program de administrare agricola vaslui
DESCRIPTION
AGHVCZBXNTRANSCRIPT
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
1/56
1
MINISTERUL AGRICULTURII,
PADURILOR SI DEZVOLTARII
RURALE
PROGRAM DE
ADMINISTRARE
AGRICOLA A JUDETULUI
VASLUI
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI
DEZVOLTARE RURALA VASLUI
Str.Eternitatii, nr.1, Vaslui, judetul Vaslui
Tel./fax :0235311802
www.directiagricolavs.ro
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
2/56
2
I. CARACTERIZAREA GENERALA A CADRULUI NATURALA JUDETULUI VASLUI
Judetul Vasluieste situat n partea de est a trii si se invecineaza astfel:N Judetul Iasi;E Republica Moldova;
S Judetul Galati;V Judetele Neamt, Bacau si Vrancea.
Punctele extreme ale judetului sunt: la nord Tacuta-Protopopesti 46
0
40 latitudine nordica, la sud Tutova-Pochidia 460 latitudine nordica, la est
Stanilesti-Saratu 28015 longitudine estica si la vest Dragomiresti-Vladia
27030 longitudine estica.
Relieful judetului Vaslui este specific Podisului Barladului.Avand in vedere princ ipalele aspecte morfogenetice ale reliefului se
constata prezenta in proportie de aproximativ 80 % a formelor structurale si
sculpturale, insotite de suprafete restranse de acumulare.Particularitatile litologice si morfogenetice din cuprinsul Podisului
Birladului au dus la diferentierea unor subunitati cu trasaturi geografice proprii:
- Podisul Central Moldovenesc;- Colinele Tutovei;- Dealurile Falciului;
- Campia Falciului.1. Podisul Central Moldovenesceste unul dintre cele mai reprezentative
subunitati geografice ale Moldovei extracarpatice. El ocupa toata partea de norda Podisului Barladului, incepand de la Coasta Iasilor si pana la latitudineaoraselor Vaslui si Husi. Limita sa sudica o formeaza Coasta Racovei. Incepandcu sectorul de confluenta Racova-Barlad, limita dintre Podisul Central
Moldovenesc si Colinele Tutovei urmareste flancul drept al vaii Birladului, panain dreptul localitatii Crasna. Ea se indreapta spre nord-est, in lungul CoasteiLohanului, prin partea nordica a Dealului Dobrina (370 m) si a versantului dreptal vaii subsecvente Draslavat-Husi, marcand contactul cu Dealurile Falciului.
Relieful actual este format dintr-un ansamblu de platouri, dealuri si
culmi separate de vai adanci.Particularitatile peisajului din diferite sectoare ale Podisului Central
Moldovenesc ofera posibilitatea deosebirii urmatoarelor subunitati: a)Depresiunea Birladului superior (Vasluiului); b) Dealurile Racova-Stemnic; c)
Depresiunea Husi.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
3/56
3
2. Colinele Tutoveise desfasoara pe o regiune intinsa incepand de laCoasta Racovei-Valea Morii si pana spre Nicoresti.
In Colinele Tutovei predomina relieful sculptural. Acest lucru sedatoreaza constitutiei geologice din roci friabile care au permis adancirea retelei
hidrografice, o dinamica accentuata a proceselor de panta si crearea unei energiimari de relief. Coamele colinelor sunt in cea mai mare parte inguste, rareori
rotunde sau plate. Platourile au o slaba inclinatie spre sud vest si ocupa suprafete
foarte reduse.Versantii sunt in cea mai mare parte neuniformi prezentand pe distante
scurte inclinatii difer ite.Pentru regiunea colinara este caracteristic paralelismul vailor si ale
culmilor dealur ilor foarte inguste.Unele particularitati locale legate de variatiile de facies petrografic, de
fragmentare si modelarea versantilor, inlesnesc individualizarea a douasubunitati geografice: colinele inalte si colinele joase.Colinele inalte ocupa partea nord-vestica a regiunii, cu altitudini de
peste 400 m si fragmentare orizontala accentuata. Aici se manifesta tendinta dedegradare a colinelor tipice, datorita dezvoltarii unei retele hidrografice maicomplicate, cu un numar sporit de vai subsecvente si captari fluviatile recente.
Colinele joase situate la sud si est de linia localitatilor Puiesti-Corodesti-
Oprisita, cu cea mai tipica fragmentare colinara, au altitudini sub 400 m. Culmileisi pastreaza integritatea, iar degradarile de teren sunt mai moderate.
3. Dealurile Falciului reprezinta subunitatea geografica, situata la est
de valea Birladului mijlociu. Se prezinta sub forma unor culmi interfluvialecomplexe, in cuprinsul carora se interfereaza formele structurale specificePodisului Central Moldovenesc, cu cele proprii colinelor pliocene.
Limitele sale sunt cat se poate de clare, reprezentate, in cea mai mareparte, prin cueste. La nord, Cuesta Lohanului, continuata cu cea a vaii Draslavat-
Husi; la sud, cuestele altor vai subsecvente opuse, Jeravat si Horincea, iar lavest, versantul stang al vaii Birladului care are, de asemenea, functie de cuesta.Doar la est, trecerea spre Campia colinara a Falciului se face prin forme mai
prelungi care alterneaza si cu sectoare mai denivelate.
Plaiurile netede, cu mici depresiuni de culme, asimetria reliefului,existenta cuestelor si abrupturilor cuestiforme, procesele de versant maifrecvente si mai active spre valea Birladului si Lohanului, constitue catevadintre caracteristicile geomorfologice ale acestei subunitati geografice.
Morfologia Dealurilor Falciului reflecta intru totul conditiile sale
genetice evolutive. Sectorul inalt, din nord, conserva aspecte structuraleasemanatoare Podisului Central Moldovenesc.
Principalele sectoare ale Dealurilor Falciului sunt: a)Dealurile Dobrina-Oltenesti; b) Dealurile Vinderei - Malusteni; c) Platourile Albestilor; d)
Dealurile Banca - Grivita.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
4/56
4
4. Campia Falciului este localizata in partea sud-estica a PodisuluiBarladului, intre Dealurile Falciului si Prut. Aceasta subunitate geografica se
caracterizeaza print-un relief cu interfluvii largi, estompate, dezvoltat pe unsubstrat argilo-nisipos.
Inchisa la nord si vest de rama Dealurilor Falc iului, iar la sud de CuestaHorincei, Campia Falciului are o or igine erozivo-acumulativa, datorandu-se, in
primul rand, catorva afluenti directi ai Prutului (Sarata, Elan, Horincea).
Relieful alcatuit din coline si platouri joase, separate de vai largi,orientate spre sud-est, are altitudini ce nu depasesc 200 m.
Desi destul de omogena sub aspectul general al peisajului, inmorfologia Campiei Falciului se schiteaza trei compartimente: unul vestic,
corespunzator bazinului Elanului, altul estic (Sarata-Prut) si al treilea sudic,suprapus bazinului Horincei.
Clima
Clima judetului Vas lui prezinta caracter continental moderat.Temperaturile medii anuale au valori de 9.2
0C la Negresti, 9.5
0C la
Vaslui, 9.60C la Husi si 9.7
0C la Barlad.
Precipitatiile atmoasferice sunt neuniform repartizate atat spatial cat si
in timp. In sectoarele cu masive deluroase din nordul, nord vestul, vestul si nordestul judetului cantitatea medie anuala de precipitatii este de aproximativ 600mm, pe cand in sectoarele cu relief mai jos (depresiunile Husi si Elan) acestea au
valori cuprinse intre 400-500 mm. anual.Cele mai insemnate cantitati de precipitatii se inregistreaza in lunile
mai, iunie si iulie (aproximativ 36% din totalul anual); lunile februarie si martie
sunt cele mai sarace in precipitatii (aproximativ 17% din totalul anual).Determinante pentru procesele de eroziune a solului sunt cantitatile
maxime de precipitatii inregistrate in lunile mai si iunie, sub forma de ploitorentiale cu agresivitate pluviala importanta.
Regimul eolian pune in evidenta dominarea curentilor din nord-nord-vest si sud-sud-est.
Hidrografia
Reteaua hidrografica cu caracter permanent si semipermanent are odensitate cu valori destul de mici datorita climatului continental.
Sub raportul rezervelor de apa Podisul Barladului este in generaldeficitar datorita regimului termo-pluviometric al regiunii, substratului geologicsi celorlalti factori ai mediului.
Judetul Vaslui este traversat de urmatoarele cursuri de apa: Prutul pe o
distanta de 138 km, Barladul pe o distanta de 123 km, Tutova pe 67 km, Crasna47 km, Vaslui 35 km.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
5/56
5
Hidrografia de suprafata este reprezentata in primul rand de raul Barladcu un mare numar de afluenti cum sunt: Tutova, Simila, Racova, Stemnic,
Vaslui, Crasna, Idrici, Jaravat. De asemenea raurile din Podisul Barldului suntcuprinse in tipul de regim pericarpatic estic, caracterizat printr-o scurgere variata
in timpul anului, determinata de asezarea sa in partea de est a tarii, la adapostulCarpatilor Orientali, ceea ce asigura un plus de continentalizare surselor de
alimentare. In functie de caracteristicile locale de scurgeri, impuse de conditiile
fizico-geografice si de alimentare diferite, in Podisul Barladului seindividualizeaza doua subtipuri: subtipul Vaslui si subtipul Tutova-Elan.
Subtipul Vaslui include raurile din Podisul Central Moldovenesc, secaracterizeaza printr-un regim instabil in scurgere de iarna (se transporta intre
13-20% din volumul anual), aceasta face ca deseori primavara, perioada apelormari sa apara atenuata. Toamna se inregistreaza scurgerea minima, reprezentand
intre 8-13 % din volumul anual.Subtipul Tutova-Elan include raurile din Colinel Tutovei, din Dealurilesi Campia Falciului, caracterizandu-se prin cresterea instabilitatii regimului de
iarna si atenuarea apelor mari de primavara (inregistrate in cca 40% cazuri).Volumul scurgerii de iarna se apropie de cel de vara (reprezentand intre 16 si 22% si respectiv intre 21 si 23 % din volumul anual). Scurgerea de toamnatransporta 15% din volumul anual.
Debitele mari din timpul primaverii maresc considerabil puterea deeroziune in adancime si laterala a raurilor, subminand versantii vailor sideterminand aparitia proceselor de alunecare.
Apele subterane cele mai importante sunt inmagazinate in depozitelesarmatiene si pliocene; o larga raspandire au si stratele acvifere din depozitelealuviale de pe terase si lunci.
Vegetatia
Pe teritoriul Podisului Barladului se pot distinge trei zone de vegetatie:zona forestiera, zona de silvostepa si zona de stepa ce se dispun aproximativ inaceeasi ordine de la nord-vest spre sud-est. Aceasta dispozitie este o consecinta
atat a climatului cat si a etajarii descendente a reliefului spre cele doua directii.Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorita tranzitiilor difuze,
patrunderilor adanci a vailor in podis si modificarilor antropice.Zona de silvostepa se prezinta sub forma unei benzi continue, dar de
latimi diferite si cu un intrand adanc pe valea Barladului, ce se suprapune zonei
colinar-deluroase, de altitudine mai redusa (sub 250 m) a podisului. Climatuleste temperat continental, iar in invelisul de sol cea mai larga dezvoltare o aucernoziomurile.
In cadrul acestei zone se disting doua districte: central si sudic.
Districtul sudic incepe de la sud de Husi si se continua largindu-se,cuprinzand o buna parte din Campia Falciului, apoi se prelungeste spre nord pe
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
6/56
6
ambele parti ale vaii Barladului pana aproape de Crasna, cu o dezvoltare maimare in partea sudica a Colinelor Tutovei.
Specificul silvostepei de aici consta in bogatiea elementelor termofile,in alcatuirea palcurilor de padure si procentul ridicat de specii pontice in
componenta pajistilor. Principalele esente termofile: stejarul pufos (Quercuspubescens), stejarul brumariu (Quercus pendunculifora)formeaza arborete pure
sau participa la formarea sleaurilor de silvostepa impreuna cu gorunul, stejarul,
frasinul, ulmul, jugastrul, artarul, teiul argintiu. Sunt mentionate si alte esentetermofile sudice ca garnita (Quercus farnetto) ce formeaza arborete pure in sudulColinelor Tutovei, scorusul (Sorbus domestica) carpinita (Carpinus orientalis).Esentele termofile care formeaza arborete proprii (stejarul pufos, stejarul
brumariu) ocupa de preferinta versantii sudici si sud estici, in timp ce sleaurileobisnuite ale esentelor mezofile se plaseaza mai ales pe culmi si pe ceilalti
versanti. Suprafetele reduse de pajisti sunt caracterizate prin asociatii de paius(Festuca valesiaca) si colilie (Stipa lessingiana). In pajistele degradate se aflafiruta cu bulb, barboasa, pirul gros, palcuri de pelinita, laptele cainelui
(indeosebi Euphorbia estepposa), coada soricelului (Achillea setacea), plusdiverse plante ruderale.
Districtul central corespunde celor doua areale de silvostepa din sudulsi sud estul Podisului Central Moldovenesc, separate de o fasie ingusta forestiera
de pe interfluviul Crasna-Prut. Primul areal, cel din depresiunea Vasluiului esteaproape izolat, el comunicand printr-o fasie ingusta (in aval de Crasna), cusilvostepa sudica de pe valea Barldului si cu cea din Depresiunea Hus ilor.
Al doilea areal corespunzator partii centrale si vestice ale DepresiuniiHusilor se leaga prin fasii inguste atat cu silvostepa sudica, cat si cu cea nordicaa podisului.
Solurile
In teritoriul judetului Vas lui au fost identificate 14 tipuri de sol grupatein 8 clase de soluri.
Clasa Protisoluri
Include soluri variate, in curs de formare, ale caror profile nu prezintacaractere morfologice suficient conturate (soluri care au orizont A sau O sub 20cm grosime urmate de roca sau alt material parental) pentru a putea fi incadratela unul din tipurile de sol evoluate. Formarea acestor soluri este conditonata de
caracteristicile terenului.
Regosolurile (eutrice, calcarice, molice) reprezinta stadiul initial alpedogenezei, dezvoltandu-se in zonele in care procesele de formare a soluluisunt limitate de eroziunea geologica, de acumulare a materialelor neconsolidate,de conditiile climatice respective sau materiale parentale aduse la zi prin
alunecari. Regosolurile sunt in general bine drenate, cu textura mijlocienediferent iata pe profil. Sunt raspandite pe versantii puternic inc linati s i utilizate
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
7/56
7
ca pajisti. Ocupa suprafata de 51 000 ha si reprezinta 12,71% din suprafataagricola a judetului.
Psamosolurile (eutrice, molice) au continut scazut de humus, indiciihidrofizici au valori mici, conductivitatea hidraulica prezinta valori mari,
prezinta drenaj global bun. Au o pondere foarte redusa de 1,20 %, adica 4 800ha din suprafata agricola a judetului.
Aluviosolurile (eutrice, molice) se caracterizeaza printr-un grad destul de
ridicat de fertilitate datorita in special regimului hidric si edafic favorabil.Fertilitatea lor depinde mai putin de stadiul de evolutie. Sunt raspandite pe osuprafata de 42 200 ha (10,50 %) in luncile principalelor rauri: Prut, Birlad,Tutova, Racova, Vaslui, Elan s.a.
Pentru cultivarea lor sunt necesare lucrari de indiguire, de ameliorare si deprevenire a degradarii.
Clasa CernisoluriIn aceasta clasa sunt cuprinse solurile profund humifere de culoareinchisa, bine structurate, fiind soluri cu un orizont A molic (Am) continuat cu
orizont intermediar (AC, AB, Bv sau Bt) avand in partea superioara culoriinchise. Sunt soluri cu acumulari de materie organica saturate in baze, a carorformare este considerata specifica zonelor de stepa si silvostepa.Tipurile de sol mai frecvente care apartin Cernisolurilor sunt cernoziomurile si
faeoziomurile.Cernoziomurile (tipice, calcarice, kastanice, cambice) sunt soluri cu
orizont A molic, orizont intermediar (AC, Bv, Bt) cu culori mai deschise, orizont
C calcic sau concentrari de pudra friabila de carbonati secundari in primii 125cm. Sunt soluri a caror raspandire este practic asociata depozitelor relativrecente, bogate in carbonati cum sunt: loessurile, depozitele loessoide, depozite
nisipoase, alaturi de un relief acumulativ tanar, covor vegetal ierbos si conditiiclimatice reprezentate printr-un bilant radiativ ridicat, evapotranspiratie cu valori
mari si precipitatii moderate. Reprezinta zonele cele mai fertile cu o suprafata decirca 78 000 ha, adica (19,48%).
Faeoziomurile sunt soluri formate in conditii relativ apropiatecernoziomurilor, materiale parentale asemanatoare, dar de regula mai putin
carbonatice, un regim climatic ceva mai umed si o vegetatie specifica zonelor desilvostepa cu o suprafata de aproximativ 100 000 ha (25,10 %).
Spre deosebire de cernoziomuri, carbonatii de calciu lipsesc din profilul desol, insa levigarea nu este atat de puternica incat sa indeparteze complet bazele,
ceea ce este demonstrat de saturatia in baze ridicata si o activitate biologica
intensa, fapt ce determina formarea unui orizont mediu profund bogat in humus.In general se intalnesc in asociere cu cernoziomurile.Morfologic prezinta urmatoarea succesiune de orizonturi: Am, orizontintermediar Bt, Bv, AC si orizont Cca care poate sa apara la adancimi mai mari
de 125 cm. Orizontul de bioacumulare este brun inchis la culoare si are grosimide 30-40 cm sau chiar mai mult. Activitatea biologica este foarte intensa.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
8/56
8
Urmeaza un orizont intermediar B (argiloiluvial, cambic) sau AC cu o structurain general prismatica. Sub acest orizont se afla un orizont de acumulare a
carbonatilor de calciu, care apar sub forma de micelii la partea superioara si subforma de concretiuni la partea inferioara a acestuia. Faeoziomurile sunt
predominant lutoase si lut nisipoase bogate in humus, moderat sau puterniclevigate, cu permeabilitate mijlocie pentru apa si aer, reactie slab alcalina sau
neutra si aprovizionare buna cu elemente nutritive.Clasa Cambisoluri cuprinde soluri cu orizont B cambic, format pe
materiale parentale texturale de la mediu la fin, derivate dintr-o mare varietategenetica de roci.
Cambisolurile sunt soluri moderat dezvoltate, caracterizate prin alterarea
(slaba sau moderata) a materialului parental si prin absenta unor cantitatiapreciabile de argila, materie organica, compusi cu Al sau Fe, modificari de
culoare, structura si consistenta.Sunt soluri ce prezinta un orizont A (Am, Ao) urmat de un orizontintermediar cambic (Bv) avand culori mai deschise.
Aceasta clasa este reprezentata prin eutricambosol.Eutricambosol,caracterizat printr-un orizont B cambic ce are o croma mai
deschisa si continut de argila mai ridicat decat orizontul subiacent. Succesiuneaorizonturilor este Ao-Bv-C. Principalele proprietati fizice si chimice sunt
accentuat influentate de roca de solificare. Sunt soluri mai putin fertile utilizatein cultura plantelor de camp, dar mai ales ca pasuni pe o suprafata de 12 000 ha(3,00 %).
Clasa Luvisoluriloringlobeaza solurile care au caracter de diagnostic unorizont B-argiloiluvial (Bt). Sunt soluri cu acumulare de argila in profunzime.
Preluvosolurile se definesc prin orizont Bt, avand culori galbui sau rosii.
Orizontul Ao are grosime de 20 - 30 cm si culoare deschisa (brun - brundeschisa). Orizontul Bt este mai gros si are culori galbui, fiind urmat de
materialul parental.Dintre neoformatii, caracteristice sunt cele din Bt, sub forma de pelicule de
argila. Textura este diferentiata pe profil, adesea mijlocie in Ao, iar in Bt finasau tot mijlocie, dar cu un continut mai mare de argila.
Structura este grauntoasa, relativ bine dezvoltata in Ao si columnoidprismatica sau prismatica bine dezvoltata in Bt.
Bioacumularea in cazul acestor soluri este mai redusa decat lacernoziomuri.
Sunt in general soluri cu un continut de humus scazut, un grad de saturatie
in baze de peste 75 % (eubazic) si un pH relativ neutru. Fertilitatea acestorsoluri este conditionata de regimul precipitatiilor si ocupa circa 25 000 ha (6,36%).
Luvosolurile prezinta orizont A ocric (Ao) urmat de orizont eluvial E (El
sau Ea) si orizont B argic (Bt) cu grad de saturatie in baze de peste 53%. Suntraspandite pe o suprafata de circa 4 000 ha (0,95 %).
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
9/56
9
Insusirile fizice si fizico-mecanice cat de cat favorabile la suprafata devin totalnefavorabile in adancime (tasare accentuata, permeabilitate scazuta, aeratie
necorespunzatoare.Clasa Pelisolurilor cuprinde soluri ce au orizont pelic sau vertic
incepand din primii 20 cm sau imediat in Ap. Pelisolurile sunt reprezentate prinvertosoluri.
Vertosolurile se caracterizeaza prin orizont vertic de la suprafata la cel
mult 20 cm (sub stratul arat) care se continua pana la cel putin 100 cm; continpeste 30% argila in toate orizonturile pana la cel putin 100 cm. Ocupaaproximativ 838 ha (0.21%)
Clasa Hidrisolurilor.
Include soluri cu orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care seasociaza proprietati gleice (Gr) din primii 50 cm (AG, ACG), fie un orizont Bt
sau un orizont E si Bt la care se asociaza proprietati stagnice intense (W) dinprimii 50 cm.Sunt soluri ce s-au format si evolueaza in conditiile unui exces de apa de
lunga durata care a cauzat formarea unui orizont de glei (Gr).Solurile hidromorfe sunt reprezentate prin gleiosoluri.Gleiosolurile se definesc prin orizontul Gr a carui limita superioara este
situata in primii 50 cm, avand o culoare cenusie cu frecvente pete de culoare
galbui-roscata alternand cu pete verzui, este astructurat si prezinta separatiiferimanganice sub forma de pete si concretiuni. In partea superioara au unorizont A (Am, Ao).
Formarea gleiosolurilor este conditionata de prezenta unei umiditatiexcesive, la mica adancime, intr-o anumita perioada din an sau tot timpul anului.Ocupa aproximativ 20 000 ha (5,11 %).
Atributul dominant al gleiosolurilor este starea lor prelungita cu apa,asociata cu lipsa de aeratie, un mediu nefavorabil pentru radacini si conditii
slabe pentru fauna solului.Insusirile negative ale acestor soluri se datoreaza excesului de apa, iar in
cazul unei argilozitati crescande se accentueaza lipsa oxigenului si a unei aeratiicorespunzatoare, se inrautatesc insusirile fizico-mecanice (aderenta si plasticitate
mare).Clasa Salsodisoluri
Sunt soluri cu orizont salic (sa) sau natric (na) in partea superioara. Suntraspandite in aceleasi zone cu aluvisolurile si gleiosolurile, iar pe ansamblul
judetului ocupa o suprafata destul de mica - 2 000 ha (0,50 %) incluzand
soloneturilesisolonceacurile.Clasa Antrisoluri
Cuprinde soluri puternic erodate, (orizont B sau C) sau soluri puternictransformate prin actiune antropica ce prezinta la suprafata un orizont
antropedogenetic de cel putin 50 cm grosime.Este reprezentata prin erodosol si antrosol.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
10/56
10
Erodosolurilereprezinta o categorie heterogena de soluri caracterizate prinfaptul ca partea lor superioara cu conditiile cele mai favorabile dezvoltarii
plantelor a fost indepartata pe cale antropica.Erodosolurile sunt soluri cu profil puternic decopertat prin eroziune, astfel
incat nu se mai poate stabili apartenenta lor la un anumit tip genetic de sol. Suntraspandite pe terenurile arabile puternic inclinate si ocupa 19 600 ha (4,89 %)
Prezinta caracteristici foarte variate, depinzand de solul initial, de gradul
de eroziune si materialul parental, aprovizionarea cu elemente nutritive estefoarte slaba, iar potentialul de fertilitate este foarte redus.
De regula prezinta la suprafata un orizont Ap provenit din orizont B sau Cavand sub 20 cm grosime.
Antrosolurile (hortice, molice) sunt soluri cu orizont superiorantropedogenetic de cel putin 50 cm grosime format prin transformarea unui
orizont sau strat al solului prin lucrare adanca. Ocupa aproximativ 17 000 ha(4,23 %).Complexele de soluri sunt constituite dintr-o asociere de soluri
dezvoltate pe suprafete mici, care se repeta frecvent pe distanta de metri sau sutede metri in functie de microrelief.
Solurile din complexele de soluri nu pot fi separate ca areale individualeci pot fi reprezentate pe harta numai prin unitati cartografice compuse. Limitele
dintre diferitele unitati de soluri sunt uneori evidente in teren fiind marcate deschimbarea microreliefului, vegetatiei, apei freatice, dar ele nu pot fi transpuse
pe harta, din cauza suprafetei mici care o ocupa. Ocupa in jur de 19 700 ha
(4,90 %).Terenurile agricole au fost incadrate in urmatoarele clase de pretabilitate
dupa cum urmeaza;
I.Terenuri fara limitari sau restrictii(cu note de bonitare intre 81-100puncte) reprezentate prin cernoziomuri si faeoziomuri cu textura mijlocie,
reactie neutra, ocupa 5,38 % suprafata respectiv 21 602 ha. Sunt terenuri decalitate foarte buna si pot fi cultivate fara aplicarea unor masuri de ameliorare.
II.Terenuri cu limitari sau restrictii mici(cu note de bonitare intre 61-80 puncte) datorate texturii luto-nisipoase, reactiei slab alcaline, eroziunii slabe,
excesului de umiditate periodic. Ocupa 23,44% din suprafata, respectiv 94 183ha. Sunt terenuri de calitate buna cu limitari reduse, iar pericolul de degradare asolului sau deficientele existente pot fi inlaturate prin tehnologii curente.
III.Terenuri cu limitari sau restrictii mijlocii(cu note de bonitare intre
41- 60 puncte), reprezentand 33,14 % din suprafata, adica 133 153 ha, cuprinde
soluri cu reactie moderat si puternic alcalina, afectate de eroziune de la slab lamoderat, sunt terenuri de calitate mijloc ie care prezinta limitar i moderate cereduc gama culturilor agricole si necesita pentru prevenirea degradarilor masuride amenajare si ameliorare menite sa atenueze sau sa previna efectele factorilor
ce provoaca degradarea.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
11/56
11
IV.Terenuri cu limitari si restrictii mari(cu note de bonitare intre 21-40puncte) reprezentand 19,10 % , adica 76 749 ha. Include soluri hidromorfe si
hidrohalomorfe, soluri cu eroziune puternica si foarte puternica, cu insusirifizico chimice nefavorabile. Sunt terenuri cu pretabilitate slaba si limitari severe
care determina diminuari apreciabile si in mod sistematic recoltelor agricole.Pentru asigurarea unor recolte sigure sunt necesare masuri intensive de
amenajare si ameliorare.V.Terenuri cu limitari si restrictii severe(cu note de bonitare intre 1-20
puncte) ce inglobeaza soluri afectate de eoziune puternica si excesiva, alunecari,exces de umiditate stagnant, reprezentand 18,94% din suprafata. Sunt terenuri decalitate foarte slaba, prezinta risc de antrenare pe versant a ingrasamintelor sunt
nepretabile in conditii de neamenajare pentru culturile de camp,vii, livezi. Pentrua fi luate in cultura necesita masuri de amenajare si ameliorare speciale
complexe.Principalii factori limitativi ai productiei agricole, care se asociaza variatin functie de conditiile pedoclimatice localeprovoacadegradarea solului fie prininsuficienta, fie prin exces.
Protectia, conservarea si ameliorarea solurilor la care se adauga siutilizarea rationala a acestora trebuie pusa de acord cu cunoasterea naturii siintensitatii factorilor limitativi ai productiei agricole in vederea stabilirii
masurilor de prevenire si combatere a efectelor negative, indiferent de naturaacestora.
Sintetizarea datelor pe ansamblul judetului evidentiaza prezenta unei
game largi de limitari ce afecteaza capacitatea productiva a terenurilor agricolesi care se refera la:- prezenta pantelor mai mari de 15% pe o suprafata de 116 251ha
- extinderea deosebita a terenurilor agricole erodate- existenta unor limitari provocate de alunecari de teren si unele caracteristici ale
profilului de sol care se refera la potentialul acid al solurilor, textura argiloasa asolurilor, textura grosiera a solurilor, saraturarea..
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
12/56
12
II. PROGRAM DE ADMINISTRARE AGRICOLA A JUDETULUI
A.PRODUCTIE VEGETALA
1. Locul agriculturii in economia judetului
Din datele statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica, rezulta
ca agricultura, ca ramura a economiei judetului, are un aport de 30.3% lavaloarea adaugata bruta pe total judet.
2. Situatia fondului funicar
In urma actiunii de inventariere a culturilor insmantate in toamna anului2005 si structura culturilor propusa pentru anul 2006 rezulta ca suprafataagricola a judetului este de 401.197 ha, din care: 291.238 ha arabil, 87.069 ha
pasuni, 7.926 ha fanete, 12.243 ha vita de vie si 2.721 ha livezi.
Din totalul de 401.197 ha, suprafata de 351.617 ha se exploateaza insectorul privat si 49.580 ha in sectorul de stat.
Suprafata de 101.570 ha din sectorul privat este utilizata de un numar de
214 exploatatii agricole comerciale din care 13 societati agricole infiintate inbaza Legii nr.36/1991 privind asociatiile agricole si alte forme de asociere inagricultura cu o suprafata de 8.411 ha, 133 societati comerciale cu raspunderelimitata, 30 asociatii familiale si 38 persoane fizice autorizate, care exploateaza
terenuri agricole conform Legii arendarii nr.16/1994, modificata si completatacu o suprafata de 93.159 ha, precum si producatori individuali 239.503 ha si alte
unitati private 2.133 ha.Sectorul de stat detine 49.580 ha, din care 5.823 ha este proprietatea
Agentiei Domeniilor Statului s i este concesionat agentilor economici, 1.270 ha
apartine unitatilor de cercetare si 42.487 ha altor detinatori (consilii locale, licee,scoli, gospodarii anexe ale MapN, M.J, UARZ, etc.)
3. Structura culturilor agricole si evolutia realizarilor productiilordin perioada 2001-2005 (Anexa nr.1)
Din analiza suprafetelor si productiilor realizate in perioada 2001-2005,
anexa nr.1, la cultura grau, se observa o scadere a suprafetei cu 9.370 ha, de la67.159 ha in 2001 la 57.789 ha in 2005, iar productia a avut o evolutie
fluctuanta, in 2003 obtinandu-se cea mai mica productie de 782 kg/ha, ca urmare
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
13/56
13
a secetei excesiva si de lunga durata, in anul 2005 obtinandu-se cea mai mareproductie de 3.253 kg/ha din perioada analizata.
Crestera productiei medii de la 2.953 kg/ha, in 2001 la 3.253 kg/ha in2005 este rezultatul conditiilor meteorologice favorabile, a concentrarii
suprafetelor in exploatatii agricole comerciale si acordarii subventiilor inprimavara anului 2005 celor care exploateaza terenul si nu proprietarilor de
teren, obtinandu-se in acest sens o crestere a eficientei economice.
Pentru cresterea productiei de grau la hectar si implic it a eficienteieconomice, consideram ca pe langa sprijinul financiar acordat la infiintareaculturii, a fondurilor publice de 15% acordate conform prevederilor Legiicreditului agricol pentru productie nr. 150/2003 si a majorarii primei de
asigurare a cu lturilor de la 20 la 50 % potrivit HG 807/2005, o masura ar f istabilirea de catre MAPDR anual a unui pret minim garantat, in functie de zona
de cultura, care sa acopere costul de productie si sa asigure un mic profit.De asemenea, consideram ca un rol foarte important in cresterea eficienteieconomice il au si organizatiile producatorilor de cereale, care sa poata negocia
un pret bun cu patronatele din morarit-panificatie. Din punctul nostru de vedereo solutie ar fi acordarea diferitelor forme de sprijin financiar numai
producatorilor agricoli constituiti sau afiliati la aceste organizatii.La culturile de orz si orzoaica de toamna se observa o scadere accentuata a
suprafetelor, de la 4450 ha in 2001 la 926 ha in 2005 la orz si de la 560 ha in2001 la 151 ha in anul2005 la orzoaica, insa se observa cresterea suprafetelor deorzoiaca de primavara de la 600 ha in 2001 la 2.357 ha in 2005 si de la 2.977 ha
in 2001 la 3.920 ha in 2005 la ovaz.La porumb s-a inregistrat o scadere a suprafetei cu 7.979 ha, de la 132.837
ha in 2001 la 124.858 ha, in 2005 si cresterea productiei medii la hectar, de la
1.936 kg/ha in 2001 la 3.417 kg/ha in 2005.Suprafata de floarea soarelui a crescut de la 33.544 ha in anul 2001 la
43.368 ha in anul 2005, inregistrandu-se o crestere de 29%, iar productia mediea crescut de la 919 kg/ha in 2001 la 1.361 kg/ha in anul 2005.
In judetul Vaslui a crescut foarte mult suprafata ocupata cu rapita, de la2.708 ha in anul 2001 la 7.154 ha in 2005, exceptie facand anul 2003, cand
datorita inghetului inregistrat in iarna, suprafata ramasa in cultura a fost denumai 200 ha. Cat priveste productia medie, aceasta a crescut de la 2.036 kg/hain 2001 la 2.519 kg/ha in 2005.
Tinand cont ca rapita este principala specie din care se extrage biodieselul
si de cerintele UE 2003/30/CE, care prevede promovarea utilizarii
bicombustibililor si a altor combustibili regenerabili, in special in sectorultransporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul deenergie si de scadere a emisiilor de gaze ce genereaza efectul de sera,consideram ca ar trebui extinsa aceasta cultura.
La vita de vie, suprafata s-a redus de la 15.557 ha in 2001 la 12.171 ha in2005, iar la plantatiile de pomi de la 3.604 ha in 2001 la 2.721 ha in 2005.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
14/56
14
4. Parcul de tractoare si masini agricole
Din centralizarea datelor la 20.01.2006 pe baza informatiilor furnizate decentrele agricole si agentii economici, rezulta ca arendasii, societatile agricole si
producatorii agricoli individuali detin 3.259 tractoare de d iferite tipuri si puteri,2.858 pluguri, 1.759 grape cu discuri, 264 combinatoare, 594 semanatori pentru
cereale paioase, 967 semanatori pentru plante prasitoare, 350 cultivatoare, 403combine de recoltat, 1.094 remorci pentru transport si alte masini si instalatii
agricole conform anexei nr.2.In ceea ce priveste vechimea parcului de tractoare si masini agricole,situatia se prezinta dupa cum urmeaza :
- la tractoare, din totalul de 3.259, 63% sunt amortizate, darmentinute in exploatare ;
- la combine autopropulsate, din totalul de 403, 35% au depasitaperioada de funtionare, dar mentinute in exploatare ;
- in cazul masinilor agricole, aproximativ 50% din parc esteamortizat, dar mentinut in stare de functionare ;
Referitor la incarcatura de teren pe tractor, in prezent aceasta este de 89
ha, raportata la suprafata arabila, existand un deficit de 2.036 tractoare.Se impune achizitionarea de tractoare si masini agricole, de mare
productivitate, astfel incat sa creasca eficienta economica pe unitatea de
suprafata si sa scada incarcatura pe tractor si masini agricole.
5. Modul de exploatare a terenului in 2005
La nivelul judetului vaslui exista un numar de 16 societati agricoleconstituite in baza Legii nr.36/1991 care utilizeaza bunurile in comun si 188
arendasi, constituiti ca societati comerciale, asociatii familiale sau persoanefizice autorizate cu obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si care auarendat teren in baza Legii nr. 16/1994 modificata si completata.
Suprafata totala care se lucreaza in exploatatii este de 69.759 ha, respectiv
17.3% din totalul terenului agricol de 401.197 ha.
Fata de structura actuala a culturilor, in care porumbul si graul ocupa circa61% din suprafata arabila a judetului, plantele uleioase 19%, iar plantele pentruindustrializare, leguminoase, legume si plante furaje 20%, structura optima aculturilor ar fi de 40% cereale paioase, 24% prasitoare, 24% plante uleioase, 3%
plante pentru industrializare, 1% leguminoase, 2% legume si 6% plante furajere.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
15/56
15
Aceasta structura a culturilor ar asigura mai multe avantaje, atat din punctde vedere economic cat si in ceea ce priveste reducerea atacului de boli si
daunatori, cresterea fertilitatii solului, reducerea gradului de inmultire aburuienilor, cresterea gradului de aprovizionare cu apa si utilizarea mai eficienta
a elementelor nutritive provenite din ingrasamintele chimice.Din nefericire o asemenea structura a culturilor este greu de realizat,
intrucat exploatarea terenurilor se face de persoane fizice si juridice din sectorul
privat, asupra carora Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala nu areparghiile necesare prin care sa intervina.
De aceea consideram ca singura solutie pentru reglarea structurii culturilorsi capitalizarea producatorilor agricoli ar fi ca Ministerul Agriculturii sa sustina
acele culturi care au piata de desfacere atat la intern cat si la export si sa fiesubventionate diferentiat in functie de zona de favorabilitate.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
16/56
16
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
17/56
Structura culturilor agricole si evolutia realizarilor productiilor din perio2001 2002 2003 2004 Nr.
crt
Cultura
Supraf
-ha-
Prod
totala(tone)
Supraf
-ha-
Prod
totala(tone)
Supraf
-ha-
Prod
totala(tone)
Supraf
-ha-
Prod
totala(tone)1 Griu+secara 67159 197119 67752 148992 46447 36340 49022 1569
2 Orz toamna 4450 15153 4799 10711 411 247 864 37
3 Orzoai ca t-na 560 2043 990 2255 219 139 188 9
4 Orzoaicaprimavara
600 1064 1563 2253 1643 1184 2651 62
5 Ovaz 2977 4342 3842 4630 3745 2782 4041 64
6 Porumb boabe
total
132837 257230 131843 366651 145593 385337 137125 5092
7 Leguminoase ptboabe total
951 5392 1102 4573 1343 3995 1326 16
8 Floarea soarelui
total
33544 30844 33118 53126 43798 57266 40794 588
9 Rapita 2708 5514 4937 6983 200 206 6303 153
10 Soia 446 350 133 233 2588 3275 1835 34
11 Mustar 162 135 156 118 295 149 204 1
12 Sofranel - - - - - - 150 2
13 Sfecla de zahar 1339 18360 1634 29604 1181 14944 409 74
14 Tutun 440 481 455 504 324 365 322 2
15 Plante medicinaletotal
56 50 29 24 402 167 87 7
16 Cartofi total 2358 22316 2547 24095 2496 22012 2503 201
17 Legume in camp
si solarii total
4298 36746 5004 41450 5224 56667 5040 648
18 Plante de nutret
total
16070 219107 18782 318083 22476 403879 28504 4448
19 Capsuni 7 27 11 26 12 37 15
20 Pasuni 86693 711785 86446 757377 87034 725955 88498 6364
21 Fanete 7610 66081 7809 97108 7580 72250 8238 808
22 Vii pe rod total 15557 60773 14886 81248 14239 71680 12014 632
23 Livezi pe rod total 3604 10900 3339 8953 2870 15706 2434 177
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
18/56
D.A.D.R VASLUI
SITUATIA VECHIMII PARCULUI LA PRICIPALELE UTILAJE LA DATA
DENUMIREA Existent inventardin
NEAMORTIZATE
Existent din care in
functiune
1 TRACTOARE 3259 1199 1199
15 COMBINE PAIOASE 403 261 261
20 PLUGURI 2858 1492 1492 23 GRAPE CU DISCURI 1759 722 722
27 SEMANATORI PAIOASE 594 391 391
28 SEMANATORI PRASITOARE 867 508 508
34 COMBINE FURAJE 11 4 4
35VINDROVERE 26 12 12
38 PRESE DE BALOTAT 38 23 23
49 REMORCI TRACTOR 1082 592 592
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
19/56
19
LISTA CU DOTARILE EXISTENTE LA DATA DE 31.12.2005
DENUMIREA
Total agricultura
Noi Mana II101 Tractoare U453 2 4
102 Tractoare L445 0 9
103 Tractoare V445 0 8
105 Tractor U453 DT 4 0
107 Tractoare SIV445 0 z
111 Tractor U533 1 0
113 Tractor V523 5 0
114 Tractor U533 DT 4 0
116 Tractor U650M, U683DT 4 49
118 Tractor U651M 0 13
13 Alte tractoare 1 0
55 Tractoare import 16 6
146 Combine C12M 0 3
142 Combine CP12 0 10
148 Combine import 0 7
201 Pluguri cult.mare 26 46
204 Pluguri pt. vii 0 8205 Alte pluguri 15 0
21 Masini amendam. 10 6
22 Masini gunoi grajd 2 2
231 Grape disc cult.mare 9 5
234 Grape disc-alte tip 9 0
24 Tavalugi 12 5
25 Nivelatoare 4 6
27 Seman.paioase 3 528 Seman. Prasitoare 7 5
30 Cultivatoare 20 12
36 Cositori 29 12
37 Greble mecanice 10 4
38 Prese balotat 2 0
481 Remorci cisterna 0 8
49 Remorci tractor 15 6
50 Incarcat. Hidraul. 0 353 Remorci auto 15 7
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
20/56
20
4.450
4.799
411
864 926
0
500
1.000
1.500
2.000
2.500
3.000
3.500
4.000
4.500
5.000
suprafata
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Suprafata cultivata cu orz de toamna in perioada 2001-2005
ORZ TOAMNA HA
67.159 67.752
46.447
49.022
57.789
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
70.000
suprafata
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Suprafata cultivata cu grau si secara in perioada 200 1-2005
GRIU+SECARA HA
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
21/56
21
2.708
4.937
200
6.303
7.154
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
supra
fa
ta
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Suprafata cultivata cu rapita in perioada 2001-2005
RAPITA
HA
1.339
18.360
1.181 409 287
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
16.000
18.000
20.000
suprafa
ta
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Suprafata cultivata cu sfecla de zahar in perioada 2001-2005
SFECLA DE ZAHARHA
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
22/56
22
132.837 131.843
145.593
137.125
124.858
110.000
115.000
120.000
125.000
130.000
135.000
140.000
145.000
150.000
suprafata
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Suprafata cultivata cu porumb in perioada 2001-2005
PORUMB BOABE HA
33.544 33.118 43.798
40.794
43.368
0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
30.000
35.000
40.000
45.000
suprafata
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Suprafata cultivata cu floarea soarelui in perioada 2001-
2005
FLOAREA SOARELUI HA
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
23/56
23
197.119
148.992
36.340
156.952
203.591
0
50.000
100.000
150.000
200.000
250.000
productia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia de grau si secara in perioada 2001-2005
GRIU+SECARA TONE
5.514
6.983
206
15.303
18.027
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
16.000
18.000
20.000
pro
ductia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Producta de rapita in perioada 2001-2005
RAPITATONE
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
24/56
24
15.153
10.711
247
3.7763.057
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
16.000
productia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia de orz de toamna in perioada 2001-2005
ORZ TOAMNA TONE
257.230
366.651385.337
509.236
426.621
0
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
pro
ductia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia de porumb in perioada 2001-2005
PORUMB BOABE TONE
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
25/56
25
30.844
53.126 57.266
58.839 59.026
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
productia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia de floarea soarelui in perioada 2001-2005
FLOAREA SOARELUITONE
Productia de soia in perioada 2001-2005
350 233
3.2753.488
5.855
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
2001 2002 2003 2004 2005perioada
productia
SOIA TONE
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
26/56
26
18.360
29.604
14.944
7.434
4.993
0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
30.000
productia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia de sfecala de zahar in perioada 2001-2005
SFECLA DE ZAHARTONE
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
27/56
27
15.557
3.604
14.886
3.339
14.239
2.870
12.014
2.434
12.171
2.721
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
16.000
suprafata
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Suprafetele cu plantatii de vii si livezi
vii pe rod livezi pe rod HA
60.773
10.900
81.248
8.953
71.680
15.706
62.359
17.713
37.448
10.509
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
70.000
80.000
90.000
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productiile de struguri si fructe in perioada 2001-2005
vii pe rod livezi pe rodTONE
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
28/56
28
B. PRODUCTIA ZOOTEHNICA
1. Evolutia efectivelor de animale in perioada 2001-2005
In perioada analizata, pe total judet s-au inregistrat cresteri semnificative aefectivelor de animale constand in: 16.950 capete bovine, 30.900 capete ovine si
caprine, 172.500 capete pasari, 5.430 capete cabaline, 1.464 capete iepuri si
11.350 familii de albine (anexa nr.1).La porcine total, se inregistreaza la sfarsitul anului 2005 o diminuare a
efectivului cu 4.950 capete fata de anul 2001, cu fluctuatii anuale relativ mari.Satisfacator este faptul ca la toate speciile de animale se inregistreaza
sporuri semnificative ale efectivelor de animale matca. Astfel fata de anul 2001,la sfarsitul perioadei analizate, in anul 2005 se constata plusuri de 5.295 capete
vaci si juninci, 3.603 capete scroafe, 41.528 capete oi si capre, 175.750 capetepasari matca si 7.171 iepe.Aceasta constituie o garant ie s igura a mentinerii tendintei de crestere a
efectivelor de animale la toate speciile in perioada imediat urmatoare.De mentionat faptul ca in momentul de fata efectivele de animale si in
special bovinele si porcinele, sunt detinute in proportie covarsitoare (97%), decatre gospodariile populatiei cu o medie de 1.5 cap bovina si 1.7 cap
porcine/exploatatie. Acest aspect are repercusiuni asupra dezvoltarii celor douaspecii din urmatoarele considerente:
- slaba preocupare a crescatorilor in aplicarea metodelor moderne deselectie si in special a insamantarilor artificiale la taurine in vederea cresterii
potentialului productiv al animalelor obtinute ;- folosirea unor scheme de furajare inadecvate care, de cele mai
multe ori, nu evidentiaza potentialul productiv al efectivelor ;- productii slabe din punct de vedere cantitativ si calitativ, care de
cele mai multe ori genereaza pierderi si descurajeaza dezvoltarea miciigospodarii taranesti ;
Pozitiv pentru perioada ultimilor 8 ani este concentrarea si specializareacresterii puilor pentru carne si a exploatarii gainilor pentru oua consum in 8
ferme care au o capacitate de 720.000 pui carne/serie si de 245.000 gaini ouaconsum/ciclu. De asemenea cele 8 ferme au posibilitatea abatorizarii intregii
productii de carne la abatorul Vaslui al SC Safir SRL, obiectiv modernizat inperioada 2004-2006 in baza a 2 proiecte SAPARD in valoare de 2,1 milioane
euro.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
29/56
29
2. Evolutia productiilor medii si totale la produsele animaliere inperioada 2001-2005
Din datele prezentate in Anexa nr.2 rezulta ca in perioada 2001-2005 pe
total judet s-au inregistrat cresteri semnificative ale productiilor totale animalierela toate speciile constand in plusuri de 11.418 tone carne total, din care: 5.160
tone carne bovine, 1.270 tone carne porcine, 148 tone carne ovina si caprina si
4.840 tone carne pasare, precum si 508.133 hectolitri lapte vaca, 42.085hectolitri lapte oaie si capra, 43 tone lana, 184 tone miere albine si 44.200 mii
bucati oua.La baza cresterii productiilor totale animaliere a stat nu numai evolutia
ascendenta a efectivelor ci si sporurile inregistrate la productiile medii datorateexploatarii in conditii mai bune a animalelor.
Fata de anul 2001, la sfarsitul perioadei analizate in anul 2005, greutateamedie de sacrificare a fost mai mare cu 101 kg/cap la bovine, cu 20 kg/cap maimare la porcine si cu un kg/cap mai mult la pasari.
Productia medie de lapte a fost mai mare in anul 2005 fata de anul 2001cu 991 litri/cap la vaca si cu 15 litri la ovine si caprine.
De asemenea in anul 2005 s-au obtinut cu 0.5 kg miere pe familia dealbine mai mult decat in anul 2001, in timp ce numarul de oua pe cap de
pasare/an a crescut cu 17 bucati.
3. Evolutia suprafetelor de baza furajera in perioada 2001-2005
In perioada celor 5 ani analizati, potrivit datelor prezentate in Anexa nr. 3,suprafata de pajisti naturale nu a inregistrat modificari seminificative. Se
constata doar o usoara crestere cu 741 ha in 2005 fata de anul 2001.Suprafetele de culturi furajere cultivate au crescut de la 16.070 ha in anul
2004 la 26.360 ha in anul 2005, cresterea fiind de 10.290 ha. Ponderea o detinleguminoasele perene, care asigura fanuri si masa verde cu continut ridicat inunitati nutritive.
Pentru acoperirea necesarului de furaje la productia obtinuta pe
suprafetele de pajisti naturale existente si cea realizata pe terenurile cultivates-au adaugat insemnate cantitati de nutreturi concentrate si grosiere provenitedin recoltele anuale a culturilor de cereale, leguminoase pentru boabe si plantetehnice.
Resursele de nutreturi ale judetului asigura conditii optime pentru
cresterea efectivelor si productiilor animaliere la toate speciile.Efectivele de animale si pasari precum si productiile obtinute in ultimii ani
sunt sub posibilitatile pe care le ofera cadrul natural al judetului Vaslui.Ca masuri imediate si la indemana crescatorilor de animale, in vederea
revigorarii acestui sector sunt de mentionat :
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
30/56
30
- reconsiderarea modului de intretinere si exploatare a pajistilornaturale, tinand cont de faptul ca dupa 1990 acestea se afla intr-un declin
productiv permanent pus in special pe seama unei exploatari irationale (perioadade pasunat prelungita, incarcatura de animale/ha mai mare decat normele
stiintific admise) abandonarea lucrarilor de combatere a vegetatiei daunatoare,suprainsamantare si fertilizare ;
- concentrarea efectivelor de animale in ferme viabile in care sa seaplice tehnoligii specifice si care sa produca pentru piata cu respectareacriteriilor de biosecuritate alimentara pentru consumatorii finali ;
- folosirea insamantarilor artificiale, iar acolo unde nu este posibil amontelor naturale cu reproducatori autorizati ca metoda de presiune asupra
cresterii rapide a performantelor de productie ale efectivelor de animale ;- modernizarea si dezvoltarea exploatatiilor comerciale prin investitii
in cadru programelor de preaderare SAPARD ;- specializarea crescatorilor in cresterea speciilor de animale care ausi vor avea piata (vaci lapte, taurine la ingrasat, ovine pentru carne, porcine).
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
31/56
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA VASLUI
SITUATIA EFECTIVELOR DE ANIMALE DIN PERIOADA 2001-2005
Nr.crt Specificare u.m. Realizat in anul
2001 2002 2003 2004
1Bovine total, cap 62,300 63,100 74,200 77,400 78
din care: vaci+juninci cap 37,300 37,400 43,300 43,100 42
2Porcine total, cap 73,600 66,400 92,600 71,700 68
din care: scroafe cap 4,700 5,100 6,600 6,300 8
3
Ov ine+caprine total
cap 204,900 214,400 230,100 235,000 23din care oi+capre cap 158,600 175,600 193,000 187,900 20
4Pasari total cap 1,253,400 1,275,500 1,630,200 1,415,600 1,42
din care matca cap 871,400 885,200 1,057 1,046,800 1,04
5Cabaline total cap 29,470 32,900 35,000 34,100 34
din care iepe cap 5,000 5,000 6,600 11,900 12
6Iepuri cap 14,136 15,500 15,800 15,200 15
7Familii de albine cap 17,300 25,300 25,100 25,200 28
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
32/56
32
62.300 63.100
74.200 77.400 78.200
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
70.000
80.000
efectivebovine
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Efectivele de bovine in perioada 2001-2005
capete
73.60066.400
92.600
71.700 68.700
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
70.000
80.000
90.000
100.000
efective
porcine
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Efectivele de porcine in perioada 2001-2005
capete
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
33/56
33
1.253.400 1.275.500
1.630.200
1.415.600 1.425.900
0
200.000
400.000
600.000
800.000
1.000.000
1.200.000
1.400.000
1.600.000
1.800.000
efectivepasari
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Efectivele de pasari in perioada 2001-2005
capete
204.900
214.400
230.100
235.000 235.800
185.000
190.000
195.000
200.000
205.000
210.000
215.000
220.000
225.000
230.000
235.000
240.000
efec
tiveovine
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Efective de ovine si caprine in perioada 2001-2005
capete
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
34/56
34
29.470
32.900
35.00034.100
34.900
26.000
27.000
28.000
29.000
30.000
31.000
32.000
33.000
34.000
35.000
efectivecabaline
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Efectivele de cabaline in perioada 2001-2005
capete
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
35/56
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA
SI DEZVOLATARE RURALA VASLUI
Evolutia productiilor totale si medii la produsele animaliere in perioad
Nr.
crt. Specificare u.m. Realizat in anul
2001 2002 2003 2004 2005
A. PRODUCTII TOTALE
1 Carne total,din care: to viu 19694 20618 24912 31000
bovine to viu 10290 10465 12322 14170
porcine to viu 5230 5100 5510 8500 ovine+caprine to viu 3314 3990 3410 3510
pasare to viu 860 1063 3670 4820
2 Lapte vaca hl 943867 1016800 1389465 1435000 14
3 Lapte oaie +capra hl 46915 69800 71000 87100
4 Lana To 402 414 441 445
5 Miere albine to 276 400 441 450
6 Oua consum mii buc 70800 80100 85000 96000 1
B PRODUCTII MEDII
1 Greutate medie kg/cap
bovine kg/cap 360 380 404 428
porcine kg/cap 110 122 112 120
ovine+caprine kg/cap 20 24 19 19.7
pasare kg/cap 1.4 1.4 1.8 2.3
2 Lapte vaca lt 3009 3127 3850 3990
3 Lapte oaie +capra lt 30 41 42 43
4 Lana kg/cap 2 2.3 2.1 2
5 Miere albine kg/cap 16 15.5 18 18
6 Oua consum buc 111 106 108 120
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
36/56
10.290
5.230
3.314
860
10.465
5.100
3.990
1.063
12.322
5.510
3.410
3.670
14.170
8.50
3
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
16.000
productia
totala
2.001 2.002 2.003 2.004
perioada
Productia totala de carne la principalele specii de animale in perioada 20
bovine porcine ovine+caprine pasare
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
37/56
37
943.867
46.915
1.016.800
69.800
1.389.465
71.000
1.435.000
87.100
1.452.000
89.000
0
200.000
400.000
600.000
800.000
1.000.000
1.200.000
1.400.000
1.600.000
productiatotala
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia totala de lapte vaca si oaie in perioada 2001-2005
lapte vaca lapte oaie+capra HL
70.800
80.10085.000
96.000 115.000
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
productiatotala
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia totale de oua consum in perioada 2001-2005
MII BUC.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
38/56
38
402
414
441
445 445
380
390
400
410
420
430
440
450
productia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productie totala de lana in perioada 2001-2005
TONE
276
400
441 450460
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
productia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia totala de miere de albine in perioada 2001-2005
TONE
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
39/56
39
360
110
20
380
122
24
404
112
18
428
120
19,7
471
130
20
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
productia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Greutatea medie la sacrificare in perioada 2001-2005
bovine porcineovine+caprine
1,4 1,4
1,8
2,3 2,4
0
0,5
1
1,5
2
2,5
productia
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Greutatea medie la sacrificare pasari in perioada 2001-2005
kg/cap
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
40/56
40
67 65
75
91 94
010
20
30
40
50
60
70
80
90
100
productiemedie
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia medie de oua de consum la gospodariile populatiei
in perioada 2001-2005
236
239
241
245
248
230
232
234
236238
240
242
244
246
248
productiamedie
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia media de oua de consum la societati si asociatii
in perioada 2001-2005
buc.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
41/56
41
3009 3127
3850 3990 4000
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
productiamedie
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia medie de lapte de vaca in perioada 2001-2005
lapte vaca lt
30
41 42 43
45
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
productiamed
ie
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia medie de lapte de oaie in perioada 2001-2005
lapte oaie lt
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
42/56
42
16
15,5
18 18
16,5
14
14,5
15
15,5
16
16,5
17
17,5
18
productiamedie
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia medie de miere de albine in perioada 2001-2005
kg/cap
2
2,3
2,1
2 2
1,85
1,9
1,95
2
2,05
2,1
2,15
2,2
2,25
2,3
productiamedie
2001 2002 2003 2004 2005
perioada
Productia medie de lana in perioada 2001-2005
kg/cap
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
43/56
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA
SI DEZVOLTARE RURALA VASLUI
EVOLUTIA SUPRAFETELOR DE BAZA FURAJERA DIN PERIOAD
Nr.crt. Specificare u.m. 2001 2002 2003
1Suprafata totala,
din care:ha 94303 94255 94614
- pasuni ha 86693 86446 87034
- finete ha 7610 7809 7580
2Suprafata debaza furajera
cultivata inarabil,din care:
ha 16070 18782 22476
- leguminoase
perene
ha 11208 12826 13842
- alte anuale ha 4862 5956 8634
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
44/56
86.693
7.610
11.208
4.862
86.446
7.809
12.826
5.956
87.034
7.580
13.842
8.634
88.498
8.238
16.407
1
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
suprafata
2001 2002 2003 2004
perioada
Suprafetele de baza furajera in perioada 2001-2005
pasuni finete
leguminoase perene alte anuale
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
45/56
45
C.INDUSTRIA ALIMENTARA
In cadrul productiei bunurilor de consum industria alimentara are sarcinade a contribui la realizarea produselor alimentare care sa satisfaca cerintele
calitative si cantitative ale populatiei .In judetul Vaslui industria alimentara s-a dezvoltat ca o necesitate de a
prelucra produsele agricole vegetale si animale ce se obtin la nivelul judetului.
Pana in anul 1989 existau in judet 9 intreprinderi de industrie alimentaracu capital de stat , amplasate pe intreg teritoriu cu profil in domeniul productieide: lapte si produse din lapte; carne si produse din carne; bauturi alcoolice;morarit panificatie; uleiuri vegetale rafinate; zahar; legume fructe si peste.
Capacitatile de productie a acestor intreprinderi erau de: 24.300 to/ancarne taiata, 4.400 to/an preparate din carne, 2.500 to/an conserve din carne,
2.400 hl lapte/zi , 230 to/floarea soarelui /zi, 260 to/grau /zi si 100 to/paine/zi.Datorita procesului de privatizare alert al societatilor comerciale dinindustria alimentara ponderea agentilor economici privati a crescut continu,
astfel la sfarsitul anului 1998 existau 240 agenti economici, in 2003, 479, iar lasfarsitul anului 2005 s-au inregistrat 582 agenti economici care desfasoaraactivitati in toate domeniile industriei alimentare din judetul Vaslui.
Incepand cu anul 1995 in conformitate cu OG 42/1995 aprobata prin
Legea 123/1995 s-a inceput activitatea de acreditare a agentilor economici invederea obtiner ii licentei de fabricatie pentru produsele alimentare.
Activitatea de agreare a agentilor economici s-a concretizat si prin
controale tematice la nivelul judetului privind calitatea produselor fabricate sirespectarea legislatiei in vigoare privind lantul tehnologic de productie,etichetare, ambalare, depozitare, transport si desfacerea produselor.
In perioada 1995-2005 au solicitat licente 585 de agenti economici pentrucare au fost eliberate 1.124 licente de fabricatie.
Pe ramuri structura industriei alimentare din judetul Vaslui la sfarsitulanului 2005 se prezinta astfel:
1. Industria carnii
Numarul agentilor economici care desfasoara activitati in domeniulproductiei de carne si produse din carne a cunoscut o crestere permanenta , inprezent fiind 16 agenti economici .
Productia este realizata numai in sectorul privat , gradul de utilizare a
capacitatilor de productie fiind de 60% pentru abatoare de 80 % pentru preparatedin carne si 70 % pentru conserve si semiconserve din carne.
O parte din unitatile de productie ale societatilor comerciale sunt dotate cuinstalatii indigene a caror tehnicitate si fiabilitate sunt scazute ceea ce a condus
la obtinerea unor randamente scazute. O serie de unitati din industria carnii audemarat actiunile de retehnologizare si investitii pentru :
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
46/56
46
- modernizarea sectiei de prelucrare superioara a carnii , proiect finantatprin programul RICOP componenta de f inantare a IMM in valoare totala de
106.074 EURO la SC PRODCYP IMPEX SRL HUSI, proiect ce a fostimplementat in perioada 1.04.2004 30.09.2004.
- modernizarea abatorului de pasari proiect in valoare de 2.1 mil EUROfinantat prin program SAPARD la SC SAFIR SRL VASLUI.
Activitatea de investitii urmeaza a se continua si in anul 2006 in vederea
modernizarii fluxurilor de taiere in abatoare, a liniilor tehnologice de fabricareaconservelor si preparatelor din carne, la un numar de patru societati comerciale.
2. Industria laptelui
Laptele de vaca, capra, oaie, obtinut de la producatorii agricoli din judetul
nostru, este prelucrat in 5 societati comerciale de profil. Intrarile zilnice de laptesunt de 160 hl/zi pe judet, fata de 230 hl/zi cat erau in anul 1997. Din cantitatilereceptionate se fabrica produse lactate obtinandu-se in anul 2005 urmatoarele
produse: - lapte consum 13.030 hl; produse proaspete 979 tone, unt 56 tone,branzeturi 600 tone .
Cererea laptelui pe piata judetului este mult mai mare fata de ofertaactuala, astfel ca, unitatile de profil, respectiv SC ILVAS SA Vaslui si SC
INDUSTRIAL MARIAN SRL RASESTI, nu lucreaza la capacitate .In ceea ce priveste activitatea de retehnologizare si investitii in industria
laptelui , acestea au cunoscut o crestere prin dotarea cu instalatii complete pentru
pasteurizarea si imbutelierea laptelui , utilaje si echipamente pentru producereaproduselor proaspete la SC ILVAS SA VASLUI, unitate modernizata printr-unproiect SAPARD in valoare de 2.700.000 EURO, urmand ca pana la intrarea in
U.E. toate unitatile de productie sa duca la indeplinire programul demodernizare.
3. Industria de morarit-panificatie
Numarul agentilor economici producatori de produse de morarit s i
panif icatie a crescut an de an, in prezent fiind 280 agenti economici din careenumeram agenti sunt cu traditie si de capacitate mare: (SC IRIS COMPANYSA, SC MUNTENITA SA, SC PORUMBELUL ALB SRL, SC ENACHEMORARIT SRL HUSI).
Cererea consumului de paine in judetul Vaslui este de 160 tone/zi.Faina
necesara pentru productia de paine se obtine de catre agentii economici dinproductia proprie sau prin cumparare de la alti agenti economici.
Folosirea capacitatilor de productie in functie de asigurarea cu materiiprime si livrarea produsului finit respectiv paine si faina se face in procent de 80
% la macinis si 70 % la paine.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
47/56
47
Retehnologizarea si investitiile in acest domeniu vizeaza in principaldotarea cu echipamente intensive pentru curatirea si macinarea cerealelor, utilaje
pentru eliminarea noxelor de praf din mori si modernizarea brutariilor.
4. Industria uleiurilor vegetale
In industria uleiurilor vegetale (brute si rafinate) in prezent isi desfasoara
activitatea un numar de 90 agenti economici din care: 4 societati sunt de marecapacitate si desfasoara si activitatea de rafinare a uleiurilor vegetale brute iar 86societati sunt de mica capacitate si desfasoara numai activitatea de fabricareauleiurilor vegetale brute (la rece si la cald).
Ponderea unitatilor de productie de mica capacitate este in mediul ruralunde este necesar dotarea cu instalatii si utilaje moderne care sa asigure
obtinerea produselor la nivelul de calitate propus si o igiena a spatiilor deproductie in conformitate cu normele igienico-sanitare in vigoare.In ultimii ani s-au infiintat 2 unitati de prelucrare si rafinare a uleiurilor
vegetale brute cu linii tehnologice moderne indeplinind conditiile pentruintegrarea in U.E. (SC OLEUS SRL BACANI si SC MINIPROD SRL VASLUI- unitatea de productie in localitatea Cantalaresti ) .
De asemenea SC ULEROM SA VASLUI a dotat unitatea cu o linie
tehnologica pentru fabricarea uleiurilor rafinate in valoare de 5.858.500 RONIAR SC MANDRA SA BARLAD a realizat investitii pentru retehnologizare inanul 2004 2005 in valoare de 3.205.436 RON .
5. Industria bauturilor
Plantatiile viticole sunt amplasate in mod corespunzator cu cerintelespecifice ale vitei de vie fata de factorii pedoclimatici, de aceea in raport cu
cerintele si tehnologia de cultura a altor specii, viticultura poate fi considerata omasura alternativa a cresterii eficientei economice in agricultura. In judetulVaslui, dintr-un patrimoniu viticol total de 12.171 ha se regasesc sapte maricentre viticole: Vutcani, Husi, Averesti, Murgeni, Vaslui, Iana si Tutova, ce
inglobeaza 5.442 ha plantate cu soiuri nobile, atat albe cat si rosii, ce seconstituie in materie prima pentru obtinerea predominant a vinurilor albe, dar sia vinurilor rosii sau roze.
In domeniul producerii bauturilor alcoolice de origine viticola pe raza
judetului isi desfasoara activitatea mai mult de 20 agenti economici autorizati:
SC Speed SRL, SC Podgoria SA Husi, SC Agrocomplex SA Barlad, SCCCESPerieni, SC Vinia SA iasi punct de lucru U.V. Rosiesti, SC Senator ProdimpexSRL punct de lucru Ghermanesti, SC Ana Construct Bucuresti punct de lucruValeni, SC Vinicola Averesti 2000 SA Husi, aceasta din urma fiind medaliata cu
aur la Festivalul International de vinuri Bachus 2005.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
48/56
48
In campania de productie 2005 in judetul Vaslui s-au obtinut 74.963 hlvin, din care:
- vinuri obtinute din soiuri albe 59.528 hl si- vinuri obtinute din vinuri rosii si roze 15.435 hl in diferite categorii de
calitate, astfel:- vin de masa VM = 36.867 hl;
- vin de calitate cu indicatie geografica recunoscuta VSIG = 30.378 hl;
- vinuri DOC = 7.718 hl ,vinuri de o deosebita calitate ce se disting printipicitate, originalitatea trasaturilor imprimate de locul de producere, soi sitehnologia de cultura sunt vinurile cu apelativul denumire de originecontrolata DOC.
Productia DOC 2005 a judetului a fost obtinuta din soiurile Aligote,Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling, Sauvignon blanc, Merlot, Feteasca
neagra, Cabernet Sauvignon, Busuioaca de Bohotin si Muscat Ottonel, produsevinicole ale firmelor SC Podgoria SA , SC Vinia SA, SC Vincon SA, SCSenator Prodimpex SRLm SC Vinicola 2000 SA Averesti.
In scopul alinieri la cerintele impuse de UE in domeniul produceriivinurilor, agentii economic i ce desfasoara activitatea in acest domeniu au ca
prioritate dotarea unitatilor atat cu aparatura tehnica si de laborator cat mai alescu instalatii de vinif icatie performante, inca din anul 2004, SC Agrocomplex SA
Barlad si SC Speed SRL achizitionandu-si cate o linie de imbuteliere moderna.In prezent SC EMPISAL SRL VALENI deruleaza un program de
dezvoltare si modernizare a unitatii de vinificatie din localitatea Codaesti prin
program SAPARD.Totodata se fac eforturi pentru dezvoltarea bazei de materii prime prin
infiintarea de noi plantatii viticole cu soiuri productive autorizate si recomandate
conform legislatiei in domeniul vitivinicol.In legislatia viti-vinicola din UE sunt prevazute masuri de restructurare si
reconversiune a plantatiilor viticole, asadar pentru anul 2006-2007 in judetulVaslui se iau masuri pentru restructurarea a 1.070 ha vie nobila,cu un cost de27.004,33 mii lei, precum si de reconversiune a 525,48 ha cu soiuri productivesi agreate de UE, la un cost de 28.233,52 mii lei.
Precizam ca in domeniul vitivinicol legislatia este armonizata in cea maimare parte cu acquis-ul comunitar atat in ceea ce priveste modul de conservaresi exploatare a patrimoniului precum si a practicilor si tratamentelor autorizate in
producerea vinurilor.
6.Industria zaharului
Pana in anul 1997 in judetul Vaslui exista si o unitate pentruindustrializarea sfeclei de zahar unde se prelucra toata productia de sfecla de
zahar a judetului. Dupa anul 1997 unitatea a intrat sub incidenta Legii 64/1995(lichidare judiciara faliment ).
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
49/56
49
7. Industria de legume fructe
In judetul nostru in domeniul productiei de legume fructe isi desfasoaraactivitatea un singur agent economic SC WINK ROMANIA SRL VASLUI care
fabrica ,, suc concentrat de mere si aroma de mere, cu o capacitate de productiede 500 tone pe 24 h.
Unitatea este cu capital 100 % privat, functioneaza in regim sezonier
utilizand capacitatea de productie in proportie de 90 %.
8. Necesarul de consum si posibilitatile de asigurare
Realizarea in perspectiva a modelului de consum alimentar poate avea locatat prin cresterea veniturilor cat si prin reducerea preturilor produselor
alimentare, astfel incat ponderea cheltuielilor banesti ale populatiei pentruconsumul alimentar in total cheltuieli de consum sa se diminueze .Satisfacerea nevoilor alimentare ale populatiei depinde de existenta
disponibilitatilor alimentare si de cererea populatiei. Totodata asigurareasecuritatii alimentare are in vedere protectia sanatatii consumatorilor siurmareste obtinerea de produse agroalimentare cat mai complexe nutritional side calitate, suficiente ca volum pentru satisfacerea nevoilor populatiei .
Evolutia consumului mediu anual la principalele produse alimentare inperioada 1989-2004 in judetul Vaslui conform datelor de la D.J.S. (tabel nr.1.),arata ca dupa anul 1989 consumul a scazut . De exemplu: consumul
mediu/locuitor/an la carne si produse din carne aferent anului 1989 este de 54,6kg , in anul 2004 media consumului a scazut la 30,5 kg ,deci cu mult sub nivelulanului 1989 (consumul lunar in 1989 era de 4,55 kg carne pe persoana iar in anul
2004 de 2,55 kg/persoana). De asemenea consumul mediu/locuitor/an pentrulapte si produse din lapte este de 127,3 litri in anul 1989 iar in anul 2004 de 71,2
litri, constatandu-se o scadere a consumului de lapte si produse lactate. Laprodusele din grau si porumb se remarca o crestere a consumului mediu anual dela 124,6 kg in anul 1989 la 134,2 kg in anul 2004.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
50/56
CONSUMUL MEDIU ANUALLA PRINCIPALELE PRODUSE ALIMENTARE IN PERIOADA 1989 2004 IN JU
Denumire produs 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Produse din grau-secarain echivalent faina kg.
78,6 107,9 100,4 93,0 89,9 88,9 127,2 121,2 120,0 119,8 118,9 115,0
Produse din porumb in
echivalent malai - kg46,0 65,1 72,8 85,1 92,2 91,6 22,8 24,0 24,0 24,1 26,4 23,8
Cartofi kg51,9 43,9 41,3 27,1 46,7 52,0 49,2 49,2 54,0 52,2 53,8 56,2
Legume si produse din
legume , in echivalentlegume proaspete kg
97,3 93,7 88,2 95,5 96,8 90,9 93,6 91,2 86,4 90,6 95,5 95,5
Fructe si produse din
fructe in echivalent
fructe proaspete kg
35,9 36,6 31,7 33,1 40,0 25,7 25,2 27,6 25,2 26,5 22,3 25,2
Carne si produse dincarne , in echivalent carne
proaspata - kg
54,6 53,2 53,2 54,2 50,1 43,6 40,8 30,0 28,8 27,8 28,6 26,0
Ulei comestibil litri- 9,0 7,5 7,9 9,0 8,7 10,8 9,6 9,6 10,6 10,9 11,2
Lapte si produse lactate
( exclusiv unt) , inechivalent lapte
proaspata de 3,5 % litri
127,2 162,1 157,7 141,3 139,9 105,6 69,6 67,2 67 ,2 66,2 67,9 66,8
Oua bucati243 227 197 191 181 199 168 168 169 180 180 182
Peste si produse din pestein echivalent peste
proaspat - kg
- 5,5 4,2 3,4 2,9 3,5 3,6 3,6 3,6 3,6 3,9 4,0
Zahar si produse
zaharoase in echivalent
zahar - kg
21,4 14,3 13,2 12,3 13,3 11,60 12,0 10,8 10,8 10,7 11,1 10,9
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
51/56
51
78,6
107,9100,4
93 89,9 88,9
127,2
121,2
120
119,8118,9
115
117,8 119,16121,3
118,6
0
20
40
60
80
100
120
140
consumm
ediu
1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003
perioada
Consum mediu anual la produse din grau si secara
kg/loc
54,6 53,2 53,2 54,2
50,1
43,6
40,8
30 28,827,8 28,6
26
24,1
29,4 30,5
0
10
20
30
40
50
60
consumm
ediu
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
perioada
Consum mediu anual la carne si produse din carne
k /loc
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
52/56
52
9
7,57,9
98,7
10,8
9,6 9,6
10,6 10,9
11,2
10,9
10,811
10,8
0
2
4
6
8
10
12
consumm
ediu
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
perioada
Consumul mediu anual de ulei comestibil
kg/loc
127,2
162,1157,7
141,3 139,9
105,6
69,667,2 67,2 66,267,9 66,8
71,569,8 70,2 71,2
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
consumm
ediu
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
perioada
Consum mediu anual de lapte si produse lactate
k /loc
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
53/56
PRETURILE PRODUSELOR ALIMENTARE DIN PERIOADA 2001-2
- lei RON
PERIOADANr
crt
PRODUSUL U.M
2001 2002 2003
1 Paine alba simpla Kg 10700 12000 17500
2 Ulei floarea soarelui Litru 29500 41500 41000
3 Zahar cristal tos Kg 15500 18000 20000
4 Carne pui cal.I
(fara cap si gheare)
Kg 58000 50000 72500
5 Lapte de vaca degresat Litru 10000 12000 12500
6 Branza telemea de vaci Kg 50000 60000 70000
7 Smantana vrac kg 40000 55000 57000
8 Oua Kg 2300 3000 4000
9 Orez preambalat kg 11000 20900 21000
10 Carne tocata (porc+vita) Kg 82200 93500 93500
11 Carnati trandafir kg 94440 96000 100000
12 Salam de vara Kg 93100 107500 109500
13 Crenvursti subtiri kg 82100 86000 90500
Ponderea cheltuielilor alimentare in total cheltuieli de consum in anul 2004 in judetul Vaslui este de 38.,5%.
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
54/56
Balanta principalelor resurse agroalimentare in anul 2
Nr.crt. Specificatie u.m. Necesar judet Asigurat
1 Grau pentru
panificatie
To 83.100 193.333 11
2 Floarea soarelui, soia,
rapita pentru ulei
To 83.100 82.775
3 Lapte vaca Hl 831.000 1.223.850 39
4 Carne rosieCarne alba
To 33.200 31.112
5 Fructe To 33.215 8.060
De mentionat, ca surplusul de lapte existent la nivelul judetului provine de la micii cre
parte in zone greu accesibile s i pentru care procesatorii nu sunt interesat i in prelucrarea p
(costuri mari legate de preluare si transport).
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
55/56
55
D. OPORTUNITATI IN DIRECTIA PROMOVARII DE NOI
INVESTITII IN SECTORUL AGRICOL
LA NIVELUL JUDETULUI VASLUI
1.Sectorul zootehnic
Dat fiind potentialul judetului in productia cerealelor pentru boabe cat si a
plantelor o leaginoase (aproximativ 500.000 to excedent) se impune valor ifcareasuperioara a acestora prin transformarea lor in productii zootehnice. De aceeaconsideram drept benefice si cu piata sigura, investitii in urmatoarele domenii:
- ferme pentru cresterea si exploatarea vacilor de lapte;- unitati specializate in producerea carnii de porc si de taurine;- ferme specializate in cresterea ovinelor pentru productia de carne;
- ferme de crestere a palmipedelor, mai ales in zonele de ape existente peteritoriul judetului;- cresterea caprinelor pentru lapte in ferme moderne, cu mecanizarea
fluxului de productie, tinand cont ca aceasta specie, dupa aderarea laUE nu va avea cote limitative in ceea ce priveste productia de lapte.
Dezvoltarea unui sector zootehnic puternic va avea ca efect imediat sirentabilizarea cu precadere a productiilor cerealiere din productia vegetala prin
crearea unei piete sigure si stabile pentru fermierii din aceasta bransa.
2.Sectorul vegetal
Acest sector ofera si el directii multiple de dezvoltare in vedereadiversificarii gamei productiilor si in special a celor care au asigurata piata. Sunt
benefice investitii in:- infiintarea de plantatii pomicole cu speciile cires, cais, prun, mar pentru
consum si pentru obtinerea sucurilor tinand cont de faptul ca plantatiileexistente au intrat in marea lor majoritate in declin fiziologic si nu mai
permit o exploatare rentabila mai mult de 5-6 ani;- investitiile in ferme viticole cu soiuri nobile pentru vin si consum
proaspat concomitent cu scaderea suprafetelor de plantatii cu viehibrida pentru ca judetul Vaslui sa atinga in viitori 10 ani suprafetele pecare le-a avut la nivelul anului 1990;
- dezvoltarea in arealele favorabile a sectorului legumicol date fiind
cerintele tot mai mari ale pietei si rata profitului in cazul aplicarii
tehnologiilor adecvate;- introducerea in cultura a plantelor tehnice (sfecla de zahar, canepa si
inul pentru fibra, tutunul) concomitent cu micsorarea suprafetelor depaioase si in special a porumbului;
- data fiind configuratia reliefului ( dealuri inalte si cu pante pronuntate)se impune atat pentru valorificarea acestor suprafete cat si pentru
-
5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui
56/56
56
combaterea eroziunii solului, inf iintarea de plantatii forestiere,singurele capabile sa dea o folosinta economica si cu influente benefice
asupra factorilor pedoclimatic i pentru o suprafata de aproximativ65.000 ha;
- marirea suprafetelor cultivate cu rapita, avand in vedere ca Romania,conform cerintelor Uniunii Europene si potrivit HG nr.1844/2005
privind promovarea utilizarii biocarburantilor, trebuie sa produca 5.75%
bicombustibil pana la 31.12.2010.
3.Industria de prelucrare
Deschiderea Romaniei catre pietele externe in cadrul Organizatie iMondiale a Comertului, dar si perspectiva aderarii la Uniunea Europeana,
conduc la necesitatea adaptarii la cerintele internationale privind siguranta sicalitatea alimentelor si, respectarea principiilor generale de igiena adoptate lanivel international. De altfel si reglementarile nationale atat din domeniul
sanatatii, cat si al productiei de alimente si al protectiei consumatorilor obliga inacest sens.
In contextul celor de mai sus, cat si pentru valorificarea superioara lanivelul judetului a productiilot agricole se impune ca o necesitate imediata
demarare a investitiilor in urmatoarele directii:- capacitatea de prelucrare in domeniul legumelor si fructelor, ramura a
industriei alimentare fara reprezentativitate la nivelul judetului;
- retehnologizarea unitatilor de morarit si panificatie;- modernizarea unitatilor de procesarea laptelui, a abatoarelor si a
capacitatilor de procesare a carnii;
- dotarea cu utilaje moderne a unitatilor de vinificatie;- dezvoltarea capacitatilor de procesare a produselor traditionale;- achizitionarea de utilaje pentru fermierii din productia vegetala.