme in cea mai mare parte MIA deziduri, a inconjurat-o cu niste ziduri foarte putemice; iar ce-tatea Cibera, ruinata la pamant, a intarit-o cu ziduri si culocuitori; a ridicat aci bai i hoteluri si foarte multe cladiri

altele cari sa arate o cetate stralucita. Si de asisderea, asanumita Callipolis a inconjurat-o cu ziduri putemice, caci lo-cuitorii de mai inainte, in nadejdea zidurilor celor lungi, o la-sasera neinarmata. Aci a mai construit pi hambare pentrugrau si hrube pentru vin, pentru ca soldatii ce s'ar gasi inCherrones sa aiba hrana indeajuns.

In fata lui Abydos, se gaseste o cetate veche numitaSextos, inainte vreme neglijata si neavand nici un fel deintarituri. Deasupra ei se inalta o colina prapastioasa. Aci azidit un castel inaccesibil i inexpugnabil, daca ar incercacineva sa-1 cucereasca. Nu departe de Sextos se gasesteElaeus. Aci, o stanca ce inainteaza in mare, isi ridica varfulpanä la cer, intarita dela natura. Si aici a zidit imparatul uncastel greu de atins si cu totul de necucerit de cei ce arveni impotriva-i. Dar si la Thescos, de cealalta parte a zidu-rilor celor lungi, a zidit un castel foute puternic, intarindzidul imprejmuitor. Prin aceasta a pus in sigurata pe Cher-ronienii din toate partile.

CAP. 11.

Dincolo de Cherrones se afla cetatea Aenos, numitadupa numele fundatorului ei. Caci acesta era, dupa cum sespune, Aenea, fiul lui Anchise. Zidurile imprejmuitoare de

IZVOARELE ISTORIFI ROMANELOR VOL. XV awww.dacoromanica.ro

114

aci erau usor de luat, fiind scunde. Nu. numai ca zidurilenu aveau inaltimea necesara, dar aveau si o intrare deschisadin partea din spre mare, unde valurile o atingeau usor. Im-päratul Justinian ins& nu numai ca le-a ridicat In 1naltime,ca sa nu fie de cucerit, ci nici macar de Incercat pentru cuce-rire. Retragandu-le putin dela mare si intarindu-le din toatepartile, a facut Aenos-ul cu totul inexpugnabil si prin aceastaa pus cetatea In siguranta. Dar ramanea pentru barbariusor de atacat tinutul, de oarece din vechime In RhodopeIntariturile erau rare. In mijlocul regiunii, se afla un sat cunumele Belluros, intocmai cat un oras prin puterea bogatieis'i multimea de oameni, dar care, neavand ziduri, era pentrubarbarii ce jefuiau necontenit, drept bun& prada, campiileInvecinate avand si ele sa sufere aceeasi soarta. $i pe acestaImpäratul nostru 1-a prefacut intr'o cetate, ridicandu-i ziduri,si fäcand-o demna de el. $i la celelalte cetati din Rhodopele-a ridicat cu toata ravna ceea ce le lipsea sau cele ce ca-zuse cu timpul in ruina. Intre acestea sunt Traianupolis siMaximianupolis, ale caror ziduri cazute In ruina le-a reno-vat. Acestea le-a facut aci.

Era aici cetatea Anastasiupolis, avand de mai inainttziduri, dar tarmul situat langa mare 11 avea fara aparare. Deaceea, barbarii Huni de multeori, gasind repede corabii aduseaci, dedeau peste ei si dedeau de lucru s'i insulelor din im-prejurime. Imparatul Justinian insa, inconjurand cu ziduri taritarmul Intreg, a pus In siguranta si pe corabieri si pe insu-lar i a construit si un apeduct enorm pentru apa din munti,unde ea se gasea. In Rhodope se afla o cetate veche ce sechiama Toperos, In jurul careia curge In cea mai mare parteun rau, avand deasupra sa o colina prapastioasa, pe unde nu,mult Inainte a fost cucerita de barbarii Sclavini. ImparatulJustinian Insa i-a ridicat de jur Imprejur niste ziduri inalte,astfel ca ele au intrecut colina pe atata, pe cat mai Inainteerau mai mici. Si a zidit si un portic in zidul de bola, de undeaparatorii cetatii se lupta din siguranta Impotriva asediato-rilor si din fiecare turn a facut cate un putemic castel sia Intarit cu ziduri tot spatiul dela centura orasului pana latau. Acestea le-a facut aci Imparatul Justinian.

lar acum voiu arata Intariturile ce le-a construit si Inrestul Traciei s'i in asa numitul Haemimont. $i, mai Intai, azidit cu toata ravna cele ce lipseau si cele ce cazusera In

www.dacoromanica.ro

115

ruina la Philippopolis i al Plotinopolis, caci acestea erau dinintamplare neintarite, cu toate cä aveau de vecine multe po-poare barbare. Si a zidit In toatd Tracia nenumärate castele51 a fácut cu totul de neatacat regiunile expuse mai inainteinvaziilor barbarilor. lar castelele ce mi le aduc aminte sunturmatoarele:

Cas teleleIn Europa Castrazarba

Zositersumlydicae BergisumElaeae Dingium

SactssusIn Rhodope, noui Curtuzura

PotamucastellumCaseera EisdicaeaTheodorupolis Emporion TavrocephalumThrasi BelaidiparaSudanel ScitacesMundepa BeparaTharsandala PusinumDenizus YmauparubriToparum ScariotasalucraDalatarba AugustasEre UrdausCuscàbiri Sancti TraianiCusculis. Deltallus

SolvaniIn Thracia: Bascum

ZincyroBosparaBesuparum In HaenimontCapisturiaVeripara ZemarchiIsgipera CeriparonOzorme 1) CasibononBereiarus UciTamonbari AntoinumScemnas GesilafossatumCarasthyra CheroinumPinzus ProbiniTuleus Santi TheodoriArztun Burdepto

1) Ozorme in locul unei Mansio Zyrmae, cf. Jirecek, Die Heerstrasse,pag. 36.

www.dacoromanica.ro

116

Racule TzyeidonSancti Juliani TzonpolegonTzitaetus BasibunumBelastyras AnchialusGetrinas MarcianumBredas Cyridana 1)Verus Beculi.ThocyodisVia Celelalte din Tracia, deAnagoncli langä pontul Euxin, qi inSuras interior sunt:Avthipari In Mysia langä fluviulDordas Istru:Sarmathon ErculenteCleisura Scatrina 2)Hylasianae Appiaria 3)Thrasarichi Exentaprista 4)Baeca DeonianaChrysanthus Limo 5)Marcerota Odyssus u)Zdebren BidigisSancti Theodori ArinaAsgarzus Nicopolis 7)Burtudgiz Zicideva 9)Taurocomum SpibyrusNice PoliscastellumCavotumba CistidizusDeixas BastemasGetristaus MetallusDebre BeriparaProbini SpadizusCarberus MarcerotaTeesimonte BodasAsgizus ZisnudevaDalatarba Turules 9)Theodorupolis Justinianupolis

Cyridana, probabil Cyridava.Scatrina probabil este aceeasi localitate cu Scatras, atestata de

Geogr. Ravennas, p. 187, 13.Rahova.Rusciuc.Limo=Dimo.Odyssus--Vama.Nicopolis ad Istrum Stari Nicup.Zicideva este probabil un dublet al lui Scedeva, care pare a

fi in loc de Sycidava, clava Sudor, azi localitatea MArlan.Turules, dupa Litzica, ar fi articolul To0 urmat de Pot5Nn

un castel lana Vama.

www.dacoromanica.ro

117

Fossatum, in limba albanezä fsat, ne-a dat in romaneste cu--vantul sat.

Azi Devnia In Bulgaria.Scythias este probabil, nu un castel, cl numele provinciei.Nono, probabil Novo, adecà Novovicus azi Babadag.Trosmes, Troesmis, Iglita.Neaioduno Noviodunum, Isaccea.Constantiana, e de sigur dubletul lui Tomis.CallatisMangalia.Abrittus--Abtat Celessi.Altina este un dublet.Maurovalle. In Mauro avem de sigur un Dativ acinominalis in

loc de genetiv, ca si in Iuliovalle.Tigra e desigur un dublet al lui Tigas, localitatea de azi Martin

l'Are Rusciuc si Rahova.Novae-Sistov, din Bulgaria, nefiind intarit de impArat, a fost

trecut cu vederea de Procopius in insirarea specialA a cetAtilor si caste-telelor dela Duna're si a fost insirat numai in lista general&

Zaldapa-ZeldapaBazargic.Axiopa, dublet Axiopolis, Sf. Chiril, Cemavoda.Carso--CarsumHarsova.Argamo, Ergina lana Jurilovca.

Therma Altina 1°)Gemellomuntes Mavrovalle 11)Asilva TigraCuscavri ScedevaCus culi Novas 13)Fosastum 1)Bisdina In regiunea interioaräMarcianupolis 2) CopustorusScythias 3) BirginasoGrapso TillitoNono 4) AocyrianaTrosmes 5) MuridevaNeaioduno °) ItzisResidina CastellonovoConstantiana 7) PadisaraCallatis BismafaBassidina ValentinianaBeledina Zaldapa 14)Abrittus 9) Axiopa 15)Rubusta Carso 1°)Diniscarta GratianaMonteregine PreidesBecis Argamo 17)

www.dacoromanica.ro

118

Paulimandra 1) ('atassuTzasclis 2) NisconisPulcbra Theodora NoveiustinianaTomis 2) PresidioCreas') Ergamia 2)

Paulimandra, Tarla lui Paul. Mandra este probabil o vorbATzasclis, Salices, amintità de Ammian Marcellin, izv. Ist. Rom-

XIII, pag. 48.Tomis--Constanta.CreasEcrene.Ergamia pare a fi dubletul lui Argamo.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII

Abrittus 32, 117. Altina 31, 32, 106, 117.Abtat Calessi 32, 34, 117. Alusti 84.Abydos 113. Amanteia 95.Acamania 89. Amasea 83.Acrae 34. Ammias Marcellin 32, 118.Acremba 96. Amulo 100.Acrenza 97. Anagoncli 116.Actia Nicopolis 89. Anastasie 110.Adam Clissi 32, 34. Anastasupolis 114.Adanum 96. Anchialos 85, 116.Ad Aquas 33. Anchise 113.Adina 31, 107. Ancyriana 117.Adrianium 96. Anglosaxoni 19.Adrianopolis 18, 22, 89. Antii 22.Adriatica (mare) 86. Antipagrae 95.Aedava 18, 33, 105. Antoinum 115.Aegissus 31, 35, 107. Antonina 11.Aegistus (Aegissus) 107. Aoion 95.Aenea 113. Aona 95.Aenos 113, 114. Apia 95.Aetolia 89. Aphrodisias 113.Africa 9, 21, 30. Apollodor 25, 103.Aiadava 18, 99. Appiaria 34, 116.Aidonat 89. Apulia 21.Al ani 14. Aquas 103.Al arum 98. Aquensis 99.Albanezi 13. Aquincum 29.Alcon 96. Arcer 33, 104.Aldanes 98. Arcidava 16, 23.Aldina 31. Arcunes 98.Alflildi 35. Ardeia 98.Algus 96. Argamo 32, 117, 118.Alicaniburgus 103. Arganocili 99.Alistrus 95. Argentares 34, 100.Aliula 95. Arm 28, 29.Almiris (Almyris) 31, 35. Argicianum 96.Almus 33, 104. Ai gos 95.

www.dacoromanica.ro

Argyas 95.Aria 97.Arina 116.Armata 33, 103.Armenia 85.Arsa 97.Arsaza 98.Arsena 98.Aitemisium 94.Arvatias 98.Arzum 115.Asciburgium 20.Asgarzus 116.Asgizus 116.Asia 17, 30, 108, 112.Asilva 117.Asimus 105.Athena 91 93.Athyra 109.Attila 14, 21, 100.Augusta 14, 33, 104, 115.Aulon 96.Aurelian 29.Aureliana 34, 100.Aurelius Victor 27.Avelona 95.Avthipara 18, 116.Axiopa 32, 117.Axiopolis 31, 32, 35, 107, 117.Azeta 97.

Babadag 32, 117.Babas 96.Bacensis 15.Bacusta 95.Bader 87.Badziania 98.Baeca 116.BalausumBalcanica penins. 13, 14, 18, 23, 30,

31, 87.Balcic 34.Baleae 91.Bamberg 19.Banat 23.Banes 98.Banja 88.Barahtestes 98.Barbaries 98.

- 120 -Baracilà 25, 26.Basarabia 18, 84.Bascum 115.Basibunum 116.Basilica Amynthae 96.Bassiana 15.Bassidina 117.Basternas 116.Bazargic 32, 34, 117.Bazinus 96.Bechet 104.Becis 117.Beculi 116.Bederiana 87.Belaidipara 18, 115.Belapalanca 88.Belas 97.Belastyras 116.Belavoda 106.Beledina 117.Beleni 33, 106.Belgrad 32, 101.Belluros 114.Bemastes 98.Belizarie 9, 10, 88.Beotia 91.Bepara 115.Bercadium 98.Bereiarus 115.Bergisum 115.Beripara 18, 116.BermeZion 97.Beroia 115.Berzana 97.Berzovia 16.Besaiana 97.Besiana 97.Besupara 18.Besuparum 115.Betzas 98.Beza 30.Bidigis 116.Bidzo 98.Bigranae 33, 104.Biletchi-Albescu 99.Bimeros 98.Bineus 98.Birginaso 117.Bisdina 117.Bismafa 117.

www.dacoromanica.ro

- 121 -Bitzimaias 98. Byrsia 97.Bizant 108, 110. Byzant 24.Blebois 98.Blezo 97. Cabetzan 18, 97.Bodas 116. Caesarea 9,93.Bogas 96. Calabri 86.Bolbus 96. Calachioi 35.Boldur 18. Calamus 96.Bononia 33, 104. Caliacra 34.Borbrega 98. Calis 99.Bosfor 84. Callatis 32, 34, 117.Bosnia 30. Callipolis 113.Bospara 18, 115. Calventia 98.Bottes 98. Caminus 96.Braia 99. Campul Mierlei 88.Braila 100. Campses 24, 33, 102.Braiola 33, 99, 100. Candaras 98.Biatianu 29. Candida 14, 96.Bratzista 99. Candidiana 31, 106.Brarcedum 98. Candilar 98.Ble 115. Cantabaza 24, 33, 102.Bi abate 95. Cantacuzino 20.Brebeta 95. Capaza 95.Bredas 116. Capidava 35.Bregedava 18, 98. Capisturuia 115.Brigizes 96. Capomalva 97.Briparo 99. Caput Arietis 24.Brnita 23, 33, 101. Caput Bovis 24, 102.Briparum 97. Caput Bubali 24.Brittura 99. Caput Fosae 24, 25, 33.Brzibrod 99. Caranasuf 34.Bulgaria, Bulgari, 17, 26, 32, 33, 117. Carasthyra 115.Bupos 95. Carberus 116.Burtudgiz 116. Carmina 96.Burdooden 96. Carpi, Carpos 32.Burgovaltum 104. Carpati 26.Bulibas 96. Carso, Carsum 32, 35, 117.Bugu 18. Casandria 94.Burdomina 99. Caseera 115.Burdop es 99. Casibonon 115.Buttis 98. Cassia 99.Buterideva 32. Cassop es 96.Buteries 32, 98. CasteIlium 97, 99.Bugarama 98. Castellus 96.Burgus noes 20. Castelum 116.Burgus altus 20, 33. Castelona 97.Burgonovore 20, 33, 103. Castello novo 33, 99, 117.Burdepto 115. Castellovretara 97.Burckhardt 34. Castimum 97.

www.dacoromanica.ro

- 122 -Castina 14, 96. Cius 31.Castoria 92, 95. Cladova 24, 33, 102.Castra Martis 24, 33, 105. Claudia 29.Castrazarba 115. Cleisura 116.Casyella 97. Clemades 100.Catassu 118. Clementiana 95.CateManus 15. Clesbestina 97.Catrasema 97. Clisura 83, 91.Catrelates 97. Kluge 19.Cattafeterus 97. Cobenciles 97.Cattarecus 97. Colobona 96.Cattarus 97. Colophonia 96.Cavetzum 97. Come 95, 96.Cavotumba 116. Comneni 11.Cebrus 33, 104. Comparetti 11.Cecola 97. Constanta 26, 32, 34, 106, 118.Cedrenus 27. Constantiana 28, 29, 32, 34, 117.Cele! 26, 27, 105. Constantin 26, 27, 28, 29, 98, 105,Celleriana 97. 106.Celti 101. Constantini Daphnenses 30.Centauri 93. Constantius 26Centauropolis 93. Constantinopol 9, 10, 12, 23, 26, 27,Cercinei 97. 108, 109, 111.Ceriparon 18, 115. Coracii 91.Cernavoda 32, 35, 107, 117. Copustorus 117.Cesarea (Caesarea) 11. Corint 89, 91.Cesiana 97. Corvinograd 33.Cesuna 97. Costo! 33, 102.Cethreon 95. Costolat 33, 101.Chalaro 100. Crataea 96.Chalcis 93. Cratiscara 88.Chiev 18. Creas 32, 118.Chimaerae 96. Creben 33.Chiril (Chyril) sf. 31, 107, 117. Crisaeus 89.Cherronez 14, 112, 113. Crispa 33, 104.Cheroinum 115. Krumbacher 9.Cherson 84. Cryniana 96.Chersos 112. Cuas 99.Chosroe 83, 84. Cuestros 31.Christescu 20. Cuimedava 88, 99.Chrysanthus 116. Couino 97.Cibar Palanca 33. Kula 105.Cibera 113. Cumarciana 96.Cilicae 95. Cumedeva 18, 99.Cimenus 96. Cumudeva 88.Cionin 96. Cunde 98.Cipipene 100. Cupus 33, 101.Cistidizus 116. Curtuzui a 115.Cithinas 95. Cuscabiri 115

www.dacoromanica.ro

- 123 -Cuscavri 117. Dobrici 35.Cusculi 117. Dobrogea 13, 30, 31, 32, 35.Cusculis 115. Dolebin 95.Cusines 97. Dolni Rahova 31, 106.Kustendil 88. Donatus sf. 96.Cutzusura 98. Dordas 116.Cuvimedava 18, 88. Dorostolus 34.Cuvinus 97. Dorticum 33, 103.Cyridana 18, 116. Dory 84.Cyrrhi 96. Dragan 22.

Drasimarca 99.Dabanus 97. Drobeta (Drubeta) 23, 24, 25, 26, 29)..Dacia 15, 16, 17, 18, 20, 23, 26, 27, Drullus 97.

30, 32, 35, 100, 101, 103, 104. Du Cange 109.Dalatarba 115, 116. Ducepratum 24, 33, 102.Dalmatas 99. Duiana 98.Dalmatia 30. Duliares 99.Damasc 25, 103. Dunarea 14, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 224Danedava 18, 88. 23, 24, 26, 27, 28, 30, 31, 32, 33,Danubius 15, 27, 28, 100. 35, 100, 101, 102, 103, 105, 117.Daphne 23, 28, 29, 30, 32, 34, 106. Dunavat 35.Daphnenses 30. Durbuliana 97.Dardani, Dardania 15, 16, 18, 86, 87, Durazzo 95.

97, 108. Dures 98.Dardapara 18, 97. Durostor 29, 31, 95, 107.Dealu vertes 33. Dusmanes 99.Debre 116. Dyrrachin, Dyrrachium 95-.Dedbera 99.Deixas 116. Ebraetus 34.Dertallus 115. Echinoeus 92.Demetrias 92. Ecrene 32, 108.Denizus 115. Edana 96.Deoniana 116. Edetio 97.Destreba 99. Eisdicaea 115.Deuphracus 95. Elaeae 115.Devnia 34, 117. Elaeus 112, 113.Devrias 99. Elada 99, 93, 108.Diculescu 28. Emastus 97.Diehl 9. Endynia 95.Diema 23, 28, 33, 102. Epidamni 87.Dimo 34, 106, 116. Epidunta 95.Dindorf 24. Epileum 95.Dingium 151. Epir, Epiroti 86, 88, 89it 95, 96, 108...Diniscarta 117. Episcopia 109.Dinium 97. Episterb a 95.Diocletianopolis 92. Eraria 98.Dionoia 95. Erculente 116.Dionysopolis 34. Ergamia 118.Dionysos 95. Ergina 32, 117..

www.dacoromanica.ro

- 124 -Eski Sarai 31. Gradintl 33, 102.Etaeries 98. GrAdiote 33, 101.Buboes 93. Gratian 26.Eugeniu 83. Gratiana 32, 117.Euria 89. Graecia, Graecus, Greci 13, 19, 89,Euripus 93. 91, 93, 98, 99.Europa 85, 86, 88, 94, 96, 107, 108, Grandetum 99.

110, 111, 115. Grapso 117.Eurymene 93. Gribo 100.Euthychiana 97. Grim 19.Euxin (pontus) 83, 85, 110, 116. Grincipana 18 99.Exenta prista 34, 116. Groffes 99.

Grozubita 84.Faranores 98. Gurasson 96.Fasciae 14, 96. Gurabelli 33.Ferraria 99. Gurbicum 99.Florentiana 33, 99. Gynaecomites 95.Florentine 33.Fossatum 34, 117.Flancellan 97. Haemimont 114.Frerraria 93. Halicaniburgus 20.Gabraeon 95. Halmiris (Almiris) 107.Galerius 99. Hamburg 19.Call] 101. Hannibal 21.Garces 99. Haram 23.Gaut eni 33. Haradrus 96.Gembero 100. Harsova 32, 35, 117.Gercellomuntes 34, 117. Haury 24.Gemenus 95. Hedonia 95.Centianum 96. Hedones 96.Genysius 96. Helega 96.Genzana 97. Hellespont 111.Cepizii 17, 20, 22, 28. Hemimont 18.Germae 88. Heraclea 91, 111.Germane 98. Hercula 98.Gcrmani, Germania 19, 21, 88. Herodot 12.Germas 98. Herduscera 98.Germatza 97. Hertegovina 30.Gerontice 96. Hesdupara 18, 99.Gesilafossatum 14, 115. Hierocles 32, 33, 34, 35.Getii 17. Hinog 35.Cetrinas 116. Histria 32, 33.Getristaus 116. Homonoia 96.Gigen 18, 26, 33. Horatius 19.Golubat 33, 101. Huni 14, 22, 28, 33, 84, 86, 94, 105,Combes 33, 104. 114.Gomphi 92. Hygea 96.Gotii, Goticus, 9, 10, 20, 21, 22, 29, Hylasianae 116.

304 84, 85, 86, 94, 103. Hypata 91.

www.dacoromanica.ro

Ianina 89.Iantra 33, 106.Iatron 33, 106.

Ibida 31, 107.Ieni Haram 23.Iglita 32, 35, 117.Jidovul 20, 33, 104.Jirecek 98, 99.Iliria, Illyric 14, 15, 17, 28, 32, 33,

87, 91, 95, 100, 103, 105, 106, 108.Jonic (sanul) 86.Iordanes 15.Iorga 32.Irene 95.Isaccea 32, 35, 117.Isambert 84.Iscus 33, 105.Isgipera 18, 115.Isker 105.Istmul 89.Istros 34.Istru 28, 84, 85, 86, 88, 100, 101, 105,

106, 107, 108.Itaberies 98.Itadeva 18, 98.Italia 10.Itzis 117.Jugoslavia 23, 32, 33.Iulianus sf. 116.Iuliovalle 34, 100, 117.Iurilovca 32, 117.Justin 9.Justinian 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17,

22, 23, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31,33, 83, 84, 85, 86, 87, 89, 91, 92,93, 94, 95, 101, 103, 104, 105, 106,108, 109, 111, 112, 114.

Justiniana Prima 14, 5, 16, 23, 87.Justiniana Secunda 88.Justinupolis 88.Justinianopolis 89, 96, 116.

Labellus 95.Laberium 97.Labutza 97.Laccoburgus 20, 33, 102.Lages 96.Lamia 91.Lamponiana 99.

- 125 -

Lapidaria 33, 105.Lapitii 93.Larissa 92, 93.Lasbarus 97.La utzones 99.Lazi 83.Lazica 83, 84.Lederata 16, 20, 23, 24, 28, 102.Leontarium 91.Lepljan 88.Liatava 18.Libisonis (turris) 21.Licia 28.Licinius 26.Lignius 98.Lliah 30.Limboli 89.Limnaae 96.Limn ederium 96.Limo 34 115.Liste 97.Listria 96.Literata-Litterata 15, 20, 23, 102.Litzica 23, 24, 31, 32, 87, 92, 102,

103, 105, 116.Lom (Palanca) 33, 104.Longiana 99.Longiniana 33, 104.Longobarzii 22.Losorium 83.Lossonus 96.Lucadnita 33, 102.Lucemaria 20, 33, 105, 106.Lucunanta 98.Lupofantana 99.Lutzolo 99.Lydicae 113.

Maccuniana 97.Macedonia 15, 93, 94, 96, 10&Maeotis 84.Magimias 98.Magurele (Turn) 22, 28.Maltretus 24, 102.Mangalia 32, 34, 117.Maniana 97.Marathon 93.Marcerota 116.Marciana 96.

www.dacoromanica.ro

'Marcianupolis 34, 117.Marcianum 116.Marceliana 97.Marcipetra 97.Mareburgus 20, 33, 103.Marcellin Ammian 21.Marisca 28.Mariscus 28.MArlan 31, 107, 116.Marmara (mare) 108.Marmarata 96.Marotin (Martin) 33.Marsigli 27.Martin 106 117.Martis 95.Martius 96.Marughiol 32.Marcas 97.Maurovalle 34, 117.Maxentii cest. 33, 106.Maximianopolis 114.Medeca 98.Mediana 99.1.01edovnita 102.Melas 112.Me/ichiza 96.Meridio 100.Meriopontede 100.Mesembria 99.Metallus 116.Metanasti 86.Metizus 96.Metropolis 92.Milanovat 33 102.Miletes 97.Millareca 99.Miller 20.Mlodava 18.Mocatiana 33 104.Moesia 18 31.Moldova 84.Monteregine 117.Motreses 100.Mulato 97.Mundera 115.Murciana 96.Murideva 18, 32, 117.Museium 96..Mutziani cast. 99.

- 126 -Mutzipara 18, 100.Myrmex 109.Myropolis 91.Mysi, Mysia 15, 34, 35, 106, 107,

116.

Naioduno 111.Naisopol 88.Neagra (mare) 20, 30, 83.Neapolis 96.Nedao 14.Netzhammer 27, 28, 29, 30.Nice 116.Nicea 29.Nicopolis 34, 89, 116.Niederle 31, 107.Nipru 84.Ni, 87, 88, 99.Nisconis 118.Nogeto 99.Nono 117.Novae 16, 23, 24, 33, 34, 101, 102.Novas 117.Noveiustiniana 118.Noviodunum 32, 35, 117.Novo 117.Novum 33, 104.Niirnberg 19.

Nymphium 96.

Ochrida 87.Octavum 32, 101.Odriuzo 107.Odyssus 34, 116.Oescus 18, 26, 28, 33, 105.Ogost 33, 104.Olbus 96.Olceadava-Olceadaev 18.Olivula 95.OlodorisOlt 20, 26, 27, 105.Cltenita 28, 29.Oltina, 31, 32, 106.Onalus 96.Onos 33, 104.Cptas 96.Op tium 96.Ordessus 28, 29.Orpheus 99.Orsova

www.dacoromanica.ro

- 127 -Osma 103. Petrizen 97.Ostrov 105. Petroniana 14, 96.Ozorma 115. Pezium 96.

Picnus-Pincus 33, 101.Pacoue 95. Pinzus 115.Padisara 117. Pirot 88.Palanca Noll& 23. Piscinae 14, 93.Palatiolum 28, 33, 105. Pistes 99.Paleologi 11. Pithyuns 84.Paleopreveza 89. Placidiana 96.Palestina 9, 21, 28. Platea 91.PaIlene 94. Plevrum 96.Palmatis 31, 107. Plotinopolis 115.Palyrus 96. Policastellum 116.Pamilinus 97. Ponteserium 33, 104.Pannonia 14, 15, 16, 35. Pontes 10, 24, 25, 33, 102, 103.Pantelimonul de Sus 31, 107. Pontzas 100.Paretion 95. Porphyrogenitus 34.Paris 28. Portile de Fier 25, 26.Parthion 96. Poseidon 96.Parmus 96. Potamucastellum 115.Pamusta 98. Potes 100.P6rvan 17 21, 23, 26, 28, 31, 32, 33, Potidea 94.

35, 107. Potula 16.Pascas 96. Praevalitana 15.Patapa 95: Precoplje 87.Patapa 95. Preides 117.Patsch 29. Presidio 118.Pautalia, Pavta 88, 98. Pretzuries 99.Paulimandra 118. Primoniana 97.Pharsalus 92. Primiana 99.Philippopolis 29, 115. Priniana 96.Phoenice 89. Priscupera 18, 97.Photica 89, 96. Priscus 103.Phtia 93. Probini 115, 116.Pelecum 96. Procopius 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16,Peleum 95. 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 27, 28,Pelion 92. 29, 30, 31, 32, 33, 35, 89, 103, 105,Peloponez 92. 117.Peneu 92. Protesilaus 21.Pentelek (Duna) 20. Pronathidum 96.Pentza 97. Prop ontida 108.Peplavius 98. Protiana 97.Perbyla 96. Ptocheium 97.Percus 96. Ptohiu 95.Perinthus 111. Pulpidev.a 29.Persi, Persia 10, 83, 84, 90. Pupsalus 95.Petra 83. Pusinum 105.Petres 99. Putedis 33, 104.

www.dacoromanica.ro

Quadriturrita 87.Quartiana 100.Quesor 107.Quinti 97.Quintodemus 35, 106.Quinton 106.Quintovicus 33.

Rabestum 97.Racidnita 33.Racovita 33, 103.Racule 116.Rahova 33, 34, 105, 116, 117.Rama 23.Ratiaria 33, 104.Ravennat 15, 16.Razanj 98.Razelm 32.Recidiva, Recediva, Recidua 15,

16, 23.Remesia 18.Remesiana 88.Remus 102.Repordenes 99.Residina 117.Rhechius 94Rhaedestus 111, 112.Rhegium 108, 109.Rhizaeum 83.Rhodope 114.Ripensa (Dacia) 103.Reginocastellum 98.Rodope (Rhodope) 14.Rolligeras 98.Roma, Romani, 10, 12, 13, 16, 19, 21,

22, 27, 30, 84, 86, 87, 100, 101, 102,103.

Romania 9, 12, 14, 22, 27, 29, 30.Romula 99.Romuliana (Romyliana) 33, 99.Romaniana 97.Rometodia 104.Rotun 97.Rusciuc 34, 116, 117.Rubusta 117.Rumisiana 88.

Sabini sancti 95, 96.Sabiniribes 98.

- 128 -Sacerdoteanu 22.Sacissus 115.Saccus 91.Salebries 98.Salices 32, 118.Salmoruda 31.Saltopyrgus 20, 31, 107.Sani 33.Santi Caranta 89.Sardica 97.Sardinia 21.Sarmates 98.Sarmati 29, 98.Sarmathum 116.Sarmisegetuza 16, 23.$atava 18.Sauromati 86.Saya 15.Scaplizo 98.Scares 98.Scariotasalucra 115.Scaripara 18, 34, 100.Scassetana 98.Scatras 116.Scatrina 34, 116.Scedeva 18, 34, 116, 117.Sceminites 95.Scemnas 115.Scentudies 98.Sceptecasas 33, 99.Scidreus 97.Scinzeries 98.Sciri 14.

Scitaces 115.Scitia (Scythia) 31, 34, 35 86, 107;

117.Sclavini 14, 22, 107, 114.Scopentzana 97.Sculcoburgus 20, 99.Scumbro 99.Scretisca 88.Scuanes 98.Scupi 87.Scupium 97.Scydreonpolis 95.Securisca 33, 106.Seeck 19.Selimbrifi 99.Selybria 111.

www.dacoromanica.ro

Selanovce 33.Serdica 88.Seretus 97.Setlotes 100.Sevastopol 84.T. Severin 22, 25, 26.Sextos 113.Sicidava 18, 28, 105.Siclae 96.Silistra 31, 34, 107.Sinai 30.Singidunum 32, 101.$ip 25, 33, 102.Siria 28.Sirmium 14, 15.

Sigtov 34, 117,Skok 20, 21, 103.Skorpil 107.Slava RusA 31, 107.Slavii 15, 17, 31, 86.Smornes 24, 33, 102.Socidava-Sagadava 107.Sofia 88.Solvani 115.Spadizus 116.Spania 21, 110.Spantov 28, 106.Spelonca 99.Speretium 95.Spibyrus 116.Stamazo 97.Star Nicup 34, 116.Stendas 100.Stenes 97, 99.Stenecorta 98.Stefana 95.Stephani sancti 95.Stephaniacum 95.Stiliburgus 20, 33, 103.Stranbasta 98.Stratonis (Turius) 21.Stramentias 98.Strassburg 19.Streden 95.Stromboli 108.Stronges 99.Strongyl 108.Struas 97.Suavastas 98.

- 129 -Subaras 99.Suci 116.Sucidava 18, 26, 107.Sudanel 115.Suegogmense 98.Suras 116.Suricum 97.Susiana 33, 103.Sycidava, Sycivida 23, 26, 28, 31,

105, 107, 116.Symphygium 96.

Tacit 20.Taliata 33, 102.Tamonbari 115.Tanata 24, 33, 102.

Taor 87.Tarporum 98.Tatarcic 88.Tauresium 87.Taurice 86.Tauri 84.Taurocomum 116.Tauro-scitii 84.Taurocephalum 115.Teesinionte 116.Tekija 102.Tenias 97.Tetrapyrgia 87,Tezule 97.Tharsandala 115.Theba 92.Theodora 11, 23, 24, 25, 103.Theodorupolis 33, 103, 106, 115, 116.Pulchra Theodora 32, 118.Theodoric 84.Theodorus sf. 115, 116.Theodorus selentarius 109.Thessalia 92, 93, 96.Thessalonic 15, 94.Therma 95, 96, 117.Thermopile 89, 91, 92.Thesteum 96.Thesaurus 95.Thescos 113.Thrasarichi 116.Thrasi 115.Thocyodis 116Tibiscum 16.

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV 9www.dacoromanica.ro

Tigas 33, 106, 117.Tigras 33, 106, 117.Tilicion 31, 107.Tillito 31, 107, 117.

Timalciolum 34, 100.Timacul 100.Timathochum 99.Timena 33, 103.Timiana 98.Timoc 100.Tithyra 25.Titiana 95.Tiugcona 99.Tocilescu 20, 28.Tolcoburgo 99.Tomaschek 101.Tomis 32, 34, 117, 119Tomes 99.Toparum 115.Topera 18, 99.operos 114.

Trachinia 91.Tracia-Thracia 18, 22, 30,

108, 110, 112, 114, 115.Traian 16, 17, 22, 24, 25, 27,

102, 103.Traian sf. 115.Traianopolis 114.Trana 96.Transaquincum 29.Transdierna 23, 28, 102.Transdrobeta 29.Translederata 23, 28.Transmarisca 28, 29, 30, 31, 106.Trapezus 83.Trasiana 100.Tredentetilius 1110.Tricaltus 92.Tricesa 33, 104.Trisciana 98.Tropaeum 32, 34.Troada 28.Trosmis, Troesmis 32, 35, 117.Tudor 25.Tucidide 12.Tugurias 98.Tulcea 31, 35, 107.Tulcoburgo 99.Tuleus 115.

- 130 -

Turicla 98.Turris Traiani 23.Turris Caesarea 21.Turris Caesaris 21.Turribus, Turribas, 34, 100.Turtucaia 28, 31, 106.Turules 116.Turus 98.Tuttiana 97.Tusudeaas 98.Tyrcanus 95.Tzani 20, 83.Tzanica 85.Tzasclis 32, 118.Tzertzenutzas 99.Tzimes 98.Tzitaetus 116.Tzonpolegon 116.Tzutrato 110.Tzyeidon 116.

Uci 115.85, 106, Ulibula 95.

Ulmeni 28.28, 100, Ulmetum 31, 107.

Ulpia Oescus 105.Ulpiana 88.Unguri 19.Unnum 91.larbriana 99.Urdaus 115.Usiana 97.Uskiib 87.Usudava-Uscudama 18.Utus 33, 105.

Vadin 105.Walde 19.Valens 26, 28.Valentiniana 32, 107.Valeriana 33, 105.Vallesiana 97.Valvae 97.Vandali 9, 10.Varadia 16.Vardar 87.Vardin 33, 106.Variana 33, 105.Varna 34, 116.

www.dacoromanica.ro

Vatican 24. Voscodavti 18.Vegetius 20. Vulpiansus 95.Weiss 35.Vella 97. Xeropotamus 96.Veriniana 97.Veripara 115. Ymauparubri 115.Verus 14, 116.Via 14, 116. Zaldapa (Zeldapa) 32, 34, 117.Vicanovo 34, 100. Zanes 24, 33, 100, 102.Victoriana 97. Zaporojeni 31, 35, 107.Victoriae 97. 7debren 116.Viculea 99. Zeldapa (Zaldapa, Zeldepa) 34.Vid 105. Zeapuries 98.Vidava 18. Zemarchi 115.Vidin 33, 104. Zernes 24, 33, 102.Vidrovat 33, 103. Zetnucortus 33, 105.Viena 28. iicidava (Zicideva) 18, 34, 115, 116Viminacium 15, 33, 105. Zisnudev a 18, 34, 116.Vindimiola 99. Zositersum 115.Voscodavia 18. Zincyro 115.Voscodavinti 18. Zysbaes 97.

- 131 -

ERRATA

A se ceti Procopius In loc de Eutropius, pag 17.

Mlodava Moldova 18

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

Prefata 7

Introducerea

Vieata autorului . . 9Opera sa . . 10Caracterizarea operii lui Procopius . . . 11

De aedificiis ca izvor al istoriei RornAnilor . . 12

Imperiul roman si imperiul bizantin . . 12Hunii in De aedficiis . . 14Justiniana Prima . . 14Cetati formate cu apelativul dava" si para" 17Pyrgos-Burg, Turris-Turn in De aedificiis 19Cetatile romane din stAnga DunAril In De

aedificiis . . 23

Lederata si Recidava 23Drobeta-Theodora . 24Sucidava (Sicivida) Celei . 26Turris Traiani 28Daphne Constantiana 28

Cetati si castele la Dunare si in Dobrogea . 30

Textul grecesc . . .. . . 39Traducerea textului grecesc . . 83Indicele numerelor proprii . . 119

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI

Mitologia greco-romana In lectura ilustrata, 2 vol. cu ilustra-tiuni si planpii.

Legende si povesti antice, cu stampe i ilustratiuni.Monografia Drsistorului-Silistra, cu harti i ilustratiuni.Cetali si orase greco-romane In noul teritoriu al Dobrogei, cu

o harta pi ilustratiuni.Romanica (Tablele cerate, Insula $erpilor, etc.) studii istorice,

filologice pi archeologice, cu o harta' pi ilustratiuni.Vieaia si opera lui G. Lazar (In colaborare).Basarabia, privire istorica.Roma nii In izvoarele istorice medievale, cu harti pi 'ilustra-

tiuni.

Versificaliunea latina, Prosodia pi Metrica.Istoria literaturii latine, Antologie pi Crestomatie.Studii pedagogice, Limbile clasice in Invatamtintul secundar pi

metodica lor.Secuii si secuizarea Romeinilor.Sicules et Roumains, Un procès de dénationalisation.Date privitoare la maghiarizarea Romanilor.

Plinius, Corespondenta cu Imparatul Traian, traducere.Apuleius, Amor si Psyche, cu ilustratiuni, traducere.Lucian, Toxaris sau Prietinia, traducere.Cicero, Discursul pentru Archias, traducere.

www.dacoromanica.ro

PROCOPIUS DE AEDiFiCiI.S"LocaItãHIe semnalate in cartea

O.Po,21iffeanu. kniterktoriae Paco-kommorain

LAN GOBAR

IL YR

pouom

Scodr

E

r'.

iederatedunum

Octavum

M 0 E S:I A

s 6'15

.PLEy cLhA N IAr!oHeraclee.*

f) U.. ......

'at<'::\',...,e n c e moo a ) .2:' st,.'oe",6,so D A c\.1'.

,,, .,... .,..1,,. ..P

.;.4g,,

)`', CO Theodora (Drobe te -T-Severin)...,

re% Ducenratum (Co virlred)

s.' !.T '0,,(.,?1,,i'o,, 4. ,,,

..., 9: ,,,,,0, .-,,

Arcidav a (Vsrada)Recid ava

N A

ACIA MEDITE

U I pi a ne(Justin lana)

5`"PiBereur---..'

Berrho ea

Ad Aquas (Vidrov at)Dorticum

mocurnminus

CumudevarsedsORANEA

serd,..(sofia)

A R.( 0u ta haij

'15,, .

.

A o

essaL'9ni"rn

S{A,D.

.....

o

ri A

1 THRACIAo

-o........ ....

oo

\ireperi7?.,

MARV_ AEGIIIM

TAQrj

tron

Lemnos I

\ster

01 'M A NRHODOPE

14 P

raja nop0.1 s

Aeno '

ti

E

... . ... ..... . . . ....... ...

...... . HacIrianopors (U.scudgia.)....... . .... .........

(4,

'a=

M

ZS,..4.%

° YA ° a)

HAEMMONTUS

lloviod&u4(Isaccee)

0e5mis(Ilita),,r.r,

jades tinv(Satices)

(ars° (Hit-soya)

Ibidd(Sla

Ul rneTi,

.AdinaZ

yidava (r15rie8")Durokorurn \-

Altina "L"P:fr,:;:,Tr ansm arisc a (Ada rupdgi?.

AliriFtus (Atit C.17L. P.;

INjo,8\ :oss uo (iv!' csaorr aoe7 aqic

no(rpoelioss:De"vrenine)

S

anteumonul de S.)

a vod51

Ternis((o n sra Ma)

Byzantium

PerinthU

Gtt nstanArivz,;

L-toede5Lus

,"\\S-

RS, - -9U1

oAbydus

o 5 so C loo A 'so 2_1 A

-13

ti ARG SIS,)

Naissus(Nis) ..i'\':',.,\;?.`!:.<,

..................".. jon. ;'6,0

4,',:, e0

Rernesian\a(Bele'Pelen a)

.. . 1'41.

Florentia n aRo m un an a

Cebras(oba

,04

69 A

n.eA'ts

/p

Novaeno (Sistov),

OESIA

P ND ACO- ROMA\11

ARO

masse drie

AOlympus /Y

A

L Y

/

Ptolipp.i

/

M

Viday:

I

541/14

r-

O

P

o-

I4er2clea

www.dacoromanica.ro