Prologf

Primivara 67 d.Hr.

r Jotapata, Iudeeo

in miifoiuf grupului de oameni ticuli, evreul dezbrdcat se

zbitea viotent, dar invergunarea lui era inutili. Cite un soldat

roman vAnjos ingenunchease pe fiecarc bral al lui, linindu-i-le$ite de birna de lernr. t^rc - pahh&rn -, iar un altr.rl il str.ingea

zdravin de picioare.

Generalul Vespasian urmirea crucificarea, aga cum le ur-

mirca pe toate. Din clte gtia, acest evr€u nu comisese nici ofapti ilegaE impotriva imperiului roman, dar i;i pierduse de

mult ribdarea in ceea ce ii privea pe api.ritoriiJotapatei ti iiorccuta pe toF cei pringi de armati,

Unul dintre soldali eliberi utor bralul stAng al eureului,

erficient pentru a-i permite altuia si ii lege incheietura miiniicrr o cArpi groasi- Romanii erau expe4i in aceasti metodide execulie - aveau o practici indelungati - qi gtiau ci acea

cirpi oprea singele care curgea din r5.ni. Crucificarea trebuia

si fie un proces lent, durcros ;i public, iar ultimul lucru pe care

gi-l doreau era ca omul condamnat si moali in citeva ore din

cauza singeririlor.in mod normal, victimele crucificirii erau mai intii supuse

fagel.irii, dar oamenii lui Vespasian nu aveau nici tirnpul, nici

dorinJa se faci asta. Ei gtiau insi ci evreii rezistau mai mult

lo JAMES BECKER

daci nu erau flagelagi, iar acest lucru ii ajuta si transmiti gi maieficient ora;ului asediat, care se afla la o amncinrri de bigmesajul necru$tor al generalului.

Dupi ce terminari cu legarea lui, apdsari brapl evreuluipe patinufua pe lemnul tare, pitat cu singe vechi. IJn centu-rion cu un ciocan gi cu nigte cuie se apropie de el. Cuiele erau

groase ti lungi de vreo 20 de centimetri, cu floarea mare si

plati, Ilcute special il acest scop. Ca gi crucile, aceste cuie

fuseseri refolosite de nenumirate ori.

- line-l nemigcat! Etri el gi se apleci si-gi faci treaba.

in momentul in care simi vdrfirl cuiului ating6ndu-i inche-ietura evreul se incordi, apoi ipi cind centurionul lovi cu

ciocanul. Lovitura fu puternici s,i siguri, iar cuiu.t pimrnse di-rect prin bral gi se ffipse adinc in lemn. Pe lingi suferinlaprodusi de rani, cuiul sec;ioni nemrl median, produc6.nd odurere continui gi intensi in tot braFrl.

Singele $5ni din rani, curgind pe pnminnn din junrlpa$buhrnul$L hroiLt^te din cui era inci deasupra cirpei plinede singe dinjuru.l incheieturii evreului, dar inci doui lovituride ciocan il infipseri complet. C6nd capul plat al cuiului se

afiurdi bine in cArpn, fixAnd bralut pe lemn, fluxul de s6.nge se

diminui considerabil.

Evred ipn, agonizind l,a fiecare lovituri de ciocan, apoipierdu contnlul vezicn. Caliva soldai care priveau zAmbirivdz5nd dira de urini ud.ind pnmnntul plin de pra{ dar cei maimuli nu-i diduri nici o atenlie. Ca gi Vespasian, erau obosii -romanii se luptau cu locuitorii din Iudeea de mai bine de 100

de ani -, iar in ultimele douisprezece luni vizuseri prca mult5.

moarte $ suferinli pentm a mai mnsidera o crucificare altcerra

decat o mici distraclie.

Lupta fusese grea ;i echilibrati. Cu zece luni in urmi., in-treaga garnizoani romani din Ierusalim se predase er.reilor si

fusese lingati imediat. Din acel moment, rizboiul total devenise

Prifiul apstol

initabil ti incrincenat. Acum, romadi erau in Iudeea cu

Bte fo4ele. Vespasian conanda legiunile a ancea, Fntzn^tis,

1i a zrcea, Maudonica, iar fiul siu, Titus, sosise de cur"and cu a

<iosprezecea, Apollinaris. Armata cuprindea, de asemenea, tnr-

pcle auxiliare gi cavaleria.

Soldanrl eliberi bralul victimei 9i se didu inapoi, iar cen-

nrrionul il ocoli pe evreu gi ingenunche lingi braprl lui drepl

Accsta nu mai putea pleca nicfieri, cu toate ci ipetele ii erau

putemice,'iar zbaterea 9i mai violenti. Dupd ce-i legari bine 9i

incheietura dreapti cu cirpa, centurionul bitu cel de-al doilea

tui gi se retrase.' Birna verticali a crucii Tau - slilzr-ul - era o privelilte per-

manenti in tabirele romane. Fiecare legiune - cele trei tabere

campase.i urra liingn alta, Pe o colini domoali de deasupra

oraSului - inilpse weo 50 de asemenea cruci intr-o zoni cAt

oai vizib n p€nmr locuitorii din Jotapata' Majoritatea erau

d€ja ocupate, numirul viilor 9i al mo4ilor care atirnau pe ele

fiind aproape egal.

ExecutAnd ordinele centurionului, patru soldali romani

idtcaripatibulwn-ti$ incepuri si care birna grea de lemn spre

colini, t-irinduJ prin pralirl drumului pe eweul condamnat,

ale cirui lipete se auzeau inci destul de tare' Treptele largi

fuseseri deja puse de fiecare parte a piciorului cmcii ;i, dupi o

scurti opintire, cei patru soldai ridicari ,i Puser| palibulum-x|

la locut lui, infingandu-t in locaSul pregitit special'

Cind picioarele evreului se ridicari de la pimint, iar bra-

lele lui preluari toate greutatea corpului, ambele articula$i

ale umerilor i se dizlocari. Ciuti un sprijin cu piciorul - ceva'

orice - pentru a ugura durerea incredibili pe care o simlea

in brap. Dupi cdtwa secunde cilciiut drept atinse o bucati

de lemn prinsi de piciorul crucii Ia aproaPe un metru jumate

de virf, gi \i odihni ambele picioare pe ea' impingindu-se in

sus pentru a-gi diminua suferinli. Acesta era 9i motiul pentru

JAMES BECKER Primul aqostol l3

care romanii o puseser; acolo. In momentul in care iqi intinse

picioarele, evreul simli niqte miini aspre care i le strAnse dinambele pd4i, punindu-i-le unul peste altul. Citeva secunde

mai tArziu, dintr-o singuri lovitur5, un cui ii pitrunse prin am-

bele cdlcAie, lintuindu-i picioarele pe cruce.

Vespasian se uiti la muribundul care se zbi.tea inutil, ca o

insecti prinsi cu un ac intr-un insectar uriaq, in timp ce vaie-

tele lui deveneau tot mai slabe. igi intoarse ochii spre soarele

care apunea. Evreul iqi va da duhul in doui-trei zile. De indatice crucificarea lui sfirgit, soldalii incepuri si se impri;tie,intorcindu-se in tabiri, la indatoririle lor.

Fiecare tabiri militari romarli avea aceeqi structuri: orelea rectangulari de ,,drumuri" purt6nd acelea;i nume in fie-

carc tabnr.n, impn4iti in mai multe sectoare, inconjurati de un

tant de fortficaln ti avind corturi separate pentru ofipri gi sol-

da,ti. Tab;ra legiunii l\ztzrut se afla in mijlocu.l celor trei, iar cor-

tul penonal al generah.rlui Vespasian era situat, la fel ca al nrturorgeneralilor comandanEi, la capin.rl strizii Via hiwiqahs - ateraprincipali, chiar in fala cartierului general a.l taberei,

Crucile Tau fuseseri ridicate intr-un $rag sfiditor, care se

intindea in fala celor tlei tabere, amintinduJe neincetat apiri-torilorJotapatei ce soani ii aqteapti daci sunt capturafi.

IntrAnd in tabiri, Vespasian rispunse la salunrl santinelelor.

Era soldatul unui soldat. Se afla in fruntea arrnatei sale, drbito-rind victoriile saujelind infrAngerile alinui de oamenii si'i. ince-

puse de la zero - tatil lui fusese un funcionar merunt la vami,care didea bani cu imprumut pe termen scurt -, iar el ajunsese

si comande legiuni in Bretania ;i in Germania. Alungat rusinos

de Nero fiindci adormise in timpul unei interminabile prestatii

muzicale a impiranrlui, situalia serioasi din Iudeea impusese

rechemarea lui in serviciul activ pennu a inibugi rwolta.Era mult mai ing4jorat de campania aceasta dec6t voia si

recuaoasci. Primul lui succes - o victorie uqoari. la Gadara - ar

lpn si fie doar un noroc chior, fiindc6, in ciuda eforturilor

i ale solda$lor, mica bandi de apiritori ai Jotapatei nu

& serne ci s'ar preda, deqi era coplegiti numeric' Ora;ul

r nPrEzenta un purct sfi'ategic, in nici un caz' Dupi ce il vor fi

air- 5tiau ci vor fi nevoiEi sd inainteze ;i si elibe reze porturile

doirneen€, care enu linte mult mai greu de ocupat'

Urma si fie o \iti grea ;i incrAncenati' iar la 50 de ani'

Eryesian se considera un om birin' Ar fi preferat si se afle

i -l- ,trl p"tt u imperiului, dar Nero il ;inea ostatic pe fiul

- cd nic, Domitian, 9i nu avea alti solugie decit si conduci

rrrzsi camPanie.' Ctriar inainte de a ajunge la cort, observi un centunon

.1ryiindu-s;. Tirnica rogie a birbatului, jambierele metalice

lr apdritdarele pentru picioare, larica funnala ori armura de

* + ** argintie cu creasti il liceau si ias6 cu ugurin'ti

i oid.rrp printre soldafi obi$nuifi, care purtau tunici albe

; Ulz seg;b - ptatos,e. Birbahrl conducea un gmp mic de

lgirna.i cure .rco.ta un alt prizonier cu miinile legate la spate'

C.enturionul se opri la trei metri de Vespasian 9i il saluti

ErFctuos.- Eweu.l din Cficia, domnule, a;a cum ai ordonat'

Yespasian didu din cap 9i ariti spre cort'

- Adul!Soldali il impinseri pe prizonier iniuntru ;i il aqezari pe

l scaun de lemn. La lumina care pAlp6Lia in limpile cu ulei

rizu cA b;tranul elTeu era inalt 9i slab, cu fmntea inalti mar-

<zri de inceput de calvi$e ;i cu o barbi incA'lciti'

Conul era mare, aproape Ia fel de mare precum cele locuite

b mod normal de opt legionari, gi avea locuri separate de

&rmit. Vespasian indepirti broqa cu care iSi pindea lanrnq

oantaua de culoare violet p€ care o Purtau generalii' didu la

o parte vEmantul !i se aqezi, pirind foarte obosit'

- De ce sunt aici? inrebi Prizonierul'

l4 JAMES BECKER Primul apostol l5

- Egti aici, rispunse Vespasian indepdrtind escorta cu ungest scurt al mainii, pentru cA ata am ordonat eu! Instrucliunilepe care le-ai primit din part€a Romei erau foarte clare. De ce

nu le-ai respectat?

Omul clitini din cap.

- Am lZcut exact ce mi-a cerut impdratul.

- Nu, nu-i adwirat! izbucni Vespasian. Aldel nu te-ai afla

blocat in aceasti tari nenomciti, inci. incercAnd si curmi o

alta revold.

- Nu sunt rispunzitor pentru asta. Mi-am indeplinit ordi-nele cit am putut de bine. Toate astea - prizonierul l;cu ungest din cap referindu-se laJotapata - nu sunt opera mea.

- impiratul nu este de acord ;i nici eu nu sunt! El crede ciar fi trebuit sd faci mai mult, mult mai mult. Mi-a dat ordineclare, ordine care includ gi execu;ia ta.

Pentru prima dati, pe fap bitr6nului se vdzu un sentiment

de frici.

- Executia mea? Dar am ldcut tot ce-a ordonat! Nimeni nuar fi putut face mai mult. Arn cdEtorit ti am creat comuniti.ioriunde am putut. Prostii m-au crezut - inci mi cred! Oriundete uiti, minrl este crezut!

Vespasian clitini din cap.

- Nu-i destul! Aceasti revolti sldbegte puterea Romei, iarimpiratul di vina pe tine. De aceea, trebuie si. mori!

- Prin crucficare? Ca pescarul? intrebi prizonierul deve-

nind brusc conqtient de gemctele muribundului ristignit pe

cmcea Tau din spatele taberei.

Nu. Fiind cetitean roman, vei fi scutit de asta. V€i fi dus

inapoi la Roma sub escorti de oamenii de care md. pot lipsi

-, iar acolo vei muri de sabie.

- Cend?

- Pleci m6ine, in zori. Dar, inainte de execuFa ta, imPiratul

ri are un ultim ondin pentru tine.

Vespasian se duse spre masi ;i lud doui tibli,te de lemn

a srprafelele interioare acoperite cu ceard gi unite printr-un

ft. ca o balama rudimentari. Amindoui aveau multe giuri -,;Lizc - Iicute in juml marginilor prin car€ fusese trecut un

-r destul de gros, fir care fusese apoi securizat cu un sigiliu

*d pornetul lui Nero. Asdel, plicugele nu puteau fi deschise

fr ruperea ligiliului, iar aceasti misuri de siguran,ti era des

- -hitn

in cazul documentelor oficiale Pentm a nu putea fi

l$cate. Fiecare avea o inscriplie scurti scrisi cu cerneali

p partea din fap, care arita ce conline textul, 9i amAndoui' i firseseri incredinfate lui Vespasian de citre Nero insugi,

bte ca generalul si piriseasci Roma. BitrArtul le vizuse

' & mai multe ori.

Vespasian ii ariti un mic sul de papirus de pe masi qi iipc prizoniemlui ce ii pomncise Nero si scrie.

- $i daci refuz? intrebi prizonierul.

- Atunci, am instmcgiuni si nu te mai trimit la Roma, spuse

V:pasian cu un zimbet care nu i se reflecta in ochi. Sunt sigur

d putem gisi un Jritat liber pe care si-l ocupi citeva nle-

67-69 d.Hr.

Roma., Italta

Gridinile lui Nerc, a.flate la poalele dealului cunoscut acun

&Wt Dealul Vaticanului, erau unul dintre locurile favorite ale

itcpErahnui pentm a pure la cale rizbunarea silbatici impo-

dra celor pe care ii considera dus,manii principali ai Romei,

ot5tinn timpurii. ii considera vinowai pentr.u Marele Foc care

ryoape distrusese oragul in anul 64 d.Hr. gi de atunci incercase

5 dibereze Roma gi imperiu.l de ceea ce el numea parazilii errei.

16 JAMES BECKER

Metodele sale erau exage rate. Cei noncoi erar crucificai orisl\ia1i de ciini sau de animalele silbatice in Circus MaximusPe cei pe care voia cu adevirat si-i faci. si sufere ii ungea cu

ceari, ii trigea in lepele Eezate in jurul palanrlui qi apoi lc

didea foc. Nero considera aceasti metodi ca fiind o glumi-Cregtinii se considerau a fi ,,lumina lumii", Ea ci el ii folosea

ca si-gi lumineze ca.lea.

Dar legea roman-i interzicea crucificanra sau torturarcacetilenilor romani, iar aceastd lege pAni gi Nero nebuia si o

respecte. A;a ci, inr-o dimineaF. insoriti. de la s6qitul luniiiunig Nero gi apropialii si.i priveau cum un soldat cu sabia inmind tecea ferm pe Engi un gir de bnrbali gi de femei inge-

nunchiai ci.rora le t;ie capul cu o singuri lodturi. BitrAnul era

penultimul, iar spadasimul, aga cum fusese instnrit de Nero inmod specia.l, ii cresti gitul de trei ori inainte de a-i ;i' capul.

Furia lui Nero din cauza epcului spionului si.u era multmai grozavi decAt moartea dureroasi a bitr6.nului, de aceea

corpul acestuia fu azvirlit neglijent intr-o cnrugn gi dus la hlo-.metri depS.rtare de Roma, pcntm a fi aruncat intr-o piyeri a

cirei intrare fu blocad. apoi cu pietre. Pettera era deja ocupatide rnmn$ple altui om, un alt ghimpe in coasta impiratului,care fusese crucificat intr-un mod barbar cu trei ani in urmi,la inceputul perioadei de persccugie a cregtinilor pe care o im-pusese Nero.

Cele doui tiblile $ sulul de pergament ii fuseseri. inmiuatelui Nero de indati ce centurionul gi prizonien:l evreu sosiseri

la Roma, dar, timp de citwa luni, impnratul nu s-a pututhoti.ri ce si fac5. Roma se chinuia si inibup revolta wreilor,iar lui Nero ii era frici de fapnrl ci, daci dezviluia conginutulloq situalia ar fi dwenit gi mai rea.

Pergamentul era, de fapt, o confesiune a unui evreu despre

ceva mult mai riu decat o tri.darc, iar conlinutr! tnb[gelor fumiza

Primul apostol

in sprijinul acestui fapt. Documentele erau

chiar explozive, iar el se chinuise enorm si le

i! siguranti. Ficuse o copie fidel.i a pergamentului,

4.^l scrisese personal o explicaie despre conlinunrl

documennrlui, autentificatd cu sigfiul irnperial. Cele

ftlitc erau ascunse impreuni cu cadavrele din pegtern'

original, intr-un culir aflat la loc sigur intr-o

iDcuiati aflati inh-unul dintrc palatele sale. Copia iniiin&aproape, ascwsi inu-un vas de ceramici, pentm

carc ar fi hebuit si-i dezviluie conlinunrl urgent'

lri ocnimentele l-au coples,it. ln anul 68 d.Hr., Roma

intr-un mare haos din cauza rizboiului civil. Senatul

iderat pe Nero trid,Ator, iar acesta a pirisit oraSul 9i

is. l, fost urmat la trou de Galba, care a fost ucis rapid

Apoi a apirut \ltellius si se lupte cu el 9i l-a invins

id impnrat pe cimpul de lupti. Otho, ca 9i Nero inaintea

ra aruncat in sabie.

Ihr su4inntorii lui Otho nu s-au predat. Au ciutat un alt

gi l-au gisit pe Vespasian- CAnd a primit rcgti despre

imentele din Roma, bitrinul general a lisat rizboiul din

pc mAinile fiului siu, Titus, ti a Plecat in Italia, infrAn-

armata lui Vitellius pe drum. \Stellius a fost ucis card

a.f" Ui Vespasiaa au inconjurat oralul. in 2l decembrie

€ dHr., Vespasian a fost recunoscut in mod oficial de citre

Jrnat drept noul impirat' iar pacea s-a instaurat in sleriit'

Iar in confuzia $ haosul rizboiului civil roman scurl dar

bancenatr un cufir incuiat de lemn $ un vas de ceramici

dimuit, fiecare con$n6nd cate un papirus mic, dispiruri pur

f simplu.