Academia de Studii EconimiceFacultatea de Marketing

LANSAREA UNUI PRODUS AUTENTIC ROMȂNESC PE PIAŢA INTERNAŢIONALĂ

Prof. Îndrumator:Asist. univ. dr. Kailani Camelia Studenți: Lupea Bianca Mihai Theodor-Dan Milea Andreea Nae Iuliana

București2013

1

Cuprins

1. Descrierea întreprinderii Dobrogea………………………………………...31.1 Istoric…………………………………………………………………………………3

1.2 Misiune și valori……………………………………………………………………...4

1.3 Branduri……………………………………………………………………………...5

2. Analiza pieței țintă – Italia…………………………………………………62.1 Fișă de țară…………………………………………………………………………...6

2.2 Motivarea alegerii……………………………………………………………………8

3. Descrierea noului produs românesc……………………………………….9

4. Indentificarea posibilității întreprinderii de a exporta…………………...10

5. Necesitatea exportului…………………………………………………….11

6. Prezentarea condițiilor din cadrul pieței locale………………………….126.1 Profilul consumatorilor…………………………………………………………….12

6.2 Analiza concurenței………………………………………………………………..13

7. Indentificarea strategiei de intrare………………………………………15

Bibibliografie…………………………………………………………………17

2

1. Descrierea întreprinderii Dobrogea

1.1 Istoria întreprinderii Dobrogea

1961 - Ia fiinţă Întreprinderea de Morărit Panificaţie Dobrogea prin punerea în funcţiune a două mori de grâu, o fabrică de pâine şi o fabrică de biscuiţi

1966-1989 - se construiesc cinci fabrici de pâine în oraşele: Constanţa, Eforie Nord, Năvodari, Hârşova, Medgidia , o secţie de produse zaharoase, o moară de porumb şi o fabrică de paste făinoase scurte şi lungi

Denumirea se schimbă în Intreprinderea de Morărit Panificaţie şi Produse Făinoase, un combinat cu peste 2200 de locuitori

1991 - este inregistrată la Registrul Comertului Dobrogea SA - societate pe acţiuni

1994 - Moara de grâu Constanţa este retehnologizată cu utilaj Buhler; Se lansează amelioratorii de panificaţie Dan Do Pan - primii amelioratori enzimatici performanţi adaptaţi materiilor prime şi condiţiilor de lucru cu brutariile româneşti, pentru care Dobrogea Grup deţine brevet de invenţie

1995 - Dobrogea Grup se privatizează - capital 100% românesc

1996 - Incepe derularea programelor de retehnologizarea Fabricii de Paste Făinoase, a celor 12 fabrici de pâine şi a liniilor de ambalare a biscuiţilor

1998 - Se inaugurează reţeaua de magazine Fresh, magazine moderne şi elegante, care au introdus cu succes în Romania un nou concept de comercializare a produselor alimentare. Se lansează oferta de servicii complete pentru utilizatorii industriali, incluzând materii prime, asistenţă tehnică şi comercială pentru brutării, cofetarii şi patiserii.

2000 - Se instalează o nouă moară de grâu de mare capacitate, astfel încât Dobrogea devine cel mai mare producător de făină din România. In luna iunie, se pune în funcţiune o secţie de produse catering.

2002 - se pune în funcţiune prima linie de obţinere a cerealelor mic dejun în cadrul unui proiect finanţat de Guvernul Olandei

2004 - Se pune în funcţiune prima linie tehnologică modernă de producţie a biscuiţilor şi se lansează noua gama de biscuiţi Dobrogea.

2005 - se pun în funcţiune trei investiţii: o linie automatizată de producere a pâinii, cu capacitate de 30 tone/24 ore, noi echipamente de producţie ce completează linia flexibilă de producere a biscuiţilor cu capacitate de 600 tone/lună şi o nouă linie de obţinere a făinii ce aduce moara Dobrogea Grup la statutul de cea mai mare capacitate concentrată de măciniş din România, de 800 tone/24 ore.

3

2006 - Modernizarea silozurilor de grâu şi făină la moara Constanţa. Punerea în funcţiune a unei linii tehnologice flexibile şi complet automatizate de producţie a biscuiţilor zaharoşi.

2007 - se pune în funcţiune o linie automatizată de producere a pâinii Toast şi a franzelei ambalate.

2008 - se lansează gama de pâine funcţională Bongrana Sana

2009 - se pune în funcţiune o nouă linie tehnologică automatizată de producere a pâinii Toast

2010 - se lansează prima pâine cu efect de reducere a colesterolului sanguin - pâinea Dobrogea Benecol

- se lansează extensiile premium ale brandului Eugenia, Eugenia Dark şi Eugenia Junior

1.2 Misiune

Misiunea companiei Dobrogea este să ofere consumatorilor sănătate prin produse de cea mai bună calitate şi echilibrate nutriţional. De aceea, activitatea de cercetare –dezvoltare este una din activităţile sale de maximă importanţă, care se desfăşoară în strânsă corelaţie cu cererea pieţei şi cu dinamica preferinţelor consumatorilor.

Valorificând tradiţia de aproape 50 de ani şi profesionalismul specialiştilor săi prin relaţii durabile de parteneriat , Dobrogea Group îşi propune să se dezvolte în continuare şi să rămână pentru toţi colaboratorii săi - un partener de încredere.

Dobrogea este o companie implicată social care susţine atât categoriile defavorizate de

populaţie cât şi pe cele de elita-copii talentaţi, tineri, sportivi, şi nu în ultimul rând instituţiile statului-spitale, cantine, şcoli şi lăcaşuri de cult prin sponsorizări , ajutoare şi proiecte de CSR.

Dobrogea este implicată activ în dezvoltarea regiunii și asigură locuri de muncă pentru 1600 de persoane la nivelul întregului grup, fiind unul din cei mai importanţi angajatori ai zonei

Valorile

Prezenţă activă pe piaţa locală şi naţională, lider naţional de piaţă pentru produse cu avantaje competitive şi nivel calitativ ridicat; Tehnică şi tehnologie performantă, adaptată condiţiilor pieţei şi care asigură raport optim calitate - preţ;

Responsabilitate privind sănătatea consumatorilor şi a populaţiei în general, materializată printr-o ofertă de produse echilibrate nutriţional, fabricate în condiţii de siguranţă alimentară cu respectarea normelor europene în domeniu;

Păstrarea tradiţiei româneşti (ca tip de consum, aromă, tehnologie de fabricaţie) armonios împletită cu evoluţia obiceiurilor în condiţiile integrării/globalizării şi a particularităţilor regionale dobrogene de insula multiculturală.

4

1.3 Branduri Dobrogea

sursa: http://dobrogeagrup.ro/despre-noi-branduri.html

5

Biscuiții Dobrogea

Dobrogea Grup este unul dintre jucătorii importanţi şi cu tradiţie în fabricarea biscuiţilor. Diversitatea, calitatea premium a produselor, designul plăcut al ambalajelor precum şi practicarea unui marketing diferenţiat cu scopul de a satisfice cele mai rafinate preferinţe ale consumatorilor reprezintă atu-urile biscuiţilor Dobrogea.

Principalele mărci înregistrate ale grupului, pentru biscuit, sunt: biscuitele sandwich nr. 1 în România, Merlin, Digesta şi Saltza, din care amintim biscuitii cu crema tip sandwitch Eugenia, deliciul copiilor.

2. Analiza pieței țintă – Italia2.1 Fișa de țara – Italia

Marimea populației: 60 045 000 de locuitori.

Densitatea medie a populaţiei:195 loc/ km2

Durata medie de viaţă: pentru bărbăţi este de 78 ani şi pentru femei este de 84 ani.

Raportul între populaţia care domiciliază în mediul rural şi mediul urbanÎn 2010 procentul populaţiei urbane este de 68,4 ( rata de creştere a populaţiei urbane fiind de

0,31%) şi procentul populaţiei rurale este de 31,6 ( rata de creştere a populaţiei rurale fiind de -0,72%).

Structura populaţiei pe grupe de vârste

- 0-14 ani: 13.5% - 15-64 ani: 66.3% - peste 65 ani: 20.2%

Structura populaţiei pe categorii de sex: 27587242 de bărbăţi şi 29406500 de femei

Produsul intern brut

În 2008, PIB-ul se împarte în următoarele domenii de activitate: servicii 71%, industrie 27%,

agricultură 2%.

Venitul mediu pe locuitor: in 2010 este aproximativ de 1400 euro pe lună.

6

Repartiţia veniturilor pe categorii de populaţie

În 2008 procentul din venitul total câştigat de cei mai săraci 20% oameni din populaţie este

de 8,7%, iar procentul din venitul total câştigat de cei mai bogaţi 20% oameni din populaţie este

de 36,3%.

Structura cheltuielilor consumatorilor

În 2010, cheltuielile se structurau astfel: produse agroalimentare si băuturi nealcoolice 40%,

electricitate, gaze, apă 15%, transport şi comunicaţii 11%, îmbrăcăminte şi încălţăminte 9%,

băuturi alcoolice şi tutun 8%, sănătate 5%, altele 12%.

Gradul de ocupare a forţei de muncă

În 2009, mărimea forţei de muncă este de 25 110 000, străinii reprezentând 3% din forţa de

muncă a Italiei.

Indicatori monetari şi financiari

Moneda naţională este euro.

Rata de schimb în 2008: 0,67

Inflaţia în 2010: 0,95

TVA-ul este de 20%

Impozitul pe profit este 16.2%.

Infrastructura rutieră

Italia ocupă locul 12 în lume cu o infrasctructură rutieră de circa 488 000 km de drumuri

pavate, având în jur de 33 de autostrăzi, 12 racorduri între autostrăzi si 9 drumuri ocolitoare ale

marilor oraşe.

Infrastructura feroviară: Italia ocupă locul al 15-lea în lume, având 20 000 de km de cale

ferată.

Infrastructura aeriană: există 130 de aeroporturi şi 6 heliporturi.

Infrastructura navală: Cele mai importante porturi sunt: Veneţia, Genova, Trieste, Augusta.

Existenţa reţelelor de distribuţie; organizarea comerţului cu ridicata şi a comerţului cu

amănuntul; principalele companii de distribuţie

Reţele de distribuţie se impart în reţele mari (HG) şi reţele de distribuţie cu amănuntul. Cele

mai importante reţele de distribuţie sunt Carrefour, Auchan, Coop, Conad.

7

Centre comerciale: In Italia există 10 640 de supermarketuri si 890 de hipermarketuri.

Structura şi densitatea reţelei comerciale

Structura comercială Italiană este formată din supermarketuri, hipermarketuri, magazine de

discount, magazine mari, multiplexuri şi malluri, magazine Cash&Carry, magazine de vânzări

en-gross şi en-detail şi centre comerciale pentru produsele non-alimentare.

Deprinderi de cumpărare: în 2010, cheltuielile cu alimentaţia au fost de 178 032 milioane de

dolari.

Încrederea consumatorilor: Italienii au încredere în mărcile locale, dar sunt deschiși și

mărcilor importate.

2.2 Motivarea alegerii

Piaţa ţintă reprezintă un segment de piaţă selectat, asupra căruia firma îşi concentrează eforturile şi acţiunile de marketing. Având în vedere faptul că societatea comercială Dobrogea doreşte să lanseze un nou produs pe o piaţă europeană, a fost necesară o cercetare de piaţă pentru a înţelege mărimea, natura şi dinamica pieţei iniţiale şi viitoare.

Din totalul tuturor pieţelor existente în Europa, s-au ales câteva ţări precise cărora compania Dobrogea li s-a adresat în vederea creşterii cotei sale de piaţă prin lansarea noului produs Nutella Macarons. În acelaşi timp, în stabilirea pieţei ţintă s-a avut în vedere ca ţara unde se va promova produsul să fie în acord cu obiectivele de ansamblu ale companiei.

Segmentul de piaţă ales a cuprins grupele clienţilor potenţiali interesaţi în cumpărarea produsului (a dulciurilor în general), şi totodată a avut şi capacitatea financiară necesară. În urma cercetărilor şi a analizei SWOT compania Dobrogea a ales să îşi exporte noul produs în Italia. Italia reprezentând pentru compania românească o ţară aducătoare de venituri adecvate , o ţară cu potenţial.

Produsul nu se adresează doar copiilor ci tuturor iubitorilor de dulciuri. Se ştie că italienii sunt gurmanzi şi de asemenea deschişi la tot ce este nou. Ştim de asemenea că le plac dulciurile deoarece trăiesc „La dolce vita”. Se spune că cei mai buni clienţi nu sunt cei la care visează o companie, ci cei care au caracteristicile celor care au cumpărat deja de la acea companie. Trebuie recunoscut însă şi faptul că Italia are o gamă variată de dulciuri gustoase, care se află deja şi pe piaţa românească , dulciuri precum Tiramisu, Panettone, precum şi vestita Gelato. Datorită acestor motive, am ales ca noul produs să fie lansat pe piaţa italiană.

În nordul Italiei într-adevăr preţurile sunt mai ridicate, dar şi salariile sunt mai mari. De exemplu un cofetar în sudul Italiei câştigă 600-700 euro/lună, pe când în nord i se oferă chiar 800 -1000 euro/lună. Deci şi din acest punct de vedere, dorind să adresăm produsul nostru persoanelor cu venituri medii şi mari,piaţa italiană ne face cu ochiul.

8

3. Descrierea noului produs românesc

Nutella Macarons este cel mai îndrăzneț concept în materie de dulciuri, lansat în ultima perioadă. Ne propunem prin intermediul noilor biscuiți să demonstrăm că putem îmbina istoria, tradiția și modernismul astfel încât rezultatul să fie unul suprem.

Gradul de noutate al produsului nostru este relativ deoarece am păstrat celebrul biscuit Dobrogea ce ne reamintește de gustul copilăriei și totodată ne duce cu gândul la vechile obiceiuri și tradiții, însă am înlocuit vechea cremă de ciocolată cu faimoasa și delicioasa cremă de alune Nutella. De asemenea am schimbat vechiul concept de eugenie, produsul devenind acum modern si sofisticat, luând forma celebrelor prăjituri italienești, macarons.

De ce am ales sa facem această schimbare? E simplu. Am optat pentru Nutella și forma prăjiturilor macarons în primul rând deoarece vrem să intrăm cu acest produs autentic românesc pe piața din străinătate, mai precis Italia. Celebra țară în care au luat naștere prăjiturile macarons, dar și crema de alune Nutella. Iar în al doilea rând pentru că fie că ne dăm seama sau nu, noi, oamenii ne schimbămin permanență. În primul rand ca o consecință a maturizării programate genetic a creierului nostrum și în al doilea rând, sub influența modelatoare a lumii din jurul noastru, a relațiilor cu ceilalți, a mass-media etc. Aceasta schimbare are loc la toți oamenii, in mod natural, fără contribuția noastră conștientă, începand din copilărie. Așadar, pe scurt, oamenii se plictisesc și vor în permanență ceva nou. Așa a luat naștere ideea Nutella Macarons de la Dobrogea.

9

4. Indentificarea posibilității întreprinderii de a exporta

În urma parteneriatului cu Nutella, firma noastră, Dobrogea a decis să intre pe piața din Italia cu noile Nutella Macarons. De ce Italia ? Pentru că am ales Nutella și forma de macarons. De ce am făcut aceste alegeri ? Pentru că Nutella este crema de ciocolată și alune cu cea mai mare notorietate în rândul italienilor și nu numai, și în plus este și un produs italienesc 100%. Am ajuns la forma de macarons, deoarece ne doream un grad de noutate al produsului Dobrogea dar și o formă modernă, sofisticată și în același timp cu o încărcătură istorică puternică. În acest mod am reușit să întrunim perfect cele 3 caracteristici de la care am plecat și istoria, modernitatea și forma sofisticată, rezultatul fiind Nutella Macarons de la care așteptăm un real succes pe piața din Italia.

Ca și modalități de pătrundere pe piața internațională am ales exportul, asocierea cu Nutella și investiția directă.

În ceea ce privește exportul, acesta este direct ceea ce înseamnă că în denumirea produsului se va folosi numele marcii proprii-Dobrogea. Deși costurile sunt mai mari ca la cel indirect, avantajele sunt de asemenea pe măsură: control mai bun al operațiunii de export, inclusivă supramixului de marketing, protejarea mai bună a mărcilor de fabrică și de produs, crearea unei imagini mai bune, concentrarea efortului de marketing exclusivă supraliniei de produse proprii etc.

Pentru investiția directă firma investitoare trebuie să dispună de o calitate și de un avantaj competitive unic, calități de care Nutella Macarons dispune deoarece readuce în mintea și în sufletul italienilor istoria și tradiția de mult uitate, lucru pe care nici o altă companie producătoare de dulciuri nu a facut-o. De asemenea calitatea este fară îndoială una superioară, produsele folosite în prepararea “eugeniilor” noastre fiind dintre cele mai fine, un exemplu clar fiind reprezentat de prezența cremei de alune Nutella.

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/878930/

10

După cum reiese și din tabelul și graficul prezentate, întreprinderea Dobrogea este pregatită să susțină exportul și din punct de vedere financiar.

Sperând ca noua investiție sa fie recuperată în scurt timp, urmată de o creștere din punct de vedere a întregii companii.

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/878930/

În concluzie, Dobrogea est eaptă de a exporta, noul produs având un imens avantaj competitiv, iar prin alegerea unui export direct firma iși va crea notorietate și o imagine bună în afara granițelor țării.

5. Necesitatea exportului

Compania Dobrogea doreşte să exporte noul produs într-o ţară europeană, deoarece prin acest lucru va avea parte de mai multe oportunităţi, pe o arie mai mare. Internaţionalizarea companiei Dobrogea ar putea aduce mai mult profit pe termen lung. De asemenea se aşteaptă ca investiţia făcută în parteneriatul cu Nutella, să fie recuperată într-un timp scurt. Prin această colaborare Dobrogea-Nutella, se vor practica câteva cursuri de schimb avantajoase, la rândul ei compania Nutella poate pătrunde pe piaţa românească cu ajutorul companiei Dobrogea cu un nou produs.

Această strategie aleasă de Dobrogea, prin colaborarea cu Nutella aduce numeroase motive atât active cât şi reactive ale internaţionalizării.

Printre cele active se numără: mărirea profitului, avantaje tehnologice, forţa de muncă mai ieftină şi înalt calificată în domeniul în care activează compania Dobrogea, resurse materiale accesibile.

11

Iar printre motivele reactive se regăsesc: capacitatea de producţie excedentară, avantajele poziţionale (cu ajutorul colaborării cu Nutella, companiei Dobrogea îi va fi mult mai uşor să pătrundă pe piaţa dulciurilor din Italia şi să se apropie de client şi de locul de desfacere).

Reuşita demersului de internaţionalizare este legată de posibilitatea companiei de a dezvolta o strategie, de capacitate asa în a valorifica eventualele oportunităţi concurenţiale şi de a menţine avantajul competitive pe piaţa pe care operează.

Obiectivele majore ale internaţionalizării companiei Dobrogea sunt: creşterea cifrei de afaceri, a profitului şi a vânzărilor, penetrarea pieţei dulciurilor, creşterea notorietăţii, precum şi stabilirea poziţiei sale pe piaţă prin începerea producţiei în Italia.

6. Prezentarea condițiilor din cadrul pieței locale

6.1 Profilul consumatorilor

Consumatorii din România

Din punctul de vedere al analizei conjuncturii de piaţă a produsului am putea preciza că principalii consumatori ai biscuiților Eugenia sunt în special oamenii cu venituri mici si medii, din generaţia trecută, anume din perioada comunistă, care consumă Eugenia pentru a retrăi amintirile frumoase şi gustul copilăriei. Eugenia nu este un produs scump, ci are un preţ moderat, chiar mic am putea spune, vizând un anumit segment al consumatorilor. În categoria consumatorilor am putea include şi copiii, adolescenții și studenții care consumă Eugenia ca un desert sau o gustare în pauze

Printre non-consumatorii relativi putem include persoanele care preferă alte produse în locul Eugeniei, care nu cunosc înca aceşti biscuiţi sau nu doresc să consume un astfel de produs.

Non-consumatorii absoluţi sunt reprezentaţi de acele persoane care nu vor consuma Eugenia niciodată, iar un exemplu în acest sens îl reprezintă persoanele diabetice, cărora le este interzis consumul produselor ce conţin în compoziţia lor zahăr.

In urma unui studiu privind preferințele cosumtorilor1 s-a constatat că:

- 50% din populaţia adultă a României consumă cel puţin o dată sau de 2 ori pe săptămână- 19% din această populaţie nu consumă niciodată biscuiţi, 27% invocând ca nu le plac astfel

de produse , 11% ca nu consumă astfel de produse pentru ca îngraşă/au prea multe calorii/au un conținut ridicat de zahar; 10% invocând ca motiv lipsa banilor considerând că aceste produse sunt scumpe.

1http://www.rompan.ro/uploaded_files/file/Studiu%20privind%20identificarea%20preferin%C5%A3elor%20consumatorilor%20de%20produse%20f%C4%83inoase.pdf

12

Consumatorii noului produs

Printre preferențele consumatorilor prinvind consumul de produse făinoase cele mai căutate produse sunt biscuiţi: biscuiţi simpli dulci (69%), biscuiţi cu umplutură (48%), biscuiţi săraţi (43%) şi biscuiţi cu glazură (29%)2.

Profilul consumatorului este greu de generalizat. Produsul nostrum fiind un produs destinat momentelor în care ai nevoie de energie, de o gustare, el se poate plia uşor pe orice vârstă şi ocupaţie. Produsul se adresează unui target dinamic. Deşi dulciurile în general sunt asociate cu cei mici, iată ca ei nu sunt singurii cărora le este destinat acest nou produs .

Publicul țintă căruia ne adresam cu noul produs pe piața din Italia este alcătuit din persoane cu venituri medii și mari, atât de sex femeiesc cât și bărbătesc, ce locuiesc și în mediul urban și în cel rural ce au printre preferințe consumul de biscuiți, în special cei cu umplutură.

Sectorul principal căruia ne adresam este reprezentat copii, adolescenti si adulti ce doresc un mic dejun, o gustare sau un desert delicios si rapid, produse echilibrate nutriţional, fabricate în condiţii de siguranţă alimentară cu respectarea normelor europene în domeniu;

Prin parteneriatul cu Nutella, sperăm sa atragem un numar cat mai mare de potentiali consumatori atrangandu-i cu noul produs si pe consumatori absoluti ai acestuia.

6.2 Analiza concurenței

Principalii ofertanţi de biscuiţi din România sunt: Kraft Foods România, Ülker şi Kandia Dulce.

Kraft Foods România este o filială a companiei americane Kraft Foods, una dintre cele mai mari companii din domeniul produselor alimentare. În România, această firmă a pătruns pe piaţă la 10 februarie 1994, atunci când Kraft Foods International a achiziţionat 82% din acţiunile SC “Poiana - Produse Zaharoase” SA Braşov, una dintre cele mai importante companii de produse zaharoase din România. Lider in inovaţie, marketing, sănătate & wellness şi dezvoltare durabilă, Kraft Foods ocupă o poziţie de lider şi în România cu mărcile: cafeaua Jacobs, Nova Brasilia, ciocolata Milka, Toblerone, Poiana, Africana, biscuiţii Belvita, Barni, Oreo, TUC.

Ülker Group este cea mai mare companie din domeniul produselor alimentare din Turcia, fiind înfiinţată în anul 1944. În România, această companie a pătruns de mai bine de 15 ani, fiind unul dintre principalii jucători pe segmentul biscuiților. La început, produsele prezentate în magazine erau doar importate, dar

din 2005, înfiinţandu-se SC „Eurex Alimentare” SRL, biscuiţii şi snacks-urile sunt produse în România la fabrica din Popeşti Leordeni, în apropiere de Bucureşti, cu un capital social de 32

2http://www.rompan.ro/uploaded_files/file/Studiu%20privind%20identificarea%20preferin%C5%A3elor%20consumatorilor%20de%20produse%20f%C4%83inoase.pdf

13

640 000 lei. În România, Ulker produce și comercializează produsele Biskrem, Tempo, Clip, Albeni, Luna și Petit Beurre.

Istoria Kandia Dulce a început în urmă cu mai bine de 120 de ani (în 1890), când au fost puse bazele primei fabrici de ciocolată de pe teritoriul României de astăzi: fabrica Kandia Timişoara. În anul 2003, fondul de investiții Rivta Gmbh a vândut societatea Kandia către compania Excelent din București, controlată de un vehicul de investiții al grupului Julius Meinl. În 2012, Kandia Dulce a achiziţionat compania locală Supreme Chocolat, adăugându-şi în portofoliu brandurile Anidor, Ulpio, Primola şi Novatini şi devenind astfel cel mai mare producător de dulciuri din România.

În clasamentul cunoașterii mărcilor de biscuiți de către consumatorii acestor produse, Dobrogea deține un procent 38%, ceea ce motivează imbunătățirea produsele companiei, țintind prin noul produs ca întreprinderea Dobrogea să devină lider in acest domeniu:

Sursa: http://www.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/proiect_studiiex/2012/Biscuiti_-_ISRA_Center.pdf

14

7. Indentificarea strategiei de intrare

Nutella Macarons este conceptul cel mai asteptat din aceastã perioadã, conceptul ce are la bazã tradiţia, istoria, modernismul şi cel mai important aspect, provocarea.

Celebrele prãjituri macarons dateazã încã din secolul VIII, un desert realizat de mãicuţele din Italia, care mai apoi au devenit cunoscute lumii intregi prin apariţia unui personaj ce se regseşte în paginile istoriei, Caterina de Medici. Istoria acestor prãjituri are o semnificaţie aparte în ceea ce priveşte lansarea noilor tipuri de macarons sub marca Dobrogea, deoarece, ca o primã strategie, avãnd în vedere colaborarea cu Nutella, dorim sa ne reîntoarcem la origini, la Italia, locul unde aceste mici şi banale gustari au devenit astãzi unele dintre cele mai rafinate şi mai deosebite deserturi. Este considerat cel mai rafinat desert din lume, însă este puţin cunoscut faptul că prăjiturelele colorate, din pudra de migdale şi albuş de ou, crocante la exterior şi moi la interior, celebrele macarons, nu sunt originare din Franţa, ci din Italia. Prima dată au fost preparate în secolul al VIII-lea, într-o mănăstire de călugăriţe din Veneţia şi aduse în Franţa, în 1533, de către Caterina de Medici, pentru nunta sa cu Ducele de Orleans, încoronat rege al Franţei în 1547.

Aceastã strategie de reîntoarcere la origini şi implicit la relatarea corectã a istoriei în ceea ce priveşte apariţia acestor prăjituri, nu face altceva decât sã aducã un plus imens de imagine Italiei, prin Nutella şi nu în ultimul rând României prin firma Dobrogea, o firmã de prestigiu în produsele de panificaţie a ţãrii şi a dulciurilor, în special cele ce au la bazã migdale. Tocmai aceastã strategie de a forma produsul originar, macaran-ul italienesc, va stârni o adevaratã dorinţã în rândul cumpãrãtorilor, de a gusta din ceea ce Italia ne poate oferi, o adevãratã artã gastronomicã.

O altã strategie elaboratã de cei de la Dobrogea şi grupul Ferrero, o redã perioada de lansare şi implicit de comercializare a celebrelor prãjituri. Se apropie cu paşi repezi, unele dintre cele mai aşteptate şi mai râvnite perioade, cele ale sãrbãtorilor, momentul în care cu multã bunãtate, credinţã, dãruim cadouri din suflet pentru cunoştinţe, pentru cei dragi. Este momentul prielnic sã dãruim dulciuri, sã oferim cadouri personalizate sau cadouri ce ne descriu personalitatea. Tocmai din acest motiv, aceastã colaborare Dobrogea-Nutella, prin produsul Nutella macarons va beneficia de o înfãţişare aparte.Aceste mici delicii , vor fi ambalate în cutii de metal , frumos ornamentate, în care se vor regãsi simbolurile specifice acestor sãrbãtori de iarnã.Dearece se doreşte ca ambalajul sã fie la fel de original ca şi produsul, cutiile vor avea lipite, o micã suprafaţã de hârtie, rezistantã, locul

15

unde poţi scrie cuvinte frumoase, provenite din suflet, oamenilor dragi. Acesta reprezintã o strategie importantã în captarea clienţilor, deoarece, în aceste vremuri fugitive, în care timpul nu mai are rãbdare cu noi, unde stersul a înlocuit fericirea de pe chipuri, un simplu mesaj adresat pe o cutie în care se regãsesc mici delicii gastronomice, te pot face sã zâmbeşti, mãcar pentru un moment.

Strategia mai mult pentru mai mult, reprezintã compania ce doreşte şi ştie cã trebuie sã ofere produse de o calitate înaltã, excepţionalã, cu un preţ pe mãsurã, pe care trebuie sã îl distribuie prin intermediul unor dealer de calitate şi sã le promoveze pe canalele mass-media de calitate. Trebuie de asemenea sã angajeze şi sã specializeze un numãr mai mare de angajaţi în zona serviciilor, sã identifice vânzãtori en detail cu o bunã reputaţie în domeniul serviciilor, sã transmitã mesaje publictare care sã accentueze serviciile de calitate. Numai astfel se poate construi o poziţie mai mult pentru mai mult, consistent şi credibilã.

O alta strategie este reprezentatã de zona de desfacere a produsului, sau locul de unde aceste se poate procura. Avand în vedere faptul ca acest produs este fabricat in România, mai précis în Constanţa, unde se aflã fabrica Dobrogea, produsele se vor gãsi în magazinele Dobrogea din Constanţa, și atât în magazine specializate de prajituri de lux din Italia dar și din România şi binenţeles în supermarket-uri şi hypermarket-uri din ţarã și din Italia în secţiunea - delicatese. Este o strategie de o importanţã majorã ,deoarece este extrem de important ca produsul sã se regãseascã pretutindeni, să fie aproape de fiecare ce va dori sã încerce sau sã ofere aceste delicii.

16

Bibilografie:

***http://www.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/proiect_studiiex/2012/Biscuiti_-_ISRA_Center.pdf

***http://www.rompan.ro/uploaded_files/file/Studiu%20privind%20identificarea%20preferin%C5%A3elor%20consumatorilor%20de%20produse%20f%C4%83inoase.pdf

*** http://dobrogeagrup.ro/

***http://www.puterea.ro/monden/fursecurile-care-au-facut-istorie-povestea-macarons-desertul-preferat-al-caterinei-de-medici-79807.html

*** http://doingbusiness.ro/financiar/raport/878930/

17