revista criminalistica nr. 62006

8/8/2019 Revista Criminalistica nr. 62006

http://slidepdf.com/reader/full/revista-criminalistica-nr-62006 1/46



ceea ce prive[te cauzele, metodele, dar \n special,consecin]ele terorismului sub toate formele.”

De asemenea, \n alocu]iunea domniei sale s-a referitla locul [i rolul \n societate al Poli]iei Române, la eficientizareaserviciului poli]ienesc \n perioada actual=. Ca urmare, ar=tainspectorul general al Poli]iei Române –“s-a acordatInstitutului de Criminalistic= locul de prim-solist, dac= pots= m= exprim a[a, \n acest proces de modernizarestructural – func]ional=, de compatibilizare cu structurieuropene. |n acest scop, am investit fonduri suplimentare \n dotarea cu tehnic= modern=, inclusiv, din finan]areextern=, astfel \ncât laboratoarele de examin=ri [iexpertize criminalistice s= poat= oferi solu]ii [i r=spunsuri[tiin]ifice la cazuistica instrumental=”

Simpozionul “Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave” a oferit, din acest punct de vedere,suficiente motive pentru a fi convin[i, pe mai departe, decapacitatea criminalisticii române[ti de a se sincroniza

cerin]elor timpului, inclusiv \n planul combaterii amenin]=riiteroriste, prin folosirea celor mai moderne forme deinvestigare. Cu alte cuvinte, de[i comunic=rile au vizatpreponderent o problematic= stiin]ific= [i tehnic=, ea a fostpermanent dublat= de o component= circumstan]ial=,contribuindu-se, astfel, la mai buna \n]elegere a func]iei [irolului criminalisticii.

|n acela[i sens, dezbaterile competent moderate deprof. univ. dr. Emilian Stancu, pre[edintele Asocia]ieiCriminali[tilor din România, de prof. Vasile Lap=du[i, [i dechestor dr. Gheorghe Popa, adj. al inspectorului general al

Poli]iei Române, au emanat un tonic sentiment de for]=, decoeziune profesional=, determinat de prezen]a unorspeciali[ti, cu un important nivel de reprezentativitate [iautoritate pentru institu]iile lor, din practic toate domeniile \ncare criminalistica \[i g=se[te aplicarea: poli]ia, parchetele, justi]ia, medicina legal=, \nv=]=mântul superior .

Pentru a ilustra aria larg= a preocup=rilor celorprezen]i la simpozion, o succint= prezentare a câtorva dintretemele dezvoltate poate fi concludent=, con[tien]ifiind c=, inevitabil, selec]ia noastr= nu poate fi altfeldecât limitativ= [i, ca atare nedreapt=:

“Terorismul actual o fatalitate” chestorgeneral de poli]ie prof. univ. dr. Anghel Andreescu;“Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului \n cazulactelor teroriste comise cu materii explozive”(chestor de poli]ie conf. univ. dr. Gheorghe Popa);“Pa[aportul electronic românesc. M=suri desiguran]= pentru prevenirea folosirii lui \nscopuri teroriste” (chestor principal de poli]ie prof.univ. dr. Laz=r Cârjan);“Comer]ul electronic cuartefacte arheologice, poten]ial= surs= definan]are a unor activit=]i teroriste” (prof. univ. dr.

Emilian Stancu, dr. Gabriela Matei);“Legisla]iaactual= privind actele teroriste” (conf. univ. dr.Petre Buneci); “|nv=]=mântul criminalistic \n

contextul european” (prof. univ. dr. ing. Lidia Cristea);“Cooperarea interna]ional= \n investigarea actelorteroriste comise de teroristul Carlos” (general maiormagistrat dr. Dan Voinea);“Rolul [i atribu]iile medicilorlegi[ti \n cazul \n care se produc acte teroriste sau alteevenimente deosebite” (conf. univ. dr. Valentin Iftenie);“Terorismul: câteva perspective britanice” (dr. MichaelWatson); “Opera]iuni de martiraj” (jurist Renata – MinodoraWatson); “Rolul [i contribu]ia psihologului pe timpulinvestig=rii actelor teroriste” (prof. univ. dr. Tudorel Butoi,comisar-[ef de poli]ie Gabriel }\ru);“Aspecte privindexaminarea [i identificarea victimelor \n caz de terorism”(conf. univ. dr. Tiberiu Medeanu);“Cercetarea criminalistic=a actelor de terorism” (prof. univ. dr. habilitat MihaiGheorghi]=);“Tehnica de explozie \n contextul combateriiterorismului” (conf. univ. dr. Gheorghe Golubenco);“Transportul substan]elor periculoase” (ing. MirceaFierbin]eanu).

|n acela[i sens, al actualit=]ii deosebite a

subiectelor abordate, nu putem omite lucr=ri precum:“Primul ajutor acordat victimelor actelor teroriste sauevenimente grave” (chestor principal dr. Mihai Marius Dan,comisar-[ef de poli]ie Florian D=boveanu);“Rolul factoruluimilitar \n prevenirea [i combaterea terorismuluiinterna]ional – amenin]are asimetric= contemporan=”(col. magistrat dr. Nicolae Lupulescu);“Categorii de urmece pot fi descoperite \n câmpul infrac]ional \ntr-un act deterorism. Modalit=]i de protejare a acestora” (comisar depoli]ie drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu;“Considera]ii deordin juridic [i criminalistic referitoare la combatereaterorismului [i crimei organizate” (conf. univ. dr.Gheorghe Alecu);Posibilit=]i de \nregistrare foto, video [iaudio pe timpul investig=rii teroriste [i a altorevenimente deosebite” (inspector de poli]ie Iulian-ValentinEpure, subinspector de poli]ie Andreea-Ioana Vasile,agent principal de poli]ie Iulian-R=zvan Rizea);“Identificarea persoanelor dup= imaginea surprins= decamerele de supraveghere [i descrierea semnalmentelorde c=tre martorii oculari \n cazul infrac]iunilor de terorism”(comisar de poli]ie Alexandru Câmpean);

4 CRIMINALISTICA



“Contribu]ia urmelor biologicedescoperite la locul faptei \n cazulactelor teroriste, pentru identificareaprofilului ADN” (comisar de poli]iebiochimist Romic= Potorac, subcomisar depoli]ie biochimist Daniela Cocioab=,subcomisar de poli]ie biochimist AdrianHubca).

De un deosebit interes pentruparticipan]ii la simpozion a fost dialogul cuoaspe]ii din str=in=tate, ale c=ror interven]iiau permis o informare competent= cuprivire la preocup=rile actuale alecriminali[tilor din alte ]=ri \n materie deterorism.

Un loc aparte \n cadrul activit=]ilorl-a reprezentat, ca de obicei, atâtexpozi]iile de tehnic= criminalistic=organizate cu prilejul simpozionului, cât [istandurile de carte \n care au fost expuse lucr=ri ce au stârnitun interes legitim participan]ilor.

Pentru corectitudinea inform=rii, ar fi trebuit s= cit=m, \n totalitatea lor, lucr=rile din program [i, nu ne \ndoim, [i pecele care, din considerente legate de timp, nu au mai fostprezentate. “Nedreptatea” o vor repara \ns= tot organizatoriisimpozionului care vor pune la dispozi]ia tuturor participan]ilor,[i nu numai a lor, integralitatea comunic=rilor, sub forma unuivolum – practic= devenit= deja tradi]ional= pentrumanifest=rile [tiin]ifice desf=[urate sub egida Asocia]iei

Criminali[tilor din România.Activit=]ile s-au \ncheiat cu alocu]iunea secretaruluigeneral al Asocia]iei Criminali[tilor din România,col. (r) prof.Vasile L=p=du[i care a mul]umit pentru caldele ([i pe deplin \ndrept=]itele, subliniem noi) felicit=ri ce i-au fost aduse dec=tre to]i participan]ii pentru excep]ionala organizare [i

desf=[urare a \nc= unei manifest=ri [tiin]ifice de anvergur=,pentru excep]ionala contribu]ie la ridicarea prestigiuluicriminalisticii române[ti. De altfel, nu este lipsit de interes s=subliniem lunga tradi]ie pe care România, ca ]ar=, o are \ndefinirea [i combaterea terorismului, iar criminalisticaromâneasc= \n studierea acestui fenomen [i c=utareasolu]iilor de reprimare a sa. |n acest sens, amintea prof. VasileL=p=du[i, \n alocu]iunea sa,“primul proiect de conven]ie \mpotriva terorismului elaborat la nivel interna]ional a apartinut unui jurist român, Vespasian V. Pella [i el a fost adoptat de comitetul de juri[ti al Ligii na]iunilor, \n aprilie 1935”.

A[a cum notam, Simpozionul Interna]ional deCriminalistic= din 23-24 octombrie a.c. a fost o reu[it= deplin=,confirmând \ntru totul a[tept=rile participan]ilor, ale societ=]iiromâne[ti \n ansamblul s=u. El a demonstrat, dac= mai eranevoie, c= resursele de creativitate ale criminali[tilor români

sunt f=r= sfâr[it [i c=, genera]ia de ast=zipoate fi la \n=ltimea tradi]iei pe care i-aul=sat-o mo[tenire ilustrele genera]ii trecute.

{i pentru c= vorbeam de tradi]ie,

pentru ca totul s= se \ncheie \n cel maifrumos mod cu putin]=, dup= l=sareaoficial= a cortinei peste lucr=rilesimpozionului, ale c=rui ecouri vorreverbera \n timp, to]i participan]ii au avutocazia de a mai schimba impresii [i \mp=rt=[i din experien]a lor ciocnind \mpreun= o cup= de [ampanie.

Jurist Lucian Ionu]ALEXANDRESCU

CRIMINALISTICA 5



Dactiloscopia, \n cei peste 100 de ani de utilizare \n practica judiciar= româneasc=, r=mâne cea mai rapid= [i sigur= metod= de identificare a persoanelor. De-a lungul acestei perioade, genera]ii de speciali[ti \n domeniu [i-au adus o contribu]ie important= la progresul criminalisticii ca [tiin]=, atât \n ]ar= cât [i pe plan interna]ional.

Anul 2006 marcheaz= dou= momente importantepentru criminalistica româneasc=, primul \l reprezint= \mplinirea a 110 ani de la prima identificare dactiloscopic= aautorilor de infrac]iuni dup= amprentele papilare, efectuat= \nRomânia, \n anul 1896, de c=treprofesorul dr. Nicolae Minovici.

Al doilea moment \l reprezint= \mplinirea a 10 ani de laimplementarea Sistemului automat de identificare aamprentelor digitale (AFIS), un pas important pe liniamoderniz=rii poli]iei tehnico-[tiin]ifice [i sus]inerea eforturilorprofesionale ale speciali[tilor criminali[ti din Poli]ia Român=pe linia:

• identific=rii judiciare a persoanelor [i examin=riidactiloscopice rapide a urmelor papilare imprimatefragmentar, cu o pondere de aproximativ 90%, prin intermediulacestui sistem;

• proces=rii operative a amprentelor papilare [istabilirea, \n timp real, a identit=]ii persoanelor, stabilirea deconexiuni \ntre faptele comise de persoane, indiferent dedistan]a \ntre locul investig=rii [i cel al comiterii infrac]iunii, \ndiverse situa]ii, precum:dejucarea unor tentative de fals privind identitatea, verificarea unor st=ri de recidiv=, eviden]a[i controlul refugia]ilor, azilan]ilor [i apatrizilor, urm=rireaintern= [i interna]ional= a infractorilor, stabilirea identit=]ii cadavrelor cu identitate necunoscut=.

|n perioada 1996-2006, aceast= tehnologie modern= acontribuit activ la \nf=ptuirea justi]iei \n România, fiindidentifica]i peste12.000 de autori de infrac]iuni deosebit degrave, iar num=rul identific=rilor dactiloscopice a cunoscut untrend ascendent, dup= extinderea sistemului, \n anul 2000,cu [ase sta]ii teritoriale la inspectoratele de poli]ie jude]eneBra[ov, Cluj, Constan]a, Dolj, Ia[i, Timi[[i Poli]ia Capitalei.

Rolul important al sistemului AFIS 2000 \n activitateaPoli]iei Române a extins aria facilit=]ilor c=tre celelalte structuriale M.A.I., r=spunzând operativ solicit=rilor cooper=rii judiciareinterna]ionale adresate de Centrul de CooperarePoli]ieneasc= Interna]ional=, Inspectoratul General al Poli]ieide Frontier=, Autoritatea pentru Str=ini [i Oficiul Na]ionalpentru Refugia]i.

|n concordan]= cu cerin]ele europene \n domeniul justi]iei [i afacerilor interne, Sistemul AFIS PRINTRAK BIS vadeveni, \ncepând cu data de 01.01.2007, [i un PunctNa]ional de Acces c=tre sistemul dactiloscopic europeanEURODAC.

Anul 2007 va marca informatizarea eviden]eidactiloscopice [i decadactilare a cazierului judiciar, prin up-gradarea actualului sistem AFIS 2000 [i trecerea la nouagenera]ie de sistem AFIS PRINTRAK BIS -furnizat de firmaMOTOROLA SUA, cu sta]ii de lucru la nivelul tuturorinspectoratelor de poli]ie jude]ene.

Fig. 1 Sta]ie de lucru a Sistemului AFIS PRINTRAK BIS

Viitorul sistem AFIS PRINTRAK BIS va avea o baz= de date unic= din punct de vedere al amprentelor papilare, cu o capacitate de stocare m=rit=, ce va include [i eviden]adactiloscopic= a Cazierului Judiciar, va facilita examinareaurmelor papilare digitale [i palmare, având inclus= o interfa]= ANSI/NIST de rela]ionare cu alte tipuri de echipamente electronice de amprentare, fixe sau mobile, destinate identific=rii biometrice a persoanelor, ce vor fi amplasate inclusiv \n punctele de trecere a frontierei europene de pe teritoriul României.

|n contextul celor prezentate, Sistemul AFIS PRINTRAK BIS va fi cel mai complex sistem european,caracterizat ca o component= de baz= a sistemului judiciar na]ional [i european, \n lupta \mpotriva infrac]ionalit=]ii transfrontaliere.

6 CRIMINALISTICA

Comisar-[ef de poli]ie IONEL NECULA, [ef Serviciu identific=ri judiciare dinInstitutul de Criminalistic=



| | n orice situa]ie poate fi vorba de o infrac]iunenumai acolo unde legea penal= calific= o fapt=determinant= ca infrac]iune. |ntrunite laolalt=

activitatea ilicit=, pericolul social al faptei [i vinov=]ia,conduc la existen]a unei infrac]iuni [i fac posibil= tragereala r=spundere a f=ptuitorului.

|n toate cazurile, organele judiciare trebuie s=-[i \ndrepte, \n egal= m=sur=, aten]ia atât \n ce prive[testabilirea faptului material, cât [i a vinov=]iei. Misiunea lornu este deloc u[oar=, impunându-se desf=[urarea unoractivit=]i complexe de descoperire [i de tragere lar=spundere a celor care \ncalc= legea. Cea mai delicat=

chestiune este aceea de a descifra din probele dosaruluiexisten]a sau inexisten]a vinov=]iei. Printre altele,stabilirea vinov=]iei presupune un examen am=nun]it alproceselor psihice ale infractorului comiterii faptei, alresorturilor sale cele mai intime care exprim= adev=ratasa personalitate [i hot=rârea de a \nc=lca legea, ca [imobilurile sau scopurile care l-au condus pe acest drum.

Pentru a ajunge la o concluzie sigur=, de fiecaredat=, organele judiciare trebuie s= porneasc= de la faptacomis=. Experien]a de veacuri a omenirii, confirmat= dedatele [tiin]ei, arat= c= ac]iunile exterioare poart= cel maiadesea pecetea gândurilor [i proceselor psihice alepersoanei care a comis fapta.

Un caz \n care organele juridice au depus eforturideosebite, pentru administrarea probelor \n vedereaform=rii unei convingeri asupra vinov=]iei, este cel altân=rului Stratulat Marian, autor al mai multor infrac]iuni.

ASCUNDEREA CRIMEI PRIN INCENDIEREA LOCUIN}EI

|n diminea]a zilei de 12 ianuarie 2000 , DispeceratulI.P.J. Arge[ a fost sesizat c=, \n satul Piscani, apar]in=tor decomuna Dârm=ne[ti, a fost incendiat= locuin]a b=trânuluiTeodoreci Augustel, \n vârst= de 78 ani, iar acesta a fost g=sitdecedat, având pe corp leziuni de violen]=.

Din cercet=rile realizate de echipa complex= deinvestigare a locului faptei, condus= de procurorul criminalist,s-au desprins urm=toarele:

• Cele mai multe leziuni pe care le prezenta Teodorecierau la nivelul craniului, iar focarul incendiului se afla \ncamera \n care a fost g=sit b=trânul;

• Investiga]iile efectuate, atât \n interiorul cât [i \nexteriorul imobilului, au stabilit ipoteza c= autorul a p=truns \ncurtea locuin]ei pe poarta principal=, dup= care s-a deplasatc=tre u[a de intrare \n cas=. Posibil, cu ajutorul victimei, carei-a deschis u[a, a p=truns \n interior [i a comis actul criminal.Apoi, a sustras bani (aproximativ 5 milioane lei), obiecte de \mbr=c=minte [i mai multe sticle cu vin. La plecare, a incendiatpatul din camera b=trânului, iar la ie[ire a \ncercat s= incendieze[i fânul din podul locuin]ei. P=r=sirea cur]ii a f=cut-o prin poartadin spatele casei, respectiv spre drumul Piscani-Domne[ti;

• Cu prilejul examin=rilor, f=cute de criminali[ti, s-aconstatat c= u[a de la intrare nu prezenta urme de for]are. Deasemenea, ace[tia au descoperit o c=rare de urme de \nc=l]=minte, care pornea de lâng= victim= [i continua pringr=din= c=tre exteriorul por]ii de ie[ire \n drumul Piscani-Domne[ti. Pe traseul parcurs de autor se aflau urme desubstan]= de culoare ro[ie-deschis, care puteau fi create devinul sustras de acesta din casa victimei.

De men]ionat c=, pe traseul de p=r=sire a câmpuluiinfrac]ional, au fost identificate urme discontinui de \nc=l]=minte.

Principalele aspecte de la locul faptei au fost \nregistrate de criminali[ti pe pelicul= foto (fig. 1-11).

CRIMINALISTICA 7

Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFANProf. VASILE L+P+DU{I

Fig. 1. Fotografie de orientare ilustrând locuin]a victimei

Fig. 2. Casa [i fânarul

Fig. 3. Detaliu al u[ii deacces \n locuin]=



8 CRIMINALISTICA

Fig. 4 [i 5 – Aspecte din interiorul locuin]ei

Fig. 7 – Detalii ale cadavrului

Fig. 8 [i 9 – C=rarea de urme pe lâng= casa victimei [i \ncontinuare prin gr=din=

Fig. 6 – Locul unde a fost g=sit cadavrul



Pe timpul efectu=rii necropsiei, medicul legist aconcluzionat c= moartea lui Teodoreci Augustel a fost violent=,datorat= hemoragiei, contuziei [i dilacer=rii cerebrale care ausurvenit \n urma unui traumatism cranian acut-forte, cufractur= de bolt= cranian=, prin lovire cu un corp dur. Deasemenea, arsurile tegumentare constatate la necropsie aufost produse dup= instalarea decesului [i nu au leg=tur= decauzalitate au acesta.

La nivelul conducerii I.P.J. Arge[, \n baza unui plan \ntocmit cu procurorul criminalist, s-au stabilit activit=]ileinvestigative care urmau s= se desf=[oare pentru identificareaautorului [i probarea vinov=]iei acestuia.

TABLOUL INFRAC}IUNILORDup= aproximativ o s=pt=mân= de la constatarea

omorului comis asupra numitului Teodoreci Augustel, pe razacomunei Dârm=ne[ti, au mai fost incendiate \nc= dou= case.

Ca urmarea a m=surilor \ntreprinse de poli]i[ti, a fostidentificat autorul distrugerilor prin incendiere, \n persoana luiStratulat Marian, 25 ani, din Bucure[ti, care lucra ca zilier peraza jude]ului Arge[. Pentru faptele sale, respectiv infrac]iunilede distrugere prin incendiere, acesta a fost condamnat la opedeaps= de un an [i 6 luni \nchisoare.

La \nceputul lunii februarie 2001, Stratulat Marian a fosteliberat condi]ionat din Penitenciarul Coliba[, dar nu s-a ]inutde cuvântul dat la plecare, trecând la comiterea de noi fapte

antisociale. Astfel, \n ziua de 10 februarie 2001, a incendiatlocuin]a lui Diaconu Ion, din comuna Co[e[ti, jude]ul Arge[,producând un prejudiciu de circa 400 milioane lei.

|nc= din luna februarie 2000, concomitent cucercet=rile celorlal]i suspec]i, Stratulat Marian a fost cercetat [icu privire la omorul comis asupra lui Teodoreci Augustel,ocazie cu care acesta a recunoscut comiterea faptei. Pe bazacelor declarate s-a trecut la efectuarea reconstituirii modului [i

\mprejur=rilor s=vâr[irii crimei de c=tre cel \n cauz=. Cu acestprilej, Stratulat Marian a indicat cu exactitate procedeelefolosite, \ncepând cu intrarea \n gospod=ria victimei, apoi acontinuat cu p=trunderea, prin efrac]ie, \n locuin]=, loviturileaplicate b=trânului [i modul \n care a incendiat camera. Dup=aceea a luat din frigider dou= sticle cu vin, din care a consumato cantitate important=. Dup= ce a relatat despre p=r=sireacasei, Stratulat Marian nu a mai reu[it s= arate locul prin carea p=r=sit curtea, afirmând c= a s=rit gardul ce \mprejmuie[tegospod=ria victimei. Acest aspect era \n contradic]ie cu datelerezultate din investigarea criminalistic= a locului faptei.

|n urma \ncheierii reconstituirii, procurorul criminalist [iechipa de poli]i[ti au desprins concluzia c= Stratulat Marian adat detalii importante despre pozi]ia unor bunuri care fuseser=mutate \ntre timp [i, ca urmare, numai persoana carep=trunsese \n câmpul infrac]ional cu prilejul comiterii fapteiputea s= le cunoasc=.

Existând aceste neconcordan]e, precum [i faptul c=Stratulat Marian prezenta vizibile tulbur=ri pe fond psihic,procurorul criminalist a stabilit continuarea verific=rilor \nleg=tur= cu toate ipotezele \n cauz= [i cu privire la al]i cincisuspec]i. Ace[tia au fost verifica]i [i cerceta]i, inclusiv cutehnica poligraf, dar rezultatul a fost negativ.

|n perioada 2000-2001, Stratulat Marian a fost supus ladou= expertize medico-legale psihiatrice, prilej cu care s-aconcluzionat c= acesta avea discern=mântul p=strat, darprezenta o psihopatie excitabil exploziv=. Pe timpulexamin=rilor nu s-a avut \n vedere faptul c= suspectul supusexamin=rii a s=vâr[it infrac]iunile pe fondul consumuluiexcesiv de b=uturi alcoolice.

Astfel, \n cazul omorului comis asupra lui TeodoreciAugustel, s-a stabilit c= Stratulat Marian, \n ziua respectiv=,consumase doi litri de ]uic= iar, \n cursul serii, \nainte de ap=trunde \n locuin]a victimei, a mai b=ut 400 ml votc= [i un litrude vin, \n condi]iile \n care alimenta]ia a lipsit \n totalitate.

Din luna februarie 2001, pân= \n luna august 2003,Stratulat Marian a executat o alt= pedeaps= cu \nchisoare

pentru infrac]iuni de distrugere prin incendiere [i furt calificat.Dup= executarea pedepsei, cel \n cauz= s-a angajatca, muncitor necalificat la o distilerie, situat= pe raza comuneiarge[ene Cocu. Datorit= unor discu]ii contradictorii avute cupatronul distileriei, Stratulat Marian s-a deplasat pe razamunicipiului Pite[ti [i a p=truns prin efrac]ie, de mai multe ori, \n magazinul alimentar al acestuia de unde a sustras produse \n valoare de 35 milioane lei.

La ultima p=trundere, Stratulat Marian a l=sat gazeledeschise pentru ca, \n interiorul magazinului, s= aib= loc oexplozie la sosirea patronului.

{i de aceast= dat=, Stratulat a fost recercetat \n cauza

de omor, recunoscându-[i fapta, cu detaliile de rigoare. Lasfâr[itul anului 2004, prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng=Tribunalul Arge[,Stratulat Marian a fost trimis \n judecat=pentru s=vâr[irea infrac]iunilor de omor, furt calificat [i

CRIMINALISTICA 9

Fig. 10 [i 11 – Detalii ale urmelor de \nc=l]=minte



Activitatea de investigare tehnico-[tiin]ific=,desf=[urat= la fa]a locului de c=tre speciali[tii criminali[tiai Poli]iei Române, presupune o serie de activit=]ispecifice, \n func]ie de natura cazului cercetat. Aten]iatuturor criminali[tilor care desf=[oar= astfel de activit=]itrebuie orientat=, \n perioada imediat urm=toare, c=trearmonizarea metodologiilor de lucru \n acest domeniu custandardele [i recomand=rile Comitetului de Mini[tripentru statele membre ale Consiliului Europei.

|n urma \ntâlnirilor de lucru avute \ntre speciali[tii din domeniul medicinii legale [i criminali[ti, pe baza documentelor puse la dispozi]ie, am concluzionat c=

armonizarea standardelor con]inute \n instrumentele legale interna]ionale din domeniul identific=rii cadavrelor trebuie asimilate [i aplicate [i de speciali[tii criminali[ti care investigheaz= astfel de cazuri, totul pentru a asigura o cât mai mare credibilitate actelor procedurale \ntocmite [i care s= fie utile din toate punctele de vedere atât la nivel na]ional cât [i interna]ional.

Astfel, \n domeniul activit=]ilor de investigare alocului faptei, care are ca obiect principal unul sau maimulte cadavre, indiferent de cauza decesului, dar careintr= sub inciden]a cercet=rii tehnico-[tiin]ificecriminalistice [i a investiga]iilor judicare ( omoruri, lovituricauzatoare de moarte, pruncucideri, accidente decircula]ie, incendii, sinucideri, accidente de munc= [.a.)apar ca reguli de urmat unele prevederi din Legea 459 din2001 privind “Organizarea activit=]ii [i func]ionarea Institu]iilor de medicin= legal= \n România”,coroborate [i \n concordan]= cu Recomandarea nr. R(99)3 a Comitetuluide Mini[tri pentru statele membre ale Consiliului Europeidin 02.02.1999 [i cu “Ghidul identific=rii victimelor dezastrelor”, adoptat de Interpol \n 1997.

Aceste reguli de urmat con]in, printre altele, referiri la toate etapele care compun o astfel de investiga]ie complex=, dintre acestea amintind:

1. Principii generale: \n cazul unei mor]i violente sau suspecte, medicul

care a venit primul \n contact cu cadavrul trebuie s= anun]eautorit=]ile competente, acestea din urm= decizând dac= seimpune efectuarea unei autopsii medico-legale;

\n cazurile de omucidere sau de moarte suspect=,expertul medico-legal trebuie informat f=r= \ntârziere [i trebuies= se deplaseze la locul unde a fost descoperit cadavrul,având acces imediat la locul faptei;

trebuie s= existe \n permanen]= o coordonareperfect= \ntre criminali[ti, exper]ii medico-legali [i organele judiciare.

2. Examinarea cadavrului (rolul Poli]iei) – aspectecriminalistice :

fotografierea corpului \n pozi]ia \n care a fost

descoperit;s= se asigure c= toate urmele sunt \nregistrate [i c=toate probele sunt ridicate pentru examin=rile ulterioare;

\n colaborare cu expertul medico-legal, s= se

realizeze toate activit=]ile care ]in de identificarea cadavrului;s= se protejeze mâinile [i capul cadavrului cu

ambalaje din hârtie, \n vederea recolt=rii ulterioare a probelor \n cadrul laboratorului medico-legal.

3. Transportul cadavrului:transportul cadavrelor \n vederea necropsiei se

asigur=, de la locul faptei pân= la morg=, cu vehicule specialdestinate, din dotarea unit=]ilor medico-legale, sau cu altemijloace speciale;

transportul cadavrelor (pe orice distan]=) nu se poateefectua decât \n huse din plastic \nchise;

\n cazul cadavrelor \n stare avansat= de putrefac]ie,husele de transport vor fi impermeabile.

4. Identificarea cadavrului: \n toate cazurile, trebuie asigurat= identitatea

cadavrului, prin aplicarea unei br=]=ri de identificare (la mânadreapt=) pe care s= figureze data descoperirii cadavrului,datele de identificare [i persoana sau autoritatea care aconsemnat datele;

aplicarea br=]=rii de identificare trebuie asigurat= dec=tre unit=]ile sanitare (\n cazul decesului \n aceste unit=]i),lucr=torii de poli]ie [i medicii legi[ti;

o dat= aplicat=, br=]ara de identificare nu se mai \nl=tur=, nici cu ocazia \nhum=rii;

eventualele corec]ii ale datelor de identitate se facprin aplicarea unei alte br=]=ri, f=r= \ndep=rtareabr=]=rii/br=]=rilor deja aplicate;

nu se admite transportul cadavrelor f=r= br=]ara deidentificare.

5. Criterii de identificare a cadavrelor:identificarea vizual= - realizat= de c=tre rude sau

persoane din anturajul decedatului;efectele personale, (descrierea hainelor, a bijuteriilor

[i a con]inutului buzunarelor) trebuie \nregistrate [i descrise cutoate detaliile;

caracteristicile fizice – trebuie \nregistrate laexaminarea extern= [i intern=;

examinarea denti]iei – dac= este cazul, aceastatrebuie efectuat= de c=tre un stomatolog cu experien]=medico-legal=;

identificarea antropologic= – se efectueaz= cândcorpul este scheletizat sau \n stadiu avansat dedescompunere;

amprente papilare - prelevate de c=tre un specialistcriminalist [i verificate \n bazele de date ale poli]iei;

identificare genetic= – acest tip de identificare trebuierealizat de un expert \n genetic= medico-legal=.

Din cele enumerate mai sus rezult=, printre altele,necesitatea [i obligativitatea aplic=rii de c=tre organele de

poli]ie a br=]=rii de identificare(foto 1), \n cauzele \n care auintrat \n contact cu una sau mai multe persoane decedate,direct, o dat= cu sosirea la fa]a locului \n cazurile cercetate.

Aplicarea br=]=rii de identificare se impune ca una

10 CRIMINALISTICA

Asist. univ. LOREDANA GABRIELA STANAUniversitatea de Medicin= [i Farmacie “Victor Babe[” Timi[oara

Comisar de poli]ie ADRIAN SURDEA HERNEA[eful Biroului de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului faptei Timi[



dintre primele activit=]i ce se vor executa \n debutul fazeidinamice (dup= finalizarea fazei statice a investig=rii loculuifaptei [i fixarea prin fotografiere [i videofilmare judiciar= alocului faptei).

La nivelul Biroului de investigare tehnico-[tiin]ific= alocului faptei Timi[ au fost achizi]ionate astfel de br=]=ri deidentificare [i s-a procedat la aplicarea acestora la toatecadavrele care au f=cut obiectul investig=rii tehnico-[tiin]ificecriminalistice la fa]a locului.

Imediat dup= sosirea la locul investiga]iei, criminalistulefectueaz= activit=]ile specifice de fixare a locului faptei, prinfotografiere (videofilmare), dup= care procedeaz= laidentificarea victimei (cadavrului) pe baza documentelor aflate

asupra sa, prin declara]iile apar]in=torilor, ori ale altorpersoane ce s-au aflat \n leg=tur= cu decedatul.Datele ob]inute \n cursul investiga]iilor despre

identitatea cadavrului sunt \nregistrate pe cartonul plasat \nfolia transparent= a br=]=rii. |n cazul cadavrelor cu identitatenecunoscut=, se vor face men]iuni cu privire la sexulcadavrului, data [i locul descoperirii.

Dup= \nregistrarea acestor date, br=]ara este aplicat=[i sigilat=, prin \nchiderea capsei de unic= folosin]=(nedeta[abil=) la nivelul \ncheieturii de la mâna dreapt=.Materialul plastic din care este confec]ionat= br=]ara \mpiedic=degradarea acesteia \n timpul transportului ori datorit=condi]iilor improprii de p=strare a cadavrelor sau dup= \nhumare.

Pentru o mai bun= percepere a acestei activit=]i, amimpus [i efectuatea unei fotogafii de detaliu care s= prezintemodul [i locul de aplicare a br=]=rii de identificare acadavrului. Executarea unei fotografii de detaliu a mâiniipurt=toare a br=]=rii acord= un plus de siguran]= acesteiactivit=]i desf=[urate la locul faptei sau \n incintalaboratoarelor medico-legale [i consemnat= obligatoriu \ncuprinsul procesului-verbal de cercetare la fa]a locului (foto 2,3, 4 [i 5).

Aplicarea acestei br=]=ri a fost privit= la \nceput cuscepticism, nefiind \n]eles rolul acesteia. El poate fi rezumat lacâteva aspecte:

indicarea cadavrului ca obiect al unei investiga]ii

criminalistice;consemnarea identit=]ii cadavrului;consemnarea datei [i locului descoperirii cadavrului; \n cazul existen]ei mai multor cadavre (accidente,

explozii, incendii, catastrofe etc), devine aproape imposibil=confuzia datelor de identitate a acestora;

\n cazul exhum=rii, confirmarea faptului c=respectivul cadavru este cel care face obiectul cererii deexhumare.

|n prezent, la nivelul Biroului de investigare tehnico-[tiin]ific= a locului faptei Timi[, s-a \n]eles importan]a aplic=riiacestor br=]=ri de identificare, fapt ce a dus lapermanentizarea acestei activit=]i, \n cazul investig=riicriminalistice ce privesc cadavre cu sau f=r= identitatecunoscut=.

CRIMINALISTICA 11

Foto 1

Foto 2

Foto 5

Foto 4

Foto 3



Introducere

“|n trecutul \ndep=rtat, supravie]uitorii cet=]ilor cucerite erau târâ]i \n spatele cortegiului de \nving=tori,pentru a fi trecu]i mai apoi prin sabie sau orbi]i - cu scopul de a servi drept exemplu altor cet=]i care vor prefera atunci s= se supun=” [ 1 ] . |ntre timp, societatea uman= a evoluat [i, o dat= cu ea, [i terorismul, spre forme organizatorice mult mai complexe, cu adep]i executivi [i executan]i, afla]i mereu \ntr-o lupt= contra cronometru \n a-[i pune \n ac]iune actele sângeroase bazate pe tot felul de credin]e, \n opinia lor justificabile, [i a se feri de ac]iunile combative ale autorit=]ilor \mpotriva c=rora lupt=, \ncepând de la atacurile directe asupra acestora,

pân= la alegerea unui trai obscur bazat pe ascunderea regulat= a identit=]ii.Dac= \n zilele noastre, oportunit=]ile oferite de

chirurgia plastic=, cosmetica [i tehnologia, \n genere,faciliteaz= mai mult ca oricând ascunderea identit=]iisociale a unui individ, \n ceea ce prive[te identitatea sabiologic=, respectiv substratul s=u genetic, acesta estenemodificabil (per ansamblu…) [i aproape imposibil demascat. Mai mult decât atât, fiecare om reprezint= reflexiagenealogiei sale, purtând asupra sa dovada numeroaselorgenera]ii care l-au precedat [i care \l vor succede. |naceste condi]ii, atât timp cât este efectuat= corect oidentificare, realizat= pe baza profilului genetic, este ocertitudine nu numai a identit=]ii unui individ, ci [i afamiliei sale [i viceversa…

Identificarea indirect=…Determinarea indirect= a unui profil genetic reprezint=

(\n C.p.) orice mijloc prin care se ob]ine/se deduce profilulgenetic al unei persoane, diferit de situa]ia \n care aceasta \[id= acordul voit \n a i se preleva probe biologice pentrugenotipare. Bine\n]eles cu specifica]ia de rigoare, ca aceastas= fie efectuat= \n condi]iile respect=rii legilor na]ionale,interna]ionale [i, nu \n ultimul rând, a drepturileomului.

Un profil genetic este compus din markerigenetici (\n cazul geneticii judiciare STR-uri sau

SNP-uri), ai c=ror alele se reg=sesc cu o anumit=frecven]= \n popula]ia uman=. Ace[ti markeri sunttransmi[i ereditar [i permit o bun= discriminare \ntrepersoane. Puterea de discriminare a markerilorgenetici este dat= de num=rul lor, frecven]a cu carese reg=sesc alelele \ntr-o anumit= popula]ie [i, nu \nultimul rând, o component=, deseori neluat= de labun \nceput \n seam=, [i anume contextul din punctde vedere criminalistic. Pun accentul pe ultimacomponent=, deoarece aceasta, complementardatelor furnizate de analiza genetic=, poate duce laelucidarea corect= a naturii particulare a unuieveniment. De pild=, dac= o deflagra]ie datorat= unuiact terorist s-a soldat cu moartea a numeroasepersoane, printre care [i a atentatorului, frecven]a dereg=sire a unui profil genetic, presupus a apar]ineatentatorului, de[i compus dintr-un num=r mic de markeri

pretabili genotip=rii, datorit= contextului –un avion ai c=rui pasageri erau cunoscu]i - cap=t= o valoare informativ= multmai mare, deoarece aceasta nu se mai raporteaz= la num=rultotal de indivizi dintr-o popula]ie (ex: popula]ia uman= peTerra, popula]ia caucazian= etc.), ci la num=rul de persoanecare se aflau \n avion \n momentul deflagra]iei.

Pentru identificarea indirect= a unui profil genetic semerge pe dou= c=i complementare:

1. Analiza obiectelor personale - Implic= analizagenetic= a microurmelor de natur= biologic= remanente peobiectele despre care se aduc dovezi suplimentare c= apar]inpersoanei al c=rei profil genetic se \ncearc= a se ob]ine(deduce). Dac= dovezile men]ionate sunt incontestabile, iarnum=rul persoanelor care au avut acces la obiectul personal

analizat este limitat, \n anumite condi]ii, poate fi ob]inut unprofil genetic majoritar, care apar]ine posesorului [i care faceca analiza arborelui genealogic s= nu mai fie necesar=; deexemplu, un ceas al c=rui posesor poate fi identificat dup=seria sa [i despre care se [tie (din ac]iuni de filaj sau de laagen]i infiltra]i \n re]elele teroriste) c= a fost purtat de acestapân= \n momentul lu=rii sale spre analiz=.

|n practic=, de cele mai multe ori, obiectele personaleprezint= amestecuri de profile genetice, compuse din profilulgenetic al posesorului [i cel al rudelor sau al altor persoaneapropiate acestuia, situa]ie \n care vin \n sprijinul realiz=rii uneiimagini de ansamblu formule de calcul al probabilit=]ii dereg=sire, precum cele din tabelul 1, [tiut fiind faptul c= la unprofil genetic compus din 10 markeri STR (kit-ul SGM) seob]ine \ntr-un amestec o probabilitate de reg=sire de:1 la 10.000 \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat – frate/sor=;

1 la un milion \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat – p=rintesau copil;

1 la 10 milioane \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat -frate/sor= (de un singur p=rinte);

1 la 100 de milioane \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat –v=r de gradul I [i

1 la un miliard \ntr-o rela]ie profil genetic c=utat –persoan= ne\nrudit= [2].

Tabel 1. Formulele probabilit=]ii de reg=sire, ]inând cont de rela]ii derudenie ce pot ap=rea \ntre dou= persoane (adaptare dup= Weir,

12 CRIMINALISTICA

Subinspector de poli]ie biolog FLORIN STANCIU



2003) [2]|n aceast= etap= talentul [i experien]a profesional= se

reflect= cel mai bine prin alegerea acelor probe cu poten]ial maxim de exploatare din punct de vedere al geneticii judiciare,mai ales c=, \n anumite condi]ii de mediu [i temperatur=, urmele de contact se pot conservaani sau chiar zeci de ani de la producerea lor,cum ar fi de pild= o scrisoare scris= de mân=; un timbru sau un plic lipit folosind saliv=; obiecte,

mecanisme sau dispozitive \n interiorul c=rora nu a avut acces decât persoana cercetat=; ]ân]arii (omora]i) [i orice alte insecte hematofage din anumite \nc=peri [i, bine\n]eles, suita de obiecte personale: lame de ras, pieptene, periu]e de din]i,tampoane, bijuterii etc. |n lipsa unor dovezi adi]ionale asupra apartenen]ei obiectelor descrise mai sus, valoarea probatorie a acestoraeste nul= f=r= o comparare a profilului/profilelor genetice ob]inute din analiza acestora cu cele ob]inute din analiza arborelui genealogic.

2. Analiza arborelui genealogic –implic= la rândul s=u analiza a trei categorii de markerigenetici:

2.1. Markeri genetici autozomaliDin cele trei categorii de markeri genetici analiza]i, \ntr-

un astfel de studiu, markerii autozomali au puterea cea maimare de discriminare datorit= atât ariei de distribu]ie \n genomcât [i transmiterii aleatorii a alelelor lor \n timpul diviziuniimeiotice - de la o genera]ie la alta, \n cazul fiec=rui individ -rezultând mereu noi combina]ii… Analiza acestor markeri, \ncontextul mai sus prezentat, reprezint= \ns= [i o provocare, devreme ce constela]ia genetic= a fiec=rui individ, o dat= cucre[terea num=rului de markeri genetici analiza]i, tinde spreunicitate.

|n ideea ob]inerii (deducerii) unui profil genetic, se \ncepe analiza arborelui genealogic prin analiza profilelorgenetice ob]inute de la rudele cele mai apropiate c=tre celemai \ndep=rtate, fiecare profil genetic analizat participând lam=rirea sau mic[orarea unui fond de alele, din combina]iac=rora ar trebui s= rezulte profilul genetic c=utat. Se desprind,astfel, dou= categorii alelice:

a) alele ce apar]in cu certitudine persoanei cercetate (alelele rezultate din analiza profilelor genetice alecopiilor [i ale so]ului/so]iei acestuia/acesteia, valoareaprofilului genetic ob]inut fiind≥ 50% din cea a profiluluigenetic c=utat);

b) alele poten]iale (alelele rezultate din analizafra]ilor/surorilor [i/sau a p=rin]ilor persoanei cercetate).

Uneori, din varia motive, nu toate rudele apropiate ale persoanei cercetate sunt accesibile din punct de vedere al analizei genetice judiciare, situa]ie \n care se trece la analizaprofilelor genetice ale rudelor imediat urm=toare pe linie genealogic=, \n sens ascendent sau descendent, \n func]ie de caz. Dar aceast= variant= are [i micile ei dezavantaje \n sensul c= se realizeaz= o sc=dere a procentului alelelor ce pot fi deduse [i o cre[tere a num=rului de probe de analizat – de exemplu, un anumit procent din profilul genetic al unui frate lips= poate fi dedus din analiza profilelor genetice ale copiilor [i so]iei acestuia, num=rul probelor genetice de analizat nemaifiind egal cu unu, ca \n situa]ia \n care acesta ar fi fost disponibil pentru genotipare, ci mai mare sau egal cu doi.

Prin compararea celor dou= categorii alelice cu profilulsau amestecul de profile genetice ob]inut, din analizaobiectelor personale, sau cu profilul genetic al acelei persoanesuspectate de schimbarea identit=]ii ori a c=rei identitate real=

se dore[te a fi confirmat=, totul se reduce la calculebiostatistice similare abord=rilor clasice din genetica judiciar=,de tipul - analiza comparativ= a profilelor genetice ob]inute dinprobe de referin]=, cu un amestec de profile genetice ob]inut

\n urma analizei probelor aflate \n litigiu.Fig. 1 Reprezentarea unui model de arbore genealogic

[i a transmiterii ereditare \n cazul:A – markerilor genetici autozomali (liniile punctate reprezint=

distribu]ia alelelor comune);B – markerilor genetici heterozomali (cromozomul Y);

C – markerilor genetici mitocondriali.

2.2. Markeri genetici heterozomali (cromozomul Y)Transmiterea exclusiv pe linie patern= a cromozomului

Y (Fig.1-B), face din acesta un veritabil instrument atât \nstabilirea unor rela]ii de rudenie [i a analizei amestecurilor deprofile genetice compuse din mai multe persoane de sexmasculin ne\nrudite, cât [i a studiilor genetice la nivelul

popula]iilor umane [i al migra]iei acestora. Dezavantajulacestor markeri const= \n faptul c= nu pot realiza odiscriminare \ntre rudele de sex masculin. Astfel, prin analizaunui singur profil genetic, compus din markeri ai cromozomuluiY, se poate determina din start dac= pe obiectele personaleluate \n studiu se reg=sesc [i alte persoane de sex masculinne\nrudite cu persoana cercetat=, dar nu exclude posibilitateaca acel obiect s= apar]in= nepotului, b=iatului, fratelui, v=rului,tat=lui sau bunicului persoanei de sex masculin cercetat=.

Prin accesarea bazelor de date specifice (ex:www.yhrd.org, www.ysearch.org, smgf.org sau www.ybase.org)se poate determina popula]ia de origine a liniei masculine.Informa]ia \ns=, pe cât de tentant ar p=rea la o prim= vedere, nu

poate fi folosit= din punctul de vedere al identific=rii de persoan=pe baza caracteristicilor fenotipice, decât cel mult prin asociereaei pur orientativ= cu cele patru rase umane. Acest fapt deriv= dinincertitudinea stabilirii perioadei migra]iei popula]ionale \ntrediferite arii geografice. Ceea ce poate duce la apari]ia unorsitua]ii, precum aceea a descoperirii unui profil genetic compusdin markeri ai cromozomului Y \ntr-o anumit= arie geografic=,care se reg=se[te, \n urma consult=rii bazelor de date specifice,ca apar]inând cel mai probabil unei popula]ii aflate la sute demile distan]=. Se desprinde, astfel, o serie de \ntreb=ri, precum:când a avut loc migra]ia? A avut loc recent sau \n timpul marilor migra]ii popula]ionale umane? Dac= accept=m ultima \ntrebare ca având un r=spuns afirmativ [i ]inem cont c= markerii genetici de pe cromozomii Y se transmit cu o rat= a muta]iei mult redus= comparativ cu cei autozomali, câte din caracteristicile fenotipice

CRIMINALISTICA 13



ale popula]iei de origine se mai p=streaz= la persoana de sex masculin al c=rei profil genetic a fost identificat?

2.3. Markeri genetici mitocondrialiDatorit= unor particularit=]i derivate din mecanismele

celulare ale interac]iunii dintre game]i (ovul [i spermatozoid) [inu datorit= unor mecanisme pur genetice, ca \n cazul primelordou= categorii de markeri, cei mitocondriali se transmit pe liniematern= oarecum similar cu markerii cromozomului Y, dar nu \ntrutotul, \n sensul c= ADN-ul mitocondrial se transmite [i la

descenden]ii de sex opus, persoanele de sex masculin fiinddoar purt=tori [i deci f=r= capacitatea transmiterii caracterelormitocondriale la descenden]i (Fig.1-C). |n ceea ce prive[teavantajele [i dezavantajele acestui tip de markeri, acesteasunt similare cu cele ale markerilor ce intr= \n componen]acromozomului Y, cu excep]ia faptului c= markerii mitocondrialisunt ideali \n studiile ce implic= probe biologice degradate [iimplicit foarte vechi. Acest avantaj deriv= din num=rul superiorde copii ADN mitocondrial, per organit [i per celul=,comparabil cu doar dou= copii de ADN nuclear per celul=(somatic=)[3].

TehnologiiPe lâng= arsenalul tehnologic, necesar \n studiile de

genetic= judiciar=, \n sprijinul unei astfel de abord=ri vintehnologii avansate utilizate \n prelucrarea materialului biologicpentru genotipare, precum platformele automatizate (ex:Freedom Evo – Foto 2.), ideale pentru procesarea unui num=rmare de probe biologice ca cele necesare \n analiza arboreluigenealogic sau tehnologii cu mare poten]ial \n aplicarea rapid=a analizelor de genetic= judiciar= la fa]a locului, precum cipurile

ADN (numite [i DNA Arrays, Gene Chips sau Biocipuri[4]),foarte u[or de folosit [i interpretat (Foto 3).Foto 2 – Platform= selectiv= Freedom Evo 200, dotat= cu dou= bra]e

manipulatoare robotizate, band= de rulare de mare vitez=, cititorTecan Ultra [i centrifug=[6].

Platformele automatizate de tipul Freedom Evoreprezint= sisteme robotizate flexibile, specializate \nefectuarea sarcinilor de rutin= dintr-un laborator, \n generalprocese care implic= pipetarea [i manevrarea lichidelor[5]. Oaplica]ie deosebit= a acestor platforme o reprezint=manipularea [i prelucrarea materialului biologic, respectivextrac]ia automat= a acizilor nucleici [i preg=tirea acestorapentru amplificare ori alte prelucr=ri sau analize ulterioare. Nuexist= restric]ii \n ceea ce prive[te natura, consisten]a sausuportul urmei biologice, atât timp cât aceasta este adus=manual pân= \n stadiul de lizat celular. Eficien]a acestorsisteme const= \n capacitatea de prelucrare rapid= [isimultan= a unui num=r mare de probe biologice.

Cipurile de identificare a profilelor genetice reprezint= o

alternativ= rapid=, cu costuri reduse [i de \nalt= acurate]e atipurilor de secven]iere folosite curent \n laboratoarele degenetic= judiciar=. La ora actual= pe pia]= exist= cipuriconstruite \ndeosebi din markeri genetici SNP, dar, conformunor experimente recente, se prefigureaz= folosirea \n viitorulapropiat [i a markerilor STR[7,8]. Metoda de identificare arela baz= principiul spectrocolorimetriei [i cel al hibridiz=riisecven]iale realizate (la nivelul \ntregului genom sau doar la

nivelul anumitor regiuni specifice) folosind suporturi din sticl=,silicon sau plastic de 1-2 cm2, pe suprafa]a c=rora suntdispuse situri de reac]ie de pe pân= la 106 /cm2 [7].

Foto 3 – Human Mapping 500K Array Set[9]

Legisla]ieDac= printre posibilii contribuitori ai unei probe

(biologice) sunt incluse [i rudele suspectului, profilele geneticeale acestora trebuie ob]inute/analizate.[The Evaluation ofForensic DNA Evidence - NRC II Recommendation 4.4.

(1996)]Este considerat= infrac]iune posesiunea de probetisulare ce apar]in unei persoane, cu scopul de a efectuaanalize genetice, f=r= consim]=mântul acesteia. Excep]ie de laaceast= regul= fac parte: a) analizele cu scop medical –diagnosticul sau tratamentul persoanei de la care provineADN-ul; b) la cererea unui procuror; c) la cererea unuiprocuror fiscal \n leg=tur= cu investigarea condi]iilor \n care aavut loc un deces; d) pentru a preveni sau a elucida o crim=;e) \n scopul asigur=rii securit=]ii na]ionale; f) \n cazul aplic=riiunui ordin sau a unei directive de c=tre un tribunal judec=toresc, chiar [i din afara UK. –[Human Tissue Act -Part III, Section 45 [i Schedule 4 - Regatul Unit, Irlanda deNord, Wales [i Sco]ia][10].

Cu excep]ia sec]iunilor 121 (Identificarea persoanelordecedate), 122 (Identificarea persoanelor de c=tre for]ele deordine) [i 123 (Colectarea [i analiza probelor de ADN, caurmare a unei dispozi]ii/unui ordin judec=toresc), nici opersoan= nu are dreptul s= colecteze sau s= cauzezecolectarea de probe ADN individuale pentru analiza genetic=,f=r= autorizarea scris= din partea sursei probei de analizat saua reprezentantului acesteia[The Genetic Privacy Act, Part A,Section 101 (a)] [ 11].

Când un proiect de cercetare include analiza ADN-uluiprovenit de la membrii unei familii, pentru analiza pedigriuluisau analize de linkage, \nainte de participarea acestora [iadi]ional declara]iilor cerute \n sec]iunea 101 a acestui act,

subiec]ii trebuie: a) s= fie informa]i asupra riscurilor ce implic=participarea lor, prin aceea c=, la sfâr[itul proiectului, ceilal]imembrii ai familiei vor avea acces la rezultatele analizeiinforma]iei genetice personale; b) s= fie informa]i cu privire la

14 CRIMINALISTICA



finalitatea \nregistr=rilor [i a datelor generate \n timpul derul=riiproiectului; c) s= fie informa]i cu privire la faptul c= rezultateleob]inute pot duce la concluzia c= unii membri ai familiei lor nusunt rude de sânge. [The Genetic Privacy Act, Part D,Section 131 (2)] [ 11].

Constituie prob= orice element de fapt, care serve[te laconstatarea existen]ei sau inexisten]ei unei infrac]iuni, laidentificarea persoanei care a s=vâr[it-o [i la cunoa[terea \mprejur=rilor necesare pentru justa solu]ionare a cauzei.[Codul de procedur= penal=, Titlul III, Cap. 1, Art. 63].

Studiu de cazUn caz simplu de identificare de persoan=, dar cu

rezonan]= interna]ional=, \n care s-a folosit analiza arboreluigenealogic, a fost cel al identific=rii dictatoruli irakian SaddamHussein, acuzat printre altele [i de sus]inerea financiar= lanivel interna]ional a unor re]ele teroriste[12,13].

La 20.10, ora Irakului, la o ferma din sudul Tikrit-uluisolda]ii americani g=sesc, \ntr-o ascunz=toare subteran=, opersoan= care, dup= unele indicii, p=rea a fi dictatorul irakianSaddam Hussein. Solda]ii au fost instrui]i s= caute anumitesemne corporale, cum ar fi aluni]e sau urmele unei r=ni maivechi, ob]inut=, \n 1950, dintr-o tentativ= de asasinat e[uat=,asupra conduc=torului irakian de la acea vreme[14].

Cu toate acestea, certitudinea captur=rii pre[edinteluiIrakului nu a venit decât la câteva zile de la capturarea sa,când a fost posibil= compararea profilului genetic al acestuiacu profilele genetice ale fiilor s=i, respectiv Saddam Uday [i

Saddam Qusay, ambii uci[i la Mosul \n urma unui raid alarmatei americane, [i identifica]i mai apoi pe baza fi[elordentare [15].

Foto 4. Saddam Hussein \nainte [i dup= capturarea sa.Foto 5. Saddam Qusay (stânga) [i Saddam Uday (dreapta)

|n acest sens, probe de sânge [i fire de p=r au fost

trimise la sediul AFDIL1 din apropierea Washington-ului, undes-au folosit pentru genotipare kit-ul Profiler Plus pentrumarkerii autozomali [i respectiv Y – Plex 6 pentru markeriiheterozomali (cromozomul Y)[2,16]. Comparând cele dou=seturi de profile genetice s-au identificat alele comune \n ceeace prive[te markerii autozomali [i o potrivire la nivelul tuturoralelelor \n ceea ce prive[te markerii heterozomali, atestându-se astfel afilia]ia paternal= [i, \n consecin]=, identificarea cucertitudine a lui Saddam Hussein.

Concluzii:

Metoda identific=rii indirecte a unui profil genetic esteo metod= laborioas=, consumatoare de timp [i de resurse, darcu rezultate pe m=sur=, de vreme ce, \n anumite situa]ii, nuexist= alt= posibilitate \n identificarea unei persoane (ex: cazuride identificare a persoanelor fugare c=rora li se aduc graveacuza]ii, precum cele de complicitate sau participare la acte deterorism, crime \mpotriva umanit=]ii etc.; cazuri de identificarea unor persoane disp=rute; cazuri de identificare a uneipersoane decedate [i al c=rei trup nu este disponibil [.a.m.d.)

Scopul final al unui astfel de studiu const= \nidentificarea unui num=r de markeri genetici ce apar]inpersoanei cercetate, care s= permit= determinarea \n spa]iu sitimp a unei probabilit=]i de reg=sire de 1 la num=rul de indivizial unei popula]ii umane cercetate (ideal num=rul de indivizi aipopula]iei umane pe glob) sau prin folosirea ei par]ial= (studiularborelui genealogic) \n determinarea rela]iilor de rudenie.

Succesul ob]inerii unor rezultate concludente depindede num=rul categoriilor de markeri folosi]i, num=rul markerilorlua]i \n studiu din fiecare categorie \n parte, num=rul obiectelorpersonale [i al membrilor arborelui genealogic luat \n studiu,gradul de rudenie al membrilor familiei lua]i \n studiu fa]= depersoana cercetat=, [i, nu \n ultimul rând, experien]a [icalitatea resurselor umane direct implicate \ntr-o astfel deabordare.

Bibliografie

1. Jean Servier, Terorismul, Ed. Institutul European, 20022. John M. Buthle, Forensic DNA Typing, 2 nd ed., Elsevier AcademicPress, 20053. Stanciu Florin, Stoian Dana, Genotiparea Uman= \n Biocriminalistica[i Paleogenetica, Ed. Semne, 2005.4. Joseph Wang, From DNA biosensors to gene chips, Nucleic AcidsResearch, 2000, Vol. 28, No. 16, 3011-30165. Freedom EVO Operating Manual, 392886, en, V2.0, TECAN.6. www.tecan.com7. Raz Radtkey, Lana Feng, M. Muralhidar, Melanie Duhon, DavidCanter, Deborah DiPierro, Sylvia Fallon, Eugene Tu, Kevin McElfresh,Michael Nerenberg and Ron Sosnowski, Rapid, high fidelity analysis ofsimple sequence repeats on an electronically active DNA microchip,Nucleic Acids Research, 2000, Vol. 28, No. 168. Jennifer T. Kemp, Ronald W. Davis, Robert L. White, Shan X. Wang,Chris D. Webb, A Novel Method for STR-based DNA Profiling UsingMicroarrays, J Forensic Sci, Sept. 2005, Vol. 50, No. 59. www.affymetrix.com10. Human Tissue Act 2004; The Stationery Office Limited; Crown200411. George J. Annas, Leonard H. Glantz, Patricia A. Roche, TheGenetic Privacy Act and Commentary; Health Law Department; BostonUniversity School of Public Health, February 28, 1995.12. Saddam Hussein's Support for International Terrorismhttp://www.whitehouse.gov/infocus/iraq/decade/sect5.html13. Deroy Murdock, Saddam Hussein's Philanthropy of Terror, Hoover

CRIMINALISTICA 15



| n \ntregul proces de exploatare a rezultatelorcercet=rii la fa]a locului, prin valorificareaurmelor \n vederea stabilirii situa]iei de fapt, al

identific=rii obiectelor sau persoanelor, pe baza urmelorcreate de acestea, o etap= deosebit de important= oreprezint= investiga]ia criminalistic= pe baza urmelorridicate. Interpretarea urmelor la locul faptei constituie,dup= cum bine se [tie, principalul izvor de formulare aipotezelor investiga]iei judiciare, care urm=re[te, \n regimde urgen]=, formarea versiunilor de lucru.

Din punct de vedere al tehnicii criminalistice, care

se preocup= de valorificarea [tiin]ific= a urmelorinfrac]iunii, se poate afirma c= dialogul cu urmele confer=un nesecat izvor al r=spunsurilor. De obicei aceast=investiga]ie este eficient= la stabilirea situa]iei de fapt, cupreponderen]= la faptele cu autori necunoscu]i saunedovedi]i, la care problematica probatoriului [tiin]ificmai are multe de spus.

Investiga]ia, \n sens literar, \nseamn= o cercetareminu]ioas= [i sistematic=, cu scopul de a descoperi ceva.De fapt, investiga]ia este veriga de leg=tur= \ntre ridicareaurmelor de la locul faptei sau a urmelor r=mase ca urmarea s=vâr[irii unei fapte [i expertiza criminalistic=. Primaetap= reprezint= faza celerit=]ii, a r=bd=rii, minu]iozit=]ii [ia flerului, iar ultima este reprezentat= de [tiin]=,fundament [tiin]ific [i demonstra]ie. Etapa intermediar=posed= câte ceva din celelalte dou= [i anume r=bdarea,minu]iozitatea [i [tiin]a.

Atunci când exist= urme ale unei fapte, putem considera,pe conceptul probabilit=]ii, c= orice persoan= sau obiect puteacrea respectivele urme. De la acest \nceput, interpretareala locul faptei a urmelor face o prim= selec]ie, reducând

probabilitatea laun cerc mairedus sau maipu]in redus.

Studierea anumitor individualit=]i ale lucrurilor [ifiin]elor a dat posibilitatea clasific=rii lor pe baza unor tipuri [isubtipuri \n cartoteci. Aceast= facilitate nu a rezolvat problema

\n \ntregul ei, datorit= greut=]ii cu care se constituie ocartotec=, cu care se administrez= [i se actualizeaz=. Aiciputem vorbi [i de costurile pe care le presupun acestecartoteci. Obiectul sau caracteristica clasificat= trebuie s= aib=valoare de identificare [i repetabilitate \n economia general= aurmelor descoperite \ncât pe plan financiar s= existe o justificare. Amprentele papilare au fost primele detaliibiometrice clasificate \n cartoteci. Acestea au realizat oadevarat= revolu]ie \n identificarea criminalistic=, iar, \nprezent, se folosesc, pe o scar= tot mai larg=, \n domeniidiverse. Celelalte cartoteci de identificare criminalistic= suntorganizate pentru a reduce tot mai mult timpul investiga]ieicriminalistice a urmelor [i de a scurta timpul dintre ridicareaurmei [i expertizarea ei.

Nici un sistem informatic nu poate rezolva eficient [ieconomic o problem=, dac= nu este direc]ionat eficient.

Investiga]ia criminalistic= rezolv= foarte multe dintreproblemele excluderii sau includerii. Biodetec]iacomportamentului simulat poate s= ofere solu]ii pertinente laanumite \ntreb=ri [i s= canalizeze \ntregul efort al resurselor peo anumit= direc]ie sau examinarea unui scris evoluat poateexclude persoane cu scrisuri neevoluate. Excludereapersoanelor suspecte este una dintre principalele forme alelaturii umaniste de respectare a drepturilor omului printr-oselectare incipient=, nonviolent= care, \n alt fel, poateprejudicia imaginii celor \ns=rcina]i cu descoperirea adev=rului.

Foarte multe cazuri pot fi rezolvate mai eficient dac=, \nechipele de verific=ri preliminare, ar fi coopta]i speciali[ti \ncriminalistic=, \n scopul de a selecta urmele [i a le stabilivaloarea probatorie.

Rezultatele investig=rii criminalistice nu trebuie s= \ndeplineasc= o form= procesual= de expertiz= sau constatare tehnico-[tiin]ific= datorit= principiului c= nu trebuie s= dovedim ceea ce nu este necesar. Aici mai intervine [i considerentul financiar [i de resurse.

Dac= avem o scrisoare anonim=, nu trebuie s= demonstr=m c= ea nu a fost scris= de zece persoane suspecte sau dac= avem o urm= papilar= nu trebuie s= demonstr=m c= nu a fost creat= de mai multe persoane suspecte. Tot aici se poate \ncadra [i excluderea

16 CRIMINALISTICA

Comisar de poli]ie drd. CRI{AN - MUCENIC L+ZUREANUdirector adj. Institutul de Criminalistic=

din Inspectoratul General al Poli]iei Române



CRIMINALISTICA 17

persoanelor din cercul de suspec]i, pe baza analizelor genetice. Dac= insist=m s= demonstr=m neimplicarea, \n cazul consult=rii bazelor de date, ar trebui s= demonstr=m c= nici una dintre persoanele din baz= nu a creat respectiva urm=. Aceasta este valabil= [i \n sistemele informatice de identificare tip AFIS, IBIS sau BNDPG. De aceea, rezultatele excluderii verific=rii investiga]iei pot fi comunicate neprocesual. Pe timpul desf=[ur=rii unei palete vaste de verific=ri pentru identificarea unor persoane sau obiecte poate fi efectuat un volum impresionant de investiga]ii \n diferite forme, care r=mân \n dosarul de cas= al gestionarului. La dosarul proba]iunii vor fi ata[ate doar probatoriul care prive[te cauza \n sine,f=r= a proba sau aminti despre modalit=]ile, sistemele sau cartotecile de identificare care sunt constituite doar ca mijloace de investiga]ie criminalistic=, de reducere la includere sau excludere [i de ce nu chiar la identificare.

Sunt cazuri \n care se poate dispune expres demonstrarea neimplic=rii, \n cazurile \n care se consolideaz= probatoriul, mai ales când s-a f=cut o incriminare pe baza unui probatoriu volatil neconsolidat.Abuzurile solicit=rilor nejustificate vor fi rezolvate de

patina timpului, o dat= cu formarea unei con[tiin]e a valorific=rii resurselor judiciare, \n scopuri clare, precise [i eficiente.

Aceast= ultim= opera]iune este \ncheiat=, de fapt,prin efectuarea procesual= a unei constat=ri tehnico- [tiin]ifice sau expertize criminalistice, care, de multe ori,nu sunt altceva decât consfin]irea, \n form= procesual=, a rezultatului unei investiga]ii criminalistice, fie ea din cercuri de suspec]i, din cartoteci sau din alte verific=ri.

Am ]inut s= abordez acest subiect, pentru a l=muri anumite tendin]e ale unor colegi responsabili cu \nf=ptuirea actului de justi]ie \n general, care pe baza unei preg=tiri criminalistice sumare, abordat= \n diferite institu]ii de \nv=]=mânt care au v=zut criminalistica ca [i materie op]ional=, bucurându-se de facilitatea procesual= de a putea dispune, abuzeaz= de resurse cu greu gestionate [i irosite din sacul bugetar auster. M= refer la investigarea unor sinucideri care, dac= nu ar fi fost \nso]ite de un nume, nu iroseau din bugetul statului sume imense de bani pentru a demonstra sau contracara fic]iunile unor indivizi, care pl=tesc pentru a putea debita inep]ii specifice la anumite posturi de televiziune.

I. Conceptul de amenin]are asimetric=

Perioada r=zboiului rece s-a caracterizat printr-osuspiciune reciproc= [i re]inere exagerat= a extinderiirela]iilor multilaterale dintre Est [i Vest, alimentat= de diferitescenarii [i mai ales de cre[terea real= [i f=r= precedent acompeti]iei \narm=rilor.

Amenin]area sovietic= [i riposta american= au creat olume bipolar=: dou= superputeri \ncle[tate \ntr-o confruntarecontinu=, \n care multe alte ]=ri s-au al=turat coali]iilor createde acestea.

Noul mileniu, \nceput sub semnul globaliz=rii, aschimbat lumea radical [i a f=cut ca mediul \n care tr=im s=fie extrem de diferit, nou [i imprevizibil. O dat= cu c=dereaZidului Berlinului, posibilitatea identific=rii [i definirii facile ainamicului a disp=rut. Lumea globalizat=, mi[carea liber= apersoanelor, bunurilor [i capitalurilor au determinat noiprovoc=ri, ca un apanaj al progresului exploziv pe care-ltr=im [i ni-l \nsu[im.

Amenin]=rile la adresa ordinii interna]ionale de drept numai sunt clare [i unidimensionale, ci multipolare [i difuze. Elese exprim= la diferite niveluri [i prezint= grade diferite deintensitate. Vorbim acum de amenin]=ri multiple [i amenin]=ride joas= intensitate, iar alia]ilor Occidentului (noile democra]iidin Europa de Est) le este mult mai dificil s= fac= fa]= acestuinou tip de provoc=ri.

11 septembrie 2001, atentatele la Madrid [i Londra, teatruldin Moscova [i [coala din Beslan au demonstrat c= terorismulinterna]ional se extinde \n toate regiunile geografice [i devine oamenin]are major=, eviden]iind faptul c= nici un stat, nici o na]iunenu se mai poate considera \n afara amenin]=rii.

De-a lungul timpului, combatan]ii au c=utat permanent s=

neutralizeze sau s= evite puterea celuilalt, \n timp ce \[i testauputerea pe sl=biciunile inamicului. Datorit= faptului c= nici un grupsau stat nu poate \nfrunta alia]ii NATO \ntr-un r=zboi conven]ional,adversarii democra]iei occidentale \[i \ndreapt= aten]ia spre

strategiile asimetrice. De aceea, trebuie s= \n]elegem r=zboiulasimetric [i s= \i putem riposta pe m=sur=, mai mult chiar, dac=este posibil, s= putem ac]iona preventiv .

Exper]ii militari au subliniat c= acum insurgen]ii duc un alt tipde r=zboi, \n care dreptul umanitar nu se aplic=, [i c=ruia i s-a datdenumirea de r=zboi asimetric, un termen folosit de la \nceputulanilor ´90. |ntr-o astfel de confruntare, o for]= relativ redus=numeric [i u[or echipat= atac= punctele slabe ale unui inamic -mult mai puternic decât el - prin mijloace neconven]ionale,netradi]ionale sau chiar scoase \n afara legii.

R=zboiul asimetric este un termen militar care descrier=zboiul \n care beligeran]ii sunt inegali din punctul de vedere alcapabilit=]ilor militare sau al metodelor de angajare. Putereadezavantajat= militar trebuie s= \[i scoat= \n eviden]= avantajelespeciale sau s= exploateze eficient punctele slabe ale inamicului,dac= dore[te s= ob]in= victoria.

Se poate afirm= c= r=zboiul asimetric \nseamn= a ac]iona,gândi, a te organiza diferit fa]= de oponent pentru a-]i cre[teavantajele sau a exploata sl=biciunile inamicului, a avea ini]iativ=sau o mai mare libertate de ac]iune. Acestea deriv= din dislocarea,de c=tre una din p=r]i, a unor noi capacit=]i pe care for]a inamic=nu le percepe sau nu le \n]elege. Aceste noi capabilit=]i reprezint=metode total noi de atac sau ap=rare sau o combina]ie a acestora.

De[i exist= numeroase exemple de asimetrie \n secolul 20,utilizarea sa nu a fost niciodat= mai evident= ca \n prezent. |ntrecut, r=zboaiele se duceau, \n principal, \ntre na]iuni-state cucapacit=]i de lupt= echilibrate, conven]ionale. Când s-a recurs lametodele asimetrice, de obicei sub forma manevrei sau aavantajului tehnologic, ele au avut un efect devastator.

Exemple proeminente de ac]iuni asimetrice care aucontrabalansat for]ele sunt:

Tactica de asalt Sturmtrupp, care a introdus tran[eea,

precum [i r=zboiul tridimensional( prin folosirea avioanelor) \ncursul primului r=zboi mondial;Blitzkrieg-ul sau atacul fulger la \nceputul celui de-al

doilea r=zboi mondial;

Colonel magistrat dr. Nicolae LUPULESCU



Ini]iativa Strategic= de Ap=rare,care a pus cap=t cursei \narm=rii nucleare dintre SUA [i Uniunea Sovietic=;

Atacurile Al-Qaida \mpotriva Statelor Unite, de la 11septembrie 2001, ce au demonstrat c= terorismul interna]ionalpoate reprezenta o amenin]are strategic= asimetric= la adresasecurit=]ii interna]ionale.

Tipurile de strategii [i tactici asimetrice remarcate \n r=zboiuldin Vietnam au fost denumite r=zboi de gheril=. Aceste ac]iuniasimetrice, totu[i, nu au produs efecte dramatice similare celor

produse de la c=derea Zidului Berlinului \ncoace.Ast=zi suntem martorii unei lumi complexe, \n care actoriistatali [i non-statali, grupurile de interese urm=resc scopuri nu \ntotdeauna u[or de descifrat. S-au estompat grani]ele dintreguverne [i oameni, armat= [i popula]ie, public [i privat. Noiilupt=tori \n genera]ia a patra,grupuri non-na]ionale [i transna]ionale, bazatepe ideologie, religie, trib, cultur=, fanatism [i activit=]i economiceilegale, au \mpins unele regiuni ale lumii c=tre anarhie.

Spa]iul ex-sovietic se confrunt= cu lupte care se dau \nstatele musulmane din regiunea bogat= \n petrol a M=rii Caspice.Balcanii, de[i stabiliza]i \ntr-o oarecare m=sur=, au uria[eprobleme legate de corup]ie [i [omaj, f=r= s= se \ntrevad=, petermen scurt, o pace real=. S-a intensificat r=zboiul \mpotrivadrogurilor \n Columbia [i Mexic. Israelul, Orientul Mijlociu, Coreeade Nord [i Taiwanul sunt \n continuare “butoaie cu pulbere”.Lumea islamic= se confrunt= cu mi[c=ri [i curente “radicale”,fundamentaliste gen:Al-Qaida, mi[carea wahhabit= [i salafist= , aic=ror membri se consider= “puri”, adev=ra]i credincio[i islami[ticare \[i permit s= ucid= chiar [i “fra]i”, \n numele jihadului.

Culturile democratice separ= r=zboiul [i pacea; majoritateainamicilor democra]iei n-o fac.

Osama bin Laden [iAl-Qaida \n Afghanistan [i Irak,Armatalui Mohammed \n Yemen, mi[carea Wahhabi \n Cecenia,Hamas \n Orientul Mijlociu, diferite regimuri dictatoriale nu sunt decâtcâ]iva factori reali care amenin]= lumea civilizat= [i stabilitateaglobal=. Majoritatea sunt actori non-statali (organiza]ii teroriste,interna]ionale, transna]ionale sau insurgen]i), care au o gândire

diferit= de a noastr=, considerând c= se afl= \ntr-un r=zboicontinuu [i violen]a este un mod de via]=. Ei [tiu c= violen]a esteun instrument excelent \mpotriva unui popor democratic care seteme de orice amenin]are la adresa propriului stil de via]=.Profitând de avantajele erei informa]ionale, adversarii no[tri pot s=ne arate zilnic, pe micile ecrane, atrocit=]i, abuzuri [i distrugeri,folosind cu abilitate mijloacele r=zboiului psihologic.

Ace[ti inamici de genera]ia a patra sunt adep]ii tacticilorasimetrice \n r=zboiul informa]ional - de diseminare [i promovarea intereselor lor. Ei manipuleaz= media, distorsioneaz= imagini pecare le difuzeaz= pe posturile de televiziune globale [i blocheaz=accesul la Internet. Infosfera a devenit un nou câmp de lupt=,adecvat atacurilor asimetrice de oriunde de pe glob.

Potrivit unei defini]ii formulate de cercet=torii americani,“Abord=rile asimetrice sunt \ncerc=ri de a \n[ela, dejuca sau submina puterea/for]a unor state [i de a le exploata punctele slabe, folosind metode care difer= semnificativ fa]= de metodele de ducere a opera]iilor la care acel stat se a[teapt=. Ac]iunile asimetrice urm=resc, \n general, un impact psihologic major, ca de exemplu, [oc ori confuzie, care-i afecteaz= adversarului ini]iativa,libertatea de ac]iune [i voin]=.

Metodele asimetrice solicit= o apreciere/evaluare avulnerabilit=]ilor adversarului. Abord=rile asimetrice folosesc tactici noi, netradi]ionale, arme sau tehnologii diferite [i pot fi aplicate la toate nivelurile r=zboiului - strategic, operativ [i tactic - precum [i \n \ntreg spectrul opera]iilor militare” .

|n concordan]= cu definirea [i cu formele de manifestare a

asimetriei, \n domeniul militar, s-au propus [i principiile de urmatde c=tre SUA, \n cadrul“Viziunii Strategice \ntrunite 2010-2020”,prin dominarea \ntregului spectru de misiuni interna]ionale, princonducerea opera]iunilor armate, angajarea cu precizie a for]elor

[i mijloacelor, sus]inerea logistic= adecvat= a structurilor [i for]eloropera]ionale participante la conflict [i protec]ia multidimensional=a societ=]ii civile. Conceptul american poate fi generalizat la nivelglobal, ]inând cont de aspectele [i deosebirile existente \n fiecarestat \n parte.

Cu toate acestea, problema asimetriei, confirmat= depractica ultimilor ani [i de evenimentele non-militare, impunenecesitatea aprofund=rii studiului \n domeniile riscurilor asimetricenon-clasice, manifestate contra siguran]ei [i securit=]ii globale.

Putem afirma c= aceste riscuri constau \n strategii [i ac]iuniarmate [i non-armate deliberate, manifestate prin utilizarea unorprocedee diferite de cele ale ac]iunilor militare clasice, cu for]eangajate \n conflicte de joas= intensitate, dar de mare eficacitate,având ca obiective afectarea securit=]ii [i siguran]ei na]ionale [iparalizarea vie]ii economico-sociale a statului aflat \n conflict.

Amenin]area asimetric= reprezint= situa]ia \n care un risc aevoluat de la faza prezumtiv= la cea latent= [i, \n final, la un gradmare de pericol pentru securitatea [i siguran]a na]ional= a statuluiaflat \n conflictul de joas= intensitate.

“Field Manual 100-20 Military Operations in LIC” din 1990,define[te conflictul de joas= intensitate astfel;“Conflictul de joas= intensitate este o confruntare politico-militar=, \ntre state sau grupuri rivale, inferioar= unui r=zboi conven]ional [i superioar= competi]iei pacifiste rutiniere \ntre state. El implic=, \n mod frecvent, lupte prelungite \ntre principii [i ideologii rivale. Conflictul de joas= intensitate se \ntinde de la subversiune pân= la\ntrebuin]area for]elor armate.

El este dus printr-o combina]ie de mijloace, utilizându-se instrumente politice, economice, informa]ionale [i militare.

Conflictele de joas= intensitate sunt, adesea, locale, \n general \n lumea a treia, dar, \n ceea ce prive[te securitatea, au implica]ii de securitate regionale [i globale.

II. ROLUL {I LOCUL FACTORULUI MILITAR |N PREVENIREA{I COMBATEREA TERORISMULUI INTERNA}IONALEvolu]iile politico-economice [i militare din ultima perioad=,

\ndeosebi dup= deciziile istorice din lunile aprilie [i mai 2004, princare cele dou= institu]ii integratoare NATO [i UE au f=cut pa[idecisivi spre o nou= configurare a dimensiunii lor, prin primirea denoi membri, au marcat sfâr[itul diviz=rilor, \nceputul unei noi ere \ncare Europa se unific= [i devine mai stabil=, iar rela]iile acesteiacu celelalte organiza]ii, for]e [i centre de putere, devin esen]ialepentru stabilitatea mediului de securitate actual.

Imediat dup= evenimentele dramatice de la 11 septembrie2001, a urmat decizia autorit=]ilor politice na]ionale privindangajarea României \n r=zboiul global \mpotriva terorismului,al=turi de Statele Unite ale Americii [i coali]ia interna]ional=.Aceast= al=turare, fireasc= pentru ap=rarea valorilor lumiidemocratice, avea \n vedere punerea la dispozi]ie a spa]iuluiaerian, maritim [i terestru na]ional, dar [i participarea cu for]e, lacerere, \n limita posibilit=]ilor.

Participarea armatei române la ac]iunile de combatere aterorismului interna]ional se \ntemeiaz= pe urm=toarele actenormative, documente metodologice [i instrumente interna]ionale:Constitu]ia României ; Hot=rârile Parlamentului [i ale Guvernului României ; Strategia Militar= a României ; Strategia de Securitate Na]ional= a României ; Strategia Na]ional= de Prevenire [i Combatere a Terorismului , aprobat= de CSAT; Legea privind prevenirea [i combaterea terorismului ; Decizia Consiliului Uniunii Europene cu privire la combaterea terorismului; prevederileconven]iilor interna]ionale la care România este parte:Conven]iainterna]ional= pentru reprimarea finan]=rii terorismului , semnat=,la New York, la 9 decembrie 1999;Conven]ia interna]ional= pentru

reprimarea atentatelor teroriste cu bombe , semnat=, la New York,la 15 decembrie 1997; Concep]ia Militar= a NATO privind Ap=rarea \mpotriva Terorismului ; regulamentele specificereferitoare la misiunile Ministerului Ap=r=rii Na]ionale privind

18 CRIMINALISTICA



prevenirea [i combaterea ac]iunilor \ndreptate \mpotrivaobiectivelor militare), care permit contribu]ia ]=rii noastre lacampania interna]ional= contra terorismului, materializat= \nparticiparea, f=r= rezerve, de facto, \n teatrele de opera]ii.

Pentru ]ara noastr= solu]ia optim= de a r=spundeprovoc=rilor asimetrice este adoptarea [i dezvoltarea continu= aconceptelor enun]ate \nStrategia Militar= a României [i Strategiade Securitate Na]ional= [i aplicarea eficient= a acestora larealit=]ile momentului.

Se poate aprecia c= este foate pu]in probabil ca, cel pu]in petermen scurt [i mediu, România s= fie angrenat= \ntr-un conflictclasic. Afirma]ia r=mâne valabil=, chiar \n contextul \n care atacurileneconven]ionale asupra ]=rii noastre sunt \n prezent mainumeroase [i se desf=[oar= \n tot spectrul de confrunt=ri, de la celeinforma]ionale, la cele psihologice, de la agresiunea criminalit=]ii [idegrad=rii condi]iei umane, la discreditarea valorilor na]ionale.

|n acest context, factorii de decizie au adoptat un complex dem=suri care s= urm=reasc= \mbinarea ac]iunilor diplomatice cucele de coalizare a for]elor, \n vederea realiz=rii unui mediu destabilitate [i de securitate real= \n spa]iul nostru de interesstrategic. Participarea României la ac]iunile de men]inere a p=cii,la lupta \mpotriva terorismului [i criminalit=]ii [i integrarea ]=rii \nstructurile euroatlantice, reprezint= cu siguran]= o prioritate \ndemersul actual.Evolu]ia evenimentelor politico-militare recente, \n specialconflictul din Irak, au scos \n eviden]= diferen]ieri de opinii \ncadrul Alian]ei, cu privire la modalitatea de rezolvare a unor situa]iideosebit de complexe [i grave ale securit=]ii contemporane.

Prin promovarea dialogului politic [i diploma]iei preventive, sevor g=si acele elemente comune [i puncte de convergen]= care s=duc= la o gestionare mai eficient= [i la un management mai adecvatal acestor situa]ii, astfel \ncât solidaritatea aliat= s= nu fie deformat=.

Participant= activ= la gestionarea [i rezolvarea situa]iilor de criz=, România dovede[te c= este un real factor de stabilitate, manifestându-se ca un “furnizor de securitate”.Direc]iile [i obiectivele stabilite de conducerea politic= vin s= demonstreze op]iunea spre democra]ie [i economia de pia]= [i participarea, \n mod direct [i efectiv, la circuitul de valori materiale [i spirituale universale. Continuarea procesului de reform= a societ=]ii române[ti, consolidarea economiei de pia]=, \nt=rirea institu]iilor democratice, concomitent cu asigurarea siguran]ei [i bun=st=rii cet=]enilor, reprezint= repere definitorii ale procesului de integrare deplin= \n structurile politice, economice [i de securitate euroatlantice.

|n acest context, factorul militar are un rol important de jucat,dintr-o multitudine de motive: \n primul rând, deoarece grupurileteroriste, cum ar fi Al-Qaida, opereaz= la cel mai \nalt nivel alspectrului violen]ei, estompând distinc]ia \ntre terorism [i lupt=armat=; \n al doilea rând, datorit= faptului c= diferen]a dintresecuritatea intern= [i cea extern= manifest= o tendin]= de

estompare. Este posibil [i necesar ca factorul militar s= se ocupe [ide provoc=rile [i situa]iile la care for]ele de poli]ie sunt dep=[ite deevenimente; \n al treilea rând, datorit= faptului c= uneori va fiimposibil ca factorul militar s= se ocupe de amenin]=rile teroriste,folosind doar mijloacele clasice militare de ap=rare. Dac= factorulmilitar trebuie s= joace un anumit rol \n lupta \mpotriva acestui noutip de terorism, acesta trebuie s= se manifeste sub comanda NATO,ea reprezentând cea mai eficace alian]= de securitate interna]ional=.

|n plan intern, Ministerul Ap=r=rii Na]ionale, ca partecomponent= important= a Sistemului Na]ional de Prevenire [iCombatere a Terorismului, a luat o serie de m=suri \n scopul \ndeplinirii sarcinilor care \i revin pe aceast= linie, astfel: a fost \nfiin]at= o structur= specializat= \n cadrul Statului Major General;au fost \ncheiate protocoale de cooperare cu SRI [i SPP; s-au

realizat conexiuni cu Centrul de Coordonare Operativ=Antiterorist= (CCOA) [i exist= un permanent flux informa]ional cuacesta; s-au elaborat actele normative care legifereaz= activitateastructurii [i care direc]ioneaz= procesul de planificare [i conducere,

necesare preg=tirii for]elor destinate activit=]ilor de prevenire [icombatere a terorismului, s-au elaborat planurile operative deac]iune \n situa]ii de criz= terorist=.

|n cadrul strategiei globale de lupt= \mpotriva terorismului,prevenirea se realizeaz= de c=tre Ministerul Ap=r=rii Na]ionaleprin urm=toarele ac]iuni specifice:

activit=]i informativ-operative, \n special de monitorizare [icontrol al elementelor teroriste care afecteaz= obiectivele proprii;

activit=]i de paz=, protec]ie [i alte forme speciale de

descurajare, \ndrumate [i monitorizate de structurile specializatedin cadrul Statului Major General, pentru asigurarea securit=]iipersonalului [i a obiectivelor autohtone [i str=ine de pe teritoriulna]ional, precum [i a principalelor obiective militare române dinstr=in=tate, poten]ial vizate de terori[ti;

activit=]i de preg=tire a interven]iei pentru crize/urgen]egenerate de ac]iuni teroriste, \n vederea limit=rii/combateriiefectelor acestora;

activit=]i de informare [i rela]ii publice;activit=]i de cooperare interna]ional=;activit=]i de instruire [i perfec]ionare profesional=;activit=]i destinate optimiz=rii continue a cadrului

legislativ, aplicabil categoriilor de misiuni, ce revin MinisteruluiAp=r=rii Na]ionale.

Exist= trei forme distincte de prevenire, ce sunt avute \nvedere de c=tre factorul militar, forme care se continu= [i secompleteaz= reciproc \ntr-un singur plan integrator:

Prevenirea pe termen lung , care este destinat= s= \mpiediceapari]ia unei amenin]=ri majore [i este, \n principal, apanajuldomeniului politic [i diplomatic. Rolul armatei este de a confericonsisten]= ac]iunilor politice prin punerea lor \n practic= [i acontribui la ac]iunea de ansamblu, cu misiuni particulare, concrete.Deschiderea armatei spre valorile occidentale, \ntâlnirileresponsabililor militari, la nivel zonal sau interna]ional, efectuareade stagii de preg=tire \n str=in=tate, schimburile de experien]= cuocazia exerci]iilor comune, precum [i participarea armatei la diferiteopera]iuni externe, \n cadrul r=zboiului global \mpotriva terorismului,reprezint= ac]iuni care se \nscriu \n aceast= form= de prevenire;

Prevenirea pe termen mediu acoper= zona de interes adomeniului strategic, se exercit= \n scopul prevenirii actuluiterorist [i se refer= la punerea \n practic= a programelor dereform=: \nfiin]area [i opera]ionalizarea For]elor pentru Opera]iiSpeciale; achizi]ionarea de mijloace de interven]ie, ac]iune [iculegere de informa]ii; achizi]ionarea unor sisteme de detec]iepentru securitatea fizic= a obiectivelor militare; crearea cadruluiinstitu]ionalizat de ac]iune a For]elor pentru Opera]ii Speciale;adaptarea strategiilor [i tacticilor de ac]iune, \n func]ie de tipulamenin]=rilor. |n cadrul acelora[i m=suri se \nscrie [i crearea, lanivelul Statului Major General, a unor structuri de specialitate,organe de conducere [i coordonare a capacit=]ii opera]ionalespecializate, destinate prevenirii [i combaterii ac]iunilor teroriste;

Prevenirea pe termen scurt se refer= la punerea \n practic=a m=surilor necesare, \n cazul unei situa]ii de criz=. Acesteapermit s= se ac]ioneze \n regim de urgen]=, [i presupun: activareaprogresiv= a for]elor [i mijloacelor abilitate s= ac]ioneze pentruasisten]= opera]ional=; punerea \n practic= a unor ac]iuni dedescurajare, prezen]a demonstrativ= a unor mijloace aeriene,navale sau terestre; desf=[urarea de ac]iuni punctuale deculegere de informa]ii; ac]iuni de lupt= preventive duse deelemente ale for]elor pentru opera]ii speciale, ca ultim= posibilitatede prevenire, \nainte de angajarea efectiv= a for]elor;

Combaterea ac]iunilor teroriste, \n cele mai multe cazuri, sedesf=[oar= sub forma ac]iunilor deinterven]ie antiterorist= [i/sau acelor de interven]ie contraterorist= ;

Interven]ia antiterorist= reprezint= ansamblul m=surilor

defensive, realizate anterior producerii unor atacuri teroristeiminente, folosite pentru reducerea vulnerabilit=]ii factorilor umani,specifici [i nespecifici, [i factorilor materiali. Acestea se execut= dec=tre structurile specializate care ac]ioneaz=, de regul=,

CRIMINALISTICA 19



independent, \n sprijinul protec]iei obiectivelor Ministerului Ap=r=riiNa]ionale, la care exist= posibilitatea materializ=rii unor poten]ialifactori de risc, \n scopul prevenirii, bloc=rii [i respingerii ac]iunilorelementelor/grup=rilor teroriste sau ostile, interzicerii p=trunderiiacestora [i ocup=rii obiectivelor [i men]inerii ordinii interioare;

Interven]ia contraterorist= reprezint= ansamblul m=surilorofensive realizate \n scopul captur=rii sau anihil=rii terori[tilor,eliber=rii ostaticilor [i restabilirii ordinii, \n cazul desf=[ur=rii oriproducerii unui atac terorist. Aceasta se execut= de structuri

specializate, \n cooperare cu alte for]e specializate ale organelorde stat cu atribu]ii \n domeniul siguran]ei na]ionale, la obiectivelemilitare ale Ministerului Ap=r=rii Na]ionale, care sunt efectivatacate sau ocupate de elemente/grup=ri teroriste, \n scopulcaptur=rii sau anihil=rii acestora, eliber=rii eventualilor ostatici [irestabilirii ordinii legale.

Aceasta este ac]iunea cea mai dinamic=. Modul de ac]iunea terori[tilor sau grup=rilor teroriste este de cele mai multe orinecunoscut sau, dac= este vorba de o grupare al c=rui mod deoperare este cunoscut, nu se poate prevedea modul de reac]ie alacesteia la anumite forme de interven]ie.

Preg=tirea for]elor care ac]ioneaz=, \n cazul interven]ieicontrateroriste, trebuie s= fie complex=, cu o \nalt= specializare [io disponibilitate permanent=. Pentru succesul misiunii, for]ele

militare trebuie s= de]in=: informa]ii; armament performant,adaptat misiunilor; echipament u[or, rezistent, adaptabil la timp,anotimp [i tip de opera]iune; tehnic= militar= [i de comunica]ii deultim= genera]ie. Subordonarea trebuie s= fie strict=, iarconducerea flexibil=.

Ministerul Ap=r=rii Na]ionale asigur= interven]ia antiterorist=la obiectivele proprii, \n mod independent, precum [i, la cerere,interven]ia contraterorist= pentru protec]ia altor obiective,independent sau \n cooperare cu structuri militarizate.

Obiectivele militare sunt, dup= caz, personalul MinisteruluiAp=r=rii Na]ionale, suprafe]ele de teren aflate \n administra]iainstitu]iilor militare, \n interiorul c=rora se afl= instala]ii [i/saumijloace fixe/mobile, ori \[i desf=[oar= activitatea efective militare,precum [i mijloacele mobile apar]inând armatei, indiferent dac= seg=sesc \n interiorul acestor suprafe]e sau pe drumurile publice,spa]iul aerian sau maritim.

Obiectivele militare sunt permanente sau temporare, fixe saumobile [i sunt reprezentate, \n general, de: unit=]i militare; c=minemilitare de garnizoan=; depozite militare de orice fel; aeroporturileavia]iei militare precum [i pasagerii care le tranziteaz=; porturilemilitare [i persoanele care le tranziteaz=; mijloacele de transportapar]inând Ministerului Ap=r=rii Na]ionale sau care sunt \nresponsabilitatea acestuia; instala]ii [i tehnic= militar=; personalularmatei; personalit=]i militare sau civile din cadrul MinisteruluiAp=r=rii Na]ionale; personalul militar NATO sau al delega]iilormilitare str=ine aflate \n misiuni sau vizite oficiale \n România;obiective stabilite \n cadrul Alian]ei [i pentru care organele abilitate

ale României [i-au dat acordul.Politica de ap=rare a României este adaptat= la tipologiaamenin]=rilor, provoc=rilor [i crizelor specifice \nceputului demileniu, \ncorporând, al=turi de diploma]ia preventiv=, noilemisiuni ale armatei, \n contextul definirii parametrilor de adaptarea organismului militar la acestea.

Statutul României de membru NATO [i aliat fidel al SUA \ncadrul coali]iei antiteroriste impune o abordare pragmatic= afenomenului terorist, prin adecvarea strategiilor pe termen mediu[i lung la evolu]iile acestei amenin]=ri.

Existen]a pe teritoriul na]ional a unor simpatizan]i aiorganiza]iilor teroriste ac]ioneaz= ca multiplicator al factorilor derisc, pericolul unui atac terorist \n România fiind apreciat la nivelulNATO [i al serviciilor na]ionale de informa]ii ca mediu.

Pornind de la aceste premize, la nivel na]ional, a fostreanalizat= strategia de lupt= \mpotriva terorismului, stabilindu-senoi obiective. Evolu]ia fenomenului terorist \n ]ara noastr= estecaracterizat= de manifestarea unor tendin]e [i ini]iative apar]inând

grupurilor sau organiza]iilor fundamentaliste, ce urm=rescstabilirea unor puncte de sprijin, \n plan local, sau atragerea de noimembri sau simpatizan]i.

La \ntâlnirea la nivel \nalt de la Praga, din noiembrie 2002,NATO a recunoscut c= terorismul, armele de distrugere \n mas= [i“]=rile care au e[uat” constituie provoc=ri la adresa securit=]ii \nacest secol [i a decis s= trimit= for]ele oriunde este nevoie de ele,pentru a r=spunde acestor amenin]=ri.

|n anul 2003, Alian]a a ac]ionat conform acelei decizii [i a luat

\n primireFor]a Interna]ional= de Asisten]= de Securitate (ISAF )din Afganistan. Ast=zi este pe deplin angajat= \n extindereasecurit=]ii [i a stabilit=]ii \n aceast= ]ar=, r=v=[it= de terorismreligios, [i ajut= guvernul local s=-[i extind= [i s=-[i consolidezeautoritatea.

A urmat apoi opera]iunea maritim= de succesOperation Active Endeavour,care s-a desf=[urat \n luna martie 2004, \nMarea Mediteran=, extins= pentru a acoperi \ntreaga suprafa]= am=rii. Tot la Praga, NATO a ini]iat un program complex detransformare militar=, pentru a putea r=spunde eficace noiloramenin]=ri asimetrice.

Alian]a implementeaz= o structur= de sprijin, \n careComandamentul Aliat pentru Transformare, cu sediul la Norfolk,

ocup= un rol central.For]a de r=spuns NATO [i-a propus s= ating=capacitatea maxim= opera]ional= pân= \n luna octombrie 2006.Au fost f=cu]i pa[i importan]i \n protejarea Alian]ei \mpotrivatraficului [i utiliz=rii armelor de distrugere \n mas=, inclusiv prin \nfiin]area unui batalion special de ap=rare CBRN. Atât membriialian]ei, cât [i câteva grupuri de alia]i dezvolt= acel tip decapabilit=]i moderne de care este nevoie pentru a face fa]= \mpreun= acestor provoc=ri. Recent, mini[trii afacerilor externe auc=zut de acord asupra necesit=]ii de a merge chiar mai departe, \n vederea dezvolt=rii unui pachet mai bogat de m=suri \n lupta \mpotriva terorismului.

Noul NATO \nfrunt= amenin]=rile actuale \n mod hot=rât,departe de zona sa tradi]ional= de ac]iune. Este hot=rârea alian]eide a-[i moderniza structurile [i capabilit=]ile, \n scopul de a fi \nm=sur= s=-[i aduc= o contribu]ie sus]inut= [i semnificativ= la ceeace este considerat= a fi o lupt= lung= [i dificil=.

ConcluziiFor]ele armate nu opereaz= izolat, ele ac]ioneaz= \n cadrul

unui context politic [i constituie doar un aspect al ripostei unui stat \mpotriva acestui flagel infrac]ional deosebit de periculos. |ncontextul terorismului, for]ele armate sprijin= larg eforturile deaplicare a legii, \n scopul cre=rii condi]iilor \n care alte m=suriasigur= solu]ii pe termen lung. Ac]iunea militar= poate, deasemenea, contribui la campania general= (na]ional= [iinterna]ional=) de lupt= antiterorist=, prin desf=[urarea opera]iunilorde prevenire, \mpiedicare, constrângere, scindare [i distrugere.

De[i na]iunile sunt cele care au prima responsabilitate \nluarea m=surilor antiteroriste, NATO sprijin= statele membre princonsultan]= \n fundamentarea concep]iilor de securitate a statelor,prin furnizarea unor analize coroborate pe domenii de interes,precum [i prin punerea la dispozi]ia statelor solicitante a unorevalu=ri periodice [i a informa]iilor privind riscurile de ultim= or=.

Pe plan militar, s-au f=cut progrese \nsemnate, \n perioadace a trecut de când a \nceput r=zboiul global contra terorismului.Victoria final= a acestei campanii va depinde \n special de doifactori: voin]a politic= interna]ional= sus]inut= [i constituireacapacit=]ilor apte s= fac= fa]= provoc=rilor. Cheia succesului, \nacest efort global, o constituie cooperarea interna]ional= [iac]iunea total= – politic=, economic=, financiar=, cultural-

religioas=, social= etc. |n final, s= nu uit=m c= aceea[i persoan= este pentru uniiterorist [i pentru al]ii lupt=tor pentru libertate, iar utilizarea for]eimilitare este doar o solu]ie obligatorie pe termen scurt [i mediu.

20 CRIMINALISTICA



ABSTRACT: Proba]iunea [tiin]ific= a uneiinfrac]iuni contra vie]ii persoanei implic= rezolvara unorprobleme ce se refer= atât la autorul faptei, ca subiect alinfrac]iunii, dar [i la victim=, organele judiciare apelând latoate mijloacele [tiin]ifice de cercetare pentru a descoperiadev=rul faptic. Astfel, cercetarea la fa]a locului este oactivitate orientat= spre recep]ionarea nemijlocit=,g=sirea, fixarea [i luarea diferitelor dovezi, \n scopulelucid=rii caracterului evenimentului. |n aceast=

activitate, medicina legal= se \ntâlne[te cu criminalistica,ajutându-se reciproc. Criminalistica stabile[te \mprejur=rile [i modul de s=vâr[ire a faptelor, iar medicinalegal= determin= natura leziunilor de pe corpul victimei,vechimea lor, efectele pe care acestea le au asupra \ntregului organism [i asupra vie]ii victimei. Grani]eledintre medicina legal= [i criminalistic= nu sunt netdelimitate \n anumite privin]e [i nici nu se poate altfel atâttimp cât aceea[i urm= reclam= examin=ri complexe cucaracter interdisciplinar.

Rolul investiga]iei [tiin]ifice \n orice caz de moarteviolent= este acela de a eviden]ia [i proba tot ce este legat demodalitatea, mecanismul sau cauza mor]ii, \n scopul realiz=riiunei reconstituiri cât mai apropiate de adev=r a evenimentelorce au condus la deces. Se urm=re[te identificareapresupuselor obiecte vulnerante sau a oric=ror alte probe cepot orienta spre o ipotez= de anchet=.

Examinarea presupusului loc al evenimentului [i acadavrului la locul g=sirii lui este orientat= spre recep]ionareanemijlocit=, studierea \mprejur=rilor locului faptei, g=sirea,fixarea [i luarea diferitelor dovezi (preluarea materialelor \nscopul elucid=rii caracterului evenimentului, personalit=]iif=ptuitorului, mobilelor comiterii faptelor [i, de asemenea, aaltor \mprejur=ri semnificative pentru cercetare). Astfel “fa]alocului” se define[te simplu ca fiind locul unde, cel mai posibil,a avut loc evenimentul cercetat. Este foarte important deoareceaici trebuie conservate toate urmele.

Cercetarea la fa]a locului se preg=te[te [i se desf=[oar= \n conformitate cu normele procesual-penale, prin aplicareametodelor tactice recomandate de criminalistic=. De regul=,locul faptei se cerceteaz= de c=tre o echip=, din care fac parte:procurorul, care conduce \ntreaga activitate, medicul legist,expertul criminalist, cadrele de poli]ie, precum [i unelepersoane din domeniul de specialitate, legat de naturainfrac]iunii sau a urmelor create. Activitatea de cercetare esteorganizat= [i condus= de procuror, de aceea to]i participan]iiac]ioneaz= la indica]ia [i permisiunea lui. Specialistul trebuieprivit ca un ajutor, consultant. El lucreaz= dup= indica]iileprocurorului ajutându-l la g=sirea, fixarea [i preluarea urmelor

[i a altor probe materiale. La desf=[urarea ancheteispecialistul atrage aten]ia anchetatorului asupraparticularit=]ilor cazului dat [i d= l=muririle necesare \nleg=tur= cu ac]iunile lui.

Printre principiile de baz= ale cercet=rii la fa]a loculuitrebuie s= not=m oportunitatea, operativitatea [i complexitatea(finalitate, rapiditate) care, \ntr-o m=sur= semnificativ=, asigur=ob]inerea unor informa]ii complete. O examinare imediat=,complet= [i corect= f=cut= la fa]a locului permite s= se clarifice:

esen]a evenimentului;locul [i timpul s=vâr[irii lui;mobilul [i scopurile faptei;modalitatea de \nf=ptuire;

ac]iunile la fa]a locului, c=ile de acces [i plecare;particularit=]ile fizice [i psihice ale f=ptuitorului;caracterul [i mecanismul comiterii v=t=m=rilor g=site

la examinarea cadavrului.}inând cont de datele ob]inute la cercetarea la fa]a

locului, anchetatorul avanseaz= operativ versiuni despreeveniment, persoanele implicate \n s=vâr[irea faptelor,organizeaz= m=suri operative, inevitabile de c=utare [ire]inere a f=ptuitorilor, planific= producerea dovezilor,desf=[urarea cercet=rii. Astfel, datele ob]inute vor fi analizate,pentru a se realiza o reconstituire logic= a evenimentelor ce auavut loc la fa]a locului. Informa]iile ob]inute la fa]a loculuipermit efectuarea unor ra]ionamente logice \n raport cu celeconstate. De exemplu, examinarea unei urme de pantof vapermite apreciera direc]iei \n care o persoan= se deplasa.Constatarea prezen]ei, pe cadavru, a unei leziuni cu caractermarker are o deosebit= valoare, \n aceast= etap= a cercet=rii,deoarece ea poate orienta asupra obiectului vulnerant, ceurmeaz= a fi c=utat la fa]a locului. Astfel, interpretareainforma]iilor descoperite se efectueaz= \n vederea realiz=riiunei reconstituiri a faptelor. Cu alte cuvinte, interpret=rile,realizate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, se plaseaz= \ntr-oordine logic=, \n vederea reconstituirii evenimentelor.Cunoa[terea datelor de la fa]a locului u[ureaz= multdesf=[urarea expertizei [i formularea concluziilor.

|n sfera investiga]iei [tiin]ifice a mor]ii violente, indiferentde \ncadrarea juridic=, obiectivele prioritare ale cercet=riiconstau \n descoperirea [i identificarea cadavrului, stabilireacauzei mor]ii, locul [i timpul când a survenit decesul, \mprejur=rile ce au favorizat s=vâr[irea faptei, mobilul [iscopul lui, identificarea infractorului, precum [i a tuturordatelor utile pentru aflarea adev=rului.

Medicina legal= se \ntâlne[te cu criminalistica pe maimulte planuri, ajutându-se reciproc \n cazurile de omor, loviri,sinucideri, diferite accidente cu victime omene[ti, \n carecriminalistica stabile[te \mprejur=rile [i modul de s=vâr[ire afaptelor respective, iar medicina legal= determin= naturaleziunilor de pe corpul victimelor, vechimea lor, efectul pe careacestea \l au asupra \ntregului organism [i asupra vie]iivictimei. |n asemenea condi]ii, datele stabilite de medicul legist

sunt folositoare organului judiciar [i expertului criminalist laformarea concluziilor sale, iar datele constatate de criminalist \i sunt utile medicului legist la stabilirea unor \mprejur=riprivitoare la fapt=. Grani]ele \ntre medicina legal= [i

CRIMINALISTICA 21

MIHAELA–ADA COROAM+, medic primar legist,Cabinetul de medicin= legal= R=d=u]i, jude]ul Suceava



criminalistic= nu sunt, deci, net delimitate \n anumite privin]e [inici nu se poate altfel atât timp cât aceea[i urm= reclam=examin=ri complexe, cu caracter interdisciplinar.

Cercetarea \ncepe cu stabilirea limitelor loculuifaptei, a eventualelor modific=ri, schimb=ri intervenite \npozi]ia unor obiecte, \n con]inutul anumitor urme. |n acesttimp, medicul legist examineaz= victima, spre a stabili dac=aceasta a decedat sau mai este \nc= \n via]=, pentru a se luam=surile de acordare a primului ajutor [i de transportare

urgent= la cel mai apropiat spital, \n cazul \n care aceasta \nc=tr=ie[te. Dac= victima a decedat, cercetarea locului fapteicontinu= cu examinarea cadavrului, \n vederea descopeririiurmelor de violen]=, prin care se pot stabili cauza mor]ii,mijloacele utilizate, timpul aproximativ al producerii acesteia,dac= este vorba de omor, sinucidere sau accident.

Cercetarea locului faptei cuprinde dou= etape: etapa static= , ce const= \n studierea [i fixarea

cadrului locului faptei, f=r= a deranja starea ini]ial=, adic=cercetarea urmelor [i suporturilor pe care se g=sesc acestea,precum [i a obiectelor, f=r= ca acestea s= fie deplasate;

etapa dinamic= , \n care se procedeaz= laexaminarea obiectelor din perimetrul cercetat, dup= ceacestea sunt deplasate [i ridicate.

|n etapa static= trebuie s= se fixeze locul exact al tuturorobiectelor g=site, se descrie totul, se analizeaz=, sefotografiaz=. |n aceast= etap= a cercet=rii cadavrului sestabilesc locul [i pozi]ia acestuia, sexul, vârsta [i taliaaproximativ=, natura [i culoarea \mbr=c=min]ii, obiectele [iurmele din imediata sa apropiere. Pozi]iile atipice, pentru locul \n care se afl= cadavrul descoperit, se descriu foarteam=nun]it, f=r= a se pierde din vedere consemnarea pozi]ieifiec=rui segment al corpului victimei, atât unele fa]= de altele,cât [i pozi]ia lor raportat= la obiectele din jur (obiectele pe carese afl= ori este sprijinit) precum [i alte situa]ii deosebiteobservate la cadavru ca, de exemplu, leziuni elementare cucaracter marker.

Astfel, se vor consemna: starea locuin]ei , ce se desf=[oar= de la periferie

(studierea intr=rii) spre centru (mijlocul camerei), metodic [i cuminu]iozitate, pentru a se ob]ine maximum posibil de informa]iide la fa]a locului;

examinarea urmelor (traseologie) de incendiu,explozii, for]=ri, urme papilare, factori primari [i secundari ai \mpu[c=rii, urme biologice etc. |n aceast= activitate,colaborarea dintre medicul legist [i criminalist este diferit= dela caz la caz, participarea medicului fiind mai larg= [i maiactiv= \n condi]iile cercet=rii factorilor primari [i secundari ai \mpu[c=rii, precum [i \n cercetarea urmelor biologice. Se vacerceta [i consemna astfel, \n func]ie de caz:

prezen]a [i aspectul orificiului de intrare [i al orificiului

de ie[ire, care, prin aspectul lor morfologic, prin prezen]a sauabsen]a factorilor suplimentari, atât la nivelul acestora, cât [ila nivelul altor segmente ale cadavrului (la nivelul mâinii, deexemplu), pot furniza informa]ii importante pentru formulareaunor ipoteze;

prezen]a urmelor biologice, care pot fi:urme de materie : sânge, saliv=, sperm=, p=r, sudoare,

oase, diferite ]esuturi moi;urme de form= : amprente ale buzelor, din]ilor,

degetelor etc.;urme lezionale , l=sate de agen]i mecanici, fizici,

chimici, biologici.Caracteristicile leziunilor constate pe cadavru reprezint=

una dintre principalele urme criminalistice, ele putând \ntruni

caracteristicile markerilor lezionali, fiind astfel de o importan]=major= \n cercetarea ulterioar=. De aceea descrierea lor trebuief=cut= corect [i complet, de c=tre medicul legist, dup= normelesemiologiei medico-legale, men]ionându-se:

felul leziunii, localizarea, num=rul, culoarea, forma,dimensiunile, orientarea, aspectul marginilor [i al unghiurilor eventualelor pl=gi etc;

sesizarea mirosurilor particulare din \nc=pere : gazenaturale, petrol, migdale amare, insecticid, precum [ipropriet=]ile fizice ale anumitor obiecte (consisten]a,temperatura, vâscozitatea);

examinarea agentului vulnerant,pentru a se stabili, \nm=sura posibilului, \nc= din aceast= perioad=, dac=

caracteristicile sale corespund sau nu celor ale leziunilor.Aceast= examinare presupune colaborarea strâns= dintremedicul legist [i criminalist, informa]iile ob]inute se pronun]=cu maximum de pruden]= [i sunt relatate procurorului pentrustabilirea versiunii de anchet=;

fixarea aspectelor topografice prin fotografii deorientare [i schi]e, efectuate de lucr=torii criminali[ti dinechip=, sub directa coordonare a procurorului;

ob]inerea de informa]ii de la anturaj, apar]in=tori [i din actele medicale ale decedatului , cu referire la: antecedentelepatologice ale acestuia, tentative anterioare de suicid,consumul de alimente sau b=uturi \naintea decesului,eventuale tratamente \n curs de efectuare, data, \mprejur=rile[i simptomele premonitorii ale decesului;

examinarea cadavrului, \n aceast= etap=, serecomand= a se face la locul g=sirii, \n ordinea urm=toare:situa]ia [i pozi]ia cadavrului;obiectele de pe cadavru [i din apropierea imediat= (se

au \n vedere obiectele cu care s-au putut provoca leziuni:obiecte contondente, t=ietoare, \n]ep=toare, t=ietoare- \n]ep=toare, despic=toare, precum [i obiecte moi ce pot fig=site chiar \n interiorul corpului decedatului sub form= dec=lu[ \n gur=, cu]it \n plag=) ce se examineaz= f=r= a fimobilizate;

\mbr=c=mintea [i \nc=l]=mintea;date generale despre cadavru (sex, vârst=

aproximativ=, construc]ia corpului, starea de \ntre]inere,culoarea tegumentelor etc.);

prezen]a [i eviden]a modific=rilor de pe cadavru (seanalizeaz= [i se descriu \n detaliu toate modific=rilecadaverice instituite: rigiditate, r=cire, lividit=]i, putrefac]ie);

caracteristici ale ]esuturilor;caracteristicile p=r]ilor cadavrului, cu men]ionarea

leziunilor constatate la nivelul acestora;precizarea locului \n care se g=se[te cadavrul.

|n etapa dinamic= se procedeaz= la examinareaobiectelor din perimetrul cercetat, dup= ce acestea suntdeplasate [i ridicate. Se examineaz= cadavrul, analizându-se, \n am=nunt, atât de c=tre medicul legist cât [i de c=trecriminalist sub \ndrumarea procurorului, articolele de

\mbr=c=minte ale cadavrului, men]ionându-se: prezen]arupturilor, a urmelor de \mpu[care, t=ieturi, arsuri, orice indiciual unei lupte purtate cu agresorul etc. Se efectueaz= unexamen extern am=nun]it, dup= dezbr=carea complet= acadavrului, descriindu-se \n detaliu: semnele mor]ii reale,leziunile de violen]=, urmele biologice [i nebiologice, semneleparticulare [i orice alt detaliu constatat la nivelul tegumentelor[i mucoaselor accesibile examenului extern. Se efectueaz=fotografii de detaliu.

|n aceast= etap= se procedeaz= la ambalarea [itrimiterea urmelor [i corpurilor delicte \n vederea examin=rii lorde laborator.

|n baza ordonan]ei procurorului, cadavrul este ridicat [itransportat la morga laboratorului medico-legal sau la

prosectura unde urmeaz= s= se fac= autopsia. |n acest fel, se pun la dispozi]ia organului judiciarinforma]ii referitoare la data prealabil= a mor]ii [i, eventual,asupra semnifica]iei leziunilor de violen]=, ceea ce contribuie

22 CRIMINALISTICA



la orientarea anchetei. Acest fapt se realizeaz= prin analizacomparativ= a aspectului morfologic al leziunilor marker cuurmele (acele modific=ri [i reflect=ri ap=rute ca [i consecin]=a interac]iunii \ntre o persoan=, \n cazul nostru victima, [imediul cu care intr= \n contact) constate [i analizate la fa]alocului, formulându-se argumente pro [i contra \n contextulipotezelor plauzibile. Astfel, se vor analiza \n detaliu toateaspectele particulare ale leziunilor constate pe cadavru.

Leziunile marker pentru leg=turi [i noduri apar \n

spânzurare, strangulare, sufocare prin obturarea gurii [i anasului sau \n alte agresiuni \n care victima a fost imobilizat=prin legarea mâinilor [i picioarelor. Legarea se efectueaz=, deobicei, cu materiale ca: frânghie, sfoar=, sârm=, dar se potfolosi [i alte tipuri de materiale ca: obiecte de vestimenta]ie,obiecte textile etc. Nodurile se execut= \n diferite moduri,putând fi identice, cu nodul de cravat=, sau pot fi specificeunor \ndeletniciri (marin=resc, chirurgical, de ]es=torie etc.) fieatipic. Ele apar ca excoria]ii realizate prin presare, alunecarea materialului pe suprafa]a tegumentar=, având dimensiunicomparabile cu ale materialului produc=tor al leziunii,individualizarea putând fi dat=, printre altele, de neregularit=]ide contur, \ngro[=ri, sub]ieri, defecte.

Leziunile marker produse de mâini apar [i la strangulare,sub forma unor semne de violen]= externe, echimoze [iexcoria]ii, dintre care o parte pot fi produse de unghii.Compararea imaginii de pe gâtul victimei cu dateleantropometrice ale mâinilor b=nuitului permite s= se conchid=,uneori pe baz= de experimente, dac= era posibil= exercitareaviolen]elor de c=tre persoana respectiv=. Evident c=discordan]ele de ordin dimensional [i spa]ial, mai ales distan]adintre degetul mare [i ar=t=tor, au o valoare categoric= pentruformarea unor concluzii negative. Urmele de unghii, excoria]iilesemilunare au o valoare minim=, aproape nul=, \n identificareaagresorului, dar prezen]a lor, al=turi de echimoze cu aspectmorfologic caracteristic, au o mare valoare diagnostic= pentrustabilirea mecanismului de producere a mor]ii prin sugrumare.

Pl=gile mu[cate, constate pe tegumentele cadavrului,pot avea o mare valoare marker prin aspectul lor particular ceeste determinat de caracteristicile individuale ale agresorului.Unicitatea aparatului dentar propriu fiec=rei persoane princombinarea caracteristicilor generale (forma arcadei dentare,dimensiunea, spa]ierea [i \nclinarea din]ilor) cu particularit=]ileindividuale (malforma]ii, dezalinieri, carii, fracturi, plombe,obtura]ii, proteze, din]i lips=) se reflect= \n aspectul pl=giimu[cate, având o mare valoare orientativ= \n identificareaposibilului autor.

Urmele de obiecte vulnerante sunt frecvent constatate \ntraumatologia mecanic=. Pe corpul cadavrului putem constataprezen]a de leziuni produse prin presare, \nfundare, t=iere,

\n]epare sau doar alunecare, produse cu ajutorul unorinstrumente capabile s= suprime via]a, cum ar fi cu]itul,toporul, secera, sapa, furca, coasa, bâta, ranga etc. Forma [iaspectul leziunii indic=, \n primul rând, tipul obiectuluivulnerant, furnizând, \n acela[i timp, [i elemente de apreciereprivind dinamica ac]iunii agresive, direc]ia [i unghiul de lovire,elemente de natur= s= contribuie la verificarea ipotezelor [iversiunilor, având astfel o valoare probatorie. Aceste urme potreproduce, mai mult sau mai pu]in fidel [i complet, conturulinstrumentului [i suprafa]a de contact delimitat= de acesta [ise constituie \n leziuni marker. Colaborarea strâns= dintremedicul legist [i criminalist se contureaz= foarte clar \naceast= activitate, deoarece medicul legist furnizeaz= detaliile

morfologice ale leziunii, care permit criminalistului s= rezolveproblema identit=]ii obiectului vulnerant prin determinareaparticularit=]ilor obiectului corp delict (exemplarul concret)particularit=]i ce pot fi imprimate la nivelul leziunilor marker

constatate [i consemnate de c=tre medicul legist.Cercetarea la fa]a locului, \n caz de accident de trafic

rutier, poate ridica o serie de probleme legate de absen]avehiculului, prin fuga de la fa]a locului. |n aceste situa]ii,prezen]a pe cadavru a unor leziuni marker pentru diferite p=r]icomponente ale autovehiculelor: ro]i, bar= de protec]ie,radiator, faruri, diferite proeminen]e ale autovehiculelor, estede o mare importan]= deoarece, \n anumite condi]ii, ele pot luaforma [i dimensiunile acestor p=r]i ale mijlocului de transport,

fiind de un real folos la identificarea acestuia. Atunci cândvictima s-a deplasat cu un alt vehicul (biciclet=, motociclet=,c=ru]=) se va ]ine cont de posibilitatea cre=rii unora dintreleziuni de c=tre elementele acestuia \n momentul tampon=rii,ag=]=rii [i r=sturn=rii. Aceste leziuni servesc, \n condi]iilecercet=rii, \n primul rând, la reconstituirea dinamicii accidentului,putând contribui [i la identificarea autovehiculului generator deaccident. De asemenea, aspectul morfologic al leziunilor,precum [i caracteristicile altor probe constatate la cercetarea lafa]a locului pot orienta asupra calit=]ii de conduc=tor auto,de]inute de c=tre victim=, de ocupant sau pieton.

|n condi]iile \mpu[c=rii, se constat= prezen]a pe cadavrua leziunilor marker pe orificiul de intrare [i/sau orificiul de ie[irecare, al=turi de proiectilele g=site la fa]a locului [i cele extrase

din cadavru, cu ocazia autopsiei, sunt indicii pre]ioase pentruidentificarea tipului de arm= cu care s-a tras, a direc]iei [idistan]ei de tragere.

La cercetarea la fa]a locului, \n cazul unui deces prinac]iunea unor factori fizici, se pot eviden]ia leziuni caracteristice(cu valoare marker) pentru un anumit tip de agent fizic (de ex.conductor electric), iar prin aspectul [i dimensiunile leziunii,aceasta poate reda amprenta agentului fizic provocator.

Astfel, cercetarea la fa]a locului, efectuat= cu mult=r=bdare [i aten]ie, \n mod metodic [i tehnicizat, existând ocolaborare activ= \ntre to]i membrii echipei, este un proces[tiin]ific ghidat de reguli care aduc informa]ii deosebit de utilepentru reconstituirea cu mare acurate]e a faptelor, pentruidentificarea obiectului vulnerant, ceea ce va conduce, \n final,spre f=ptuitor. |n acest proces medicului legist \i revine rolul dea stabili modul, mecanismul [i cauza mor]ii victimei putândoferi, prin analiza atent= a aspectului morfologic al leziunilor,date asupra obiectului provocator al acestora, mai ales atuncicând se afl= \n fa]a unor leziuni cu caracter marker.

REFERIN}E BIBLIOGRAFICE

1. Beli[ V. , Tratat de medicin= legal=, Bucure[ti, 1995;2. Beli[ V., Medicin= legal=, Bucure[ti, 1992;3. Beli[ V., |ndreptar de practic= medico-legal=, Bucure[ti, 1990;4. Beli[ V., Nane[ C., Traumatologia mecanic= \n practica medico -legal= [i judiciar=, Bucure[ti, 1985 ;5. Jon Zonderman, Beyond the Crime Lab. – The New Science ofInvestigation, Wiley Science Editions, Toronto, 1990;6. Kernbach M., Medicin= judiciar=, Bucure[ti, 1958;7. Knight. B.., Forensic Pathology, Ed. Edwards Arnolds, London, 1990;8. Knight B., Legal Aspects of Medical Practice, London, 1972;9. Lucr=rile celei de-a II-a consf=tuiri [tiin]ifice prilejuit= de aniversareaunui secol de \nv=]=mânt, cercetare [i asisten]= medico-legal= \nMoldova, Ia[i 1982;10. Loghin O., Toader T., Drept Penal Român, Ed. “{ansa”, Bucure[ti, 1996;11. Lombard P. [i col., Le medecin devant ses juges, Laffont, Paris, 1973;12. Mihai Gh., Elemente constructive de argumentare juridic=, Ed.Academiei, Bucure[ti, 1982 ;13. Mircea I., Criminalistica, Ed. Funda]iei “Chemarea”, Ia[i, 1992;14. Scripcaru Ghe. , Medicin= legal= , Bucure[ti, 1993;15. Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1988;16. Scripcaru Ghe., Patologie medico-legal=, Ia[i, 1977;

17. Scripcaru Ghe., Ciornea T., Ianovici N., Medicin= [i drept, Ia[i,1979;18. Scripcaru Ghe., Medicina legal= expertal= \n România, Ia[i, 2000;19. Scripcaru Ghe, Terbancea M., Patologie medico-legal=, Bucure[ti,1980;

CRIMINALISTICA 23



Prezent=m, \n continuare, elementele desiguran]= \mpotriva falsific=rii acestei bancnote.

Descrierea bancnotei – imprimare plan= pematerial plastic (polimer); firul de siguran]= poate fiobservat \n partea central=, când bancnota este privit= \n lumin=.

Imprimare \n relief– valoarea nominal= \n cifre[i litere, portretul, floarea de mac [i cartea deschis=,

moara [i statuia Gânditorului de la Hamangia – reliefdetectabil prin palpare.Dominanta cromatic=, avers [i revers: oranj.Dimensiuni: 150 x 82 mm.Fereastra transparent= – zon= clar= de forma

unei file de carte, situat= \n stânga aversului bancnotei, \n care este imprimat= valoarea nominal= 200 [i \n careeste tip=rit= imaginea unui toc de scris.

Filigranul – când bancnota este luminat= dinpartea opus= privitorului, \n partea stâng=, pe avers, sepot observa portretul lui Lucian Blaga [i sigla B.N.R.

Elementul auriu – cartea imprimat= cu auriu, \n fereastra transparent=, vizibil= pe aversulbancnotei.

Banda iridiscent= – band= vertical= de culoareaurie, inscrip]ionat= cu valoarea bancnotei, u[or

observabil= pe revers.Elementul de suprapunere – c=limar=

stilizat=, \nscris= \ntr-un p=trat, situat= deasupra c=r]ii,pe avers [i deasupra morii, pe revers. Suprapunerea seface când bancnota este luminat= din partea opus=privitorului.

Cerneala care \[i schimb= culoarea – cerneal= special= care \[i schimb= culoarea din auriu \n

verde când bancnota este privit= sub diferite unghiuri de \nclinare. Valoarea bancnotei, \n litere, pe aversulacesteia, \n partea din stânga jos, este imprimat= cu oastfel de cerneal=.

Microperfora]iile – perfora]ii foarte fine, careredau valoarea bancnotei, aflate \n zona florilor de mac,ce se pot observa când bancnota este luminat= dinpartea opus= privitorului.

Imaginea latent= – privind suprafa]a bancnoteila nivelul ochilor, linia privirii fiind aproape paralel= cuaceasta, pe peretele morii de pe revers, sub acoperi[,se v=d literele “BNR”.

Avers: portretul lui Lucian Blaga (1895-1961) –poet, dramaturg, eseist, filozif, profesor [i diplomat. |ncentru, element floral reprezentat prin flori de mac

24 CRIMINALISTICA

|ncepând cu 1 decembrie 2006, Banca Na]ional= Român=(Direc]ia Emisiune, Tezaur [i Casierie) a emis [i pus \n circula]ieBancnota de 200 lei. Aceast= bancnot= este dominat= de portretulmarelui om de cultur= LUCIAN BLAGA (1895-1961)

Personalitate a culturii interbelice, poet, dramaturg, eseist [i filosof, profesoruniversitar [i academician, Lucian Blaga este, dup= cum \l caracteriza criticulLucian Lovinescu, “cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscutliteratura român=”.

N=scut \n satul Lancr=m, jude]ul Alba, \n 1895, Blaga a urmat studii teologice la Sibiu, pentru care aob]inut licen]a, \n 1917, [i de filozofie la Universitatea din Viena, unde [i-a luat doctoratul, \n 1920.

|n 1926, intr= \n diploma]ie [i, timp de 12 ani, reprezint= România la Var[ovia, Praga, Viena [i Lisabona.Este ales membru al Academiei Române, \n 1937, iar, \n 1939, este numit profesor de filozofia culturii laUniversitatea din Cluj. |n perioada comunist= este marginalizat pe criterii politice, fiind \ndep=rtat, \n 1948, de lacatedra universitar= [i numit bibliotecar-[ef la Biblioteca din Cluj a Academiei. Din 1954 este numit directoradjunct al Bibliotecii Academiei.

Blaga a scris opt volume de poezie, printre care :“Poemele lumii”, “Laud= somnului”, “La cur]iledorului” sau “Neb=nuitele trepte”, piese de teatru “Zamolxe, mister p=gân”, “Me[terul Manole”,“Cruciada copiilor”, aforisme [i memorialistic=. Opera sa filozofic=, de orientare kantian=, este cuprins= \n“Trilogia cunoa[terii”, “Trilogia culturii” [i “Trilogia valorilor”, precum [i \n “Trilogia cosmologic=”,r=mas= neterminat=.

Opera lui, care cuprinde peste 10.000 de titluri de poezie, teatru, eseuri, filozofie, memorialistic= [iaforisme, reflect= concep]ia sa filozofic= despre raporturile omului cu universul. Lucian Blaga s-a stins din via]=, \n 1961, fiind \nmormântat \n localitatea natal= - Lancr=m.



(Papaver Rhoeas) [i o carte deschis= la fila cu poemele“Autoportret” [i “9 mai 1895” . Sus, stema României,denumirea b=ncii centrale emitente, “BANCANA}IONAL+ A ROMÂNIEI” [i medalion cu sigla BNR.Jos, valoarea nominal= \n cifre [i litere“200 LEI DOU+ SUTE” . |n stânga jos, semn=turile guvernatorului [icasierului central. Pe vertical= \n dreapta, valoareanominal= \n litere“DOU+ SUTE LEI” , data punerii \ncircula]ie“1 DECEMBRIE 2006” [i valoarea nominal= \n cifre“200”.

Revers: Compozi]ie grafic= având \n prim plan, \n partea stâng=, imaginea statuetei neoliticeGânditorul de la Hamangia, simbolizândpersonalitatea lui Lucian Blaga, considerat ca fiind“cel mai \mplinit gânditor român”. |n plan secund suntprezentate trei elemente: un curcubeu , amintit \npoezia autobiografic= “Autoportret”, care sugereaz=sufletul poetului,o moar= veche de ap=, care face

trimitere la poezia“Arca lui Noe”, \n spatele morii,ungorun, simbol al vie]ii [i al mor]ii, descris \n poezia“Gorunul”. |n stânga sus, valoarea nominal= \n cifre“200”, iar jos, semnul pentru nev=z=tori sub forma unuidreptunghi cu sigla BNR. |n partea superioar=,denumirea b=ncii centrale emitente “BANCANA}IONAL+ A ROMÂNIEI”,iar \n cea inferioar=,valoarea nominal= \n litere [i cifre“DOU+ SUTE LEI200”. Sus, \n dreapta, siglaBNR. |n dreapta morii, pevertical=, este redat textul penalit=]ii, \n caz defalsificare: “FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SEPEDEPSE{TE CONFORM LEGILOR”. Seria [inum=rul bancnotei, tip=rite \n dou= culori, negru [i ro[u,sunt imprimate astfel:cele cu cerneal= neagr= [i caractere de aceea[i \n=l]ime sunt amplasate vertical \n stânga, iar cele cu cerneal= ro[ie,orizontal \n dreapta sus, cu caractere de \n=l]ime cresc=toare.

CRIMINALISTICA 25

Expert bancar TRAIAN POMETCU



Literatura criminalistic= de specialitate s-a \mbog=]it cu o lucrare valoroas= careprezint= monografic multitudinea de

probleme referitoare la falsurile filatelice.Cum era [i normal, tematica a fost abordat= de c=tre

un criminalist cu experien]= care este totodat= [i un pasionatfilatelist.

Pe parcursul mai multor ani,dr. Ion Poian= a reu[it s=creeze o interdependen]= \ntre pasiune [i [tiin]=, achizi]ionânduna dintre cele mai mari colec]ii de falsuri [i contrafaceri dindomeniul filateliei.

Cercetarea [tiin]ific= care a stat la baza lucr=rii a fostdes=vâr[it= pe parcursul unui doctorat sub atenta \ndrumare aprof. univ. dr. Ioan-Nu]u Mircea, care confirm=, \n cuvântulintroductiv, al=turi de prof. univ. dr. Vasile Berche[an,valoarea [i caracterul de noutate ale acesteia.

Structurat= pe IX capitole, cartea prezint=, prin dubl= abordare problematica filatelic= a falsurilor [i contrafacerilor. |n primul capitol se face un demers introductiv cu privire la documente [i falsificarea acestora, prezentându-se, \n mod profesional, riposta penal=, m=surile de tactic= [i metodic= criminalistic= care se impun a fi luate, \n contextul pericolului social pe care aceste fapte \l reprezint=.

Cuprinsul capitolului II face o prezentare a m=rcilorpo[tale, \n a c=rei lectur= putem s= reg=sim elementeinteresante [i de particularitate ale acestor “documente”.Cunoa[terea am=nuntelor este prezentat= ca fiind necesar=pentru o examinare tehnic= [i filatelic= pertinent=.

Fenomenul falsific=rii m=rcilor po[tale este tratat \ncapitolul III al lucr=rii, \n complexitatea [i fazele apari]iei sale.Redarea evolu]iei tipologiei [i clasific=rilor acestui gen defapte antisociale are la baz= vasta experien]= a autorului, carele disemineaz= separat [i comparativ din punct de vederefilatelic [i criminalistic .

Capitolul IV al c=r]ii trateaz=, \ntr-o form= laborioas= [ifoarte bine documentat=, modalit=]ile de contrafacere [ifalsificare a pieselor filatelice, precum [i categoriile de urmece pot fi exploatate \n urma examin=rilor criminalistice.Prezent=rile sunt \nso]ite de exemplific=ri concrete, prin care

cititorul este adus \ntr-o lume fascinant= [i deosebit=, specific=filateliei, ca dantelura [i gumajul. Se \mbin= cuno[tin]e istorice[i de notorietate, al=turi de elemente strict de examinaretehnic= a documentelor, \ntr-o iconografie de excep]ie.

Problematica din capitolele V [i VI ale c=r]ii \[i g=sescutilitatea \n activitatea investigatorului [i a celorlalte autorit=]idin sistemul judiciar prin abordarea concret= a elementelor detactic= [i metodic= criminalistic=. Sunt scoase \n eviden]=

particularit=]ile cercet=rii pentru descoperirea, atât apersoanelor care au efectuat manevre de falsificare saucontrafacere, cât [i modalit=]ile tehnice care au fost folosite \nacest scop.

Expertizele criminalistice [i constat=rile tehnico-[tiin]ifice, dispuse \n cazuistica abordat=, sunt prezentateal=turi de unele expertize filatelice. |n acest fel, se pot faceinterdependen]e [i corela]ii. Sunt prezentate expertizefilatelice care, la rândul lor, au fost falsificate sau care auprezentat concluzii de autenticitate ale unor m=rci po[talefalsificate, prin care se atrage aten]ia c= examinarea

criminalistic= poate fi mult mai aproape de adev=r, dac= se]ine cont de mijloacele tehnice mult mai avansate [i mai alesdac= expertul de]ine [i o cultur= filatelic= substan]ial=.

Capitolele finale ale lucr=rii prezint= metodele [imijloacele tehnice care se folosesc la examin=rile m=rcilorpo[tale [i pieselor filatelice falsificate precum [i particularit=]iale examin=rilor criminalistice \n aceste cazuri. Sunt abordatemijloacele tehnice moderne de examinare criminalistic= de lalup= [i pân= la comparatorul videospectral sau la comparareacernelurilor cu efectul razelor ,,raman”. Numeroasele exemplede falsuri sunt ilustrate astfel \ncât cititorul poate p=trunde [i

vizual \n fascinanta lume dintre fals [i autentic a m=rcilorpo[tale.Cartea prezentat= reu[e[te s= aduc=, pe scena

pragmatismului, minunatul univers al colec]ionarilor de timbre[i m=rci po[tale, \n care filatelistul criminalist joac= rolul deexcludere de pe pia]= a falsurilor [i contrafacerilor.

Prin modul de abordare, cartea poate fi accesibil= uneicategorii vaste de cititori cu preg=tire din mai multe domenii.Intr-o prezentare de excep]ie [i iconografie perfect=, autorul areu[it s= aduc=, \n criminalistica româneasc=, un plus devaloare \n acest domeniu neprospectat suficient.

Invit colegii criminali[ti, pe filateli[ti [i pe oricinedore[te s=-[i \mbog=]easc= cuno[tinele \n acest domeniu, s=parcurg= capitolele aceastei c=r]i [i doresc s=-l felicit pedl.dr. Ion Poian= pentru reu[it=.

26 CRIMINALISTICA

Comisar de poli]ie drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU,director adjunct al Institutului de Criminalistic=



| n ziua de 12 noiembrie 1990, \njurul orelor 20.00, s-a prezentat lasediul Postului de poli]ie al

comunei F., jude]ul S., numita C.V., care arelatat faptul c= fiind plecat= \n ora[ul C., \ncepând cu seara zilei de 10.11.1990, cânds-a \ntors acas=, \n diminea]a zilei de12.11.1990, [i-a g=sit so]ul, numitul C.G.,decedat \n locuin]=.

Contrar sus]inerilor organului de resort,am demonstrat c= persoana anume vizat= a fostimobilizat= la pat de doi f=ptuitori [i produsulmaterial folosit la conten]ie, cu lungime mare, afost \ndep=rtat [i luat, la plecare, de c=tre ace[tiao dat= cu recipientul \n care a fost transportatagentul vulnerabil de natur= chimic=.

Printre altele [i pe baza concluziilorformulate \n raportul de expertiz= medico-biocriminalistic= complex= \ntocmit \n cauz=, s-astabilit c= autorii faptei erau C.M., de 24 ani, ...,fiul [i L. D., 23 de ani din ora[ul C., ..., ginerelevictimei.

|ntrucât anterior evenimentului, numitul C.G. a avut un comportament violent \n familie,maltratându-[i so]ia, copiii [i celelalte rude, ladata de 10.11.1990, C.M., fiind anun]at de familie, a venit \n localitatea F., aducând cu sine acid sulfuric [i, \n \n]elegere cu L.D., a hot=rât s=-i suprime via]a.

|n acest scop au consumat, \mpreun=cu victima, \n locuin]a acesteia, b=uturi alcoolice[i, \n momentul \n care C.G. a adormit, L.D. \mpreun= cu C.M. l-au legat de pat cu o funielung=, iar C.M. a aruncat peste acesta, \n câtevareprize succesive, \ntreaga cantitate de acidsulfuric adus= (foto 1 [i 2, planul dorsal alcadavrului [i foto 3 planul lateral), provocându-idecesul.

Dup= exitus, pentru [tergerea urmelorinfrac]iunii, autorii au dezlegat victima, luând cuei sfoara [i vasul folosit, l=sând u[ile deschise.

Familia, pe baza unei prealabile \n]elegeri, a anun]at organele de poli]ie de abia \n ziua de 12.11.1990, furnizând ini]ial dateeronate \n cauz=.

CRIMINALISTICA 27

Dr. GHEORGHE ASANACHE



Evolu]ia rapid= a tehnologiei de nivel \nalt deschide posibilitatea apari]iei infrac]iunilor cu un caracter sofisticat.

Investigarea criminalistic= specific= trebuie s= se desf=[oare \n conformitate cu recomand=rile speciali[tilor \n domeniu.

PRECIZARE! Infrac]iunile \n care sunt folositesistemele informatice implic= o serie de probleme specifice \ninvestigarea criminalistic= informatic=, deoarece dispozitiveleelectronice nu pot constitui material probatoriu de sinest=t=tor, adev=rata valoare fiind dat= de informa]iilede interes

prezente \n mod latent.Principalele aspecte care trebuie clarificate se refer= la

identificarea aparaturii sau a altor mijloace folosite [imodalit=]ile de utilizare.

Sistemele informatice uzual folosite pot ficlasificate \n urm=toarele categorii:

Sisteme sta]ionare: a1. unitate central= tip desktop;a2. echipamente periferice(monitor, tastatur=, mouse,

imprimant=, scanner, fax, multifunc]ional=, camer= digital=,

modem, hub, switch, router, UPS).Sisteme portabile: b1. laptop;b2. palm PDA;b3. telefon mobil;b4. pager.Medii de stocare: c1. hard disk;c2. dischet=;c3 . CD/DVD;c4. pen flash stick;c5. card de memorie;c6. Zip;c7. band= magnetic=.Medii de transmitere(cabluri): d1. cablu paralel de imprimant=;d2. cablu USB de imprimant=;d3. cablu de telefon;d4. cablu firewire;d5. cablu de re]ea (UTP, fibr= optic=).

Pentru a evita afectarea probelor \n instan]= [i chiaromiterearidic=rii unor dispozitive IT, sunt necesare solicitareaprezen]ei unui specialist [i respectarea cu rigurozitate aetapelor ce vor fi descrise \n continuare.

Etapa I. Ac]iuni preliminare ridic=rii sistemelor informatice

(1) Se \ndep=rteaz= toate persoanele (a) dinapropierea sistemului informatic [i(b) din apropierea surselorde curent, a[a cum este ilustrat [i \n imaginea prezentat=.

Orice ac]iune voit= sau nevoit= a persoanelor din imediataapropiere poate determina pierderea datelor. De asemenea,nu este indicat s= se urmeze sfatul acestora, singurul abilitatfiind specialistul IT. |n aceea[i m=sur=, \ntrerupereaaliment=rii electrice poate declan[a rularea unor programecare determin= [tergerea datelor.

(2) Nu (!) se apas= nici un buton sau tast= , pentru anu se schimba starea de func]ionare a dispozitivelorinformatice (dac= sunt oprite, r=mân oprite; dac= sunt pornite,r=mân pornite). Dac= se g=se[te un calculator oprit,nu (!) seporne[te pentru a se evita modificarea sau [tergerea datelor.

(3) Dac= se g=se[te o imprimant= care tip=re[te nu

(!) se opre[te pân= la terminarea procesului de imprimare.Imprimanta are o memorie temporar= care p=streaz= datechiar [i \n cazul unei \ntreruperi bru[te a sistemului informatic.

(4) Se identific= componentele sistemului informatic(unitate central=, monitor, tastatur=, scanner, imprimant= etc)printr-o cercetare atent= a locului faptei, deoarecedispozitivele informatice se caracterizeaz= printr-o multitudinede forme [i dimensiuni.

(5) Se noteaz= pozi]ia componentelor, inclusiv stareade alimentare (pornit, oprit).

(6) Se fotografiaz= [i se filmeaz= locul unde suntamplasate sistemele informatice [i pozi]ia lor.

Opera]iunea de fotografiere [i filmare este important=pentru ca, ulterior finaliz=rii cercet=rii locale, la o vizualizare aimaginilor s= se poat= descoperi noi informa]ii folositoare.

(7) Se fotografiaz= [i se filmeaz= partea frontal= [i

28 CRIMINALISTICA

Inspector de poli]ie inginer informatician ALEXANDRA CONSTANTIN



dorsal= a unit=]ii centrale, a monitorului [i a celorlaltecomponente. |n cazul când este vizibil= imaginea de peecranul monitorului este foarte important= filmarea saufotografierea acesteia, deoarece con]ine informa]ii despreprogramele utilizate.

(8) Dac= monitorul este deschis [inu este vizibil=suprafa]a de lucru, atuncise mi[c= mouse -ul u[or f=r= (!)ap=sarea butoanelor, pentru a nu se declan[a executarea

unor opera]ii nedorite, apoi se fotografiaz= [i se filmeaz=imaginea care apare pe ecranul monitorului.(9) Fiecare cablu de linie telefonic= sau de comunica]ii

tip modem ori re]ea conectat la calculator se deconecteaz=(dac= este posibil de la prizele situate pe perete). Dac= econectat un telefon, se \ncearc= identificarea num=rului detelefon [i se noteaz=.

(10) Când calculatorul estePORNIT, \nchiderea se varealiza astfel:

pentru unit=]ile centrale tipdesktop - prinscoatereacablului de alimentare din calculator; nu (!) se \nchide de labutoanele de pe panoul frontal sau dorsal;

pentru unit=]ile portabile tiplaptop - prinscoatereabateriei (bateriilor);

pentru sistemele de operare tipserver (Windows NTServer, Windows 2000 Server, Windows 2003 Server, Linux,

Unix) se va folosi procedura normal=de \nchidere a sistemului princomanda “SHUTDOWN”; trebuiemen]ionat c= exist= situa]ii cândcalculatoarele sunt configurate specialpentru a nu se putea executa comanda“SHUTDOWN” [i atunci se va scoatecablul de alimentare din calculator.

(11) Se verific= dac=, \n unitatea de citire adischetelor, exist= o dischet=; \n caz afirmativ, se scoate [ise ambaleaz= separat; nu (!) se ac]ioneaz= butoaneleunit=]ilor tip CD-ROM, CD-RW, DVD-RW, deoarece se poate

declan[a execu]ia unor programe pentru [tergerea datelor.(12) Se \nchid toate componentele periferice (monitor,

imprimant=, scanner) conectate la calculator [i se scot toate

cablurile de alimentare [i de conectare. Cablurile vor fip=strate lâng= echipamente, \n vederea ambal=rii comunepentru c= exist= cazuri \n care lipsa acestora poate faceimposibil= examinarea ulterioar=.

(13) Se noteaz= datele de identificare alecomponentelor (marc=, model, num=r, serie, firma

produc=toare etc.).

Etapa II. Ridicarea sistemelor informatice

(14) Se ridic=unitatea central= asistemului informatic. |n cazul sistemelor

informatice portabile (tip laptop) se ridic=sursa de alimentare [i cablurile aferente.Dup= caz, se vor ridica [i echipamenteleperiferice, cu accesoriile aferente (cabluri dealimentare [i conectare, alimentatoare,cartu[e, ribon).

(15) Se ridic= orice mediu destocare a datelor informatice: hard disk-uri, dischete, CD-uri,DVD-uri, pen flash stick, card-uri de memorie (inclusiv celeexistente \n aparatele foto digitale), discurile tip ZIP, cât [iunit=]ile de citire aferente (inclusiv cablurile de alimentare [iconectare) pentru facilitarea examin=rilor de laborator.

(16) Se ridic=foi de hârtie cu \nscrisuri, manuale,agende, noti]e, tip=rituri, fotografii, materiale realizate cuajutorul sistemelor informatice.

CRIMINALISTICA 29



(17) Se efectueaz= interviuri preliminare, \n vedereaob]inerii de informa]ii referitoare la proprietari [i/sau utilizatori,parole, nume de utilizatori, scopul sistemului, schema desecuritate, loca]ii pentru salv=ri de date electronice,documenta]ii ale dispozitivelor informatice [i ale programelorinstalate.

(18) Se men]ioneaz=, \n procesul-verbal \ntocmit cuaceast= ocazie, ac]iunile efectuate \n mod cronologic.

Etapa III. Ambalarea sistemelor informatice (19) Se ambaleaz= componentele sistemului informatic

cât [i mediile de stocare \ncutii de carton [i se sigileaz=. Prinambalarea separat= a componentelor sistemului informatic sevor evita alterarea, pierderea sau distrugerea informa]iilor. Deasemenea, trebuie evitate plierea, \ntinderea sau zgâriereamediilor de stocare a datelor (dischete, CD-uri, DVD-uri etc.).Modalit=]ile de ambalare [i sigilare vor fi consemnate \nprocesul-verbal.

Etapa IV. Transportul [i depozitarea sistemelor informatice (20) |n timpul transportuluitrebuie evitate [ocurile,

vibra]iile, emisiile radio sau câmpurile electromagneticeputernice, pentru a nu se produce alterarea, pierderea sau

distrugerea informa]iilor.(21) Depozitarea se face \n mediu uscat, r=coros, la

distan]= de sursele de radia]ii electromagnetice puternice.

Aceste recomand=ri sunt valabile \n actualul moment de referin]= (2006), ele fiind tot timpul perfectibile, \n raport cu evolu]ia IT.

Trebuie remarcat faptul c= exist= [i pa[i alternativi,având acela[i scop: descoperirea infrac]ionalit=]ii IT.

Este preferabil ca, atunci când se g=sesc lacune \nopera]iunile de depistare a infrac]ionalit=]ii IT, \ntre factoriicare ac]ioneaz= pe acest front comun, s= se realizeze ocomunicare reciproc= de date.

Bibliografie 1. U.S. Department of Justice, “Electronic Crime Scene Investigation– A Guide for First Responder”, iulie 20012. U.S. Department of Justice, “Forensic Examination of DigitalEvidence – A Guide for Law Enforcement”, aprilie 20043. Association of Chief Police Officers, “Good Practice Guide for

Computer based Electronic Evidence”.

30 CRIMINALISTICA

Noul sediual Asocia]iei Criminali[tilor din România

Prin Hot=rârea Guvernului României nr. 1544 din 1 noiembrie 2006, publicat= \nMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916/10.09.2006, s-a aprobat darea \n folosin]=gratuit=, pe o perioad= de 5 ani, Asocia]iei Criminali[tilor din România, persoan= juridic=român= de drept privat, f=r= scop patrimonial, de utilitate public= a imobilului aflat \ndomeniul privat al statului [i \n administrarea Regiei Autonome “Administra]ia Protocoluluide Stat”. Imobilul se afl= \n Municipiul Bucure[ti, b-dul Dacia nr. 55, ap. 1, sector 1, aceasta fiind noua adres= a Asocia]iei Criminali[tilor din România.

|n leg=tur= cu noile conturi ale Asocia]iei Criminali[tilor din România v= facemcunoscut c= acestea sunt urm=toarele, deschise la Banca Comercial= Român= – SucursalaDoamnei:

– Cont Nou: 2511.A01.0.564199.0080.ROL.1– Cont IBAN Nou: R096RNCB0080005641990001

Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Revista Român= de Criminalistic=,

ureaz= tuturor membrilor [i cititorilor revistei s=rb=tori fericite

La mul]i ani!

20072007



“Legenda spune c= \n Lunca Cet=]uii a existat cu mult timp \n urm= un copac infrico[=tor pe care localnicii \l numeau “copacul diavolului”. |ntr-o zi trei dintre cei mai puternici [i curajo[i b=rba]i s-au hot=rât s=-l r=pun=. Afost nevoie de trei zile [i trei nop]i ca s=-l doboare, dar \n final au reu[it.” (R.C.- Testul Arborelui)

1. Descrierea situa]iei concrete:

|n ziua de 18. octombrie 2005 R.C., \n vârst= de 17ani, o violeaz= [i o omoar= pe vecina sa, L.C., \n vârst= de 8ani. Dup= fapt=, ascunde cadavrul \n subsolul blocului pân= ladata de 29.12.2005, când \l arunc= \ntr-un container de gunoi,situat sub geamurile locuin]ei familiei victimei. |n aceea[i zi,este arestat [i recunoa[te c= a omorât feti]a.

1.1. |ncadrarea juridic= a faptei: omor deosebit degrav [i perversiuni sexuale.

1.2. Istoricul fapteiLa data de 18.10.2005, orele 21, Postul de Poli]ie a

fost sesizat telefonic cu privire la dispari]ia de la domiciliu afeti]ei L.C., \n vârst= de 8 ani, elev= \n clasa a II-a. Din primeleverific=ri a rezultat c= feti]a a fost prezent= la cursuri pân= laorele 11.30, dup= care, \n drum spre cas=, a trecut pe lamama ei pe la serviciu, apoi a mers la domiciliu singur=.

|n aceea[i zi, \n jurul orelor 16, fratele acesteia, elev \n clasa a X-a, ajungând la domiciu \i constat= lipsa, dar nu as-a alertat. Se mai \ntâmplase ca feti]a, dup= ce venea de la[coal=, ie[ea la joac= cu ceilal]i copii [i l=sa u[a de laapartament deschis=.

Familia feti]ei este format= din patru membrii: mam=,tat=, fiu [i fiic=, to]i patru locuind \ntr-un apartament de bloc.Cheie de la u[a apartamentului [i cartel= pentru interfon audoar mama, fiul [i fiica. Feti]a, care pleca zilnic ultima dinlocuin]=, nu putea \nchide u[a cu cheia, fapt pentru care apelala ajutorul familiei de vizavi, familia agresorului.

Dup= dispari]ia minorei, s-a constat c= din locuin]= nulipseau bunuri, nu erau urme de r=v=[ire sau indicii c= ar fiavut loc vreo agresiune. De asemenea, s-a constatat faptul c=aceasta a disp=rut de la domiciliu \mbr=cat= doar cu unpantalon de trening [i o bluzi]=, f=r= a fi \nc=l]at=, de[i afar=era o zi r=coroas= [i ploioas=.

De la data dispari]iei [i pân= la 29.12.2005, când afost g=sit cadavrul feti]ei, cazul a fost tratat ca un caz dedispari]ie, suspectul principal fiind R.C., \n vârst= de 17 ani,vecin cu minora. El era cel care \i \nchidea u[a când aceastapleca la [coal= [i care cuno[tea foarte bine obiceiurile familiei.

Totodat=, el era prieten bun cu fratele feti]ei.La data de 29.12.2005, lucr=torii de la «Salubris» au

g=sit cadavrul feti]ei \ntr-un tomberon aflat chiar sub geamulp=rin]ilor acesteia. |n aceea[i zi, a fost arestat R.C. [i arecunoscut comiterea omorului. Acesta a declarat c=, \n ziuade 18.10.2005, orele 14, sub pretextul c= o cheam= mama luipentru a o ruga ceva, a atras-o pe feti]= \n locuin]a lui, unde a \ncearcat s= \ntre]in= rela]ii sexuale cu ea. Datorit= faptului c=

aceasta a refuzat [i a \nceput s= ]ipe a sugrumat-o, i-a \nvelitcorpul \ntr-un covor [i a transportat-o \n boxa de la subsolulblocului. Aici, a pus-o \ntr-o cutie de carton [i a acoperit-o cuc=r]i. Dup= Cr=ciun, datorit= faptului c= \n box= \ncepuse s=miroase urât, vecinii au solicitat familiei s= fac= curat. R.C. atransportat cadavrul la containerul de gunoi.

Raportul de necropsie demonstreaz= faptul c=moartea feti]ei a fost violent= [i s-a datorat asfixiei mecanice.De asemenea, mai arat= faptul c= aceasta a fost b=tut=, \nesofag g=sindu-se un dinte, [i violat= vaginal [i anal. Corpulacesteia a fost g=sit par]ial mumificat, doar \n zona capuluiinstalându-se putrefac]ia, ceea ce ar pleda pentru faptul c= nu

a stat toat= perioada \n cutia \n care a fost g=sit=, ci \ntr-un loc \n care ar fi fost \ndeplinite condi]iile pentru mumificare (aeruscat, c=ldur=, ventila]ie). Mai mult, analizele ADN ale urmelorbiologice de pe hainele feti]ei au ar=tat c= a mai existat \nc=un agresor care nu a fost identificat.

2. Analiza cazului din punct de vedere alpsihologiei judiciare

2.1. Faza pre-infrac]ional=:Fiind vecin cu victima [i prieten cu fratele acesteia,

R.C. cunoa[tea bine obiceiurile familiei. {tia c= zilnic feti]a,

dup= ce venea de la [coal= [i pân= \n jurul orelor 16, când se \ntorcea fratele ei, era singur= acas=. Mai mult decât atât, [tiac= u[a r=mânea mereu descuiat=, copila neputând s= o \ncuiesingur=.

R.C. este un adolescent dominat de trebuin]esexuale extrem de puternice [i greu de st=pânit. |n trecut,acesta mai ademenise b=ie]ei \n locuin]a lui, unde i-a supus laperversiuni sexuale. |n ultima perioad= era interesat s= \ntre]in= rela]ii sexuale cu o fat=. |mpreun= cu al]i b=ie]i dinbloc pl=nuiau s= prind= o adolescent= [i s= \ntre]in= rela]iisexuale cu ea \n beci. Singur nu avea curajul necesar s=abordeze o fat= de vârsta lui, dar o feti]= cum era L.C., care

avea \ncredere \n el, era u[or de atras \n capcan=.Hot=rârea de a o atrage pe L.C. \n apartamentul lui [i

de a \ntre]ine rela]ii sexuale cu ea a ap=rut brusc. O dat=

CRIMINALISTICA 31

Subcomisar de poli]ie, psiholog ANI-MARIA GHERGHEL,

I.P.J.Ia[i, Serviciul criminalisticSubinspector de poli]ie, psiholog DANIELA LIVIA DOLTU,I.P.J.Ia[i, Compartimentul de analiz= [i prevenire a criminalit=]ii



ap=rut= aceast= idee, ea s-a manifestat ca o compulsie greude st=pânit, al c=rui focar de excita]ie trebuia stins doar printrecerea la ac]iune.

2.2. Faza infrac]ional= propriu-zis=R.C. atrage feti]a \n apartamentul lui, unde \ncearc=

s= \ntre]in= rela]ii sexuale cu ea. Datorit= faptului c= minorarefuz= [i \ncepe s= ]ipe \[i pierde controlul [i devine agresiv.

O bate [i aceasta \[i pierde cuno[tin]a. |ntre]ine rela]ii sexualenormale [i anale cu aceasta, dup= care, crezând c= estemoart=, \ncearc= s= scape de cadavru. O \mbrac=, dar \i punechilo]eii \n buzunarul pantalonilor (acesta va fi detaliul care \lva face s= recunoasc= \n anchet= comiterea faptei). Merge lasubsolul blocului, pentru a g=si un sac \n care s= pun= corpul.Nu g=se[te [i când se \ntoarce \n apartament feti]a \[irevenise din starea de le[in [i vroia s= plece acas=. |ncerc= s=o fac= s=-i promit= c= nu va povesti la nimeni ce s-a \ntâmplat, \i cere s= jure pe Biblie. Când aceasta refuz=, ia pentru adoua oar= decizia de a o omor\. Dac= prima dat= devineviolent, pentru a putea s=-[i satisfac= trebuin]a sexual=, acumo sugrum= pentru a se ap=ra. Acoper= un viol cu un omor.

Dup= ce o omoar= o pune \ntr-un covor [i o duce lasubsolul blocului.

2.3. Faza post-infrac]ional=La câteva ore de la comiterea faptei se \ntâlne[te cu

fratele copilei, fumeaz= cu el o ]igar= [i \i spune c=, \n ziuarespectiv=, nu a fost la [coal=, apoi \l \nso]e[te la serviciulmamei pentru a o anun]a c= feti]a nu era acas=.

Seara particip=, \mpreun= cu familia victimei, laac]iunile de c=utare. A doua zi, când se perchezi]ioneaz=boxele este prezent lâng= poli]i[ti.

De[i nu recunoa[te, se pare c= mut= cel pu]in o dat=

cadavrul dintr-un loc \n altul \n subsolul blocului. Dovad= fiindstarea \n care a fost g=sit corpul feti]ei, par]ial mumificat, stare \n care nu ar fi ajuns dac= ar fi r=mas tot timpul \n cutia decarton \n care a fost g=sit.

Audiat de poli]i[ti, sus]ine c=, \n momentul critic, ar fifost la [coal=. Verific=rile nu confirm= acest lucru [i, drepturmare, revine [i arat= c= de fapt a jucat câteva ore baschetpe un teren de sport din ora[, de[i \n ziua respectiv= era ovreme rece [i ploioas=. Nu \[i construie[te un alibi puternic, cise adapteaz= din mers, \nv=]ând din anchet= [i oferindr=spunsuri spontane.

Nu se sustrage nici unei activit=]i. D= interviuri la

presa local=, unde a fost solicitat s= adreseze un mesajr=pitorilor. Particip= mai intens la activitatea [colar=, fiindprintre organizatorii «Balului bobocilor». R=spunde solicit=rilorpoli]i[tilor ori de câte ori i se cere acest lucru.

Când mama lui \[i anun]= inten]ia de a face curat \nbox=, deoarece \ncepuse s= miroase urât, intr= \n panic=. Eraziua de 29 decembrie, orele 14. Singurul loc unde putea sc=pade cadavru era s=-l arunce la gunoi. F=r= s=-l vad= cineva, elcar= cutia [i o arunc=. Din cauza precipit=rii, uit= c= pecadavru erau a[ezate caiete pe care era trecut numele lui [i alfratelui s=u.

3. Tipologia infractorului [i caracterizareaacestuia

Instrumente folosite: interviul, observa]ia,genograma, axa timpului, testele Szondi, TAT, Arbore.

R.C.- n=scut la 13.08.1988, \n Ia[i, \ntr-o familie deoameni simpli, tata muncitor [i mama femeie de serviciu. |[idescrie copil=ria ca fiind «lejer=, nu ca a fratelui mai mare carea f=cut balet. Eram l=sat liber s= fac ce vreau, cu restric]ii, darce vreau». Rela]iile cu p=rin]ii au fost asimetrice. Mama estedescris= ca fiind «cel mai important lucru din via]a mea [ipentru ea a[ face orice», \n schimb tat=l «era mai rece lainim=, nu-mi permitea multe . Pân= la (vârsta) de 10 ani, \l

uram; mai luam b=t=i zdravene». |ncepând cu vârstaadolescen]ei, p=rin]ii «m-au l=sat s= \mi fac via]a a[a cumcredeam eu; m= l=sa pe mine la mâna mea». Rela]ia lui R.C.cu fratele lui a fost mereu aflat= sub semnul geloziei fraterne.«|n copil=rie, p=rin]ii \i d=deau mai mul]i bani fratelui. Asta m-a f=cut s= cred c= p=rin]ii \l iubeau mai mult. El mergea labiseric=, f=cea curat. Mama a reu[it s= \l \ndrume a[a cumvoia ea.» Fratele mai mare estecopilul talentat al familiei, iarel devine copilul problem= . O rela]ie pe care infractorul oapreciaz= \n mod deosebit a fost [i cea cu bunicii lui: “M= \n]elegeam foarte, foarte bine. |mi d=deau orice numai s= m=simt eu bine». Aici R.C. se simte \ntr-adev=r acceptat [i pus peprimul loc.

Pân= la 12-13 ani a suferit de enurezis nocturn, carereprezint= o regresie pe scara achizi]iilor, generat= de ositua]ie conflictual= [i anume de pozi]ia lui inferioar= \n familie,de nevoia nesatisf=cut= de aten]ie [i afectivitate. Este o form=de ap=rare patologic=, modalitate prin care copilul \ncearc=incon[tient s= atrag= aten]ia anturajului asupra unor situa]ii pecare nu le poate tolera. Atitudinea anturajului are darul de a \nt=ri simptomul. Astfel, pe m=sur= ce toleran]a celor din jurscade, manifest=rile copilului câ[tig= \n complexitate, ap=rândelemente astenice [i obsesivo-fobice, ce se reflect= \npersonalitatea copilului (devine timid, nesigur, chiar fricos).

|n contextul unei intense maturiz=ri fizice [ineurohormonale, \ntre 13 si 17 ani, se produce o cre[tere acon[tientiz=rii propriei identit=]i psihosexuale [i acaracteristicilor de personalitate. Este vârsta la care dispareenurezisul, dar se instaleaz= criza adolescen]ei \n care elexperimenteaz= un registru emo]ional mult mai variat, bogat [iintens, \n c=utarea unui stil personal, original de manifestare.Este momentul \n care \ncepe s= abuzeze sexual copii cu 4-5ani mai mici decât el. Abuzurile continu= mai mul]i ani, cu maimul]i copiii ( [tim precis de trei), repetându-se de mai multe oricu acela[i copil.

32 CRIMINALISTICA



Locuie[te pentru un an de zile la bunici, perioad=considerat= ca fiind cea mai frumoas= (“ bunicii \mi d=deauorice numai s= m= simt eu bine”);

|nceperea [colii [i revenirea la p=rin]i (“pentrup=rin]i a contat numai [coala, m= ]ineau din scurt”);

Se mut= din Ia[i \n Lunca Cet=]uii;Se \mbun=t=]e[te rela]ia cu tata (“tata a l=sat-o

mai moale, [i-a dorit ceva mai mult pentru b=ietul lui”);Dispare enurezisul, are camera lui;

Abandoneaz= [coala;Reia [coala alegând o [coal= de meserii (“eu amvrut, am ales calea cea mai u[oar=”).

|n plan aparent, se dezvolt= ca un adolescentpoliticos, cu un fizic frumos, armonios dezvoltat. Are ointeligen]= de nivel superior (mai ales inteligen]a emo]ional=),care \i permite s= se adapteze extrem de bine dup=interlocutor [i s= ofere r=spunsuri dezirabile. Cu uncomportament cameleonic reu[e[te s= câ[tige pe oricine. Areun limbaj bine dezvoltat [i un comportament manierat, pe care \l dobânde[te nu prin lectur= sau educa]ie, ci prinnumeroasele filme [i emisiuni TV pe care le vede. Chiar elm=rturise[te la un moment dat: «Cred c= m-am uitat preamult la televizor». |nva]= din mers, se adapteaz= perfect lamediu, iar explica]iile lui, de[i mincinoase, surprind prinnaturale]e. |n schimb, \n ceea ce prive[te dezvoltarea afectiv=aici se constat= un fel de «pietrificare» a acesteia. Intrebatfiind cum s-a sim]it [tiind c= \n subsolul blocului \n care locuiaera un cadavru, R.C. r=spunde: «Nu-mi imaginez cum amputut s= dorm chiar \n camera unde am omorât de fapt. |nprimele zile, nici nu dormeam bine: \mi era gândul numai la ea.M= gândeam s= iau cadavrul, s= nu mai fie \n bloc.»

|n raport cu ceilal]i se descrie ca fiind tân=rul«s=geat=» pe care ceilal]i, adul]i [i copii, \l folosesc pentru aface diferite servicii (bate covoare, face cump=r=turi). Al]ii \lv=d drept un «p=mp=l=u», care se las= b=tut [i buzun=rit decopiii mai mici.

Plictisit de ceea ce \i ofer= mediul unui cartier satelital Ia[ului, \n care via]a se desf=[oar= mai mult \ntr-un ritmrural, s=turat de rigorile impuse de familie care \i interzice oserie de libert=]i (s= fumeze, s= mearg= la discotec=, s=lipseasc= de la [coal=), neg=sind pl=cere \n nimic [i cu onevoie mai puternic= de valorizare decât a altor adolescen]i \ncepe s= dezvolte un comportament delincvent. Sursa de

pl=cere pe care o g=se[te sunt abuzurile sexuale asupra unorb=ie]ei. Cu ace[tia nu este agresiv, ci dimpotriv=, \irecompenseaz= cu mici cadouri [i nimeni nu-l reclam= la

poli]ie. Situa]ia continu= ani de zile, dar pl=cerea oferit= deaceste activit=]i scade, \n timp ce nevoia lui de a ie[i \neviden]= este din ce \n ce mai mare. Se masturbeaz=, \mpreun= cu al]i tineri de vârsta lui, [i \ncepe s= se gândeasc=la sexul cu o femeie. Comportamentul lui delincvent e ca unbulg=re de z=pad= care se rostogole[te [i devine din ce \n cemai mare [i mai periculos. «Femeia» cea mai la \ndemân=pentru el este sora prietenului [i vecinului s=u, L.C., \n vârst=de 8 ani. «Ea era cea mai apropiat= de apartamentul lui». Odat= luat= decizia de a \ntre]ine rela]ii sexuale cu ea nu mai

poate fi \nl=turat=. De aici [i pân= la omor nu era decât un pas.Un pas pe care R.C., ca orice infractor sexual, \l face f=r= s=manifeste regrete fa]= de victim= sau team= fa]= deconsecin]e.

Dup= comiterea faptei d= dovad= de o st=pânire desine [i de o capacitate de disimulare deosebit=, asigurat= destructura lui schizoid=. Nimeni nu poate vedea \n tân=rulpl=cut un violator [i un uciga[ de feti]e. Anticipeaz= ac]iunilepoli]i[tilor, [tie când este filat, particip= la toate solicit=rileacestora cu senin=tatea persoanei care nu are nimic deascuns. Pe durata anchetei, \ntr-un moment de maxim=tensiune, \ntrebat cum face fa]= situa]iei r=spunde cu umor: «Dac= sun= cineva la interfon pân= \n orele 11 [tiu c= estepoli]ia, dar nu-i nici o problem=. Dac= [tiu c= nu am f=cutnimic… »

|ntrebat care sunt factorii care au contribuit lacomiterea acestei fapte, el atribuie responsabilit=]ile astfel:60% neascultarea p=rin]ilor (« M-au \nv=]at numai de bine [ieu nu i-am ascultat niciodat=»)», 30% anturajul de afar= («Eule d=deam ce era mai bun \n mine [i luam tot ce era mair=u»)», iar restul de 10% lipsa de autocontrol \n acelmoment».

CRIMINALISTICA 33



ATRIBUIREA INFLUEN}ELOR |n timpul examin=rii, R.C. manifesta precau]ii

verbale, ezitare \ntre interpret=ri diferite, timp de laten]= mare.Sunt frecvente elementele anxiogene, urmate [i precedate deoprire \n discurs. Apare frecvent izolarea \ntre reprezent=ri [i \ntre reprezent=ri [i afecte, afect minimizat. |n descriereaplan[elor Testului TAT simbolismul utilizat este transparent,rela]iile erotizate.

Testul Szondi aplicat de 2 ori (o dat= \n timpulanchetei, \nainte de descoperirea cadavrului [i a doua oar= \ntimpul arestului) ne ofer= urm=torul profil:

Factorii cei mai \nc=rca]i (determinan]ii cauzalisubadiacen]i ai comportamentului observabil) sunt:

• factorul h, care corespunde unei trebuin]eputernice de tandre]e, o fixare pe mam=, o trebuin]= puternic=de afec]iune matern=.

Aceast= trebuin]= puternic=, pe care nu reu[este s=o descarce, \i marcheaz= \ntreaga copil=rie. El se simte mereucopilul cel mai pu]in iubit de c=tre mam=, copilul problem=,

aflat mereu \n competi]ie cu fratele s=u. |ncearc= permanents= atrag= aten]ia mamei asupra sa. Sus]ine chiar c= singurapersoan= c=reia a fost tentat s=-i m=rturiseasc= crima a fostmama, dar nu din dorin]a de a se confesa, de a-[i desc=rcasufletul, ci de a verifica modul ei de reac]ie, de a controla dac=va da dovad= de iubire fa]= de el [i \l va acoperi \n fa]a poli]iei;

• factorul s, care demonstreaz= o tensiune \n sferaactivit=]ii fizice, fiind posibile comportamente distructive sausadice.

Reac]ii nule (comportamentele manifeste) : p (dedou= ori),d (o dat=),m (o dat=).

Configura]ia po arat= c= tendin]a subiectului de afuziona cu mediul a fost desc=rcat=. S-a instaurat o stare decalm relativ, stare care se datoreaz= mai multor cauze.Constela]ia P0 k - r=mâne neschimbat= \n ambele profile,ceea ce demonstreaz= c= atitudinea subiectului fa]= depulsiune nu s-a schimbat. Este incapabil s= iubeasc= dincauza inhibi]iei care nu-i permite s= resimt= nici un fel deemo]ie. Face parte din categoria criminalilor socializa]i caredau frecvent impresia c= duc o via]= regulat= [i prezint= toatecaracteristicile normalit=]ii, dar care sunt incapabili de aparticipa afectiv la aceste situa]ii normale.

|[i asum= rolul ca un fel de “datorie” [i cu un fel de

deta[are afectiv= care \l \nso]e[te \n orice lucru pe care \l face.Uneori, acest sentiment de deta[are afectiv= se transform= \ntr-un sentiment de depersonalizare, la baza c=ruia st=absen]a identific=rii cu propriile sale trebuin]e latente.

M0 - d= impresia unei fiin]e fermec=toare [isuperficiale, sociabile dar, pe de alt= parte, realizeaz= eforturiinutile pe care le depune, pentru a ob]ine un maximum depl=cere. Aceast= constela]ie explic= [i \nclina]ia spreperversiuni orale .

D0 - nu face nici un efort pentru a se asigura deposesia unui anumit obiect, ci tinde mai degrab= s=investigheze obiectele cel mai u[or de atins. Exprim= un fel denep=sare, de comoditate, nu simte nevoia de a acumulaobiecte [i nici de a depune mari eforturi pentru a le p=stra [icontrola pe cele vechi.

Factorii variabili h, s, hy

Schimbarea semnificativ= apare \n cadrulvectorului de contact , \n cadrul c=ruia se schimb= for]adinamic= a trebuin]elor. |n stare de arest apare configura]iad0 cu m- care este constela]ia cea mai pu]in favorabil= din punctde vedere social dintre toate constela]iile vectoriale C. Aparela persoane care au atitudinea cea mai negativist= fa]= de

lume. Nu exist= nici o tentativ= de adaptare social= pozitiv=,nici chiar \n sensul unei adapt=ri nevrotice. Comportamentullor denot= o atitudine disperat= de indiferen]= [i agresivitateorientat= contra unui mediu frustrant. Nu rareori aceasta iaforma unor activit=]i distructive realizate ca un fel de revan[=[i \n scopul de a ob]ine o anumit= pl=cere din mediul frustrant.Cea mai mare frecven]= a acestei constela]ii este la criminali[i psihoticii maniacali.

Factori constan]i ( for]e incon[tiente) : e +, k-E+ acumulare paroximal= [i desc=rcare brusc= de

energie, agresivitate manifestat= \n comportamente de tipepileptoid.

K- rigiditatea [i \ncerc=rile persoanei de a r=mânecalm= nu-[i va manifesta \n mod deschis trebuin]ele [i nici nupoate recunoa[te care sunt trebuin]ele reale.

4. ConcluziiR.C. apar]ine tipului infractorului sexual caracterizat

prin: impulsivitate, brutalitate, violen]=, indiferen]= afectiv=,autocontrol sc=zut, impuls sexual puternic, devieri aleinstinctului sexual, perversitate, afectarea sim]ului moral,

sadism. Se declan[eaz= dezinhibi]ia unor modalit=]i primare \n satisfacerea unor impulsuri imediate. Trecerea la act nu maipoate fi amânat= sau blocat=. Nu anticipeaz= consecin]ele [inici nu atribuie pe moment faptelor sale o semnifica]ienegativ=. Actul infrac]ional se desf=[oar= \n condi]iile dictatede impulsul sexual puternic, la sfâr[itul c=ruia se simte eliberatorganic [i psihic.

***Instan]a l-a condamnat pe R.C. la 20 de ani de

\nchisoare [i l-a obligat s= pl=teasc= familiei victimeidaune \n valoare de 1,1 miliarde lei vechi.

Pentru omor deosebit de grav, R.C. a primit 16 ani de \nchisoare, la care instan]a a ad=ugat un spor de pedeaps= de4 ani, pentru circumstan]e agravante. Totodat=, Tribunalul Ia[il-a condamnat la 5 ani de \nchisoare pentru perversiunisexuale, \ns= acesta va isp=[i doar pedeapsa cea mai mare,respectiv cea de 20 de ani de \nchisoare.

Efectele faptelor tân=rului R.C. nu se reduc numai lacele prezentate \n rândurile de mai sus. Fratele feti]ei a fost defa]=, atunci când a fost descoperit cadavrul \n tomberon. {oculprovocat de imaginea surorii a dus la internarea de urgen]= aacestuia \ntr-un spital. Nemaisuportând tot chinul la care erasupus, la data de 14.07.2006, tat=l feti]ei se sinucide, l=sând \n urm= o so]ie [i un copil afectat psihic de toate evenimenteleprin care a trecut familia \n ultimul an.

34 CRIMINALISTICA



|n diminea]a zilei de 6 februarie 2006, lucr=toriiPostului de Poli]ie Nicule[ti din jude]ul Dâmbovi]a au fostsesiza]i de faptul c=, \n timpul nop]ii, autori neidentifica]i aup=truns \n locuin]a numitei Matei Elena, de 74 ani, pe careau omorât-o, dup= care au furat mai multe bunuri.

Conducerea Inspectoratului de Poli]ie Dâmbovi]a aconstituit de urgen]= o echip= complex= de cercetare la fa]alocului, care, \n prezen]a procurorului criminalist [i a medicului legist, s-a deplasat la Nicule[ti, declan[ând activit=]ile de

investigare [i cercetare.Din primele date, a rezultat c= b=trâna locuia

singur=, \ntr-o cas= b=trâneasc=, compus= din dou= camere.

Cadavrul a fost g=sit \n pat, cu fa]a \n sus,prezentând mai multe leziuni [i echimoze \n zona gâtului,obiectele de \mbr=c=minte fiind \ntr-o pozi]ie nefireasc=(chilotul lipsea, iar poalele c=m=[ii de noapte erau trasepeste abdomen).

Sistemul de asigurare tip yall= \ngropat=, aflat lau[a de acces \n locuin]=, prezenta urme de \nlocuire, iar \ntr-un sertar al bufetului din hol s-au g=sit dou= chei

marca URBIS.(Aspecte de la locul faptei \n fig. 1-2.)Cablul telefonic aerian era sec]ionat la nivelulstâlpului, situat \n apropierea por]ii de acces \ngospod=ria victimei.

Cu ajutorul lui Matei Florica (nepoata victimei) s-a stabilit c= autorii au sustras: un fier de c=lcat, având carcas= de culoare ro[ie, marca LIDER, o cutie de detergent “REX”, un deodorant “GIULIA”, un [ampon de urzic=, o pereche de [osete din bumbac, dou= perechi [trampi de dam= [i mai multe produse din carne depozitate \n congelator.

Concluzia raportului medico-legal, \ntocmit dup=efectuarea necropsiei, a scos \n eviden]= c=“moartea b=trânei Matei Elena a fost violent= [i s-a datorat asfixiei mecanice, consecin]a unui traumatism forte cervical, prin comprimarea c=ilor respiratorii superioare”.

Medicul legist a stabilit, de asemenea, c= leziunile de violen]= s-au putut produce prin lovire repetat= cu un corp semidur, posibil palme (echimoze faciale)[i zgâriere cu unghiile (excoria]ia pseuricular= stâng= [i laterocervical= stânga) [i prin compresiunea regiunii cervicale ( strângere cu mâna).

Ne aflam, deci, \n fa]a unui caz deomor deosebit de grav , prev=zut de art.174, raportat la art.176 litera “d” dinCodul penal.

Pe baza concluziilor medico-legale, a investiga]iilor [icercet=rii la fa]a locului s-au formulat ipotezele de lucru [icercul de suspec]i, \n care au fost \nclu[i vecinii, persoanelecare o ajutau pe b=trân= la muncile gospod=re[ti, elementeleviolente [i cunoscute cu antecedente penale, rromii dinlocalit=]ile Vizure[ti, Cioc=ne[ti [i Butimanu, care lucrau cu ziuape raza comunei Nicule[ti.

S-au ob]inut informa]ii legate de familia GherasimMarian (vecin= cu victima) la care a venit \n vizit=, \n ziua de3 februarie 2006, fiul acestuia, Gherasim Florin, \n vârst= de19 ani, ce tr=ia \n concubinaj cu T=nase Nicoleta Vasilica, dinlocalitatea Peri[, str.G=rii, bloc 9, ap.7, jude]ul llfov.

Era suspect faptul c= numitul Gherasim Florin [iconcubina sa au plecat pe jos spre Peri[, \n noaptea de5/6.02.2006, \n jurul orei 130 (potrivit declara]iilor p=rin]ilor) [i,de[i nu au luat nimic din cas=, au fost v=zu]i de martori cu o

CRIMINALISTICA 35

Comisar-[ef de poli]ie drd. AUREL VL+DULESCU[eful I.P.J Dâmbovi]a

Fig. 1

Fig. 2



saco[= voluminoas= \n mân=.S-a luat m=sura solicit=rii instan]ei de judecat=

emiterea autoriza]iei de efectuare a perchezi]iei la domiciliul lui T=nase Nicoleta Vasilica din Peri[.

Cu aceast= ocazie, s-a stabilit faptul c= sistemul de

asigurare al u[ii de acces \n apartament era \nlocuit recent (fig. 3). |n baie s-a g=sit un [ampon de urzic=, iar \n dormitor un

fier de c=lcat, marca “LIDER”, o cutie de detergent “REX”, unspray deodorant “GIULIA” [i o pereche de [osete.

Fiind \ntrebat= cu privire la provenien]a bunurilor g=sitela domiciliul s=u, T=nase Nicoleta Vasilica a declarat c=acestea au fost aduse de concubinul s=u Gherasim Florin, \nnoaptea de 5/6.02.2006.

De asemenea, a precizat c=, \n diminea]a zilei de 7februarie 2006, acesta a schimbat sistemul de asigurare a u[ii

de acces \n apartament, motivând c= cel existent era defect.Femeia era \mbr=cat= cu dou= perechi de [trampi oferi]i deGherasim Florin, \n aceea[i sear=.

Bunurile men]ionate, yalla de la u[a de acces \napartament [i o cheie au fost ridicate \n vederea cercet=rilor.

S-a dispus, de urgen]=, constatarea tehnico- [tiin]ific= traseologic= pentru a se stabili dac= cele dou= cheitip yall=, ridicate de la victim=, puteau fi folosite la descuiereabutucului yall= montat la u[a de acces \n apartamentul luiT=nase Nicoleta Vasilica de c=tre Gherasim Florin (fig. 4).

Criminali[tii au stabilit urm=toarele:Butucul yall=, pus la dispozi]ie de c=tre T=nase

Nicoleta Vasilica, era monobloc [i confec]ionat din metal deculoare galben=.Suprafa]a exterioar= a butucului nu prezentaurme de for]are, lovire sau lips= de material. Examinând fe]elefrontale ale butucului, s-a constatat c= pe una dintre acesteaera [tan]at= sigla produc=torului (URBIS).

Mai jos prezent=m fe]ele laterale [i frontale alebutucului (fig. 5).

Cheia care \nso]ea butucul yall=, pus la dispozi]iede T=nase Nicoleta Vasilica, era confec]ionat din metal deculoare argintie, iar pe fe]ele acesteia erau inscrip]ionate“URBIS SECURITY” [i “ROMÂNIA BUCURE{TI”, precum [i

sigla produc=torului. Dantelura acesteia erau identic= cu acelor dou= chei ridicate de la victima Matei Elena.

Red=m aversul [i reversul cheii, precum [i imagineadantelurii celor trei chei tip yall= (fig. 6).

Pentru a constata dac= butucul pus ladispozi]ie de T=nase Nicoleta Vasilica, putea fidescuiat cu cele dou= chei ridicate de la victim=,

36 CRIMINALISTICA

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 6

Fig. 5



s-a procedat la introducerea pe rând a cheilor \n ambii cilindrirotitori [i s-a constatat c= aceastea ac]ioneaz= cu u[urin]=asupra camei rotitoare (fig. 7).

Red=m imagineabutucului [i a cheilorintroduse \n cilindrii rotitori, \nainte [i dup= rotireacamei.

Efectuând aceea[iopera]ie [i cu cheia ridicat=

de la T=nase NicoletaVasilica, s-a constatat c= [iaceasta, dup= introducerea \n cei doi cilindri rotitori,realizeaz= rotirea camei.

Prezent=m al=turatimaginea butucului [i acheii, \nainte [i dup= rotireacamei (fig. 8).

Fa]= de celeconstatate, demonstrate [iilustrate, s-a ajuns laurm=toarele concluzii:

Cele dou= chei tipyall=, ridicate de lavictima Matei Elena, \ncuie [i descuie cu

u[urin]= yalla pus= ladispozi]ie de numitaT=nase Nicoleta Vasilica.

Concluzia raportului de constatare tehnico-[tiin]ific= a

fost hot=râtoare \n aflarea adev=rului [i stabilirea cu certitudine

c= numitul Gherasim Florin este autorul

infrac]iunii de omor deosebit de grav, comis

asupra lui Matei Elena.

|n declara]ia sa, infractorul a precizat

c= a ajuns \n jurul orei 100 la domiciliul lui

Matei Elena (situat la 30 m de casa p=rin]ilor

s=i din Nicule[ti). Acesta a v=zut prin geam

c= b=trâna era \n pat [i se uita la televizor.

Când a deschis u[a [i Matei Elena a

\nceput s= ]ipe strigând dup= ajutor, s-a

aruncat asupra ei, lovind-o cu pumnii [i

palmele peste fa]=, i-a comprimat toracele

cu genunchii [i a strâns-o de gât cu mâinile

pân= când aceasta a decedat.

A luat apoi bunurile, ce au fost g=site \n apartamentul

concubinei sale, dou= pungi de carne congelat= [i doi cârna]i

pe care i-a consumat cu T=nase Nicoleta Vasilica [i o bancnot=

de 100.000 lei pe care ulterior a cheltuit-o.

|nainte de a pleca cu saco[a, \n care a pus bunurile

furate, a demontat broasca nou= cu yall= de la u[a victimei [i a

rupt cablul telefonic.A doua zi, a montat yalla sustras= la u[a apartamentului

concubinei.

Gherasim Florin a fost re]inut pe timp de 24 ore, iar

ulterior instan]a de judecat= a emis mandat de arestare

preventiv= pe 29 zile, pentru comitereainfrac]iunii de omor

deosebit de grav . S-a re]inut c= fapta inculpatului de

exercitare a violen]elor asupra lui Matei Elena, provocându-i

moartea, pentru a-[i \nsu[i f=r= drept bunuri apar]inândacesteia, \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii

prev=zute de art.174, raportat la art.176 lit.”d” din Codul penal.

|nc= o dat= s-a demonstrat faptul c= cercetarea la fa]a

locului este [i trebuie s= fie efectuat= cu maxim= aten]ie [i

responsabilitate.

Ridicarea cheilor de yall= de la victim=, expertiza

traseologic= [i compararea ulterioar= a sistemului de

\nchidere [i cheia ridicat= de la autor au fost activit=]i

hot=râtoare \n aflarea adev=rului [i probarea vinov=]iei

infractorului.

CRIMINALISTICA 37

Fig. 7

Fig. 8



| n vara anului 2006, ochii \ntregii lumi au fost \ndrepta]i asupra Libanului. Dup= r=pirea a doisolda]i israelieni de c=tre lupt=torii Hezbollah,

pe 21 iulie, Israelul a lansat atacuri terestre, maritime [iaeriene \mpotriva obiectivelor militare [i a altor obiectivepe teritoriul vecinului s=u de la nord. Hezbollah a r=spunscu mii de proiectile ]intite c=tre Israel. Faptul c= Hezbollahse afl= \n posesia acestor proiectile – [i probabil urma s=achizi]ioneze mult mai multe – a influen]at, f=r= \ndoial=,r=spunsul Israelului la r=pirile respective.

De[i o discutare detaliat= a conflictului din anul 2006 arfi neadecvat=, \n acest moment, putem men]iona sanctuaruldin satul Deir al-Nahr, \n apropierea Tirului, \n sudul Libanului, \n care o pictur= \l reprezint= pe Ahmed Quassir – un tân=rcunoscut pe plan local ca“prin]ul martirilor”.

Quassir a fost prima persoan= din lume care a folosit oma[in= \nc=rcat= cu explozivi, pentru a se sincuide1. |n 1982a condus un vehicul ce con]inea500 kg de explozivi \ntr-obaz= militar= israelian= din Tir. {aptezeci [i [ase solda]iisraelieni au murit \mpreun= cu el. Familia lui locuie[te \napropiere [i evident \l consider= un erou. Sus]ine c= promiseses= “\i zdruncine pe israelieni”.

De[i ar putea fi dificil s= \n]elegem psihologia unui tân=r

de 17 ani care transporta bombe, pentru a se sinucide, cumeste Ahmed Quassir, strategia lor poate fi extrem de eficient=. |ntr-adev=r, ac]iunea descris= mai sus poate fi considerat=primul r=spuns eficient la o invazie israelian=.2

|n anul 1983, persoanele care transportau bombe,pentru a se sinucide, au avut ca obiectiv AmbasadaAmerican= din Beirut [i baza principal= a solda]ilor din marinaStatelor Unite din ]ar=. Ambasada a fost distrus= [i241 desolda]i au fost uci[i (cea mai mare pierdere a armateiamericane de la al doilea r=zboi mondial pân= \n prezent). |ncadrul unei opera]iuni separate au fost uci[i58 de solda]ifrancezi. For]ele pentru men]inerea p=cii interna]ionale s-auretras din Liban, iar na]iunea a descins \n haos. O mare parte

a ]=rii a c=zut sub controlul partidelor [i mili]iilor islamisteradicaliste.De[i detonarea explozivilor \n ma[ini nu era o op]iune \n

Evul Mediu, conceptul de martiraj are r=d=cini adânci \n islam.Un binecunoscut exemplu este secta“asasini” care a \nflorit \n Siria [i Iran \ntre secolele unsprezece [i treisprezece (cânda fost \n=bu[it= prin for]= armat=). Termenul“asasin” este untermen depreciativ, folosit de inamicii lor ([i \nseamn=“persoana care ia ha[i[” ). Membrii acestei secte se numeau“fidayeen” , adic= cei care sunt gata s= moar= pentru cauza lor.

Termenul “fidayeen” este deseori folosit de lupt=torii dinEstul Mijlociu din zilele noastre. |n opinia lui Bernard Lewis,profesor de Studii ale Orientului Apropiat la UniversitateaPrinceton, unul dintre cei mai importan]i istorici din Vest,specializa]i \n islam [i autorul c=r]iiCriza Islamului: R=zboiul Sfânt [i Teroarea Nesfânt= : “Asasinii medievali erau o sect=

extremist=, foarte departe de mi[carea majoritar= din islam.Acest lucru nu este adev=rat despre imitatorii lor din zilelenoastre”.3

Asasinii nu erau interesa]i de distrugerea \n mas=. Seocupau cu eliminarea indivizilor.4 Era legitim s=“asasinezi” unconduc=tor nedrept. |n ciuda religiei lor musulmane aveau maimulte \n comun cu Marcus Brutus [i cu ceilal]i“tiranocizi” carel-au ucis pe Iulius Cezar decât cu Osama bin Laden.

|n mod similar, grupurile na]ionaliste de la mijloculsecolului al 20-lea [i-au \ndreptat ac]iunile c=tre personalulmilitar [i administrativ al puterilor coloniale. Atacurile grece[ti [i

evreie[ti asupra ]intelor britanice din Cipru [i Palestina facparte din aceast= categorie. De[i aceste atacuri pot fi descriseca “teroriste” , participan]ii aveau obiective limitate [i, de obicei,operau \n zone geografice specifice. Tindeau s= evite“daune colaterale” (adic= distrugeri care nu erau necesare). }elul lorera s= conving= puterile coloniale s= se retrag= [i s= ofereindependen]a. Adeseori au avut foarte mult succes.

Mul]i terori[ti au devenit lideri na]ionali [i oameni de statinterna]ionali. Se pot oferi numeroare exemple de pe diferitecontinente.5 Unele sunt controversate. Altele mai pu]in.

Un caz contemporan interesant este AutoritateaPalestinian= care are o autonomie considerabil= \n Gaza [i]=rmul de vest al Râului Iordan (West Bank). De[i este posibil

ca Autoritatea s= evolueze/s= fie recunoscut= ca organismulsuveran al unui stat palestinian independent, alegerileorganizate \n ianuarie 2006 au avut rezultate instructive [itulbur=toare. A[a - numi]ii“modera]i” au fost \nvin[i \n moddecisiv. Adunarea Palestian= are132 de locuri. Hamas acâ[tigat 57,5 la sut= din voturi [i76 de locuri. Fatah (partidulfostului pre[edinte Yasser Arafat) a câ[tigat32,5 la sut= dinvoturi [i43 de locuri. Treisprezece locuri au fost \mp=r]ite \ntrepartidele care au fost mai pu]in – sau mai mult – extremistedecât Hamas [i Fatah. Aceasta nu ofer= prea multe posibilit=]ipentru ajungerea la un compromis.

Terori[tii moderni sunt mai pu]in discriminatorii decâtpredecesorii lor. Ace[tia caut= \n mod activ s= provoace daune“colaterale” . Pentru ei, cu cât este mai mult= moarte [idistrugere cu atât este mai bine. Acesta este cazul \n care]elurile lor sunt seculare (de ex. independen]a na]ional=),religioase (de ex. stabilirea unei societ=]i islamice) sau ambele(de ex. distrugerea Israelului).

Activit=]ile lor provoac=, \n mod inevitabil, contraatacuricare conduc, de obicei, la chiar mai mult= moarte [i distrugere.Deseori, propor]iile nu se p=streaz=. Evident, acest lucru seafl= \n acord cu scopurile terori[tilor. Situa]ia din Liban dinacest an este un bun exemplu. R=pirea a doi solda]i aprovocat o reac]ie atât de grav= din partea israelienilor \ncât acauzat moartea a o mie de civili, a str=mutat un sfert din

popula]ia libanez=, a condus la pierderi economice uria[e [i i-a revoltat pe musulmanii din toat= lumea. Zidul de beton seconstruie[te pentru a proteja Israelul de locuitorii din WestBank, care este \n cea mai mare parte controlat de Autoritatea

38 CRIMINALISTICA

Jurist RENATA-MINODORA WATSON – Marea Britanie



Palestin=. Acesta previne - sau cel pu]in descurajeaz= –atacurile sinuciga[e \n Israel [i se bucur= de suportul celor maimul]i israelieni.

Argentina are o popula]ie evreiasc= substan]ial=.|n martie 1992 , islami[tii sinuciga[i au distrus AmbasadaIsraelului din Buenos Aires. Daunele colaterale au inclus o[coal= [i o biseric= catolic=. Mul]i dintre cei29 de oameni uci[ide explozie erau argentinieni – nu diploma]i israelieni. Doi animai târziu, ]inta a fost sediul central al Asocia]iei MutualeArgentiniene Israeliene. O cl=dire de [apte etaje a fost distrus=[i 85 de oameni au fost uci[i. Peste300 au fost r=ni]i. Acesta afost – [i r=mâne – cel mai mare act terorist \mpotriva evreilorde la 1945 pân= \n prezent.

|n anul 1998 , sinuciga[ii islami[ti au avut drept ]intedou= ambasade americane din Africa de Est. Au fost uci[idoisprezece diploma]i americani [i peste 200 de civili africani(inclusiv mul]i musulmani). Ultimii au fost“daune colaterale”.

Din 1998 au avut loc multe opera]iuni similare \n Israel,Turcia, India, Sri Lanka, S.U.A., Indonezia, Insulele Filipine,Irak, Spania [i Regatul Unit. Probabil vor mai fi. |n anul 2001,Serviciul de Securitate Intern= al Regatului Unit (cunoscut sub

numele MI5) dedic= 23 la sut= din eforturile sale opera]ionale \mpotriva amenin]=rilor grupurilor islamiste. Pân= \n anul 2005(anul atentatelor londoneze), acest procent a urcat la 56 lasut=.6 Se consider= c= amenin]area musulmanilor radicali[tieste mult mai mare decât orice alte amenin]=ri la siguran]ana]ional= luate \mpreun=.

|n luna august 2006 , for]ele de securitate britanice auprevenit, se pare, un atentat terorist care, dac= ar fi avut loc,ar fi eclipsat evenimentele de la 11 septembrie 2001. Dou=grupuri de islami[ti radicali[ti pl=nuiau s= deturneze [i s=distrug= pân= la nou= avioane de pasageri transatlantice. De[iconspira]ia nu [i-a atins scopul, nici nu a fost soldat= cu une[ec total. A câ[tigat o publicitate imens= [i a provocat daune

grave importantei industrii a turismului din Marea Britanie.Negocierea cu grupurile implicate \n asemeneaactivit=]i este extrem de dificil= ([i probabil imposibil=). |n anii1990, autorit=]ile britanice au putut ajunge la o \n]elegere cuna]ionali[tii irlandezi. Nimeni nu a fost mul]umit pe deplin derezultat, dar progrese s-au f=cut.

Compromisul cu militan]ii islami[ti este mult maiproblematic. Un na]ionalist irlandez poate sus]ine c= un acordde \mp=r]ire a puterii este o realizare. Na]ionali[tii basci arputea abandona lupta armat= \mpotriva statului spaniol, \nschimbul negocierilor serioase privind autonomia regional=mai mare (cum ar fi cea atins= de Catalonia de curând). Estedificil – probabil imposibil – ca un islamist s= fie de acord caIerusalimul (cel de-al treilea ora[ sfânt al islamului) estecapitala permanent= a Israelului.

|n anul 2002 , Limburg-ul – un petrolier francez – a fostgrav afectat \n Golful Adenului (\n apropierea coasteiYemenului). De[i pierderile au fost limitate – un membru alechipajului a fost ucis [i 12 au fost r=ni]i – atacul a provocatdaune considerabile mediului. Aproximativ 90.000 barili depetrol neprelucrat s-au scurs \n Golful Adenului.

Armata Islamist= a Adenului [i-a asumatresponsabilitatea. Purt=torul s=u de cuvânt a fost remarcabilde sincer. S-a raportat c= a declarat:“Ne-am preg=tit s= lovim o fregat= american=, dar nu este nici o problem= pentru c= to]i

sunt necredincio[i” .7

Mai recent, Ayman al-Zawahiri (liderul secund al Al-Qaeda) a spus: “R=zboiul cu Israelul nu depinde de \ncetareafocului... Este un Jihad... |ntreaga lume este un câmp de lupt=

deschis nou=. Vom ataca peste tot” .8 Nu avem motive s= ne \ndoim de sinceritatea d-lui al-Zawahiri.

Nici nu mai este necesar s= men]ionam cruzimeaextrem= a celor care se angajeaz= – [i promoveaz= –“opera]iunile de martiraj” . Ace[tia nu ezit= s= omoare civiliinocen]i [i vulnerabili sau s= opereze de la loca]ii (ca \n Liban)care pot duce la pierderi \n rândurile civililor. Nu exist= limiteasupra num=rului de oameni pe care i-ar ucide dac= ar avea

[ansa: de ex. arme nucleare sau biologice. Pentru fiecareopera]iune reu[it= \n Europa, sunt câteva opera]iuni nereu[ite.Cei responsabili pentru aceste opera]iuni sunt adesea

descri[i ca “extremi[ti islami[ti”. Folosirea unor astfel determeni este gre[it= [i inutil=. Foarte pu]ini lideri sau c=rturarimusulmani se descriu ca fiind“liberali” sau “modera]i”.Ceicare fac acest lucru, \n cel mai bun caz, \[i vor pierdepopularitatea.

Cu siguran]=, purt=torii de bombe ce comit suicid nu sev=d extremi[ti. Ei cred c= sunt solda]i care sunt gata s= lupte[i s= moar= pentru o form= pur= a islamului. Ei sunt o“avangard= revolu]ionar=” de credincio[i adev=ra]i, dedica]i –[i se bucur= de mult sprijin din partea comunit=]ilor

musulmane din Estul Mijlociu [i de pretutindeni (mai alesprintre tinerii musulmani).9Scopul lor imediat este s= cure]e statele musulmane

de influen]ele vestice [i s= instaureze regimuri teocratice(similare celui care exist= \n prezent \n Iran). Obiectivul lor petermen mediu este s= creeze un singur stat islamic. Scopul lorfinal este s= \[i extind= viziunea totalitarist= a islamului asupra \ntregii lumi. Scopurile lor sunt de neatins – dar sunt reale.

Compromisul este, \n cele din urm=, imposibil.Profesorul Lewis afirma:

“Conform traditiei musulmane, lumea este \mp=r]it= \n dou= case: Casa Islamului (Dar al-Islam) \n care conduc guvernele musulmane [i unde prevaleaz= legea musulman=, [i Casa R=zboiului (Dar al-Harb), restul lumii, \nc= nelocuit= [i,cel mai important, condus= de necredincio[i. Presupunereaeste c= jihadul va continua... pân= când lumea fie accept= credin]a musulman= fie se supune conducerii musulmane” .10

Israelul [i-a retras for]ele militare din sudul Libanului, \nanul 2000, [i din Gaza, \n anul 2005 (\n ciuda protestelor a miide locuitori israelieni care au fost evacua]i din casele lor). De[ilocuitorii arabi au avut reale nemul]umiri, aceste evenimenteputeau fi privite \ntr-un mod pozitiv ca evolu]ii constructive [i capreliminarii ale p=cii \n regiune. |n realitate, ambele zone auc=zut rapid sub controlul organiza]iilor Hezbollah [i Hamascare refuz= s= recunoasc= dreptul de a exista al Israelului [ifolosesc purt=torii de bombe ce comit suicid ca arme der=zboi. Pare rezonabil s= credem c= o deplin= retragere aisraelienilor din zona controlat= de Palestina ar producerezultate similare.

Potrivit lui Michael Gove – un membru al ParlamentuluiBritanic [i o autoritate \n ceea ce prive[te terorismul – problemaesen]ial= cu care se confrunt= societ=]ile vestice este faptulc= nu \n]eleg natura amenin]=rii pe care o constituie terori[tiiislami[ti. |n Regatul Unit, acest lucru a dus la erori grave depolitic=: activit=]ile partidelor radicale au fost tolerate;sus]in=torii opera]iunilor de martiraj au fost privi]i ca o

minoritate insignifiant= [i irelevant=; dovezile limbajului [icomportamentului anti-social nu au fost investigate \n modcorect; tranzac]iile financiare nu au fost monitorizate

CRIMINALISTICA 39



eficient.11Aceste probleme \ncep s= fie luate \n considerare. Din

fericire nu este prea târziu. Pentru cei preg=ti]i s= se implice \nopera]iuni de martiraj nu conteaz= vie]ile necredincio[ilor.Uciderea lor este efectiv o datorie religioas= [i cei mai mul]ivestici sunt“necredincio[i”.

** *

NOTE:1 A[a-numitele “opera]iuni de martiraj” sunt asociate, deobicei, cu persoane care transport= bombe pentru a se sinucide, carepoart= centuri, duc gen]i sau conduc vehicule pline cu explozivi. Pots= fie [i sub alte forme: de ex., pilotarea unui avion \ntr-o cl=dire sauangajarea unei for]e militare superioare (pu]ini lupt=tori Hezbollah aufost captura]i \n timpul recentului conflict). Opera]iunile viitoare potimplica arme biologice [i substan]e radioactive. }intele mediului sauculturale pot deveni din ce \n ce mai populare.

2 Pentru o discu]ie asupra eficien]ei acestor opera]iuni veziAlan Dershowitz,Why Terrorism Works (Yale University Press, 2002)

3 (Phoenix Press, London, 2004), 124.4 Nu inten]ionau s= se sinucid=. Principalul lor scop era s=

ucid=. |n realitate, [tiau c= vor fi omorâ]i ([i sperau s= fie r=spl=ti]i \nvia]a viitoare). Vezi Bernard Lewis,The Assassins: A Radical Sect \n

Islam (Asasinii: o sect= radicalist= \n islam)(publicat= pentru primadat= \n 1967).

5 Irlanda de Nord, Cipru, Kenia, Zimbabwe, Aden, Africa deSud, Algeria, Cuba, Vietnam etc.

6 Parliamentary Intelligence and Security Committe,Report into the London Terrorist Attacks on 7 July 2005 ( Serviciul deInforma]ii Secrete al Parlamentului [i Comitetul de Securitate,Raport asupra atacurilor londoneze din 7 iulie 2005)(2006), 33. Aceste cifreexclud activit=]ile administrative de rutin=, de ex., direc]ia resurselorumane [i finan]elor.

7 M. Steyn, “They Want to Kill us All” (Vor s= ne ucid= peto]i), Spectator, 19 octombrie 2002, 14.

8 M d’Ancona, “This Conflict will Long outlast Blair and Bush”(Acest conflict va dep=[i cu mult mandatele lui Blair [i Bush), SundayTelegraph, 30 iulie 2006.

9 |ntr-o anumit= m=sur= seam=n= cu nazi[tii [i cu bol[eviciide la \nceputul secolului al 20-lea. De[i num=rul lor a fost limitat, auputut exploata prejudec=]ile [i nemul]umirile multor milioane deoameni; Michael Grove, Celsius 7/7 (Londra, 2006), 92.

10 Nota 3 de mai sus, 24. “Belgrade” (Belgrad), capitalaSerbiei, \nseamn= acum “ora[ul alb”. Când era condus= de Imperiul

Otoman – [i era o citadel= strategic= – se numea Tel ab Jihad – ora[ulr=zboiului.11 Nota 9 de mai sus, 84-85

40 CRIMINALISTICA

Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIEDr. ELENA VOINI}CHI

D eopotriv= act disperat al unor veleitari,f=pturi cu preten]ii umanoide, n=lucimonstruoase cu suflet demonizat, cruzi

adversari redutabili ai civiliza]iei umane cât [i rodulincestios al unor min]i bezmetice, sc=pate de vigilen]acenzurii morale ancestrale [i r=t=cite \n neguraprimitivismului idolatric, terorismul reprezint= un veritabilflagel al lumii contemporane.

Na]ional (intern), interna]ional sau, mai nou,transna]ional cu motiva]ii rasiste, extremist-na]ionaliste,

fundamentalist-religioase etc., aceast= plag= suprainfectat= [iauto sau hetero \ntre]inut=, indiferent dac= se exprim= subforma terorismului de drept comun, a terorismului social, politicsau de stat, prin metode directe sau indirecte ori ac]ioneaz= \nplan psihologic sau fizic, are ca elemente caracteristicileurm=toare:

1) este promovat, \n \ncercarea de a ob]inesatisfacerea unor cereri specifice sau pentru atingerea unoranumite obiective (politice, economice, religioase etc) oripentru a pedepsi, prinfolosirea ilegal= a for]ei sau a violen]eiori numai prinamenin]areacu folosirea acestora;

2) for]a sau violen]a este canalizat= c=tre ]intediverse, numite ]inte simbolice,reprezentate prin grupurieterogene de persoane, alese la \ntâmplare, f=r= discriminaresau bunuri emblematice, cu \nalt= semnifica]ie afectiv=;

3) prin folosirea for]ei sau a violen]ei se \ncearc=manipularea opiniei publice, \n vederea orient=rii puteriidecizionale \n direc]ia urm=rit= de terori[ti; deoarece nu poateinfluen]a \n mod direct decizia politic=, terorismul recurge la unintermediar reprezentat de starea de panic= (de teroare)r=spândit= \n popula]ie, prin care s= for]eze actul de decizie;

4) for]a sau violen]a se concretizeaz= \ntr-unatac terorist, ce se poate manifest= sub forme diferite (atentate,r=piri de persoane, distrugeri de edificii, deturn=ri de avioaneetc) care este declan[at f=r= o soma]ie , aten]ionare prealabil=,luând prin surprindere;

5) ac]iunea terorist= estepremeditat=,desf=[urându-se dup= un plan bine pus la punct [i nu \n mod \ntâmpl=tor;6) actul terorist, o dat= declan[at,genereaz= spaim=,

groaz=, teroare care, prin reverbera]ie, ajunge s= cuprind=mase mari de oameni, din toate clasele sociale,dep=[ind astfel sfera obiectivelor vizate prin actul terorist \n sine;

7) prin ac]iunea terorist= se urm=re[te, \n special,efectul pe termen lung, \n plan psihologic (\nfrico[area,teroarea) [i mai pu]in efectul pe termen scurt, \n plan fizic,reprezentat prin urm=rile, consecin]ele imediate ale actului \nsine [i anume distrugeri de bunuri, omucideri, v=t=m=ricorporale prin tortur= etc;

8) tendin]= larepetabilitate a actelor teroriste, defiecare dat= cu amplitudine crescut=; repetarea actului teroristpoate fi realizat= de aceea[i grupare terorist= sau de alta, prin



imita]ie;9) de cele mai multe ori se constat= dep=[irea

cadrului local-endemic [iinterna]ionalizareaac]iunii teroriste;10) finan]areaac]iunilor teroriste este realizat=din

surse oculte chiar dac=, uneori, aceasta apare sub forma unoracte dezinteresate, filantropice;

11) actul terorist este realizat cuinten]ie direct= , \nsensul c= autorii prev=d (sunt con[tien]i [i doresc producerea

consecin]elor) [i urm=resc ob]inerea efectului reprezentat deinstaurarea sentimentului de fric=, de insecuritate, de teroare, \n rândul popula]iei;

12) terorismul poate fi \nf=ptuit atât prin ac]iune saucomisiune (situa]ia cea mai frecvent=), cum ar fi: atentatele cubombe, r=pirile de persoane etc, cât [i prin inac]iune sauomisiune, spre exemplu, neschimbarea semnaliz=rii ori amacazului cu producerea unei catastrofe feroviare,neanun]area pilotului unei aeronave de existen]a unuiobstacol la aterizare [i producerea evenimentului aviatic etc;

13) f=ptuitorii, denumi]iterori[ti , sunt grupa]i \ndiverse organiza]ii (de cele mai multe ori clandestine) cu un

num=r de membrii inferior celui c=ruia i se adreseaz= actulterorist;14) terori[ti pot ac]iona \n mod direct, dezv=luindu-[i

sau nu identitatea, ori prin intermediari, care realizeaz= actulterorist din convingere, pentru beneficii (de cele mai multe orimateriale) sau datorit= constrângerii;

15) m=surile [i mijloacele conven]ionale de men]inerea ordinii sociale au efect minim asupra terorismului. (pentru anu le eticheta ca ineficiente!).

De[i terorismul (la fel ca[ocul , \n medicin=) este maiu[or de recunoscut decât de descris [i mult mai u[or de descrisdecât de definit, prin prisma preciz=rilor f=cute, se poate

\ncerca [i o defini]ie care ar putea fi ad=ugat= la cele 109existente pân= \n prezent. Din aceast= perspectiv=,terorismul poate fi considerat o manifestare antisocial= complex=, con[tient= [i premediat=, a unui grup minoritar,cu tendin]= la imitare, repetare [i interna]ionalizare,caracterizat= prin amenin]area cu folosirea sau chiar utilizarea ilegal= a for]ei sau a altor mijloace violente, \n mod direct sau indirect, \mpotriva unor ]inte simbolice,umane [i/sau materiale investite afectiv, \n vederea instaur=rii \ntr-o colectivitate a unui regim de insecuritate personal=, bazat pe fric=, groaz=, teroare, datorit= prezum]iei de repetabilitate \ntreprins=, \n scop coercitiv

sau pentru satisfacerea unor cerin]e specifice ori atingerea unor obiective strategice.Deci, ceea ce particularizeaz= actul terorist, \n raport

cu alte ac]iuni antisociale, este\ncercarea de a impune unei colectivit=]i punctul de vedere propriu unui grup minoritar, prin amenin]are sau prin folosirea ilegal= a for]ei ori a altor mijloace violente . A[a cum rezult= dindefini]ia propus=, terorismul este modul de manifestare a unuigrup de indivizi [i nu a unuia singur. |n situa]ia \n care un singurindivid concepe [i transpune \n practic= actul terorist, aceastaar putea echivala cu pseudoterorismul animat, \n cele maimulte cazuri, de orgoliul schizofren al unui alienat care refuz=

realitatea.De cele mai mute ori, \n urma ac]iunilor teroriste, fiec= sunt abil regizate fie c= prezint= elemente de naivitate, se

produc [i pierderi de vie]i omene[ti, ceea ce constituieargumentul prezen]ei medicului legist la investiga]iacriminalistic= realizat= la fa]a locului, post-factum. F=r= a intra \n detalii vizând competen]a [i modul de constituire a echipeiinterdisciplinare de investiga]ie, men]ion=m doar faptul c=activitatea de cercetare trebuie s= se desf=[oare \nconformitate cu prevederile legale [i cu maxim= eficien]=, deunde [i necesitatea elabor=rii unor norme metodologice care

s= poat= fi aplicate \n astfel de situa]ii. |nc= de la \nceput trebuie precizat c= medicul legistse va deplasa la locul comiterii infrac]iunii teroriste sau al altorevenimente deosebite numai \n baza unei solicit=ri expresedin partea organelor abilitate.

Interven]ia medico-legal= se va produce numai dup=: opera]iunile de salvare, de acordare a primului ajutor

medical [i izolarea sau, dup= caz, transportul la o unitatesanitar= a victimelor r=nite;

delimitarea [i restric]ionarea accesului \n zonarespectiv=;

efectuarea cercet=rii criminalistice ce are drept scop

c=utarea, descoperirea, relevarea, fixarea [i ridicarea urmelor[i a altor mijloace materiale de prob=.Ulterior, medicul legist va participa activ la ac]iunile

desf=[urare la fa]a locului coordonate de procuror. Rolulmedicului legist, \n cadrul echipei complexe de investiga]ie aconsecin]elor actelor teroriste sau a altor evenimente cunum=r mare de victime umane, este, la modul general, de aexamina cadavrele [i de a asigura transportul acestora lainstitu]ia medico-legal= teritorial=, \n vederea continu=riiexamin=rii de specialitate \nceput= la fa]a locului.

1 Examinarea cadavrelor

Prin no]iunea de cadavru, \n astfel de cazuri, se \n]elege atât cadavrul \ntreg cât [i fragmente din acesta;datorit= faptului c= cercetarea criminalistic= [i medico-legal=se realizeaz= imediat dup= eveniment, cadavrele sunt f=r=modific=ri de putrefac]ie.

Examinarea medico-legal= trebuie s= parcurg= urm=toarele etape:

a) fixarea pozi]iei cadavrului prin raportare la reperele fixeadiacente, opera]iune care presupune:

numerotarea cadavrului;fotografierea criminalistic=;men]ionarea pozi]iei [i a num=rului cadavrului \n fi[a de

transport c=tre institu]ia medico-legal=. |n situa]ia \n care sunt mai multe fragmente [i se

poate stabili c= apar]in aceluia[i cadavru se va consemnapozi]ia fiec=rui fragment \n raport [i de fragmentul cadavericmai voluminos de care ar apar]ine (spre exemplu, unde se afl=capul sau un fragment de membru toracic ori pelvin fa]= detrunchi); aceste fragmente vor fi numerotate astfel \ncât s= sepoat= recunoa[te u[or c= apar]in aceluia[i cadavru (spreexemplu, trunchiul cu 1.1., capul cu 1.2., piciorul cu 1.3. etc);

b) descrierea \mbr=c=mintei [i a \nc=l]=mintei care,dup= ce vor fi notate [i de criminalist, vor fi men]ionate \n fi[ade transport a cadavrului;

c) examinarea propriu-zis= a cadavrului Spre deosebire de cercetarea efectuat= \n cazul

infrac]iunii de omor când, de regul=, la fa]a locului se g=se[te

CRIMINALISTICA 41



un singur sau, mai rar, dou= ori mai multe cadavre, \n cazulexisten]ei unui num=r mare de cadavre, acestea nu vor mai fidezbr=cate pentru examinarea medico-legal= ini]ial=. Acestlucru este justificat pe de o parte din necesitatea de a scurtatimpul cercet=rii [i a permite, cât mai rapid, ridicarea [itransportul cadavrelor, iar pe de alt= parte din considerentepsiho-sociale. Prin aceast= examinare medico-legal= ini]ial=se vor putea ob]ine elemente utile care vor permite:

s= se stabileasc= instalarea mor]ii reale (princonstatarea semnelor pozitive precoce de moarte);

s= se estimeze intervalul de timp care a trecut de ladeces (prin corelarea semnelor mor]ii reale cu datele deanchet=);

s= se descrie leziunile traumatice elementare,observabile prin examinare extern=; aceste leziuni vor finotate, atât \n procesul-verbal, cât [i \n fi[a de transportcadavre;

identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut=; \nastfel de cazuri, \mpreun= cu ceilal]i membri ai echipeicriminalistice (cu care trebuie s= colaboreze !) medicul legist \[i va aduce contribu]ia \n eviden]ierea acelor elementeanatomice care s= permit=:

stabilirea sexului cadavrului;aproximarea vârstei;eviden]ierea unor particularit=]i morfologice cum ar fi:

culoarea pielii [i a pilozit=]ii, forma nasului [i a pavilionuluiurechii, culoarea irisului, formula dentar= (cu precizarealucr=rilor protetice) etc;

constatarea unor semne caracteristice: malforma]ii,infirmit=]i, tatuaje, cicatrici etc.

Ulterior, indiferent dac= se cunoa[te sau nuidentitatea cadavrului, consider=m c=, \n situa]ia cadavrelornefragmentate, este util= [i opera]iunea de amprentare;suger=m ca amprenta indexului s= fie marcat= [i pe fi[a detransport cadavre, lâng= num=rul cadavrului, ca o modalitatesuplimentar=, prin care s= se asigure recunoa[terea ulterioar=.

|n finalul acestei etape se va proceda la: fixarea unei br=]=ri la \ncheietura mâinii , \n cazul

cadavrelor \ntregi, sau pe fragmentul de cadavru pe care sevor nota num=rul de identitate [i numele (când se cunoa[te)sau sexul cadavrului;

introducerea cadavrului \ntr-un sac special , \n vedereatransportului la institu]ia medico-legal=; sacului i se va ata[a un \nsemn cu acelea[i elemete men]ionate pe br=]ara deidentificare.

2 Transportul cadavrelor

Indiferent dac= transportul cadavrelor se realizeaz=cu mijloace auto, aflate \n dotarea institu]iei medico-legale saua altor institu]ii ori particulare [i \n aceast= etap= trebuie s= serespecte o anumit= metodologie ce ar presupune:

\ntocmirea fi[ei de transport cadavre de c=tremedicul legist; \n aceast= fi[= trebuie s= se men]ioneze:

data;locul de unde a fost ridicat cadavrul;

pozi]ia cadavrului la locul faptei;identitatea cadavrului sau elementele ce pot contribui laidentificarea acestuia (sexul, vârsta aproximativ=, culoareapielii etc);

num=rul cadavrului (stabilit \mpreun= cu membrii echipeicriminalistice);

\mbr=c=mintea/\nc=l]=mintea care s= fie preluate o dat=cu cadavrul;

din]ii din material nobil (eventual formula dentar=);leziunile traumatice elementare;data decesului:

amprenta indexului.inscrip]ionarea sacului, \n care se va realizatransportul c=tre institu]ia medico-legal=, cu acelea[i elementetrecute pe br=]ara de identificare;

transportul cadavrelor la institu]ia medico-legal=.Etapele men]ionate apreciem c= sunt obligatorii ori

de câte ori ne confrunt=m cu un num=r important de cadavreumane. Evident c=, \n func]iei de num=rul acestora [i de \mprejur=rile concrete de la fa]a locului, timpul alocat fiec=reietape poate fi mai mare sau mai mic, important fiind ca, printr-ocoordonare unitar=, fiecare membru al echipei de cercetare s=

[tie cu precizie ce atribu]ii \i revin, astfel \ncât s= se ac]ionezecu eficien]= maxim=.Dup= efectuarea transportului cadavrelor, acestea

vor fi depozitate \n camere frigorifice special amenajate pân=la efectuarea unei examin=ri de specialitate complete.

F=r= a detalia specificul acestei activit=]i, dorim s=preciz=m faptul c=, \n opinia noastr=, examinarea medico-legal= necroptic=, \n cadrul institu]iei medico-legale, indiferentde num=rul cadavrelor, trebuie s= fie complet= (extern= [iintern=), a[a cum, de fapt, se procedeaz= de obicei. Facemaceast= remarc= deoarece opinia general=, exprimat= [i \n

lucr=rile de specialitate, este c=, \n astfel de situa]ii, cu num=rcrescut de victime, ar fi suficient= numai examinarea extern=a cadavrelor, cu men]ionarea leziunilor traumatice [i \ntocmirea documentelor medico-legale doar \n bazaacestora. Dac=, \n marea majoritate a situa]iilor, aceast=practic= ar putea fi acceptat= ne punem \ntrebarea cum vomputea deosebi o crim= produs= \n alte \mprejur=ri [i abildisimulat= sub forma unei mor]i consecutive actului teroristsau evenimentului respectiv ori eviden]ierea unei sarcini careimplic= probleme legale de succesiune, dac= am efectuanumai examinarea extern=?

Concluzionând, apreciem c=, [i \n astfel de situa]ii, seimpune efectuarea autopsiei medico-legale dup= regulileconsacrate, chiar dac= necropsia va fi efectuat= cu \ntârzieredatorit= num=rului mare de cadavre. Numai procedând a[a,medicul legist va putea r=spunde oric=ror \ntreb=ri care s-arputea na[te chiar [i dup= ani de zile de la evenimentul nefast.

|n finalulul acestor puncte de vedere, posibile viitoarenorme metodologice, care \ncearc= s= contribuie laconstituirea planului de ac]iune, \n cazul interven]iei echipelorcomplexe de investiga]ie a evenimentelor deosebite, reiter=mnecesitatea unei coordon=ri unitare [i eficiente la fa]a locului,bazat= pe o metodologie optim=, astfel \ncât s= se poat= evitasitua]iile \n care au fost ob]inute rezultate interpretabiledatorit= nesincroniz=rilor.

42 CRIMINALISTICA



La coopération judiciaire en matière pénaledans l’Union est fondée sur le principe dereconnaissance mutuelle des jugements et

décisions judiciaires et inclut le rapprochement desdispositions législatives et réglementaires des Etatsmembres dans les domaines: á établir des règles et desprocédures pour assurer la reconnaissance, dansl’ensemble de l’Union, de toutes les formes de jugementset de décisions judciaires, à prévenir et à résoudre lesconflits de compétence entre les Etats membres, àsoutenir la formation des magistrats, et des personnelsde justice, à soutenir la formation des magistrats et despersonnels de justice, à faciliter la coopération entre lesautorités judiciaires ou équivalentes des Etats membresdans le cadre des poursuites pénales et de l’exécutiondes décisions.

La mission d’Eurojust est d’appuyer et de renforcerla coordination et la coopération entre les autoritésnationales chargées des enquêtes et des poursuitesrelatives à la criminalité grave affectant deux ou plusieurs

Etats membres ou exigeant une pursuite sur des basescommunes, sur la base des opérations effectuées et desinformations fournies par les autorités des Etatsmembres et par Europol.

Cooperarea \n domeniul justi]iei [i al afacerilor interne1este legat= de dreptul de liber= circula]ie a persoanelor, astfelc= sunt de interes comun: regulile privind trecerea frontierelorexterioare ale Uniunii, politica de azil, politica \n domeniulimigr=rii, lupta \mpotriva drogurilor, a fraudelor de dimensiuniinterna]ionale, cooperarea vamal=, cooperarea judiciar= \nmaterie penal= [i civil= etc.

Crearea unui spa]iu de libertate, securitate [i justi]ierealizabil prin combaterea criminalit=]ii face parte dintreobiectivele celui de-al treilea pilon2.

Conform art. 30 T.U.E cooperarea poli]ieneasc= urm=re[te:

cooperarea opera]ional= \ntre serviciile de poli]ie,serviciile vamale [i serviciile represive specializate ale statelormembre \n domeniul prevenirii [i descoperirii infrac]iunilor [i alanchetelor \n materie;

colectarea, stocarea, preluarea, analiza [i schimbulinforma]iilor;

cooperarea \n domeniul form=rii profesionale, alschimburilor de ofi]eri de leg=tur=, precum [i al utiliz=rii deechipamente [i al rezultatelor cercet=rii criminalistice;

evaluarea \n comun a tehnicilor speciale de anchet=

privind descoperirea formelor grave de criminalitateorganizat=;

coordonarea unor ac]iuni prin Europol3.Tratatul asupra Uniunii Europene, \n art. 31, stabile[te

c=, \n cadrul celui de-al treilea pilon al Uniunii – ac]iunile \ncomun, \n domeniul cooper=rii judiciare penale, vizeaz=:

facilitarea [i accelerarea cooper=rii \ntre ministere [iautorit=]ile judiciare ale statelor membre competente, \n ceeace prive[te procedura [i executarea hot=rârilor judec=tore[ti;

facilitarea extr=d=rii \ntre statele membre;asigurarea, \n m=sura necesar=, a amelior=rii acestor

cooper=ri, compatibilit=]ii regulilor aplicabile \n statelemembre;

adoptarea progresiv= de m=suri care s= stabileasc=prevederi minimale referitoare la elementele constitutive aleinfrac]iunilor [i la pedepsele aplicabile \n domeniilecriminalit=]i organizate, ale terorismului [i ale traficului dedroguri.

Legea sau legea cadru european= stabile[te m=suri care urm=resc:

stabilirea de reguli [i de proceduri pentru asigurarearecunoa[terii, \n ansamblu Uniunii, a tuturor hot=rârilor [ideciziilor judiciare;

prevenirea [i rezolvarea conflictelor de competen]e \ntre statele membre;

sprijinirea form=rii magistra]ilor [i a personalului de justi]ie;

facilitarea cooper=rii \ntre autorit=]ile judiciare sauechivalente ale statelor membre, \n cadrul urm=rii penale [i alexecut=rii deciziilor.4

La nivel institu]ional, prin acte ale Consiliului, au fostcreate structuri specializate de cooperare poli]ieneasc= [i de

cooperare judiciar= c=rora li s-au conferit competen]especifice. Primele eforturi au fost concretizate \n Grupul Trevi,urmat de crearea unei structuri opera]ionale, Biroul anti-drogEuropol, \n 19945.

Prin decizia Consiliului Uniunii Europene 2002/187/JAI,din 28 februarie 2002, a fost instituit= unitatea Eurojust, dotat=cu personalitate juridic= [i finan]at= de la bugetul general alUniunii, \n scopul \nt=ririi luptei \mpotriva formelor grave decriminalitate6, dup= ce importan]a acesteia este men]ionat= \narticolul 30 T.U.E [i articolul 31 al T.U.E modificat de Tratatulde la Nisa.

Unitatea este compus= din câte un reprezentant alfiec=rui stat membru, care are calitate de procuror, judec=torsau ofi]er de poli]ie cu prerogative echivalente7. Statutulmembrilor na]ionali Eurojust este stabilit de statele membre pe

CRIMINALISTICA 43

Lect. univ. dr. ELENA-ANA MIHU}



care le reprezint=, inclusiv durata mandatului. Fiecare statmembru define[te natura [i \ntinderea competen]elor juridicepe care i le atribuie reprezentantului na]ional \n Eurojust pepropriul teritoriu. De asemenea, statul membru stabile[teatribu]iile reprezentantului s=u \n raporturile acestuia cuautorit=]ile judiciare din alte state, conform angajamentelorinterna]ionale pe care [i le-a asumat8. La desemnare, statulmembru notific= secretarului general al Consiliului [i Eurojustdecizia pe care a luat-o, pentru a fi informate celelalte statemembre. La rândul lor, celelalte state membre ale UniuniiEuropene se angajeaz= s= accepte [i s= recunoasc=prerogativele reprezentantului na]ional9.

Schimbul de informa]ii \ntre Eurojust [i statele membrese realizeaz= prin intermediul membrilor na]ionali. Ace[tia auacces la informa]iile con]inute de cazierul judiciar na]ional saude oricare eviden]= a statului membru pe care \l reprezint=, \nacelea[i condi]ii pe care dreptul acelui stat le prevede pentruun procuror, judec=tor sau ofi]er de poli]ie având prerogativeechivalente10.

Statele membre pot desemna, \n afara reprezentan]ilorlor \n Eurojust, unul sau mai mul]i coresponden]i na]ionali. Deasemenea, unitatea contribuie la \mbun=t=]irea cooper=rii cuOLAF, organiza]ie de lupt= anti-fraud= \n cadrul UniuniiEuropene, \n dosarele care afecteaz= interesele financiare aleUniunii Europene.

Eurojust \[i propune s= promoveze [i ameliorezecoordonarea autorit=]ilor competente \n cadrul anchetelor [iurm=ririlor judiciare care intereseaz= dou= sau mai multestate, ]inând seama de cererea unei asemenea autorit=]i,precum [i de orice informa]ie furnizat= de un organcompetent, s= amelioreze cooperarea \ntre autorit=]ilecompetente ale statelor membre, \ndeosebi prin facilitareapunerii \n aplicare a \ntrajutor=rii judiciare interna]ionale [i apunerii \n executare a cererilor de extr=dare [i s= sus]in=autorit=]ile competente ale statelor membre pentru \nt=rireaeficacit=]ii anchetelor [i urm=ririlor judiciare11.

Membrii na]ionali ai unit=]i Eurojust sunt abilita]i s=schimbe, f=r= autorizare prealabil=, \ntre ei sau cu autorit=]ilecompetente ale statului membru de care apar]in, oriceinforma]ie necesar= \ndeplinirii sarcinilor acestui organcomunitar.

Competen]ele generale ale unit=]ii Eurojust, stabilite \n

art.4 paragraful 1 al deciziei 2002/187, se refer= la:tipurile de criminalitate [i infrac]iunile pentru careEuropol are competen]= (terorismul, traficul ilicit destupefiante, traficul de fiin]e umane, filiere de imigrareclandestin=, traficul ilicit de materii radioactive [i nucleare,traficul ilicit de autovehicule, falsificarea monedei euro,sp=larea de bani legat= de activit=]ile criminale interna]ionale);

urm=toarele tipuri de criminalitate: criminalitateinformatic=, fraud= [i corup]ie, ca [i toate infrac]iunile careating interesele financiare al Comunit=]ii Europene, sp=lareaproduselor rezultate din crime, criminalitatea care afecteaz=mediul \nconjur=tor, participarea la o organiza]ie criminal=, \n

sensul ac]iunii comune 98/733/JAI din 21 decembrie aConsiliului, alte infrac]iuni comise \n leg=tur= cu tipurile decriminalitate [i cu infrac]iunile enun]ate mai sus.

Cooperarea poli]ieneasc= cuprinde toate autorit=]ilecompetente ale statelor membre, inclusiv serviciile de poli]iede baz= [i alte servicii specializate \n domeniul prevenirii saudescoperirii infrac]iunilor [i anchetelor. |n acest scop, prin legesau lege-cadru european=, pot fi stabilite m=suri referitoare la:

colectarea, stocarea, analiza [i schimbul informa]iilorpertinente;

sus]inerea form=rii personalului, echipamentelor [i acercet=rii criminalistice;

tehnicile comune de anchet= pentru descoperireaformelor grave de criminalitate organizat=12.

De asemenea, se stabilesc condi]iile [i limitele \n careautorit=]ile competente ale statelor membre pot interveni peteritoriul altui stat membru, \n leg=tur= cu acordul autorit=]iloracelui stat. Reglementarea este adoptat= de Consiliu, cu votulunanim al membrilor s=i, dup= consultarea ParlamentuluiEuropean13.

|n conformitate cu art.3 din decizia 2002/187/JAI,competen]a Eurojust este limitat= la faptul c= poate ac]iona

numai la cererea unui stat membru [i cu condi]ia ca poten]ialainfrac]iune s= mai implice, pe lâng= statul care face cererea,un alt stat membru. Astfel, cele dou= structuri de cooperarepoli]ieneasc= [i judiciar= depind de voin]a de cooperare astatelor membre [i de disponibilitatea acestora, de a transmiteinforma]iile pe care le de]in14.

P=r]ile pot schimba informa]iile necesare relevante, darnu excesive, \n vederea combaterii formelor grave alecriminalit=]ii transna]ionale organizate, a corup]iei sauterorismului.

Toate informa]iile schimbate \ntre p=r]i suntcomunicate prin intermediul punctului de contact cu Eurojust [ial membrilor na]ionali implica]i. O dat= cu numireamagistratului de leg=tur=, toate informa]iile sunt comunicateprin intermediul magistratului de leg=tur=15.

România notific= Eurojust cel mai târziu \n momentultransferului de informa]ii, \n scopul furniz=rii informa]iei,precum [i eventualele restric]ii16 pentru folosirea ei. |n situa]ia \n care, dup= efectuarea transferului, apare necesitatea,instituirii unor restric]ii, notificarea poate s= fie f=cut= [iulterior.

Datele furnizate de România c=tre Eurojust nu suntcomunicate vreunui stat ter] sau organism, f=r= ob]inerea

consim]=mântului României, iar România nu comunic=informa]iile furnizate de Eurojust vreunui alt stat ter] sauorganism, f=r= ob]inerea consim]=mântului membrilorna]ionali \n cauz= [i f=r= a se lua m=surile ce se impun.

Atât România cât [i Eurojust se asigur= c= datele cucaracter personal17 primite sunt protejate \mpotriva distrugeriiaccidentale sau nelegale, pierderii accidentale ori dezv=luiriineautorizate, modific=rii [i accesului sau oric=rei altei formeneautorizate de procesare.

Unitatea Eurojust poate schimba orice informa]ienecesar= \ndeplinirii sarcinilor sale cu: instan]ele competente, \n virtutea dispozi]iilor adoptate \n cadrul tratatelor, cu

organiza]iile sau instan]ele interna]ionale, cu autorit=]ilecompetente pentru efectuarea anchetelor [i a actelor deurm=rire din statele ter]e.18

44 CRIMINALISTICA



Parlamentul European este informat anual de c=treConsiliu printr-un raport asupra activit=]ii desf=[urate deEurojust, precum [i asupra activit=]ii organului de control.

Cooperarea \n domeniul justi]iei [i al afacerilor internese realizeaz= prin inform=ri [i consult=ri mutuale \ntre statelemembre, \nso]ite de colabor=ri \ntre serviciile competente dinadministra]ie.

Parlamentul European este informat cu regularitate dec=tre pre[edin]ia Uniunii [i de c=tre Comisie asupra lucr=rilorcare vizeaz= domeniile cooper=rii. De asemenea, pre[edin]iaconsult= Parlamentul European cu privire la principaleleaspecte, asigurând ca opiniile Parlamentului s= fie luate \nconsiderare. Parlamentul poate adresa \ntreb=ri sau formularecomand=ri Consiliului, iar \n fiecare an organizeaz= odezbatere asupra progreselor realizate \n aplicareadispozi]iilor referitoare la cooperarea \n domeniul justi]iei [i alafacerilor interne.

Comisia are drept de ini]iativ= (cu excep]ia prevederilorcare vizeaz=, la ini]iativa statelor membre, cooperarea

judiciar= \n materie penal=, cooperarea vamal=, cooperareapoli]ieneasc= \n vederea prevenirii terorismului, a traficului ilicitde droguri [i a altor forme grave de criminalitatetransna]ional=, inclusiv unele aspecte ale cooper=rii vamale).Comisia este pe deplin asociat= la lucr=rile domeniilor carevizeaz= cooperarea. |n cadrul organiza]iilor interna]ionale,statele membre, participante la cooperare, sunt obligate s=exprime pozi]ii comune stabilite conform obiectivelorcooper=rii prev=zute \n Tratatul asupra Uniunii Europene19.Tratatul de la Amsterdam a men]inut conceptul de pozi]iicomune, dar nu face referire la ac]iuni comune. Conven]iile \ncheiate \ntre statele membre, elaborate de Consiliu, intr= \nvigoare dup= ce sunt adoptate de cel pu]in jum=tate dinstatele membre [i nu produc efecte \n privin]a celor care le-auadoptat

BIBLIOGRAFIE

1-2Uniunea European= este fondat= pe trei piloni:1.Comunit=]ile

Europene; 2.Politica extern= [i de securitate comun=, 3.Cooperareapoli]ieneasc= [i judiciar= \n materie penal=. Cel de-al treilea pilon alUniunii Europene, stabilit prin titlul VI al Tratatului de la Maastricht,Ovidiu }inca,Drept comunitar general , edi]ia a III-a, Ed.”Lumina Lex”,Bucure[ti, 2005, p.28.

3 Art. 29 din T.U.E prevede c=: “obiectivul Uniunii este acela de aoferi cet=]enilor un nivel ridicat de protec]ie \ntr-un spa]iu de libertate,securitate [i justi]ie, prin elaborarea unei ac]iuni comune a statelormembre \n domeniul cooper=rii poli]iene[ti [i judiciare \n materiepenal=”. |n acest cadru, Uniunea aplic= urm=toarele principiigenerale:1) absen]a controalelor asupra persoanelor la frontiereleinterioare [i dezvoltarea unei politici comune \n materie de azil,

imigrare [i control la frontierele exterioare, care se bazeaz= pesolidaritatea statelor membre [i care este echitabil= fa]= de cet=]eniistatelor membre; 2) asigurarea unui nivel ridicat de securitate prinm=suri de prevenire a criminalit=]ii, a rasismului [i a xenofobiei,

precum [i prin lupta contra acestora; 3) facilitarea accesului la justi]ie, \ndeosebi prin recunoa[terea reciproc= a hot=rârilor judiciare [iextrajudiciare \n materie civil=; 4)implicarea parlamentelor na]ionale \ncontrolul m=surilor luate.

4 Europol – organism al Uniunii Europene care aplic= legeacomunitar= pentru combaterea criminalit=]ii [i are ca obiectiv \mbun=t=]irea cooper=rii \ntre autorit=]ile competente ale statelormembre pentru prevenirea [i combaterea crimei organizateinterna]ionale.

5 Constitu]ia Europei, articolului III - 270, paragraful 1, p.201.6 Decizia Cadru a Consiliului din 15 martie 2001 privind statutul

victimelor \n procedurile penale [i Directiva 2004/80/CE a Consiliuluidin 29 aprilie 2004 privind compensa]iile pentru victimele criminalit=]ii,JO L 261 din 6 august 2004.

7 Ovidiu }inca –Eurojust -Organ al Uniunii Europene \n lupta\mpotriva criminalit=]ii \n Revista de Drept comercial, Anul XII,Nr.6/2002, Ed.”Lumina Lex”, Bucure[ti, 2002, p.72.

8 Gheorghi]= Mateu], Nicoleta {tef=roi, Violeta Petrescu, RalucaPrun=, Radu T=rniceriu, Sofia Luca, Georgeta Gafta, Aurel Dublea,Daniela Iovu, Elena Onu, C=t=lin Luca,Traficul de fiin]e umane.Infractor. Victim= Infrac]iune , Asocia]ia Alternative Sociale Ia[i,Asocia]ia Magistra]ilor Ia[i, 2005, p.193-194; O. }inca, op.cit., p.73.

9 Unitatea Eurojust poate fi solicitat= de o autoritate competent=a unui stat membru s= sprijine o anchet= sau acte de urm=rire judiciar= de care este interesat un singur stat membru [i un stat ter],dac= s-a \ncheiat un acord de cooperare cu acel stat sau dac= exist=un interes esen]ial pentru acordarea acestei sus]ineri.

10 O. }inca, op.cit., p.73.11 Art.9 paragraful 4 al deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie

2002 a Consiliului de instituire a Eurojust \n vederea consolid=rii luptei \mpotriva crimei organizate, JO L 063 din 6 martie 2002.

12 Art.3 al deciziei 2002/187/JAI din 28 februarie 2002.13 Constitu]ia Europei, articolul III – 275, paragraful 2, p.207.14 O. }inca, Drept comunitar general , edi]ia a III-a, Ed.”Lumina

Lex”, Bucure[ti, 2005, p. 216.15 Acordul din 2 decembrie 2005, semnat la Bruxelles, privind

cooperarea \ntre România [i Eurojust, publicat \n M. Of. nr.300/4aprilie 2006, ratificat prin L.nr.58/2006 din 22 martie 2006 pentruratificarea Acordului privind cooperarea dintre România [i Eurojust, [ipentru reglementarea unor m=suri referitoare la reprezentareaRomâniei la Eurojust, \n perioada ce preced= ader=rii [i dup= dataader=rii la Uniunea European=.

16 Conform articolului 9 din Legea 58/2006 pentru ratificareaAcordului privind cooperarea dintre România [i Eurojust.

17 Poate include posibile restric]ii de acces, restric]ii asupratransmiterii c=tre autorit=]ile competente ale statelor membre [i condi]iide [tergere sau distrugere.

18 Datele personale \nseamn= orice informa]ie cu privire la opersoan= fizic= identificat= sau identificabil=. O persoan=identificabil= este una care poate fi identificat= direct sau indirect, \nspecial prin referire la un num=r de identificare ori la unul sau maimul]i factori specifici identit=]i sale fizice, psihologice, mentale,economice, culturale sau sociale.

19 Articolul 27, paragraful 1 din decizia 2002 /187/JAI din 28februarie 2002.

CRIMINALISTICA 45



| n acest articol doresc s= prezint Luminolul, caurmare a cercet=rilor efectuate de c=tre poli]iiletehnico-[tiin]ifice de pe Mapamond [i din

experien]a proprie acumulat= prin folosirea acestuia,cuocazia mai multor investiga]ii ale locului faptei, unde s-aucomis infrac]iuni, care au adus atingere vie]ii sau integrit=]iiumane.

Luminolul a fost sintetizat, \n anul 1934, de c=treHuntress, Stanley [i Parker (SUA).

Luminiscen]a luminolului a fost descoperit= de c=treWeber, \n anul 1942, [i explicat= de c=tre el [i al]i cercet=tori, \n anul 1943.

Luminolul a fost folosit, pentru \nceput, \n practicamedical=, \n anul 1937, de c=tre Specht (Germania),necunoscându–se anul \n care acesta a fost utilizat pentruprima dat= la cercetarea la fa]a locului.

Domenii de utilizare a LuminoluluiAcesta are o multitudine de utiliz=ri: microbiologie,

biochimie, comercial [i, \n principal, \n investiga]ia criminalistic=.|n microbiologie – biochimie are trei aplica]ii principale:

detectarea prezen]ei anumitor proteine;marcheaz= reac]ia antigen= – anticorp \ntr-o reac]ie

biochimic=;detectarea alimentelor iradiate. Aceast= ultim= aplica]ie

va fi promi]=toare \n viitor pentru depistarea cu rapiditate ade[eurilor radioactive acumulate [i care pot contamina terenurile agricole.

Comercial: Luminolul, \mpreun= cu alte substan]e, provoac= o lumin=

fosforescent= care a fost valorificat= comercial. Printre produse,sunt : juc=rii “bastona[e luminoase”, bijuterii, lumini de urgen]=, lalunete, sticle [i geamuri.

|n investiga]ia criminalistic= :Acesta este utilizat la cercetarea tehnico-[tiin]ific= a locului

faptei sau examin=ri criminalistice ale obiectelor de \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte ale prezumtivilor autori sau victimei, pentrudescoperirea urmelor de natur= sanguin=, chiar dac= sunt reduse,din punct de vedere cantitativ, sau sunt uscate.

Solu]ia cu Luminol, aplicat= la locul faptei, \n condi]ii de \ntuneric, indic= c= \n locul respectiv a avut loc o agresiune sau omoarte sângeroas=.

Utilitatea acesteia este una practic=, asigurând

descoperirea locului unde s-a comis fapta, chiar dac= sângele afost sp=lat sau acesta nu este vizibil cu ochiul liber.Mecanismul de reac]ieSângele con]ine compu[i cum sunt: fierul [i peroxizii, care,

intrând \n reac]ie cu solu]ia cu Luminol, produc o luminiscen]=u[or - alb=struie.

Luminolul, preparat \ntr-o solu]ie apoas=, este un compuscare reac]ioneaz= cu cuprul, peroxizii de fier [i cianurile.

Având \n vedere c= luminolul reac]ioneaz= cu substan]enespecifice, solu]ia nu poate fi utilizat= ca “test prezumtiv” pentrusânge.

Substan]ele care compun solu]ia cu Luminol,preparare, manipulare, p=strare

|n practic=, sunt \ntâlnite dou= re]ete de preparare a solu]iei,care sunt compuse din:- 1 gr. de Luminol ( C8 H7 N3 O2);- 5 gr. de Carbonat de sodiu (Na2 CO3);

- 50 ml de Peroxid de hidrogen (H2 O2-ap= oxigenat=,concentra]ie 3%), sau 3-4 tablete Hiperol ori Perhidrit amestecate \n 50 ml ap= distilat=;

- 1 litru ap= distilat=.Amestecul este recomandat s= se foloseasc= tot timpul

proasp=t, iar durata de folosin]= este \ntre 24 – 72 ore.Substan]ele care compun solu]ia fac parte din clasa de

otrav= II (foarte puternic toxic).Amestecarea Peroxidului de Natriu cu apa distilat= se va

face cu grij=, deoarece are un puternic efect efervescent.Solu]ia va fi folosit= \n scurt timp dup= preparare, dar nu

imediat, iar \n timpul manipul=rii se vor purta, obligatoriu, m=nu[ichirurgicale [i masc= de protec]ie, pentru a evita inhalarea de vapori.

Stabilitatea [i conservarea solu]iilor se vor face p=strându-sela rece, \n frigider, prelungindu-se astfel durata de folosin]=, chiar [ipân= la 14 zile. Solu]ia va fi ferit= de aer, lumin= [i c=ldur=, spre a

nu se altera - descompune, recomandând folosirea unor flacoanedin plastic, de culoare maro.

Mod de utilizareSolu]ia preparat= va fi introdus= \ntr-un pulverizator curat.Procesul de examinare, cu ajutorul amestecului cu Luminol,

se va efectua \n condi]ii de \ntuneric total, obturând geamurile [iu[ile \nc=perii, dup= care vom aloca câteva minute (4 – 5) ochilorpentru a se obi[nui cu \ntunericul.

Procedând la pulverizarea cât mai fin= cu solu]ia cuLuminol, vom constata apari]ia unei luminiscen]e alb=struiputernice, care va dura 2 – 3 minute, dup= care intensitateaacesteia va sc=dea treptat.

Dac= se vor efectua fotografii ale urmelor descoperite,

luminiscen]a acestora poate fi prelungit= prin repulverizareazonei respective.Solu]ia reac]ioneaz= [i \n cazul urmelor de sânge vechi de

mai mul]i ani, urmelor de sânge care au fost sp=late sau au fostcur=]ate cu diverse substan]e.

Reac]ia pune \n eviden]= locul \n care sunt dispuse acesteurme de sânge, aria lor de r=spândire, urmele de [tergere, urmelede \nc=l]=minte etc., chiar [i \n cazul lichidelor, spre exemplu apacu sânge r=mas= \ntr-o cad= de sp=lat.

Amestecul nu este otr=vitor [i nu are efect acid – corosiv iar, \n unele cazuri, se recomand= tratarea pielii pentru eviden]iereaurmelor de sânge.

Aceast= metod= se folose[te ori de câte ori se vor examinaurmele de sânge invizibile \n ap= menajer=, noroi, cenu[=, podea,parchet etc.

Urmele de sânge, pulverizate cu solu]ie apoas= de Luminol,pot fi testate [i se pot continua determin=rile cu tehnica ADN, f=r=a exista interferen]e.

Doar probele de sânge diluate \n exces, trimise la laborator,pot face imposibil= extragerea ADN-ului.

Spre a nu distruge, din eroare, \n totalitate, urmele denatur= sanguin= descoperite, se va proceda la testarea unuisingur pantof sau a unei singure zone de pe obiectul examinat.

Pentru a nu altera urmele de natur= sanguin= descoperite,obiectele tratate cu aceast= solu]ie vor fi pe urm= uscate.Neajunsuri care pot ap=rea \n utilizarea solu]iei cu Luminol

Reac]ia nu este specific= numai la urmele de sânge, din

cauz= c= Luminolul, \n combina]ie cu peroxidul de hidrogen,eman= oxigen, ajungându-se la reac]ii false.Toate materialele care eman= oxigen din peroxidul de

hidrogen pot s= dea reac]ii false, spre exemplificare, enumer=m:

46 CRIMINALISTICA

Comisar de poli]ie Nicolae {ERFEZEUSubcomisar de poli]ie RADU TE{AN, expert criminalist



substan]e de cur=]ire folosite \n buc=t=rie sau baie etc.;vegetale : lichid din iarb= c=lcat=, anumite flori, liliac, pin,

cedru etc.;legume – fructe : kiwi, tomate, sfecl=, hrean etc.;petele de var, iod, mucegai, rugin=, oxizi etc.

Obiectele care nu absorb lichide, cum sunt: sticl=, gresie,faian]=, pere]i, linoleu, folii de polietilen=, mobilier, lavabile, solu]iapulverizat= se poate scurge, neajungându – se la informa]iiconcludente .

Descoperirea unor urme, care prezint= luminiscen]=, nu valimita c=ut=rile criminalistului, acesta continuând c=utarea [iconstatarea prezen]ei urmelor de natur= sanguin=, prin testareacu reactivi specifici (test pentru hemoglobin=).Recomand=ri de \ntrebuin]are

Obiectele manipulabile, care urmeaz= a fi pulverizate cusolu]ie cu Luminol, se vor a[eza pe o coal= de hârtie alb=.

|n locurile cu funingine [i locurile afumate, nu se recomand=folosirea Luminolului, deoarece fumul [i funinginea depus= peobiectul pulverizat \mpiedic= formarea luminiscen]ei .

|n \nc=perile tratate cu solu]ie Luminol, unde s-au eviden]iatluminiscen]e alb=strui pe mai multe obiecte, care au fost testatecu indicatorul [i s-a stabilit c= sunt de natur= sanguin=, vor fimarcate cu jetoane [i fixate prin fotografiere.Procedeul de lucru

Executarea fotografiilor la lumin= natural= sau artificial= a \nc=perii, sau obiectelor examinate, identificarea prezumtivelorurme cu aspect de sânge, marcarea cu jetoane, numere sau s=ge]iautocolante, efectuarea fotografiilor de detaliu cu element metric .

Asigurarea obscurit=]ii necesare, pulverizarea solu]iei cuLuminol, fixarea luminiscen]elor cu ajutorul unor marcatori(be]i[oare etc.) pentru a putea identifica zonele la lumin= natural=sau artificial=, care, pe urm=, vor fi verificate cu testele(Hemophan) ce stabilesc natura sanguin= a urmelor.

Banderola-test se trece prin ap= distilat=, dup= care setamponeaz= u[or zona unde s-a eviden]iat luminiscen]aalb=struie care se presupune a fi o urm= de natur= sanguin=.

|nverzirea testului indic= prezen]a hemoglobinei (urm= denatur= sangvin=). |n continuare, se procedeaz= la fotografierea zonelor,

al=turi de banderolele-test [i detaliul acestora .Pentru fiecare zon= testat=, se va folosi o alt= banderol=-

test care, dup= fixarea prin fotografiere, vor fi ambalate separat \nplicuri lipite [i sigilate.

|n cuprinsul procesului – verbal de cercetare la fa]a loculuisau de examinare criminalistic=, se vor men]iona etapele parcurseam=nun]it, m=rimea luminiscen]ei alb=strui, care s-a eviden]iat,pozi]ia, distan]a fa]= de alte elemente [i obiectul pe care areac]ionat solu]ia cu Luminol.

Fotografierea luminiscen]ei alb=strui, care rezult= \n urmareac]iei, se va face cu un aparat fotografic fixat pe un trepied,având diafragma deschis= la maxim, pe timpul de expunere “B”,folosind un film de sensibilitate mare (800 ASA).Timpul deexpunere va fi de 5 – 7 minute, \n func]ie de m=rimea urmei,distan]a focal= fa]= de urm= [i intensitatea luminiscen]ei.

Executarea acestor fotografii este anevoios= [i presupuneteste preliminarii pentru a fi siguri de reu[it=.

Stabilirea naturii sangvine a urmelor identificate cu ajutorultestelor specifice.

Tratatul practic de criminalistic= Vol. II, la paginile 241 [i242, exemplific= reac]ii de orientare [i certitudine a prezen]eiurmelor de sânge [i de demonstrare a prezen]ei hemoglobinei.

|n practica curent=, am folosit teste rapide pentru a stabili

natura urmelor examinate. Acestea poart= denumirea comercial=de “Hemophan” [i pun \n eviden]= prezen]a hemoglobinei .Procedând la verificarea testelor cu urme de sânge de

natur= animal= (vit=, porc), acestea au reac]ionat prin aceea c=

s-au \nverzit .La testarea unui obiect care prezenta rugin= [i la

introducerea de solu]ie de Luminol, “Hemophanul” nu a reac]ionat.

Reguli de folosire a testului “Hemophan ”, p=strare [ierori posibile.

Cutia se va ]ine deschis= doar atât timp cât se scoatebanderola test . Nu se va atinge cu mâna testul.

Urmele de sânge \n amestec cu peroxid reac]ioneaz= \n 60sec.

Culoarea ap=rut= dup= trei minute nu mai poate fiinterpretat= .

Se va nota prima folosire a testelor, dup= care, \n interval detrei luni, se vor folosi toate testele.

P=strarea sub temperaturi de 30 grade Celsius, ferit deumiditate, raze solare [i gaze nocive . Nu se p=streaz= la frigider.

Concentra]ia mare de vitamin= C (acid ascorbic) reducesensibilitatea testului.

Sângele infestat cu bacterii sau ciuperci produce reac]iifalse.

Preparate noi \n domeniuFirma “Lightning” Powder Company Inc. din Jacksonville,

Statul Florida, a produs un preparat pe baz= de Luminol, denumitcomercial “Hemaglow”, care are ca [i caracteristici producerea deluminiscen]= cu sângele sau producerea câtorva false reac]iipozitive.

Produsul \[i men]ine efectul pe o perioad= de dou= luni, \ncondi]ii de conservare adecvat=.

|ntr-un raport al lt. Robin Bratton, specialist al Poli]ieiStatului Michigan, acesta prezint= un studiu efectuat pentrutestarea validit=]ii acestui produs, detaliind rezultatelecomparative efectuate \ntre preparatul Luminol conven]ional \ntr-o solu]ie apoas= [i “Hemaglow”, cu acordul firmei “Merck”,produc=toarea de Luminol.

“Hemaglow” con]ine alcool izopropilic, care distruge celulelero[ii \nainte de oricare analiz= serologic= viitoare.

|n urma testelor comparative efectuate cu solu]ii de dilua]iidiferite [i \n perioade diferite de preparare (solu]ia conven]ional=) s-a ajuns la concluzia c= acest nou produs prezint= o stabilitate [i oeficien]= mai \ndelungat=, iar reac]iile fals pozitive sunt mai reduse.

Tot \n concluziile acestui studiu s-a prezentat [i faptul c=timpul de preparare este redus, iar reac]ia este mult mai puternic=la sângele nediluat, ca [i \n cazurile \n care sângele sub form= destropi a fost diluat de ploaie, sp=lat intens.Costuri ridicate

Folosirea pe scar= larg= a reac]iei cu Luminol nu esteposibil=, datorit= pre]ului ridicat al substan]elor din compozi]ie,aceast= examinare dispunându-se numai \n scena crimelorexcep]ionale.Cazuistic=

Dintre evenimentele deosebite, la care au fost solicita]icriminali[tii bihoreni [i la care s-a dispus examinarea cu ajutorulsolu]iei Luminol, prezent=m dou= dintre acestea.

1) |n seara zilei de 13.02.2004 , \n municipiul Oradea, pestr. Colinelor, nr. 27, pe fondul unor certuri [i a consumului dealcool, numitul Andra[i Ioan i-a aplicat numitei Ta[nadi MargitErszebet – concubin=, o lovitur= de cu]it \n zona toracic=.

Dup= comiterea faptei a a[ezat victima pe pat [i a sp=lat urmele de sânge din locuin]=, dup= care s-a deplasat la locuin]aunui vecin, pe care l-a rugat s= cheme salvarea, deoarece a g=sit- o moart= \n pat pe concubina sa.

Procedând la deplasarea la locul faptei, \n data de

14.02.2004, [i la examinarea cu Luminol a \nc=perilor, s-auidentificat urme care prezentau luminiscen]= alb=struie pe unf=ra[, un cu]it de buc=t=rie, o can= [i un pahar aflate pe mas=,g=leat=, lighean [i sub un pre[, pe linoleum.

CRIMINALISTICA 47



Cu aceea[i ocazie au fost examinate [i obiectele de \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte ale prezumtivului autor,eviden]iindu-se pe ele mai multe luminiscen]e alb=strui.

Toate aceste luminiscen]e au fost testate cu ajutorulHemophan-ului, stabilind c= urmele identificate erau de natur=sangvin=.

Autorul, c=ruia i s-a aplicat procedeul de scoatere \neviden]= a urmelor de sânge [i care a participat, atât la fa]alocului, cât [i la examinarea propriei vestimenta]ii, a recunoscut

fapta \n fa]a organului de urm=rire penal=.2) |n data de 01.11.2004 , victima Matyi Mihai, din comunaAbram, a fost g=sit decedat \n locuin]=, prezentând leziuni lanivelul capului.

Din investiga]iile efectuate s-a stabilit c= numitul Nagy Iozsef,din aceea[i comun= (ginerele victimei), a consumat b=uturialcoolice \mpreun= cu Matyi. |ntre ei a intervenit un conflict [i l-alovit pe Nagy cu un v=trai. Acesta a ripostat, smulgându-i din mân=v=traiul [i i-a aplicat mai multe lovituri \n cap, provocându-i decesul.

Dup= aceasta, Nagy a mers acas=, [i [i-a sp=lat pantofii,care prezentau urme de sânge de la victim=.

Obiectele de vestimenta]ie, pantofii [i v=traiul au fost tratatecu solu]ie Luminol, pe acestea s-au identificat urme careprezentau luminiscen]= alb=struie.

Toate aceste luminiscen]e au fost testate cu ajutorulHemophan-ului, stabilind c= urmele identificate erau de natur=sangvin=.

Obiectele examinate au fost \naintate spre expertizareInstutului de Criminalistic=.

Autorii au fost trimi[i \n judecat= [i condamna]i pentru omorsimplu art.174 Cod penal, stabilindu-se cu certitudine vinov=]iare]inut= \n sarcina lor.

Experien]a dobândit= de c=tre speciali[tii criminali[ti bihoreni \n folosirea acestui mijloc tehnico-[tiin]ific de investigare a locului faptei a u[urat, de multe ori, activitaea investigatorului pe linie de omoruri sau a organului de urm=rire penal=, lal=murirea anumitor aspecte de la fa]a locului [i probarea

activit=]ii infrac]ionale .Fotografii de examinare efectuate \n cauza privind omorul

comis la data de 13. 02. 2004, \n Oradea, str.Colinelor, nr. 27.Foto 1 – 2 – fotografii din camera unde s-au tratat cu solu]ie cu

Luminol, jetoanele indic= obiectele pe care s-au eviden]iat luminiscen]ealb=strui intense [i care au fost verificate cu teste Hemophan, care au indicat

natura sanguin= a urmelor.Foto 3 – reprezint=, \n detaliu, cu]itul pe care s-a eviden]iat o

luminiscen]= alb=struie, la tratarea cu solu]ie cu Luminol.

Foto 4 – reprezint= \n detaliu un segment din pre[ul pe care seeviden]iaz= o luminiscen]= alb=struie intens=, \n urma trat=rii cu solu]ie cu

Luminol.Luminiscen]a central= a fost verificat= cu testul Hemophan,

care ne-a indicat natura sanguin= a urmei. |mprejurimile albastru fosforescente cu luminiscen]=

diminuat= provin, probabil,ca urmare a sp=l=rii pre[ului.

Foto 5 – reprezint= produsul de baz= \n prepararea solu]iei [i testul

revista criminalistica nr. 62006

Documents