revista de asistenţă şi mediere...

Revista de Asistenţă şi Mediere Socială

ISSN: 2069 – 3990 (print)

ISSN ONLINE: 2067 – 9270

Coverd in: Index Copernicus, Ideas RePeC, EconPapers, Socionet

Intervention and Social Change

[Intervenţie şi schimbare socială]

Antonio SANDU

Revista de Asistenta si Mediere Sociala, November, Year 2010, pp: 5-20

Published by:

Lumen Publishing House

On behalf of:

Lumen Research Center in Social and Humanistic Sciences

5

Intervention and Social Change

[Interven�ie �i schimbare social�]

Ph.D. Antonio Sandu1 Abstract In contemporary societies the need for social work is given by the

inaccessibility of resources, according to social need, or by manifested imbalances in the functioning of a social system. The social casework is a process that is aimed for change. The changing process applies to both individual clients as well as its social environment with which interacts, and influence each other (which together form the customer system). In recent years, social casework (social work client-centered) absorbs assumptions and theories of personality psychology with interest in the sociological sciences. A model rhythm of social casework, in terms of problem-centered counseling, has five distinct phases of the counseling process that will be presented and analyzed in this article.

Keywords:

social work, social intervention, welfare, social change, problem solving aproach, case work

1Ph.D. Antonio SANDU – Lecturer Ph.D. at Faculty of Law, „Mihail Kogalniceanu” University, Iasi, and Chairman / Researcher III at Lumen Research Center in Humanistic Sciences, Email: [email protected], Phone no.+40 740 151455.

SANDU, A., (2010) Intervention and Social Change [Interventie si schimbare sociala], Revista de Asistenta si Mediere Sociala, November, Year 2010, pp: 5-20.

Revista de Asisten�� i Mediere Social�

6

Introducere În societ��ile contemporane nevoia de asisten�� este dat� de

inaccesibilitatea resurselor, în conformitate cu nevoia social�, sau dezechilibre manifeste în func�ionarea unui sistem social.

În asisten�a social� contemporan� se privilegiaz� dou� modele de lucru cu clientul, provenind din dou� teorii distincte, Teoria îngrijirii (Miftode, 1999) �i Teoria schimb�ri (Zastrow, 1999) (numit� �i perspectiva interven�ionist sistemic�). Cele dou� teorii se întrep�trund în practica de asisten�� social�.

Definit� ca interven�ie calificat� �i sistemic�, îngrijirea are ca obiectiv asigurarea pe termen lung a independen�ei clien�ilor fa�� de mediul social �i, în m�sura în care este posibil, inclusiv a independen�ei fa�� de ajutorul celorlal�i prin punerea la dispozi�ia clientului a resurselor necesare în ob�inerea bun�st�rii la care acesta nu ar putea accede f�r� o îngrijire special�.

Schimbarea are de asemenea ca scop ultim asigurarea independen�ei fa�� de factorii exteriori prin adaptarea sistemului client la mediul social. Schimbarea efectiv� este de natur� cognitiv�, atitudinal comportamental�, psiho-afectiv�, sau social organiza�ional�. Ambele forme de interven�ie se dovedesc necesare în ameliorarea �i rezolvarea problemelor clientului. Satisfacerea nevoilor unei persoane cu dezabilit��i motorii poate solicita existen�a unui înso�itor, deci îngrijire calificat�, dar de asemenea m�suri de contracarare a respingerii �i marginaliz�rii sociale la care clientul este vulnerabil, m�suri ce vizeaz� schimbarea social� a atitudinilor fa�� de client (Cojocaru, 2003).

Acceptarea de c�tre o persoan� cu deficien�� a situa�iei sale �i ac�iunea acesteia în vederea dep��irii problemelor cu care se confrunt�, constituie o schimbare atitudinal�.

Îngrijirea unui copil abandonat poate necesita temporar sau permanent resursele unui centru de plasament, asistent maternal, familie adoptatoare, dar cea mai fericit� rezolvare a cazului se realizeaz� prin reintegrarea copilului în familia de origine, reintegrare care pe lâng� alocarea temporar� a unor resurse solicit� schimb�ri atitudinal comportamentale ale familiei de origine, sau familiei l�rgite (Cojocaru, D, 2008).

Sprijinul oferit de stat pentru persoanele aflate în �omaj, prin ajutorul de �omaj, aloca�ia de sprijin constituie m�suri de îngrijire, în timp ce m�surile active de reconversie �i reorientare socio-profesional�, dublate de schimbarea atitudinii fa�� de munc�, sunt m�suri ce vizeaz� schimbarea sistemic�.

Simpla îngrijire prin alocarea unor resurse materiale �i institu�ionale pune clientul într-o stare de pasivitate în fa�a asistentului social, de sistemul asisten�ial în general, care dac� este prelungit� poate crea dependen�� de ajutorul social, �i incapacitatea de a se confrunta singur cu problemele.


Intervention and Social Change Antonio SANDU

7

Teoria îngrijirii prive�te interven�ia ca o sporire a func�ionalit��ii sistemice, prin facilitarea accesului la resurse altfel imposibil sau dificil de procurat. Teoria schimb�rii presupune interven�ia ca terapie social� de reinser�ie. În practic� ambele sisteme de interven�ie sunt utilizate. În primele stadii ale interven�iei m�surile de îngrijire apar ca strict necesare. Acest model constituie cadrul asisten�ei sociale imediate, interven�iei (de urgen��), �i de multe ori poate constitui singurul ajutor pe care îl putem oferi ca profesioni�ti.

Schimbarea sistemic� constituie certitudinea autonomiz�rii clientului, dar ea poate fi dificil de ob�inut fie datorit� rezisten�ei la schimbare atât din partea sistemului client cât �i a mediului social, fie datorit� particularit��ilor cazului. De�i m�surile de ocrotire ale clientului se dovedesc cele mai la îndemâna profesionistului �i cele ale c�ror rezultate depind într-o mai mare m�sur� de profesionalismul nostru, a realiza programe sociale care s� vizeze doar suportul �i ocrotirea clientului se poate dovedi ca insuficiente.

Nu întotdeauna schimbarea sistemic� se dovede�te necesar�. Atunci când clientul trece prin dificult��i specifice datorate unor indisponibilit��i temporare ale unor resurse, atunci simpla suplinire a resurselor absente se dovede�te suficient�. Când nevoia cu care se confrunt� clientul este de lung� durat�, manifestându-se ca inadaptare structural-func�ional�, atunci numai schimbarea la nivelul sistemului client, poate da certitudinea rezolv�rii cazului.

Tehnicile de consiliere (Roger, 1987; Sandu, Ponea, 2010) existente provin în principal din tot atâtea forme de psihoterapie, adaptate necesit��ilor diverselor tipologii de clien�i. Consilierea psihologic� vizeaz� în principal congruen�a sistemului cognitiv-comportamental �i atitudinal al clientului, în concordan�� cu “realitatea” în care clientul exist�. Problemele pentru care clientul poate solicita consiliere pot fi de ordinul afectiv, emo�ional, incongruen�e cognitive, inadapt�ri motiva�ionale, etc. (Sandu, 2002).

Vorbim ast�zi de consiliere �colar� �i profesional�, consiliere în planificarea familial�, consilierea persoanelor care au suferit diverse forme de abuz, consiliere în cazul dificult��ii lu�rii unei decizii etc.

Formele specifice de consiliere au ca punct de plecare tot atâtea forme de psihoterapie, diferen�a dintre psihoterapie �i consiliere fiind marcat� de diferen�a de profunzime a interven�iei, �i de aplicabilitatea acestora (Contemporany Psichotherapy, Palo Alto Book Press, pp 4-6).

În asisten�a social� tehnicile de consiliere au aplicabilitate în toate formele de interven�ie social� care au ca baz� rela�ia direct� cu clientul, atunci când între client �i asistent social se creeaz� o rela�ie de ajutor direct�, �i în care schimbarea st�rii sistemului client este necesar�.

Unele dintre cele mai uzuale tehnici în consilierea realizat� în asisten�a social� deriv� din terapia centrat� pe client (Client Centre Approach) construit� pe baza cercet�rilor lui Carl Rogers (1987), terapia centrat� pe sarcin� (Task



8

Centred Approach) construit� pe baza rezultatelor activit��ii lui H. H. Perelman, analiza tranzac�ional�, fundamentat� de E. Berne, etc.

Munca de caz social (lucrul de caz) ca proces al rezolv�rii

problemelor A selecta ce s� faci, în ce ordine s� faci, cu ce scop, cum anume s�

lucrezi inten�ional dar totu�i nondirectiv, fiind în acela�i timp adaptabil �i foarte exact în munca asupra nevoilor clien�ilor, servindu-le interesele f�r� a le neglija pe cele ale societ��ii în ansamblul ei, reprezint� activitatea zilnic� a asistentului social.

Fundamentul opera�ional al lucrului de caz îl constituie procesul rezolv�rii problemelor. Acest proces îl putem vedea în congruen�� cu rezolvarea problemelor eului uman.

Lucrul de caz (Cleveland Mandel School of Applied Social Sciences, p. 3) este un proces care vizeaz� eminamente schimbarea. Procesul de schimbare se aplic� atât persoanei clientului cât si mediului s�u social cu care interac�ioneaz� �i se influen�eaz� reciproc (formând împreun� sistemul client).

În ultimii ani, lucrul de caz (asisten�a social� centrat� pe client) absoarbe ipoteze �i teorii ale psihologiei personalit��ii privind cu interes asupra �tiin�elor sociologice.

Dinspre psihologie îi vin teorii cu privire la mecanismele eului, analize ale unor st�ri precum cea de stres, de frustrare, de inadaptare, dinspre sociologie �i psihosociologie îi parvine perspectiva organiza�ional�, integralismul structural �i func�ional al sistemelor sociale (Cleveland Mandel School of Applied Social Sciences, p. 6).

Lucrul de caz. presupune din partea asistentului social s�-�i aduc� clientul în capacitatea de a-�i rezolva singur problemele sau a se adapta la ele.

�inta ac�iunii asisten�iale o constituie persoana care solicit� ajutorul unui profesionist, sau în cazuri de excep�ie, este obligat� prin efectul legii s� se adreseze unui specialist (Ponea, Plugaru, 2010).

Procesul asisten�ial este experimentat ca un eveniment de via�� major atât de client cât �i de asistentul social. Situa�ia problem� cu care clientul se confrunt� este rezultatul interac�iunii dintre individ �i mediul s�u social de aceea în structurarea interven�iei le privim unitar ca pe un sistem social

“Clientul ac�ioneaz� ca o entitate fizic� �i psihosocial� ducând cu sine anxietatea propriei neadapt�ri. Scopul comportamentului uman �i sensul acestuia este de a ob�ine satisfac�ie, a înl�tura �i diminua frustr�rile �i a-�i men�ine echilibrul dinamic.” (Cleveland Mandel School of Applied social Sciences, p. 6).

Comportamentul uman poate s� fie sau nu eficient în promovarea propriilor interese depinzând de func�ionarea structurilor de personalitate.



9

În men�inerea homeostaziei �i a homeodinamiei personalit��ii eul opereaz� reorganiz�ri cunoscute în psihanaliz� ca defense (Anne Freud, cf. (Cleveland Mandel School of Applied social Sciences). Dac� sistemele de protec�ie ale eului sunt temporar disfunc�ionale sau gre�it dimensionate în fa�a unei situa�ii problem� men�inerea echilibrului dinamic al personalit��ii e�ueaz�.

Adaptarea presupune corec�ia adus� sistemului motiva�ional al persoanei în corela�ie cu capacitatea persoanei de a realiza un compromis tolerabil între ceea ce dore�te �i ceea ce este realmente posibil (Sandu, 2002).

Într-o prim� faz� adaptarea opera�ional� se face în sensul p�trunderii semnifica�iei problemei, ceea ce la nivelul comportamentului observabil se va traduce printr-o stare de �oc sau chiar criz�.

Resursele adaptative ale clientului sunt manifestate prin luarea unor decizii la nivelul eului �i experimentarea acestora în spa�iul social. Aceste decizii trebuiesc orientate de c�tre asistentul social spre realizarea scopurilor sociale �i individuale ale clientului. Clientul se adreseaz� asistentului social în momentul în care se produce o neadaptare a resurselor manifeste ale clientului la unul dinte rolurile sociale majore pe care trebuie s� le joace.

Func�ionarea social� a clientului este deficitar� întrucât el nu este capabil s� men�in� în echilibru dinamic una sau mai multe nevoi ale vie�ii sale individuale �i/sau sociale. Paternurile comportamentale utilizate de client în jocul unuia sau mai multor roluri sociale sunt ineficiente.

Pentru a putea ajuta efectiv clientul, asistentul social trebuie s� cunoasc� cu exactitate cerin�ele reale ale rolului social asumat de client, gradul de libertate l�sat de rol actorului social în a-l juca dup� propriile nevoi �i în corela�ie cu propriile resurse.

Pentru a în�elege corect ce anume implic� lucrul de caz este necesar s� trecem în revist� factorii care blocheaz� capacitatea clientului de rezolvare normal� a propriilor probleme (Cleveland Mandel School of Applied social Sciences, p. 55):

Lipsa evident� a resurselor necesare imediat sau pe termen lung pentru rezolvarea problemei. Nu este corect s� consider�m c� a pune la dispozi�ia clientului resursele necesare este suficient pentru a-l ajuta s�-�i rezolve problema. Asistentul social trebuie totodat� s�-�i abiliteze clientul în a-�i rezolva problemele legate de adaptarea la resursele existente �i la realitatea mediului s�u social. Ac�ionându-se altfel rezultatele ob�inute sunt doar temporare transformându-ne clientul într-o persoan� dependent� de resursele agen�iei” (Cleveland Mandel School of Applied social Sciences, p. 55)

Lipsa de abilit��i ale clientului în în�elegerea naturii reale a problemei sau a semnifica�iei faptelor sociale care apar în mediul s�u, lipsa de cuno�tin�e elementare necesare pentru a face fa�� problemei, adeseori înso�it� de idei



10

preconcepute, rigiditatea gândirii, face ca individul s� nu poat� face un “compromis acceptabil cu realitatea.

Rolul asistentului social într-o asemenea situa�ie este acela de a da clientului informa�iile necesare, s� interpreteze pentru client semnifica�ia diverselor interac�iuni simbolice la care acesta ia parte. Este necesar de asemenea s�-i clarifice clientului �i s�-i limpezeasc� starea emo�ional�.

Lipsa energiei psihice �i emo�ionale precum �i a resurselor de putere interioar�. Interven�ia se face în sensul focaliz�rii for�elor clientului �i cre�terii puterii sale psihice de rezisten�� la efort �i stres, de ac�iune social�, în vederea lu�rii de decizii, construirii unui plan de ac�iune �i ac�iunii conform planului. Este posibil ca lipsa de energie s� se datoreze unor suferin�e fizice (boli). Clientul are în acest caz nevoie de asisten�� medical� pe lâng� cea social�.

Suprasolicitarea psihic� sau emo�ional� poate bloca capacitatea persoanei de a rezolva corect problemele cu care se confrunt�. În special sentimentele �i emo�iile prea puternice de team�, insecuritate fizic� sau emo�ional�, conflictul dintre sentimente contradictorii pot afecta major anumite structuri ale eului. Scopul interven�iei într-o asemenea situa�ie este reflectarea exact� a st�rii emo�ionale a clientului printr-un adecvat r�spuns empatic �i abilitarea (engl empowermet) clientului de a-�i lua r�spunderea propriului destin, a propriilor tr�iri �i de a lua decizii adecvate.

R�nile suflete�ti adânci altereaz� în timp capacitatea persoanei de a-�i lua via�a în propriile mâini generând forme de dependen�� psihic�. Sentimentele de frustrare care înso�esc situa�ia problem� nu sunt acute �i manifeste, ele având o form� latent�, subcon�tient�, ceea ce le face greu de depistat �i deci de operat schimbarea personalit��ii (Sandu, 2009b). Clientul î�i în�elege par�ial �i deseori eronat problema cu care se confrunt� dar ignor� existen�a unei solu�ii. Ajutorul va consta în reevaluarea împreun� cu clientul a semnifica�iilor ac�iunilor sale individuale �i sociale, a mediului s�u social, a valorilor sale fundamentale aspira�iilor �i comportamentului s�u. Vom consilia clientul în scopul de a experimenta moduri de via�� sau ac�iune diferite de cele experimentate pân� în prezent .

Existen�a unor habitusuri �i tipare comportamentale prea puternic înr�d�cinate în subcon�tientul persoanei sau o socializare într-un grup de apartenen�� deviant, dependen�a de substan�e toxice, de alcool, de o anumit� persoan� sau chiar de serviciile asisten�iale. Interven�ia va viza aplicarea numai cu acordul prealabil al clientului a tehnicilor de schimbare a atitudinilor �i comportamentului.

Lipsa obi�nuin�ei de a-�i planifica ac�iunile acordându-se nevoilor �i scopurilor individuale, dar �i resurselor existente, de a ac�iona sistematic �i eficient. Interven�ia va consta in propunerea de exerci�ii vizând rezolvarea pas cu pas a problemelor, stabilirea de scopuri finale �i de etap�, împ�r�irea ac�iunii



11

în etape, prospectarea resurselor pentru etapa urm�toare, stabilirea unei strategii generale �i de etap� etc.

Procesul lucrului de caz, pe întreaga sa durat� este inseparabil de procesul consilierii, termeni folosi�i cel mai adesea ca sinonimi. Se poate totu�i în mod excep�ional vorbi de „consiliere” ca tehnic� a lucrului de caz atunci când o particulariz�m printr-una din formele sale; nondirectivitate, terapie centrat� pe client, terapie centrat� pe sarcin�, consiliere premarital�, consiliere în caz de divor�, analiz� tranzac�ional�, programare neuro-lingvistic�, etc.

O perspectiv� analitic� asupra lucrului de caz – etapizare O etapizare a modelului “social casework” (lucrul de caz) din perspectiva

consilierii centrate pe problem�2 prezint� urm�toarele faze distincte ale procesului de consiliere (Zastrow, 1999):

I. Contactul ini�ial cu clientul �i implicarea Stabilirea rela�iei client asistent social �i a încrederii reciproce, utile

procesului de ajutor. II Evaluarea primar� - întocmirea referatului ini�ial Evaluarea primar� se finalizeaz� cu un studiu de caz (Cojocaru, D., 2003)

care se realizeaz� cu ajutorul urm�toarelor tehnici: - referat de vizita la domiciliul clientului - ancheta sociala - istoricul social - identificarea punctelor tari si slabe ale clientului - realizarea listei de probleme �i a paradigmei nevoi-resurse.

III. Identificarea obiectivelor schimb�rii �i negocierea contractului:

- stabilirea obiectivelor interven�iei - explorarea solu�iilor alternative - alegerea strategiilor - acordul clientului �i redactarea contractului.

IV. Interven�ia efectiva �i monitorizarea procesului de schimbare: - sus�inerea clientului în men�inerea contractului - monitorizarea clientului, - renegocierea succesiv� a contractului.

V. Evaluarea procesului de schimbare.

2 problem solving approach



12

Paradigma nevoi-resurse Simultan cu evaluarea nevoilor, asistentul social realizeaz� evaluarea

resurselor clientului. Prin corelarea celor dou� va construi un proiect de interven�ie individualizat (terapia centrata pe client). La baza evalu�rii nevoilor �i a resurselor clientului st� tehnica studiului de caz (Cojocaru, D., 2003) �i referatele de evaluare a clientului, anchetele sociale etc.

Evaluarea nevoilor clientului pleac� de la “sistemul client” �i câmpul interac�iunilor sale disfunc�ionale. Nevoile sunt evaluate în func�ie de standarde sociale acceptate, dar �i de referen�ialul propriu al clientului. Evaluarea resurselor are la baz� atât analiza sistemului client cât �i a mediului acestuia, eviden�iind resursele pe care clientul sau mediul le pot mobiliza în vederea rezolv�rii problemelor.

Identificarea resurselor �i adaptarea acestora la nevoile clientului se realizeaz� de preferin�� de c�tre clientul însu�i, rolul asistentului social fiind acela de facilitator al schimb�rii.

1.Evaluarea nevoilor clientului (Zapodeanu, 2002:19-20): aprecierea sistematic�, facut� de asistentul social, a clien�ilor, a problemelor lor, resurselor, solu�iilor poten�iale �i a obstacolelor în solu�ionarea problemelor. Este necesar�, atât în cunoa�terea nevoilor, cât �i în stabilirea priorit��ilor.

Informa�iile se pot ob�ine din diferite surse: a) dintr-un formular pe care-l va completa clientul despre el însu�i; b) folosirea relat�rilor verbale (povestirea vie�ii, puncte de vedere,

gânduri, evenimente personale); c) observarea direct�; d) observarea direct� a interac�iunilor dintre membrii unui cuplu, familie

�i a grupurilor; e) inform�ri colaterale de la rude, prieteni, profesori, angaja�i, �efi, al�i

profesioni�ti; f) teste psihologice administrate clientului; g) experien�a personal� a interac�iunilor directe cu clientul. Dup� culegerea informa�iilor, acestea pot fi structurate dup� urm�toarele

întreb�ri: - Ce persoane �i sisteme sunt implicate în situa�ia clasic�? - Cum sau în ce fel sunt implicate persoanele în aceste sisteme? - Care sunt nevoile/dorin�ele nesatisf�cute implicate în aceast� problem�? - Ce stadiu al tranzi�iei vie�ii este relevant pentru problema expus�? - Ce în�eles atribuie clientul problemei? - Care sunt reac�iile emo�ionale ale clientului? - Cum a încercat clientul s�-�i rezolve problema?



13

- Care sunt deprinderile �i punctele tari ale clientului?3 - Ce resurse externe sunt necesare?

Întocmirea listei necesit��ilor clien�ilor (Zapodeanu, 2002): Lista reprezint� un instrument utilizat în planificarea cazurilor �i mai ales

în lucrul cu clien�ii dependen�i de serviciile sociale. Necesit��ile formulate exprim� nevoi umane fundamentale a�a cum au fost eviden�iate de A. Maslow (1954) prin formularea piramidei trebuin�elor:

- fizice – supravie�uire; - afective – securitate fizic� �i emo�ional�; - respect social – apartenen�� i dragoste; - stima de sine; - autorealizare – autoactualizare.

Identificarea obiectivelor interven�iei (identificarea obiectivelor

schimb�rii �i realizarea contractului) Pentru a putea stabili aceste obiective ale interven�iei avem nevoie s�

identific�m cu precizie nevoile �i resursele clientului �i s� realiz�m o corect� evaluare ini�ial� a acestora. La stabilirea obiectivelor interven�iei se �ine seama de punctele tari ale clientului �i se urm�re�te realizarea corel�rii dintre nevoi �i resurse, astfel încât în mod gradat clientul s� ajung� la o deplin� func�ionalitate social�. Clientul are nevoie s� i se prezinte multitudinea de solu�ii posibile la problema cu care se confrunt�, astfel încât el însu�i s� poat� alege solu�ia care îi este cea mai convenabil�.

Asistentul social va gândi împreun� cu clientul etapele concrete prin care acesta va trebui s� treac� pentru a putea îndeplini obiectivul ales.

Clientul se confrunt� simultan cu mai multe probleme. Alegerea ordinii în care acestea se vor rezolva depinde de semnifica�ia particular� conferit� de c�tre client respectivei probleme �i de gradul de disconfort resim�it de client vis-a-vis de respectiva problem� (Sandu, Ponea, 2010).

Nu este misiunea asistentului social s� stabileasc� priorit��i pentru via�a clientului.

Vom începe totu�i cu rezolvarea cât mai rapid� a uneia dintre cele mai

stresante probleme pentru client cu scopul de a încuraja clientul în urm�rirea procesului de schimbare. Vom ierarhiza a�adar nevoile clientului în func�ie de

3 pentru Interviul apreciativ vezi Sandu, A. (2009). Tehnici afirmativ-apreciative în dezvoltarea organiza�ional�. O sociopedagogie a succesului, Editura Lumen, Ia�i



14

prioritatea acordat� de client respectivei probleme, dar �i de posibilitatea de interven�ie rapid� pentru solu�ionarea acesteia.

Vom realiza o lista a priorit��ilor clientului �i o alta a duratei estimate pentru interven�ie în problema aleas�.

Din corelarea celor doua liste rezult� ordinea în care interven�ia se va desf��ura.

Într-o alt� ordine de idei, în stabilirea obiectivelor interven�iei vom porni de la obiectivele generale cum ar fi: integrarea social�, adaptarea, etc. �i vom trece la obiectivele specifice, cum ar fi de exemplu g�sirea unei locuin�e pentru mama cu copil, plasarea temporara într-un centru de minori etc.

Obiectivele particulare (specifice) sunt strict delimitate de structura cazului în lucru. Stabilirea obiectivelor interven�iei permite alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor folosite în interven�ie.

Evaluând multitudinea de probleme ale vie�ii cotidiene ale clientului, asistentul social selecteaz� spre interven�ie acele probleme care afecteaz� în mod vital func�ionarea social� a individului. Situa�ia problem� se poate constitui dintr-una sau mai multe nevoi de ordin economico-financiar, medicale, educa�ionale, emo�ionale, care toate submineaz� func�ionalitatea social� a sistemului client (Sandu, Ponea, 2010).

Datorit� multiplelor nevoi care genereaz� o unic� disfunc�ionalitate social� vorbim despre sistemul problem�. Sistemul client corelat cu sistemul problemei rezult� sistemul �int� al interven�iei (Social cassework- A Problem Solving Process Cleveland Mandel School of Applied social Sciences, p. 28).

“Multitudinea �i dinamica naturii problemelor sociale cu care se confrunt� un client face necesar� selec�ia de c�tre asistentul social în acord cu clientul, a unei probleme sau a unei p�r�i dintr-o problem� ca unitate de lucru, urmând ca celelalte probleme sau p�r�i din problem� s� fie abordate pe parcurs. Focalizarea asupra problemelor persoanei, care vizeaz� securitatea social� a clientului, sunt semnele distinctive ale lucrului de caz”

Acesta este un principiu fundamental. în teoria lucrului de caz anume cel al integralit��ii sistemice (Zastrow, 1999:67-124) a interven�iei.

Un al doilea principiu este cel al abord�rii procesual stadiale a lucrului de caz.

Prin acest principiu în�elegem abordarea etapizat� într-o ordine logic� a secven�elor interven�iei, de genul: evaluare preliminar�, stabilirea strategiilor �i negocierea acestora cu clientul, aplicarea propriu zis� a tehnicilor ce vizeaz� schimbarea social�, evaluarea rezultatelor, prognoza evolu�iei clientului, eventual reluarea ciclului începând cu stabilirea de noi strategii.

Procesul se repet� pân� clientul, ca sistem, î�i reg�se�te echilibrul dinamic �i �i-l poate men�ine. Clientul va accepta cu mai mult� u�urin�� interven�ia dac� schimbarea îi este cerut� în mod gradat.



15

Considerentele dup� care se alege ordinea priorit��ii problemelor ce vor fi abordate sunt:

- nevoile �i dorin�ele reale ale clientului; - ceea ce apare judec��ii profesionale a asistentului social drept posibil la

nivelul actual al problemei; - ceea ce agen�ia de protec�ie social� care mediaz� schimbarea are ca

obiectiv s� o realizeze �i are resurse spre a o face. Este foarte posibil ca persoana în dificultate s� nu fie capabil� s� disting�

cu acurate�e problema cu care se confrunt� implica�iile personale �i sociale ale acesteia �i/sau s� nu doreasc� s�-�i rezolve decât una dintre numeroasele probleme cu care se confrunt�. Nu este indicat s� se abordeze de la primele întâlniri problema pe care judecata noastr� profesional� o indic� drept cea mai important�, fie ca gravitate, fie ca surs� a altor probleme. Se va aborda la început problema care îi apare clientului c� îl vulnerabilizeaz� cel mai mult, în fa�a c�reia se simte cel mai anxios. Trebuie �inut seama de faptul c�: “persoana care solicit� asisten�a social� se afl� totdeauna în stare de stres” (Social cassework- A Problem Solving Process Cleveland Mandel School of Applied social Sciences pp. 25), de disconfort sau chiar de criz�.

Asistentul social va alege spre rezolvare problemele sau p�r�ile problemei în ordinea indicat� de propria judecat� profesional�. Totu�i datorit� subiectivit��ii fiec�ruia dintre noi va exista tendin�a s� demar�m procesul de ajutor cu acele probleme în solu�ionarea c�rora avem o mai bogat� experien��. Aceast� strategie este dezirabil� pentru început întrucât demareaz� procesul de ajutor pe un teren relativ mai sigur �i pe de alt� parte câ�tig� încrederea clientului prin succese par�iale ob�inute rapid.

Trebuie respins� îns� tendin�a de a interpreta relat�rile clientului prin prisma experien�ei noastre anterioare f�r� a �ine cont de principiul unicit��ii lucrului de caz.

Acest principiu eviden�iaz� c� nu pot exista în realitate dou� cazuri-

problem� identice întrucât nu exist� în realitatea social� dou� persoane identice ori dou� contexte sociale identice. Integrând problema clientului într-o structur� de similaritate se va �ine seama de particularit��ile specifice clientului �i problemei.

Nu în ultimul rând în alegerea ordinii de desf��urare a interven�iei se va

�ine seama de specificul serviciilor oferite de agen�ia c�reia profesionistul apar�ine. De aceea este foarte important ca asistentul social s� cunoasc� cu precizie ce anume servicii ofer� clien�ilor agen�ia la care lucreaz� ce tipuri de resurse �i în ce m�sur� este dispus� aceast� agen�ie s� le mobilizeze.



16

Indiferent de natura problemei pentru care persoana vine s� solicite ajutorul profesionist acesteia se adaug� problema adeseori complicat� de a fi client. A solicita ajutorul înseamn� a te autoconsider� ca victim�, ceea ce-�i diminueaz� stima de sine �i încrederea în propriile puteri. Interven�ia asisten�ial� poate da na�tere la fenomenul de marginalizare în grupul de apartenen��, înso�it� eventual de o etichetare complet defavorabil�.

De aici rezult� principiul de practic� a confiden�ialit��ii atât a naturii problemelor cu care clientul se confrunt� cât �i a datelor de identificare ale clientului. Nerespectarea acestui principiu de practic� poate cauza clientului disfunc�ionalit��i sociale legate de integrarea sa în grupul de apartenen�� i procesul de schimbare prin socializare anticipativ� într-un grup de referin��. Se poate ajunge la situa�ia de compromitere a posibilit��ii oric�rei interven�ii ulterioare prin pierderea încrederii nu numai în profesionistul care a gre�it ci în oricare asistent social.

Procesul de schimbare a clientului poate fi v�zut ca un proces de ajutor acordat de asistentul social clientului s�u. Este util de �tiut c� folosirea termenului ajutor poate implica în rela�ia asistent-client o stare de disconfort la acesta din urm�, accentuându-se latura disfunc�ional� a personalit��ii clientului.

Explorarea solu�iilor alternative Rolul asistentului social în aceast� etap� este acela de a indica posibilele

alternative �i a explora împreun� cu clientul modalit��ile concrete de aplicare a eventualelor solu�ii �i consecin�ele aplic�rii fiec�reia.

Clientul trebuie s� fac� fa�� multor sarcini, dintre care unele pot crea un disconfort temporar. El trebuie s�-�i asume responsabilitatea de a face fa�� acestor sarcini. Sarcinile trebuiesc stabilite în conformitate cu posibilit��ile de “cre�tere” ale clientului, preg�tindu-l pentru sarcini din ce în ce mai dificile. Temporar consilierul poate prelua unele sarcini care dep��esc puterea clientului de a le face fa��, dar în acela�i timp sunt urgente pentru acesta.

Clientul are dreptul la autodeterminare, alegerea solu�iei la problema sa îi apar�ine, împreun� cu alegerea ordinii desf��ur�rii interven�iei. Alegerea solu�iei de c�tre asistent în locul clientului poate avea urm�toarele consecin�e:

- solu�ia se dovede�te nesatisf�c�toare pentru client �i acesta î�i pierde încrederea în asistentul social;

- solu�ia se dovede�te satisf�c�toare pentru client �i acesta devine dependent de consilier pierzându-�i autonomia personal�. Majoritatea solu�iilor se vor dovedi par�ial dezirabile, par�ial indezirabile,

iar efectele negative se vor cumula. Dreptul clientului la autodeterminare poate fi înc�lcat numai atunci când

acesta alege un curs al evenimentelor cu un înalt grad de periculozitate social�



17

sau individual�. Aceea�i situa�ie permite �i înc�lcarea dreptului clientului la confiden�ialitate, în�tiin�area clientului de aceast� înc�lcare fiind obligatorie.

Alegerea strategiilor de interven�ie Interven�ia asistentului social are în vedere ameliorarea func�ionalit��ii

sociale a clientului. Clientul aflat în nevoie (disfunc�ionalitate social�) este în imposibilitatea de a-�i rezolva singur, una sau mai multe probleme cu care se confrunt�, �i de aceea el trebuie s� sufere un dublu proces de ocrotire (protec�ie-îngrijire) din partea comunit��ii, cât si un proces de schimbare a st�rii sale sociale.

Asistenta social� modern� cunoa�te doua perspective de interven�ie: teoria îngrijirii �i teoria schimb�rii.

Obiectivele asisten�ei sociale acordate din perspectiva teoriei îngrijirii sunt: asigurarea independen�ei clientului, asisten�a social� a familiilor cu membri cu dizabilit��i, oferirea asisten�ei sociale pentru copii orfani, îngrijirea persoanelor de vârsta a III-a.

Teoria schimb�rii vizeaz� la rândul ei un dublu aspect: schimbarea individului pentru a realiza o bun� func�ionare a clientului (lucrul centrat pe client), adaptarea mediului social la nevoile clientului.

Alegerea efectiv� a strategiilor de interven�ie se realizeaz� pornindu-se de la modelul în care ne afl�m în situa�ia de fa��. Integrarea în procesul schimb�rii, alegerea strategiilor de interven�ie apare la etapa V (interven�ia efectiv�).

Strategiile de interven�ie se aleg în func�ie de obiectivele avute în vedere de dinamica rela�iilor dintre nevoi �i resurse �i lista de priorit��i asupra interven�iei.

Strategiile de interven�ie folosite în procesul schimb�rii sunt: terapia centrat� pe client, pe sarcin�, consilierea suportiv�, conferin�a de caz familial, psiho-sociodrama, terapia behaviorist�, analiza tranzac�ional�, nondirectivitatea.

Odat� stabilite, ele trebuie s� func�ioneze activ �i s� utilizeze integral resursele puse în eviden�� pentru satisfacerea nevoilor clientului.

În perspectiva schimb�rii la nivelul mediului social, stabilirea strategiilor de interven�ie vizeaz� modific�ri în structura unor institu�ii, modific�ri în percep�ia existen�a în mediul social fa�� de un anumit client, modific�rile atitudinii mediului social vis-a-vis de client. Metodele folosite vor fi terapiile de grup, interven�ia la nivelul administra�iei publice, politici sociale la nivel regional �i na�ional, la nivel de O.N.G.

Pe lâng� experien�a practic�, competen�� în managementul schimb�rii �i abilit��ile de interven�ie asistentul social are nevoie de creativitate în g�sirea solu�iei optime pentru particularit��ile cazului.



18

Acordul clientului �i redactarea contractului Consilierul trebuie s� negocieze cu clientul un „contract” foarte explicit

�i realist. Planul desf��ur�rii procesului de schimbare trebuie detaliat pe sarcini astfel încât clientul s� �tie c�ror sarcini are de f�cut fa�� în viitorul imediat cât �i în etapele ulterioare.

Interven�ia efectiv� �i monitorizarea Ratarea termenilor contractului de c�tre client nu trebuie s� atrag�

pedeaps� din partea noastr�, dar nici eventualele scuze nu trebuiesc acceptate. Rezolvarea sau nerezolvarea sarcinilor de c�tre client nu este problema noastr�, nu avem pentru ce-l ierta sau pedepsi. „Iertarea” încurajeaz� continuarea nerezolv�rii sarcinilor, iar „pedeapsa” diminueaz� stima de sine. Vom negocia cu clientul termenii unui nou contract ori de câte ori cel anterior este înc�lcat. Vom recompensa simbolic fiecare comportament „dezirabil” al clientului, dar ne vom feri s�-i judec�m comportamentul �i cu atât mai pu�in convingerile �i valorile. Cel mai important obstacol care poate ap�rea într-o interven�ie este lipsa de motiva�ie a clientului de a realiza schimbarea. A-l motiva pe client constituie o direc�ie principal� a eforturilor consilierului.

Lipsa de experien�� a clientului în a face fa�� situa�iei cu care se confrunt� poate fi par�ial corectat� prin „jocuri de rol” între consilier �i client având drept scop „antrenamentul” pentru un rol pe care clientul va trebui s�-l joace ulterior. Consilierul va juca primul rolul pe care clientul va trebui s� �i-l asume, cerându-i apoi clientului s�-l joace �i el.

Evaluarea rezultatelor procesului de schimbare Procesul de schimbare se realizeaz� ca un proces gradat pe parcursul

unei serii de etape �i pa�i în vederea aplic�rii poten�ialului de autodeterminare a clientului.

Monitorizarea �i evaluarea rezultatelor procesului de schimbare se face la fiecare din etape în concordan�� cu specificul etapei acesteia.

Procesul de schimbare este un proces care antreneaz� ample modific�ri în via�a clientului. Ele pot fi puse în eviden�� prin varia�ia unor indicatori de stare ai clientului, indicatori care în mod obi�nuit ne arat� calitatea vie�ii clientului.

O prim� evaluare presupune urm�rirea fluctua�iei acestor indicatori de stare a clientului (bun�stare material�, calitatea protec�iei sociale, satisfac�ia subiectiv� a vie�ii). Ace�tia sunt indicatori ai calit��ii vie�ii.



19

Monitorizarea clientului apare ca o evaluare a gradului respect�rii contractului.

Evaluarea procesului asisten�ial trebuie s� apar� ca un feed-back din partea clientului prin r�spunsuri la întreb�ri despre: Cât anume l-a ajutat procesul de consiliere; în ce mod? Ce anume a perceput clientul ca pozitiv în procesul de consiliere? Care au fost lipsurile sesizate de client în timpul procesului de consiliere? Ce sugestii ar avea s� ne fac� pentru a ne perfec�iona activitatea de consiliere?

Concluzii Modelul lucrului de caz social poate determina autonomizarea asisten�ei

sociale fa�� de alte �tiin�e cum ar fi psihologie social�, psihoterapia �i consilierea psihologic�, sociologia, ca analiz� transdisciplinar� asupra spa�iului social. Consider�m c� modelul lucrului de caz social plaseaz� asisten�a social� la intersec�ia dintre dimensiunea individual� a bun�st�rii subiectului, dimensiunea func�ionalit��ii sistemelor sociale �i respectarea drepturilor �i accesul egal la resurse. Tocmai analiza din cele trei perspective este elementul care creeaz� identitate �tiin�ific� a asisten�ei sociale dându-i un obiect propriu transdisciplinar �i adaptând metodologiile la specificul multidimensional al interven�iei.



20

References

*.* Social cassework- a problem solving process Cleveland Mandel School of Applied social Sciences;

*.* Contemporany Psichotherapy, Palo Alto Book Press; Zastrow, C., (1999). Introduction to Social Welfare, Wadsworth Publishing

Company, Belmont, California USA; Cojocaru, St. (2003). Tipuri de interventie sociala, in Revista de Cercetare si si

Interventie Sociala, Editura Lumen, Iasi; Cojocaru, D. (2008). Copilaria si constructia parentalitatii. Asistenta maternala in

Romania, Editura Polirom, Iasi; Cojocaru, D. (2003). Repere ale cercetarii prin metoda Studiului de Caz, in

Revista de Cercetare �i Interventie Sociala, Editura Lumen, Iasi; Maslow, A. (1954). Motivation and Personality. New York: Harper; Plugaru, A., Ponea, S., (2010). Evaluation of Supervision Practice of the Social

Services provided to Elderly in Home Care Centre, in Postmodern Openings, nr. 3/September, Editura Lumen, Iasi;

Roger, C. R. (1987). Le developpement de la personne, Paris. Ed. Dunod; Sandu, A. (2002). Asisten�� i interven�ie social�, Ed. Lumen, Ia�i; Sandu, A. (2009). Tehnici afirmativ-apreciative în dezvoltarea organiza�ional�. O

sociopedagogie a succesului, Editura Lumen, Ia�i; Sandu, A. (2009b) O abordare afirmativ-apreciativa in medicina, in Sandu, A.

(coord) (2009) Seminarii Apreciative, Editura Lumen, Iasi, pp.115-123; Sandu, A., Ponea, S., (2010) Appreciative counselling. Methodological

framework / Consilierea apreciativ�. Cadre metodologice, in Postmodern Openings, Nr.2, June, Editura Lumen, Iasi;

Miftode, V. (1999). Fundamentele Asisten�ei sociale, Editura Eminescu, Bucuresti;

Zapodeanu, M. (2002). Terapii familiale �i Asisten�a Social� a familiei, Ed Lumen, Ia�i.


revista de asistenţă şi mediere...

Documents