program de marketing mures

8/2/2019 Program de Marketing Mures

1/18

Introducere

Tema expusa in lucrarea de fata este valorificarea optima a potentialului turistic din judetul Mures.

Mi-am propus ca prin aceasta lucrare sa arat faptul ca Patrimoniul turistic al judetului Mures estedeosebit de variat si de mare interes si se inscrie intre cele mai atractive obiective ale domeniului din intreaga

zona centrala a Transilvaniei, intre cele mai importante din tara si de rezonanta internationala. De la obiective

ale cadrului natural, amenajat sau neamenajat, la cele social-economice, istorice sau literare, de cultura si arta,

documente rare, vestigii arheologice sau monumente arhitecturale, intalnim atractii pentru cele mai diverse

gusturi si exigente ale turistului neavizat sau ale specialistului in diverse ramuri ale stiintei.

Arhive sau muzee, biblioteci sau institutii de cultura si arta, galerii de arta si sculptura, multitudinea de

specii floristice ale gradinii botanice sau reprezentanti ai faunei de pe intregul glob in gradina zoologica- stau

la dispozitia celor interesati, a oamenilor de stiinta, a cercetatorilor sau iubitorilor de frumos, a turistului

dornic de cunoastere.

Istoria de veacuri a Muresului se impleteste cu istoria si viata intregii tari, a intregului popor, Muresul

constituind doar o fila intre filele din care este durata patria noastra, o parte a maretului potential si domeniu

turistic al Romaniei.

1


2/18

1. Conceptia de marketing in valorificarea resurselor turistice

1.1 Conceptul de marketing turistic

Conceptul de marketinga fost definit de nenumarate ori de-a lungul timpului in literatura de

specialitate. Una dintre cele mai cunoscute definitii este cea a Asociatiei Americane de

Marketing, conform careia prin marketing se intelege realizarea activitatilor economice care

dirijeaza fluxul bunurilor si serviciilor de la producator la consumator sau utilizator.1

Conceptul de marketingul turistic a primit de asemenea un numar impresionant de definitii,

printre care regasim si cea data de Eugeniu Nicolescu, care defineste: marketingul turistic ca

fiind politica promovata de o intreprindere de turism care, prin cercetarea permanenta a

conditiilor pietei (a consumatorului turistic), atat prezente, cat si de perspectiva, urmareste sa

determine adapatarea continua a ofertei proprii la aceste conditii in vederea satisfacerii

optimale a cerintelor si a realizarii, pe aceasta baza, a unei activitati economice rentabile.2

In ultimele decenii domeniul turismului a cunoscut pe tot cuprinsul globului o dezvoltare

considerabila prin cresterea si diversificarea cererii si a ofertei turistice. Totodata, turismul

cunoaste o dezvoltare importanta din punct de vedere economic si social, atat la nivel national

cat si international. Astfel, turismul a devenit un domeniu de activitate cu caracteristici proprii,

in cadrul caruia marketingul reprezinta un element necesar.3 In urma interventiei marketingului

in turism unele locuri pot deveni obiective de atractie turistica.

Turistii se indreapta catre o anumita destinatie in functie de resursele turistice naturale sau

antropice oferite, valorificate pe fondul unor amenajari tehnice si turistice, in contextul

protejarii mediului inconjurator.4 Prin urmare, elementul principal al activitatii turistice il

reprezinta potentialul turistic a unui anumit teritoriu.

Conceptul depotential turistic

1 N. Neacsu, A. Baltaretu, M. Neacsu, M. Draghila, Resurse si destinatii turistice interne

si internationale, Editura Universitara, Bucuresti, 2009, pag. 202

2 Idem, pag. 203-204

3 V. Balaure, I. Catoiu, C. Veghes, Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti, 2005,

pag. 14

4 N. Neacsu, op.cit., pag. 15

2


3/18

Conceptul depotential turistic este definit de Organizatia Mondiala a Turismului si de alte

organisme de profil ale Comunitatii Europene ca fiind la nivelul unei tari sau zone geografice,

un ansamblu de componente naturale, culturale si socio-economice care arata posibilitatile

de valorificare in plan turistic si ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului, avand un

rol esential in dezvoltarea activitatilor de turism.5

Cu alte cuvinte,potentialul turistic reprezinta oferta turistica potentiala a unei anumite zone

geografice, care alaturi de echipamentul de productie al serviciilor turistice, infrastructura, forta

de munca, conditiile de comercializare, compun oferta turistica reala.6

Atragerea turistilor catre o anumita destinatie este stimulata de imaginea si de modul in care

acea destinatie este promovata, si are ca finalitate aducerea de profit economic si social la nivel

local si national.7

Romania cuprinde diverse forme de relief, de la munti, dealuri, podisuri, campii, pana la

delta marina si tarm marin, astfel obiectivele turistice sunt destul de numeroase si variate.

2. Valorificarea potentialului turistic din Judetul Mures

2.1 Date generale


6

Idem, pag. 17

7 Idem, pag. 29

3


4/18

Unul dintre obiectivele turistice cele mai cunoscute in tara noastra il reprezinta judetul

Mures, care este situat in partea centrala a tarii, urmand cursul raului omonim. Judetul Mures

coboara in trepte de pe crestele Carpatilor Rasariteni inspre Campia Transilvaniei si Podisul

Tirnavelor.

Judetul Mures, prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea

peisajului, prin eterogenitatea etnica si implicit cea culturala, prezinta multe oferte amatorilor de

turism montan, cultural, rural, sportiv, balnear, ecumenic si turism pentru tineret.

In judetul Mures, au fost declarate prin Decret - Lege doua rezervatii naturale: rezervatia

de la Zau de Campie este protejata ca unica statiune de bujor de stepa (Paconia tenuifolia) din

Transilvania, iar pe teritoriul comunei Gurghiu este protejata padurea seculara de Quercinee de

la Mociar.

De asemenea, pe teritoriul judetului se gasesc specii de plante si de animale care au calitatea

de monument al naturii cum ar fi: laricele, tisa, rasul, cocosul de munte, corbul, cocosul de

mesteacan.

Dezvoltarea turismului este de o cruciala importanta pentru dezvoltarea economiei judetului

pe baza potentialului ei intern. O conditie de baza pentru dezvoltarea turismului se bazeaza pe

promovarea atractiilor turistice care genereaza cerere in destinatiile turistice si pe cresterea

serviciilor turistice care au un rol crucial in realizarea castigurilor din activitati turistice.

Dezvoltarea turismului are un mare rol in cresterea angajarii fortei de munca si constituie un

suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri. 8

2.2 Resursele turistice naturale

Principalele resurse naturale ale judetului sunt constituite de gazele naturale, rocile pentru

materiale de constructie, padurile, izvoarele minerale clorurosodice. Acestea din urma sunt de o

mare importanta intrucat au o temperatura care variaza vara la 1 m adancime intre 30-40C, iar

la 1,50 m intre 40-50C si o concentratie de 40-250; namol sapropelic din lacuri. Acestea se

intalnesc la Sovata, Vila, Gurghiu, Sangeorgiu de Mures, Brancovenesti si Ideciu de Jos.9

Relieful de podis si colinar ocupa jumatate din intinderea judetului, cealalta jumatate fiind

rezervata dealurilor subcarpatice si muntilor vulcanici Calimani si Gurghiu. 6696 kilometri

8

http://www.cjmures.ro

9 N. Neacsu, op. cit., pag. 478

4


5/18

patrati constituie suprafata judetului Mures. Aceasta reprezinta aproape trei procente din

intinderea actuala a Romaniei, iar cei circa 579.000 locuitori au o pondere similara in intregul

populatiei tarii. 48,8% din populatia judetului locuieste in mediul urban: la Tirgu Mures,

Reghin, Sighisoara, Tirnaveni, Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sarmasu si

Singeorgiu de Padure, iar 51,2 la suta in mediul rural, in 91 de comune cu 486 de sate.

Localitatea resedinta de judet este municipiul Tirgu Mures.10

Clima temperat-continentala, moderata, cu unele diferentieri legate de formele de relief, cu

temperaturi medii anuale cuprinse intre 8-9C in zonele colinare si de podis si 0-4C in zonele

montane. Temperaturile extreme inregistrate pe suprafate judetului au fost -32 C in anul 1942

la Targu Mures si +40 C in Campia Transilvaniei la Sabed in anul 1952. Cantitatea medie

anuala a precipitatiilor inregistreaza 580 mm in vestul judetului, 700-800 mm in centrul si nord-

estul judetului si aproximativ 1400 mm pe varfurile muntilor.11

Vegetatia este formata din rasinoase amestecat cu brad, fag, anin alb si negru

in zona montana, la deal si podis intalnim: gorun, amestecat cu fag si gorun, cer, carpen, tei,

frasin, iar partea intrazonala este reprezentata prin paduri de lunca, stuf, papura. In zona Sovata

se intalnesc soiuri de plante ocrotite de lege: crinul pestrit, laricea, tisa, narcisa stelata, angelica,

bujorul-trandafirul lui Rapsone si papucul Madonei.12

O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale, bujorul de stepa la Zau

de Campie, multiseculara padure Mocear, Poiana Narciselor, Parcul dendrologic de la Gurghiu,

si multe altele, reprezinta oferta generoasa a meleagurilor muresene.

In parcul dendrologic de la Gurghiu se gasesc specii autohtone si specii exotice de arbori

din Australia, Japonia, America de Nord si America de Sud, poieni cu narcise si lalele pestrite. 13

Fauna cuprinde: ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, iepurele, fazanul, cocosulde munte, veverita, salamandra, soparla de munte, etc.; in apele curgatoare si lacuri se gasesc:

pastravul, crapul,carasul,stiuca si altele.14

10 http://www.cjmures.ro

11 N. Neacsu, op. cit., pag. 478


13

N. Neacsu, op. cit., pag.479


5
http://ro.wikipedia.org/wiki/1942http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83bedhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1952http://ro.wikipedia.org/wiki/1942http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83bedhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1952


6/18

2.3 Resursele cultural-istorice, tehnico-economice si socio-demografice

2.3.1 Mures, judetul istoric

Intr-un document (dijma papala) din 1332 este mentionata plata unei dari de 40 denari a

unui preot Roman din Novum Forum Siculorum, tradus in romana prin Targul Nou al

Secuilor.

Alte denumiri din aceasta perioada poarta amprenta negustorilor care au tranzitat orasul

sau care au facut schimburi cu populatia bastinasa. Germanii au numit orasul Neumarkt, adica

Targul Nou, iar grecii ajunsi in arcul intracarpatic il numesc Agropolis, Targul Cerealelor inlimba romana.

Sapaturile efectuate de arheologul Stefan Kovacs au confirmat faptul ca teritoriul de azi

al orasului Targu Mures a fost locuit inca din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinte

preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene si de bronz, mici statuiete de pamant

datate ca fiind din 2000 i. de Ch. Siturile arheologice au scos la iveala urme umane din epoca

pietrei lustruite, a celei de bronz si a fierului; s-au descoperit si vestigii apartinand culturii Cris

cea mai veche cultura neolitica din Romania. Descoperirile arheologice de la Cristesti, Cetatea

de la Moresti, Cipau, Santana de Mures atesta continuitatea populatiei bastinate si dupa

retragerea Aureliana. Cetatea de la Moresti de langa Targu Mures confirma existenta unor

forme de organizare administrativa in momentul invaziei triburilor migratoare.15

In 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele date si pentru eroismul

manifestat in lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, municipiul Targu Mures este

declarat Oras-martir.

Monumentele istorice, de arta si arhitectura, cele mai multe se gasesc in orase, dintre

care la Targu Mures: Monumentul lui Avram Iancu, Monumentul lui Bolyai Janos,

Monumentul lui Bolyai Farkas; iar la Reghin: Bustul lui Petru Maior, statuia piramida

viorilor.


6


7/18

Multitudinea de manastiri biserici ofera vizitatorului posibilitatea sa vada stiluri

arhitectonice ale diferitelor culturi si perioade. Dintre cele mai cunoscute enumeram

urmatoarele: Manastirea Nasterea Maicii Domnului Recea, care cuprinde si un muzeu

bisericesc si national si o casa pentru oaspeti; Biserica Saschiz, Biserica evanghelica fortificata

in stil gotic a fost ridicata la sfarsitul secolului al XV-lea. Turnul bisericii se aseamana vizibil cu

Turnul cu Ceas din Cetatea Sighisoarei, fiind una din cele mai frumoase constructii de acest gen

din arhitectura cetatilor sasesti din Transilvania. Acoperisul, imbracat in tigla smaltuita, divers

colorata, ia forma unei piramide ascutite, cu o volumetrie bogata si decorativa. In cimitirul

bisericii, pe unele pietre funerare, sunt inscriptionari vechi de sute de ani. Cetatea Saseasca este

construita la aproximativ un km de localitate, pe varful unui deal inalt de 500m. Include un zid

de incinta cu patru turnuri de colt si doua turnuri de poarta, toate cu functie de paza si aparare.

In incinta exista o fantana de 50m adancime, care duce pana in centrul localitatii. Cetatea a fost

declarata monument UNESCO in anul 1997;16Biserica Romano-Catolica, din Targu Mures;

Biserica Petru Maior, din Reghin, Biserica Reformata din Cetate, Targu Mures; Biserica

Sfanta-Maria; Manastirea din lemn de la Oarba de Sus; Biserica din Deal din Sighisoara.17

Institutiile culturale ale judetului Mures sunt urmatoarele: Filarmonica de stat, Muzeul

Judetean, Biblioteca Judeteana, Teatrul National, Ansamblul artistic profesionist Muresul,

Teatrul Ariel, Scoala populara de arta si meserii, Palatul Culturii, Asociatia Atistilor Plastici

Mures, Centrul de conservare si promovare a culturii traditionale si altele.18

Cetati fortificate: Cetatea Targu-Mures (secolele XV-XVI) are 7 bastioane unite

printr-un zid fortificat care cuprinde o curte interioara unde se gasesc Biserica Reformata si

Cladirile Manutantei19; Cetatea Sighisoara, cea mai frumoasa si mai bine pastrata cetate,

inclusa din 1999 in patrimoniul UNESCO, avea 14 turnuri si 5 bastioane; dintre acestea se

pastreaza 9 turnuri si 3 bastioane. Turnurile cetatii constituie interesante vestigii ale arhitecturii

medievale20; Castelul Bethlen-Cris (sec. XV-XVII), Castelul Kendy-Kemeny (sec. XVI),Cetatea Saseasca-Saschiz (sec. XIV-XV), Castelul Kornis-Rakoczi-Bethlen (sec. XVI).

16 http://www.transilvania-mures.ro



19

N. Neacsu, op.cit., pag. 481


7


8/18

Cetatea medievala din Targu Mures

2.3.2 Realizari tehnico-economice

Din totalul de 1846 km de drumuri publice, 18% reprezinta drumuri de interes national,40% fiind de importanta judeteana si 41% de interes comunal. Liniile aeriene leaga municipiul

Tirgu-Mures de Bucuresti, Budapesta si Sibiu, modernul aeroport fiind amplasat n Vidrasau, la

12 km de resedinta judetului, pe drumul european E60 ce leaga Trgu-Mures-ul de Cluj-Napoca.

Cele mai reprezentative sunt: aeroportul, situat la 13,5 km de Targu Mures; cladirea

Palatului Administrativ; cladirea primariei din Targu-Mures; centrele universitare din Targu-

Mures; reteaua de cai ferate, sosele, gari si autogari din oras; barajul Bezid.

Palatul Administrativ si Palatul Culturii, construite in stil Secession, de catre edilul

Bernady Gyorgy sunt fara indoiala, cele mai frumoase constructii ale orasului si primele care se

evidentiaz in fata oricarui vizitator. Palatul Administrativ, cladirea Consiliului Judetean Mures,

a fost terminata in anul 1907. De un secol, ceasul din turnul acesteia masoara timpul orasului.

Acesta are o inaltime de 60 de metrii, poate fi vizitat de catre turisti si ofera o panorama

impresionanta a centrului orasului. Palatului Culturii, teminat in 1913, impresioneaza ochiul atat

prin decoratiile interioare cat si prin cele exterioare: acoperisul din tigle policrome, ornamentele

8


9/18

de majolica, mozaicul monumental, basoreliefurile de bronz, ornamentele de piatra, frescele,

ferestrele cu vitralii, picturile aurite. Palatul Culturii gazduieste importante institutii cultural-

artistice: Biblioteca Judeteana, Muzeul de Istorie, Muzeul de Arta, Filarmonica. Orga din sala

de concerte a Palatului este una din cele mai mari din Europa Central-estica. In asa numita sala

a oglinzilor cu oglinzi venetiene si ferestre cu vitralii inspirate din balade populare secuiesti, se

tin numeroase receptii si alte evenimente importante.21

Palatul Culturii, Targu Mures

2.3.3 Resursele socio-demografice


9


10/18

In prezent, populatia judetului Mures numara 579 mii locuitori, dintre care in proportie

de 48.8% traieste n mediul urban si 51.2% n mediul rural, popuatia feminina fiind superioara

celei masculine. Conform recensamantului din 2002 populatia este de nationalitate romana

(50,35%), maghiara (46,68%), rroma (2,51%), germana (0,18%), iar de alte nationalitati

(0,27%).22

3. Destinatii turistice in judetul Mures

Orasele cele mai renumite din punct de vedere al turismului cultural sunt Targu-Mures,

resedinta de judet, denumit si orasul florilor , Reghin sau orasul viorilor , Sighisoara,

orasul muzeu respectiv Tarnaveni, orasul vinurilor .

3.1 Sighisoara


10


11/18

Sighisoara este printre putinele orase-cetate locuite din Europa si singurul conservat in

cea mai mare parte dar si locuit din Romania. Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei

dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al

XIX-lea "Perla Transilvaniei". Planul orasului-cetate este caracteristic oraselor germane

intemeiate in evul mediu tarziu. Sighisoara are o imagine aparte si datorita faptului ca de secole,

in acest burg medieval au convietuit in buna intelegere romani, maghiari, sasi si alte

nationalitati, care s-au ajutat reciproc, dand nastere unei comunitati multiculturale.

Principalul punct de atractie turistica al Sighisoarei este cetatea medievala, cu turnuri,

bastioane, biserici si case de locuit bine pastrate pana in zilele noastre: Turnul cu Ceas este

principalul punct de intrare in cetate - o imagine simbol a Sighisoarei, adapostind in prezent

Muzeul de Istorie al orasului; Turnul Cositorarilor; Turnul Macelarilor; Turnul Cizmarilor;

Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Franghierilor; Turnul

Tabacarilor; Biserica Manastirii, Biserica din Deal; Casa Venetiana; Casa cu Cerb; Casa de pe

Stanca; Casa cu Sindrila (Eweret); Casa Vlad Dracul etc. Cetatea Sighisoara a primit de-a

lungul timpului apelative ca: "Perla Transilvaniei", "margaritar al Transilvaniei", "Nrnberg

transilvanean". Sighisoara ni se infatiseaza ca un veritabil oras-muzeu, oferind vizitatorului

modern sansa rara de a realiza o intoarcere in timp, in atmosfera medievala de acum cateva sute

de ani.23

3.2 Sovata


11


12/18

Sovata, situata la poalele Muntilor Gurghiului, la 55 km de Trgu Mures si 30 km de

Reghin. Este cunoscuta din timpul romanilor. Pe ruinele unei mine de sare, datand din acea

vreme, s-a format ulterior Lacul Ursu. n secolul al XVIII-lea, locuitorii din satul Sovata si din

mprejurimi ntrebuintau apa sarata pentru bai pentru a se trata de diferite boli. Cu o lunga

istorie a devenit apoi statiune balneoclimaterica de interes national, cu functionare permanenta.

Apele sarate formeaza mai multe lacuri: Lacul Ursu, Lacul Alunis, Verde, Negru, Rosu,

Mierlei, ce au ape clorurate de mare concentratie sodica cu fenomene de heliotermie. Este

deasemenea propice practicarii schiului iarna si echitatiei vara. Indicata pentru tratamente

ginecologice (n primul rand sterilitate), ale bolilor reumatice, post-traumatice, neurologice,

endocrine, cardiovasculare, dermatologice (psoriazis).24

3.3 Sangeorgiu de Mures, Ideciu de Jos, Jabenita

Sangeorgiu de Mures: Apele sarate au efecte remarcabile n tratarea reumatismului,

starilor post-traumatice, problemelor neurologice, bolilor aparatului genito-urinar, boli ale

copiilor. mpachetarile cu namol mineral sunt folosite n tratamente ale bolilor reumatice,

ginecologice, afectiunilor post-traumatice, hipoparatiroidism, nanismului hipofizal, bolilor

dermatologice. Baile termale au amenajate piscine pentru adulti si copii, spatiu pentru tratament

cu namol, spatiu pentru nudism, umbrele, paturi, scaune si garderoba gratuite, dusuri reci si

calde. Statiunea ofera mpachetari cu namol, bai calde n piscina si vana, masaj si

reflexoterapie.25

Ideciu de Jos: Comuna este situata pe malul stang al raului Mures, la 5 km de

municipiul Reghin si 37 km de municipiul Trgu Mures. Satul resedinta de comuna a fost atestat

documentar din anul 1319. Statiunea balneara Ideciu Bai, situata la altitudinea de 365 m este

vestita pentru izvoarele de apa clorurosodica, pentru lacul sarat si namolul terapeutic. Strandulsi parcul din jur ntregesc atractiile statiunii.26

Jabenita: Prima mentiune documentara despre satul Jabenita este din anul 1453. Baile

se folosesc pentru tratament din anul 1880. Analizele chimice dovedesc gradul accentuat de

mineralizare al apelor cu saruri importante pentru efecte terapeutice. Rezultatele analizelor

24 Idem

25

http://www.transilvania-mures.ro

26 Idem

12


13/18

clasifica apele acestor lacuri n randul celor mai concentrate ape cloro-sodice. Apele de la

Jabenita se dovedesc a fi foarte bune pentru vindecarea bolilor reumatice, datorita continutului

bogat de clorura de sodiu si iod. Au efecte pozitive si n maladiile de artrite si nevralgii sub

diferite forme, mai ales sciatica.27

3.4 Reghin

Reghin, Orasul de pe Deal sau Orasul Viorilor, cum este el cunoscut n documente,

este al doilea municipiu al judetului ca marime, numar de locuitori si importanta economica.

Atestata documentar n anul 1228, burg sas n timpul evului mediu a fost centru al luptei pentru

emanciparea nationala si municipalitate din anul 1994. Emblemele orasului sunt Biserica

Saseasca, construita n 1330 n stilul gotic transilvan si piramida viorilor, o statuie care ne

reaminteste de mestesugul care face celebru acest oras: constructia de viori.

Interesul turistic este sporit de prezenta, la doar 6 km de oras, a bazinelor sarate de la Ideciu si

Jabenita si a vaii Gurghiului, care este una dintre rezervatiile de folclor si traditie romaneasca,

unde nca mai putem vedea marturii de viata traditionala: case de lemn, valtori si alte instalatii

taranesti actionate de apa. Fierarii, potcovarii satesti, precum si instalatii pentru distilarea

rachiului.28

3.5 Tarnaveni

Tarnaveni: n vechile documente, Dealurile Tarnavelor au fost numite Weinland,adica Tara Vinurilor. Pe vaile Tarnavelor, mai multe asezari atesta prezenta saseasca timp de

secole. n localitatea Bagaciu sau Ganesti exista conditii pentru practicarea turismului rural.

Pe langa cetatea Sighisoarei, pe care am mentionat-o deja, mai exista in judet o serie de castele

si cetati foarte frumoase si interesante, desi prea putin promovate. Printre acestea se numara:

cetatea taraneasca si Biserica fortificata de la Saschiz, castelul Bethlen de la Cris, cetatea

Brancovenesti, castelul Bornemissza de la Gurghiu.

27

Idem


13


14/18

3.6 Turismul de aventura

Atat vara cat si iarna, n judetul Mures se pot practica mai multe sporturi extreme, cumar fi: parapanta, mountainbike, treking, hiking, ski, catarare pe gheata, caiac.

Parapanta: Exista si la noi n judet cateva locatii frecventate de parapantisti dintre care

cele mai frumoase si populare sunt: Deda-Bistra - locul de decolare nu este accesibil cu masina,

se poate urca numai pe jos, dar este cel mai frumos loc de zbor din judet, fiind situat la poalele

muntilor Calimani; Ogra panta de zbor este o faleza de 100m bine vizibila de pe sosea, pe

cealalta parte a raului Mures, locul de aterizare fiind foarte ntins; Ernei acces auto pana la

baza dealului, cu masina de teren putandu-se urca pana la locul de decolare. Este cel mai

frecventat loc de zbor de catre parapantistii din Mures, mai ales de cei ncepatori. Exista

deasemenea posibilitatea de a zbura n tandem cu un pilot licentiat, pentru cei care si doresc sa

ncerce zborul din curiozitate.29

Catarare pe gheata: Pe valea Muresului ,la iesirea catre Toplita din comuna Lunca

Bradului se formeaza, n sezonul de iarna, pereti de gheata de aproximativ 10-15 m. Aici se pot

face catarari tehnice pe gheata, atat de catre ncepatori, cat si de catre cei mai experimentati.Peretii sunt situati chiar langa marginea drumului fiind vizibili de pe sosea.30

Schi de tura, back county schi, ture cu mountain bike, hiking se pot organiza n

muntii Calimani si Gurghiu Traseele de schi urmaresc din drumurile forestiere necirculate iarna

precum si potecile marcate oferind peisaje foarte variate, ncepand cu paduri si poieni pana la

peisajele de creasta. Fetele nordice ale Calimanilor ofera conditii pentru back country schi, fiind

abrupte, se pot face coborari lungi oferind diferente de nivel de 500 de metri. Turele pe bicicleta

se pot face atat n munti, cat si prin sate urmand drumurile pietruite de tara, drumurile forestieresi crestele dealurilor.

Turismul ecvestru este o alta alternativa. Calaria se poate practica atat la hipodromul

din Trgu-Mures, cat si n muntii Calimani, unde se organizeaza programe pe mai multe zile de

catre o echipa de profesionisti.

Caiacul se poate practica pe cursul superior al vaii Muresului (ntre Deda si Stanceni pe

29


30 Idem

14


15/18

o distanta de 35 km, nivel de dificultate pana la 2) doar n perioada in care apele au nivel ridicat,

cel mai des primavara din mai pana la mijlocul lui iunie, dupa care apele ncep sa scada .31

4. Circulatia turistica din judetul Mures

4.1 Aspecte privind cererea turistica din judetul Mures

Activitatea turistica este sustinuta de existenta unei infrastructuri moderne, care

cuprinde in total 107 unitati de cazare dintre care 18 hoteluri, 5 hanuri si moteluri, 4

campinguri, 80 de vile si pensiuni turistice si 3 tabere pentru elevi si studenti, ce dispun de peste

7.000 de locuri de cazare.32

La sfarsitul lunii iulie a anului 2007 numarul locurilor de cazare era de 6.138, cu un grad

de ocupare de 37%. Numarul turistilor a fost de 253.500, iar numarul celor care au innoptat de

635.500, astfel a rezultat de aici un sejur de durata medie de 3 zile. 33

4.2 Propuneri de valorificare al potentialului turistic din judetul Mures

In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al judetului Mures este necesar

luarea unor masuri concrete:

- Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de

specificitate.

- Strategie initiala de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate,

prin crearea unei baze de date continand agentii de turism din Romania si prin furnizarea

continua de informatii calendar al evenimentelor, actualizarea produselor si alte activitati

similare, plasarea reclamelor in publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la

targurile de turism din tara.

31 Idem

32

http://www.mures.ro


15


16/18

- Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de piata in

crestere, iar judetul Mures cu proximitatile sale are un potential ridicat si este bine pozitionat,

astfel incat se poate incepe capitalizarea acestor resurse si oportunitati.

- Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelor de transport

in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de prestari servicii, a

echipmentelor tehnico edilitare.

- Necesitatea infiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de aplicarea

unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local in vederea

eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de alta parte

obiectivelepe care un astfel de serviciu si le propune:

promovarea sustinuta a dezvoltarii turistice in scopul cresterii beneficiilor

obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala;

promovarea imaginii reale a judetului Mures in special in general, atat pe plan

national, cat si pe plan international;

realizarea unor programe in parteneriat cu oficiile de turism de pe langa

primariile oraselor infratite cu judetul Mures;

abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze intr-un

cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor

publici si privati implicati in turism;

identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare

este scazut si inaintarea de propuneri in vederea introducerii cat mai rapide a acestora incirculatia turistica;

analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de

asociere cu Primaria judetului Mures in vederea cresterii gradului de exploatare a resurselor

turistice locale si zonale;

initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor

turistice cu grad ridicat de importanta.

16


17/18

- Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragerea investitorilor straini.

- Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia Uniunii Europene.

- Organizarea unor tururi / circuite turistice programe turistice pe circuite tematice

(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

- Organizarea unor evenimente / manifestari cultural-artistice etc. (in parteneriat

public / privat), care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de

promovare si dinamizare a turismului local.

- Editarea unor materiale promotionalede calitate, care sa proiecteze o imagine pozitiva

a turismului din municipiul sighisoara (reviste de profil, brosuri, pliante, harti si

ghiduri turistice, ilustrate etc.)

- Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a unei baze de date completa si

operativa, privind oferta turistica din judet si proximitati:

baza turistica: locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);

restaurante, cluburi, puncte de agrement;

agentii de turism si rent-a-car;

puncte de atractie turistica, care sa fie incluse in diverse tururi ale orasului;

modalitati de petrecere a timpului liber (agrement);

trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces;

servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;

monitorizarea si evaluarea diferitilor indicatori cantitativi si calitativi fluxulturistic, cererea turistica, factorii motivationali etc.

- Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia turismului local, cu

participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici de profil, institutiilor de invatamant

cu specific de turism si altor factori competenti avand ca finalitate identificarea resurselor si a

posibilitatilor de finantare a unor proiecte, precum si elaborarea unor strategii si politici pe

termen scurt, mediu.

- Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru lucratorii si lung

profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale pentru pensiunile mici.34

34 P.Nistoreanu, V.Dinu, Premise ale dezvoltarii durabile in economia romaneasca,

Editura ASE, Bucuresti, 2004, pag. 53-75

17


18/18

Bibliografie:

N. Neacsu, A. Baltaretu, M. Neacsu, M. Draghila, Resurse si destinatii turisticeinterne si internationale, Editura Universitara, Bucuresti, 2009;

V. Balaure, I. Catoiu, C. Veghes, Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti,2005;

P.Nistoreanu , V.Dinu, Premise ale dezvoltarii durabile in economia romaneasca,Editura ASE, Bucuresti, 2004;

http://www.cjmures.ro


18
http://www.cjmures.ro/http://www.transilvania-mures.ro/http://www.cjmures.ro/http://www.transilvania-mures.ro/

program de marketing mures

Documents