ANUL IV. - No. 947 10 EXEMPLARULma

MARTI 29 IULIU 1880.

AIDA= IN TCD.A.= ZIEIEABONAMENTELE

In Capital& : 1 an 30 lei, 6 lunt 15 let, 3 huff 8 ler.In District, an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei.In Streinutate: 1 an 48 lei, 6 lunT 24 ler, 3 lue 12 lei.

Director : D. AUG. LAURIAN.

Pentru Abonamente, Anunciur i Reclame a se adresaIn Romania : La administragune, Tipografia St. Mihalescu, Strada Covact, No. 14 si la correspondenta 4ia-

rulul din judete.In Paris : La Société Havas, place de la Bourse, 8.In Viena : Prin compania general& de publicitate G. L. Daube & C-nie.In Londra : Prin compania gsneralä de publicitate G. L. Daube & C-nie.In Berlin, Francfurt, Zurich, New-York : Prin compania general& de publicitate G. L. Daube & C-nie.

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Viena 6 August.In cercurile diplornatice se crede din ce in ce

mar mult, ca cestiunea muntenegreana ;se vadeslega intr'un mod pacinic. Demonstratda na-vala, in felul cum este acum proiectata, a per-dut mult din caracterul sea primitv si este in-dreptata in mai mare parte contra Albanesilor decat a Porta De la aceasta se cer garantii, cadesertarea Dulcignului de elite Turd se va facein acel'asi timp cu ocuparea lui de dare Mun-tenegreni oei ca comisarii el, Mustafa si Latif,vor fi avisati sa induplece pe Albanesi a se re-trage. Participarea Portei la aceasta demonstra-tie este firesce esclusa.

Praga, 6 August.Un corespondent vienez a ziarului Bohemia"

impartaseste, ca Bavaria inca a luat intr'u cat-va parte la conferenta din Berlin. Bavaria areanume fata de regatul grec, inca de pe timpul luiOtto, cand i daduse band imprumut, pretensiunide bani, despre earl' esista documente legali contra-commit() de trimisii si ministril greci. Datorniculnu este o dinastie ci Grecia". Pe timpui congre-sului de Berlin printul I3ismark a surprins, inchipul add energic-drastic, pe trimisii greci Rhan-gabe i Brailas, cu provocarea, de a regula insfarsitaceasta afacere, fiind ca datornicil cari nu platescn'aü nici un drept la simpatia Europa Diploma-matil greet si-aü dat manta sa sprijineasca'pe guvernul lor fara intarziere, la deslegarea a-cestel afaceri, dar pana acum nimic nu s'a facut.

Paris, 6 August.Mobilisarea armateI grece a facut o rea

impresiune in sferele guvernului frances. Secrede, ca renuntarea la trimiterea unei misiunimilitare in Grecia, nu este numal timporara, cidefinitiva.

Roma, 6 August.

Garibaldi a esprimat d-lui Gladstone pe caletelegrafia simpatiile sale si dorinta de a se in-sanatosa cat maT curand.

Londra, 6 August

Camera comunelor. Forster declara de nein-temeiata vestea, ca guvernul s'ar teme de isbuc-nirea unei revolutiuni in Irlanda. Trupele dinIrlanda fost sporite de cat in prevedercaunor acte de violenta indreptate in contra unorindivide singuratice, spre a mari in acest modsiguranta poporatiunei.

Constantinopol, 6 August.

Vaporul de resboiU Ismail" a plecat cu tru-pe la Scutari, vaporul Ekber" eu trupe la Pre-veza. Ismail" duce cu sine cloud mid canoniere,destinate a circula in lacul de Scutari. Din Nisad sosit aid cati-Va fruntasi musulmani, cartmerg sa se planga la Poarta pentru principiulobservat de SUM', de a declara pe Mahomedanidemoted de averile lor. Poarta va adresa in a-ceasta privire o nota circulara puterilor.

Rusciuk, 6 August.Darimarea fortificatiunilor de aid, se va sfirsi

pana la mijlocul lui Octobre.Paris, 6 August.

Le Temps" discuta mobilisarea armatei grecezice, cii daca Grecil mail sa provoace prin

ea interventiunea materiala a Europei, se amagesc.Francia nu va lua armele, spre a trezi din noncestiunea Orientala; eat pentru Anglia, ea areacuma altceva de facia. Mobilisarea greaca costaparale ; de alt-fel el credo, ca un popor atat deintelept cum sunt Grecil, nu vor incepe ostili-

Daca Poarta nu va asculta de sfatul Eo-repel, va avea sa. se lupte mai amid; in acel'asitimp, si contra Bulgarilor si contra Grecilor.Daca va ceda Turcia Muntenegrenilor Dulcigno,interventiunea colectiva va deveni indoioasa.Cat pentru demonstratia navala in folosul Gre-ciel, ea are trebuinta de un acord intro toateputerile, coca ce este cu neputinti.

Praga, 6 August.Liga din Prizrend a ordonat primarilor de co-

mune din districtul Arnaukluk, sa aviseze pelocuitori, ca fie care casa mahomedana are sa

gata de plecare un barbat. Sultanul a trimesLigef 18,000 lire st. llama] incepe sa goneascape functional. Mutesariful din Usskilb a fost dejaalungat.

Roma, 6 AugustDiritto" zice, ca ce intmpina o

inteiventiune direct& i materiala in cestiuneagreaca, devin zilnic maT mari i neinvinse.

Paris, 6 August.Tot' judecatorii, cad dimisionasera din causa

decretelor anti-iesuite, ad calut la alegerile con-siliilor generalé.

Discursul ce va tinea Grevy in Cherbo-Jrg, nuva fi de natura politica.

La Bordeau s'a Malt impartirea premiilor inscoala iesuitica, fiind de fata archiepiscopul deBordeaux si primul - president al curtei de apel.Rectorul A anuntat redeschiderea cursurilor inOctobre, adaugänd, ca scoala va urma, sa ins-trueze crestini ifrancosiad majorem dei gloriam."

"Il

Serviciul telegrafio al oRomaniei Libere»7 August - 4 ore seam

Viena, 7 August.

Se telegrafiaza de la Ratibor, ca in urma ploi-lor mari earl an durat trei zile, Oderul a inundatvre-o 20 sate, cauzand ast-fel marl perderi.

. . Multe fabrici an fost inundate ; linia drumu-lid de fer de la Ratibor la Viena este intre-rupta.

7 August - 8 ore searaParis, 7 August

L'Officiel" publica numirea contelui de Mon-tebello in postul de insarcinat afacerl al legatiu-net Frantei la Munchen, in locul contelul Lefeb-vre de Belhayne, numit ministru plenipotentiarla Haye.

El publica si numirea baronului des Michelsin postul de ministru plenipotenVar la Atena ;haronul e inlocuit la Belgrad prin contele deCanclaux.

8 August - 9 ore dim.Ischl, 7 August.

Printul Milan al Serbici a ajuns asta-seara aci.Copenhaga, 7 August.

D. de Hegermann, ministrul plenipotentiar alDanemarcei la Washington, s'a numit in aceiasicalitate la Roma ; el e inlocuit la Washingtonprovizoriu prin d. deputat Bille, ca insarcinat deafaceri al legatiunci daneze.

8 August - 8 ore searaPetersburg. 8 August.

Se credo ca Rusia va propune Chinei sa re-solve diferendul de Kulja, printr'un arbitragiti in-ternational.

Sofia, 8 August.

Bugetul cheltuelelor Bulgariei se ridica la 27.306. 267 fraud; in aceasta suma bugetul resboiu-lui are 11, 250,000 fraud.

Nazional Zeitund" considera caltoria imp-ratulul Austriei prin Galitia, ca simtoma uneisituatiuni foarte multumitoare.

Paris, 8 August.D. Riles Grevy a plecat la Cherburg. El e in-

sotit do dd. Gambetta si Leon Say, de ministrilConstans. Iaureguiberry si Varroy, de sub-secre-tail de stat Wilson si Girard.

Orasul Cherburg a facut marT preparative pen-tru primirea prezidentului Republica

(Havas)aN11J11

I se vedea ultime sniff pe pagina III._ _

Bucure01, 28 IuliüCA timpurile aU fost eseeptional de

grele, de cand cu suirea la putere a mari-tului guvern patriotic" ; ca evenimentelece desfasurat, in acest interval, at a-vut cea mai mare insemnatate pentrumodul cum va fi sa se resolve in defini-tiv complicata cestiune orientala : iataceea-ce suntem gata a recunoasce mare-lui cancelar.

Nol constatam un adevr.Amieh orbiti de generositatea puterii

sale si aprigh sprijinitori ai regimuluibatjocorit democratic" -ar fi ispiti sase inhate poate de aceasätä declararea noastra, spre a späla, cu tocitele lorsofisme, cu apa frazelor lor inzolite, cenu mal spald nimic, - - spre ridica, zicem,toate pacatele de care s'a incarcat can-celarul, in administratiunea interná, ca si

11111111111ft

ANUNCIETRILE:Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banf.Reclame pe pagina III-a I Lea.

» Il-a 2 »

Epistole nefrancate se refusa.

Articolif nepublicay nu se inapo6z1.Pentru rubrica : Insertil si reciame, rodactiunea

nu este responsabilA.

Prim-Redactor : STET. C. MICHAILESCII

'in politica din gait, aplaudandu-1 chiarca a putut face i atät, intr'o epocaasa de svdnturata, ca acea prin care atrecut.

Se intelege, cit scusa ear potrivi deminune, and ar fi vorba sa aparam unoare-care nevolnic, un om märginit laminte, care n'ar vedea- cum se zicenici pinä-in verful nasului, cad de laasa finite n'a a§teptat nimeM vre-o dataminuni §i isbände, mal cu seama in do-meniul, foarte delicat i foarte spinos, alconducerii unei

Nu sub ast-fel de pavaza umilitoare secuvine insä sä se ascunda bárbatil destat, ca d. Bratianu, and el merg cuorgoliul pana a se compara cu Meterni-

cu Cavuril diplomatiel moderne !NoT nu avem ce-i drept rolul de-a

cantari, in rubrica aceasta a cronicii, ca-pacitatea saü valoarea intreseca a cuta-rui sat cutärui eminente politic",.- darindatorire imperioasa ni se impune, caobservatori neobositi a intereselor publice,sa apreciem cu nepartinire resultatele pi-paite ce tara le obtine dupa urma combi-natiunilor si a faptelor unor asemeneabärbati.

Dupa aceste beneficii, sat pagube, re-ale, am cercetat i noi tot-d'a-una politicad-lui Bratianu, §i, din nenorocire, pentrutail, am gäsit-o falsä ca directiune, pu-treda la baza, strivitoare pentru moralul

'pentru aspiratiunile poporului roman.

Gravitatea imprejurdrilor, prin call atrecut carmuirea patriotilor, departe de-afi un cuvint atenuant la respunderea ce-aluat asuprä-si, formeaza, din contra, osituatiune publica i mai impovrätoarepentru actele nesocotite ale acestul gu-vern.

Tocmai in circomstante de acestea, es-ceptional de complicate si de periculoase,e sä se cunoasca adevratele merite aleoamenilor de stat, si in asemenea timpurlse cere cu deosebire desvoltarea celeimai vil ingrijiri pentru paza i prosperi-tatea intereselor publice, pentru justaprevedere a inläntuirh evenimentelor,prin urmare a consecintelor ce ele potavea.

Gravitatea evenimentelor n'a insufletitinsä nic energia dictatorului democrat,n'a ascutit nic siMtul prevederilor sale.

Activitatea statului n'a fost sub niciun raport maritä, ca si cum am fi Ara-batut epoca cea mai linistitä din viatapopoarelor, ea si cand nimic nu s'ar fisimtit ci1 arde sub cazanul politic al 0-rientulul !

Supapele ce diplomatil an tot cautatsa puie la aspiratiunile comprimate alepopoarelor, spre a intimpina esplosiunea,nu mai sunt in stare sä garanteze multtimp pacea Europei.

Momentul in care fie-ce natiune va luptapentru completa revendicare a drepturilor,prin propria ei valoare, prin propria eiinsemnatate, prin fortele de cari va dis-pune, - acel moment se apropie de aciinainte cu pasl Feist*, í tara e in dreptsä intrebe pe D. Bratianu ce a fäcut d-sacu timpul de and conduce statul, cu ce-acontribuit la inaltarea i intarirea noastrainternä, cad nu in fii oamenilor ne vomarunca noi nadejdea - cum zice scriptura- ci in avutul, in cultura, in simtimintelenoastre de patrie, in vitejia ce vom arata,in forta armelor ce vom sci si monuim.

Pentru aceastä consolidare interna a sta-tului, pe teremul economic, culturistic i mi-litar, pentru aceasta glasul nostru a fostneobosit i neinduplecat, de la incheiareaactului din Berlin si pini acum, ca cloudvom descepta atentiunea, priceperea, e-nergia, patriotismul celor ce ne conduceati.

Intreaga munca a opositiunel a fosta remas insä apa aruncatä in mare ! Ni-velul guvernäril nu s'a ridicat cu o singuralinie micar de-asupra mizeriilor politicelde partida, intemeiata i aceea pe inbui-barea nesfärsita a patriotilor, pe inomo-

statului in clisa cumplita a nepri-ceperil, a neonestitatii, a nepasiril celelmat primitive, de tot ce era cestiune ideordin adevörat public !

Iata de ce v'ati tinut in nefasta urgiaa carmuiril voastre, i, ast-fel fiind, volintelegeV bine, onor. patrioti, ca gravi-tatea imprejuriilor, pe care ati fi inspi-titi s'o invocatl, pentru a v scutura derespunderea viitorului, apasa insutit maigret asupra positiunii voastre de carmaclnetrebnici ai unel natiunii inconjurata deatitea periculoase stance.

Vedeti acum numal ceea-ce se misca inafara i respundeti singuri ce ati merita dela tara, pe care ati condus'o cu atata ne-prevedere, cu atata nepasare, cu o desaver-sitä destrabalare financiard, cu o pericu-loasä nehotärire in linia ei diplomatica.

Noi ve läsim dreptel judeciti a poporu-lui, ca si vada insu, daca s'ar fi ca4ut sapiearda un timp atat de pretios, in pa-gube din afara §i in sdruncinärl interne,cand evenimente mari se pregatesc grab-nic, la duoi pasi departe de poarta cetá-tii romine.

Aruncatl numal ochil asupra rubricelimprejurarilor din afara.

Dar ce-atí inteles vre-o datä ca lumea;ea sä pricepeti §i acum critica situatiunece politica voasträ a creat acestel tart.

CRONICA ZILEI

Suntem informal ea d. prefect al politiei -tramis de d. ministru -a facut o cercetare laschitul Sdnta-Maria, din Pitar-Mosu.

Inainte . insa ca autoritatea sit se fi presintatla schit, adica irnediat dupa sgomotul facut deziare, vulpoii de calugari, foarte siguri de operalor, tramisera fata la unchiul el a casa, Mon a-ida insa -bagajul.

In acelas timp alergara la d. dr. Felix, des-pre care Wad ca are sa piece in strainatate,si'l rugara sa ia cu d-sa pe convertita (!) panala Viena. De aci avea sa fie data unor cuvioasebavareze.

D. dr. Felix, orn prövözötor si rational, sespat& pe maini : d-sa refuza pe mesterif emisarlai schitului.

Cerem acum unchiului ingrijire si paza pen-tru nobila sa nepoata ce era si fie destinatapurgatoriului, ear institutului din Pitar-Mosulibereze, pana una alta, bagajele convertitel !

Incolo, e afacerea justitia civile i bisericesti,de la care pretindem staruinta si energie.

Conferinta sciintifica, pe care am anuntato, s'atinut ieri la Atenen, din nenorocire, in presentaunui mic numr de asistenti.

Conferentiarul, d. Rossi de Giustiniani, a aratatmulta verva in desvoltarea importantelor subiectesciintifice si o deosebita arta in vulgarisareafrumoaselor descoperiri . ale sciintel. Vom reveni.

E. I. Dendrino, licenVat in drept de la facul-tatea din Paris, fost procurer de curte si ac-tual secretar general al mintsterului de interne,s'a numit procurer general la curta de apel dinBucuresti, in locul d-lui I. Pretor, care se vachema in alta functiune.

.

BANI

:

.

dificultatile

. . .

-Wia.

s'at

natiurn.

.

lirea

Z=Dyr4 21'

Pt.t.

A

:

EVEIVEM2151Y.

tie

-

-R627,0' 2,210433ta' TOW17:" -.,N`liaggiiM41,,,,:g2.rt;rMSPFTFV:6 afigzal:

A

j

'

§i

-

sa

.

R

n'at

tätile.

.

hi

.

-

0

-

. . . . . .

,

i

ROMANIA LIBERA

D. G. Licit, licentait in drept de la facultateadin Paris, actual procuror general pe langa cur-de apel din Focsanl, s'a permutat in aceiasi ca-litate la curtea de apel din Iasl, in locul d-luiPandele Zamfirescu, trecut in alt post.

Operatiunile Banco! Nationale vor incepe in2 Ianuare 1881.

Citim in Le mesager de Midi" de la 19 Iulie:D-ra Maria Cutarida, nascuta in Calarasi (Ro-

mania), a fost primita Sambata trecuta la pri-mul examen de doctorat in medicina, inainteafacultatil noastre.

Aceasta tnra persoana a primit la acest greetexamen nota cea mai buna si laude din parteamembrilor juriului.

Un cadavru asasinat pescuit pe Dunarealalta-seara catre 7 ore, spune Vointa Poporu-lilt" din Galati, de la 27 curent.

Era corpul unel fete ca de 16 anI potricalitde mat multe lovituri de cutit.

Acest corp s'an prins la mal in dreptul fa-bricel de lemnarie a d-lui. Goetz.

Politia si parchetul ad fost insciintate pe data.

Curierul Bales." vorbeste despre palatuladministrativ din Iasi. De si vara e aproape tre-cuta, zice el, totusl inca nu s'a luat Mel o dis-positie pentru a curati 'hater aceste ruine detacaiunil si de gunoaele de care este inundat decand a fost redus in starea de astazi.

Mari sunt dificultatele ce le intimpina biethcetatent, marl sunt perderile bietilor impricinatiDar nimenl nu vrea sa stie de ele de si plange-rile si implorarile curg mereú. Insasi ruineletriste a acestul palat par'ca 'sl ridica bratelespre cer pentru a se ruga sA inceteze aceastastare de lucrurl.

In judetul Tecucl dupa cum ne spune Per-severenta" -a reaparut pesta bovina inca din10 ale lunei trecute.

Pan acum ad cazut victime acestul flagelvre-o 300 de capete.

Zilele trecute, transactiunile in piese de 20fraud an avut cifra de 9,371/2, ne spune Curi-erul financier".

De cand s'ad cotat aceste preturi, tendintaa devenit ceva mat slaba ; cursurile se tin insala un nivel urcat, din causa cumpararilor ope-rate de oameni timizi si doritorl de a comptaposibilitatea complicatiunilor politice. Cu toateacestea nu e niel un reson ca cambiurile strei-ne sa scaza.

Aflam din sursa autorisata ca recolta Austri-el din anul acesta, e atat de satisfacatoare in-cat ea va permite o esportatiune de eel putin7 rnilioane ectolitri ; ar resulta prin urmare ointrare de aur de 65 dad, nu si de 70 milioanefiorini, contra caruia, s'a tras in adevr trate,dar intr'o limita foarte moderhta.

Cu privire la valorile noastre, avem aceiasisituatiune aproape de acum opt zile : Renta ro-mama, s'a urcat la 76. 60/, de cal ferate romaneinsa a remas pe loc de asta data, inchiznd cu 19.

Domenialele fac 1013/4. - 6°/, Ruralele variazaintre 86 si 861/2. Municipalele 80/, at trecut de991/2. Lozurile de Bucuresti fac 28. - Pensiunilese mantin la 193. Crea. F. Urban la 191/2 se o-fera cu 977/8.

Banca Romaniel coteaza 624. In drumuri defer la Berlin ca si la Bucuresci, cursurile suntslabe i operatiunile nule. Actiunile fac 54,80.Suldveschreibungen 98, 25;

Recolta graulut in Romania este mal sfarsita,zice Monitorul Agricol". Cultivatoril sunt destulde multumitl: ad avut o recolta de mijloc do-bandind mai la o chila si jumatate de pogon. Desi seceratul a fost cam smintit prin unele lo-curl de plot si furtuni, stransul insa s'a pututface in bune conditiuni. Am constatat in acestan, un mal mare nutmeat de intreprenori cu ma-sini de batut, ceea ce va face negresit a se maiefteni lucrul cu mainele.

Cu aceasta ocasie, suntem fericitl a putea a-rata ca in unele districte, satenif s'ail insotit im-preuna, adunat graul, intr'o arie mare

inchiriind o masina, §"i ail batut fie-care gri-nele la randul sn (land ajutor unul altuia.

Scapandu-se cu acest chip de o munch forteobositoare, i castigand un timp forte pretioasedespre care vom vorbi mal pe larg ; asta-zi ceputem zice este ca ar fi de dorit, ca toti locui-tori din tara se imiteze pe acel inteleptt locuitori.

Porumbul se vede forte bun si da marl spe-rante mal pretutindeni; inaltimea cocenilor estemai de un stangen. verdeata lut este foarte fru-moasa, i incarcati de staletl, grosl si bine facuti.Meiul asemenea este de o frumusete rara, cumde mult nu s'a vezut. Leguminoasele, adicafasolea, mazarea etc. promit foarte bune resultate.Furagiurile sunt marl si cu imbielsugare. Fructelechiar se afla cu belsugare, atat numal c sunt camvermanoase, din causa ca s'a negligiat curati-rea de omizi in timpul prima-verel. Viile ase-menea sunt frumoase de si prin unele locuria batut piatra. Anul aceasta cantitatea va intre-ce calitatea vinulul.

Pana acum se crede ca va fl o scadere de pre-turf in producte.

Suntem informatl eh s'a facut °emend foarte

insemnate din strainatate, ceea ce ne face sa na-dajduim ca exportatia noastra se va mart foartemult in acest an,

--"""ININV-

Austro-Ungaria §i Dunarea de jos.

Cairn in Pester Lloyd:"Grenzboten" din Lipsca, un organ care, cum se

stie, Mal iea informatiunile din sferele guvernuluigerman, public& niste destainuri sensaVonale, pri-vitor la o intrigd angio-rusd, indreptata contradrentului i inriuriret Austro-Ungariel la Dunare.Iatä telegrama in cestiune:

Berlin, 5 August.Die Grenzboten" publica asta-zi un articol

estraordinar de aspru, intitulat Rusia la Dunare".Anglia este acusata intrensul, pe temeiul malmultor fapte, ca, sprijinesce intrigele Rusiel: laDunare, a caror tinta este de a nimici influentaAustro-Ungariel la Dunare, in specie, influentael in comisia dundreand.

Representantul engles ar fi facut, cel d'antain,propunorea, a caret tints este escluderea desk-virsita a Austro-Ungariei de la participarea sala supravegherea navigatiunel intre Galati siPoarta de fier. Temndu-se, ca tractatul de Ber-lin am crea dificultatt acestul plan, Anglia ar a-vea in reserve unul non, in sensul caruia co-misiunea eoropeana,, in care Rusia are dejaun loc i un vot, sa 'si intinda autoritatea sa'Dana la Poarta de Fier, si pentru cursul fluvi-ulul de din sus de Galati sa primeasca delegatiroman): si srbl. Prin aceasta Rusia ar dispunein toate cestiunile, cart privesc partea cea matimportanta a Dunarel sub raportul politic si co-menial, de trel voturi.

Nu-I nicl o mirare, daca Rusia si Anglia credsii poata dobandi pentru acest plan pe Franciasi Italia, dar Romania sä se fereasca in urmaesperientelor facute, de-a lua parte la intrigi, acaror scop este despoiarea Romaniel de gurileDunarel. -

Atitudinea Romaniel nu se poate esplica decat prin rusofilismul d-lui Bratianu ; nicl Ger-mania nici Austro-Ungaria n'an insa, de gandsa'si sacrifice interesele lor la Dunare si sa per-mitä politicilor din Bucuresti sa arunce intere-sele austro-maghiare-germane la picioarele unorprietinl ca Gorciacoff si Gladstone".

Comentariile cu cari insotesce PesterLloyd" aceasta telegramä, nu le mal re-producem in extenso. E destul sa inre-gistram din ele constatarea, ea planul a-cesta al Angliei, care nu ar proiecta nidmal mult nici mal putin de cat alian-ta Rusiel, Anglia Serbiel i Romanielin scopul paralisdrel influentel austriacela Dunäre, - ca acest plan, zicem, are dreptpunct de plecare art. LIV al tractatululde Berlin. In acest articol se stipuleaza, caputerile se vor intelege, un an inainteaespirdrel functiunilor Comisiei Dunarene,asupra prelungirel sati modificarel atribu-tiunilor lor.

77Pester Lloyd" mai constatä, ca prin

acest plan Anglia pdle§ce la punerea inesecutie a frasei rostite de Gladstone laadresa Austriel: Hands off" . Pester Lloyd "se mira apoi, de ce Romania iea parti-tidul Rusiei i Angliel, 0 nu a'l Aus-tro-Ungariel, cu care ar avea interese co-mune, §i sfar§esce esprimandu'§i convic-tiunea, c diplomatiei coalisate austro-ger-mane, in frunte cu Bismarck, o sa-i suc-ceadd a spulbera - in vnt acest plan pri-mejdios intereselor Austriel i Germaniel.

Ne reservdm a reveni asupra acestorimportante destainuiri. Vom arata atunci,in .mana, cu deslu0rI ulterioare, intru catsunt drepte afirmatiunile i desvaluirileoficiosulul din Lipsca §i cum stä lucrulin realitate cu ruso-filismul d-lui Bratianu.Rind atunci vom afirma, ca un lucru ri-dicat peste ori-ce indoiala, ca planul sem-nalat al comisiunel dunarene, daca esistain adever, este un plan just §i cd, guver-nul, daca lucreazd in sensul lui, nu a-pérd, de cat interesele trii , care nu vreasä fie ucisa economicesce de Austro-Un-garia i pe uscat §i pe Dunare.

DIN A_PA.PLA.Starea luerurilor in Austro-

Ungaria.Cele ce se intampla astazi in imperiul

austro-maghiar, atat intr'una cat 0. incealalta din cele dale part' ale sale con-stitutive, ne fac a crede, ca vecinul nos-tru stat se apropie de-o mare crisa.

Dincolo de Laita, in regiunea hege-moniel germane, nationalitatile Cal re-

clama drepturile cu o energie ne malpomenita. Tinta spre care tind §i faraajungerea careia potolirea lor pare cu ne-putinta,- -e confederarea statului austriac,dupit-o norma etnica, care se asigura fie-Orel din ele o tara cu legi nationale,care sa nu fie legatä cu imperiul", de-cat in punctele generale.

In contra acestel tendinte n'avem ni-mic de zis ; ba ne declaram din tot su-fletul pentru densa.

Ce vreaü inSa Ungurii?Nesaturati, se vede, cu spoliile de pand,

acum, i cuprin0: de teamd, ca nu cumvami§carea- disolvanta de dincolo de Laita saalba inriurire i asupra artificioasel cons-tructil a actualei lor stapaniri, el vreatnid mai mult nici mal putin, de cat sä sesepare esclusiv de celalalt grup al impe-riuIu 0 Ungarie neatarnata,impreunata cu restul Austriel numal prin-teo unire personall, este idea, care facesa tresara astazi toate inimele Ungurilor.Mi§carea aceasta este atat de interesantapentru nol, - atat din causa ca in cas dea§1 ajunge Unguril tinta, vecinii

n'ar mai fi Austriacii" ci un stat cu-rat maghiar, cat §i pentru motivul, caprin trensa soarta jumetatel elementululroman, de subt el, ar trece intr'o andfasa, - incat imparthim cetitorilor cumult interes relatiunile urmatoare ce nile da Telegraful Roman", promitend areveni.

Deocamdatä ne vom margini a declara,ca ort ce crisa, de ort-ce fel, care ar venisa schimbe fata Austro-Ungariel, -Romanilor in genere, i celor dintre marginileel in deosebi, nu le poate II de cat bine-venitä.

Situatiunea celor trei milioane i ju-metate de Romani aserviti, chiar situati-unea noastra fata, de un vecin atat deproblematic §i nenuantat etnice§ce, cume Austro-maghiarul " , -s un t nesuferite.Ne trebue insä, i unora i altora - cumzice Telegraful Roman" -o eventualitateoare-care.

Departe am ajuns! -zice foaia sibiana. - Pe fatasi fail de cea mai mica sfiala una dintre cele malinsemnate foi maghiare, Pesti Nap16", st per-mite a discuta eventualitatea disolvArei monarchiel habsburgice. Odinioara organul principal al-lui Dedic, ziarul pestan sustine asta-zi principii cucu totul Kossuthiane. Ca proba despre aceea cese manifesteaza ca opiniune publicd maghiard" ,

punem sub ochil cetitotorilor nostri urmatoarelepasage din No. 195 (dto. 30 Iulie) al citatuluiorgan maghiar :

Simtmntul, ca poate veni timpul, cand di-nastia perde Austria, dara pastreaza coroana un-gureasca, indeamna pe casa dornnitoare i petoti membril ei, a nu mai netri simtmintedusmanoase impotriva Ungariel, ci a invtalimba maghiara si a cauta prietenia natiunetmaghiare... Si de oa-re Ungaria este un regat,trebuie sa nezuim intr'acolo, sd maghiarisdmdinastia Habsburgicd. Noi trebue sa vedem, ca,Austria trece din crisa in crisa si nu se conso-lideaza el se disoalvA ; nol trebue sä simtimprimejdiile cestiunei orientale si putinta unuiresboifi mare european ; not trebue, abstractiefacnd de la Austria, sa cugetrim Is asigurareaviitorulul nostru proprin... Este un lucru de ca-petenie, ca strainatatea sa tina Ungaria de unaliat, iara, nu de o parte integranta a Austriel...Sa ne forim a ne amesteca in incurcaturile in-terne ale Austriei si a ne uni cu partidele sla-vice sail nemtesci, ca nu cum-va si Ungaria safie trasa in abisul politicel interne austriace. Cucat ne vom isola mai tare de Austria, cu antmai putin va patrunde la nol dincoace ceartanationalitatilor de acolo. In privinta aceastane ataxia in aceeasi situatiune, ca si acela, ina carui vecinatate arde o casa; sa nu stingem,ci sä ne scutim impotriva flacarilor, ce clan incoace. Multumita, lul D-zen ! Ungaria pawl a-cuma a rmas cdt se poate de scutitd (? ?) deast-fel de incuratturi interne, precum aft isbuc-nit intre popoarele Austria, si la noi in privi-rea aceasta numal Croatil formeaza o esceptiune,dar unitatea politic& a Ungariei restrnse n'afots atacata de cestiunea naVonalitatilor... Tre-bue sa ne folosim de ori-ce ocasiune ni se o-

ferd, pentru a face Ungaria independentd deAusiria in raporturile de stat, de dreptul pu-

politice, economice pi intelectuale".Cu deosebire trebue observat, cum organul

maghiar privesce situatiunea intern& a Ungariel

proprie.Pesti Nap16" pretinde inaintea lumei,

nationalitatile nemaghiare din Ungaria nu auntvre-un factor, care ar trebui luat in considera

tie, and e vorba de esistenta monarchist'. PestiNap16" i toti eel de o Omura cu el sa aiba bu-na-vointa insemna, cit acele nationalitV,de pi tac de o cam-datd -nu swat inset moarte,ci la oare-care eventualitate ar da nisce dovezide tot invederate despre adevratele simtminte,ce le nutresc in pieptul lor !

Alt-cum kosuthianismul sporesce in Ungariameren, in cat la alegerile viitoare pentru di-

eta, dupa o prorocire destul de motivata, mai cavor fi alesl numai partizan): de al lui Kosuthin cercurile electoral() curat maghiare. Ca oproba premergtoare se poate privi alegerea inKanisa-Mare, uncle in 12 August are sa: se im-plineasca locul rposatului Antonie Csengery. Pecand acesta a fost odinioara mana dreapta" alui Francisc Dedk, viitorul representat al cer-

cului Kanisa-Mare va apartine diva toata pro-babilitatea slanged estreme.

Starea luerurilOr in Francia.In sfarsit cunoastem resultatul definitiv ale a-

legerilor pentru consiliile generale francese. Re-publicani aa fost alesl 927, prin urmare el s'ails'an ales cu un castig curat de 281 locurl.

Deosebitele particle monarchiste an rmas ba-tute. Imperialitii, carl &at pant acum foartetart in cateva departamente, si-an perdut si in-trnsele majoritatea locurilor. Aceasta pierderese atribue de-o parte imprejurarel, ca traditiileimperiulul incep sa se stinga, ne mat fiind oindividualitate simpatica poporului, care sa le

intrupeze, - mal vrtos insa burgesiel, pe carepofta de castig o impinge sa fie cu cine-i maitare astazi. Singura speranta ce le-ad mal re-mas Bonapartisitelor, are in vedere, cum singurimarturisesc, nebuniile" ce ar putea sAvirsi re-publicanii. Actuala republica ar putea fi tarita,adica, de catre partidele estreme, la escese cartsä ingrozeasca pe chiar acel burgesi, cart com-bat astazi imperialismul, i sa-I faca a cautascaparea in reardicarea acestuia la carma.

Inca si mai mari pierderi de cat Bonapartistilsuferit partidul -legitimist, si cu deosebire

fractiunea clericala, ale carel seff at cazut maitotl. Faptul acesta se esplica, in acel sens, capoporul trances aproba atitudinea guvernului republicel fata de Iesuiti si de congregatiuni. In-terpr etarea pare a fi dreapta.

Isgonirea Iesuitilor i inchiderea scoalelor lor,a turburat tare realitiunile dintre republica francesa si Vatican. Daca, ruptura nu s'a savrsitdeja, - causa este indoialä papel, care n'ar voisa se strice si cu Francia, in momentul andpositiunea s'a in Belgia este atat de cletinata.

Ceea ce n'are insa curagiul a face papa, parea avea da gand sa faca guvernul republican. Zia-rele francese vestesc adica, ea plecarea amba-sadorului de lAnga Vatican, Desprez, in concedifi

va insemna in realitate ruperea relatiunilordiplornatice dintre republica si papa. Ca Leo XIIIinca se asteapta la asa ceva, reese din invitatiace a times generalulul Iesuitilor, pater Bekx, siimeargA la Roma.

In privirea atitudinel Franciel fata de Greciale Temps" da asta-zi declaratiile definitive. Intre altele el zice :

San va mai avea acum loc demonstratia defllote san nu, cestiunea greaca se va desparti cudesavirsire de cea muntenegreana. Multa vreme vatrece prin urmare, pan& cand Grecia va ajungein stapanirea Ianinei, Metzovolul i Larissel. Ne-gocierile vor tinea mai multe Juni. Mara de a-ceasta, nici o putere nu vrea sa intervie in modmaterial."

Asa dar Grecil trebue sa intre cu cei 60,000oameni, ce pretind ca at, in Epiro-Thessalia,

incarce norocul si - -taria; - n'an decat se renunte la ori-ce marire teritoriala atrei lor.

0 NEDREPTATE

Cerem sa se dee satisfacere dreptäteiultragiate, cu atat mal mult, cd, reiatiuneace ni se comunica privesce pe inaltil pre-lati ai Biserich, cari n'ar face rt sa ieamal de aproape seama de turma ce li s'aincredintat. Atat pentru

In Monitorul Oficial", nr. 155, de la 12 fulfil a,c. cetim cu mirare, ca parintele Dimitrie Ionescu.

.

si'si

habsburgic.

tri

bhc,

.

a's1

-

sad

azi.

*sit

-

at

.

no§-

-

'

1

ck

a

sisa's1

+OM.

'

-

-

,

protoiereul judetului Muscel, este desarcinat defunctiunea, ce ocupa de sease ant, i inlocuitprin parintele Grigore N. Popescu, fost proistosin judetul Dambovita.

Aceasta inlocuire este nedreapta, atat din pun-ctul de vedere al interesului bisericesc al ju-detului Muscel, cat si din punctul de vedere almeritelor personale ale parinteluf Ionescu, me-rite dobandite ,in cursul a nou-spre-zece ant deviata publica i recunoscute solemn, dupa cumam avut ocasiunea d'a ne incredinta prinatestatitmea tutor fruntasilor, laici i ecelesias-ticl, al acelui judet.

Vella membru al invtailntului nostru pu-blic, parintele Dtmitrie Ionescu, tatal celui maitalentat dintre tineril nostri pictori, d. G. Dimi-trescu, stipendist actual al statului in Paris,si -a sacrificat, ca sa respunda la solicitarile re-petite ale fostului mitropolit pritnat, positiuneade' institutor primal. urban, intarita in trill) de

trel-spe-zece ani i toate drepturile ce l confe-read catedra, in viitor, espunandu-se ast-fel, cutotul, la lacomia putin scrupuloasa a cutarul sagMann ravnitor de positiunea altuia.

Nu cunoascem personal pe parintele Grigore N.Popescu ; scim insa cu siguranta, ea n'are altmerit de cat acela de a fi fost proistos, adicaun fel de secretar al protoieruluf din Dambovita,si, daca trebue sa dam ascultare unor sgomote,r fi trecut deja pe dinaintea consisteriului din

Bucuresti, negresit, nu pentru excese de duhov-niceasca bländete. Credinciosi cronicari, noT con-semnam sgmotoul acesta analisa.

Cat pentrtu parintele Ionescu, este peste pu-tinta al cunoasce fara a fi cuprins de un sen-

timent complet de admiratiune pentru per-

soana sa. Un suflet onest in toata puterea cu-vestal. caracteriseaza intr'un cuvnt pe acestpreot venerabil i capabil, devotat bisericel si e-ducatiunif numeroasel sale familif, al caret mem-bri toy el fac onoare.

Suntem dispusi a crede, ca numai o eroaresafi intrigile unor interesati la paguba altuia, aMart pe I. P. S. S. parintele mitropolit primatsa, se grabeasca - sa ni se erte cuventul - cu in-locuirea parintelul Ionescu, precum suntem dis-pest a crede, ca, cercetand bine trecutul inlocu-itului si al inlocuitorului, va recunoasce I. P.S. S., ca, cumpana trage mai mult in partea ce-lui d'antaid si ca in casul acesta, se va grabi- si de nett data grebe va fi o dreapta hotkire-a da lui Cesare ceea ce este al lui Cesare si

luf D-zen ceea ce este al lui d-zen.

ARENA ZIARELOR

Romanul" vrea sa puna. capet otioaseldiscutiuni", incinsa intre dnsul si Timpul", dincausa afirmatiunel acestuia, ea, libertatile erei

se datoresc partidului conservator. Pentru acestscop cearca a dovedi, ca daca di vanul ad-hoc dinMoldova, unde preponderaa conservatoril, a pro-clamat niste principil liberale, acesta era un re-sultat fatal a'l imprejurarilor si alt-fel nu seputea. Cat pentru Constituanta de la 1866, eaa fost presduta inteadevr de d. Iepureanu, dar

si el si eel lalti conservatori din sinul el, nu adavut alta tinta, de cat impedecarea reformelorliberate.

La urma, cu toata otiositatea" discutiunel,Romanul" tot promite ca va reveni si sfarsescecu niste vorbe a le Timpului", cari fa-

cut, cum se vede, o impresiune nespus de mare.

Binele Public" ilustreaza prin fapte, enu-mrand schimbarile la fata a le ministerului Bra-tianu de la cestiunea ovreilor in coace, cu teo-ria ce se urmeaza la nol in modul de alcutuire

reformare a cabinetului nu este cea consti-tutionala, ci a regimului personal. Individele, nu-mele, persoanele se schimba in cabinet, dar firma

cu ea sistema rmäne necontenit aceeasi.

Timpul" constata, cu probe vdite, casoiul i calitatea majoritat'ii alesilor i numitilorla Bence Nationala, ea societatea noastra se aflape o clinu periculoasä, pe un povurnis de deme-'ralisare complete,. trebue se, al de catpatru clase primare, ca sa fil director de banca,si sa fit' cu desvarsire incapabil, ca sa te nu-measca, guvernator al el. Numal rosu sa fil ne-aprat si sub domnia rosie su traescl.

Toate acestea cine le pläteste insa ?Badea Toader, ceatateanul liber si suveran,

care n'are ce manca si care-si vinde munca peviata lui toata, ca sa' peat& plati birurile si le-furile patrioUlor...

apoi, sa mal ziel ea, nu suntem un poporfericit ?

Ba inch sh vezi 1 if

*, Presa" era de mai inainte sigura, ca zia-rele opositiei vor comenta in sens defavorabilpersonalul Bancei numit de guvern, precum aucomentat i majoritatea celui ales. Se vede, ca arestrasnic instinct si - cunoascere de al' set'.

Spre sfirsit Presa" si arata neplacerea -foarte esplicabila -fate, de propunerea BinelufPublic" de a se procede la completarea personaluluide servicin al Wheel pe calea concursului.

ROMANIA LIBERA

Democrat.. Nationala" constatand cele

done curente earl domnesc azi in politiCa eoro-peana, cel a'l Franciel, Angliel, Rusiel si Italielde-o parte, si de cea-lalta cel austro-german , pre-vestesce guvernul sa nu se lase a fi Wit decel din urma, care e cel mai slab, in fata disol-varei apropiate a Austriei.

Tulcia, in 12 lulie, 1880.

Domnule Redactore,Vd ca, ziarul Romanul" de cat-va timp se

()ova in primal Bucuresti de starea deplorabilaa Administratiunef economice din Dobrogea siintre altek atinge si chestiunea Arendarel Bad-tilor si stuharitului.

Daca, btranul ziar al partidulul guvernanti-lor nostri s'ar fi marginit numal a trata aceastacestiune econoinica, din punctul de vedere arelei Administratiunl, fie din partea Agentilorfinanciari, fie din partea Domeniilor statului, nuam avea nimica de zis, cad am lasa se'si martu-riseasca ei singuri pacatele lor ; dar critica ceface, nu se opreste numal ad, ea atinge si per-soane particulare, precum in cazul de fata peArendasul acelor balti, pament si stuharat, fare,a cunoaste starea lucrurilor ; cad numai asapoate fl, de oare-ce Romanul" ignoreaza Con-ditiunile de Arendare publicate in MohitorulOficial" No. 212. din 1879, care conceda Aren-dasuluI mal mutt de cat trateaza numitul ziar.

,hste dar in interesul Opiniunel publice si inspecial in interesul statului, de a cunoaste malde aproape aceasta afacere si in acest scop ma'mdecis prin organul d-voastre a da oare-si earl'informatiuni earl sunt mult mat exacte de catacelea relevate de Romanul".

Ca sa, putem analiza bine faptele, vom repro-duce mai Anthill in exstenso o parte din conditiu-nile Contractului, publicate in Monitorul mentio-nat, puindu-le in paralel cu zisile Romanului"si fie-care va putea constata unde este dreptatea.' art. 1. Pdmënturille at set fcird stufdrii co-prinse in bdltile i ostroavele Duncirei, se daftin aréndd" etc.

art. 10. Arendapul are de drept, in virtuteaacestui Contract la esploatarea Teniturilor a-celor pdme'nturi, el are dreptul a se folosi pi,de dreptul de iarba pi de renal nu numai din,pdm(Y,nturile arendate, dar chiar pi din aceleace se gasesc in pddurile ce cad pe aceste petmature".

Prin urmare dar din aceste conditiuni a Con-tractului result% ca Romanul" este in eroarede fapt cand zice, cd s'ctic' dat acestui Arendapinumai bdltile adicd stuhdria pi alta tame .

Venim acum la punetul al doilea din contract,care stabileste pana unde poate merge posesiu-nea pamnturilor si bultilor arendate.

In aceasta privinta Conditiunile Arendäreiart. 2 zic :

Arendapul1

primepte pdmenturile in stareain care se afld la punerea sa in posesiune."

Prin urmarein

dar de acia resulta, ca la pu-nerea posesiune a Arendasului, Administra-tiunea Domeniilor a trbuit prin Procese Ver-bale incheiate la fie care localitate, sa facie pre-darea Arendasului acelor terenuri ; ceea ce s'asi efectuat la punerea in posesiune a Arenda-pith.

Acurn dad Romänul" afirma faptul urine,-tor : Cd locuitorii din aproapierea beiltilor, de-prinf, a hrdni vitele pe unde este iarbd maiabondentd, unde gdsesc pi addpdtoare, sunt ne-voiti, se devie tributarii Arendasului, set sd e-migreze cu vitele lor in alte parti".

S'a convins oare de faptul, daca, Arendasula trecut peste limitele dreptului sell., prevezuteprin conditiunile de Arendare si Actele de pu-nere in posesiune ? Eu cred ca nu, cad atuncinu ar fi putut afirma fapte neexacte. - Dincontra, daca Romanul" ar avea cunostinta destarea lucrurilor, ar putea afirma : ca, Arendasulnu a uzat inca, de drepturile si facultatea ceare, dupa conditiunile de Arendare, in cat artrebui sa, se multumeasca Arendasului, care nupune in profitul sad conditiunile contractulul cutoata, rigorea lor.

Iata cum sunt lucrurile :Guvernul sad Administratiunea Domenilor

avend rele informatiuni de la angentif ce jailavut trimesf in Dobrogea, spre a constata drep-turile domeniale, ail arendat aceste pamenturf,balD si stuharil fare, a cunoaste ce poate posedaanume statul, si ce conditiunf ar fi trebuit pusela arendare, spre a nu se lovi drepturile sad de-prinderile locuitorilor din comunele situate inapropriere de acele pamnturf. -A mil este vina?Natural ca numal a Administratiunel Domeni-lor, si aceasta eroare a Administratiunef Do-menilor nu este drept a se arunca ca o cul$in sarcina arendasului.

Trecem mat departe spre a se vedea, ca Ad;ministratiunea Domenilor in loc de a gasi unmijloc favorabil statuluI spre a repara gresealace ail comis cu aceasta arendare, ea din con-tra comite o alta si mat mare, intentand pro-ces arendasului pentru resiliarea contractulul,fare, sa aibi, nici un motiv legal, si in difinitivacest proces va fi fatal pentru interesul statu-lui, cad presupunnd ca Administratia Dome-nilor va perde judecata, in asa caz se va da 4)-cazie si dreptul arendasului de a intenta un processtatulul foarte colosal, mal ales ca de fapt estelovit in toate drepturile lui, ne mat putnd per-

cepe nimica dupe, pamnturile ce 'Y sad arendat.Dupe, noi calea cea mal nemerita era din

partea Administratiunel Domeniilor, care a vé-zut mal tárzin greseala ce a facut cu aceastaarendare, de a alerga la un alt ijloc pentruresiliarea contractului, adica acela al inpdcdrei,cad este si mai practic i mal avantagios pen-tru stat. - Este mat practic, fiind-ca afacerea setranseaza intre pkti fail a risca statul la unproces care poate h in detrimentul snit ; estemat avantajios, cad ceea ce Administratiunea Do-menilor va da arendasului pentru abandonareacontractulul, va castiga la noua arendare, cadconditiunile vor ft &cute prin cunostinta de fat*plus linistea ce s'ar educe locuitorilor earl' su-fer din cauza acestei necaiculabile arendari.

Cat priveste pentru concursul ce zice Ro-manul" ca s'ar da de administratiunea localaarendasulul in detrimentul populatiunei, aceastaeste o afirmare jar* in necunostinta de fapt. -Din contra administratiunea nu indeplineste 0-

bligatiunile prevezute prin art. 4. din conditiu-nile arendarel, care pune in sarcina administra-Vinci de a da tot coneursul, ceea ce a pro-vocat pe arendasi in mai multe randuri a re-clama la Administratiunea Domenilor pentru lipsade concurs din partea autoritatilor locale. Toateactele Oficiale atesta, acest adevr si arendasulpe aceasta, cale este lovit in drepturile lui.

Cred dar ca, Romanul" fate, cu imprejura-rile lámurite si cart sunt bazate pe conditiunilede arendare i pe actele de punere in posesiunea arendasului, va veni acuma a recunoaste, caculpa nu este in partea arendasulul, ci numaia Administratiunef Domenilor si a acelor, earlnu at stiut pe ce cale trebuo pusa administra-tiunea Dobrogel sub raport economic.

Primitf v rog, Domnule Redactor, asigura-rea stimel si devotamentului ce ve pastrez.

Un Dobrogean.

NOTITE LITERARE

Monitorul Ägrieol, No. 5 are urmatorul sumar :Masina de batut porumbul. - 2. Gradina pota-

gera. - 3. Cronica Vinicola. - 4. Chimia Agricola. -5. Phisica Agricola. - 6. Medicina la tara. - 7.Despre economia vitelor. - 8. Calul arab. - 9.Hygiena. - 10. Buckária la tail. Povestiriterunesci. - 13. Expositia. - 13. Calendarul per-petuel i hebdomedar. - 14. Corespondenta. - 15.Observatiuni meteorologice. - 16. Anunciuri.

Literatorul, - de la 21 Iulie, are :Castelul, poesie. - Curs de analisa critica : II

Logica poesiel, de Al. A. Macedonsky. Studilliterate, VI. Adevrul si Originalitatea in Litera-tnra -Revista Stiintelor istorice, I., Istoria progresului de B. Florescu - Serbarile in Belgia, deFrancisc Nizet.

elara-

Servicial telegrafic al Romaniei Libere"9 August - 9 ore dim.

Paris, 8 August.Caltoria d-lui Jules Grevy la Cherburg s'a

efectuat foarte bine.Pe tot parcursul, municipalitatile veneati la

vote ca sa salute pe prezidentul Republicel, intrecerea sa. La Cherburg, prezidentul a sosit inmijlocul unul mare entusiasm. Toate stradelesunt ornate.

Ischl, 8 August.Impratul Germaniei va sosi marti, 10 August.Impratul Austriel trebue intmpine la

Obertraun, statiune cu 23 Kilomentre departatade Ischl.

Cel 2 suveranI se vor intalni la 11 ore siy4.(Havas).

MU-ETU-MIREDomnule redactor

Luna trecuta cu inbolnavirea unul copil deangina deftffica, desperarea 'ml era foarte mare ;gasindu-me isolat cu locuinta in comuna Man-jina, din Steep , Judetul Covurluin si tot odatagandinduma la cele scrise prin jurnale ca me-dicil nu prea daa concursul lor cand li-se cere, insad-le redactore nu sunt in stare sa multumescd-lui dr. Alexandru Bordescu, medicul planet Si-ret, judetul Covurlul, cad noaptea m'am presen-tat la d-lui i i-am cerut cuncursul ; cu buna vo-inta de care este caracterisat, precum si on con-cursul d-sale stiintifie, pot zice GA am Meta co-pilul din manele mortei.

Vb" rog, d-le redactore, sa bine voiti a da publicitatei aceste putine rinduri prin stimabilul dv.ziar ; si in acelasi timp rog pe d-1 doctor Bor-descu a primi viile mele multumirf pentru con-cursul bine voitor ce a dat copiluluf men, careprin acest bun fapt a facut onoare intregului corpmedical roman.

Bine voiti ye rog, d-le redactore, a primi stimace v conserv. Costache Panaitescu,

MULTUMEREFiica .mea suferind de grave boala Albuminu-

ria, gratie adjutorului dat de D. Dr. Chabudianucare prin savantele sale cunostinte medicale, Wan-detea caracterului, ingrijirile ce da bolnavuluired& speranta in locul desperkei prin efecte sa-

lutaril, veal. ast-fel ca in 22 zile fica meagäseste sanatoasa pentru care cu amorul de mamaarat decsebite multumiri si eterna recunostintaD-lui Dr. Chabudianu. 5ita Georgescu.

POSTA REDACTIEID-lui Luther, in Targoviste.Articolul, de care vorbiti, s'a perdut din in-

tmplare. Aceasta e singurd causa, ca nu s'apublicat. Primim cu placere neobositul d-voas-tra sprijin, in desvelirea relelor ce bantue ne-norocita noastra tara. Redactia.

BULETINUL FINANCIAR de la 7 August 1880Cursul de Paris.

Renta romana 50/0 -----Act. Band Rom. -.-Renta franc. 5010 119.-Lose tureesci . . 29.75

Cursul de Viena

Napoleonul . . . . 9.34Galbenul 5.53Renta met. 50/0. 72.90

Cursul de BerlinPrior cailor fer. .

Obligatiunile idemActiunile idem. . 54.20Obl. pouf 6010 idem. 91.-Impr. Oppenheim.

Cursul de Londra

Impr. Openheim . 108.-0 Stern . . . . 106.-

98.60

JSAC M. LEVYPRIMA CASSA DE SCHIMB

la BURSA"Buouresci. - 68, Strada Lipscani, 68. - Bucuresoi.-Cumpra i vinde duph cursul zilei orf-ce Effecte

Publice, precum Obligatiuni de Stat Rom. 60/0, 0-blig. de drum de fer Rom. 6%, Obligatiuni Do-meniale, Scrisurf fonciare Rurale, Urbane, Pen-siuni, Oblig. Comunale, Lose Comunale, RentaRomana 5% etc. etc.

Se ocupa asemenea cu schimbul de Monezi.insarcinandu-se i cu versári la toate casele pu-Mice ; effectueaza culant ordinele din provincie.

Adrese pentru telegrame JSAC LEVY

SPECTACOLEGriclina Basarabia directiunea I. D. lonescu, in

toate zilele de la 6-8 ore seara, de admirat tru-pa Nubiand compusa din 7 barb* si o femeaselbatici, impreuna cu caravnaele cele marl' corn-puse din: Tigri Blefanti, Cârtiule, Hiene, Antilope,Gazele, etc, etc. Productiuni de gimnastica alevostitel trupe Anglo-americane. Intrerea 2 fr si 1 fr.

Teatrul Orfeu-lonescu, in toate serile de la 9-11 representatiuni variate date de celebritatileartistice din Europa: Trupd de gimnasticd 6 per-soane ; Trupd de mimicd pi clovni 10 persona,Chansonete francese si germane Bariton italian.Omul cu falca de fer ne mal vzut pana acurn,NubienT selbatiqi, 7 bábati i o femee cu belciugde nas, se vac' in fie care seara. Intrarea la lo-cul I 2 fr. locul II 1 fr.

GrAdina Rasca. In fie-care seara. RepresentatiiRomcine. Productiuni de echilibru ale celebrululequilibrist indian. Intrarea 1 fr. i 2 fr.

LA MAUI BURSA NATIONALA41 his, STRADA LIPSCANI, 41 his

I. M. FERMO & FRATII BENZAL- 0 -

CURSUL BUCURESCI.Pe lama de 28 iulie, 1880, ora 10

OBLIGATIUNI

6 Rurale Convertite .esite la sort(

8 .1,t, Domenialeesite la sortf . . .

Dob. 10 fr 'Oblig. C. pens. 300 1.la Scrisorf fonciare rurale . .

7 °la » urbane .8 % Impr. Municipal . . . .

» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)5 0/0 Renta romana

Actiunf Dacia» Romania» Rance de Romania. .

Cupoane rurale exigibile . .

» domeniale »

» scrisurfArgint contra aurBilete hypotecare contra aurRuble; hartieFlorinfLose otomane

CURSUL DIN VIENA7 August

NapoleonulDucatulLose OtomaneRuble hartie

CURSUL DIN BERLIN7 August

Oblig. edile ferate romäneActiunilePrioritatiOppenheimRuble hartieOblig. nofLose otomane

CURSUL DIN PARIS7 August

Renta RomanaLose otomane

SCHIMBUL28 lulie

))

Comp. Vend.

86 8799 II,

WI 10299

188 19297 9890 C/2 91 1/298 11, 99 ti,27 28

76'75

230 25065

34075

3501It arg.1/21/2 aur.4 0/0 3 .1/2

2 8/4 2 1/4

2 60 2 702 16 2 17

32 38

9 349 331/25 53 5 53

14 13 121 221/2 228/4

98 60 98 1/28954 20 54

213 15 -213 6091 91 4023 75 23 75

29 75 29 75

Paris (3 luna 99 45» la vedere . 100 10

Londra (3 hint) 25 121,)) la vedere 25 3

Berlin (3 lent') . 122 1/2» la vedere 123 1/2

Viena la vedereAdrese pentru telegrame FERma BEAM,

insi-ne,

a'l

si

-

11-

IINTSMECTIT_TINTI

.

-

-

--.1111P-.

7

.

Para

Seemea..--

i-,

-

i

1

'

-.Agfai 40-

sil.l

.

sil

-.-

-.-

*

'/,,»

» i

.

» .

e

151/.,

*

si

*

*.

°

si

»

,",

Tall

si

'

I

p

-- 11.

-

.

. ..

. . .

. . .

. .

. ... . . . ...

. . ...

.

. .

.

A

DE AREN ATMosia gat- ALBE§TI jude-tul Ialornita, plasa Ialomita, in ve-cinatate cu Dilga i Andrasest1 inintindere de 10,000 pogoane se dacu arena, de la S-tu George 1881Doritoril se vor adresa la D. Ale-xandru Iahovari Calea Victoriel 119

De venzare maclaturi

A se adresa la Tip. St. Milailescu,Strada Covaci, No. 14

Se arendeazáMosia aft. CRIVA -vac din dis-trictul Romanati atat partea CaseId-nei Zoe Brancovean cat si par-tea Statulul, pe period de- chid arilviitori de la 23 Aprilie 1881, Orin,la 23 Aprilie 1886.

Licitatia se va tine la mo§iaBrancovenl, acelas district la 30 alecorentel luni Iulie in locuinta d-luiMetaxa unde si sunt depuse condi-tiunile spre cunoscinta arnatorilor.

ROMANIA LIBERA1111111111=s,

Chtre Onor. P. T. Public

MARELE BAZAR DE ROMANIA"MAGAZIN RENUMIT DE HAINE CONFECTIONATE PENTRU BARBATI

Aü primit pentru Sezonul de Vará un bogat asortiment de

DIFERITE COSTUME DE VOIAGEStofe fine, nuante placute, cruelî dupa ultimele jurnale. - Se recornanda cu deosebire :

Costume de valet -muiate deja -de Dril, Doc, 0 Piquet -fete i albe. -Costume de Terno,Caemir, Lustrin, Orleans, etc.

DerAsortimentil complectú de.011108

COSTUME, REDINGOTE, JAQUETE I SACOUdin renumitele etoffe, Camgarm, Trico, Diagonal, Travers, etc., etc.

Preturile, in realitate suntù, destulii de convenabileGRAND BAZAR DE ROMANIA

De inchiriatODAI MOBILATE

Strada Smardan (Germand) 29

PERVASURI POLEITE

Pb in Reliefdin celle mar renumite frtbrice ciipreturi foarte moderate, recomandonorabilului publica sub-semnatul

Tapiter i Decroator.aur 3 Strada tirbef. Veda 3 log

Asemeni me angajez ou orT-celucrarl de tapiterie.

STRADA E3LiARI, No. 7, SUB HOTEL FIESCH1NB. - Rug5mti a se nota numai la No. 7" spre a evita regretabile confuziun

Pretul curent al Mirfurilor

1

DIN PIATA MARSILIEIPublicat de Agentia Havas

Aceasta revistä spterndnald, care apare Vinerea la 3 ore, adroitinaintea or-diret alte publicatiuni similare. e cea mar completddin toate.

Bine informatä din punctul de vedere al grander, pe cart le tra-teaza, cu o grip. speciald si a cdror miscare pe pietele cele marl' re-gulatoare o rewind cat se poate de exact, ea dd., intro altele, no-tite foarte adevdrate asupra grauntelor, fainurilor, h-ahanalelortarilelor, seminfelor uleioase, uleiurilor, comestibilelor naturalesi fabricate, maslinelor i seminfelor, grasimelor, unturet de porctopita, Marline i saraturilor, zaharurilor haute §i ra finale, cafe-

piperului, fructelor uscale i proaspete, droquertilor7 produc-telor cbimice si tinctoriale, vinurilor i spirtoaselor, oaselor, ore-nurilor si sdrenfelor, lemnelor de constructiane, metalelor, bum-bacurilor, ldnurilor, matasurilor si gogoaselor de matase, cure-lelorsi pieilor etc. etc.

Mai mult : ea contine si miscarea maritimä de pe pieta Marsiliel,atat la intrare att si la iesire, precum §i lista nävilor de aceasta. ca-tegorie.

Pretul abonamentulur pentru Wile din uniuena postald, 18 framer

in Bruxelles, marchd aux Herbes, 89, in Madrid, in Athena si in Bu-salele el in Petersburg, canal de la Moika, 97, in Constantinopol,

muesli: Strada Scaunele, 19.

Abonamentele se fac la Agenlia Havas, in Marsilia, si la sucur-.

I, AZIENDA ASIGURATRICESOCIETATE DE ASIGURARE IN TREST

FONDATA IN ANUL 1823SO

Aducem la cunoscinta onor. public. ea pe langä tot felul deasigurari, ca de esemplu contra da nelor causate prin incenditicladirilor, obiectelor miscatoare, bucatelor depuse in magazii,hambare, in s, huff pe ramp liber, asiguram si

PAGUBELE CAUSATE PRIN GRINDINACU PRETURI MODERATE.

Informatiunile se pot lua la sub-semnata agenVe generalá inBucuresci si la agentiile noastre principale i speciale in districte.

Agentia generalä Adolf Weinberg,Strada Wad No. 17

7541414.'4'.;;

CELLE "'RAE Merton, 35, strada d'Argout, 35, PARISWSJ r AF F7710&101r.

.4197,14,17-4.40.11,

10. grow Goo,'i

ff0i0. ,NT.O=1,t,srasatorasGant

U. Claret N.( kw.. km in lbstimparallF6610

EXPOSIT1UNEA 1878.-MEDALIZDE AUR

NIGRITINA VEGETALATincturi pun per si Barba-

Acéstl Tinctur3 este, farY

cea mai cea mai sicurisi singura

NEGRI], OAGFIES, GASTANIU

PARIS 1878

Medali.i.deAur

Deposit la principali parfumori si )ifori...,ztt-7..zissr,zimommirmaa

amorimmegonsalmommaimaANUNCIU IMPORTANT

NOUL MAGAZIN

BAZAR VICTORIA"(Calea Victoria No 8 vis-a-vis de Prefecture Politiei Cipitalei)

Am onoare a aduce la cunostinata onor. Public in ge-neral si onor. mei clientl in parte ca am adus pentrusesomil de yarn, un bogat asortiment de

INCALTAMINTEPENTRU

BARBATI DAME I COPIICu osebire : Ghete i Polonese barbatesti din cele mai

nuoI fasoane, Ghete i Pantoff de dame in toate formeledupa cele din urma fasoane toate aceste efectuate dinprimele fabric din Europa.

Subsemnatul multumind onor. P. T. Public de 'More-derea ce mi-a dat in timp de 20 ani: de rand me ocupcu aceastä specialitate, sper ca si de acum inainte vabine-voi a'rni acorda concursul sail, asigurandu'l ea nuvol cruta nimic pentru a'l da o deplina satisfactiune.

Cu tótá stimaIACOB MARCUS.

110111111111111111MMEmmommil=

Minunea Minunelor!Ad sosit in capitald si va sta

putin timp :

DUOI PITICILogoditi

Onor. Publicdi poate ve-dea de Dumi-nich 29 Iuniein t6te zilelede la ora 10dimineatapana la ora 10seara in loca-

lul de pe

Strada Plevnei pe localul bisericei Sf.Ionied alaturi cu casa de Depuneri

0 D-§órá Olandeza,in vörsta de '20 ani avend o

rime gigantica.Cine nu se va grabi a vedea a-

cestI paid va pierde aceasta oca-zinne pentru tot-d'a-una.

MECUM ANTREULUILocul I, I fr. Locul II, 50 buntrrTII,.....noáva

SE CERE ELEVIse adresa la Tipografiia din str.

Covad No. 14

PRIMA FABRICA itOYAI\A

Unsóre mineralá pentru Curelárie négráC. K. & NEMECEK

inventatd pi fabricata in capitald.Aduce la cunostinta publicd cd in urma noon°. D-luf Director al

laboratoriului de chimie si a facultaitei de medicind (a se vedea Mo-nitorul oficial No. 140) prin care se constatä perfectiunea §i avan-tagele unsorif noastre, convinsf cd e indispensbild nu numai garni-soanelor, proprietarilor de animal' ci chiar particularilor pentru con-servarea curelelor, cismelor, etc., am preparat o cantitate considera-hila pentru a aranja deposite in toate provinciile tern', rugarn decipe toy D-nir cornerciany de coloniale din capitald si provincie do-rhea a lua in deposit unsoarea noastrd spre rv6mjare sd nd adresezeoferte francate, gata hind a da conditiuni convenabile si preferintaMagazinelor coloniale yenta. en reputatie.

Veri-ce deposit, se va adduga la anunciurile, ce vom da continuepublicitdtii.

Avis Onor. Public spre a nu fi inselat cu iinitatiuni se cumperelama la depositele anunciate de-o-canalatä

Depositul general: Ducuresci, strada Carol No. 70"Deposit la Vasile Pencu &Com. strada Carol No. 29

8. Bernstein, Galafi » Posta vechie_il . Schwarz Giargift librarieI. Coltescu vis-a-vis de Palatal domnesc

» Martivici & [Li strada LipscaniOferte iii veri-ce informatiuni, francate se vor adresaDepositul general de unsoare minerald str. Carol I, No. 70, Bucuresci

PPL-ECTICIL FIXCutie 113 kilo. . . Lei nuoi I - I Cutie I kilo. . . Lei nuoi 3 -

» 11, » » I 50 I » 2 » . . » 6 -1

DE INCHIRIATTypOgrafia din strada AcademieI se inchirieaza de la S-tu Dimitrie

viitor Doritoril se vor adresa la D. Al. Lallevarl, Calea Victoriel 119sati la D-1 N. Lahovari, Calea Victoriel No. 28.

LA UNA CUTIE MECANICA90 3:92/.1\TI

144 MHO NE EINGLEZESTIpentru parfumat sari contra ori-carui:

t MIROS A GUREI 111

LA MAGAZINELE D-lui G. DOBRICEANU

1BACANIA UN1VESALE

Smardan §i Stavropoleos No.2

IBACANIA PARISIANA- VIS-A-VIS DE GRADINA EPISCOPII

No. 55, Calea Victorie, No. 55INEMENIIMINEMAKtiatibaititagiraiiidikigigi

Typografia Stefan Mihalescu, Strada Covaci No. 14

Numai pentru DameCarl: sufer de poala alba (LeucorrhOe

in toate stadiile el) cauzadurerei de cap si de sale, Word p6-mbar, fetes]." palide, slabieiunef gene-rale etc. etc. trimetcu Un remedin innounindrate canal constatat ca esce-linte si nevinovat.

Nu'r .nicf injectie nici vre-un medi-cament de luat pe din Iduntru ci esteo aplicatiuue sirnp1d comodd i ino-centd prin care mult in 40 zile dis-pare cu sigurantd mode maladid.

0 multime scrisorf de recunoscintdconstatd factul acesta.

Discretiunea se garanteazd.Espeditiunea prin postal dupd pri-

mirea pretului de 10 !rand in bileteipotekare rorndne.

Corespondenta in limba ronidn6,,franceza germana.

Adresa :FARMACISTU DIPLOMATU

air -VT 0 fr S PI laeIN BRASOV

TIPOGRAFIA

STEFAN MIHALESCU14- &MARA. COVACI I 1

(härtie stricath)

%

let,

.

inoffensivä.

1=1KOWMIIMMI.W.Y71007.1

.

'

;

A

d-nit

.

.

:

sterilitdte,

_

°

a

erZ

1RIZLILL1,16

-4*

Dior-"TitigirLEL- MiriSbla- -

'._, :P25. " _.. --pmkeraASSUIMMETENOEMUSEXIME:Mg 4MtaiMISMiESNIMMOMOE5r1

pe an.

12XER5S.TASted:=VAILM3

trWCIIIIEBSSZSRA.

r

.

,

toji,

,ZSEIS=1M55LOTiVlala=n1.W.T -

tt's::.%

, 010'

-!-i

q',, F.

l Y

V r:

-.'-=.

..,,

:"Cci.°-:4"

I

-

' )1

OM 72 -75ftrr.PA..-P'1"*C3*.Etr.

1-1_ E-I

!TIRMZIAPP

_

DE '

»

I

»

, p ,p

n

si

'

mh-

NIM46:;:Zr%L'Ir "t

y Giqj

-"

,r;-

e- ,

A DMI.4M

t 44,ttAz. 0"..4:7,-,:-..."V"..§gf,91; ,,W41.-_-`, ,.[

-

j

SPS&. IIMItigrlii.1%1SEUSEISIRMI1111111111111111111111111M111.111WIV

0

I I ,

niaft%.

*

r-INC

Ii

,.

1

;

A ',V(

I

r

-MR

oir "biz--4