2

su

ma

r

AAA...KKK... Dental Clinic Vital Dentclinic&lab

nr. 9 � anul III � nov. 2008DENTAL TARGET, revista de medicin`dentar ̀ce apare de 4 ori pe an, îna -intea manifes t`rilor expozi]ionale estedistribuit ̀ gratuit, prin po[t ,̀ într-untiraj de 6000 de exemplare, cabi-netelor stomatologice [i labora-toarelor de tehnic ̀ dentar ,̀ fiind laora actual̀ revista de specialitate cucel mai mare tiraj din România. De asemenea, revista este prezent ̀[idisponibil ̀ în cadrul tuturor mani-fest`rilor expozi]ionale de profil.Revista DENTAL TARGET ofer ̀o privirede ansamblu asupra medicineidentare fiind prima revist` româ -neasc ̀de specialitate adresat ̀atâtmedicilor denti[ti cât [i tehnicienilordentari. Având în vedere leg`turaindestructibil̀ care exist ̀între diferi]iifactori implica]i în tratamentul stoma-tologic (medicul, tehnicianul, asisten-ta [i nu în ultimul rand pacientul)revista î[i propune o integrare ambi -]ioas ̀a informa]iilor de interes pentruto]i ace[tia facilitând în acest fel [ischimbul de opinii.În revist ̀pute]i citi articole [i studii despecialitate, prezent`ri de materiale [itehnologii de ultim ̀or`, prezent`ri defirme, interviuri [i reportaje de ladiverse evenimente, programul t#rgu -rilor [i expozi]iilor, al diferitelor cursuride perfec]ionare precum [i anun]uride interes pentru medici denti[ti,tehnicieni dentari [i asistente, inclu -zând [i o burs ̀a locurilor de munca. De asemenea beneficiaz ̀ de spa]iuîn revist ̀ furnizorii de materiale [iaparatur ,̀ dar [i cabinetele împreun`cu laboratoarele. Pentru viitor, revista[i-a propus editarea sa într-o limb ̀decircula]ie interna]ional` precum [iintroducerea într-o baz ̀de date inter-na]ional̀ de prestigiu.

Revista de actualitate dentar`ISSN -1842 -2054e-mail: office@dentaltarget.rowww.dentaltarget.roTel. 0724 864 358Consultan]iMedicin` dentar`As. Univ. Dr. Oana Cella AndreiProf. Dr. Mihaela P`unaProf. Dr. Carmen TodeaAs. Univ. Dr. Cosmin SinescuConf. Dr. Meda Negru]iuProf. Dr. Mihai Rom\nuProf. Dr. Dorin BratuProf. Dr. Angela PodariuConf. Dr. Emanuel BratuConf. Dr. Marius LeretterConf. Dr. Vasile NicolaeAs. Univ. Radu ScurtuAs. Univ. Sergiu AntonieTehn. Dentar Alina MoldovanTehn. Dentar Bogdan DobrinTehn. Dentar Liviu FeraTehn. Dentar Marius Hermeneanu

InterdisciplinaritateProf. Gheorghe Dr`g`nescuProf. Adrian PodoleanuAs. Univ. Dorin DodeniciuConf. Lavinia Denisa CucConf. Anca TudorProf. Nicolae Faur{ef lucr`ri Mihai Hlu[cuAs. Univ. Radu NegruRedactor [efClaudia L`z`rescuColaboratori redac]ionaliAs. Univ. Dr. Oana Cella AndreiAs. Univ. Dr. Cosmin SinescuDr. Ruxandra Dinu]Dr. Angelica Iliu]`Dr. Lumini]a M`nescuDr. Sanda Mirela OlteanuDirector publicitate – marketingAlexandru DobreC`t`lina ZamfirescuDirector executivSabina L`z`rescuDistribu]ieFlorin Nicolae

Design copert`arths@arths.roDTP Gabriel DumitruEditorAutentic Magazin SRLC.U.I. 18766885J/40/9805/2006Cont:RO58BPOS71506327980RON01Bancpost – Doroban]iPublicitate, contact [i abonamenteAutentic Magazin SRL, Bucure[ti,Sector 1, str. Hatmanul Arbore, Nr. 3-7,bl. A, sc. A, ap. 36, Tel. 0724 864 358Editura nu-[i asum` responsabilitateapentru corectitudinea [i exactitateaarticolelor publicate, aceastaapar]inând în totalitate autorilor.Reproducerea articolelor se poateface numai cu acordul scris al editurii.TipografieRH PRINTING

SUMAREditorial

Evenimente� Recenzie carte� Denta Fest Sibiu 2008 � Activitate studen]easc`

- Conferin]a Elve]ian` de Biomateriale- DenTim 2008

Implantologie oral`|NLOCUIREA ESTETICA A UNEI EDENTA}II CU UN IMPLANT STRAUMANN BONE LEVELDr. Robert Nieberler - Puchheim, Germania

Restaur`ri esteticeFABRICAREA DE FA}ETE CERAMICE CU IPS E.MAX PRESS {I IPS E.MAX CERAMMTD August Bruguera -Barcelona, Spania, Prof, dr. Sydney Kina - Madriga, Brazilia;

Protetic` mobil`UTILIZAREA PROTETIC~ A MOLARILOR DUP~ AMPUTA}IE CORONO-RADICULAR~As. Univ. Dr. Oana-Cella Andrei, Facultatea de Medicin` Dentar`, Univ. “Carol Davila” Bucure[ti, Catedra de Protetic` Dentar` Mobil`;Prof. Dr. Mihaela P`una, Facultatea de Medicin` Dentar`, Univ. “Carol Davila” Bucure[ti, Catedra de Protetic` Dentar` Mobil`;Teh. Dent. Bogdan Dobrin, Laborator privat ”Dentistry for life grup”.

Controlul transmiterii infec]iilorSUBSTAN}E CHIMICE CU CARACTER DEZINFECTANT |N MEDICINA DENTAR~ (ALDEHIDELE ANTIMICROBIENE, PEROXIZII, S~RURILE CUATERNARE DE AMONIU, BIGUANIZII) - PARTEA A II-ARuxandra St`nescu1, Mihai Burliba[a1, Augustin Mihai1, Ion Popovici1, Laura Iosif2

1Catedra de Implantologie Oral`, Facultatea de Medicin` Dentar`, U.M.F. Carol Davila, Bucure[ti;2Catedra de Protetic` Mobil`, Facultatea de Medicin` Dentar`, U.M.F. Carol Davila, Bucure[ti.

Cercetare fundamental`PROCESAREA {I OPTIMIZAREA SEMNALELOR ACUSTICE |N MEDICINA DENTAR~. ASPECTE ALE ST~RII DE NORMAL FONETIC (partea a III-a)Sinescu Cosmin1, Meda Negru]iu1, Gheorghe Dr`g`nescu2, Dorin Dodenciu3, Roxana Romînu1, Daniela Pop1, Claudiu Haiduc1, Mihai Romînu1

1 Disciplina de Propedeutic` [i Materiale Dentare, Facultatea de Medicin` Dentar`, U.M.F. „ Victor Babe[”Timi[oara2 Disciplina de Acustic` [i Vibra]ii, Politehnica Timi[oara3 Disciplina de Biofizic`, Facultatea de Medicin` Dentar`,U.M.F.” Victor Babe[” Timi[oara

Mica publicitate

3

ed

ito

ria

l

Dup` mul]i ani citirea acestui document prilejuie[te o retro-

spectiv`. Cât de mul]i ani? O via]` de om. Ce s-a schimbat?

Via]a oamenilor [i odat` cu ea felul în care î[i desf`[oar` pro-

fesia. Atât de multe schimb`ri într-un timp scurt presupun o

mare adaptabilitate. Diversificarea posibilit`]ilor presupune [i

stresul explor`rii lor. Pentru cei obi[nui]i s` se adreseze “Tov.

Medic [ef” pentru reparti]ie nu este la fel de simplu s` lucreze

într-o “pia]` liber`” cum este pentru un proasp`t absolvent.

Dar avem nevoie unii de al]ii. Cei mai în vârst` “definesc” pro-

fesia; cei tineri vor “altfel” [i prin voin]a de a schimba antre-

neaz` progresul.

Suntem din ce în ce mai “mul]i” [i mai “aproape”. Informa]ia ne

cople[e[te cantitativ, interesele converg pân` la un punct dup`

care ne separ`. Din fericire profesiile medicale ne înva]` s` fim

în acela[i timp obiectivi [i toleran]i. Suntem medici, tehnicieni,

asistente medicale – oameni al`turi de oameni. Am înv`]at s`

în]elegem ceea ce ne une[te dar [i s` apreciem ceea ce ne

separ`.

«Omenirea se compune din indivizi [i la fiecare dintre ace[ti

indivizi conteaz` numai “deosebirea” sa, ceea ce nu se afl` la

nici un altul ci doar în sine însu[i [i confer` aventurii vie]ii sale

o semnifica]ie unic`.» (Marcel Sendrail, «În]elepciunea

formelor», Editura Meridiane, Bucure[ti, 1983.)

REFLEC}II ASUPRA PROFESIEI

Dr. Oana-Cella Andreieste AsistentUniversitar laFacultatea deMedicin` Dentar` aU.M.F. “Carol Davila”- Bucure[ti din 1998[iDoctor în Medicin` Dentar` din 2005. Î[i desf`[oar` practica privat` în propriulcabinet stomatologic [i laborator de tehnic` dentar`. E-mail: cellaandrei@yahoo.com

“Tov. Medic [ef,Subsemnatul……..tehnician dentar, domiciliatîn…..…v` rog s` dispune]i încadrarea mea pe unuldin posturile disponibile din raion.Lupt`m pentru pace, Semn`tura,Tov. Medic [ef al Sec]iei S`n`t`]ii Raion.”

Revista Dental Target anticipeaz` aroma s`rb`torilor de iarn`, urându-v` c`lduros “Cr`ciun Fericit” [i un 2009 al realiz`rilor profesionale deosebite!

RESTAURAREA EDENTA}IILOR PAR}IALE PRIN PROTEZE MOBILIZABILEProf. Dr. Dorin Bratu [i colaboratorii

Medicina dentar` restaurativ` a ocupat întot-deauna un loc de frunte în formarea medicilorstomatologi. Pe parcursul secolelor ea s-aseparat în subspecialit`]i, iar în ultimii aniaceast` segregare a devenit spectacular`.Paleta extrem de bogat` a solu]iilor terapeu-tice restaurative a impus într-un mod impetu-os crearea [i schi]area clar` a jaloanelor intrediferite componente cu un con]inut complex.Prof. Dr. Dorin Bratu [i colaboratorii disci-plinei de Protetic` Dentar` din cadrulFacult`]ii de Medicin` Dentar` dinUniversitatea „Victor Babe[” Timi[oara auanalizat starea prezent` din protetica dentar`[i au pornit pe un drum deosebit de greu [iobositor.În 2001 au pus la dispozi]ia studen]ilor [i amedicilor denti[ti din România primul volum:Bazele clinice [i tehnice ale protez`rii fixe,elaborat` împreun` cu Prof. Dr. R.Nussbaum. Succesul a dep`[it multgrani]ele restrânse ale specialit`]ii, [i în 30mai 2002 volumul prime[te Premiul CMRpentru cea mai bun` carte publicat` îndomeniul specialit`]ilor stomatologice.Ast`zi Bazele clinice [i tehnice ale protez`riifixe este la a IV –a edi]ie, cartea fiind cerut` încontinuare în toate centrele universitare.Colectivul Clinicii de Protetic` al`turi de Prof.Dr. Lucian Ieremia, în anul 2003 face unuria[ pas înainte. Pune la dispozi]iaspeciali[tilor [i a viitorilor mae[trii în pro-

tezarea edenta]iei totale volumul: Bazeleclinice [i tehnice ale protez`rii edenta]ieitotale, deja la a II –a edi]ie.Anul 2008 aduce al treilea volum careîmbog`]e[te patrimoniul teoretic [i practic alprotezi[tilor Restaurarea edenta]iilor par]ialeprin proteze mobilizabile, poate cea maiimportant` contribu]ie a autorilor condu[i deneobositul profesor eminent Dr. Dorin Bratu.Colectivul coordonat de Domnia Sa înjghe-beaz` un num`r de 21 de autori - profesori,conferen]iari, asisten]i, preparatori, stagiari,fo[ti reziden]i - într-un volum ce se extinde pe1105 de pagini.În textul introductiv g`sim câteva gânduridemne de re]inut, [i prin care se reflect` orealitate obiectiv` [i trist` totodat` desprestarea dento-parodontal` a popula]iei din]ara noastr`. „De[i, cel pu]in declarativ, se depun eforturipentru cre[terea ponderii medicinei dentarepreventive (la noi aceasta aflându-se la unve[nic început), practica este dominat` delatura curativ`… În drumul lor spre sta]iafinal` de edenta]i total, pacien]ii trec prinetapa de edenta]i par]ial sau subtotal, cândo serie de din]i naturali integri sau restaura]icorect, prezint` o implantare bun` [i pot fip`stra]i pe arcade.”O observa]ie demn` de re]inut pune în evi-den]` adev`rul zilnic observat în cabinetelede medicin` dentar`. Autorul spune:

„…poate niciunde în proteti-ca dentar`, medicul nu estepus la încerc`ri mai greledecât în luarea deciziei ter-apeutice din cadrulrestaur`rilor protetice aedenta]iilor par]iale întinse,atunci când pe lâng` partic-ularit`]ile morfo-clinice alecazului, trebuie s` se ]in`cont [i de posibilit`]ile mate-riale ale pacientului, precum[i de dotarea tehnico-materi-al` a cabinetului [i mai alesa laboratorului.” Volumul porne[te cuexpunerea unei terminologiiunanim acceptate, caredore[te s` u[ureze parcurg-erea literaturii ce urmeaz` [isimplific` comunicarea din-tre medicul dentist [i tehni-cianul dentar. Dup` enumer-area etiologiei edenta]iilorpar]iale urmeaz` no]iuni deanatomie [i fiziologie a câm-pului protetic edentat par]ial. În mod firesc sunt expuseno]iunile clinice [i clasifi-

carea arcadelor par]ial edentate. De remar-cat ultima clasificare clinic` [i practic` aAcademiei Americane de Protetic` Dentar`,folosit` de practicienii Statelor Unite. Ea artrebui introdus` [i la noi. Capitolul despreprotezele par]iale mobilizabile [i elementelelor componente expune cu o minu]iozitateexemplar` metodele [i rezolv`rile clasice [imoderne. Principii biomecanice în pro-tezarea par]ial` mobilizabil`, designulrestaur`rilor primesc o importan]` crescut`în tratat. Etapele examin`rii clinice, diagnos-ticul [i planul de tratament în edenta]iilepar]iale ofer` etapele obligatorii ce trebuie s`cunoasc` studen]ii, stagiarii, reziden]ii [itinerii medici denti[ti. De asemenea prime[te o accentuat` actual-itate prezentarea detailat`, pedant` [iminu]ioas` a etapelor clinico-tehnice derealizare a protezelor par]iale mobilizabilescheletate.Capitolele urm`toare aduc informa]ii prac-tice valoroase despre optimizarea [i reopti-mizarea protezelor par]iale mobilizabile,patologia oral` a purt`torilor de protezepar]iale mobilizabile,protezarea par]ial` mobilizabil` cu sprijinmixt dento-implantar [i/sau dento implantar[i muco – osos, supraprotezarea pe din]ii nat-urali [i nu în ultimul rând se abordeaz` tem-atica designului scheletului metalic în func]iede situa]ia topografic` a edenta]iei. Un capitol separat este consacratrestaur`rilor protetice a edenta]ilor par]iali cudefecte maxilo-faciale. Toate cele 16 capi-tole sunt finalizate cu un tezaur bibliograficrecent, cu titlurile lucr`rilor celor mai impor-tante autori, cu pondere de referin]` în dome-niul parcurs.Terminologia folosit` pe tot parcursul tomuluicorespunde cerin]elor [i obiectivelor impusede [colile Europene de elit` [i a celor dinStatele Unite. Toate aceste calit`]i concur` lao singur` concluzie: literatura româneasc`de specialitate s-a îmbog`]it cu un volum deexcep]ie, cu un real nivel academic [i valoride excelen]`.Studen]ii facult`]ii de medicin` dentar` [icolegiile de tehnic` dentar`, reziden]ii, doc-toranzii, medicii tineri [i sincer vorbind [i ceicu o veche experien]` g`sesc informa]ii noi [ivaloroase. Parc` în]eleptul gânditor romanMar]ial pentru ei a scris cugetarea: „ Hoclege, quod possit dicere vita „Meum est” –Cite[te acea carte despre care via]a poatespune: „Îmi apar]ine”.

Prof. Dr. Gheorghe Matekovits[eful Disciplinei de Reabilitare Oral` pentru

Tehnicieni DentariUMF Timi[oara

tel.: 0256/295.257

R E C E N Z I E C A R T E

NOU!!! NOU!!! NOU!!! NOU!!! NOU!!! NOU!!! NOU!!! NOU!!! NOU!!! NOU!!! NOU!!!

În perioada 02 – 04 octombrie la Sibiu, s-a desf`[urat prima edi]ie Denta Fest, oraganizat` de PLTDR –Patronatul Laboratoarelor de Tehnic` den-tar` în colaborare cu revista Dental Target. Denta Fest a reunit 17 firme, evenimentul prilejuind a nou` întalnire a speciali[tilor din domeniu,reprezentand, cu siguran]`, mai mult decat o expozi]ie specializat`, în cadrul c`reia au fost prezentate tehnicile de ultim` or`, cele mai noi [imoderne tehnologii utilizate în domeniul tehnicii dentare. Este de remarcat amploarea manifest`rii care, înc` de la prima edi]ie, a înregistrat unnum`r mare de participan]i, speciali[ti de marc` din domeniu, medici [i tehnicieni dentari. Persoanele prezente la deschiderea oficial` au sub-liniat importan]a evenimentului [i au felicitat organizatorii. Dintre acestea amintim pe dl. Ion Serb – presedintele PLTDR, dl.Prof. Dr. Victor Boboc

de la Facultatea de Medicin` Dentar` “Lucian Blaga” din Sibiu, dna Dr. Margareta Grigoriu -presedinta OSFR, dl. Dr. Vasile Nicolae de la Facultatea de Medicin` Dentar` “Lucian Blaga” dinSibiu impreun` cu al]i reprezentan]i ai patronatului, tehnicieni dentari

[i medici dentisti.Denta Fest a reunit la prima edi]ie urm`toarele firme:Alligator, Bredent Tim, Dava , Delart Studio, DentalDialog, Dental Kiss, Dental Target, Doriot Dent,Fantastic Glass, Helios Medical & Dental, Hytec Cut,Ivoclar Vivadent, Kiw Dental, Lawrence Tehnodent,Tehnodent Poka, Tiana Dent. In perioada amintit` afost prezent [i Consiliul Jude]ean Sibiu al OTDR –Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania, care aoferit informa]ii [i a eliberat certificatele pentru mem-brii din judetul Sibiu.Pe parcursul celor trei zile, au avut loc diferiteprezent`ri, demonstra]ii [i mese rotunde de mareinteres pentru participan]i. Temele prezent`rilor [imeselor rotunde au fost:- Protezarea imediat` a implantelor inserate postex-trac]ional; Protezarea pe implante a edenta]iei totale,conferin]e sus]inute de Conf. Dr. Vasile Nicolae -Facultatea de Medicin` Dentar`, Univ.“LucianBlaga”– Sibiu;- IVOCLAR VIVADENT - DORIOT DENT - demonstra]iepractic` IPS InLine - Stratificare pe metal sau pre-sare? sus]inut` de Florin Raicea, tehnician dentar,instructor tehnic Ivoclar Vivadent;- DELART STUDIO – Bun venit în viitor! - TehnologiaLAVA, prezentare sus]inut` de Marius Hermeneanu,tehnician dentar;- ALLIGATOR – Diferite modalit`]i de ancorare alucr`rilor combinate cu sisteme Rhein”83, prezentare sus]inut` de Zoltan Elekes, tehnician den-tar, demonstrator acreditat de Rhein”83;

- LAWRENCE TEHNODENT -Turkom Cera – Biocompatibilitate 100%,prezentare [i demonstra]ie practic` realizat` cu sistemul Turkom-Cera de Gabriel Colea[e, tehnician dentar;- HYTEC CUT Romania - Cerin]e [i a[tept`ri de la un systemCAD/CAM modern – EvoTech 3D, prezentare sus]inut` de Dr. Dr.Peter Paul Fischer (Berlin), reprezentant [i demonstrator al firmeiHYTEC CUT (Germania, Anglia, Fran]a, Italia, Elve]ia) [i de Dr.Antoaneta Fischer, reprezentant firma HITEC CUT – Romania; - Posibilit`]i de colaborare între PLTDR [i Facult`]ile de Medicin`Dentar` la care au participat Prof. Dr. Boboc Victor – Facultatea deMedicin` Dentar`, Univ. “Lucian Blaga”, Conf. Dr. Vasile Nicolae –Facultatea de Medicin` Dentar`, Univ. “Lucian Blaga” – Sibiu împre-un` cu reprezentan]ii patronatului [i Tehnica dentar` încotro?Profesie, art`, afacere – discu]ii libere la care au fost invita]i s` par-ticipe to]i tehnicienii dentari.

Ziua de vineri s-a încheiat într-un mod deosebit de pl`cut, cu opetrecere “La Dobrun“, restaurant cu specific tradi]ional romanesc,în care muzica, buna dispozi]ie, ospitalitatea personalului, atmosferarustic` [i calitatea bucatelor oferite au decuplat complet de la grijilecotidiene, r`sf`]and pl`cerile [i gusturile participan]ilor.Tot cu aceast` ocazie a avut loc [i întalnirea absolven]ilor de laColegiul de Tehnic` Dentar` “Dr. C. G`ucan“ si care sper`m, s`devin` o tradi]ie. Si ultima zi a manifest`rii s-a încheiat într-un modplacut, cu o vizit` în centrul istoric al Sibiului alc`tuit din cele treipie]e celebre ale orasului, Pia]a Mare, Pia]a Mic` [i Pia]a Huet,înconjurate de centuri de fortifica]ii.Unind impresiile tuturor participan]ilor la Denta Fest ne face s`avans`m ideea c` a fost un eveniment reu[it, care a trezit interesul.Mul]umim tuturor sponsorilor, firmelor [i participan]ilor [i lans`minvita]ia pentru cea de a doua edi]ie Denta Fest Sibiu 2009.

Pentru informa]ii referitoare la înscrierea în PLTDR v` a[tept`m în perioada 19–22 Noiembrie la standul nr. 01 din pavilionul 18 de la Denta de Toamn`.

Edi]ia a XIV – aMihali Sorin – [ef Departament [tiin]ific - Timisoara Dental Students Association;Facultatea de Medicin` Dentar` U.M.F. ”Victor Babe[” Timi[oaraConferin]a a facut parte dintr-o serie de întâlniri interna]ionale, organizatede SSB - Societatea Elve]ian` de Biomateriale (Swiss Society forBiomateriales) si a avut loc în data de 8 mai 2008 la Basel - Elve]ia.Aceasta a oferit studen]ilor [i medicilor denti[ti oportunitatea de a-[iprezenta observa]iile [i cuno[tin]ele acumulate în domeniile ingineriei bio-materialelor, suprefe]elor [i interfe]elor biologice expuse în urmacercet`rilor [tiin]ifice. Congresul a avut dou` par]i [i anume: o sesiune decomunic`ri [tiin]ifice [i o sesiune de postere. [tiin]a biointerfe]elor este oarie a cercet`rii interdisciplinare [i anunta o dezvoltare dinamic` în dece-niul ce va urma. Temaconferin]ei s-a bazatpe propriet`]ilemecanice ale celulelor[i pe interac]iunilematerialelor. Maiexact aceasta a expusefectele mecano-bio-logice de la nivelulmediului celular real-izate în vitro [i în vivo.Deschiderea sim-pozionului s-a facut cuo prezentare sus]inut`de G. Richards,pre[edintele SSB, dup` care au urmat conferin]ele sus]inute de catre lec-torii invita]i la acest eveniment [tiin]ific si care au sustinut urmatoareleteme de interes:• Efectele mecano-biologice ale mediului mecanic asupra celulelor real-izate în vitro sau in vivo;• Mecanica ingineriei tisulare: efectele curgerii lichidului [i a altor factorimecanici asupra prolifer`ri [i form`rii celulare;• Mecanica ata[amentului/mi[carii celulare [i molecule bioactive pesuprafe]e;•Propriet`]iile mecanice ale celulelor [i ]esuturilor naturale [i artificiale;•Mecanica interfe]ei material / ]esut implantar.Programul [tiin]ific a fost împ`r]it în trei sesiuni de comunic`ri, posterelefiind sus]inute în pauza dintre prima [i a doua sesiune. În cadrul sesiunilorau prezentat lectori din Basel, Zurich, St. Gallen - Elvetia [i Hannover-Germania.Universitatea de Medicin` [i Farmacie “Victor Babe[” din Timi[oara -Facultatea de Medicin` Dentar` a participat la acest eveniment cu patrulucr`ri [tiin]ifice, elaborate de colectivul de cercetare din cadrul Disciplineide Propedeutic` [i Materiale Dentare, dezvoltând aspecte legate de apli-ca]iile unei noi tehnologii noninvasive în medicina dentar`, (OCT).Tehnologia permite investigarea defectelor de material în ceramic` [ipolimerii utiliza]i în tehnologia protezelor dentare, a interfe]elor întreimplante [i os în implantologie precum [i aplica]ii ale OCT în ortodon]iafix`. S-au conturat astfel preocup`rile colectivului men]ionat în direc]iilede dezvoltare a cercet`rii fundamentale, cu prezentarea rezultatelorob]inute pân` la momentul respectiv. Prin intermediul acestei manifest`riam avut oportunitatea de a prezenta urm`toarele lucr`ri [tiintifice: ”En Face C Scan and B Scan Optical Coherence TomographyInvestigations in Detection of Material Defects in Metal Ceramic FixedPartial Dentures”, C. Sinescu, M. Negrutiu, M. Hughes, A. Bradu, M.Romînu, P. Laissue, A. Podoleanu, prezentat` de Cosmin Sinescu; ”The detection of denture material defects by a non-invasive method”, M.Negrutiu, C. Sinescu, L. Goguta, M. Hughes, A. Bradu, M. Romînu, D. Pop,S. Cânj`u, A. Podoleanu, prezentat` de Monica Boboiciov;”Investigation of the Bond Strength of Aesthetic Brackets on HumanEnamel – an Innovative Approach”, R. Romînu, C. Sinescu, M. Romînu, M.Negrutiu, M. Hughes, A. Bradu, D. Dodenciu, P. Laissue, Sorin Mihali A.Podoleanu, prezentat` de Sorin Mihali.Astfel de evenimente sunt benefice Universit`]ii de Medicin` [i Farmaciedin Timi[oara, acestea fiind o metod` excelent` de propulsare [i deîmbun`t`]ire a activit`]ii de cercetare desf`[urat` aici prin realizarea unorcolabor`ri cu alte universit`]i. Totodat` se realizeaza informarea asupracelor mai recente descoperiri a participan]ilor la astfel de întâlniri. Laîncheierea evenimentului au fost înmânate diplomele de participareîmpreun` cu cateva bro[uri în care s-a promovat urm`torul congres carese va desfa[ura la Lausanne, Switzerland în 7-11 septembrie 2009.

CONFERIN}A ELVE}IAN~ DE BIOMATERIALE

Vă aşteptăm la DENTA, standul 29, pavilion 14

Silvana Canjau, Vicepre[edinte Executiv TDSA, Secretar General ASSRoÎn perioada 15 – 17 Mai2008 a avut loc laTimi[oara CongresulInterna]ional pentruStuden]i [i Tineri Medici„DenTim 2008” organizatde TDSA - Timi[oara Dental

Students Association. Evenimentul este important din mai multe punctede vedere. Unul dintre ele este faptul c` participan]ii la acest congresprovin din numeroase centre universitare atât din ]ar` cât [i dinstr`inatate, stabilind un valoros schimb de idei [i experien]e între [colilepe care le repezint`. Congresul este la cea de-a doua edi]ie [i dorim sa îltransform`m într-o tradi]ie puternic` [i apreciat`, care s` serveasc`interesul [tiin]ific al multor genera]ii.Pogramul congresului a fost realizat astfel încât s ̀combine partea educa-tiv ̀[i [tiin]ific ̀[i s ̀faciliteze rela]iile de colaborare între participan]ii intere-sa]i [i motiva]i de realizarea cercet`rii în medicina dentar .̀ Din aceast`cauz ̀congresul a avut atât sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice, work-shop-uricât [i seri interactive [i petreceri organizate în cinstea participan]ilor.

Lucr`rile stiin]ifice prezentate de studen]i [i realizate sub indrumarea coor-donatorilor [tiin]ifici au fost evaluate de o comisie format ̀din speciali[ti îndiverse domenii ale medicinei dentare. Premiul intai a fost câ[tigat delucrarea „Estetica între realitate [i perfec]iune” având ca autori studenteleOana Velea [i Simona Ha]egan, coordonate de Dr. Anca Vâlceanu [i Dr.Bogdan Bâldea. Premiul doi s-a acordat lucr`rii „Avantajele modelului delucru Zeiser” avându-le ca autoare pe studentele Andreea Paula Moraru [iAna Maria Mirtan iar ca [i coordonatori [tiin]ifici pe d-nii Ion P`tra[cu,Bogdan G l̀bina[u [i Lucian Toma Ciocan. Al treilea premiu s-a acordatlucr`rii „Îmbun`t`]irea posturii de lucru a medicului dentist: studiu antropo-logic, avându-i ca autori pe studen]ii Alexandru C. Bretean, Ioana DeliaPop, Ioana Chirileanu iar ca [i coordonator pe d-na Mirela Anghel.

Conferin]ele au fost sus]inute de: Prof. Dr. Dorin Bratu - „Dificult`]i derestaurare protetic` a zonei frontal`”, [.L. Dr. Anca Vâlceanu - „Restaur`riestetice – între terapia conservatoare [i cea protetic`”, Conf. Dr. MariusPricop - „Sinus Maxilar – reper important al s`n`t`]ii umane”, Prof. Dr. Gh.Matekovits - „Asisten]a oral` la domiciliul bolnavului cu handicap motor”,Asist. Univ. Dr. Camelia Szuhanek - „Ortodon]ie pentru toate vârstele”. Temele sustinute în cadrul congresului au fost de actualitate, stimulante siinteresante pentru participan]i. Invit`m cu drag pe to]i cei dornici s` par-ticipe la cea de-a treia edi]ie a Congresului DenTim, care va avea loc înperioada 02-04 Aprilie 2009, si la oricare alt` activitate a TDSA -Timi[oara Dental Students Association, pentru a avea parte de o experin]`[tiin]ific` [i profesional` de neuitat.

DenTim 2008

18

imp

lan

tolo

gie

ora

la

Dr. Robert Nieberler, Puchheim - GermaniaTraducere: Ruxandra Popescu - preluare din revista Starget nr. 3/2008

Situa]ia ini]ial`Pacienta, în varst` de 40 de ani,este nefum`toare, nu sufer` deniciuna dintre afec]iunile ce con-stituie limit`ri în implantologie [inu are parodontoz`. A fost referat`de c`tre medicul dentist datorit`distrugerii dintelui în regiunea 15.

ProceduraImplantarea nu a fost efectuat`imediat dup` extrac]ia dentar`,din cauz` c` apexul se afla în ime-diata apropiere a sinusului maxi-lar. Opt sapatamani mai tarziu,dup` o planificare preoperativ`minu]ioas`, s-a procedat la inser-area unui implant Straumann®

Bone Level (∅4.1 mm, RC,lungime 10 mm, SLActive).Trebuie men]ionat c` în timpulinser`rii implantul a putut fi aliniatîn mod optim cu ajutorul marcaju-lui alb (Fig. 2). Introducerea forma-torului de gingie [i a bontului esteextrem de u[oar`, datorit` conexi-unii precise cu patru [an]uri (Fig.3). Figura 4 arat` mucoasa nein-flamat` în jurul bontului de vinde-care în timpul fazei de vindecaretransgingival`, înainte de restau-rarea protetic`. Vindecarea r`nii s-a facut f`r` probleme (Fig 5-9).

ABSTRACT: The Straumann® Bone Level implant line completes the Straumann® Dental Implant System in an optimal manner,enabling outstanding esthetics and natural shaping of the soft tissue.KEYWORDS: Straumann® Bone Level implant, trans-gingival healing, osseointegration, estheticsREZUMAT: Linia de implanturi Straumann® Bone Level completeaz` în mod str`lucit sistemul de implanturi Straumann®, oferind oestetic` deosebit` [i modelarea natural` a ]esutului moale.CUVINTE-CHEIE: Implant Straumann® Bone Level, vindecare trans-gingival`, osteointegrare, estetic`

Înlocuirea estetic` a unei edenta]ii cu un implant Straumann® Bone Level

Dr. NieberlerEmail: dr.nieberler@t-online.de

- Specialist în chirurgie oral`, a studiat medicina dentar` la LMU Munchen- De]ine propria clinic` de chirurgie oral` în Puchheim

- Principalul domeniu de activitate: implantologia (EDA, BDIZ)- Consultant BDIZ certificat

- Membru ITI- Lucreaz` ca autor [i consultant Investigator pentru

“Bone Level Non Interventional Study” (NIS)

Fig.1: Situa]ia clinic` preoperativ`

Fig.2: Implantul împreun` cu partea de transfer in situ

Fig.3: Bontul de vindecare, ∅ 6 mm,înal]ime 6 mm, vindecare transgingival`

Restaurarea protetic`: Angela Schilling-Schoen, medic dentist,

Groebenzell - GermaniaLaborator dentar:

Hans Bauer, maestru tehnician dentar,Fuerstenfeldbruck - Germania

19

imp

lan

tolo

gie

ora

la

Rezultatul tratamentului [i concluziaLa [apte luni dup` implantare, radiografia arat` c` implantul estefoarte bine osteointegrat (Fig. 10). Cresterea clar` de os pesteumarul de 45 de grade al implantului este vizibil` [i foarte u[or deobservat. Din acest caz se poate recunoa[te cu siguran]` c` prin-cipiul Straumann Bone Control Design™ promoveaz` depunereaoptimal` de os nou, precum [i stabilitatea ]esutului moale.Profilele de emergen]` ale bonturilor de vindecare [i ale bonturilorprotetice pentru aceast` linie de implanturi asigur` o estetic`deosebit` [i modelarea în mod natural a ]esutului moale. In acestmod, implantul Straumann® Bone Level completeaz` sistemul deimplanturi Straumann® într-un mod optim.

Fig.4: Situa]ia clinic` înainte de luarea amprentei Fig.5: Amprenta

Fig.6-7: Bont anatomic, drept, în`l]ime gingie 2 mm

Fig.8-9: Vedere lateral` a coroanei finale

Fig.10: Radiografia coroanei finale

V` a[tept`m la DENTA, pavilionul 14, standul 29

V` a[tept`m la ARMEDICA, pavilionul B, standul 40

V` a[tept`m la DENTA, pavilionul 17, standul 15

24

res

tau

rari

es

teti

ce

MTD August Bruguera, Barcelona - Spania; Prof. Dr Sidney Kina, Madrigá - BraziliaTraducere: Dr. Andrea Czimmerman - Reflect Magazine nr. 1/2008

Figura 1 arat` o pacient` cu un dezechili-bru între propor]iile buzei inferioare, inci-sivi [i bicuspizi. Unul dintre motivele ce adeterminat-o s` viziteze clinica noastr` afost cu siguran]` mica diastem` dintreincisivii centrali. Oricum, luat` ca atare [icu condi]ia ca restul caracteristicilor s` seafle în echilibru, o diastem` nu este altce-va decât o caracteristic` optic`.

Este discernibil conturul gingival asimetric(Fig. 2) fapt ce cauzeaz` un dezechilibru înpropor]ia lungime/l`]ime a din]ilor frontali.Aspectul preoperator dezv`luie c` pozi]iamarginii incizale a incisivilor centrali estecorect dispus`. Aceasta ne-a indicat c`alungirea coroanelor prin metode de

chirurgie parodontal` ar fi o procedur`indicat` în acest caz. În acest scop, a fostîndep`rtat ]esutul gingival în dreptul a[ase din]i frontali, începând cu cei doi inci-sivi centrali, care au fost ulterior utiliza]i ca[i reper. Deoarece incisivii centrali demon-strau rela]ii corecte, le-am m`suratl`]imea, ce ar trebui s` reprezinte 80% dinlungimea ultimei coroane. Acest fapt ne-apermis s` definim exact cantitatea de]esut de îndep`rtat (Fig 3).

Dup` conturarea ]esutului gingival, din]iiau fost prepara]i pentru a primi fa]ete lam-inate.

Cantitatea de ]esut dentar ce se reducedepinde de nuan]a coloristic` de baz` adintelui, precum [i de grosimea structuriidentare pe fa]a vestibular`.În acest caz ambele au fost favorabile. Deaceea, a putut fi evitat` prepararea foarteagresiv` a ]esutului dentar dur (Fig 4).Adi]ional, a fost efectuat` [i preparareapremolarilor: 14 pentru a primi o fa]et`laminat`, iar 15 o coroan`.Temporizarea din]ilor prepara]i pentru aprimi fa]ete reprezint` de fiecare dat` unpas critic în procesul tratamentului.În acest caz, provizoriile au fost confec]io -nate cu material pe baz` de r`[ini [i cimen-tat cu cimentul provizoriu Systemp.link.Procedura a presupus gravajul acid selec-tiv al prepara]iilor.În restaurarea arcurilor frontale în întregime,selectarea culorii [i stabilirea nuan]ei colo -ristice [i a schemei de stratificare a maselorceramice este relativ u[oar`.

ABSTRACT: If several teeth in the anterior arch need to be restored, the concept of aesthetic integration should prevail. This means thatthe clinician should aspire to achieve an aesthetically balanced, harmonious relationship between the teeth, lips and gingival outline.KEYWORDS: gingival outline, periodontal surgery, preparations, temporization, laminate veneers, crowns, all-ceramic, pressREZUMAT: Dac` mai mul]i din]i frontali necesit` restaurarea, conceptul integr`rii estetice trebuie s` prevaleze. Aceasta înseamn` c`clinicianul trebuie s` aspire s` ating` o rela]ie armonioas`, echilibrat` estetic între din]i, buze [i conturul gingival.CUVINTE CHEIE: contur gingival, chirurgie parodontal`, prepara]ii, temporizare, fa]ete laminate, coroane, ceramic` integral`, presare.

Estetic` echilibrat`

Fabricarea de fa]ete ceramice cu IPS e.max Press [i IPS e.max Ceram

MTD August Bruguera

Prof. Dr.SidneyKina

Fig. 1 - Situa]ia de început: aspect dizarmonic

Fig 3 Deoarece l`]imea din]ilor trebuie s` fie 80%din lungimea incisivilor centrali, lungimea coroanelora fost u[or de definit

Fig. 2 - Raportul l`]ime – pe – lungime trebuie ajustat

Fig 4 Prepara]iile pentru fa]etele de ceramic`

Fig 5 Capele fabricate cu IPS e.max® Press

25

res

tau

rari

es

teti

ce

Ar trebui s` tindem cu insisten]` s`ob]inem o nuan]` coloristic` care s` satis-fac` atât pacientul [i s` fie în armonie cunuan]a coloristic` a din]ilor inferiori. Maimult, ar trebui s` fie naturali ca aspect. Amdecis c` A2 ar fi nuan]a final` potrivit` înacest caz, care ar fi ob]inut` printr-oplacare în straturi standard.

Fa]etele laminate au fost fabricate uti-lizând tehnica de presare [i completate cumas` ceramic` de fa]etare în zona incizal`pentru a le individualiza aspectul (tehnicacut-back). Atât pentru coroane cât [i pen-tru fa]ete au fost utilizate ingoturi de IPSe.max® Press (Fig 5).

O ardere de wash a fost f`cut` cu materi-alele IPS e.max Ceram pentru a conferi maimult` profunzime spa]iilor interdentare [ipor]iunii cervicale. Arderea de wash asi -gur` o mai bun` saturare a nuan]ei dedentin` f`r` a fi necesar s` se aplice masede dentin`. Aceasta ne permite s` lucr`m

exclusiv cu materiale translucide în zonecu grosime minim`.Procedura de aplicare în straturi a începutcu aplicarea unui strat sub]ire de IPS e.max Ceram Dentin A2 pentru a creao tranzi]ie lin` între capa presat` [i materi-alele de fa]etare (Fig 6). Ulterior, au fostdispuse alternant mase diverse de efecte[i mase translucide.

Restaur`rile pentru bicuspizi [i premolariau fost confec]ionate întâi. Dup` aceea,au fost completate restaur`rile pentru inci-sivii centrali [i laterali (Fig 7 [i 8).Înainte de cimentarea restaur`rilor ceram-ice, acestea au fost condi]ionate utilizândurm`toarea secven]` a pa[ilor de lucru:• Restaur`rile au fost gravate acid timp de20 secunde cu IPS® Ceramic Etching Gel(5% acid fluorhidric)• Dup` cur`]area cu alcool în baia cuultrasunete, a fost aplicat silanulMonobond-S.• Ultimul pas a implicat aplicarea sis-temului adeziv ExciTE®.Apoi, din]ii prepara]i au fostcondi]iona]i astfel (Fig 9):• Gravaj acid pentru 15secunde cu acid fosforic37% (ex Total Etch)• Applicarea de adezivExciTE®

• Cimentarea cu Variolink®

VeneerPrin combinarea tehnicii depresare cu cea de placare înstraturi, pot fi create fa]ete

cu o estetic` impecabil`, rezistente, de ofrumuse]e mimând izbitor naturalul (fig10). Întrucât acelea[i materiale au fost uti-lizate pentru fabricarea coroanei pe pre-molar (IPS e.max Press [i IPS e.maxCeram), culoarea [i aspectul final au pututfi coordonate în mod ideal cu restulpieselor protetice.

Pacienta tân`r` a fost foarte mul]umit` derezultat, de aspectul ei final care i-a dat operspectiv` complet nou` asupra vie]ii(Fig 11 [i 12).

Fig 6 Masa de Dentin` este aplicat` în straturi finepentru a ob]ine o tranzi]ie lin` între materialele pre-sate [i cele placate cu pensula

Fig 7 Restaur`rile pentru bicuspizi [i premolari aufost executate întâi

Fig 8 Fa]etele laminate pentru incisivii centrali lafinal

Fig 12 … [i o pacient` fericit`

Fig 9 Condi]ionare [i cimentare

Fig 10 Toate dintr-o bucat` – Aceast` procedur` asigur` restaur`ri protetice (coroane [i fa]ete) perfect armo-nizate fiind executate cu acelea[i materiale

Fig 11 Un aspect complet nou …

Cazul I (fig. 1-20)Pacientul s-a prezentat la tratament pentru protezarea edenta]ieidin cadranul 3 [i pentru corectarea aspectului estetic al incisivilorcentrali superiori. Acesta a dorit recuperarea lui 36, motiv pentrucare s-a decis efectuarea tratamentului endodontic [iconfec]ionarea unui dispozitiv corono-radicular pentru 36 (dinte stâlp). Având în vedere dimensiunea leziunii r`d`cinii distale s-adecis sec]ionarea [i extrac]ia acesteia (postamputare). În timpulextrac]iei s-a efectuat un chiuretaj riguros al alveolei. În urma trata-mentelor efectuate, s-a reu[it p`strarea lui 36 premolarizat castâlp intermediar pentru puntea metalo-ceramic` din cadranul 3.

28

pro

teti

c`

mo

bil

`

As. Univ. Dr. Oana-Cella Andrei, Prof. Dr. Mihaela P`unaFacultatea de Medicin` Dentar`, Univ. “Carol Davila” Bucure[ti, Catedra de Protetic` Dentar` Mobil`;Teh. Dent. Bogdan Dobrin, Laborator privat “Dentistry. for life grup”.

Utilizarea protetic` a molarilor dup` amputa]ie corono-radicular`

ABSTRACT:Coronoradicular amputation makes possible to maintain teeth that were previously destined for extraction. Coronoradicular amputa-tion must be followed by a prosthetic restoration of the conserved dental parts that will harmoniously preserve the periodontal and bio-mechanical attributes. Surgery is an important step of the process but it must be completed after 6 to 8 weeks by the prostheticrestoration.In order to maintain a long-term result the prosthetic restoration must meet the following requirements: esthetics, comfort, precise fit-ting, noniatrogenic contours, ideal occlusal function.KEYWORDS: coronoradicular amputation, surgery, prosthetic restoration, hygiene.REZUMAT: Amputa]ia corono-radicular` face posibil` men]inerea unui dinte cu indica]ie de extrac]ie. Procedura chirurgical` trebuie urmat` derestaurarea protetic` a p`r]ii restante a dintelui care trebuie s` îi men]in` calit`]ile parodontale [i biomecanice. Etapa chirurgical`este important`, dar trebuie completat` dup` minim 6-8 s`pt`mâni de etapa protetic`.Pentru a asigura men]inerea rezultatului pe termen lung, restaurarea protetic` trebuie s` îndeplineasc` mai multe condi]ii: estetic`,confort, fidelitate în sensul adapt`rii perfecte, contururi noniatrogenice, distribu]ie corect` a for]elor ocluzale. CUVINTE CHEIE: amputa]ie corono-radicular`, chirurgie, restaurare protetic`, igien`.

Fig.11. Aspect vestibular al restaurării. Fig.12. Aspect mucozal al restaurării. Fig.13. Aspect intraoral al restaurării. Fig.14. Aspect final în ocluzie.

Fig.3. Dispozitivul corono-radicular afost sec]ionat şi rădăcina distală a fostextrasă.

Fig.4. Aspect în ocluzie după vinde-care.

Fig.5. Până la vindecarea completă afost realizată o punte provizorie acril-ică.

Fig.6. Aspectul lucrării provizorii cimen-tate în cavitatea bucală.

Fig.7. După 3 luni de la extrac]iarădăcinii distale s-a trecut la realizareaunei lucrări protetice metalo-ceramice.

Fig.8. Jumătatea distală a lui 36 a fostsuplinită cu ajutorul unui corp depunte. Aspect lingual al machetei.

Fig.9. În locul lui 36 au fost modela]idoi premolari. Aspect ocluzal al com-ponentei metalice.

Fig.10. Lucrarea protetică pe modelul

Fig.1. Aspectul leziunii periapicale a lui36 pe radiografia panoramică iniţială.

Fig.2. După obturaţia de canal s-arealizat o reconstituire corono-radicu-lară care a fost cimentată pe 36.

29

pro

teti

c`

mo

bil

`

Fig.21. 47 - aspectul leziunii defurca]ie.

Fig.22. 37 - aspectul leziunii defurca]ie.

Fig.28. Modelul de lucru pentru cadranul 4.

Fig.29. Macheta pentru dispozitivelecorono-radiculare.

Fig.15. Aspect radiologic la finalullucr`rii.

Fig.16. Aspect radiologic la trei lunidup` aplicarea lucr`rii protetice defini-tive – nu sunt modific`ri.

Fig.17. Pacientul a revenit la controldup` doi ani.

Fig.18. Aspect radiologic la 24 lunidup` aplicarea lucr`rii protetice defini-tive – se observ` refacerea treptat` aosului alveolar.

Fig.19. Aspect intraoral dup` doi anide la protezare.

Fig.20. Aspect în ocluzie dup` doi anide la protezare.

Fig.23. Aspectul maxilarului inferior încursul etapei de tratament pre [i pro-protetic. Edenta]ie clasa a III – aKennedy cu o bre[` suplimentar`.

Fig.24. Maxilarul antagonist –edenta]ie clasa a III – a Kennedy cu obre[` suplimentar` par]ial protezat`incorect.

Fig.25. Spa]iul vertical disponibil pen-tru restaurarea protetic`.

Fig.26. Dup` obtura]ia de canal s-aefectuat sec]ionarea lui 47 [iprepararea pentru 2 dispozitive coro-no-radiculare.

Fig.31. Aspectul dispozitivelor corono-radiculare cimentate.

Fig.32. Aspectul interradicular alfurca]iei lui 37 dup` vindecare.

Fig.33. Spa]iul vertical disponibil pen-tru cadranul 3.

Fig.34. Modelul de lucru pentru punteametalo-ceramic` din cadranul 4.

Fig.27. Amprenta pentru dispozitivelecorono-radiculare.

Fig.30. Edenta]ia din cadranul 4 a fostprotezat ̀provizoriu cu o punte acrilic`. 37a fost sec]ionat, preparat [i amprentat.

Cazul II (fig. 21-44)Pacienta se prezint` în cabinet într-o situa]ie clinic` de edenta]iepar]ial` întins` în iminen]a de a fi transformat` într-o edenta]ie ter-minal` care s` necesite tratament prin protez` mobilizabil` infe-rioar` din cauza leziunilor de furca]ie ale ultimilor stâlpi distali 37 [i47. La maxilarul superior este posibil` restaurarea protetic` prinproteze fixe. Pentru a evita transformarea edenta]iei clasa a III – aKennedy cu o bre[` suplimentar` de la mandibul` într-o edenta]iebiterminal` (clasa I Kennedy) s-a hot`rât p`strarea ultimilor molaride pe arcada inferioar` (37 [i 47) dup` ce în prealabil ace[tia aufost sec]iona]i (preamputare). R`d`cinile meziale au fost separatede cele distale. Pe fiecare jum`tate s-au aplicat reconstituiri coro-no-radiculare u[or angulate ; angula]i a fost accentuat` u[or prin[lefuire. S-a reu[it în acest fel restaurarea protetic` a maxilaruluiinferior prin protezare fix` cu dou` pun]i metalo-ceramice, în acord[i cu dorin]a pacientei.

Fig.35. Macheta a fost modelat` astfelîncât 47 a fost transformat în doi pre-molari.

Fig.36. Aspectul fe]ei interne amachetei preg`tit` pentru ambalare.

Fig.37. Modelarea machetei pentrucadranul 3; 37 a fost transformat îndoi premolari.

Fig.38. Aspectul lucr`rii metalo-ceram-ice din cadranul 3 perfect adaptat` laspa]iul fostei furca]ii.

30

pro

teti

c`

mo

bil

`

Fig.39. Aspectul maxilarului inferiorrestaurat.

Fig.40. Aspectul maxilarului superiorrestaurat.

Fig. 41. Aspectul restaur`rii din cad-ranul 3 în ocluzie.

Fig.42. Aspectul restaur`rii din cadran-ul 4 în ocluzie.

Fig.43. Aspect radiologic al lui 47 lafinalul tratamentului.

Fig.44. Aspect radiologic al lui 37 lafinalul tratamentului.

Fig.60. Fa]a ocluzal` a restaur`rii dup`arderea de glanz.

Fig.61. Aspect intraoral al restaur`rii. Fig.62. Aspect final în ocluzie.Fig.59. Fa]a intern` a restaur`rii lafinal.

Fig.55. Modelul de lucru. Fig.56. Aspectul p`r]ii metalice tur-nate.

Fig.57. Coroanele metalo-ceramicesolidarizate – aspect pentru probaocluziei.

Fig.58. Aspectul spa]iului vestibularneretentiv.

Fig.51. Aspectul protez`rii provizorii cudou` coroane acrilice solidarizate(înainte de lustruire).

Fig.52. Spa]iul din dreptul r`d`ciniiextrase este modelat astfel încât s`favorizeze autocur`]irea [i igienizarea

Fig.53. Amprenta func]ional` pentrurealizarea coroanelor metalo-ceramice.

Fig.54. Detaliu – forma restaur`riirespect` noul contur [i perimetrul cole-tului.

Fig.47. Aspect intraoral la finalulperioadei de vindecare.

Fig.48. Din cauza angula]iei diferite acelor 2 r`d`cini restante dispozitivulcorono-radicular a fost confec]ionatdin 2 buc`]i.

Fig.49. Partea palatinal` a dispozitivu-lui corono-radicular pe modelul delucru.

Fig.50. Dispozitivul corono-radicularcomplet.

Fig. 45. Aspect radiologic ini]ial. Fig.46. Aspect radiologic dup`extrac]ia r`d`cinii mezio-vestibulare [ivindecare.

Cazul III (fig. 45-62)Pacientul s-a prezentat la tratament acuzând o sensibilitatedureroas` a lui 25. în urma examenului clinic [i radiologic s-a con-statat prezen]a unei leziuni carioase extinse atât pe 25 cât [i per`d`cina mezial` a lui 26, ini]ial acoperit cu o coroan` metalic`larg` [i cu tratament endodontic incorect. Din cauza distruc]ieimasive s-a decis confec]ionarea unui dispozitiv corono-radicular [iacoperirea lui 25 cu o coroan` metalo-cermic`. Pentru 26 solu]ia detratament a fost extrac]ia r`d`cinii meziale compromise (pream-putare), realizarea unui dispozitiv corono-radicular pe r`d`ciniledisto-vestibular` [i palatinal` restante [i acoperirea cu o coroan`metalo-cermic`. Coroanele de pe 25 [i 26 au fost solidarizate atâtdin ra]iuni biomecanice cât [i pentru a evita traumatizarea zonei cualimente sau cu a]a dentar` iar pacientul a fost instruit s` utilizezepentru igienizare a]a dentar` special` pentru lucr`ri protetice (exis-tent` în comer] la farmacii) [i du[ul bucal.

CONCLUZIIIndica]ia principal` a amputa]iei corono-radiculare este conser-varea unui stâlp distal pentru a face posibil` o restaurare protetic`fix`, dar ea poate fi utilizat` pentru a conserva orice molar, fie de

sine st`t`tor fie ca stâlp intermediar al unei pun]i.Acest tip de tratament este utilizabil numai în situa]ia în carepacientul în]elege [i accept` importan]a men]inerii unei igiene ri -g uroase (du[ bucal, a]` dentar` special` pentru lucr`ri prote tice).

V` a[tept`m la DENTA, standul 29, pavilionul 14 V` a[tept`m la DENTA, standul 29, pavilionul 14

34

in m

em

ori

am

Era o diminea]` senin` [i calm` de începutde toamn`. L-am întâlnit, ca în atâtea altedimine]i, a[teptând liftul în holul de laparter al facult`]ii.- Bun` diminea]a domnule profesor !- Bun` diminea]a. Ce mai faci? {i chipulblând i s-a luminat de un zâmbet plin dec`ldur` [i bun`tate.A fost s` fie ultima noastr` întâlnire.Al`turi de mul]i al]i reprezentan]i ai stoma-tologiei române[ti, Prof. Dr. CorneliuBurliba[a va r`mâne în memoria urma[ilorca unul din întemeietorii [colii moderne dechirurgie oro-maxilo-facial`. Pe parcursul apeste 45 de ani de activitate neîntrerupt`a format multe genera]ii de studen]i, despeciali[ti în chirurgie, a ajutat mul]ioameni afla]i în suferin]` [i a oferit din gen-erozitatea inimii sale ajutor tuturor celorcare au avut nevoie de el. Readucem azi înmemorie, în semn de omagiu, la un an dela dispari]ia sa, pe dasc`lul, chirurgul,omul de [tiin]` care a fost Prof. CorneliuBurliba[a, cel care a contribuit la prestigiulmedicinii dentare din România. Prof. Dr.Corneliu Burliba[a s-a n`scut în

anul 1928 în comuna B`leni, jude]ulGala]i. Dup` absolvbirea liceului “VasileAlecsandri” din Gala]i, pleac` la Bucure[tipentru a-[i urma chemarea [i devine, înanul 1947, student al Facult`]ii deMedicin` General`. În anul 1950, se trans-fer` la Facultatea de Stomatologie, imedi-at dup` înfiin]area acesteia, considerândc` aceast` facultate se potrive[te mai bineaspira]iilor sale.În anul 1953, dup` terminarea facult`]ii,ca urmare a rezultatelor bune ob]inute înanii de studiu, devine preparator [i apoiasistent universitar al Clinicii de ChirurgieBuco-Maxilo-Facial` din Bucure[ti. În para-lel, între anii 1954-1959, Prof. Dr. CorneliuBurliba[a va func]iona ca asistent princumul la Disciplina de Anatomie aFacult`]ii de Medicin` condus` de reputat-ul Prof. Dr. Emil Repciuc. Aceast` perioad`îi va fi benefic` proas p`tului absolvent alFacult`]ii de Stoma tologie [i tân`rului

chirurg permi]ându-i acumularea unorcuno[tin]e solide de anatomie, necesareexercit`rii profesiei de medic chirurg. În anul 1956 va participa benevol, al`turide alte cadre madicale, la ac]iunea dedepistare [i eradicare a leprei din DeltaDun`rii, confruntându-se cu suferin]a pro-dus` de aceast` boal` grav`, invalidant`.În primii ani de practic` a avut [ansa de a

lucra sub îndrumarea Dr. Mihail Cicerone, o figur` luminoas` a stomatologiei româ -ne[ti [i un reprezentant de seam` alchirurgiei maxilo-faciale. Prof. Dr. CorneliuBurliba[a, plin de recuno[tin]`, îl va carac-teriza pe acesta ca pe “un clinician remar-cabil [i un dasc`l înzestrat cu mult har”.Un alt mentor cu har de chirurg cu care aavut [ansa s` lucreze [i de la care a înv`]at(a furat) din tainele meseriei a fost Prof. Dr.Valerian Popescu. Sub îndrumarea acestu-ia a colaborat la realizarea unor lucr`ri[tiin]ifice [i manuale din care enumer`m:“Tehnici curente de chirurgie stomatolog-ic`” ap`rut` la Editura Medical` în anul1961 (a doua edi]ie a lucr`rii a luat premi-ul II acordat de Ministerul Înv`]`mântului),manualul a constituit mul]i ani o carte dereferin]` pentru speciali[tii în domeniu.A avansat în profesie ca [ef de lucr`ri, con-feren]iar \n 1967 [i profesor \n 1972 laClinica de Chirurgie Buco-Maxilo-Facial` aFacult`]ii de Stomatologie Bucure[ti. Prof.Dr. Corneliu Burliba[a a fost perceput decei care, au avut [ansa s`-l aib` mentor [is`-[i des`vâr[easc` preg`tirea profesio -nal` sub îndrumarea sa, ca un cadru didac-tic exigent, un om care prin structur` [ieduca]ie, marcat de modestie exagerat`,degaja în jurul s`u bun`tate, blânde]e,calm, [i o mare încredere.Devine doctor în medicin` în anul 1965,medic specialist, medic primar [i ulterior,din anul 1981, medic primar gr.II dechirurgie buco-maxilo-facial`. [i [ef alClinicii de Chirurgie Buco- Maxilo-Facial` aFacult`]ii de Stomatologie Bucure[ti. Între anii 1984-1990 ca decan, a condusdestinele Facult`]ii de Stomatologie dinBucure[ti. Pentru activitatea sa presti-gioas` în domeniul chirurgiei maxilo-faciale a fost ales între anii 1990-1994reprezentantul României în ConsiliulEuropean al Asocia]iei Europene deChirurgie Cranio-Maxilo-Facial`.A elaborat peste 130 de lucr`ri [tiin]ificepublicate [i comunicate în ]ar` [istr`in`tate. Este unic autor al monografiei“Extrac]ia Dentar`” ap`rut` în 1971. Esteautorul celor cinci capitole de chirurgiebuco-maxilo-facial` incluse în Tratatul deChirurgie General` Vol. III, ap`rut în anul1977 sub redac]ia reputatului Prof. Dr.Theodor Burghele. |mpreun` cu Prof. Dr.Gh. Timo[ca a fost autor al manualului deChi rurgie Buco-Maxilo-Facial` publicat înanul 1983 la Ed. Didactic` [i Pedagogic`.

Manualul a fost reeditat la Chi[in`u în anul1990 pentru uzul studen]ilor din RepublicaMoldova. În anul 1995 va apare subredac]ia sa, în colaborare cu cadre didac-tice de valoare din centre universitare din]ar`, Tratatul de Chirurgie Oral` [i Maxilo-Facial` vol.I, epuizat rapid, fapt pentrucare, la cererea Ed. Medicale, va apare unsingur volum de Chirurgie Oral` [i Maxilo-Facial` de 1300 pagini, lucrare cu caracterexhaustiv, la care contribu]ia Prof. Dr.Corneliu Burliba[a a fost meritorie.Datorit` activit`]ii sale clinice [i [tiin]ifice

remarcabile, extins` pe mai multe domeniiale chirurgiei maxilo-faciale (anomaliidento-maxilare, malforma]ii congenitale,traumatisme buco-maxilo-faciale, leziunitumorale ale regiunii maxilo-faciale,implantologie, etc.) în anul 1996 a fostales membru emerit al Academiei de{tiin]e Medicale.A fost membru a numeroase societ`]i[tiin]ifice din ]ar` [i str`in`tate, [i a f`cutparte din colectivele [tiin]ifice ale unor

reviste de specialitate, participând cu pri-cepere [i spirit organizatoric la ridicareanivelului [tiin]ific al acestora. Dup` ie[ireala pensie [i-a continuat activitatea ca pro-fesor consultant, îndrumând doctoranzii înfinalizarea tezelor. A activat ca medicchirurg la Spitalul Clinic “Dan Theodorescu”din Bucure[ti [i în domeniul privat.Activitatea multilateral`, deosebit debogat` [i prestigioas`, personalitatea,dasc`lul plin de tact [i r`bdare, cu sim]pedagogic deosebit, exigent cu studen]ii [icu sine însu[i, dar cu o blânde]e careemana din întreaga sa fiin]` [i o ghidu[ie înpriviri de neconfundat fac ca omul care afost Prof. Dr. Corneliu Burliba[a s` r`mân`ve[nic în memoria celor care l-au cunoscut[i au avut privilegiul s` înve]e din expe-rien]a sa. A venit ziua de 4 noiembrie 2007,care a curmat mult prea devreme via]acelui care a fost dasc`l, medic, so], p`rinte[i bunic, cu toate cele bune [i rele ale sale,l`sând în urm` o amintire luminoas`.Timpul n-a mai avut r`bdare !

I n m e m o r i a m

Dasc`lul, chirurgul [i omul de [tiin]` Corneliu Burliba[aMariana Brându[a Popa, Dana Cristina BodnarU.M.F.”Carol Davila”, Facultatea de Medicin` Dentar` - Catedra de Odontoterapie Restauratoare

1928 – 2007

Substan]e chimice cu caracter dezinfectant \n medicina dentar` - partea a II-a(aldehidele antimicrobiene, peroxizii, s`rurile cuaternare de amoniu, biguanizii)Ruxandra St`nescu1, Mihai Burliba[a1, Augustin Mihai1, Ion Popovici1, Laura Iosif2

1Catedra de Implantologie Oral`, Facultatea de Medicin` Dentar`, U.M.F. Carol Davila, Bucure[ti;2Catedra de Protetic` Mobil`, Facultatea de Medicin` Dentar`, U.M.F. Carol Davila, Bucure[ti

REZUMATÎn toate specialit`]ile medicale, inclusiv în medicina dentar`, respectarea strict` a regulilor de igien`, asepsie, antisepsie a c`p`tatcaracter de lege. Unul din principalele obiective în respectarea acestor instruc]iuni, o reprezint` utilizarea substan]elor chimice cu car-acter dezinfectant. Astfel, în acest referat vom încerca s` realiz`m o trecere în revist` cât mai succint` a principalelor substan]e«active» dezinfectante, utilizate nu doar în medicina dentar`, ci [i în alte specialit`]i medico-chirurgicale. CUVINTE CHEIE Medicin` dentar`, substan]e dezinfectante, igien`, asepsie, antisepsieABSTRACTThere is a law of hygiene, asepsis and antisepsis in all medical specialties, including dentistry. One of the most important aims forobserving these rules is the usage of the chemical disinfectant substances. That is why, in this paper we try to survey the main “active”disinfectant substances used in dentistry and in all the other medical-surgical specialties.KEY WORDS: dentistry, disinfectants, hygiene, asepsis.

35

co

ntr

olu

l tr

an

sm

ite

rii

infe

c]i

ilo

r

Aldehide antimicrobieneDou` aldehide sunt reprezentative pentrupropriet`]ile antibacteriene: formaldehida[50-00-0] [i glutaraldehida [111-30-8].Formaldehida era folosit` de mai mul]i anipentru dezinfec]ia [i sterilizarea la rece aobiectelor cu care au venit în contact bol-navii contagio[i, precum [i a instrumen-tarului medical. În clipa de fa]`, formalde-hida în stare lichid` nu se mai utilizeaz`,datorit` vaporilor toxici pe care îi eman`.Este folosit` înc`, destul de frecvent subform` gazoas` (de vapori) pentru ste -rilizarea instrumentarului medical sensibilla c`ldur` [i pentru paturi, p`turi, la tem-peraturi joase [i în înc`peri special ame-najate (izolate [i prev`zute cu sisteme deventila]ie). Temperatura joas` [i vaporiisub presiune distrug formele vegetative [isporii la o temperatur` de 73-800C, uti-lizându-se aproximativ 357 ml forma-lin`/m3. O umiditate relativ` de 75-100%este necesar` pentru o bun` eficien]`(12-24 de ore), toxicitatea extrem de ridi-cat` [i condi]iile speciale [i foarte costisi-toare în care formaldehida ac]ioneaz`, nuo recomand` pentru utilizarea în medicinadentar`. De altfel, formaldehida,începând cu anul 1998 a fost interzis` înAnglia [i ulterior, s-a limitat folosirea ei(de fapt a fost interzis`) în aproape toate]`rile europene [i în SUA (cercet`rile dinanul 1990 au eviden]iat poten]ialul can-cerigen al acestei substan]e). Poate pro-duce pe lâng` reac]ii alergice (dermatitede contact etc), [i astmul bron[ic profe-sional (la fel ca [i glutaraldehida), califi-cat drept boal` profesional`.

Formalina este o solu]ie apoas` 34-38%de formaldehid`.Formaldehida reac]ioneaz` cu proteinele[i acizii nucleici prin grup`rile aminoacide[i r`mân reziduuri sulfhidril, fenolice [iindoli. Este activ` pe bacterii, fungi, spori[i pe o mare varietate de virusuri (HIV,HBV, HCV, Herpes simplex etc).Formaldehida este utilizat` ca [i conser-vant în laboratoare, pentru inactivareavirusurilor polio. La o concentra]ie de 8%,formaldehida este mai activ` în solu]iealcoolic` (alcool izopropilic 70%), decâtîn solu]ie apoas`. Solu]ia alcoolic`ac]ioneaz` foarte eficient pe bacterii grampozitive, gram negative, spori [i bacilulKoch. La o concentra]ie de 6-8% [i untimp relativ crescut (12-24 de ore), for-malina poate ac]iona [i ca sterilizant, iarla o concentra]ie de 1-8%, ac]ioneaz` casubstan]` dezinfectant` (dezinfec]ie denivel mediu sau ridicat).Hexametilentetraamina [100-97-0] (he -xa mina, urotropina), este un produs decondensare al formaldehidei cu amoniac-ul; prin hidroliz` acid` formeaz` formalde-hida. A fost utilizat` pentru prima dat` caantiseptic pentru tractul urinar. Deasemenea, se folose[te [i pentru inacti-varea endotoxinelor bacteriene, pentruconservarea produselor cosmetice, etc.O alt` aldehid` extrem de important`pentru procesul de dezinfec]ie [i ster-ilizare chimic` pe care îl asigur`, este glu-taraldehida. Aceasta prezint` în moleculasa de 5 atomi de carbon, dou` aldehide.Este mai puternic` decât alte dialdehide(dialdehida succinic`) [i chiar decâtformaldehida.

Solu]ia alcalin` de glutaraldehid` 2%,ac]ioneaz` rapid, distrugând majoritateabacteriilor în 1-2 minute, iar sporii în 3-4ore. Totu[i, se apreciaz` c` sunt necesareaproximativ 45 minute pentru ucidereabacilului Koch [i aproximativ 10 ore pen-tru distrugerea sporilor. La o concentra]iede 2%, glutaraldehida este considerat` osubstan]` cu poten]ial sterilizant (timp deac]iune 10-12 ore).Glutaraldehida este stabil` în timp [i î[icontinu` ac]iunea dezinfectant` [i înprezen]a materiei organice, la temperaturicrescute [i în prezen]a luminii. Este com-ercializat` în concentra]ie de 2% la un pH4, apoi este necesar un activator, pentruca solu]ia s` fie adus` la un pH 7,5 – 8,5. Solu]ia acid` de glutaraldehid` este rela-tiv stabil`, dar solu]ia de glutaraldehid`activat` poate fi utilizat` aproximativ 2-4s`pt`mâni, dup` care se arunc`. Dup`aproximativ 24 de s`pt`mâni de p`strare,glutaraldehida alcalin` 2% ajunge la oconcentra]ie de 0,3%, în timp ce glu-taraldehida acid` este mai stabil` la oconcentra]ie de 1,5% .Dac` solu]ia de glutaraldehid` este cont-aminat` cu material organic, sau estediluat` cu ap`, substan]a trebuie arun-cat`. Solu]ia de glutaraldehid` acid`, prinînc`lzire sau prin utilizare cu ultrasunetese activeaz`; solu]ia de glutaraldehid`alcalin` prin înc`lzire se inactiveaz` rapid.Glutaraldehida este utilizat`, în primulrând pentru dezinfec]ia [i sterilizareainstrumentarului sensibil la c`ldur`, pre-cum [i pentru endoscoape: în 20-40minute se poate ob]ine o dezinfec]ie de

nivel mediu spre înalt, iar în 10-12 ore seob]ine sterilizarea.Înainte de imersia instrumentarului sau aendoscoapelor în solu]ie acid` saualcalin` de glutaraldehid`, acestea secl`tesc abundent sub jetul de ap`, iardup` imersie se spal` de 3-4 ori în ap`steril`.În literatura de specialitate, g`simmen]ionat faptul c` HBV [i HIV sunt inacti-vate dup` imersie timp de 30-40 minute însolu]ie de glutaraldehid`, iar Mycobac -terium tuberculosis dup` aproximativ oor`. Speciali[tii americani sus]in c` glu-taraldehida nu trebuie folosit` foarte des [iconsecutiv, deoarece, ca [i încazul antibioticelor, microorganis-mele cap`t` rezisten]` la aceast`substan]`. Glutaral dehida maieste utilizat` pentru sterilizarea larece a recipientelor pentru hran`,a echipamentului de anestezie, aechipamentului urologic [i gineco-logic.În medicina dentar`, glutaraldehi-da este folosit` pentru dezinfec]iainstrumentarului, a amprentelor, alucr`rilor protetice, etc. Obliga -toriu, dup` fiecare dezinfec]ie seface sp`larea sub jetul de ap`. Seutilizeaz` echipament de protec]ieformat din halat, m`nu[i, ochelari[i masc` filtrant`. Pot ap`reareac]ii adverse la glutaraldehid`,cum ar fi: dermatite de contact,irita]ii oculare [i nazale, cefalee,astm bron[ic profesional, etc. ÎnAnglia, ca [i în alte ]`ri europenes-a limitat folositrea glutaralde-hidei datorit` toxicit`]ii sale.

Caracteristici generale ale alde-hidelor- prezint` o bun` ac]iune împotri-va bacteriilor, virusurilor, fungilor,sporilor [i a bacilului Koch, are unspectru foarte larg de ac]iune;- sunt inactive pe prioni;- sunt eficace la timp îndelungatde contact, chiar de ordinul orelorpentru Mycobacterium tuberculo-sis, [i de 10-12 ore pentru spori;testele efectuate sunt îns` foartevechi, [i în acest moment estecontestat` valabilitatea lor;- în mod normal, nu se utilizeaz`ca dezinfectan]i pentru suprafe]e,datorit` toxicit`]ii crescute;

- ac]ioneaz` cel mai bine la temperaturiînalte;- utilizatorii nu au garan]ia c` solu]ia delucru este inc` activ`;- aldehidele fixeaz` proteinele; ac]iunealor este sc`zut` drastic de materia organ-ic`, de aceea presp`larea este obligatorie;- lichidul [i vaporii aldehidelor sunt toxici,producând dermatite de contact, conjunc-tivite, rinite alergice, sinuzite, astm bron[icprofesional etc; utilizatorii sensibili la glu-taraldehid` pot dezvolta intoxica]ii la con-centra]ii mai mici de 0,02 ppm;- sunt necesare m`suri de protec]ie foartedrastice (halat, m`nu[i, ochelari de pro-

tec]ie [i masc` filtrant`), necesit` înc`perispeciale de lucru prev`zute cu sisteme deventila]ie;- în Anglia, limita de expunere stabilit` decontrolul securit`]ii s`n`t`]ii (COSHH)este de 10 minute la 2 ppm atmosfer`aldehidic`, totu[i, pu]ine spitale pot mon-itoriza aceste dispozi]ii, cele mai multeînc`lcând legea;- glutaraldehida este considerat` lider depia]` ca “sterilizant la rece”, uitându-se c`nu este un sterilizant adev`rat;- produc`torii aten]ioneaz` asupra corozi-unii [i asupra depunerilor, dac` instru-mentele confec]ionate din metale diferitesunt imersate împreun`;

36

co

ntr

olu

l tr

an

sm

ite

rii

infe

c]i

ilo

r

PeroxiziiPeroxidul de hidrogen [7728-84-1], a fostutilizat mai mult ca antiseptic, dar s-aconstatat c` în ]esuturi se descompune.S-a pus problema stabilit`]ii preparatelorpe baz` de peroxizi, descoperindu-se [isolu]ii stabile. Peroxidul de hidrogen estefolosit nu numai ca antiseptic, ci [i casubstan]` dezinfectant`, sporicid` [ichiar sterilizant`. Datorit` faptului c`reziduurile rezultate nu sunt nocive (apa),peroxidul de hidrogen se folose[te [i pen-tru purificarea apei de b`ut, pentrutratarea laptelui [i a lentilelor de contact,precum [i pentru por]iunile acrilice aleimplantelor chirurgicale. În medicina den-tar`, poate fi utilizat pentru tratarea apei,

pentru cl`tit, pentru sp`l`turi dentare,sp`l`turi ale pl`gilor cu localizare oral`,pentru dezinfec]ia amprentelor (foarterar), a lucr`rilor protetice, etc.La 70-1400C, peroxidul de hidrogen seevapor`, vaporii inactivând rapid germeniipatogeni, mucegaiurile, sporii, la o con-centra]ie sc`zut`. Rezultatele experi-mentelor ce folosesc peroxidul de hidro-gen pentru decontaminarea aerului dinînc`peri, sunt promi]`toare. Utilizareavaporilor peroxidici [i a plasmei generatede energie prin frecven]` radio, ceelibereaz` radicali liberi, ioni, atomi, exci-ta]i într-o camer` de sterilizare a fostpatentat`.

Deoarece produce radicali hidroxil liberi,peroxidul de hidrogen este considerat celmai puternic agent oxidant. Ionii de cupru,fier, cobalt, magneziu, crom, crescac]iunea bactericid` a peroxidului prineliberarea de radicali hidroxil. C`ldura,radia]iile ultraviolete, energia ultrasonic`poten]eaz` activitatea peroxidului dehidrogen. Peroxizii în general, spre deose-bire de al]i dezinfectan]i, au avantajul c`nu las` reziduuri toxice, elibereaz` doarap` [i oxigen.

Acidul peraceticAcidul peracetic (APA sau acidul peroxi-

acetic)[79-21-0]; C2H4O3, a

ap`rut ca fiind cel mai bun succe-sor al aldehidelor. Poten]ialul APAca sterilizant lichid pentru instru-mentarul medical a, fost recunos-cut de mul]i ani. Ca [i peroxidul dehidrogen, APA are un spectru largde activitate, nu se descompuneîn compu[i nocivi (se descom-pune în acid acetic, hidrogen per-oxid, oxigen [i ap`, a[a c` rezidu-urile nu constituie o problem`),este solubil în ap` [i liposolubil,nu este inactivat de catalaze [iperoxidaze.APA este un agent oxidant puter-nic, cu o ac]iune microbicid` multmai mare, decât a compu[ilorclorigeni (ac]iunea antimicro-bian` este mai puternic` decât aperoxidului de hidrogen). Are oac]iune rapid` bactericid`, spori-cid`, virulicid` [i fungicid`.Rezisten]a microbian` la APA estenecunoscut`, iar materia organic`are pu]in` influen]` asupraac]iunii APA. Este activ pe o arielarg` de temeperatur` (este totu[imai activ la temperaturi sc`zute [ila un pH cu valori mici).APA este puternic coroziv pentruplastic [i pentru metale; este uncompus foarte instabil,produc`torii au pierdut mult timpc`utând formule suficient de sta-bile pentru utilizare. Comparativcu glutaraldehida, APA este relativnetoxic, totu[i, este mai toxicdecât peroxidul de hidrogen, esteslab carcinogen, dar se utilizeaz`diluat.

Va urma 37

co

ntr

olu

l tr

an

sm

ite

rii

infe

c]i

ilo

r

Sinescu Cosmin1, Meda Negru]iu1, Gheorghe Dr`g`nescu2, Dorin Dodenciu3, Roxana Romînu1, Daniela Pop1, Claudiu Haiduc1, Mihai Romînu1

1 Disciplina de Propedeutic` [i Materiale Dentare, Facultatea de Medicin` Dentar`, Universitatea de Medicin` [i Farmacie Victor Babe[ din Timi[oara2 Disciplina de Acustic` [i Vibra]ii, Politehnica Timi[oara3 Disciplina de Biofizic`, Facultatea de Medicin` Dentar`, Universitatea de Medicin` [i Farmacie Victor Babe[ din Timi[oara

Procesarea [i optimimizarea semnalelor acustice \n medicina dentar`Aspecte ale st`rii de normal fonetic (III)

ABSTRACTThe phonetic investigations implies the detail characterization of the normal phonetic status. The phonetic investigations were devel-oped by using an original phonetic assemblay which allows to obtain quantitative results in real time. The obtained signals were anal-ized with dedicated softwares. KEYWORDS: Phonetic Investigations, Quantitative Results, Applications In DentistryREZUMATRealizarea de investiga]ii fonetice presupune caracterizarea în detaliu a st`rii de normal fonetic. Investiga]iile fonetice au fost realizatecu un sistem fonetic original care a permis obtinerea de rezultate cantitative în timp real. Semnalele ob]inute au fost prelucrate cu softuri dedicate în vederea caracteriz`rii st`rii de normal fonetic. CUVINTE CHEIE: Investiga]ii fonetice, rezultate cantitative, aplica]ii în medicina dentar`

2.3. Discu]iiCa urmare a analizei sonogramelor lotului investigat, pentru diferite foneme, s-au înregistrat valorile acestora în cele trei zone considerate (F1, F2 şi F3).Analizând rezultatele prezentate în tabelele 2.1, 2.2 şi 2.3, putem afirma că în func]ie de amplitudine, copiii prezintă o intensitate fone -tică superioară presoanelor de sex feminin, pe ultimul loc situându-se persoanele de sex masculin.

Fig. 2.23. Cazul nr. 69., A.F., sex masculin, Timişoara, 20 ani, înregistrare acustică.

Fig. 2.25. Cazul nr. 69., A.F., sex masculin, Timişoara, 20 ani, sonograma. Fig. 2.26. Cazul nr. 88., U.P., sex feminin, Timişoara, 20 ani, înregistrare acustică.

Fig. 2.24. Cazul nr. 69., A.F., sex masculin, Timişoara, 20 ani, spectrul fonetic.

43

ce

rce

tare

fu

nd

am

en

tal`

Fig. 2.27. Cazul nr. 88., U.P., sex feminin, Timişoara, 20 ani, spectrul fonetic.

Fig. 2.28. Cazul nr. 88., U.P., sex feminin, Timişoara, 20 ani, sonogramă.

Tabelul 2.3. Caracteristicile unor foneme în cadrul sonogramelor corespunzătoarecopiilor.

S-au decelat o serie de caracteristici corespunzătoare zonelor deprovenien]ă pentru fiecare subiect în parte, atestând „amprentafonetică„ a acestuia. Analiza spectrului fonetic este, în această formă, greoaie, şi cutoate că prezintă modificări decelabile clar pentru diferite situa]iiîn parte, nu permite o analiză cantitativă utilizabilă la scară (figu-ra 2.29.).

V` a[tept`m la DENTA, standul 29, pavilionul 14

Tabelul 2.1. Caracteristicile unor foneme în cadrul sonogramelor persoanelor desex masculin.

Tabelul 2.2. Caracteristicile unor foneme în cadrul sonogramelor persoanelor desex feminin.

Tabelul 2.3. Caracteristicile unor foneme în cadrul sonogramelor corespunzătoarecopiilor.

ConcluziiScopul acestui studiu l-a reprezentat investigarea atât calitativă,cât mai ales cantitativă a modificărilor fonetice induse de inser-area în cavitatea bucală a unor proteze par]iale fixe. Ca urmare astudiilor numerice de specialitate am considerat ca situa]ii demaximă importan]ă edenta]iile de clasa IV Kennedy. De aseme-nea, au fost luate în considerare variante de pozi]ionare a pro-tezelor dentare în „normal protetic” şi fa ă de această pozi]ie s-au investigat pozi]ionări angulate la 300 şi 600 oralizat şivestibularizat. Atât în cazul înregistrărilor simple (microfon), cât şiîn cazul celor complexe (laringofon şi microfon), s-au ob]inutaspetele de „normal fonetic” fa]ă de care s-au făcut analizeleulterioare. Situa]ia de „normal fonetic” a fost stabilită pe un lotmartor care nu a prezentat lucrări protetice şi pe cât posibil niciobtura]ii, în ideea ob]inerii unor trasee cât mai „curate”, careulterioar au fost mediate.

V` a[tept`m la DENTA, standul 29, pavilionul 14

Inscrieri şi informa]ii la sediul firmei AlligatorTel.: 021 323 5839, Fax: 021 321 2129E-mail: aligato@rdslink.rowww.alligator-dent.ro

Cursuri RHEIN'83

Firma Alligator organizeaz`împreun` cu dl. Zoltan Elekes,

demonstrator acreditat deRhein”83, cursuri practice

repartizate pe module.

- Modul 1 - Solu]ii şi modalit`]i de ancorare alucr`rilor combinate.Curs practic de 2 zile pentru încep`tori. Cursurilevor avea loc în toat` ]ara.

- Modul 2 - Solu]ii şi modalit`]i de ancorare alucr`rilor combinate.Curs practic de 2 zile pentru avansa]i. Cursul vaavea loc în laboratorul Denticeram din Brasov.

- Modul 3 - Solu]ii şi modalit`]i de construc]ie asupraprotez`rii pe implantedisparalele.Curs practic de 2 zile. Cursul va avea loc în labora-torul Denticeram din Brasov.

- Modul 4 - Curs practic cu executarea unei lucr`ricombinate pe o situa]ieclinic`, individual` a cursantului. De la model - lalucrarea finit`. Curs practic de 3 zile. Cursul va avea loc în laboratorul Denticeram dinBra[ov.

V` a[tept`m la DENTA, standul 29, pavilionul 14

NUME_________________________________PRENUME_________________FIRMA_______________Str,_______________________________Nr,_______Bl,_______Sc,_______Apt_______Sector__________LOCALITATEA___________________JUDET____________ COD ______TEL./FAX__________________ GSM______________ EMAIL_________________Medic Tehnician Patron Angajat

Doresc s` primesc revista Dental Target. Prezenta constituie consim]`mântul meu expres [ineechivoc privind prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în acest talon. Cunosc c`am dreptul de a solicita rectificarea, actualizarea sau [ter gerea datelor mele, precum [i celelaltedrepturi oferite de lege.

Semn`tura______________________________Cf. Legii 677/2001, SC Autentic Magazin SRL este operator \nregistrat la ANSPCDP sub nr. 3355/2006.

Revist` dustribuit` gratuitmedicilor [i tehnicienilor dentari

de SC Autentic Magazin SRLTiraj 6.000 ex.

Talon Trimite]i talonul la adresa: C.P. 76, O.P. 63

Bucure[ti

Cost abonament: Dental Target18 RON/an;4 exemplare

Pentru informa]ii [i abonamente:ClaudiaL`z`rescu,S.C. AutenticMagazin Srl, Str. HatmanulArbore Nr. 3-7, Bl. A, Sc. A, Apt. 36, Sector 1, Bucure[ti, cod 11601,Tel.: 0724 864 358,E-mail: office@dentaltarget.rowww.dentaltarget.ro

3 EMC

Modalit`]i de plat`: Prin Mandat Po[tal. Datele (numele,prenumele, adresa) de pe MandatulPo[tal trebuie s` coincid` cu cele de petalonul din revist`.

Mic` publicitate � Mic` publicitate � Mic` publicitate � Mic` publicitate � Mic` publicitate � Mic` publicitate � Mic` publicitate � Mic` publicitate � Mic` public-

Bredent -Tim angajeaza reprezentanti medicali pt vanzari in cabinete si laboratoare din Bucuresti si pt vanzari in

laboratoare din Constanta.Tel.:0723 573 358

��Angajez tehnician dentar - Popesti Leordeni

Tel.: 0724.384.934��

Angajez tehnician dentar.Tel.: 021.210.99.74

��Medic dentist, proaspat absolvent, vorbitor de limba

german`, solicit loc de munc` pe post de medic asistent \n cabinet din Germania.

Tel.: 0742.943.069��

V\nd aparat depunere galvano - WielandTel.: 021 210.99.74