raport comprehensiv

8/16/2019 RAPORT COMPREHENSIV

1/205

„Studiu privind corupţia dinadministraţia publică locală”

RAPORT COMPREHENSIV


2/205


3/205

„Studiu privind corupţia din

administraţia publică locală”

RAPORT COMPREHENSIV

Document realizat în cadrul proiectului: „Studiu diagnostic privindfenomenul de corupţie în administraţia publică locală”, cod SMIS 16469

- 2012 -


4/205


5/205

„Studiu privind corupţia din administraţia publică locală” - RAPORT COMPREHENSIV

Studiu realizat de TOTEM Communication pentru Ministerul Administrației și Internelor, UnitateaCentrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP)în colaborare cu Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) în cadrul proiectului „Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie înadministraţia publică locală”, cofinanțat din Fondul Social European prin intermediulProgramului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 – 2013, cod SMIS 16469.

Ministerul Administrației și Internelor, Unitatea Centrală pentru Reforma AdministrațieiPublice (UCRAP)

TOTEM COMMUNICATION

Coordonatorul cercetării:Bogdan Păunescu Autori: Bogdan Păunescu, Codru Vrabie (expert juridic), Soc. Adrian Lică (expert cercetaresociologică), Soc. Bogdan Ciubotariu (expert pe termen scurt cercetare)Instrumente de cercetare, metodologie: Soc. Adrian Lică (expert cercetare sociologică), Soc.Bogdan Ciubotariu (expert pe termen scurt cercetare) Coordonare teren: Soc. Andrei Adamecz (expert pe termen scurt – coordonator teren) Coordonare verificare, introducere și codificare date: Soc. Raluca Bădin Analiză date: Soc. Elena Drăgan (analist statistician), Soc. Bogdan Ciubotariu (expert pe termenscurt cercetare)

Raport realizat de:

TOTEM CommunicationStr. Sold. Velicu Ștefan nr. 43, Clădirea TOTEM-HOSTWAY, sector 2, București, 023255Tel: 021/3215054Email: [email protected] www.totemresearch.ro

Coperta: TOTEM Communication

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin intermediul Programului OperaționalDezvoltarea Capacității Administrative 2007 – 2013, cod SMIS 16469

“Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală”

Ministerul Administrației și Internelor, Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației

Publice (UCRAP)

Mai 2012

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială afinanțatorului sau a Guvernului României

Copyright© 2012 - Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP). Toate drepturile

rezervate

mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]://www.totemresearch.ro/http://www.totemresearch.ro/http://www.totemresearch.ro/mailto:[email protected]


6/205


7/205

CUPRINS

LISTA GRAFICELOR ......................................................................................................................................... 7

LISTA TABELELOR......................................................................................................................................... 13

MULȚUMIRI ...................................................................................................................................................... 15

ABREVIERI ....................................................................................................................................................... 19

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE ................................................................................................................... 21

CAPITOLUL 2 – CONTEXT............................................................................................................................. 21

CAPITOLUL 3 – METODOLOGIE .................................................................................................................. 28

CAPITOLUL 4 – REZULTATE ........................................................................................................................ 31

4.1 STUDIUL ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI GENERALE ................................................................................... 31 ASPECTE GENERALE .................................................. ......................................................... ............................ 31 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ............................................................................................................................... 32 PERCEPȚIA ASUPRA NIVELULUI CORUPȚIE .................................................................................. ........... 34 PERCEPȚIA ASUPRA NIVELULUI CORUPȚIEI ÎN STRUCTURILE M.A.I ..................................... ........... 35 TIPURI DE FAPTE / SITUAȚII TIP / COMBATERE ........................................................................................ 36 4.2 STUDIUL ÎN RÂNDUL AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE .............................................................. . 38 ASPECTE GENERALE .................................................. ......................................................... ............................ 38 ADMINISTRAȚI A PUBLICĂ ............................................................................................................................... 39

PERCEPȚIA ASUPRA NIVELULUI CORUPȚIE .................................................................................. ........... 41 PERCEPȚIA ASUPRA NIVELULUI CORUPȚIEI ÎN STRUCTURILE M.A.I ..................................... ........... 43 TIPURI DE FAPTE / SITUAȚII TIP / COMBATERE ........................................................................................ 44 ACCES LA FUNCȚIILE PUBLICE ................................................... ....................................................... ........... 45 4.3 CERCETARE MEDIA ................................................................................................................................... 48 4.4 ANALIZA CADRULUI LEGISLATIV .................................................. ......................................................... . 55 4.5 REUNIUNI LA NIVEL LOCAL CU GRUPURILE DE ACȚIUNE ANTICORUPȚIE .................... ........... 57

CAPITOLUL 5 – ANALIZA REZULTATELOR .............................................................................................. 65

5.1 ASPECTE GENERALE ................................................................................................................................ 65 5.2 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ....................................................... ....................................................... ........... 69 5.3 PERCEPȚIA ASUPRA NIVELULUI CORUPȚIEI ................................................ .................................... 102

5.4 PERCEPȚIA ASUPRA CORUPȚIEI ÎN STRUCTURILE M.A.I .......................................... ................... 137 5.5 TIPURI DE FAPTE / SITUAȚII TIP / COMBATERE ................................................................................ 144 5.6 ACCESUL LA FUNCȚIILE PUBLICE ....................................................................................................... 166 5.7 COMPONENTA NARATIVĂ ................................................................................................... ................... 182

CAPITOLUL 6 – CONCLUZII ........................................................................................................................ 190

CAPITOLUL 7 – RECOMANDĂRI ................................................................................................................ 193

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................... 195


8/205

PAGINA ALBA


9/205

LISTA GRAFICELOR

Figura 2 - 1: Obiective şi indicatori, sursa MJ ........................................................................... 23 Figura 2 - 2: Evoluţia indicelui de percepţie a corupţiei, sursa Transparency International -România, 2011 ......................................................................................................................... 24 Figura 2 - 3: Indicatori de integritate pentru România, sursa Global Integrity, 2010 .................. 25

Figura 5.1 - 1: Percepția respondenților cu privire la direcția în care merge țara (prezentarecomparativă populație generală și reprezentanți ai Autorităților Publice Locale) ....................... 65 Figura 5.1 - 2: Satisfacția cu viața în general în prezent comparativ cu cea de acum un an(prezentare comparativă populație generală și reprezentanți ai Autorităților Publice Locale) .... 66 Figura 5.1 - 3: Satisfacția cu viața în general în anul următor (prezentare comparativă populațiegenerală și reprezentanți ai Autorităților Publice Locale) .......................................................... 66 Figura 5.1 - 4: Încrederea în instituții (prezentare comparativă populație generală șireprezentanți ai Autorităților Publice Locale) ............................................................................. 67 Figura 5.1 - 5: Percepția respondenților cu privire la cea mai gravă problemă actuală aRomâniei (prezentare comparativă populație generală și reprezentanți ai Autorităților PubliceLocale) ..................................................................................................................................... 68

Figura 5.2 - 1: Percepția respondenţilor cu privire la funcţionarea administraţiei publicecentrale/județene/locale în prezent față de 2010 (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ............................................................................ 70 Figura 5.2 - 2: Opinia respondenţilor cu privire la funcţionarea administraţiei publicecentrale/județene/locale în 2012 față de 2011 (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) ............................................................................ 71 Figura 5.2 - 3: Percepția respondenţilor cu privire la comportamentul funcționarilor publici înrelația cu cetățenii (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ......................................................................................................................... 72 Figura 5.2 - 4: Percepția respondenţilor cu privire la comportamentul funcționarilor publici în

relația cu cetățenii (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ......................................................................................................................... 72 Figura 5.2 - 5: Percepția respondenţilor cu privire la profesionalismul funcționarilor publici înrelația cu cetățenii (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ......................................................................................................................... 74 Figura 5.2 - 6: Percepția respondenţilor cu privire la comportamentul funcționarilor publici înrelația cu cetățenii (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ......................................................................................................................... 75 Figura 5.2 - 7: Percepția respondenţilor cu privire la comportamentul funcționarilor publici înrelația cu cetățenii (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ......................................................................................................................... 76 Figura 5.2 - 8: Percepția respondenților cu privire la modalitățile de consultare a cetățenilor pe

diverse probleme ale administrației publice locale în funcție de regiune (populație generală) ... 77 Figura 5.2 - 9: Percepția respondenților cu privire la modalitățile de consultare a cetățenilor pediverse probleme ale administrației publice locale în funcție de mediu rezidențial (populațiegenerală) .................................................................................................................................. 78 Figura 5.2 - 10: Percepția respondenților cu privire la modalitățile de consultare a cetățenilor pediverse probleme ale administrației publice locale în funcție de studii absolvite (populațiegenerală) .................................................................................................................................. 78 Figura 5.2 - 11: Percepția respondenților cu privire la modalitățile de consultare a cetățenilor pediverse probleme ale administrației publice locale în funcție de categoria profesională(Administrația Publică Locală) .................................................................................................. 79 Figura 5.2 - 12: Percepția respondenților cu privire la modalitățile de consultare a cetățenilor pediverse probleme ale administrației publice locale (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) ............................................................................ 79


10/205

Figura 5.2 - 13: Percepția respondenților cu privire la momentul în care administrația publicălocală consultă cetățenii în procesul de luare a unor decizii la nivel local (prezentarecomparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ...................... 80 Figura 5.2 - 14: Percepția respondenților cu privire la mijloacele prin care administrația publicălocală informează cetățenii (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale)................................................................................................... 80 Figura 5.2 - 15: Percepția respondenților cu privire la activitatea Serviciului de Relații cu Publicul(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ... 81 Figura 5.2 - 16: Percepția respondenților cu privire la transparența administrației publice locale(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ... 82 Figura 5.2 - 17: Percepția respondenților cu privire la activitatea de comunicare cu cetățenii aadministrației publice locale (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale)................................................................................................... 82 Figura 5.2 - 18: Percepția respondenților cu privire la rapiditatea rezolvării problemelorcetățenilor în administrația publică locală (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) ............................................................................ 85 Figura 5.2 - 19: Percepția respondenților cu privire la nivelul taxelor din administrația publicălocală (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ..................................................................................................................................... 85 Figura 5.2 - 20: Percepția respondenților cu privire la organizarea instituțiilor din administrațiapublică locală (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ......................................................................................................................... 87 Figura 5.2 - 21: Percepția respondenților cu privire la implicarea administrației publice locale înactivități/acțiuni dedicate cetățenilor (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) ............................................................................ 88 Figura 5.2 - 22: Percepția respondenților cu privire la profesionalismul funcționarilor publici(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ... 89 Figura 5.2 - 23: Percepția respondenților cu privire la eficiența funcționarilor publici (prezentarecomparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ...................... 89 Figura 5.2 - 24: Percepția respondenților cu privire la politețea funcționarilor publici (prezentare

comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ...................... 89 Figura 5.2 - 25: Percepția respondenților cu privire la interesul funcționarilor publici înrezolvarea problemelor cetățenilor (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale)................................................................................................... 90 Figura 5.2 - 26: Percepția respondenților cu privire la integritatea funcționarilor publici(prezentare compar ativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ... 90 Figura 5.2 - 27: Percepția respondenților cu privire la disponibilitatea funcționarilor publici fațăde cetățeni (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ..................................................................................................................................... 90 Figura 5.2 - 28: Certificări ale instituțiilor din care fac parte respondenții (reprezentanți ai Administrației Publice Locale)................................................................................................... 91 Figura 5.2 - 29: Certificări ale instituțiilor din care fac parte respondenții(reprezentanți ai

Administrației Publice Locale)................................................................................................... 91 Figura 5.2 - 30: Percepția respondenților cu privire la calitatea serviciilor publice din România(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ... 92 Figura 5.2 - 31: Percepția respondenților cu privire la contribuția cetățenilor la îmbunătățireaserviciilor furnizate de autoritățile publice locale (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) ............................................................................ 92 Figura 5.2 - 32: Percepția respondenților cu privire la importanța semnalării de către cetățean aproblemelor în furnizarea serviciilor publice (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) ............................................................................ 94 Figura 5.2 - 33: Cunoștințele respondenților cu privire la existența prevederilor legale pentrusemnalarea deficiențelor în furnizarea serviciilor publice (prezentare comparativă populațiegenerală și reprezentanții Administrației Publice Locale) .......................................................... 94


11/205

Figura 5.3 - 1: Percepția respondenţilor cu privire la cea mai gravă problemă actuală aRomâniei (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 103 Figura 5.3 - 2: Percepția respondenţilor cu privire la direcția în care merge țara și cea mai gravăproblemă actuală a României (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale)................................................................................................. 103 Figura 5.3 - 3: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 106 Figura 5.3 - 4: Percepția respondenţilor cu privire la acceptarea sau respingerea situaţiilor de tipcorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 107 Figura 5.3 - 5: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 108 Figura 5.3 - 6: Percepția respondenţilor cu privire la acceptarea sau respingerea situaţiilor de tipcorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 109 Figura 5.3 - 7: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 109 Figura 5.3 -

8: Percepția respondenţilor cu privire la acceptarea sau respingerea situaţiilor de tipcorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 110 Figura 5.3 - 9: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 110 Figura 5.3 - 10: Percepția respondenţilor cu privire la acceptarea sau respingerea situaţiilor detip corupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 111 Figura 5.3 - 11: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 112 Figura 5.3 - 12: Percepția respondenţilor cu privire la acceptarea sau respingerea situaţiilor detip corupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice

Locale) ................................................................................................................................... 112 Figura 5.3 - 13: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 113 Figura 5.3 - 14: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 113 Figura 5.3 - 15: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 114 Figura 5.3 - 16: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 115 Figura 5.3 - 17: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 117 Figura 5.3 - 18: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie

(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 118 Figura 5.3 - 19: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 118 Figura 5.3 - 20: Percepția respondenţilor cu privire la situaţiile care reprezintă fapte de corupţie(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 119 Figura 5.3 - 21: Percepția asupra dinamicii nivelului corupției în România 2008-2011 (populațiegenerală) ................................................................................................................................ 120 Figura 5.3 - 22: Percepția respondenţilor cu privire la nivelul corupției în România 2011(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 121 Figura 5.3 - 23: Percepția respondenţilor cu privire la nivelul corupției în Administrația PublicăLocală (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 121 Figura 5.3 - 24: Percepția asupra dinamicii nivelului corupției în România 2010 - 2011(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 122


12/205

Figura 5.3 - 25: Percepția asupra dinamicii nivelului corupției în România 2011 - 2012(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 122 Figura 5.3 - 26: Percepția respondenţilor cu privire la nivelul corupției în România 2011 - 2012(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 124 Figura 5.3 - 27: Percepția respondenţilor cu privire la nivelul corupției în România 2011 - 2012(prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) . 125 Figura 5.3 - 28: Respondenţii care au avut contact cu minim o instituție publică vs. cei care nuau avut contact cu nicio instituție publică și percepția despre nivelul corupției în România(Populație Generală) .............................................................................................................. 127 Figura 5.3 - 29: Respondenţii care au avut contact cu minim o instituție publică vs. cei care nuau avut contact cu nicio instituție publică și percepția despre nivelul corupției în AdministrațiaPublică Locală (Populație Generală) ...................................................................................... 127 Figura 5.3 - 30: Respondenţii care au fost vs. cei care nu au fost puși în situația de corupție șipercepția despre nivelul corupției în România (Populație Generală) ....................................... 128 Figura 5.3 - 31: Respondenţii care au fost vs. cei care nu au fost puși în situația de corupție șipercepția despre nivelul corupției în România (Populație Generală) ....................................... 128 Figura 5.3 - 32: Respondenţii care au nominalizat cea mai coruptă instituție și contactul curespectiva instituție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 129 Figura 5.3 - 33: Respondenţii care au nominalizat cea mai coruptă instituție și contactul curespectiva instituție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 130 Figura 5.3 - 34: Respondenţii care au nominalizat cea mai coruptă instituție și contactul curespectiva instituție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 131

Figura 5.4 - 1: Percepția cu privire la nivelul corupției din structurile Ministerului Administrației șiInternelor (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 137 Figura 5.4 - 2: Percepția comparativă anii anteriori – 2011 a respondenților cu privire la nivelul

corupției din structurile Ministerului Administrației și Internelor (prezentare comparativăpopulație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ......................................... 138 Figura 5.4 - 3: Percepția comparativă prezent – 2012 a respondenților cu privire la nivelulcorupției din structurile Ministerului Administrației și Internelor (prezentare comparativăpopulație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ......................................... 138 Figura 5.4 - 4: Percepția cu privire la nivelul corupției în România comparativ cu structurileMinisterului Administrației și Internelor (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) .......................................................................... 139 Figura 5.4 - 5: Percepția cu privire la nivelul corupției în structurile cu Structurile Ministerului Administrației și Internelor (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale)................................................................................................. 140 Figura 5.4 - 6: Percepția cu privire la nivelul corupției în structurile Ministerului Administrației șiInternelor (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 140 Figura 5.4 - 7: Percepția cu privire la gradul de corupție al celor care lucrează în structurileMinisterului Administrației și Internelor (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) .......................................................................... 142

Figura 5.5 - 1: Opinia respondenţilor cu privire la frecvența de apariție anumitor fapte înstructurile APL (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 144 Figura 5.5 - 2: Opinia respondenţilor cu privire la frecvența de apariție anumitor fapte înstructurile APL (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației

Publice Locale) ....................................................................................................................... 146 Figura 5.5 - 3: Opinia respondenţilor cu privire la frecvența de apariție anumitor fapte înstructurile APL (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 147


13/205

Figura 5.5 - 4: Opinia respondenţilor cu privire la frecvența de apariție anumitor fapte înstructurile APL (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 148 Figura 5.5 - 5: Opinia respondenţilor cu privire la frecvența de apariție anumitor fapte înstructurile APL (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrație iPublice Locale) ....................................................................................................................... 149 Figura 5.5 - 6: Opinia respondenţilor cu privire la frecvența de apariție anumitor fapte înstructurile APL (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 150 Figura 5.5 - 7: Opinia respondenţilor cu privire la frecvența de apariție anumitor fapte înstructurile APL (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 151 Figura 5.5 - 8: Opinia respondenţilor cu privire la motivele apariție faptelor de corupție înstructurile APL (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 152 Figura 5.5 - 9: Opinia respondenților cu privire la modalitățile de semnalare a faptelor decorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții Administrației PubliceLocale) ................................................................................................................................... 154 Figura 5.5 -

10: Disponibilitatea respondenților de a-și da datele p

ersonale la semnalarea uneifapte de corupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 154 Figura 5.5 - 11: Disponibilitatea respondenților de a-și da datele personale la semnalarea uneifapte de corupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 155 Figura 5.5 - 12: Opinia respondenților cu privire la cunoașterea existenței liniilor telefonicegratuite (telverde) (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 156 Figura 5.5 - 13: Opinia respondenților cu privire la cunoașterea de cazuri de corupție demascatede instituțiile care luptă pentru prevenirea și combaterea corupției (prezentare comparativăpopulație generală și reprezentanții Administrației Publice Locale) ......................................... 156

Figura 5.5 - 14: Opinia respondenților cu privire la cauzele care duc la apariție/menținereaactelor de corupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 158 Figura 5.5 - 15: Opinia respondenților cu privire la cauzele care duc la apariție/menținereaactelor de corupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanții AdministrațieiPublice Locale) ....................................................................................................................... 158 Figura 5.5 - 16: Opinia respondenților cu privire la măsurile pentru prevenirea și combatereacorupției din cadrul autorităților publice (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) .......................................................................... 159 Figura 5.5 - 17: Opinia respondenților cu privire la măsurile pentru prevenirea și combatereacorupției din cadrul autorităților publice (prezentare comparativă populație generală șireprezentanții Administrației Publice Locale) .......................................................................... 160

Figura 5.6 - 1: Percepția respondenţilor cu privire la nivelul de discriminare în plan profesional înRomânia (reprezentanți Administrație Publică Locală)............................................................ 166 Figura 5.6 - 2: Nivelul de satisfacție al respondenților față de activitatea profesională(reprezentanți Administrație Publică Locală) ........................................................................... 167 Figura 5.6 - 3: Percepția respondenţilor cu privire la viața profesională comparativ cu anulanterior (reprezentanți Administrație Publică Locală) .............................................................. 168 Figura 5.6 - 4: Percepția respondenţilor cu privire la viața profesională în anul următor(reprezentanți Administrație Publică Locală) ........................................................................... 168 Figura 5.6 - 5: Opinia respondenţilor cu privire la nivelul mulțumirea față de colaborarea întreinstituții (reprezentanți Administrație Publică Locală) .............................................................. 169

Figura 5.6 - 6: Opinia respondenţilor cu privire la principalele probleme ale instituției(reprezentanți Administrație Publică Locală) ........................................................................... 170 Figura 5.6 - 7: Opinia respondenţilor cu privire la principalele aspectele pozitive ale instituției(reprezentanți Administrație Publică Locală) ........................................................................... 171


14/205

Figura 5.6 - 8: Opinia respondenţilor cu privire la corupția colegilor/șefilor (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................................................................................................. 172 Figura 5.6 - 9: Opinia respondenţilor cu privire la corupția colegilor/șefilor (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................................................................................................. 172 Figura 5.6 - 10: Percepția respondenţilor cu privire la situația de corupție (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................................................................................................. 173 Figura 5.6 - 11: Percepția respondenţilor cu privire la traficul de influențăîn instituție(reprezentanți Administrație Publică Locală) ........................................................................... 173 Figura 5.6 - 12: Percepția respondenţilor cu privire la abuzul de funcție în instituție(reprezentanți Administrație Publică Locală) ........................................................................... 174 Figura 5.6 - 13: Opinia respondenţilor cu privire la nivelul corupției în instituțiile APL(reprezentanți Administrație Publică Locală) ........................................................................... 174 Figura 5.6 - 14: Percepția respondenţilor cu privire la nivelul corupției în funcție de domeniudeactivitate (reprezentanți Administrație Publică Locală) ............................................................ 175 Figura 5.6 - 15: Opinia respondenţilor cu privire la derularea de activități de evaluare a riscurilorși identificare a vulnerabilităților la corupție (reprezentanți Administrație Publică Locală) ....... 175 Figura 5.6 - 16: Opinia respondenţilor cu privire la existența procedurilor pentru evitareaconflictelor de interese în cadrul instituției (reprezentanți Administrație Publică Locală) ......... 175 Figura 5.6 -

17: Opinia respondenţilor cu privire la implementarea de măsuri concrete decombatere a corupției (reprezentanți Administrație Publică Locală) ........................................ 176 Figura 5.6 - 18: Opinia respondenţilor cu privire la realizarea de studii/analize/audit privindsistemul de control managerial intern (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................ 176 Figura 5.6 - 19: Opinia respondenţilor cu privire la consilierii de etică (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................................................................................................. 176 Figura 5.6 - 20: Opinia respondenţilor cu privire la rolul consilierilor de etică (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................................................................................................. 177 Figura 5.6 - 21: Opinia respondenţilor cu privire la contribuția consilierilor de etică (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................................................................................................. 177 Figura 5.6 - 22: Participarea la activități legate de prevenirea corupției (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................................................................................................. 178

Figura 5.6 - 23: Participarea la activități legate de prevenirea corupției (reprezentanți Administrație Publică Locală) ................................................................................................. 178 Figura 5.6 - 24: Opinia respondenţilor cu privire la nivelul tipul intervenției în domeniul preveniriicorupției (reprezentanți Administrație Publică Locală) ............................................................ 179 Figura 5.6 - 25: Opinia respondenţilor cu privire la cooperarea cu DGA în domeniul preveniriicorupției (reprezentanți Administrație Publică Locală) ............................................................ 179

Figura 5.7 - 1: Percepția cu privire la acțiunile întreprinse de o persoană obișnuită în situație decorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanți Administrație PublicăLocală) ................................................................................................................................... 183 Figura 5.7 - 2: Percepția cu privire la acțiunile întreprinse de o persoană obișnuită în situație decorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanți Administrație PublicăLocală) ................................................................................................................................... 184 Figura 5.7 - 3: Percepția cu privire la acțiunile întreprinse de o persoană obișnuită în situație decorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanți Administrație PublicăLocală) ................................................................................................................................... 185 Figura 5.7 - 4: Percepția cu privire la acțiunile întreprinse de o persoană obișnuită în situație decorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanți Administrație PublicăLocală) ................................................................................................................................... 186 Figura 5.7 - 5: Percepția cu privire la acțiunile întreprinse de o persoană obișnuită în situație decorupție (prezentare comparativă populație generală și reprezentanți Administrație PublicăLocală) ................................................................................................................................... 187


15/205


16/205

PAGINA ALBA


17/205


18/205

PAGINA ALBA


19/205

„NEMO CENSETUR IGNORARE LEGEM” Nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoaşterea legii


20/205

PAGINA ALBA


21/205

ABREVIERI

ANI - Agenţia Naţională de Integritate ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ANFP - Agenţia Naţional a Funcţionarilor Publici

APADOR - Asociaţia pentru apărarea drepturilor omului în România APL - administraţia publică locală; face referire şi la sondajul realizat în rândul reprezentanţilorde instituţii CAF - Cadrul comun de autoevaluare a modului de funcţionare a instituţiilor publice CE - Comisia Europeană CoE - Consiliul EuropeiDGA - Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul MAI DNA - Direcţia Naţională AnticorupţieEFQM - model de excelenţă (reper de evaluare şi cadru de management) GRECO - Grupul statelor împotriva corupţiei din cadrul Consiliului Europei

HG - Hotărâre de Guvern ICCJ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie INA - Institutul Naţional de Administraţie ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare; face referire la standardele de calitate

MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor; face referire şi la denumirea temporară de Ministeral Internelor şi Reformei Administrative MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit la 1 ianuarie 2007 prin acordul dintreGuvernul României şi Comisia Europeană MJ - Ministerul Justiţiei OECD - Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare

OMFP - Ordinul Ministrului Finanţelor Publice ONG - Organizaţie nonguvernamentală ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite OUG - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PG - populaţia generală; face referire şi la sondajul realizat în rândul populaţiei generale PHARE - Programul de finanţare preaderare PNA - Parchetul Naţional Anticorupţie PNUD - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare RIA - Evaluarea impactului reglementărilor (Regulatory Impact Assessment) SCMI - Sistem de Control Managerial InternSEAP - Sistemul Electronic de Achiziţii Publice SNA - Strategia Naţională Anticorupţie SNI - Sistemul Naţional de Integritate TQM - managementul calităţii totale UCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice UE - Uniunea Europeană UNCAC - Convenţia ONU împotriva corupţiei UPP - Unitatea de Politici Publice


22/205


23/205

CAPITOLUL 1 – Introducere

Proiectul “Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală”

cofinanțat din Fondul Social European prin intermediul Programului Operațional pentru

Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 – 2013 a avut ca obiectiv general îmbunătățirea

structurilor și proceselor proprii administrației publice locale, pentru a contribui la creșterea

eficienței și eficacității organizaționale, precum și la creșterea gradului de responsabilizare al

administrației, prin oferirea unui fundament solid în vederea elaborării de strategii pe termen

lung destinate luptei împotriva fenomenului de corupție.

Proiectul se încadrează în Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale

managementului ciclului de politici publice - Domeniul de intervenţie 2: Creşterea

responsabilizării administraţi ei publice şi facilitează atingerea obiectivelor cuprinse în Programul

de guvernare 2009 - 2012 și în Planul Strategic al Ministerului Administraţiei şi Internelor.Beneficiarul direct al proiectului este Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Unita tea

Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice.

Obiectivele specifice ale „Studiului diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia

publică locală” au fost reprezentate de stabilirea dimensiunii fenomenului de corupţie la nivelul

administraţiei publice locale, de identificarea principalelor cauze şi efecte generate de faptele de

corupţie, precum şi a breşelor legislative care favorizează sau permit rele practici la nivelul

administraţiei publice locale.

Principalele activități din cadrul proiectului au fost reprezentate de realizarea unui studiu

sociologic cu privire la fenomenul de corupție în administrația publică locală, a unei cercetări

media și a unei analize a cadrului legislativ cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei în

România, elaborarea a două ghiduri de bună practică (un ghid pentru reprezentanţii

administraţiei publice locale şi un ghid pentru cetăţeni) privind prevenirea şi combaterea

fenomenului corupţiei. În vederea diseminării rezultatelor cercetărilor sociologice rea lizate în

cadrul proiectului dar și a completării și îmbunătățirii analizelor, concluziilor și recomandărilordin cadrul acestora precum și pentru realizarea procesului de consultare pentru definitivarea

ghidurilor de bună practică au fost organizate 20 reuniuni la nivel local în cele 8 regiuni de

dezvoltare la care au participat reprezentanți ai Grupurilor de Acţiune Anticorupţie

operaţionalizate la nivelul fiecărui judeţ, reprezentanți ai serviciilor publice deconcentrate şi ai

instituţiilor descentralizate din teritoriu, precum şi reprezentanţi ai altor instituţii publice locale.

Pe baza studiului sociologic și a celorlalte analize și cercetări a fost elaborat un raport

comprehensiv referitor la fenomenul corupției cuprinzând cele mai importante rezultate și

concluzii ale activităților din proiect.


24/205

Studiu privind corupţia din administraţia publică locală 22

Studiul sociologic cuprinde o cercetare cantitativă la nivel național în rândul populației generale

pe un eșantion reprezentativ de 4522 de subiecți adulți cu vârsta peste 18 ani și o cercetarea

cantitativă în rândul reprezentanților administrației publice locale de la nivelul județelor,

municipiilor, orașelor și comunelor (primari, viceprimari, consilieri locali, funcționari publici, înalți

funcționari publici, manageri publici, administratori publici, consilier i contractuali, manageri cu

contract de management, manageri cu contract de muncă, angajați contractuali, consilieri

județeni, președinți consilii județene, șefi de deconcentrate etc.) pe un eșantion reprezentativ de

6023 de persoane.

Pentru cercetarea cantitativă la nivel național în rândul populației generale și cercetarea

cantitativă în rândul reprezentanților administrației publice locale datele culese oferă o marjă de

eroare de +/-1,46% și respectiv +/-1,26% la un nivel de încredere de 95%.

Pentru obținerea unei imagini cât mai complete cu privire la fenomenul corupției de la nivelul

administrației publice locale în cadrul acestei componente a studiului sociologic au fost realizate

supraeșantionări pentru primari, viceprimari și consilieri locali (câte 1206 respondenți) iar pentru

anumite categorii au fost constituite eșantioane reprezentative suplimentare, aparținând și altor

categorii populaționale și profesionale relevante pentru tema cercetării: reprezentanți ai

mediului de afaceri (1201 persoane), foști primari și foști viceprimari, jurnaliști, persoane cu

experiență în problematica prevenirii și combaterii corupției (câte 600 de persoane din fiecare

categorie) și reprezentanți ai ONG-urilor implicate în problematica prevenirii și combateriicorupției (199 persoane). Marjele de eroare pentru aceste eșantioane variază, în funcție de

mărimea eșantionului, de la +/-2,83% la +/-4% și respectiv +/-5% la un nivel de încredere de

95%.

Colectarea datelor la nivel național a fost realizată în perioada noiembr ie –decembrie 2011

pentru cercetarea în rândul populației generale și decembrie 2011 – ianuarie 2012 pentru

cercetarea în rândul reprezentanților autorităților locale și a altor categorii populaționale și

instituții relevante de la nivel local.

Proiectarea eșantioanelor, realizarea instrumentelor de cercetare, colectarea, prelucrarea și

analiza datelor și redactarea rapoartelor de cercetare au fost realizate de către TOTEM

Communication în colaborare cu experți din cadrul Unității Centrale pentru Reforma

Administrației Publice (UCRAP) și ai Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA). Validarea

eşantioanelor a fost realizată conform datelor statistice oficiale (Institutul Național de Statistică,

Ministerul Administrației și Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici).

În realizarea analizelor comparative precum și în prezentarea datelor, în grafice și tabele cât și în prezentări sau pe parcursul rapoartelor de cercetare sintagma reprezentanți ai administrației


25/205

Introducere 23

publice locale (reprezentanți APL, Total APL sau APL) face referire strict la eșantionul de 6023

persoane care are în componență categoriile populaționale descrise anterior. Eșantioanele

suplimentare nu au fost incluse în acest grup, în analizele comparative ele fiind prezentate

independent.

Cercetarea media cu privire la fenomenul corupției a presupus monitorizarea presei scrise şi

online naţionale în perioada 1 – 31 decembrie 2011 și realizarea analizei discursului jurnalistic

care a urmărit identificarea cauzelor care formează percepţia publică asupra fenomenului

corupţiei.

Analiza cadrului legislativ a identificat atât gradul de dezvoltare şi de coerenţă a legislaţiei

anticorupţie aplicabilă administraţiei publice locale cât şi actele normative care necesită

modificări. Analiza cadrului legislativ a plecat de la ipotezele şi priorităţile stabilite prin StrategiaNaţională Anticorupţie 2012-2015 şi de la legislaţia şi standardele europene în materia

prevenirii şi sancţionării corupţiei. Corelându-se cu cercetările sociologice realizate în cadrul

proiectului, analiza cadrului legislativ anticorupţie inventariază (în sens larg) actele normative

aplicabile în cazul apariţiei unor fapte sau acte de corupţie la nivelul administraţiei publice

locale, compartimentează aceste acte normative în funcţie aplicabilitatea lor în prevenirea

şi/sau combaterea corupţiei, verifică dacă prevederile acestora pot fi gestionate eficient la

nivelul administraţiei locale şi propune câteva soluţii pentru îmbunătăţirea implementări i

legislaţiei existente.

Rezultatele tuturor acestor cercetări și activități au stat la baza realizării unui document complex

(Studiu privind corupţia din administraţia publică locală - Raport comprehensiv ), care conține

analize detaliate și comparații între eșantioane grupate pe temele principale din chestionarele

aplicate pe teren, concluzii și recomandări generale sau de ordin aplicativ.


26/205


27/205

CAPITOLUL 2 – Context

Corupţia a devenit o preocupare în spaţiul public/decizional al României post-revoluţionare abia

în cursul anului 1996. Legea 115/1996 privind declararea şi controlul averilor demnitarilor,

magistraţilor, funcţionarilor publici şi unor persoane cu funcţii de conducere poate fi interpretată

drept actul de naştere al politicii publice anticorupţie în România, iar adoptarea Legii 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie poate fi interpretată drept

absolvirea examenului de capacitate. Până în prezent, politica publică anticorupţie a statului

român a parcurs mai multe etape, marcate de aprobarea celor 4 seturi de documente strategice

anticorupţie (Strategiile Naţionale Anticorupţie din 2001, 2005, 2008 şi 2012) şi de adoptarea

unui impresionant număr de peste 150 de acte normative.

Măsurile adoptate au răspuns nevoilor identificate în rândul cetăţenilor (de exemplu, Legea78/2000), în cadrul procesului de aderare şi integrare europeană (înfiinţarea Parchetului

Naţional Anticorupţie în 2002, a Direcţiei Generale Anticorupţie în 2005 sau a Agenţiei

Naţionale de Integritate în 2007), ori în situaţii de criză (înfiinţarea Autorităţii Naţionale de

Control în 2003). Identificarea nevoilor de reglementare ori construcţie instituţională s-a făcut,

cel mai adesea, cu ajutorul studiilor şi evaluărilor contractate prin colaborarea statului român cu

marii donatori internaţionali (OECD/Sigma, Banca Mondială, PNUD, PHARE1) sau direct de

către organizaţii specializate (Societatea Academică din România, Transparency International,

Freedom House, Centrul de Resurse Juridice, Institutul pentru Politici Publice etc.).

Startul oficial în cursa studiilor (guvernamentale) specializate pentru prevenirea şi combaterea

corupţiei a fost dat de publicarea în martie 2001, sub egida Băncii Mondiale, a primului „Studiu

diagnostic asupra corupţiei din România” (Anderson, 2001). Programele de înfrăţire cu Spania

şi Marea Britanie, pentru asistenţă tehnică sub egida Uniunii Europene, au condus la înfiinţarea

primelor instituţii specializate anticorupţie (PNA/DNA şi DGA2), în 2002 şi 2005. Ministerul

Justiţiei (2003-04) şi Consiliul Superior al Magistraturii (2005-07) au realizat şi contractat studii

cu privire la independenţa magistraţilor şi integritatea sistemului judiciar. În cele din urmă, prinMecanismul de Cooperare şi Verificare, agreat de Guvernul României şi Comisia Europeană la

1 Programul Sigma al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, dezvoltat în parteneriatcu Comisia Europeană din 1992, contribuie la modernizarea sistemelor de guvernare în EuropaCentrală şi de Est. Institutul Băncii Mondiale pune la dispoziţia guvernelor şi cercetătorilor baze dedate cu informaţii gratuite, dar oferă şi finanţări pentru realizarea unor studii independente. ProgramulNaţiunilor Unite pentru Dezvoltare sprijină politicile anticorupţie ale statelor din Europa de Est şi AsiaCentrală, contribuind la implementarea Convenţiei ONU împotriva corupţiei. Programul PHARE alUniunii Europene a finanţat sute de proiecte cu valenţe anticorupţie, derulate fie prin instituţii publice,fie prin organizaţii neguvernamentale.

2 În 2005, Parchetul Naţional Anticorupţie a fost transformat în Direcţia Naţională Anticorupţie, însă înfiinţarea acestui parchet specializat s-a făcut cu asistenţă din partea structurii similare din Spania. În2005, Direcţia Generală Anticorupţie din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor s -a înfiinţatcu sprijinul unei structuri similare din Marea Britanie.


28/205


29/205

Context 23

Figura 2 - 1: Obiective şi indicatori, sursa MJ

Astfel, rămâne să ne orientăm exclusiv cu ajutorul indicatorilor bazaţi pe percepţie. Cel mai

cunoscut dintre aceştia este Indicele de Percepţie a Corupţiei, publicat anual de Transparency

International (Fig. 2-2, „Indicele,” 2011). De aproape 15 ani, România se situează cam la

jumătatea mediei europene, ceea ce poate fi un element de îngrijorare (cu cât scorul obţinuteste mai mic, cu atât percepţia corupţiei este mai accentuată), mai ales când observăm că

situaţia este confirmată şi din alte surse (Fig. 2-1).


30/205


Figura 2 - 2: Evoluţia indicelui de percepţie a corupţiei, sursa Transparency International-România, 2011

Explicaţia cea mai bine documentată (Fig. 2.3) este că România are un cadru legal anticorupţie

foarte bun (95 de puncte din 100 posibile), dar stă prost la aplicarea legii (64 de puncte din 100

posibile), având cel mai mare deficit de implementare dintre statele membre UE (31 de punctediferenţă), cu steguleţe roşii în privinţa accesului la informaţii de interes public, a finanţării

partidelor politice, a controlului public asupra întreprinderilor/companiilor de stat şi a aplicării

legislaţiei privind conflictele de interese (“Integrity,” 2010).

Măsurile preconizate prin documentele strategice de până acum nu au fost pe deplin realizate,

aşa încât nu au avut efectul de-a modifica simţitor evoluţia României pe vreunul dintre indicatorii

menţionaţi mai sus. Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015 este primul document de acest

gen care se raportează la indicatorii de mai sus pentru măsurarea progresului, ceea ce poatedirecţiona eforturile spre obţinerea unor rezultate mai bune.


31/205

Context 25

Figura 2 - 3: Indicatori de integritate pentru România, sursa Global Integrity, 2010

Prin contrast, deşi evaluările deja menţionate consideră că România stă destul de prost în

privinţa aplicării legislaţiei anticorupţie, Rapoartele de progres MCV ale Comisiei Europene

(„Mecanismul,” 2007-2012) arată că instituţiile specializate (Direcţia Naţională Anticorupţie,

Direcţia Generală Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate) progresează în combatereacorupţiei, de la an la an. Explicaţia rezidă în contrastul dintre buna funcţionare a instituţiilor

specializate anticorupţie şi deficienţele de funcţionare de la nivelul celorlalte instituţii publice,

aşa cum se constată şi din steguleţul roşu asupra conflictelor de interese (“Integrity,” 2010), şi

din dezechilibrele existente între pilonii sistemului naţional de integritate:

După evaluarea [Sistemului Naţional de Integritate], cel mai afectat de corupţie, dar şicel mai puţin independent pilon, este sectorul public. Resursele şi independenţa sa suntdecisive pentru asigurarea propriei sale integrităţi şi, atât în materie de legi, cât şi în practică, a fost evaluat ca dând naştere unei mari vulnerabilităţi a întregului Sistem.

(“Sistemul,” 2012, pag. 21)


32/205


Încă de la primul studiu diagnostic (Anderson, 2001), sarcina anticorupţiei a fost pusă pe umerii

statului, prin 3 tehnici de abordare distincte—prevenire, control administrativ şi sancţiuni penale.

Decidenţii care au condus aparatul de stat au fost conştienţi că nu deţin suficiente pârghii şi

resurse pentru a preveni eficient corupţia, că nu pot obţine succese răsunătoare prin intermediul

controalelor administrative, aşa încât au pus accentul mai degrabă pe reglementări cu sancţiuni

penale severe şi pe instituţii specializate, care să poată aplica acele sancţiuni („Raportul,” 2004-

2011). Astfel, din perspectiva mijloacelor de intervenţie la îndemâna statului, s-a pus accentul

mai degrabă pe reglementări prescriptive şi construcţie instituţională, decât pe proceduri de

organizare internă şi management performant în sectorul public.

Legislaţia anticorupţie adoptată de statul român până la finele anului 2011 cuprinde peste 60 de

acte normative primare (legi, ordonanţe şi hotărâri), care au suferit, în medie, câte 2-3 modificări

de la adoptare până în prezent. Pentru a putea ordona acest cadru legislativ şi a înţelege ce

anume îl face atât de dificil de aplicat în practică, este nevoie de introducerea unui model de

analiză care să coreleze tehnicile de abordare cu mijloacele de intervenţie. Distincţia faţă de

alte domenii este dată de factorii care favorizează apariţia corupţiei (Klitgaard, MacLean-

Abaroa&Parris, 2000), niciodată luaţi în considerare explicit de documentele strategice ale

statului român, dar utilizaţi în analizele şi proiectele de asistenţă tehnică ale unor organizaţii

neguvernamentale - poziţia de monopol, puterea discreţionară şi opacitatea (Fisher, Vasilache

& Raţă, 2010).

Studiul continuă seria de cercetări realizate în ultimii ani în România având ca tema generală

fenomenul corupției și analizează percepțiile cetățenilor și ale reprezentanților diverselor

instituții de la nivel local referitoare la diverse aspecte legate de corupție cât și de prevenirea si

combaterea acesteia. Cercetarea vine într-un moment important pentru lupta anticorupție din

țara noastră și anume adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015, realizând astfel o

radiografie complexă a începutului unei noi etape a luptei împotriva acestui fenomen social și

stabilind un important punct de referință.

Caracterul de noutate al Studiului privind corupţia din administraţia publică locală este

reprezentat de perspectivă complexă în care este abordată metodologia de lucru, incluzând mai

multe elemente originale, inovative. Amploarea cercetării (peste 14000 de persoane

chestionate), numeroasele categorii populaționale investigate, (cetățeni, reprezentanți ai

autorităților publice locale, jurnaliști, reprezentanți ai ONG-urilor și ai mediului de afaceri etc.),

combinarea diverselor tipuri de studii și tehnici de cercetare, includerea unei componente de

cercetare narativă în cadrul sondajelor de opinie, utilizar ea în mod inovativ în cadrul analizei

cadrului legislativ a unui instrument de cercetare (cubul strategic anticorupție) corelat cu date

obținute din sondaje, consultarea cu reprezentanți ai Grupurilor de Acţiune Anticorupţie și ai


33/205


34/205

CAPITOLUL 3 – Metodologie

Prezentul raport a fost elaborat pe baza a mai multor studii distincte, urmărindu -se o abordare

multidirecţională a fenomenului corupţiei în România. Perspectivele puse faţă în faţă în cadrul

acestui raport pleacă de la percepţiile unora dintre principalele segmente sociale şi instituţionale

vizate de corupţie şi de lupta împotriva acesteia. Cele mai importante aspecte ce vor fi

„confruntate” aici implică, pe de o parte, o observare de tip sociologic a fenomenului corupţiei

(modul în care aceasta este percepută de cetăţeni şi de reprezentanţii autorităţilor publice

locale, precum şi modul în care se reflectă la nivelul presei scrise) şi, pe de altă parte, o analiză

a cadrului legislativ in vigoare. Abordarea corupției din perspective multiple constituie un avantaj

în sensul în care permite nu doar o situare cât mai precisă a obiectului analizei, ci și formularea

unor răspunsuri mai pertinente pentru lupta împotriva corupției. Fiecare dintre cele patru studii

aduce date specifice în raport cu subiectul considerat. Lectura lor comună identifică atât

punctele de continuitate în înţelegerea fenomenului corupţiei la diferite niveluri sociale şi

instituţionale, cât şi punctele de „fractură” cum ar fi, de exemplu, persistenţa unei percepţii

puternic negative privind corupţia în România, în ciuda existenţei unor progrese reale în

domeniu (crearea structurilor instituționale necesare la nivel de prevenire, de aplicare a legii, de

control; dezvoltarea şi diversificarea cadrului legislativ; preocuparea ultimelor Strategii Naţionale

pentru eficientizarea implementării prevederilor legale, etc.).

În continuare prezentăm pe scurt metodologia utilizată pentru fiecare dintre studiile luate în

considerare în elaborarea raportului comprehensiv.

Cercetarea cantitativă în rândul populaţiei a fost realizată la nivel național, în localități

urbane și rurale, în toate județele din România, pe un eșantion reprezentativ la nivel

național. Studiul a folosit un model de eșantionare probabilistă, tri-stadial stratificată, cu

stratificare în primul stadiu în funcție de regiunea de dezvoltare, mediul de rezidență și tipul

de localitate urbană sau rurală. Culegerea datelor s-a realizat pe bază de chestionar, aplicat

în cadrul unui interviu „față în față” de către operatori de interviu specializaţi.

Cercetarea în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale a fost realizată la nivelnaţional, în localităţi urbane şi rurale, în toate judeţele din România, pe mai multe

eșantioane și subeşantioane. Eșantionul principal a fost format din reprezentanți ai

administrației publice locale de la nivelul județelor, municipiilor, orașelor și comunelor

(primari, viceprimari, consilieri locali, funcționari publici, înalți funcționari publici, manageri

publici, administratori publici, consilieri contractuali, manageri cu contract de management,

manageri cu contract de muncă, angajați contractuali, consilieri județeni, președinți consilii

județene, șefi de deconcentrate etc.). Studiul național a folosit un model de eșantionare

probabilistă, stratificată multistadial. Criteriile de stratificare au fost reprezentate de regiunea

de dezvoltare și de tipul de autoritate locală (autorități locale de la nivelul județelor,


35/205

Metodologie 29

municipiilor, orașelor și comunelor). În scopul ajustării eşantionului obținut la dimensiunile

reale ale populației pentru aceste categorii datele au fost ponderate.

În cadrul acestei componente de cercetare au fost aplicate chestionare și altor categorii

populaționale sau profesionale și organizații relevante pentru tema cercetării: foști pr imari,

foști viceprimari, reprezentanți ai mediului de afaceri, jurnaliști, reprezentanți ai ONG-urilor și

persoane cu experiență în problematica prevenirii și combaterii corupției, pentru aceste

categorii fiind stabilite eșantioane independente. Pentru aceste categorii au fost utilizate

diverse modele și tehnici de eșantionare (stratificată multistadial, bulgăre de zăpadă etc.)

avându-se în vederea obținerea de eșantioane reprezentative național.

Culegerea datelor pentru toate aceste eșantioane s-a realizat pe bază de chestionar, aplicat

în cadrul unui interviu „față în față” de către operatori de interviu specializaţi.

Cercetarea media a presupus două etape. În prima etapă s-a făcut o monitorizare a presei

scrise şi online naţionale. Au fost monitorizate următoarele genuri şi specii jurnalistice:

ştire/consemnare/articol de presă, reportaj, interviu, anchetă/investigaţie, dezbatere/masă

rotundă, eseu (editorial, comentariu), sondaj/cercetare şi altele. Monitorizarea a luat în

considerare articolele apărute în fiecare ediţie care au acoperit integral, parţial sau

tangenţial tema corupţiei în administraţia publică şi au avut în vedere: corupţia în general,

cazuri concrete de corupţie, acuzaţii de corupţie, strategii anticorupţie. Termenii cheie

supuşi monitorizării au fost: corupţie, mită şi şpagă. A doua etapă a constat în realizarea

analizei discursului jurnalistic care a urmărit identificarea cauzelor care formează percepţia

publică asupra fenomenului corupţiei. Analiza discursului jurnalistic a vizat numai

materialele care au făcut referire la fenomenul corupţiei în administraţia publică.

Analiza cadrului legislativ a pr esupus atât identificarea gradului de dezvoltare şi coerenţă a

legislaţiei anticorupţie aplicabile administraţiei publice locale, cât şi identificarea legislaţiei

specifice care necesită îmbunătăţiri. Pentru a atinge primul obiectiv al analizei cadrului

legislativ, a fost utilizată o metodă inovatoare – cubul strategic anticorupţie – care a arătat în

ce măsură actele normative în ansamblul lor sunt suficiente şi nu există goluri de

reglementare. Metoda a presupus analiza comprehensivă a cadrului legal anticorupţiepentru a se observa căror factori favorizanţi se adresează cadrul legal existent, cu ce tehnici

şi prin ce mijloace. Prin intermediul acestei metode au fost identificate politicile anticorupţie

sub-reprezentate sau care lipsesc. Această metodă a presupus trei paşi: identificarea

actelor normative care compun legislaţia anticorupţie, compartimentarea acestor acte

normative şi analiza gradului lor de concentrare şi acoperire. Pentru a atinge cel de-al doilea

obiectiv al analizei cadrului legislativ şi a identifica nevoile legislative specifice, rezultatele

metodei cubului strategic anticorupţie au fost corelate cu rezultatele sondajelor de opinie.

Plecând de la răspunsurile cetăţenilor şi reprezentanților autorităților publice locale a fostrealizat un tabel al problemelor de legislaţie. În care au fost incluse toate răspunsurile


36/205


reprezentanților autorităților publice locale sau cetăţenilor care se refereau explicit sau

implicit la unul sau mai multe acte normative cuprinse în cubul strategic anticorupţie şi care

indicau insatisfacţie faţă de eficienţa practică a acelor acte normative sau necunoaşterea

lor. Actul normativ aferent fiecărei probleme de ordin legislativ reieşit din percepţiile publice

a fost analizat din perspectiva eficienţei juridice, a coerenţei interne (inclusiv coerenţa cu

alte acte normative) şi a racordării la standardele europene/internaţionale. Apoi au fost

identificate articolele de lege care nu respectă cele trei criterii de mai sus și au fost

elaborate, recomandări punctuale de modificare.

La elaborarea raportului comprehensiv al Studiul privind corupţia din administraţia publică locală

s-au avut în vedere rezultatele obținute în urma celor 20 de reuniuni de lucru organizate la nivel

local cu reprezentanți ai Grupurilor de Acţiune Anticorupţie și ai instituţiilor publice locale și care

au avut drept tematică și dezbaterea principalelor subiecte abordate în cadrul cercetărilor. Încadrul acestor reuniuni au fost dezbătute teme precum: managementul integrităţii, integritate vs.

anticorupţie, surse de informare, vulnerabilităţi şi riscuri, experienţe pozitive, vulnerabilităţi şi

soluţii, acceptabilitate, sprijin pentru succes, incidentul de integritate, eşecul de management,

conformism/conformitate, așteptări privind schimburile de experienţă etc.

Concluziile reuniunilor fac parte integrantă din acest raport, scopul lor fiind de a pune în

evidenţă elemente suplimentare ce au reieșit în timpul acestor reuniuni şi care permit

completarea studiilor şi a analizelor realizate. În acelaşi timp, ele deschid noi piste de reflecţieprivind abordarea fenomenului corupţiei şi a luptei pentru combaterea acesteia.


37/205

CAPITOLUL 4 – Rezultate

4.1 STUDIUL ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI GENERALE

ASPECTE GENERALE

Principalele rezultate

- Cea mai mare parte a populației (83%) apreciază că în țara noastră lucrurile merg într -o

direcție greșită;

- Din totalul populației, mai mult de două treimi sunt reprezentate de cei care sunt nemulțumiți

de felul în care trăiesc în prezent (68%);

- Aproape jumătate dintre respondenți (47%) consideră că în prezent trăiesc mai prost decât

în urmă cu un an, un procent important fiind al celor care cred că trăiesc la fel (42%);

- Aproape jumătate (42%) apreciază că vor trăi mai prost peste un an, în timp ce procentul

celor care cred că vor trăi mai bine este de numai 15%. Se observă că respondenții din

mediul rural cred într-o măsură mai mare că vor trăi mai rău (46%), față de cei din mediul

urban (39%). Diferențe se constată și în funcție de nivelul de educație, gradul de ”optimism”

crescând odată cu nivelul de instruire al respondenților: dintre cei cu studii primare, 12% cred

că vor trăi mai bine sau mult mai bine în anul următor, procentul acestora crescând în rândulcelor cu studii medii (15%) și superioare (19%). Dintre Regiunile de dezvoltare, se remarcă

Regiunea de Vest unde unul din cinci respondenți cred că vor trăi mai bine, la polul opus

fiind Regiunea Sud-Est unde un număr mult mai mic (7%) cred acest lucru;

- Biserica este instituția în care trei sferturi din populație are cea mai mare încredere (75%),

alături de Armată, în care au încredere peste jumătate dintre respondenți (53%);

- Cea mai mică încredere se constată în cazul Parlamentului și a partidelor politice, unul din zece

respondenți având încredere multă sau foarte multă în aceste instituții (10%, respectiv 8%);

- Cea mai gravă problemă actuală a României este pentru mai mult de o treime din populație

(36%) lipsa locurilor de muncă. De asemenea, o treime (33%) consideră corupția ca fiind cea

mai gravă problemă actuală a României. Lipsa locurilor de muncă este considerată cea mai

gravă problemă a României în special de către femei (37%), cu studii primare (37%) sau

medii (37%), din mediul rural (40%) al Regiunii Est. Problema corupției a fost menționată ca

cea mai gravă problemă actuală a României de către bărbați (37%), cu studii superioare

(41%), din mediul urban (37%) al Regiunii Nord-Vest.


38/205


ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ


- Oamenii tind să aibă mai multă încredere în administrația locală decât în administrația

județeană sau cea de la nivel central;

- Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că lucrurile funcționează la fel (comparativ cu

anul 2010) în administrația publică, indiferent de nivelul acesteia, local (55%), județean

(57%) sau central (50%). Se observă o tendință de a aprecia în mai mare măsură că lucrurile

merg mai rău sau mult mai rău în administrația centrală (39%) față de cea locală (24%).

Aprecierile legate de evoluția funcționării administrației publice față de anul trecut se

regăsesc și în proiecția privind situația în anul viitor: aproximativ jumătate din populație

apreciază că lucrurile vor merge la fel în administrația publică centrală (47%), județeană(52%) sau locală (50%).

- Indiferența față de cetățeni caracterizează funcționarii publici din România pentru aproape

doi din cinci respondenți (37%). Cei care apreciază astfel comportamentul funcționarilor sunt

mai degrabă cei cu studii superioare, din mediul urban (39%), mai ales din București (44%);

- Comportamentul cetățenilor în relația cu funcționarii este apreciat de către mai mult de

jumătate (60%) ca fiind unul decent, normal. Acest răspuns a fost dat în mai mare măsură de

către respondenții cu nivel superior de educație (66%), din mediul urban (62%) al Regiunii

Vest (68%);

- Raportându-se la propria localitate, aspectele de care sunt mulțumiți în cea mai mare

măsură respondenții sunt: iluminatul public (71%), starea clădirilor școlilor și grădinițelor

(63%). Nemulțumirea este legată în cea mai mare măsură de starea drumurilor (51%) și

starea spitalelor (48%).

- Mai mult de jumătate din populație (53%) apreciază că funcționarii publici din administrația

publică locală sunt doar în mică (44%) sau foarte mică măsură (9%) profesioniști. Procentul

celor nemulțumiți crește (60%) atunci când este vorba de acordarea de prioritate interesului

public și de tratarea în mod egal a cetățenilor (61%);

- Aproximativ jumătate dintre respondenți nu sunt mulțumiți de aspectele măsurate legate de

activitatea administrației publice: activitatea serviciului de relații cu publicul (49%),

modalitățile de consultare a cetățenilor pe diverse teme (56%), momentul în care

administrația publică consultă cetățenii (60%), mijloacele de informare (55%);

- Serviciile medicale sunt cele mai accesate servicii publice, aproape jumătate din populație


39/205

Rezultate 33

(46%) apelând la acestea în ultimul an și două treimi (66%) dintre aceștia au fost mulțumiți

sau foarte mulțumiți de serviciile oferite; Cei care au apelat la serviciile medicale în ultimul an

au fost în primul rând femeile (52%), cu vârste de peste 50 de ani (54%), cu studii primare

(50%), din mediul urban (50%);

- Aproape jumătate dintre respondenți (49%) consideră că și-au rezolvat diversele probleme

ce țineau de relația cu instituțiile publice într -un timp rezonabil pentru problema pe care o

aveau, dar unul din cinci (20%) apreciază, totuși, că acest timp este foarte mult raportat la

problema avută. O analiză a celor care au apreciat acest timp ca fiind foarte mult comparativ

cu problema avută relevă faptul că ei sunt î ntr-o mai mare măsură dintre cei tineri, cu vârste

între 18 – 29 de ani (24%), cu studii superioare (23%), din mediul urban (22%), mai ales din

București (27%);

- Atunci când au avut de rezolvat o problemă la o autoritate publică locală, aspectul de care

cei mai mulți dintre participanții la cercetare au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți a fost:

programul de funcționare (64%), iar cel de care au fost cei mai mulți nemulțumiți sau foarte

nemulțumiți este cel legat de aglomerația de la ghișeu (46%);

- Se observă că pentru aproape doi din cinci respondenți (38%), problemele apărute în

rezolvarea problemelor se datorează proastei organizări a instituțiilor, dar pentru unul din

cinci (19%) cauza este legislația deficitară;

- În situația în care o problemă ce ține de Autoritățile Publice Locale nu le este rezolvată,

primele instituții cărora consideră respondenții că li s-ar adresa sunt Consiliul Județean și

Prefectura în egală măsură (21%);

- Pentru mai mult de jumătate din eșantion (55%), îmbunătățirea calității serviciilor publice

fur nizate de autoritățile locale depinde de instituția în sine de la nivel local; iar ca măsură ce

ar putea îmbunătăți situația, aproape doi din cinci participanți la studiu (38%) cred că ar fi

legată de simplificarea etapelor prin rezolvarea tuturor cerințelor la un singur ghișeu. Au mai

fost menționate: pregătirea mai bună a funcționarilor (de către 17%) și înăsprirea pedepselor

pentru funcționarii publici care greșesc (15%);

- În privința perceperii unui rol propriu în îmbunătățirea serviciilor publice furnizate de

autoritățile publice locale, mai mult de jumătate dintre participanții la cercetare (53%)

apreciază că nu pot contribui în acest proces. Cei care cred că pot contribui la această

îmbunătățire a serviciilor publice furnizate către populație sunt mai degrabă cei cu vârste

între 30 – 49 de ani (36%), cu studii superioare (41%), din București (49%);

- Cei care cred că pot contribui (33%) consideră că pot face acest lucru, în principal, prin


40/205


oferirea de sugestii de îmbunătățire (18%) și reclamând serviciile defectuoase (18%);

- Semnalarea situațiilor în care lucrurile nu merg bine în furnizarea serviciilor autorităților

publice locale este considerată de către patru din cinci respondenți ca fiind foarte importantă

(46%) sau importantă (34%);

- Existența unor prevederi legale legate de semnalarea deficiențelor în furnizarea serviciilor

publice este cunoscută de mai puțin de o treime din eșantion (29%). Cei care cred că există

astfel de prevederi legale sunt în mai mare măsură bărbați, cu vârste între 30 și 49 de ani,

din București. Cei care nu cred că există astfel de prevederi sunt respondenții cu nivel de

educație scăzut (35%), peste 50 de ani (32%), provenind din mediul rural (34%).

PERCEPȚIA ASUPRA NIVELULUI CORUPȚIE


- Șapte din zece respondenți sunt de acord cu oferirea unui cadou sau unui buchet de flori

unui medic de care ai fost mulțumit (70%). O altă situație cu care respondenții sunt de acord,

dar într-un procent mult mai mic (18%) este apelarea la un prieten pentru urgentarea

dosarului de șomaj. Celelalte aspecte măsurate au un nivel mult mai mic de acceptanță din

partea populației (5-8%). Acest nivel al acceptanței corelează cu aprecierile oamenilor în

evaluarea situațiilor ca fiind sau nu fapte de corupție: unul din zece respondenți (11%)apreciază că oferirea unui buchet de flori sau a unui cadou unui medic reprezintă o faptă de

corupție, mai mult de un sfert din populație (27%) consideră că a apela la o cunoștință de la

Primărie pentru a te sfătui cu privire la obținerea unui act reprezintă o faptă de corupție,

procentul crescând până la 90% în cazul situației de a primi bani ca funcționar public pentru

rezolvarea unei probleme;

- Nouă din zece persoane (88%) apreciază că nivelul corupției din România este ridicat (35%)

sau foarte ridicat (53%). Cei care evaluează acest nivel ca foarte ridicat sunt în primul rând

bărbații, persoane cu un nivel de educație cel puțin mediu (55%) sau superior (54%), din

mediul urban (55%). Raportat la Regiunea de dezvoltare, se observă că cei din București

(63%) și Nord Est (60%) tind

raport comprehensiv

Documents