[scu c:ucscu[§l o/j @ oijko h·rorga- · revolutia de la 1848. acuma biserica din deal, cu globul...

H·rORGA-

[SCU�C:UCSCU[§l o/J @ �OIJKo �

NEAMUL ROMANESC

IN ARDEAL

SI TARA UNGUREASCA.

N. &Iva, Ardealul. 25

N. IORGA

Neamul romdnesein Ardeal §1 Tara

UngureasedVOL. II.

BUCURET1-nyiuervait Institut de arta

ffrafice t}i editurii6, Strada Regal/I, 6

1906

CARTEA A XI-A.

IN TARA VINULUT

I.

De la Alba-Iulia la Geoagiul-de-sus.

La sfigitul unel zile de tirg, in care s'a ti-nut §i o adunare poporana pentru votul uni-versal, cu discursuri ale deputatilor romini, plecdin Alba-Iulia spre Teu§ 0 acele sate de vii,mai bogate de cit oriunde in Ardeal, care ailcreat Tinutului numele indreptatit de «Tara Vi-nului,. Un jidan din Balgrad a dat pentru cinciflorini trasura lui de piata §i un coci§ ungur,care habar n'are de locuri, dar se dovede§te unom de o desavir§itä omenie. ingrije§te, spuneel, de dobitoacele sale mai bine de cum se in-grije§te Jidanul sail de dinsul, care prime§tepe luna cit am platit noi astazi §i o brand dincare nu se satura nici-odata. E sarac §i dez-bracat in vreme de toamna, §i-i e drag §i dorde Romania, unde munca cinstita se plate§tecinstit §i Bucure§tii sint ctocmai ca Viena,.

Cine vorbe§te rag de Romania, acela nu§tie ce spune.

392 IN TARA VINULIII

Drumul, foarte bine zbicit de vintul tare cebate de catre munte, lash' sd se vadd foartelimpede intregul §ir al culmilor din care m'amcoborit abia : un lung zid albastru cu fruntea zim-tuita, din care se desfac desluOt stincile singu-ratece. In fund se zdresc, de tot 0ers, CarpatilHategului. Iar la dreapta, in margenea unor in-naltimi domoale, dunga de argint a Mur4uluiapare, in largi §erpuiri, printre salcii, mareria lin al cimpiel ardelene.

La o räscruce, coborim in vale, de atre Mu-r4, pentru a vedea satul Sintimbrului, vestit prinbiruinta veche a lui Iancu-Vodd Corvinul, careprintr'insa a mintuit Balgradul Voevozilor i epis-copilor de ru0nea praddciunii turce01. Indatäce al intrat intre gardurile de fachità ale gos-podariilor terane0i, vezi pe o culme bisericape care el a ridicat-o in amintirea acelei zilede vitejie cu noroc. ClAdirea galbuie, nevdruitä,se razima pe contraforturi 0 are fere01 gotice,§i mai marl §i mai märunte. Ea samänd destulde bine cu bisericile lui tefan-cel-Mare, alt bi-ruitor in numele lui Hristos, care 0 el obi§nuiasa-0 pomeneasca faptele prin cre0inescul pri-nos al läca§urilor de inchinare.

Aceastä bisericd, odinioara catolicd, a fost co-tropità apol de Calvini. Pe atunci eraii Inca insat Unguri, pe cari i-a mäturat insä cu totulrevolutia de la 1848. Acuma biserica din deal,cu globul in loc de cruce, nu mai are credin-

DE LA ALBA-IIILIA LA GEOAGIUL-DE-SUS 393

ciosi, si la dinsa yin numai din cind in cind,odata pe luna, Unguril din Oiesde. i acestiainsa sint mai mult Romini dupa

Poate cà mine legea noastra se va muta susin cladirea Iancului-Voda. Pana atunci noi avemnumai o bisericutd de lemn, cea mai saraca cese poate inchipui, cu zugraveala cazuta si cupamintul gol, Med lespezi, caramizi saü scin-duri. Totusi aceasta bisericuta golasa are o pro-prietate, circiuma, pe care o arendeaza unuiJidan. Altä circiuma o tine un anume PopaPartenie, ciudata potrivire de nume : acolovind Romini.

Trasura innainteaza pe un drum cu totul pus-tiii, pe cind pe cel mare se tot strecoara oas-petii tirgului si publicul adundrii pentru votuluniversal : teranii cu sumane albastre i femeilelegate la cap, cu catrinte saü cu camasoaielargi peste cizmele innalte.

Satul vecin, cu o biata bisericuta umi1, darväruita. e Cojarul. Casutele lui sint stapinite deo Curte cu poarta veche si de o alta, notafrumoasà, tare inchisa cu ziduri, care cuprindepe domnii de astdzi. E un sat de iobagi sea-pati din lanturi.

Mai departe, a cest drum laturalnic, putin cer-cetat, e strabatut de linia ferata care duce spreBlaj. Apucam spre stinga ca sà prindem dru-mul cel mare, si indata, pe margenea lanu-

si

grail

394 IN TARA VINULTA

rilor vestede de cucuruz, sintem la Teius, sail,cum zice poporul pe aice : Teus.

Calatoril cu trenul, cari strabat Ardealul indrumul dintre Europa apuseand si Romania,still xTövisulp, statia de legaturd intre cloudlinil ferate si temutul punct de indelungata oprirepentru cei cari ieail din greseala trenul cenu merge pana la Predeal. Ei bine, acesta eTovisul, satul romänesc instarit, cu case marl*,frurnoase pe stilpi de cerdac, cu vii in curtile largi,cu munch' 0 rnultamire pretutindeni. Aceasta,<mare comundp e mai cu totul a noastra, inciuda calvarului catolic din piata, a Irma bi-serici calvine 0 a trufasei sinagoge ce se as-cunde pe linga dinsa, in sfirsit in ciuda garii,cu tot rostul ei de conductori si de hamali.Din vechi timpuri avem aid 0 o biserica dezid, dar nu acea biserica gotica din cellalt ca-pat al satului, care se vddeste de departe cuparetil ei goi, sprijiniti pe contraforturi ciudate.

Tot in sus, pe linga un riulet destul de larg,intram acum, la stinga pietii, in valea lunga aviilor imbielsugate. Satul Strernt, pe care de demult Ungurii il nurnesc Diod, e cel d'intaiii. Unsat cu «dornnix., cari sint astdzi Unguri cu sternanobiliara sculptata pe porti, Rornini chiar ; darunul dintre cei d'intaiil tcdornnli n'a fost altuldecit Radu-Voda de la Afumati, indäratnicul

DE LA ALBA-IULIA LA GEOAGIUL-DE-SUS 395

luptator impotriva Turcilor, care a fost däruitcu acest domeniu de catre regele unguresc pecare, ca pribeag, mersese sa-1 caute pana la Buda.Acuma i ali straini dedt proprietaril de viise salasluiesc aice, i Inteun colt descopar cuuimire un cimitir evreiesc care slujeste

Jidanil sint boltasl, dar i negustori deyin, crismarI, jdgddari (de la glagadailp, crisma).Cind merg sã vad biserica unde s'a inchinatRadu-Vodd, gasesc un fel de vila cu obloaneleverzi, ridicatä, spune inscriptia, cdin temelie,,linga turnul cel vechill, darimat. Ceia ce nuspune nici-o inscriptie Insa e ca nemaipomeni-tele caricaturi de sfinti de pe catapiteazma, ne-canonice i necrestinesti, sint opera unui Jidandin Balgrad. Nu crede oare consistoriul din Si-biiü trebuie sa se amestece pentru a Intre-rupe aceasta continua si scandaloasa profanare ?

Peste putin ajungem in alt sat de vii multe,G-eoagiul-de-sus. Proprietarii sint aid numai Ro-mini bogatl de pe la orase, i unul dintre el ed. V. Bologa, directorul scola de fetite din Si-

de satean de aid. Geoagiul 41 areEvreii sal (trei familii), i unul dintre el a fostbiraul satului pana ieri. i aid biserica neunitae zugravita de Evreul din Balgrad, metropolaJidanimiI din Ardeal. Dar Geoagiul n'o are nu-mai pe aceasta, ci Inca doua, si biserica unitaa fost chiar resedinta unor Vladie al Rominilor

i Teiu-sultn.

ca

biifl fir,

896 IN TARA. VINULUi

din veacul al XVI-lea. Pana sa le vedem, petrecnoaptea in casa invatatorului Ciora, cumnatuld-lui Bologa.

II.

La mAnAstirea Mimetilor.

0 notia ploaie a prefacut in tina toate dru-murile satului de vii care se desf4ura cale demai multi kilometri de-alungul vaii cu apelecrescute. Prin §tioalme §i prin uritul aluat cleios,in care nu s'aii facut Inca urmele, ma suit"' labiserici.

Pana mai daunazi, era in virful dealului o bi-serica ortodoxd din a doua jumatate a veaculuial XVIII-lea, cladire cu paretii taxi §i zugravi-tura intreaga i frumoasa. Fiindca insa boltilecrapate se aplecail a ruina, s'a rostit asupra elosinda, §i In locu-i a fost innaltata altä bisericd,a carei podoaba de capetenie e intocmai, ca laStremt, opera Evreului din Balgrad, zugrav bi-sericesc al satelor noastre.

0 a doua parochie neunita se afla departe invalea pietroasa, §i iar41 te intimpina fereOle cuobloane verzi, ca de la o vilegiatura. Aceastäbiserica e insa cu totul noua.

cMänästirea) de la Geoagia a fost zidità peo culme ceva mai innalta decit vechea bisericaa neunitilor. Razbati la dinsa numal peste undeal lutos, in care, pe o astfel de vreme, la

LA MANISTIREA RTMETILOR 397

fie care pas luneci i fe indef. Sui§ul supt soa-rele cald al zilei de Dumineca, spre culesulviilor, e 0 mai obositor. Intilne0i mai Intiiü pa-retil negri, de bolovani ingramaditi grosolan,al unor chilii parasite. Biserica sta Inca lingaaceste darimaturi : un turnulet se ridica de-asu-pra paretilor impodobitl cu linil de zimti i cuciubuce §erpuitoare ; fere0i1e, in cadre de ace-la0 fel, se vad numal de o singura parte. In-nuntru, stilpi despart pronaosul de un naos in-tunecat, unde dol trei terani mornaie incetinelslujba d'innaintea liturghiei, pe cind preotul seinvqminta in altar cu odajdii sarace.

Dar in paji§tea d'inaintea uii sint rostogolitepietre vechi, dintre care una, cu inflorituri sa-pate, poarta de o parte scutul cu trel dungi, iarde alta crucea cu doua ramuri din coroana Un-gariei. Acest capitel al unui stilp sfarimat afacut parte, de sigur, din vechea clddire, cumult mai incapätoare 0 mai frumoasa, care afost darimata in anii 1760, pe vremea stirpiriimanastirilor romane0i in numele Tmparatului.inteun astfel de laca§ slujia un egumen caruiai se zicea Vladica §i care hirotonisia preotii dinArdealul-de-jos, un Vladica recunoscut de regiiunguri dupa staruintile Domnilor romini cari-§1avuse pe aici adaposturile pribegiel. Vladicialui s'a contopit insa pe vremea lui Mihal Vi-teazul cu Mitropolia notia din Balgradul apro-piat, i biserica ramase in sama unor bieti ca-

398 iN TARA VINULUI

lugari necarturari. Cind hotarirea imparateascail goni din umedele lor camarute de piaträ, re-paratia stingace a zidurilor bisericesti dadu celorciteva familii unite din sat locul in care puteadsa asculte odata pe saptaminä slujba dumne-zeiasca.

Pe cind clopotul din turnulet chiama limbut,Cu un glas suptirel, sateni in haine de ser-bdtoare suie dimbul spre biserica, tinind inmina manunchese de flori, intre care se rasfatavizdoaga galbena. Femeile, cu catrinte rosii silegaturi lungi la cap, saluta cu 4 sa fiti sanatosi,.Acesti credincioSi nu se tin insa toti de legeaunita, ci multi dintre ei fac parte din parochiacealalta din vale, unde nu s'a tinut insa slujbape ziva de astazi. Astfel ei merg, fail sa steape ginduri, la preotul cellalt, care se tine insäde alta ierarchie. «Unit» si (neunib sad noiinu inseamna deci mare lucru aice. Se zice insacã nu de mult intre preotii neuniti ar fi fostmaei invrajbiri, care ad impartit si pe poporeniin dotia taberi inviersunate. Geoagenii ar fi oa-meni porniti, cu singele iute, si se arata lingarid, dupa salcii, locul uncle nu de mult s'ar fipus capat intr'o noapte vietii raufdcatoare aunui carnatar. Acela strinsese banil sal in Ro-mania, dar de un timp si satenii de aici ad de-prins un drum mai gred, dar mai sigur, spreimbogatirea rapede : al America

LA MANASTIREA RtMETILOR 399

Pe cellalt term al riului cu mersul pripit, pecare-I potl trece, tot aa de neplacut, pe unbetiga aternut sus de-asupra lul, sad in circaunul satean, ori in sfirqit cu picioarele goale peprund, merge drumul spre aka manastire ba-trina a noastra, cea din Rimeti, (in rip. v. Drume numal un fel de a vorbi, caci ca sa ajungIacolo, trebuie ca, timp de vre-o trel ceasuri, sate furiqezI pe dupa salcii, sa intri peste gardu-rile rupte in livezile oamenilor, in curtile mo-rarilor 0 pivarilor, cari fac ca riul &à piseze zi0 noapte la sumane, trebuie sä urci un alt dealcleios, supt aqita soarelui tärzid, sa strabafflungi potece de padure, intre crengile priete-noase ale stejarilor tineri. Numal la capatulacestor rataciri obositoare, te afli sus, spreculmi, avindu-ti de-asupra numai paretil cenuOIal stincil goale, la dreapta, la stinga, innainte.Tocmai in valea, spre care te cobori prin pie-tr4, supt aceasta intreità cununa salbateca, ye-chea manastioara vorbWe despre un lung tre-cut de saracie i primejdie.

Chilil sfärimate, din acei41 bolovani negri cala Geoagifi, apol un mare turn, strivitor pentruo bisericuta mica §i umila ; de-asupra, o casutade paznic, cu paretii de o grosime de cetate,careia i se i zice baqte (bastion). Cantorul caresta acolo, cu un frate i doua femel, se gatiatocmai sa plece la bilciul de la Aiud, cind so-siram la dinsul. Casuta are dotia incaperi : cea

400 iii TARA. VINULUI

cu hornul si odaia de locuit, cu lavite, clAdArilde lucruri de mind si farfurii, strachinute, tdierede tot felul atirnate in cuie. E foarte curat. Totasa de ingrijit e si portul celor de cash" si alcitorva vecini ce s'ail adunat pentru calea im-preunA. Toti sint oameni vioi si de toatà omenia.Sint asa de indatoritori incit iti place, din mi-nile lor, pinea neagrd, brinza cu miros de lindsi nucile uscate pe care ti le pun innainte, cutot felul de vorbe bune. Vin, c vinarsD nu se po-meneste pe aid; oamenii din parochia de vre-odouAzeci de case mocAnesti a mAnAstirii nubeau decit apa rece a izvoarelor muntelui.

La bisericA se vede in frunte inscriptia mainoud care màrturiseste cA intdia zugravealà s'afäcut Inca din 6987 (1479), supt bunul CraiulMatias, al cArui neam corvinesc a stApinit a-ceste. Numele de Rimeti, care inseamnA inungureste ermiti, pustnici, ar arAta cd si maide mult a fost aid o ma" nastire catolicA. Edeci cea mai veche mAnAstire ardeleanA Inca.' infiinta, si Radu de la Afumati, din Stremti, aapucat-o cind a luat in stApinire mosia ve-cind. 0 piatrd cu inscriptia slavond, zgiriatdnedibaciti, pomeneste pe un cAlugar din anii1670, calugArul Simion, care a lAsat isese boi,la mAnAstire. MAnAstirea peri peste un veac, deaceiasi osindA ca si cea din Geoagiu, 0 aflu peo foaie de carte veche insemnarea tinguitoarea unui cAlugAr care dA ziva cind s'a sAvirsit

.....

-7 1\

Craiul Matias.

x. lorga. Arde teal . 26

1 ,,7,,,. ..., . ..,''--7&,..

11.

° ' :-..,......../. ___........... ....:rt.........._I k .

%, 1 -1. . .7'1

,, y . ...-

, ,,,,,, .,.:.... 3 p. .

14

,..: Ak.............,....;k3,NI, 1r, p.....1

, 4.?` -,=-0,-. i `, . ' , -.,1'..k4Z!!` ,., .

15-Lk:a:-I -:

e.!.

45-,-. ,- ..Mitt - 4.* .

.9 '4 1.,

;ze

-f

".1-'&NiU(

402 IN TARA V1NULUI

fapta «necredinciosilorD. Din ruine satenii 41facura in sfirsit, la 1809, biserica, zugravind peparetii el, la chinurile sfintilor si mucenicilor,ostasi in vesmintul Ungurilor din veacul alXVIII-lea. Antimisele de pinza, pe care se facein altar sfinta jertfa, arata si aici strinsa lega-tura cu nol, cei de peste munti, pe care ailavut-o toti clericii si carturarii ardeleni, in toatelocurile si in toate timpurile : unul e de la Mi-tropolitul muntean Teodosie, al lui ConstantinBrincoveanu, iar cellalt de la arhipastorul mol-dovenesc Gavriil Calimah. Se mai pastreaza sio frumoasa sapatura in metal, de sigur din alXV-lea veac, desfacuta dintr'o carte sfinta.

La crucea de lemn infipta linga poarta, sa-tenil nostri se despart ca sa suie pe stinca incalea spre Aiud. Iar noi, eil si invatatorul dinGeoagiil, mai privim odata privelistea aspra sitristä a celor trei munti din fund, si apucam calea,tot asa de grea, a intorsului.

*

Un satean cu caruta ma duce innapoi la Te-ius. A fost in Romania, ca baiat de pravalie, aplecat de acolo la 14 ani si-i pare rail, iar a-cum e econom in satul lui de nastere. Vorbestemult, ales, si ma crede Ardelean asezat in tara.Cu el nu te uresti lesne si, fiindca in aceiasinoapte merg mai departe spre Blaj, ii propunsa ma duca 'Ana acolo. Atita frig vine insa din

LA MANASTIREA RIMETILOR 403

muntele nins, cu vintul ce se inteteste tot maimult, incit imi pare rail de cuvintul ce am spus.Omul insusi ma dezleaga insa indata:: pentruCa n'a lasat vorba nevestei, intaid, pentru canu s'a &it de drum mai lung, apoi, si in sfir-sit, pentru ca n'are cu ce ma inveli7pe mineintr'o asa de aspra noapte de 1-iii Octombre.

Void merge deci mai departe cu trasura evre-iasca din Teius. in noaptea cazutd rapede, cco-muna mare l. e de o jale si de o scirba care-tistring sufletul. Nu-s felinare, si jos bältacaiestiin noroid. Hanul la care ne-am oprit pentruluarea altui vizitid e mai mult o circiuma si dela alta circiuma vine, cu o putere patimasa, cin-tecul unei femei de la tara care s'a imbatat sihauleste doine deznaddjduite. La urma, trasuracea noua apare, cu un singur cal ce-si sucestecapul cu mindrie si cu un biet bdietan de Se-cuid, cu palaria pleostita si surtucul umflat, careporneste tacut pe calea de intunerec. Cind i sedezleaga limba, aflu cã e platit in ris ca sä minezi si noapte pe toate drumurile, dormind uneoff ca in noaptea aceasta trei ceasuri, iaralte orl nici atita. Neputind fugi in America,de Jidanii cei raj*, i-i dor si lui de Romania.

CARTEA A XII-A.

TINUTUL MN AVELOR.

000

Fit'fitt'Weitt-'19WrIP

I.

Spre Blaj.De la o bucatd de loc, träsura cirneste la

stinga, pe linia feratd ce duce tot la Blaj. Noapteae cu totul pustie. Numai din cind in cind omare flacArd rosie ce pare cd umbld sà aprinddadincurile innalte, aratd in filfiirea el nebund,rapede, un tren ce lunecd. Acceleratul din Ro-mania trece ca o sdgeatà cu toate ferestile aprinse.Trecem Murdsul pe un mdret pod cu van) à,linga obisnuita circiumä, unde zac card asteptind,apoi iardsi ne infunddm in intunerec.

Dealuri in dreapta ; in stinga, foarte departe,muntil hotarului, deslusindu-se in lumina luniipline ce se iveste in cearcdn, plinsà. Din locin loc luceste argintul miscdtor al Tirnavelorunite, ce cAldtoresc spre Murgs.

Mind pe rind dealuri mai joase, trecem princloud sate romdnesti, in care mal ard citeva

)440S a

;14061.4;6501021

NV

408 TINUTUL TIRNAVELOR

lampa§e, se mai intilnesc WACO cintind pri4ide spate, ciobani in sarice, vecini cari sfatuiescla gardurile de nuiele. Apoi innaintam spre §irulinvahirat al marilor dealuri din fund.

De pe virful lor se vede in acea mare luminade taina apa de argint despicindu-se in doua§uvite care pornesc pe drumuri deosebite, pierindfiecare dupa alte dealuri, Tirnava-Mica §iTirnava-Mare, ape singuratece, fail alt semn de viatape maluri decit slaba lumina verde a vre unuibrudaria. Trei marl focuri ard in fund, la vre-ogara de sigur. Un pod suna supt picioarele min-drului cal care se mladie §i acum, dupà treiceasuri, ca §i la plecare, §i trecem pe linga va-mewl somnoros, invelit in toale. indata sintemin Blaj, spre care drumetii cu trenul se coboaradin sus, la Kiikaloszeg, linga unghiul unde seintilnesc acesta e intelesul cuvintului ungu-resc Tirnavele.

II.

Blajul.La inceput e un sat ca oricare altul, poate

cu case mai bune §i mai strinse. Citeva familiide Unguri, cari ail §i o biserica build, §i. multiRomini locuiesc in el. Suim in tina, printre in-graditurile de lemn. Apoi iata o strada de tir-gt.w3r, larga, cu copaci de bulevard si locuinte

BLAJUL 409

marunte. Din ea poti trece in ulicioare maistrimte, unde la cutare cladire din colt se vadafise albastre, de teatru, si o firma de cafenea.Case cu mai multe rinduri se descopar icl sicolo. Apoi te afli de odata intr'o piata neobis-nuit de mare, fara pavagiti, fail lumina, imprej-muitä cu un sir de gospodarii orasenesti buni-cele, peste care se ridica palate scolare intr'unstil simplu, solid si cam trist si o mare bisericafacuta dupa cele apusene din veacul al XVIII-Iea.Mai in laturi e un castel, o curte boiereascamare in care pana tarzid se mai vad lumini.

Un strain, rätacit aice, n'ar intelege nimicdin toate aceste nepotriviri. E aceasta intinsaasezare intunecoasa de la impreunarea Tirna-velor argintil un sat sail un tirgusor, si de cetirgusorul sa aiba aceasta infatisare neobisnuita ?

Sat a fost aici, din vechi timpuri, sat de Un-guff cari ad fost inlocuiti de Romini sail pre-facuti in Romini : satul lui Balasz Balász-falva sad al lui Blaj, al lui Vlasie. In curteaaceia cu luminile ad stat mult timp, lungi yea-curi, Domni unguri rai si dregatori al. Crailorardeleni. Dar o mare parte din Rominimea teriise uni cu Biserica Romei si episcopia unita seputu razima pe Stat, pe noua cirmuire impara-teasca a Austriacilor, in nevoile si straduintileei. I se dadura mosii, in locul celor luate in-napoi de Voda Brincoveanu, pentru parasirea

BLAJIM 411

legii vechi, dar i se lul resedinta din Balgrad,unde aceiasi Austriaci aduseserä alt episcop,curat catolic, pe piOecul incarcat de onoruri.Biserica unitd pribegi la FAgaras. Apol un gindal Vlddicai-mucenic, al inviersunatului luptãtorpentru drepturile románesti, Inochentie Clain,ii capäta prin schimb alte mosii mai potrivite,pe Tirnave, si atunci el o i strdmutft, pe aceastanesigurà episcopie a Fagarasului, aici, in unuldin satele domeniului, la Blaj. Biserica rdsgri,castelul fu prefacut i imbogatit, cea d'intAiiiscoala pentru preoti, cea scoalä maiinnaltd pentru mireni ii càpätard pe rind sä-lasuri umile ; o mandstire a Sf. Treimi, alta aBunei Vestiri, cuprinserd in ele calugäri invatati,dascdli de scoald, dintre cari mai tdrziti, suptVradica Bob, rásdri ceata aleasd a canonicilor.Episcopia se fácu Mitropolie supt Sulutiu, dup.'acea zi mare din anul 1848 cind pe acest cimpdin margenea Tirnavelor iobAgimea romäneascäde amindoud legile, supt ochii aminduror epis-copilor, infratiti o clipà, ceruse lui Dumnezeilsä coboare din ceruri Libertatea asupra unuineam nenorocit. $i mai aproape in sfirsit, hdr-nicia Mitropolitului Vancea asezd scolile in acesteclädiri asa de mid si goale pentru puterea Sta-tului, asa de mari pentru nevoile i jertfelenoastre.

d'inthitt


Petrec noaptea la bunul si vechiul mied prie-ten, istoricul cel mai priceput al Ardealului,canonicul Augustin Bunea, colo in margineaacestei pietl pustil si negre, in sirul de casuteunde multi ani de zile a licarit neintrerupt cao ve§nica stea a invataturii romanesti ferestruicalui Timoteid Ciparid.

La amiazi visitez pe Mitropolitul Mihalyi, asu-pra caruia trec anil fara a slabi vioiciuneacarilor si a privirilor, fara a-i lua acea frumu-seta aristocratica a fetel fine, supt calota viorie.Castelul unguresc din vremuri are o curte in-verzità, o frumoasa gradina mare si trel rinduride odai färd nici-un lux. Mitropolitul primeste,prinzeste si locuieste in cele din mijloc.

De la Blaj innainte sint, pe dealuri si in vale,tot mo§ii ale Bisericil unite, posesiuni ale Mitro-politului insusi sad ale scolilor. Prietenul Buneama poarta prin ele. Pe dealul din a dreptase urmeaza, in dirl albe, lungi, satucene : Pe-trifalaul, de Unguri pe cari i-a adus cdomnubdin vremuri, Iclodul, numal de Romini, si Sincelul.

Satul din urma are intr'o biserica obisnuitapicturi de Smigelschi, platite din fondurile uneisocietati de femel. Casutele se insira apoi peintortochiate drumuri de tina. La capat e viaSeminariului, si se lucreaza tocmal la culegereael. Flacaii dantuiesc in buti, iar printre butuci

mit-

BLAJUL 413

desfac struguri femei 0 fete cu catrintele in-focate qi mari legaturi de cap cu virfuri flutu-rindu-li pe iile albe. La facerea noptii, se im-part struguri fieciireia 0 chipurile albe se pierdrapede, pe toate drumurile, peste care se cerneacum cenu§a umbrelor.

*

inttebuintez ziva ca sd vdd bisericile Blajuluii acele §coli de preotie §i de invatatura a mi-

renilor, care, venind tocmal la ceasul lor, cindse inchideail izvoarele de lumina mai umila alemandstirilor, ail dus mai departe grija pentrucartea romaneascä i, statornicind legaturi nouacu cultura conscienta a Apusului, ail deschislargi orizonturi cugetaril neamului. Aid e pa-mintul sfint al Blajului, in locurile unde ail scriscu singele inimii lor i ail invatat pe altii cutoata caldura credintii ce statea intein0i, aceiinnainte-mergatori ai culturil nationale romane0icari ail fost blindul calugar Samuil Clain, as-prul muncitor fanatic *incai §i cumintele alca-tuitor de teorii Petru Maior. Ace0i trei oamenimari al' unui popor mic traind in impreju-rimile cele mai grele ail plecat pe rind dinaceasta re§edinta episcopala unde ei nu puteaii fiinte1e§1 pe deplin, §i nici macar ingaduitl, cuintregimea firii lor, dar asupra Blajului fail re-cuno0inta din timpurile Vladical Bob se in-

414 TINUTUL TiRNAVELOR

toarce totu§1 o raza din marea lumina ce seinnalta necontenit de-asupra rnormintului lor.

Biserica din piata era odata mult mai micadecit astazi ; de-asupra paretilor innalti se ridicaun singur turn. Vladica Lemenyi, din anii 1830-40,e acela care a innadit fatada lata cu cele cloudturnuri. Din trecut ramas numai putine lu-cruri acestei zidiri care, de alminterea, n'arenici doua sute de ani. Nu sint odoare ale ve-chimii, nici carti rare, nici zugraveli pe paretii,cari sint mIzgI1ii provisoriu cu colori §terse.Inscriptia din fata e noud §i redactata in lati-ne§te. Numai in bola' se vad picturi bune, dintimpurile naive, §i ar fi un mare pacat ca elesa fie inlocuite, pentru cine tie ce motive demoralitate fricoasa. Tar catapiteazma e de sigurcea mai impunatoare prin intindere §i bogatiedin toata Rominimea ; de sus 'Ana jos e o sin-gura desfasurare de sapaturi aurite, a caror stra-lucire e umbrita delicat de vreme. Icoaneleprinse in acest maret cadru poarta iscalitura unuizugrav sirb de la Arad, din anii 1760, dar nue nici-o indoiald ca acesta n'a fost i sculptorulce a dat bisericii blajene podoaba ei de ca-petenie.

Linga biserica, la dreapta, era manastirea ceamare a Sfintei Treimi. $i astazi te plimbi Incaprin coridoarele ei boltite, fãrä mult aier §i lu-mina, in care se deschid 14i de chilie. Dar, a-

i-ail

BLAJUL 415

fail de un singur Basilitan, vechil monahi airuggciunii necontenite, s'ail dus, ci in alt fel seface astäzi in mangstirea Blajului inchinarea cg-tre Dumnezeul luminil. Gimnasiul ce s'a des-voltat din invatamintul caluggrilor de odinioarda luat in stgpinire odaile celor doug rinduri alecladirii, ci pentru el s'a alipit ci o aripa noua,ziditä supt Mitropolitul Joan Vancea. 0 gradinabotanica mdricoard 41 intinde copacil deci spreacel term al Tirnavelor unde o cruce, oropsitgde Cirmuirea straing, arata ci astazi locul undemiile de mil' ale teränimii noastre s'ail strins inacea zi de Maid a lui 1848, pentru a primi so-ha de libertate ci chemarea la lupta prin care ease intarecte ci famine. Este ci un mic Mused cio biblioteca destul de buna.

In fatg, aceiaci copil puternici, cuviinciocl ciharnici al satelor noastre ad un internat, tinutcu o deosebitä ingrijire. Si el e o zidire noug,de ci tocmai prin acele locuri ail facut ccoaldpentru mireni vechii apostoli aI culturil blajene.In acelasi cir se aft' preparandia de invatatorici ccoala cnormala, sad primara a baietilor.

La stinga catedralel, vine la rind Seminariul,in care intra tineri cari ad facut gimnasiul intregci ad dat examenul de cmaturitateD, asemeneacu bacalaureatul nostru. El ad odal curate, bunesale de studil ci o frumoasg grading de prim-blare unde cutare frasin bdtrin amintecte pre-gatirile, in convorbiri aprinse, de tinerel visatori,

416 TINIITUL TiRNAVELOR

a intimplarilor de la 1848. Crescuti in cultulunui trecut cultural care a fost mare, insufletitide amintirile innaltatoare pe care le desteaptaaici oricare unghid, amintind de oameni saracisi prigonitl cari ad cheltuit toate puterile lorpentru trezirea si innaintarea unui biet popordespretuit, teologil acestia nu pot fi decit nisteadevarati rivnitori al neamului lor, niste inchi-nAtori cAldurosi al idealelor romAnesti si nistecetitori plini de intelegere si de iubire al scri-sului nostru. Ce inimi bune si cinstite bat suptlungile reverende negre ale viitorilor preoti desate, aid.' ca si dincolo la fratil lor de alta legedin Sibiid ! Numal de nu i-ar cuceri pe incetul,coborindu-i spre o barbatie luptatoare pentruagonisita si spre o nevrednica batrineta inchinatAplacerilor lumil mediul, de multe orl foarte trist,in care vor fi chemati sa lucreze, sfaturile relesi indemnurile spre ratacire pe care le vor aflade atitea off si in atitea locuri ! Cum sint as-tAzi, el nu pot fi insd decit o binefacere pentrufratil lor sateni, catre cari vin cu o misiunecrestineasca si cu o misiune nationala.

Tot pe timpurile lui Vancea s'a intemeiat siinstitutul de fete de linga Seminarid. El n'arenicl pe departe instalatia celui din Sibiiii, darnimeni nu poate tAgadui marea bunavointa cedomneste si aid, multa straduinta ce se da zilnic,.in cele mai grele imprejurdri, pentru a da Ro-

BLAJUL 417

minimii din Ardeal femei luminate §i de o oare-care distinctie.

Palatul Mitropolitului s'a format, prininnàdirI §i prefaceri, dintr'un castelteal, de vindtoare innaltat putin timp dupa 1500

care a fost i adapostul unora din principiiardeleni veniti in calAtoriile lor de cercetare §ipetrecere pAnA aid. Se mai vede incA inscriptialatinA care pomene§te aceastA. obir§ie strAinA.AstAzi, fArA nici-un lux, el dA o locuinta cu-viincioasA Mitropolitului unit. In rindul de sus,el are §i o capelA particularA, i intr'una dinodAile de linga dinsa se in§irA pe paret1 chi-purile archiereilor unit!, intre cari deosebe§tIenergia intunecatA a lui loan Inochentie Clain,luptAtorul pentru drepturile neamultii, cuvio§iastoarsA a lui" Petru Pavel Aaron, intemeietorul§colilor, frumuseta cam ireatA a lui AtanasieRednic §i greutatea fArA expresie a bogatuluiBob cu pAstoria lunga, supt care frunta01 lite-raturii romAne§tI luat toiagul in mindaü pArAsit, cu vorbe aspre, acest Blaj in carenu mai era loc pentru Un Sulutid culiniile fine stA linga chipul de tinereta, cu mitrascumpA peste fata rasa, sApatd de hotArire, a-lui Vancea.

In curtea castelului biurourile §i archiva sinta§ezate 'n incaperile foastei mAnAstioare a Bu-nei Vestiri, o ctitorie a VlAdicAi Aaron. Aid

N. lorga. Arden lul. 27

cirpeli,sail

§i-ail §i

cos-

si

dinsit.

colile I3lajuld.

ii.,;;;ME1rr.

ike3.

r- - --itol* "4 :

t

9

R ta_A

. r. Trk-. ,

& a ° ' r

'2 -: '3'..".1fil7

r.1

BLAJUL 419

asezat el seminariul, si aici a inceput salucreze iarasi tipografia episcopala, oprita Incade supt innaintasul lui Aaron, Atanasie.

Bisericuta de alaturi, cu turnul alb, care sevede de departe, a fost intaiii un lacas de in-chinare al calvinilor din castel. Odata cu acesta,ea si-a schimbat rostul. Astazi in cuprinsul eiirigust se vad icoane de catapiteazma lucratefrumos, pe la 1760, de un zugrav craiovean,

un chip al Maicii Domnului, adus de la ma-nastirea darimata a Prislopului. Supt lespezi sedeschide cripta in care zac ramasitile episco-pilor Bisericii Blajului, pana la Mitropolitii ul-timelor timpuri.

Parochia are in sfirsit o alta biserica, tot asade rnicuta, cu o catapiteazma buna, impodobitacu zugraveli din anil 1770. Cea mai mare po-doaba pentru dinsa sint insa mormintele c& oincunjura i intre care se deosebesc ale lui Ti-

lui uIutiu Mitropolitul.Daca adaugi o scoala fröbeliana i o casina,

un medic al resedintii i un avocat, a infati-sarea intregil vieti romanesti a locului neobis-nuit si in atitea privinti scump noua care e Blajul.

si

moteifi Cipariti i

420 TINUTIIL TiRNAVEL OR

Imprejurimile Blajului.

inca odata ieail, cu par. Bunea, drumul prinvalea Tirnavei-Mici, pe linga dealurile ce infa-ti§eazd pc rind acele dire albe de case care in-cep cu Petrifalaul. Dincolo de Panadea lui ci-pariii, se ivesc pe acea costi§a bogata in lanuri,iar altd data i in vii, Sin-Miclau§ul lui Bet len

i Bia, apol Capi lna. In cel d'intiiii sat era odatd ore§edinta de protopop romin, §i [Ana astazi lo-cuitorii sint numal Romini. Sin-Miclauul s'atinut de patrirnoniul maril familii ungure0i Beth-len, care a dat Ardealului dol povestitori aiintimpldrilor sale §i un principe, cu visuri innalte§i faima mare, pe Gavril. Mormintele acelui neamcare a stapinit aid se \Tad pe deal, in margeneabrazdei negre de colo. Dar ciosagul,, moia s'aimpartit in douä bucati, care ad intrat de-o po-triva in mini straine. Casa cea mare din fata,cu cloud rinduri de fere0i, a fost facuta de ves-titul baron de Bruckenthal, care §i-a lasat cum-pardtura Bisericii sase§ti ; acolo ede arenda§ularmean al acestei Biserici. Iar partea de catrePanade o are, nu de mult, Biserica noastra dinBlaj, §i astfel, printr'o deridere a timpurilorrazbunatoare, Rominil stapinesc astazi locurileunde al lor ail fost priviti multa vreme ca robilfall nici-un fel de drepturi al pamintului dom-

IMPREJITRIMILE BLAJULUI 421

nesc. in sat sint foarte putini Romini, cAroranumai acuma administratia de neamul lor li-adat loc de biserica si de scoald, dar Ungurii deacolo, dintre cari intilnim pe citiva cu caràle,de vale, vorbesc romdneste intocmal ca ai nos-tri. in port chiar, ei sam'ana foarte bine cu a-cestia, si nurnai cunoscAtorii II pot deosebi prininfloriturile de la gitul cãmeii, scurtimea poa-lelor acesteia i prin cite un alt amánunt fára."insemndtate.

in celelalte sate de pe acest mal mai innaltal Tirnavei locuiesc numai i numai Romini, incase mai särdcacioase, acoperite mai ales custuf, inverzit dese or! de catifeaua, cu rasfrIn-gerea adinca", a muschiului bAtrin. Dincoace, peunde merge drumul, avem dupa. Sincel, unde,in curtea colii, copiii prins sà joace hora ;in a%eptarea invdtatorilor, Spinul i $ona. Cel

e romanesc, alatuit de särdcimeaargatimea Sasilor din cel de-al doilea, de undetotusi, cu toatà cedarea unui noil hotar, teraniinostri n'aii putut fi goniti cu totul i pentru tot-deauna. Deosebirea intre cele dota asezäri batela ochi mai mult decit orice altd deosebire in-tre locuintile Sasilor si ale Rominilor : la iobagiisi slugile de demult tot ascioare povirnitebuhoase, aruncate cum se intimpla ; la cdomniigtrecutului, can aü Minas bogatii de. astdzi, seintind intr'un rind desdvirsit marile zidiri depiatrà, acoperite cu tigle rosii.

s'au

d'inthifi


Sasqti mai sint, tot in acest unghiii din mar-genea Tirnavelor, alte doua sate, Balcaciul, maideparte la dreapta, dupa dealuri, §i Jidveiul. Celd'intaiii are numai citiva Romini, cari formeazlacei41 parochie cu cei din Sona (Schonau) ;cellalt, foarte bine inchegat, pare sa fi inlocuitvre-un catun de Romini, caci numele säü amin-te§te pe Jidovii, adecd pe Uri*I de demult, insama carora se pun in Rominime toate vechilezidiri puternice ; Ungurii §i Sa§ii ii zic Jidve,Zsidve.

aici linia ferata merge de-a lungul Tirna-vel intortochiate. 0 trecem pe podul de lemnunde vama obipuita o iea un Sas care vor-b4te fard greq limba noastra. Acum trasurastrabate o mare lunca verde, prin biel§ugul depa§une al careia s'aii razletit cirezile alhe aletuturor satelor §i cdomnilor, de pámint din ve-cinatate. La capatul ei sintem in satucelul Sintä-Maria, unde stail amestecati Unguri §i Romini,cari, acqtia, aii qi o bisericuta, fara paroh decitva timp.

De la Sinta-Maria se vede foarte bine in fata,supt dealuri, pe o mica innaltime ce se ridicade-asupra Tirnavei desfa§urate in inele de ar-gint, satul Cetatil-de-Balta, pe care prin tradu-cere Unguril o numesc cetateaTirnave10, iar Saii, prin stilcire, Kokkelburg.

Numele acesta-i vine de la o cetate veche,

,Kaktillbvar

IMPREJURIMILE BLAJULIII 423

de mult parasita in mijlocul until sat de Rominisaraci, atunci cind ea a fost daruita lui Stefan-cel-Mare al Moldovei de cdtre Matia Corvinulinstql, care nu putea sa 0-1 faca prieten farade o asemenea jertfa. Dregatoril moldoveni, ceidoi pircalabi, se a§ezara deci intre aceste zi-duri, drese cu ingrijire §i pregatite pentru ori-ce intimplare. Cetatea trebuie sa fi fost aseme-nea cu cele din Neamt, din Suceava sail dinBasarabia : un mare adapost de osta§1 intrepatru turnuri groase sail bastioane. (BaltaD, apalir* inceata, foarte dese ori revarsata pana de-parte, a Tirnavei Mici cu malurile de lut joase§i insulele de buruieni §i copaci o incunjuradin toate partile. Ap ail tinut-o Stefan, cei doiurma0 ai sal §i in sfir§it neastimparatul sail fillPetru Rare§, care multi ani de zile a tulburatArdealul de la un capat la altul, de la Bistritapana la Brapv, intrebuintind toate prilejurile §itoate mijloacele unei politice de dibacie.

Dar dupa dinsul Moldova se apleca incet spreruina. Peste vre-o zece ani numai, AlexandruLapupeanu trebui sa primeasca raderea cetatii,de mult ocupate de Unguri, pentru a 'Astramacar mo§ia. Zidurile furl date la pamint, §imulta vreme satenii culesera din ele piatra pen-tru locuintele lor, a§a incit o mica innaltaturaa pamintului, la vre-o suta de pa§i in dreaptagarii, arata numai unde ail stat timp de trei

424 TINIITUL TIRNAVELOR

ferturi de veac aparAtorii steagului moldove-nesc in mijlocul teranimil romane0i din Ardeal.

Petru-Vodä de sigur trebuie sä fi fost 0 in-temeietorul unei frumoase biserici de piatrkcare 0-a avut pe urma 'alte suferinte. Si asthzise vede pe margenea dilmului, din care necon-tenit se scurg prin lutul sfärimicios vechi oasece se tiresc prin noroiii sad sint crontanite deporci, cladirea trainica, fãcuta dupä datinile ar-chitecturil moldovene01. Fatada se sprijind pedouä contraforturi ; pe laturi alearga altele, innumär de ese, pänd la altarul pentagonal; intreele se deschid fere0i cu inflorite cadre de pia-tra sApata in stil gotic ; o mare uà goticä, totastfel impodobia, dà intrarea prin laturea dindreapta. innduntru, stilpi despart pronaosul deun larg naos.

Calvinii hrApird aceasta clädire indatà dupapeirea cetatii, cu toate a o carte hisericeasade pe la 1550 s'a mai aflat fatdcitä printre alebisericilor noastre de astazi. Inca din 1585, cindMoldovenii nu mai avead nici mo0a, se ingropain altarul parAsit o g doamnd) din partea locu-lui. Alta, Sofia Menhard, i0 are mormintul depiatra, cu chipul sApat al adormitei, in stinganaosului. Ramd0tele-1 inf4urate in stofe scumpes'ail aflat, cu altele multe, la reparatia din 1895-6.Si in cursul acelora0 lucrdri ad ie0t la ivealäzugraveli romane0i ale Sfintilor, un Petru i

Pavel la t.ta din stinga, supt data de 1526, un

IMPREJURIMILE BLAJULIA 425

Hristos pe cruce in partea de catre turn, des-tainuiri neplAcute pe care amindoi preotii ro-mini le-ail vazut, dar pe care Ungurii s'ail gra-bit sa le radA fara intärziere. Astazi bisericaare un turn prost cu cerdac de lemn, in loculcelui ce va fi fost de-asupra naosului, un co-peremint de tigle care se coboarà peste altarulce fusese darimat sus, i magasii de producte,de cinepa, 0 de morminte parasite, §i de prafnemilostiv in acel vechiil altar de taind al sluj-bei noastre.

Ne poarta pe acolo o femeie care vorbe0elimba noasträ ca o Rominca. Jidoavca de lavama din capul satului §tie §i ea romane0e faragre§. Totu0, pe linga cei vre-o 2.000 de Romini,sint §i citeva sute de Unguri. (Stia romane0eUngurii", intrebaiii pe unul din conducatorii mei.cUngurefte nu tiü, domnuley. Nu numai in casu-tele de vergi i stuf de la margine, dar §i in trai-nicile cladiri de piatra acoperite cu tigla dinulitile de mijloc se vorbe0e limba noastra, §ide Unguri, §i de Evrei. Avem cloud bisericimarl : una a Unitilor, mai putini, i cealaltà aNeunitilor, amindoua cam din acela0 timp, ri-dicate in locul unor vechi uri de lemn putred.Scoala confesionala, pentru amindoua legile,tine piept §colii de Stat §i contribuie la asigu-rarea viitorului, care e al nostru.

Totu0 un represintant al rasei stapinitoare, unGerman maghiarisat, comitele Haller, stapineve

426 TINUT UL TIRNAVELOR

aici pamintul. El a cumparat de la Bethlenesti,plecati si de aice, marele lor castel de pe deal,facut in stilul vechilor cetati, de comitele Nicolae,un innalt dregator al Ardealului imparatesc, la1769..

Odatä in virful multelor scarl de lemn eraresedinta cornitatului, si Rominii 41 amintesccu mindrie cA acolo ail stat in fruntea trebilorde-ai lor, ea d. Ioan Puscariil de la Bran i d.Iosif Sulutiii, care e astazI presedintele Aso-ciatiel. Dar de mult timp resedinta s'a stramutatla DicIo-Sinmartin, in sus spre Muras, sat marede Secui cari numit dupa estralucitul, sfintnational al lor. Acolo sint astazi multi Evrei,

domnilp unguri de prin imprejurimi vin sa-si deatimpul i averea in carti. Rominii aü totusi unprotopop unit, si unul din fiii tirgusorului cunumele foarte strain a fost Petru Maior

Pe drumul in preajma caruia zburatacesc dinaripioarele galbene graurii bet1 de struguri, neintoarcem spre Blaj, care ni se desfdsura dinvirful dealului din urrna, cu multele case ce sedesfasura Oran cimpul Tirnavelor, stapinitede biserica Mitropoliei. Mai departe peste apa,satele Vezea i Ciufudul adauga petele lor albe.

1-a5si

PE TIRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA 427

IV.

Pe Tirnave : De la Blaj la Sigh4oara.

A§ fi vrut sä fac doua drumuri. Unul ocale de un ceas si jumatate la Cergaii, satulde *chei luterani carora H se predica roma-neste la slujba la care yin imbracati romaneste,adaogindu-se numai la urma un rTatal Nostru}slavon, in limba parintilor} lor. Nici intr'un chipnu pot crede ca ei ar fi toti Bulgari, adu§i §isedusi de Sasi, caci aceasta ar fi impotriva ori-carei logice si nu se poate sprijini pe nici-odovada istoricd. Dar in aceasta ploaie de Oc-tombre 'And la Cergail e tina...

Iarasi ma gindiam sã merg, prin cele cloudeice sasesti, la Buia, unde Mihai Viteazul in-

susi si-a avut mosia si s'ar mai vedea Inca urmede zugraveala bizantina pe o veche sued pat-A-sia care a fost biserica. Dar lumea de acoloare de lucru cu viile si nu ma poate ajuta safac acest drum.

Apuc deci cu trenul calea spre Medias, Ibas-falail i Sighisoara. In dimineata nehotarità,Blajul 1§1 tine tirgul. Inca de cu sara aü venitMargineni cu cardle, aducind briie §i cite altemaruntisuri trebuie pentru imbracämintea sigospodaria teranului. Am vazut lumina arzindla covergile lor, intr'un colt al pietii negre.


Acesti negustori iefteni de multe lucruri sintMArgineni din cei sAraci ; bogatil, tot mai multi,un Iosof, un Herta si altii tin in arena mosiileMitropoliei blajene. Tirgul e asa de cercetat,incit abia poate rAzbate printr'insul trAsura caremA duce la gard. Boii marl, frumosi, albi, dinvechea rasa sarmaticA, se incurcA in coarnelelungi ; valuri de multime se poartA in lunecAriincete peste tot cuprinsul pietii, care se pareprefAcutA, inveselitA si imbogAtita. Catrintele detot felul, in colorile cArora biruieste rosul aprins,fac ca o pajiste de flori.

La garA, in capul satului, numai strAini :Evreice gAtite si vApsite ca regina Iezebel, Sasilungi, molii, in cite o teacl de pardesid nod-nout, prunci de Sas cu colorile germane pe osapcA tAiata ca a ostasilor din Imperiu. CAciaid in Blaj sint iardsi intre dinsii, in latureaunde ei, desfacuti de Rominime, se razimA pemarea multime sdracd a Secuilor din munte, re-varsati pAnA la MurAs, unde ad MurAs-Osor-heiul, si pAnA la Tirnave, in preajma Sighi-soarei.

Linia feratA urmeazA cursul Tirnavei-Mari, pecare o taie de citeva ori pentru usurintA. E unfrumos Tinut_roditor, mArgenit de dealuri ce seapleacA lin. Il locuiesc Romini amestecati maiales cu Sa§ii, si iarAsi vezi pe dealul stApinitorde-asupra coperemintelor de tigle si de stuf,

PE TIRNAVE : DE LA BLAT SPRE SIGHISOARA 429

vechile ziduri ale bisericii-castel, pastratoarede averi i aparatoare de oameni, care, spriji-nita pe cirjele contraforturilor, innalta virfulascutit al turnultii. Cea d'intaiil static poartainsemnarea HosszuaszO ; Rominil II zic Hu-susail, §i. in satul de obirie straind veche eIail §tiut sail cucereasca un loc. Tot ap §ila Micasasa, care se desfa§urd de cealaltd parte,foarte frumos, cu o infatipre de vechime in-naintata. Din jos un riil vine sa se piardain apele lini§tite ale Tirnavei. Trenul se opreteindelung la locul unde un turn vechiil cuvirful ro§u §i unul noil, alb, se privesc pede-asupra apei. Acolo e Copp-Mica, de undese desface linia catre Sibiiil. Peste putin WIla Media§, care se veste§te prin citev a fabrici§i prin innalta sulita a vechii biserici care ti§-ne§te din mijlocul coperi§urilor batrine ale pietei.

A. MEDIAUL.

Oratil e destul de mic. La gard a§teaptainsa omnibusuri de otele, trasuri de gdomnI,§i o singurd birja, cu un vizitiil ungur care, inloc sä ma ducd la protopopul romin neunit, mabaga in casa unui doctor sas ,universae medi-cinae).

E§tI indata in piata, care e de o marime §ide o frumuseta deosebita. De douà parti o in-


cunjura case de moda noud, dar de celelaltedouä, coperisurile de tigla veche se innaltä in maimulte siruri. De-asupra lor rdsar puternic douàvirfuri de bastioane, si Inca mai sus turnul verdeal bisericii predomneste toate. Aid e nodul decladiri istorice al cetatii s'asesti, o amintire siun indemn vesnic pentru urmasii de ast'azi aivechilor cBtirgeri..

Pand mai incoace, piata si stradele strimtecu casele de parete gros erail incunjurate de uninnalt zid de cArdmid5, intrerupt de bastioaneputernice. Acest simbol al privilegiilor a fostinsa sfärimat, nu atita de avintul noil al cetatii,cit de navala supusilor din suburbii, cari numai puteail fi tinuti la o parte. AstAzi numaiici si colo se vede cite o zdreanta rosie a da-rimäturilor si turnuri, porti singuratece nu maiapard si nu mai inchid nimic. Am vgzut si eilce harnic se lucreazã la prdbusirea si inldtu-rarea trecutului de piaträ.

Sasil ail aici un gimnasiu, a cdrui disciplinAe mult läudata ; o clddire pompoasä din mar-gine se dovedeste a fi numai casa de gimnas-tied a scolarilor. Dar numarul poporatiei säsestia sazut la vre-o 3.500.

Aid poate sg fi fost de la inceput un sat ro-mAnesc, cad Mediasch nu inseamnd nimic insäseste, precum nici Medgyes n'are nici-un in-teles bun in ungureste, pe cind cu 0 obirsie

PE ThINAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA . 431

romaneasca el ar veni de la Meadia, Media,nume ce se intimpina, cum se stie, i aiurea.Ar fi deci tot asa ca cu Brasovul, Sibiiul,Sebesul, intemeiate ca cetati sasesti peste des-fiintarea, inlaturarea unor vechl sate de Romini.

Cetatea Mediasului a fost in legaturi destulde slabe cu altil din al nostri decit locuitorildomeniului de supt ascultarea ei. Dar odataPetru Rares, Petru-Vodd cel cu dregatorii ase-zati in Cetatea-de-Balta, a venit aici, cu oastealul moldoveneascä, amestecindu-se hotaritor inluptele pentru stapinirea Ardealului. LudovicGritti, copil din flori al unui doge venetian sibunul prieten al atitor Turd marl din Constan-tinopol, visa pentru sine coroana Ungarieltronuri romanesti pentru copiii sal. Rares, venitca sä se uneasca cu oastea Sultanului, momicu vorbe pe acest rivnitor de mariri, ii prinsein mina sa dadu unor dusmani cari nu erailsa-1 ierte. Odraslele Venetianului intrara in robiamoldoveneasca pentru a nu mai iesi nici-odatäla lumina zilei. Si, cind mergi astazi supt aceleziduri de caramidd care se farina si se desfac,simti un fior de mindrie romaneasca gindindu-tecd aid unde al Val aü robit i ai suferit atita,aid de unde se vede gdealul furcilorp menitmai ales bietei noastre teranimi pe care nevoileo indreptail spre fapta rea, cà pada si aid atrecut, cu seized de ani innainte de cucerirealul Mihal Viteazul, ca navalitor indraznet, in

§i

si-I


fruntea unor o§ti temute, Inca un Domn romincalarind sumet pe drumurile mari ale Ardea-lului nostru.

In acea margine care se chiarna i aici, ca§i la Sibiiil §i Balgrad, Maierii, Rominii, venitide prin satele vecine, 41 avura foarte de de-mult biserici de lemn. Unitil isi putura face dinpiatra cei d'intaii.1, la 1826, o frumoasa §i Inca-patoare cladire. Rindul Neunitilor a venit maitirzitl, abia in zilele noastre, prin 1860. Nici unii,nici altii nu erail inca primitl in cuprinsul deprivilegil al zidurilor.

Astazi insa nu mai e a§a. Ai no§tri, cari aiitrecut de mult de mie i pot fi chiar vre-o 2.300,ail erupt zidurile) i ail intrat in cetate. Acolo staunul din cei doi protopopi §i avocatii, cari sintin numar de patru. Cele douà capetenii bise-ricWi traiesc bine laolalta, §i puterile nu sepierd in mici rivalitati confesionale. innaintarease face §i aici, incet, dar sigur.

B. IBAFALAUL.

De la otelul Traube, caruia al no§tri ii ziceStruguree, ieail o trasura spre Iba§falail. Firete,iara§1 am pe capra un Secuiti, plin de toatabunavointa, dar prost cunoscator al locurilor §iabia in stare sä miriie citeva vorbe romane§ti.Va fi deci iara§i un drum tdcut, fall lamuririasupra celor ce se vad in cursul lui.


la Medias a fost tirg in aceastd zi de Joi,si din maidanele pline de find framintatd cupaie se intorc spre satele de aproape si mai dedeparte viniatorii si cumparátorii. Citiva Tigani,foarte multi Romini, pe jos si in Card, i, de lao vreme mai ales, destui Sasi, cari rumegã ador-miti cine stie ce socotell i planuri in carutelelor trase de car.

Calea e de o mare frumusetä fericitd. Dealurimari de amindoud partile nu alcatuiesc siruriimpunAtoare, ci se rup in movile rotunde, incdpdtini tuguiate, in sire ascutite. Jos ele se ti-vesc cu cite un petec de vie sail cucucuruze uscate ; sus alearga o bucatà de vremepAdurea. In stinga, Tirnava-Mare lunecd intresAlcii, mai mult nevdzutA. Soarele care se luptalesne cu nourasi albi, scamosati pe tot cerul,inveseleste aceastd priveliste feluritd i vioaieca putine altele.

De la un timp se desluseste in fata un caste]innalt, in mijlocul greoaielor platose

rosii de tigla care deosebesc casele sdsesti. Bise-rica-cetate e in adevar, si de aproape, vrednicade luare aminte. Vizitiul, intrebat, inginA un numeunguresc, pe care nu-1 inteleg. De la niste fldcAiunguri i romini cari se ingrijesc de niste butipline, in acest timp de cules al viilor, aflu Casint in Brateiti, pe care Sasil Ii numesc Pretai.

Superintendentul sAsesc a stat mult timp prinaceste parti, la Ghertan (Birthalm), si de aceia

N. berg% Ardealul. 28

Si

miristi si

vechiti,

434 TINUTIM TIRNAVELOR

s'aii si pastrat asa de bine vechile ziduri. Satulmi se pare, in mijlocul säil, mai putin amestecatcu Romini decit cele mai multe din ale Sasilor. Else pAstreaza deci bine pentru dinsii si are o in-fatisare infloritoare. Tot case mail trainice, pur-tind in triunghiul de sus anul zidirii sail al re-taceril («renowiertp), numele proprietarului, sen-tintele obisnuite si podoaba de linil in lung, defrunze de trifoid si de struguri, toate vApsitefoarte tare. Supt stresine atirnd ca briie de aurstiuletii, gtuleiele» porumbului strins de curind.

Tot asa pare si arosul, unde la 1848 Unguriirevolutionari ad fost batuti rdil de ostasil im-pdrdtesti, ajutati si de Romini. I se zicea dedinsil pe atuncea si c*.arosul unguresc), darastdzi pe linga Unguri si Sasi se afld si multidin ai nostri, cari ad si dou'd biserici.

*

Alt sat nu se mai stràbate, si cea mai apropiatäasezare e deci Ibasfaldul. De demult era numaiunul din satele lui Apaify Craiul, ca si Blajul :pe atunci el era pentru Unguril din el Ebesfalva,csatul cu club>, si din acest nume Rominii, carili se tot inmultiaii in coastà, ad fãcut pe acela,destul de urit, de Ibasfalad. Supt Austriaci insà,Guvernul a voit sa innalte satul de pe Tirnavala o mai mare insemndtate, chemind in el peArmenii veniti din Moldova, cari trecuserA laUnirea cu Roma. El ad zidit o mare biserica. si


lingg ea s'a intemeiat un gimnasiu ; acesta eunguresc §i ritul armenesc abia se mai tine 'nsamä la bisericä ; Armenii aproape nu-§1 mai§tiii limba. Iar tirgu§orul, botezat pompos, cuacest prilej §i dupd o rea tAlmacire a numeluivechiii, Elisabethstadt, a rAmas un sat mare cuo piata de cládiri orärne§ti, un fel de Blaj fdraviata §i caracterul national din acesta.

Iba§falAul-Elisabethstadt se vede de departeprin turnurile bisericil armenqii, prin clddireacu trei rinduri a gimnasiului §i prin vechiulcastel apaffian de linga dinsul. Tirnava se trecepe un pod de lemn, i de cellalt capdt ceicu trdsuri ail sd dea o vamä a podului insu0 §i.0 alta pentru pavagiii, pentru efloa§terp, spuneRominul care a§teaptä acolo. Printre case caale Saroplui §i Brateiului, ajungi indatd in pi**.E mare i pavatä ; biserica samand cu cea dinBlaj, decit care e insa ceva mai inapAtoare §iare o fatada mai bund. Castelul apaffian seascunde intr'o gradinal umbroasä, care cuprindei turnul ce sluje§te de inchisoare preventiva,

cad in castelul insu§1 a fost arzat un tribunal.Gimnasiul pare acut §i mort, cu cele trel liniide fere§ti ce incunjurä paretii goi.

Romini sint vre-o mie in Iba§fardill, fata deindoit mai multi strAini. Sint tot oameni sä-raci, la cari se alipesc Tiganii, Inca mai des-poiati. Acwia din urmä se tin de biserica unità,.care are o clAdire frumoasà, in vecinatatea bi-


sericil calvinesti, cu care se intrece din turn.Ibasfaldul e si resedinta unui protopop greco-catolic. Neunitil si-ail apatat mai de curind ocasuta de inchinare, lard turn. Cea mai vechebiserica a noastrà a fost ins'a la cimitirul deastdzi, si acolo slujia intre pdreti de lemn pe la1730 popa Patru, al cArui nume e pomenit incdrtile bisericesti ce se mai pästreaza Inca laUniti.

*

intre inlesnirile orasenesti ce se pot afla inacest Elisabetbstadt sail pe ungureste Erszébet-város e §i o cupea in toatd forma, ba Inca unacu trel cal. Am tocmit-o pand la Sighisoara, sicdratoria cu acest aparat ma face cloud ceasuriintregi uimirea teraniniii de toate limbile, dinsate si de pe drumuri. Pare ca.' ar fi plecat dinlbasfaldul WI insusi Vlddica Armenilor supusiPa pei.

Drumul trece innapol cursul lat si lin al Tir-navel-Mari, care merge in sus, ingustindu-se.In satul care poartd pe tablita din capAt numeleunguresc de Holdvilag, Rominil s'aii asezat demult prefacindu-1 tot mai tare inteun Hoghi-lag de cucerire : supt aceastä forma 1-am aflatintr'o notita din 1732 pe una din cartile de laIbasfaläil, multamità «finului Andreiil, ficiorullui Comse si sotiel sale PetcdiD, cari ail ajutatcu zece «florinti unguresti, la cumpärarea el.

Dupã un lung drum printre dealuri tot mai


incurcate si mai bine acoperite cu paduri, stra-batem satul cDanoss., care e Danesul nostru, maimult romanesc. Aid se vede lesne cit de mult aminnaintat. Dupd sirurile caselor sasesti cu podoa-bele de tencuiald obisnuita se vad alte locuintein aceiasi ulità de cdpetenie, tot asa de marl side bune, cu zidul lor de piatra si coperisul lorde tigle notta, dar care poarta intr'o firidd atriunghiului de sus crucea noastra, cu o singuraramurd in lat sail cu doug, vapsitä in toatechipurile si purtind la mijloc o aureola de altacoloare. Astfel de gospodarii triumfatoare, caremerg pand departe, si le fac cei ce lucreazain America, de unde trimet bani necontenit,sail se intorc ei insii pe la neveste, aducindo insemnata agonisita, ce-i pune intr'un rindcu Sasii. Iar linga aceste case-model, la carese lucreaza si acum, vechea viata a sätenilornostri se vede in acele nenorocite adaposturiacoperite cu mite de stuh care margenesc stra-dele inguste si intortochiate ce suie la deal, sprebiserica.

Dupa Danes, dincolo de un deal innalt sigreil, te afli pe buza de sus a unui circ prinsdin toate partile de innaltimi invalmasite, sa-manate cu copaci razleti sail imbracate cu pa-dure. La capatul unei strimtori ai de-odata infata Sighisoara, unul din centrele mari ale Sa-simii.

438 TINUTIIL TIRNAVELOR

C. SIGHIWARA.

Nici-unul nu se poate asamana cu dinsa cafrumusetd a orinduiril, ca pdstrare bun'd a stra-delor §i caselor de odinioará, ca lini0e i cu-ratenie in imprejurArile de astäzi. Copaci de0samanatI cu coperivri ro0i de tigle suie undeal ca o apAtina de zahhr. Trel turnuri marlde biserici strdpung multimea caselor vechi,iar sus de tot pe virful tuguiului impaduritstà o bisericà medievalk cinchitd fricos, cu unturnulet ce cuteazA abia sA priveascA. Intri pesteun pod cu obi§nuitele taxe de trecere §i decfloa0erx., te infunzi din dosul culmil aceleia acetAtil, printre casele curate ale unor cMaieth,al la dreapta o biseria romäneasc5, 0 ea dinalte vremuri, i se rdsfird acum in toate partileulicioare de tot strimte, in care oamenii se li-pesc de pdrete cind trece cu sunet §i fasunetcupeaua de IbWalail cu ifosul unui echipagiude Vlddicä armenesc. Case le, marl, pästreazdtoatà infátiprea innaltel lor vechimi, in cope-ri§urile cradite foarte sus, in fere0i1e mid, inboltile de poartA 0 in umbroasele curti pie-truite. Din toate partile scdrile de piaträ ducla cetate, ca in oraele Italiel sad ale Dalma-tiei, sApate in stincd. Apoi, cind te-ai descurcatdin hudicioarele batrine ale acestui NurnbergsAsesc, te afli intr'o stradd larg5., cu case mo-dernisate, cu pravalii stralucitoare, care taie in-

PE TiRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA 439

treg orasul, incheindu-se de o parte in buruie-nele de cAtre gará, iar de alta intr'una din celemai frumoase piete din Ardeal. De aid incepesuisul de capetenie catre biserica in care sefacea odatà slujba catolic5, apoi atre gimna-siul Sasilor si casa noud a comitatului.

Sighisoara, incunjuratd de fabrici, se tine maimult din negotul cu Secuimea, care se infunddpe apa Tirnavei-Mari pAnd la Odorheia si p5.nàin muntii Moldovei. Acest negot e destul deinsemnat pentru ca sä-1 poatd da inflorirea eide astazi. Nici-un semn de decadere nu se vedeaid, si e ca un fel de tineretd sigura de viitorin acele curate cladiri ale vechimii strinse pecoasta dealului, in strdditele inguste si intorto-chiate.

Ea nici n'a avut sä sufere cit surorile ei dinalte Tinuturi sasesti. Drumul mare al ostilor nutrecea pe aid si primejdia nu s'a abatut deseori asupra cetatii, care, de alminterea, avea totce trebuie pentru a o putea raspinge. De aceiain trecutul acestui oras e mult mai putind tra-gedie decit in al celorlalte, dar si cu mult maiputin interes.

Numele sdsesc al Sighisoarei e (Schassburg,,cetatea t Schassr, ; Ungurii II zic Segesvar, a ce-tatea Segesx.. (Sighisoara, romaneascd nu parea fi luatà de la vre-una din aceste numiri strAine,si pare all vine a crede ca ea porneste de lavre-un Sebes, Seghes. Oricum, Rominii aii fost


totdeauna aid, si astdzi, fárd sd poatà insemnamare lucru inteun asa de strins si infloritor orassäsesc, ei nu sint un element de despretuit,caci intrec mia. Biserica pare sà fie veche, maiveche decit 1808, data de pe fatada, si poatechiar decit 1796, cea scrisd in jurul turnului. Eclädita dupd datina de architectura cea buna,cu abside la strdni si la altar, si face cea maibund impresie. Cornunitatea e neunità, Unitiifãcind parte mai ales din einteligentà». In cetatechiar stail protopopul si un avocat.

Ma intorc cu trenul de noapte la Blaj.*

A doua zi fac innapol drumul spre Teius,in lumina veseld a soarelui de Octombre, carepare sa vesteascá o adevaratä g yard de Sime-dru). Blajul se desfasurd foarte frurnos din virfuldealurilor, cu biserica Mitropoliei in frunte sirnultele case ce se risipesc pdria la sesul undeTirnavele-si unesc argintul in verdeata intinsä,invioratä de ploi. Ciufudul, Tiurul se ivesc albepe dealurile de peste apa, iar dincoace o crucemare de lemn negru aratd locul unde furcileail purtat in bAtaia vintului trupurile spinzura-tilor de la 1848, pe care-i pomeneste astdzisemnul crestinesc al rdscumpardrii si pdcii.

Pe drumul zbicit de soare trec Moti sdracicari yin sä incarce bucate supt covergile lormarl, albe, Margineni din Tilisca, ce ajung prin

Porturi din Tciwz.

442 TIN U T UL TiRNAVEL OR

aceste locuri departate, unde insa tot ai lor tincri§mele i arendele, pentru 'a stringe de pe lacase toalele pe care le spala apoi la ei, in apade munte §i le aduc albe acelor ce ii le-au in-credintat cu acea siguranta fàrã inscris ce dom-ne§te in toate legAturile dintre terani ; Unguricará pietre pe sama §bselelor.

Casele de stuh ale celor dou'd sate trec rà-pede, §i indatà sintem la maretul pod intinspeste Mura§, de unde apol Teiti§ul e aproape.

In satul grdniceresc, pe care locuitorii, urma§iai husarilor de odinioark 11 numesc Tett§ sadchiar Tiuf, merg, cu prietenul Bunea, sa vedembiserica romAneascd. Un turn greoiti e alipit lao bisericutä cu un caracter vAdit de vechime.A clddit-o, cum spune o inscriptie grosoland,in cirilice cursive, un Rat Mihali, dintre aceilocuitori din *iria Cri§urilor, neme§i unguricelmai multi, can aü fost adu§1 aici pe la 1660 §iaü facut din Teiu§ un sat mare, un ora§, cumi s'a zis pdnd d'AunAzi. Zugraveala frumoasä edin 1790, §i pare a fi fost platitd de cei doi cti-tori in haine de negustori cari se vad zugrà-viti pe prep.

Ne abatem §i pe la biserica catolicd, innäl-tata de Corvinul nostru, pe acest pdmint de bi-ruintä care a fost mo§ia sa. Samdria bine cubisericile lui tefan-cel-Mare §i ale urma§ilor lui ;numai cit paretii de bolovani sint mai innalti §i

PE TiRNAVE : DE LA BLAJ LA SIGHISOARA 443

cu totul lipsiti de podoabe, iar turnul e pus in-tr'o parte, rdzimindu-se s'i pe clAdirile vdruite incare locuieste astAzi preotul. Inscriptia goticd depe usa cea mare de intrare poartA, supt corbulfamiliei, insemnarea cA Joan din Inidoara, gu-vernator al regatului Ungariei, a fácut bisericala anul 1449.

CARTEA A XII-A.

AIUDUL, TURDA SI CLUJUL.

ti.al4:,,,...-;.:07§A.....-; aNIL.

St-'1111,reltivr-INvfkityl

I.

Aiudul.

De la Teius la Aiud e mai mult o primblaredecit un drum. 0 facem in trdsura ward cucalul cochet a Secuiului nedormit care m'a adussi la Blaj.

In stinga, Muntii Apuseni se deslasura al-bastri supt albastrul cerului. Din aceastã partenu se vdd satele, care se afid dincolo de cead'intäid linie a innditimilor : Stremtul si, mai infund, Geoagiul. In dreapta se mlàdie printre tu-fisuri si copaci Mut-4'21, care scinteie din loc inloc, in fAsii largi, albe. Pe dealurile de pe ma-lul cellalt si chiar pe valea de dincoace se co-boarà sate care poarta nume unguresti, dar n'adastäzi decit locuitori romini : Miscreacul, Beldiulsi altele. Tarinele se desfdsurà scrijelate de ard-turi proaspete : in ele ai nostri ad infipt manun-chesul de spice din recolta trecutd care a statpána atunci, pentru binecuvintare, la biseric5.

448 AIUDUL3 TURDA SI CLUJUL

Drumul, foarte putin cercetat, suie si coboaradealuri, pana ce in sfirsit, unde sta sa mai in-ceapa Inca unul, se vac] citeva cladiri mari sipe margenea viilor trec femei in rochil de orassi soldati. Acolo e Aiudul.

Pentru Ungurii din Ardeal, «Nagy-Enyedul)e un loc fata de care ei aii o evlavie deosebita.E un centru curat unguresc, aproape fara Sasisi Romini, cari in adevaratul oras ail abia cite-va farnilii din cinteligenta». Aici intr'o cladireuriasa se afla Colegiul lor, creatiune a lui Beth-len calvinul cel inviersunat, Colegiu vestit panadeparte pentru bogatia lui de septe milioane sipastrat cu scumpatate numai pentru copiii de Un-guff. 0 zidire mai mica adaposteste scoala secun-dara de fete, pe linga care mai este o preparan-die, faral a vorbi de multe scoll primare. Zidurivechi, cu frumoase bastioane impodobite, o bi-serica mare, trecuta la slujba calvind, daii uncaracter de nobleta istorica pietil foarte intinse,de unde pleaca strade drepte, cu case ingri-jite si bine potrivite laolaltä. Aiudul se tine culucrul mesterilor sai si cu negotul vinurilor cese fac pretutindeni in jurul sail, pana la muntein sus, iar in jos pand la dealurile Tirnavelor,golite de filoxera. Pe acest timp, drumurile sintcuprinse de carale romanesti si secuiesti careduc in toate partile marile butoaie pline.

Rostul nostru se incheie aici in cele vre-o250 de familii (1500 de suflete), care din rindasi

ARID UL 449

§i slugi ale Ungurilor din ora s'ad prefacut inlocuitori ob4nuiti ai suburbiilor. Ei ad, de pe la1700 inca, o bisericuta de lemn cu zugravelileterse, adusa aid de la Aiudul-de-sus sad Fe-

laiud. Un protopop unit sta aid numai pentruca centrul e mai mare, iar nu pentru insemna-tatea bisericii sad numarul credincioOlor. Celde astazi, par. Major, tie a-§1 tine locul cu dem-nitate, dar la sosirea lui elementul cel mai tur-bat ovinist, elevii Colegiului, 1-ail primit cucintece de atitare supt fere§ti. De §i ai noWise inmultesc mai mult decit strainii, aid nuvom putea birui, fail indoiald, thci-odata.

*

intrebuintez sara pentru a merge, cale de trei§ferturi de ceas, la mandstioara din satul, curatromanesc, al Mijinei.

Trasura de piata a unui Secuid ma duce peun drum care taie mai departe pe acela ceune§te Cimpenii cu Turda. Trecem intaid prinFelaiud, cu biserica lui noua, de zid. Aid Ro-minii sint de trel off cit Ungurii ; fiecare natiestind de o parte, cu legea §i datinile sale deo-sebite. AI noWi nu poarta nici-odata palariuta,cusuturile cu gaitane, hainele strimte §i scurteale vecinilor lor ; nici-odata nu s'a pomenit ca-satorie sad macar dragoste intre unii §i altii.

Drumul, mindru §i salbatec, se alipeste catreMuntii Apuseni. De-a lungul unei vdi saltarete,

11". lorga. Ardealul. 2 9

450 AIIIDUL, TIIRDA SI CL1JJTJL

supt un delulet cu biserica albd a neunitilor, sedesfasurd satul in lung ca si Geoagiul, foartemultä vreme. Dupä ce-1 mintui in sfirsit, Iasi dru-mul pe supt salcii si, trecind apa, intri in livadade pruni a mandstirii.

La intrare se vede o mare poarta arApAnatasi ceva urme de ziduri. Biserica e de tot mica :un turnulet de lemn intr'un acoperis innalt seridia peste zidurile scunde si groase. in zAdarscotocim prin nauntru la lumina acliilor: nu iesela iveald alt ceva decit foi razlete din Cazanialui Varlaam si o icoana fãcutd in veacul alXVIII-lea supt un egumen care se numeste,dupd moda sirbeascd, Sofronie Pavlovici. DupädArimarea de cAtre catane, la porunca Guyer-nului, in anii 1760, bisericuta a intrat in stdpi-nirea Unitilor, cari sint in sat vre-o treizeci defamilii. Din banul lor s'a facut zugraveald lacatapiteazmA, dupd datina veche, la 1855.

II.

Mir AslAul.

Linga Aiud s'a ingropat mgrirea luT MihalViteazul, ai carui pircalabi ati poruncit acumtrei sute de ani si din aceastä cetate cu zidu-rile rupte. In sura dimineata posomoritd, plecspre locul both' ririi nenorocite, spre MiriislAulblestemat unde ne-a faipus viclenia si tradarea.

MIRASLAUL 451

De la casarma honvezilor patriotici, drumul por-n este in sus, pe linga prapastia unde Murdsulrevarsat obisnuieste a-si scurge apele noroioase,pe linga ripa «Murasului mortz. Aici si panain fundul zarilor, unde par ca se imbina dealu-rile din dreapta cu cele din stinga intr'un frun-taria albastru invascut in neguri usoare, se in-tind cucuruzele Aiudenilor si ale teranimii dinsatele vecine. Tot sesul e prins de movilitelede, stiuleti, care par niste vechl trofeie mucede.

Innaltimile din stinga, care cad in pravalisuriblinde, poarta paduri Inca intregi; in margenealor nu se oplosesc sate, ci numai departe pestelinia culmilor zace Lopadea-Romaneasca. Ladreapta, din potriva, satulete cu case albe sirosii se cucuie pe virfurile mai joase : Pagidaintaiii, apoi Ginbasul. intre dinsele si cimpulde cucuruz vested, Murasul curge supt salcii,nevazut, ascuns, ca primejdia care pindia inaceste locuri oastea noasträ.

Pe acest loc oblu din margenea Aiudului adesfasurat Mihai-Voda cea mai frumoasa dinostile sale in acea zi de Septembre 1600. Aicia stat el ceasuri intregi addstind ciocnirea unuidusman care-I umplea de cea mai salbatecaminie, pentru ca in rindurile ostasilor din fataerail nobilii Ardealului cari-si calcasera juramin-tul si generalul impdratului crestin pe care-Islujise cu credinta si de la care astepta intari-rea situatiei sale.

452 AIUDUL, TURDA SI CLUJUL

Doua ripe taie drumul, una care e abia unfald in mijlocul cimpiel, iar cealalta rupta adincin terna hranitoare. Serpuirl de apa saraca setiresc prin ele. Din cerul sur pica stropi raniinghetati, ca ni§te lacrimi de durere, uitate dinacele vremuri.

In fatä, namila din dreapta i cea din stinga,in caderea lor inceata, lasa loc pentru o liniede copacl, bine desfa§urata. In dosul lor se as-cunde satul Decia. Iar la stinga, intr'o infunda-tura a dealurilor se ivesc case, dintre care cloudmarl iese in frunte : galbena §coala de Stat i

cladirea cocheta unde stà supt vii notarul aces-tor sate. Cdtre gramagioara de case se duc te-rani in haine strimte i scurte, cu midi mintenealbastre, i femel frumoase, cu rochil infoiate.Ace0a sint Secul, din cari se alcatuiqte ju-matatea neromaneasca a satulul. El il numescMiriszlO, pe cind al noWi ii zic Miraslaul, Ni-raslaul. in margenea drumulul i a ail ferateun stilp de piatra din 1900, fail cruce, inlocuitaprintr'o maciucd cu spini, spune in ungurqtecu mult bielpg de amdnunte cum a fost do-borit aice grozavul «Mihaly Vajda).

El ins4, Mihai al nostru, se gindia sä puieo cruce de pomenire, in amintirea biruintil sale,in acea clipa de avint cind, pe de-asupra ripel,el se rapezi asupra tcinelui de Italian) care ise parea ca fuge, asupra lui Basta tradatorul.

SPRE TURDA 453

Dar §tiinta invatata a acestuia invinse geniulinnascut al viteazului romin. Oastea Voevoduluiperi supt dealuri sail se pierdu in strimtori, iarel trecu Mura§ul, fugar. *i astazi numele de, eaua, lui Mihal arata unde a fost intaiul luiaddpost de invins.

Astfel se pierdu in muntele Apusului marireanoastrd. Doua sute de aril' ea rataci ca o stafiesingeroasa printre saracii moo din tara culmilor.

i intr'o zi tovara§a lui Mihai mind la marilerazbunari salbatece pe teranil lui Horea din1784, pe al lui Avram Iancu din 1848 innainteacarora a tremurat acest Aiud unguresc, trofeulcel adevarat infipt pe ruinele puteril noastre inArdeal.

Spre Turda.Prin sate ungure§ti, secuie§ti §i rornaneti, unde

neamuri1e-§1 stall fata in fata, un drum de taraduce pe la Trascaul Ungurilor la Turda. Laminsa trenul din valea Mur4u1ui, care stramutamai rapede de la locul infringerii prin vicleniea lui Mihal la acela al peirii lui silnice, printradare.

Calea ferata urmeazd un timp linia Mura§uluice se furipaza din a dreapta, in partea cu satemai putine. Inca odata rasare monumentul alb

454 AIUDUL, TURDA II CLUJUL

al celor pentru cari s'a cistigat biruinta de laMiraslaii ; de si a fost ridicat abia la 1900 de pa-triotica societate istorica din Alba-Iulia, care vapomeni de sigur mai tarzia si cimpiile de laSelimbar si Goroslaii, unde aii fost nimiciti Un-gurii, el incepe a se path de stricaciune : operasovinismului nu apare trainica in acest simbol.

Si mai departe ramine in dreapta Murasul,care nu se iveste insä nici-odatd. Sate ameste-cate, in care ai notri se lupta cu vechi Seculcari se zic Unguri, se infatiseaza tot din a stinga,cu cite cloud biserici dintre care una are crucearabdaril, iar cealalta globul calvin, ca un marde gilceava. Trecem chiar prin marginea Decii,si ea un sat de cloud limbi si de cloud legi, din-tre care nici-una nu se lash' invinsa, cu toate càpretutindeni trebuie sa se insemne o mai rapedesporire a noastra. Pe drumul ingust de pestedealuri trec terani in scurteice albastre, scurtein cari recunosti numai cu greutate pe Rominidintre Secuii acestui Scaun al Ariesului, inna-intati 'Ana aice, ca o urmare a vechilor sateunguresti de la Muras, mincate de nol in ceamai mare parte 'Ana astdzi. intre drumetil cutraista in spinare, vad pe citiva cari mi-ail iesitin cale si pe drumul Miraslaului: trei baietanicu fata alba", slabd, si lungile caciuli tuguiate,cari sint iconari, ce yin tocmal de la NicolaGherlei, unde iarasi a fost manastire.

TURDA 455

Precum pe Mur4 in sus este un Geoagiü-de-sus raspunzind celui de jos, care se afla de-parte, tocmai in partile Or4tiei, astfel tocmaiaici un Vint-de-sus, romanesc la obir§ie (satulVintului ; cf. judetul Mehedintului), rdspundecelui de jos din preajma Balgradului. Locuitoriisint iar41 amestecati i, pe cind o mare bise-rica straind iese mindra la drum, micutul nostruloc de inchinare se da in laturi Inca.

La Vere§mortul romanesc, peste apa, se innaltafabrici care fumega. Trasuri a§teapta la gara §ilinga dinsele caruciorul cu magaru§ul slab, care sevede obi§nuit in aceste Tinuturi, de la Aiud in-coace. Nu lipse§te nici Tiganul cu pletele impar-tite in uvite unse, i neamul lui oropsit i calic setot intimpina, §i pe stradele evreie§ti ale BM-gradului, unde el e vizitiü adese off, §i laBlaj, unde puradeil se milogesc pe urma cano-nicilor §i nu pierd nici-odata din vedere prim-blarea Mitropolitului, §i in toate acestelalte lo-curl, a§ezate pe unde ail fost din vechime cco-teieleD, cu robi tigäne§ti, ale Crailor i domnilor.Tiganul ratacitor e mult mai rar decit cel a§ezat,trdind din strunirea cailor §i din induioareasufletelor bune.

Cociardul, un loc mare, 41 trimbita in formalui ungureasca insu§irea de a fi patriotic se-cuiesc : Szekely-Kocsard. Dupa ce 1-ai trecut,drumul strätaie un Tinut de dealuri mari ro-

456 AIUDUL, TURDA 1 CLTJJUL

tunde, foarte roditoare de sigur in lutul lormoale, dar foarte gola§e §i destul de urite. Dela cliarasztosz, 1-1ArastA§ (Romini cam jumAtate),o haltA in mijlocul acestui vAlma§ag de culmi,trenul se intoarce lin spre altA vale, a Arie-plui, acest fiil al muntelui Motilor, care, cres-cut §i infrumusetat, se pierde in strAinAtate. A.afac 0 atitia copii omene01 al muntilor, tot apde putini credincio0 0 recunoscAtori ca i din-sul, cari merg sA imbogAteasca Uugurimea defunctionari §i me§teri al ora§elor, alAturi cu Ji-danil schimbati de nume !

IV.

Turda.La Ghir4 e schimbare de tren : pe cind linia

cea mare se duce innainte, cdtre Cluj, o ra-murä apucA spre Turda. FArd nici-o statie lamijloc, ne oprim supt muntil innalti ai Apusuluipe o cimpie larg desf4uratà care poartä insine orapl ascuns al Ungurimil Ariqului.

Cele douh-trei trAsuri cu vizitil tigani careail venit la gard, s'ail i dus cu mu§teriii cel maigrabnici. Pe jos deci, apucAm spre Arie0il pu-ternic, al cArtif vechiil pod de lemn, intunecos§i negru, facut la inceputul veacului trecut, i0deschide gura in fata. E zi de tirg, §i din sa-tele vecine, care sint in cea mai mare partecurat romAne0I, se strecoard prin acest pod o

TURDA 457

mare multime &it'd de terani in g caputuri, sailmintene vinete, de stola de la oras sail in hainede aba, de multe ori impodobita pe la minedsail pe laturi cu frumoase cusdturi negre si rosii ;ail caciuli marl peste plete desfasurateintocmaica in Moldova sail paldrioare mdrunte cuvirfurile rasfrinte orl, in sfirsit, Inca din timpulverii, marI palaril de paie cu fundul innalt simargenile de pilnie lasate umbros asupra fetei.(Buna-ziva, ni-o spun trecind, in aceasta mul-time ce se innoieste necontenit, femei intocmalca Moldovencele noastre, legate la cap cu sa-luri si strinse in rochii de tirg. E o mare zarvapretutindeni : unii sint beti sail se fac si seleaga de trecatori, altil se tin de vorba princara ; linga gura poduluf, un vinzator de bduturitipa catra clientii sal intr'o romäneasca frintasi hodorogita de limba lui de Ungur ; in colturicunoscutii se cinstesc cu acel vinars tare alecaruI urmari se simt pe aice ; un schiop si-adezgolit ciotul de picior, iar un orb cerceteazacasele pe rind ! Se vad si privelisti neobisnuite :cite un cojoc cusut numai in flori batatoare la ochi,iar omul tinar care-I poarta are pe cap, in locde caciuld sail de palarie, un fel de fes lat simic, ca in Dalmatia, cusut foarte bogat cu mar-gele de toate colorile.

Acesti oaspeti ai tirgului se coboara sprepodul vechiti, cu vinars si calici, de pe o stradãmargenita de casute unguresti lipite strins una

458 AIIJOUL, TUILDA SI CLUJUL

de alta. Din ea se desface la stinga un fel debulevard, mai mult gol, pe cind la dreapta undrum mai larg, foarte cotit, cu clàdiri tot maimarl, duce spre piatA, unde fierbe Ina lupta yin-zdrilor i cumpararilor, färd Jidani, carili tinastAzi SImbàta, cu multd durere pentru atitacistig ce pierd, in folosul negustorimii unguresti.

Aceasta piatä mare, de case innalte, in stilde Budapesta, are in fund o ciudatà impArecherede zidiri. atre noi vine o biserica neagrä, fdrdturn, beteagA, sprijinindu-si batrinetele pe contra-forturi, cotlità de intunerecul pe care 1-ail läsatveacurile : aceia e biserica romano-catolica. Iarin dosul ei vine o fantasticä clAdire cu fata derozete ce poartd tumburucuri rosii in mijlocullor, cu planuri deosebite ce se stria, ameste-cindu-se si cu podoabe neobisnuite, de linii intor-tochiate, care par o scrisoare jidoveasa: aceastae reduta ordseneascA, pentru represintatii si pe-treceri. Biserica a fost innAltatá in vechile tim-puri cinstite, cind in aceastd piata de astdzi eracetatea Turdei, locuitä de Sasii cari-i ziceaü Tho-renburg, iar reduta a fácut-o, in aceste zile alenoastre, cind Turda e cetAtuia puternicA a natio-nalismului maghiar celui mai necrutator, un«genial, architect din Budapesta, de religie in-diferenta, care si-a aratat vitejia in cel mai frumosstil secesionist.

De la aceastà piata in sus, o alth stradd urcd

TURDA 459

spre munte si spre acea «Cheie a Turzii», yes-tita in lume, care =Fa, intr'o taietura ce sevede de departe, linia dreapta a dealurilor dinzare, spre Muntii apuseni.

In aceasta Turda a multor case neorinduitesi a multor strade prafoase i tinoase stall peste10.000 de straini. Aceasta inseamna Unguri, caciin acest oras Evreii sint mult mai putini decitaiurea si din Sasimea de pe vremuri aü ramasnumal citeva familii pierdute in jurul unei bi-serici necercetate. Simtindu-se asa de multi side curati, Ungurii de aid sint deosebit de in-flacarati, i ne mai aducem aminte de aceanoapte a gloriei lor cind voinicii din tejghele5i pravalii ail darimat cu pietre casa avocatuluiloan Ratiii, care indraznise a merge la Viena cuo deputatie menita sa arate Imparatului-Regeprintr'un memoriu cumpatat cà supusii sai ro-mini din Ardeal si din Ungaria viata ceamai placuta cu putinta.

Batrinul Ratiü s'a stramutat la Sibiii, dar,spre marea durere a «patriotilor» din Turda, eln'a luat cu dinsul si Valahimea din nobilul orasfara apa, fara luminà, i aproape fàrä strade.Sint vre-o 2.500 de Romini in Turda, vechl Tur-deni de bastina saü elemente sosite mai de cu-rind din satele incunjurätoare. Cea mai vechebiserica a lor se afid la deal, catre Chei, si parea fi fost cladita Inca innainte de 1700, pe rui.

n'ad


nele vre-unui sopron de lemn, si mai bAtrin.Ea are stráni de la 1722 si unele icoane de peaceiasi vreme. Astazi ea slujeste pentru parochiaunit5. a Turzil-de-sus ; dar credinciosii ei, maimult mesteri, cari obisnuiad a scrie ungureste,pe darurile ce aducead, Inca de pe la 1800, s'ailtopit in mare parte intre Unguri. Acestia li pu-tead da neveste potrivite cu starea lor, pe cindRominimea n'avea decit fetele satelor, prea jospuse pentru asemenea incuscriri. Astfel, prinfemei mai ales, ei s'ail pierdut pentru neam,care, de alminterea, n'a suferit prea mult prininstrdinarea lor.

Biserica ortodoxd, strAmutatà de mai in sus,unde fusese träsnità, si noua bisericA unit5, fã-cutd si inzestratd de canonicul Vasile Ratid, dinfamilia luptatorului national bAtut cu bolovani,se afld aproape una de alta, pe strade neingri-jite ca ale unui sat si in margenea unei ripe cumalul innalt, in care se aruncg toate murdäriile.Acesta e locul pe care Primäria de mesteri un-guri il lasä sä putrezeascä in neingrijire. Dardin aceastd sdrAcie pärAsità se ridia pe incetuloameni innaintea cArora cel din cetate trebuies5.-si iea paldria. Rominii ad in Turda vrajmasäavocati si chiar o banck a Ariesana,. Bisericalui Vasile Ratid stdpineste chiar pamint, si arecl5.diri in cetate.

Colonia noasträ din Turda avea sperante mari

IMPREJURIMILE TURZII 461

prin anil 1860, al absolutismului austriac. Cugindul la cetatea romand ce a fost colo la dreaptape deal i ale card apeducte se aratà departein sus, cAtre Chel, linteligenta, se incdlzia deamintiri romane i botezase chiar cpratul luiTraian, o parte din cimpia incunjuratoare. Totatunci steaguri tricolore se purtag, mai multpentru viitor decit pentru trecut, la pldurea zis5.(a lui Mihai), pentru cä lingg dinsa a fost rApusaviata viteazului nostru celui mare. Tocmal sprelocul unde s'a intimplat peirea lui naprasnicA,atuncea cind un nog viitor parea Ca va rdsaripentru nol, chiar §i dupà Miras ldil, din faptelesale, ma indrept acuma.

V.

imprejurimile Turzii.

Curn ie§l din ora prin podul cel lung de lemn,cimpia se rotunzqte intre Muntil apuseni §i dea-lurile de peste Arie. E o mare intindere de bo-gätie lina, pe care insä acum toate roadele pa-mintului s'ail vestejit §i ail fost culese. Sate le,amestecate, de Romini §i Unguri, ca Mischiul,nu se vdd. Satul Cristi§ului, din stinga, se as-cunde §i el intre copaci. 0 pepinierA a StatuluiPIà firme marl ungure§ti pe marginea aceia adrumului. Pe §oseaua cea mare §i nota a Moca-nilor, care prin pareti tdiati in stinca tare duce

462 AIIIDUL, TIIRDA I CLUJUL

la sirul de sate, curat romAnesti, Ocolisul, Sal-civa, Lupsele, Bistra, la Ofenbaia minelor deaur si la Cimpeni, nu se mai poartd nimeni inaceastd dupd-amiazi obositä a tirgului. TrdsuraevreiascA, dusa de un Tigan, trece iute pesteintinderea pustie.

Linga niste cdsute grosolane, o cruce e in-fipta lingd cale. Pe ea se ceteste cd un Ronnin,un preot, tatäl avocatului Valeriu Moldovan, acumpärat mosioara, etabla) d'imprejur. Pentruatita lucru e prea mult o mare cruce de piatrd.Ea tinteste la o alta pomenire, cu mult mai mare.

Aid acum trel sute de ani era o tabdrd, cucloud cApetenil i douã jurAminte de credinta.Intr'o dimineata limpede de August, intr'o Du-minecA din anul 1601, un om care se ridicaseabia, printr'un ultim avint mare de vitejie, dincele mai cumplite nenorociri, un Domn caren'avea tara, un cApitan care n'avea altd oastedecit lefegii strdini, un sot si un tatà care numai stia dacd in depArtatul Fagaras mai traiescparasitii &di, se gindia la o cale de intors, min-tuitoare i rAzbundtoare, cdtre depdrtatele vaTale Carpatilor. TAlhAreste, o ceatd de ostasiveni sä-1 prinda din porunca sotului ski dearme, aceluia cu care abia cistigase o mare bi-ruinta asupra Ungurilor Ardealului, pentru im-pAratul crestin. El se impotrivi, dar topoarele-1tocarà. Capul fu zvirlit pe miritik strivite aleacestei cimpii, i pe acelasi giulgid de aur aspru

IMPREJURIMILE TURZII 463

pe care singele WI scump II pdta de purpurdimpärdteascd, i-a stat trupul, dat in vileag fri-cosilor si miseilor. Apoi prieteni, crestini siRomini spdlard aceste rdmasite pingdrite de cru-zimea neomenoasä si pdgind a tradatorilor, lesphlard, spune poporul, cu multe lacrimi, la fin-tina ce se zice pentru aceia pand astäzi «a plin-gerilor, si tot aicea infdsurard in marame albecapul, poruncitor peste soarta multor oameni,care fu asezat cu cinste in mdndstirea de odihnda pdrintelui si strdmosilor lui. Aicl s'a prdpàditpentru viitorul Ungurilor, dar prin arrnd vindutd,\Todd Mihai al nostru, care ni-a dat Ardealul.

*

Pe cealaltd iesire apucdm spre sara drurnulCheilor cdtre satele de munte, cele trei Petri-duel, care pastreazd cartile si icoanele inch' uneimandstiri ddrimate, in care in preajma Turziilocuiaii calugarI de-ai nostri Inca in ziva aceiaa prohodului tdinuit pentru Craiul Mihai celViteaz.

Pdrid la o vreme, pe drumul ce se innaltd,tree intr'una sateni ce yin de la tirg. Oameniisint nalti, puternici; pe umerii largi, de supt cd-ciula innaltd, cad plete negre si albe, adeseacri plete roseate, care aratá o departa td obirsiebarbard, din timpuri care nu se mai pot deslusi.

iruri de card incArcate cu coceni suie spre sa-tele din fund.

464 AIUDUL, TURDA sic CLUJUL

La stinga, un drum lat apuca spre Sindul carenu se vede. Mai departe Copandul, se rasfata ca ogradina, jos in valea präpastuita, samanata cucolti de stinca ce par darimaturi de cladire ba-trina.

Copandul are si el o «cheie», un parete destincä sapata, care sprijine la dreapta zarea. Iarde ceastalalta parte riul din präpastie se gra-beste zgomotos spre despicatura cea mare amuntelui, spre Cheia Turzii, rupta catre Aries.Un vint aspru, foarte rece, vesteste apropiarealungil strimtori de piatra, in care drumetul abiaafla o potecd ingusta, cind de o parte, cind dealta a riuletului intunecat, pe cind din ingustadunga a cerului albastru ameninta primejdia vi-forurilor ce ingheata, a sAlbatecelor ploi demunte ce navalesc si inneaca.

Dincolo de Cheie incep acum Petridurile. Celde jos e unguresc ; el se coboara in prapastie.Din Petridul mijlociii, pe suisul dealului se vadciteva case coperite cu stuh, bine cladite, maibune innuntru decit in afara,gospodarii..de oa-meni harnici, inzestrati cu ce li trebuie. In sfir-sit, dupa strabaterea in noapte a drumului pie-tros ce incunjura satul, sintem la biserica nouda Petridului-de-sus, care cuprinde icoane calu-garesti, calf muntene, Inca din vremea lui Brin-coveanu, si chiar un manuscris slavon de lainceputul veacului al XVII-lea. Un altul s'ar gasila satul de munte vecin, Berchesul, unde a stat

CLUJUL 465

iaräsi una din acele män'astiri multe, cu ceteti,cu caligrafi, cu zugravi i dascàli, cari dad untrecut bogat si indelung culturii noastre dinArdeal.

VI.

Cluj u I.

Cu acceleratul din Pesta, bucsit de Jidani por-cosi cari se fac a dormi pentru a nu-ti cedalocul unde star.' tologip, trecem in noapte Tinutulde dealuri urite si goale care duc spre riul So-mesului. Ne oprim la gara cea mare a Clujului,a Capitalei Ungurilor din Ardeal. Aceasta se vedesi de la gard, unde niste bdietandri cu obrajilstrabatuti de favorite innainteaza foarte obraznic,cu cilindrele in cap, pentru cine stie ce demon-stratie in legAturà cu trudele

Clujul a fost intAia o colonie romanä, vecheaNapoca, din care n'a rAmas decit vre-o piaträcu inscriptii prinsã in zidurile mai nouä, intrealtele la clädirile bisericii romAnesti unite. Apoiregii unguri all ridicat un castel, i harnicii Sasi,pricepup in mestesuguri si in negot, se asezaräin noul Klausenburg, cetatea lui Klaus». Dintrecutul lor, care a tinut vre-o trel veacuri, arAmas marea bisericA goticd, sprijinitä pe un turn

N. lorg g. Ardeatul. 30


innalt si puternic, curdtit astAzi de bAtrineta luineagrd. Din aceleasi vremuri de pasnica viataoräsaneasca vine si cite un bastion al zidurilorde mult sfärirnate, care se iveste umilit si tristdin mijlocul atitor case noud.

De la inceput, Clujul, incunjurat de sate caread fost odinioard unguresti, dar pe care le-amrázbotezat pe incetul, a avut si Unguri printrelocuitorii sai. Mediul unguresc al satelor i-a ajutats'a" invingà pe Sasii putini la numAr. Limba lorajunse inca din veacul al XVI-lea aceia in carese purtad toate scrisele. In felul acesta, Ardealul,pentru care , oraseano era tot una cu Sas, ajunsesä ail:4 o cetate a neamului si graiului unguresc.

De aceia toate stäpinirile unguresti pe rindad iubit-o si ales-o intre toate, panà la peirealor, cind se facu o Craie ungureascà strinsa inArdeal si lipsità de o resedinta istoricg. CrAiasaIsabela, intoarsA din Po Ionia, se aseza in castelulvecin al Gilaului, unde astäzi Rominii fac pestejumdtate din poporatia satului. Si dinastiei notaa Báthorestilor i-a placut de Cluj, si intre totilocuitorii cetatilor Ardealului Clujenil ad iubitmai mult pe pacAtosul de Sigismund Báthory.De aceia nicairi n'a fost urità mai mult decitaid stäpinirea romäneascal a lui Mihai al nostru.Prin Cluj a fost scos apoi din Ardeal Basta, ge-neralul imparatesc, care, dupa ce gonise pe Si-gismund, räpusese si pe Mihai. Craiul ungur afost chemat cu dor si primit in triumf de ordseni

CLUJUL 467

ca §i de boierina§i, de trufaa ciocoime sAlbatecddin imprejurimi.

In veacul al XVH-lea, Clujul n'a fost crutatde nenorocirile dese §i marl care s'ail abátutasupra Ardealului. Cind ele se mintuird prin4pacea austriaa,, ora§ul era foarte scdzut §i s'a-räcit. Caracterul unguresc care-I ajutase in tim-purl, 11 pagubi pe urmk caci soarele stilluciaacuma pentru Sa0i de neamul Imparatului. SpreSibiiii mergea viata cea nouà, §i, pe cind se desfä-§ura acolo toatã pompa administrativai i mili-tall, orapl din margenea Some§ului 41 dormiaticna lui de amortire, din care nici nu nadaj-duia poate sä se ridice.

NicAiri n'a zbucnit deci cu mai multá urdsAlbatecA revolutia ungureascl de la 1848. Aicio plebe mai ticAloasä §i. decit a Turdei a pri-gonit, lovit §i spinzurat pe cine era impotrivauniril Ardealului cu Ungaria. Episcopul bldjeanLemenyi a tremurat intr'una din cäsutele acestuilAca§ de patimi. Aid s'a tinut mai tdrziii, cindCurtea se plea innaintea vointii inddiltnice aUngurilor, acea dieth care cu entusiasm a is-cdlit moartea Ardealului, contopit de acum in-nainte cu vechea Hungaria, väpsitd ro§u, alb i

verde supt firma nouà de (Magyarorszap.

De atunci Clujul, neputind fi o capitald, afost centrul vietii de Stat din aceste parti. Ancu an a crescut prin ndvala functionarilor §i a

463 AIUDUL, TURDA I CLUJUL

tuturor celor ce traiesc din lefile lor, numärullocuitorilor, can eraü, firgte, din rindurile po-porului ales sail din ale neofitilor cumparapalintati de dinsul. An cu an s'aft ridicat in taraunde satenii atitor locuri traiesc Inca viata bar-bara a celor mai departate §i nenorocite tim-purl medievale, uria§e cladiri de babilonica min-drie 0 de megalomanie americana. Cu sudoareade singe a teranimil asuprite s'au prins panasus, sus, in nouril nebuniel, pietrele de la tri-bunale, 'de la colile marl §i : gimnasii,preparandie de fete, de la atitea alte palate aleoficiilor publice i wzämintelor. Societatea pen-tru raspindirea culturil maghiare in Ardeal,Emke, trintit trel rinduri cu nesfir0t demulte fergti, pe una din cele mai noua §i maifrumoase strade. 0 Universitate, un eMusea Arde-lean, s'ari imbracat in marl cladiri fall gust, princare mipna studentimea cea mai increzuta, maizgomotoasä 0 mai sadalnica, lucrind cu gitle-jurile, cu piatra §i pumnul la indeplinirea idea-lelor nationale. Acel grandios palat american,care scinteie de lumina electrica, e centrul re-ligieleretice a Unitarilor din Ardeal, ce nu aremai mult de cit vre-o eptezeci de mil de cre-dincio0, dar §i-a putut clädi, cu ajutoare dinAnglia 0 din America, o resedinta cum n'o arenici-una din religiile terii, cum n'o are un ar-chiepiscop al Parisului. Se lucreaza tocmal, inacest ora care nu cuprinde nici cinzeci de mu de

mid

§i-a

si

CLUJUL 469

locuitori, la un teatru de proportii mdrete, pe fa-tada cdruia se vdd sus card de bronz trase decal cari apartin fárd indoiald cultului mosaic,a§a sint de §ireti §i de le§inati. In sfir§it, inpiata, care a pdstrat mai mult decit alte particaracterul de vechime §i de säräcie, un mindruMateia§ Craiii, casa Corvinului se aratd aldturi

aldre§te intre credincio§1 cu coifuri barbare§i avinturi obraznice, in cari al recunoa§te numaicu greil pe vitejil de rasa romdneascd cari ailfost Bartolomeiii Drdgffy, din neamul intemeie-torului Moldovel, §i Pavel Kinizsy, din vita decnez bandtean.

La toatd aceastd innaltare a Clujului aláturide functionari ail lucrat Jidanii, cellalt sprijin alvietil maghiare noud. Din vre-o citeva sute deEvrel ce stateail, acum doudzeci de ani, ascun§1prin colturi, astdzi sint mai multe mii, §i pe toatestradele cele marl el iese la iveald cu favoritele loraristocratice, cu burtile lor invingAtoare, cu fru-moasele firme care pomenesc numele galitienede Herscovits, de Kohn, de Goldenberg, suptcare se ascund modest atitea inimi patriotice.Cele sese, §epte gazete, de un §ovinism sublim,care iese aici, hrdnind spiritul national intrecalfele de prdvalie §i Ovreii tineri de pe la Uni-versitate, sint scrise cu condeal de lipid.

Cind mergi in vre-o Duminecd sail sdrbatoarepe stradele largi, astazi foarte bine pavate, aleClujulul, te incunjurd o multime de universitari

470 AIUDUL, TURDA F CLUJUL

cu cilindre si lungi havane, menite sa-ti spuie cezestre sufleteascA zace in el, o multime de facàfunguri cu cizme marl si de fetiscane si femel cu.rochii si pieptan'aturi care stfalucesc de panglicilungi rosii, si cu cizmulite de aceiasl coloare a-prinsà. Cite un hleab de trdsurd duce vre-un func-tionar in parada, iar pe linga el fulgera un echi-paj cu haiducul inflorit pe caprä, ducind un gent-leman maghiaro-engles infdsurat in sapcd, incojoc, bernevici si cizme rosii-portocalii, alese casa-ti vesteascd de departe cu ce desAvirsire atipului omenesc al a face.

AI crede, dupd aceasta, cd inteo astfel de me-tropold de functionari, de Evrei si de boierinasicusuti in piele portocalie nu mai e loc si pentruacel neam oropsit al Valahilor, a cdrui limbächiar e privita. aid ca o insulta si o provocarepentru grandioasele urechi ale natiunii domi-nante.

Dar nu e asa.Pe lingá Clujul acesta care pofteste in prd-

vdlii jidoveste, care bate din pinteni nemeseste,care-0' fumega fumurile functionAreste si-si zbiarAzbieretele studenteste, mai este unul pe care-Iafli si cätre garà, cu toate silintile de a gonidin vileag casutele joase si puturile cu cumpana,si cdtre munte, si in toate laturile si margenileceluilalt. Aid sta Rominimea oropsitä, ft-hinddin economia cimpului, din minatul cailor, din

IMPREJURIMILE CLUJULUI 471

carau§ie, din slugarit, 0 chiar din mid me§te-§uguri. De toti, sint pang la 7.500 de oameni.

Odata ei avead multi frunta0 pe cari-i crutasad ii sprijinia chiar absolutismul. in cetatea in-sä0 se putusera ridica cloud biserici pentru celecloud legi : cea neunita dateaza Inca de prin anil1790, cind negustoril greci din Companie capa-tara in sfir§it voia de a cladi un läca§ de in-chinare in mijlocul ora§ului, poate 0 prin in-fluenta acelui Romin, om foarte capabil, care afost pe atunci scriitor de gramatici §i de car-ticele pentru economie, corector de carti bise-rice§ti, vestit doctor de ochi 0 profesor deaceasta ramura a medicinel la vechea Universi-tate a Clujului : Ioan Molnar de Miillersheim. Via-dica Bob a däruit Unitilor o bisericuta care dateazdde prin anii 1800 §i care, a§ezata chiar lingapiata, se ascunde prudent in fundul unel curtimarl. Prin anil 1850-60 erad multi Romini printrefunctionarl, §i un vint de credinta sufla printreel ; inteligenta aceasta aflase, 0 razime in trecut,puind in Gilati Scaunul pretinsului duce roma-nesc Gelu, din timpul navalirii ungure§ti. Dupainnaltarea insa a steagului constitutiel ungure01,toate acestea s'ad risipit in vint.

Totu0 Clujul are doi protopopi. Unul din el-,par. Elie Daianu, scoate §i o foaie, insufletita despiritul tinar, cRavasub, care-0 are proceselede presa, dar §i-a pästrat pana acum fere§tileneatinse. E vorba chiar a se innalta o mare bi-

472 AIUDUL, TURDA §I CLUJUL

serica unit5 din banil daruiti de harnicul batrinHavasi Odsanu. Se fagaduieste pe atunci si oscoald, in locul nevrednicei gainarii cu o singurasala in care se caznesc citiva copii de sal-ad,linga odai inchiriate Jidanilor, pe cind cei maimulti scolari merg la multele scoll primare aleStatului. Este si o Banca a noastra, in care insddin nenorocire ail izbucnit acum in urma celemai urite dihonii. !titre avocatil din Cluj e siunul din gineril lui Joan Ratiii si d. Amos Frincu,care conduce una din sectiile Asociatiei. Pentruca aceasta tinteligenta, romäneasca sa-si poataindeplini in adevar misiunea, asa de grea, inteunloc asa de primejduit, ar trebui ca ea sa se tiestrins unitä, intr'o buna disciplina fráteasca, sisa se fereasca ca de foc de mice gilcevi per-sonale sail confesionale.

VII.

Imprejurimile Clujului.

Printre Unguril cu cizme si Unguroaicele cupanglici rosii vezi pe stradele Clujului, in numarcu mult mai mare, säteni de-ai nostri din multelesate romdnesti ale imprejurimil. Barbatii, oameninalti, voinici, cu fata infloritoare, poarta paldrilsi caciuli ca pe la Turda si aceleasi mintenealbastre; peste dinsele ei 41 arunca iarna stra-lucite mantil lungi si largi de aba cusuta cu

IMPREJURIMILE CLUTULUt 473

snururi negre si verii sail, mai obisnuit, sumanede un sur sters, de pe care se desfac, la cusà-turi si pe mined, floricele cusute din peteci rosiisi verzi. Femeile poarta polcute, rochil scurte sibarisuri de tirg. Din vechi timpuri el stair nea-mestecati in satele muntelui sail ale cimpiei, oriinfruntä pe Unguri in acelea pe care le impartcu dinsiI.

Am vAzut trel din aceste sate.Unul se chiara. Sornesfaldil, fiindca se aft'

chiar linga apa Somesului, in margenea Clu-jului, de care nu se deosebeste decit prin findsi saracie. Odatá erail aice Unguri, si un Ro-min ungurit din neamul Micul, Mycola, care-siare si mormintele aid, a zidit pentru cultul ca-tolic o frumoasd zidire gotica, prin mesteri clu-jeni. Apol neamul .1 domnilor, s'a stins cu unbdiat de optsprezece ani, a cArui piaträ de po-menire, cu sterna tapulul, rAsturnatà in semn destingere, se vede pe zidurile bisericii. Credin-ciosii el se imputinard, si astAzi un singur das-cal pAzeste rnormintele. Unitil nostri ail cäpà-tat de la stgpinul cel notl al mosiei voia de asluji dupa ritul grecesc intr'o capeld lateralä.Calvinii ail in capul satului o bisericutd cuturnul de lemn, si tocmai asa avetn si nol obiserica neunitd, unde ascult, intre teranii gätitide serbAtoare, slujba de Dumineca. Din inscrip-tiile de pe pietrele din micul cimitir de aiddeslusesc rApede cd la acest sätucel de pe So-

474 AIUDUL, TURDA I CLUJUL

mes veniati odatA sicriele negustorilor «greciodin Cluj, cArora nu li era incA ingaduit sA-siaibA biserica lor.

Cum iesi din oras pe cealaltA parte, se innaltaun deal blind, dar indelung de suit. Intre marlbolovani rotunzi cari se scot din lutulurcal drumul cmocAnesc, ce duce la satele dinsus. Pe el se cAznesc citeva cArute care aduccumpArAturi din oras, si una din femeile in haineunguresti care le minA, zbucneste de-odatA intr'olungA doind tristA, pe cind vintul aspru al cul-milor te izbeste in fatA furiseazA suflAride frig.

in virf e satul Feleacului, acum risipit in vi-leagul vremilor rele, cu bietele sale coperisuride stuh i cu subrezii pAreti de birne, pe cindmai de demult pAdurea-1 ocrotia feria dintoate pArtile. Locuitorii, numal Rornini, cari setineaii de Cluj, aveati sarcina de a pAzi codrul,in mijlocul cAruia se asezaserA.

Spre acest adApost a venit din cetate, pevremea regelui Matias un Grec pribeag, custiinta de Scripturi, care se zicea VlAdicA. Oa-menil se bucurarA de venirea unui pAstor sufle-tesc asa de deosebit prin invdtatura i sfintenialui. Din toate partile venird la episcop doritorilde a fi preoti, cari primiail de la dinsul si cu-nostinta cintArilor, a slujbei, a scrisului chiar,

binecuvintarea arhiereascA. Din banii cistigati

sail,

ai.1

IMPREJURIMILE CLUJULtri 475

de dinsul ca impartitor de hirotonie, Vlddica-sifAcu aid pe deal, in pAdure, o bisericA de piatràcare se pAstreazA i panA acum.

N'are turn. in fatada triunghiularà se des-chide o 110 cu arcuri sfdrimate ; alta, mai fru-mos impodobitd cu linil intretAiate, se deschidein coastA, i, dupA datina ce se vede si la bi-sericile moldovenesti din acest timp, pe acolose facea intrarea. Sus se taie nervari de boltä.Altarul, pentagonal, e mare, cu aceleasi liniiarcuite de-asupra. Cele sese feresti gotice seafld toate pe laturea dreapth, din cotro nu sepoate rapezi vintul, orinduire care se vedeaiurea in vechile biserici.

VlAdicia Grecului s'a urmat mult timp cu apreotilor din sat, iar astAzi acestia nu sint nimicmai mult decit atita.

Apusul se face in cel mai grozavi nouri ne-gri, ce se clAdesc in neobisnuite chipuri de iadpe care le strAbat raze galbene ca o tisnire defocuri din pucioasa osinditilor. E Inca ziug, daro ceath de ingrozire se lasd asupra pajistiilanurilor dealului singuratec. Jos Clujul dusmantremurd in lumini.

fl mai strAbat ca sA vAd MArAsturul. Aid eramanAstirea vestita, de unde, prin ungureste, iivine numele, deposit urias de archive si cash'de stiinta inzestratà cu dreptul de notariat.astAzi se mai \Tad colo pe deal frumoasele

476 AIUDUL, TURDA CLUJUL

ziduri gotice, care se reparg. Dar satul, o pre-lungire modestà a Clujului, e cu totul romdnesc.

In noapte yin incet lucratorii ruteni de de-parte, murdari, tacuti, cAlcind gred ca n4te viteobosite. Apoi flacaii, fetele noastre sosesc dela hora, inr4t1 la fata, tiindu-se pe dupd git,zbierind, ca azi dimineath, la Somqfal'aii, inju-rdturi ungure§ti sad lAlAind cintece straine. Insatul de drumul mare sint treizeci de circiumei multi Jidani. Acestea sint urmArile.

CARTEA A XIIFA.

PE VALEA SOMESULUI.

I.

De la Cluj la Gherla. Gherla.

De la Cluj linia feratd apued pe Someul-Micin jos. Riul nu se vede, ci de toate pArtile seridicA numal uritele dealuri goale.

Trenul se oprWe pe rind la Apahida, un satde Munteni, aproape numai Romini, la cele cloudsate romAneVi vecine Bontida i Valautul, pecare le-am smuls in bund parte de la Unguri,§i la Iclodul-Mare, unde s'ail grAmAdit intre cre-tinii de amindoud limbile §i o sumedenie deEvrel galitieni, cari sint läcustele acestui pAmintdin nordul Ardealului.

Toate aceste sate se tupileaza in adincituri devale ; nimic nu le scoate la iveald. Curtile det Domni x. care rasar innaintea lor, cu aleile §icoper4urile lor ro§ii, n'aii nici vechime, nicifrumusetà.

Un cimp de tragere la tintà, prin care se poartdhusari in haine roqii, cdsute de sat mare ,si. dui:aele o gall in care se imbulzesc burto0 cu fe-

480 PE VALEA SOMESULUL

tele negricioase, ce par unse cu untdelemn,Armeni de cea mai vddità si mai adevdrat5. spe-cie. Aceasta e Gherla.

La inceput a fost de sigur numai un sat deal nostru. Pe vremea luptelor pentru alcAtuireaArdealului in veacul al XVI-lea, «fratele Gheor-ghev, episcopul-tesaurariii si tiranul reginel Isa-bela, a clàdit aid impotriva Moldovenilor o «ce-tate nouà a Somesului», un Szamos-Ujvár, dinclddirile incdpatoare ale calreia s'a facut astAzivestita inchisoare, strasnica egherla», ai careia«ghiorlaniz se pomenesc si in vorba moldove-neascd de peste munte.

in veacul al XVIII-lea, Guvernul austriac I-afericit, ca si pe IbasfalAul Tirnavelor, dar in simai mare masurg decit pe acela, cu o coloni-sare a Armenilor veniti din Moldova. Ca si acolo,ei si-ail innaltat o mare biserica in mijlocul pie-tei, si tot asa ea a trecut la ritul latin, pe cindgimnasiul de ling-A dinsa ajungea o simpld scoala.de Stat.

Case le Armenilor si ale Ungurilor din ordselse insird in strade drepte, dar neingrijite. Dinloc in loc se deschid piete pentru tirgurile desaptdmind. Piata cea mare infatiseaza una lingäalta marea bisericä armeneascA, cu o uritd fa-tada umflatà si cu un interior bogat in capele,dintre care una pastreazd o Coborire de pe crucede Rubens, si sumeata cladire a gimnasiului.

DE LA CLUJ LA GHERLA. GHERLA. 481

De jur irnprejur, pravalii cu firme armenesti,unguresti i evreiesti.

Pe aceiasi piata insä, mai poti descoperi, dacaai fost instiintat d'innainte, o clddire cu cloudrinduri, cu niste atenanse proaste si murdare,care e resedinta unui episcop romanesc. In aceleatenanse se afla o capela care infatiseaza scin-duff nernaturate, carti de slujba unse, pareti goi

un fotoliu rosu, rupt pe alocurea, innainteaunui pulpit de rugdciune verde, prafuit cit sepoate. Aceia e in limbagiu oficial ccatedralaepiscopului.

Mai departe, intr'o casa cu arcade se tin cursu-rile unui seminariu a cdrui limba de propuneree cea latinã. Citeva odai cu chirie addpostescobiata preparandie pentru invatatorii din diecesa.Iar in capatul tirgusorului, linga portile pazitede temniceri ale castelului, ii innalta turnule-tul cu suIalà o biata bisericuta de la sfirsitulveacului al XVIII-lea care e biserica parochialà,unde slujeste un protopop. Multamita numaijertfelor facute de credinciosi, in numar de pesteo mie de suflete, fata de vre-o 3.500 de straini,se lucreaza harnic la o noua biserica in stilbizantin a curato, tot asa de potrivita ca i aceiape care a innaltat-o la Sibiiii Mitropolia orto-doxa. Nu trebuie sa se uite o tipografie, maimult fárà lucru, si o librarie romaneascd, menitasa vindd scolarilor romini cartile unguresti decare ail nevoie.

N. Iorga. Ardealal. 31

482 VALEA SOMESULUI

In fruntea acestor asezáminte diecesane staun om care se poate intitula episcop, comiteroman, asistent al Scaunului pontifical, prelatdomestic, consilier intim al Imparatului, cavaleral ordinului Francisc-Iosif. Escelenta Sa domnulloan SzabO, care-0' scrie numele in ortografiasufletului sail, se simte bine, dupa dou'azeci sisese de ani de pästorire, in acea casa. cu cloud

Gherla.

rinduri, cu acea ccatedralA» care pute, cu aceaarchivä care mucezeste, cu acea bisericá parohialdveche, care se ddrimä, cu acea biserica paro-hiald noud pe care o fac altii, cu aceste scoh,dintre care una are casA cu chirie, iar cealaltdlimba cu chirie. Clerul sAil nu-1 vede mai nici-odatä, iar credinciosii nu pomenesc sà-1 fi pututsaluta vre-odatà la vre-o serbAtoare sail la vre-osfintire de bisericg. PAnd si sedintele consisto-

IMPREJURIMILE GHERLEt 483

riului se tin fail pretioasa presenta trupeascaa arhiereului. In schimb, d. Ioan Szabó e celmai placut episcop romänesc pe care $i-1 poatedori ori-ce guvern din Pesta. Urma$ul la Gherlaal lui loan Alexi cel invatat, al lui loan Vanceacel energic, al lui Mihail Pavel cel blind $1 mi-lostiv e acest batrin sumbru $i singuratec, failinima pentru diecesa sa $i pentru neamul sail.

II.

Imprejurimile Gherlei.

De jur imprejurul Gherlei sint numai sate cunumele unguresti care cuprind numai Romini.Pe dealul din fata castelului se insira astfelMintiul Gherlei, Petrihaza, Salatiul, de cealaltdparte mergi la Fize$, unde sint mai multi Un-guri, $i la Dicia ungureasca. Romane$te sunanumai Topul, peste deal, $i Nicula, intre clouddin innaltimile rotunzite ce se urmeaza din adreapta.

Aid! la Nicula, ca $i la Benediucul stapinit depresedintele Emkei maghiarisatoare, comiteleKornis, de vita dreapta romaneasca (Corni$), euna din manastirile vechilor timpuri. Plec spredinsa in trasura, minata de un Romin, a Armea-nului Covrig, care se scrie Govrik $i e maghia-risat ca toata prasila asiatica din localitate.

484 VALEA SOMESULUI

In Gherla a fost tirg astAzi, i pe drumul detarà trec in carà i cärute sdteni romini si un-guri, cari ad aproape acelasi port cind se im-bracä in mintene albastre. Dar ai nostri 41 maitoarnä pe cap cite un cAciuloiii mare rotund sadiT aruncá pe umeri sumane cu flori rosii i verzi,ca pe la Cluj, ori altele lungi, negre, asemeneaca ale teranilor din Moldova. Si vorba lor, cuci in loc de fi, cu o in loc de a, cu atitea cu-vinte dialectale, precum omdt, curechig, care sezic asa pe tot cursul Somesului, apropie aceastátergnime de cea moldoveneascd.

Satul Nicula se deapAna mult timp cu caselesale de dating veche, innalbind supt stuhul maibine sail mai rail cbädit. Locuitorii fac cucu-ruze si fin, dar unii a pástrat de la caluggriide odinioará mestesugul de a zugrdvi icoane,pe care le vind apoi prin toate colturile Ardea-lului, cu un pret mic, care e insA prea marepentru strasnica lor uriciune. Acest mestesugse vede si in podoaba sapatA i coloratá a por-tilor, mult mai rail in Ardeal decit la nol.

Biserica parohialã e innoitä, i aceiasi soartàa avut-o si mAnAstirea. Cea veche, de lemn, arämas, ce e dreptul, dar despoiata de icoanelesale de rit grecesc i impodobit4 in schimb cutablouri catolice de pravhlie, mizgalite i sfisiate.In ea se mai slujeste Inca la hramurile celemari, insa anume pentru aceste hramuri deSintd-Mdrie care adund supt corturi o mare mul-

iMPREJURIMILE GHERLEI 485

time ravärsatã din toate unghiurile Ardealului,s'a zidit, intr'un stil apusean, noua si mareamAndstire din fara, acum vre-o doudzeci de ani.Ea pAstreazA unele cdrti mai vechi si mai ales

Biseriett de sat ardeleana: pe din Mantra.

icoana fdcatoare de minuni a Maicii Domnuluiprin care e vestita Nicula, precurn dovedeste

marele numdr de multamite in argint, ochi,picioare, mini, care se insird intr'un cadru marela catapiteazmA.

si

486 VALEA. SONESULUI

Spre Dej. Dejul.

Dupd amiazi aceiasi trdsurd ne duce la Dej.Trecem pe lingd cimitirul crobilor,, adecd al

osinditilor din cetate, vestit prin mormintul celuimai mare hot al natiunii unguresti, Rozsa San-dor, apol pe linga gropile Mil crud, neingrd-dite, ale Tigänimii. Limpede, oglindind ca unlac albastrul unei rani zile senine, Somesul-Miclunecd usor pe supt salcil cdtre intilnirea lui cuSomesul-Mare, ce vine de la Ndsdud si Rodna.Sate le se vdd numai pe linia de dealuri i dindreapta, desidsurindu-si casutele teranilor noqtrisi curtile boieresti.

In aceastä parte de cdtre Carpatil Moldoveis'ail mai pdstrat pAdurile, si, dupd ce drumulspre Ocna Dejului se rupe innainte, pe lingdlinia feratd, apucdm, impreund cu citeva cardde arbunari minjiti, plini de funingine si derachiii, pe o potecd de padure incurcatd. Dupadinsa apare Dejul.

E un oras cu mult mai bun decit Gherla. Areclädiri mai marl si mai strinse, oteluri preten-tioase, cu chelneri cari nu yin, cu chelneritecare se ceartd, cu musica 0 ce se mai cuvinepentru ofiteril honvezilor. Nu lipsWe nici chiarun teatru. In piata largd se ridicd turnul innalt

ilL

'War

e di

n C

arpa

til n

ordi

cl a

l Ard

ealu

lta.

1

, t0.6

PAdure din earpatil nordiel 0 Ardealulul.

.1.1...1101,....11M1 .0,

. b!"' 4 .7

.. .

s 11) ;* .4417fo

OtOtil4

tr

_

"' 4 ...PA'

fo ,-

,,c .).

*Mr

488 VALEA SOMESULUI

al unei vechi biserici calvine, care represinfatrecutul.

Presentul e represintat de vre-o 5.000 de Un-I guri, foarte patrioti, cari voteazA cu cea maimare statornicie pentru Kossuth 411, §i de vre-omie de Evrei, cari ail in minile lor tot negotul:intre ei descopar cu bucurie cele d'intAiil tipuria devárat galitiene, trei tineri palizi cu perciuniitremurdtori, cari se primblà visätori pe d'innain-tea marelui gimnasiu unguresc.

Bisericile noastre se intimpinA chiar la intrareade spre Gherla a or4e1ului. Amindouà sint marl§i curate ; nici-una din ele nu e mai veche de-cit 1800. Unitil sint cu mult mai multi : la unloc avem panA la 2700 de suflete. Sint citivaavocati romini, cari se aratà deosebit de primi-tori fata de mine, i o bancd romAneascA, So-mepiza, face afaceri bune.

IV.

La biserica Vadului.

In cale, am vazut pe un deal innalt, lingadepartata culme cu trei virfuri a Tibleplui, coltulde piatrà al cefatii Ciceului. Dupd dealul dindreapta se ascundeati ruinele cetatii Ungura-plui. Peste acele culmi plutesc iard§1 fantas-mele eroice ale trecutului nostru, tefan-cel-Mare§i Petru Rare§, Domni deplini §i nethecluiti ai

I

LA B1SERICA VADULUT 489

acestui intreg colt de Ardeal. Pentru satele dindomeniul intins al cetAtilor lor, ei aü clädit laVad §i o biserica mare de piatrd pentru epis-copul romAnesc al stapinirilor de peste munti,

spre acea biserica ma indrept.Din cerul senin, pe care mai plutesc numal

usoare scame albe, citeva raze din urmd aurescdealurile de peste Some§ul unit. Pe un drumumbrit de searà, supt alte dealuri, cu vii, cuduff de stejari mai lntàiü, apoi sterpe si gola§e,coborim cursul riului. Apa, mai larga chiar decita Murà§ului, §i totu0. foarte adincd la maluri,se asamdnd in lini§te §i transparentà cu a unuilac de munte : icoanele negre ale sälciilor zacincremenite intr'insa.

Vizitiul romin al stapinului evreil minA iutepe drumul pietros de de-asupra apel. Trecemprin sAti§orul de case mai mult ungure§ti alviilor Dejului. Oraul s'a pierdut cu totul in vale.Acolo unde-1 tiü cd este, cloud dealuri rupteasupra apei sint al cimitirelor i al tirului

Mal departe unde sint casute albe, e satulUr4or.

Locuitorii de acolo sint in mare parte Romini,citiva Unguri, §i vre-o trel sute de Evrei, dintreacei cari n'ail mai putut sd incapa in ora. Eifac me§tqugul de cri§mari, de mijlocitori pentrutot ce (là munca teranului. Tot a§a e §i la Cds-call, mai departe, i tocmai vad un rocat deace§tia care s'a trintit pe margenea §antului

si

pa-

os-tirii.

490 VALEA SOMESULIA

face socotelile asupra unor panere cu ouà. Apro-pierea Maramurqului, deci a Galitiei, cu satelede Evrei, se simte. Peste apà se tot in§ira satede unde am gonit pe Ungurii cari fAceati lainceput legdtura cu Secuimea : C4ceiu1, Ca-pilnea, Cascaul acela cu Jidanii, Gilgaul. In caleinsä avem numai un singur sat, cu casele pu-tine i rele : Cetanul.

In noaptea presäratä cu diamantul clar a)stelelor trecem pe la Ba§tea, un §ir de casuterazletite pe locul unde a fost de sigur o vechecetatuie, i peste vre-un fert de ceas se perin-deazd fere§tile luminate ale Vadului §i cr4maplinä de terani ingramaditi pe laviti. Inca unsat foarte sArac pentru imprejurArile de aici,gonit de domniD de la ogoare §i ingramàditin acest deal sterp. Abia se poate hrdni ün preot,si poate ca nici nu se va da un urma batrinu-lui de optzeci §i trei de ani, incremenit de vristain casa parobiala.

Tocmai pe virful unei culmi biserica lui Ste-fan-eel-Mare innalta ziduri de o putere neobi-nuitá intr'un cimitir presdrat de piatra inn egritàa locuintii de episcop din vremea cind era aid,spune o teranca, doe de Scaun). Coperemintule cAzut, bolta de de-asupra naosului s'a prabu§itr

oamenii aft intins de-asupra un cer de ear'd-midà §i un coperemint noil, de §indrilà. In loculturnului cdzut el aü fäcut altul, de lemn, de-asupraunui pridvor grosolan, in zidul cgruia aflu i o

tefan-cel-Mare.

492 VALEA SOMESULUI

piatra romana. Dar din biserica veche a ramastot ce era de capetenie.

0 usa foarte mare, cu cadrul de arce sfari-mate, duce in tinda larga, in innaltimile careiase mai vdd capetele nervurilor sfarimate. Uncadru patrat cu linii impleticite impodobestepoarta ce duce in naos. Aid absidele stranelorse rotunjesc dupa datina räsariteana, moldove-neasca. Iar altarul, despartit printr'o catepe-teazma de zid si cladit pentagonal, are si osa-tura lui gotica in bolta de sus. Tinda deschidenumai la dreapta o fereasta gotica mare, frumosinflorita ; la naos sint douà mai inguste, cumargenile patrate, una de-o parte, cloud de cea-lalta. Iar in altar, pe linga marea deschizatura cuflori gotice din dreapta, mai este in fund, ca laFeleac, si o ferestuica pe care o strabate o ra-mura scurta de piatra sapata. De sigur un rnaretmonument al puteril si culturii noastre pe acestpamint ardelenesc supus jumatate de veac, invremurile noastre eroice, Domnilor Moldovel !

Satenil nu still, altfel, nimic despre acest sta-pin si phrinte al stramosilor. Auzindu-ma vor-bind de dinsul, cocisul, om de la oras, cu carte,ma intreaba cu iertaciune, daca acest tefan-eel-Mare si Sfint n'a fost Szent-István Kiralyinsusi, Sfintul Stefan Craig al Ungurilor!

Trecem acum Somesul larg pe un pod urn-blator, linga o moard ce vijie. Podarul, pe care

CETATEA CICEULUI 493

n'am cu ce-1 plati fiindcä nu poate schimba, selasä linistit in cinstea noastrà. CAruta lui piererApede in urmA, si in recea strAlucire a stelelormulte ludm drumul de intors cel bun, dar lung,pe la CAscdul Jidanilor, unde lumini de pradàscinteie dupd perdelele rosii pe care le iubesteacest neam.

V.

Cetatea Ciceului.

Martea e zi de tirg, de emg.rturie», cum sezice aici, la Dej. Pe malul Somesului e o mareingramadealä de carà, sateni din imprejurimi,purtind sumanul sur, cu podoabe albastru-des-chis la mined, la git si pe margeni, femei inpolcute si fuste sail, cele de la munte, in ca-trinte inguste, rosii, colindá stradele si cutreeràpiata. Pretutindeni, Jidovimea se främintà, cuhalaturile si perciunii in vint, intr'un mare frea-mat de lAcomie. Astazi mai mult decit oricindei sint stapinii in acest Dej unde aii toate cir-ciumele, toate brutäriile, toate macelkiile, undeei sint croitorii i cizmaril si mice alta decitdoar preotii de la bisericile atitor confesii. Pre-cupetia lor predomneste asupra oricarei ramuria vietii.

Dincolo de podul peste riii, trdsura cunosca-torului faptelor liff Szent-Istvan Kiraly se in-

494 VALEA SOMEpLUI

funda in aceasta vale de linga Somesul Mic,care vine in serpuiri marl, ascunse, de la izvoa-rele lui departate.

Satul Cujdrioara, de Romini i Unguri, ceid'intaid in cresterea lor obisnuità, inirä multtimp casele lui locuite de oameni cu stare. Pedealul din dreapta, catre care duc carari si dru-muri, se desfasura Mandstiurul, mal numal ro-manesc astazi, dar numit dupa vre-o manastire,poate de legea noastra, care s'a darimat, apolSin-Marghita, trecuta si ea aproape in stapi-nirea noastra, Arpasteul, in numele caruia, cum ilspun el: Arpastó, Unguril carturari vread sa re-cunoasca expresia plina de inteles : t lac deorzD, si la capat, Malutul. Aid nol am biruit pe-toata linia.

in cale ni st Mihàietii, unul din satele do-meniului acelel cetati Ciceul pe care o dautam.In el stad urmasil unui Mihail, rasplatit cu pa-mint pentru cine stie ce fapte, precum la Giur-gesti i Negrilesti mai incolo, supt cetate, seafla pana astazi urmasii unui Giurgid sad Mihaicari s'ad deosebit prin slujbe, uitate azi, pentruDomnia moldoveneasca a lui tefan-VodaPetru Rares.

Drumul cel drept la Ciced merge la stinga,prin cea mai lunga ulita a Mihaiestilor, pe lingavalea margenita cu salcii. Este o biserica, undeva,dar cea calvina, insemnata cu o biath maciu--mita strimba de tinichea alba, iti atrage de la

pi

CETATEA CICEULUI 495

-Inceput privirile. Are o poarta de intrare, astaziastupata, in fatada sprijinita pe stilpi, apol o1.10 laterala, in dreapta, cu arce sfarimate, §i insfir0t fere01 gotice. De §i cartile latine§ti, pas-trate intr'o firida, dovedesc cà bisericuta faraturn a fost catolica de pe la 1610 pana departein veacul al XVIII-lea, felul de lucru §i de im-partire ar a§eza-o in vremea Domnilor moldo-veni, cari ar fi facut aid in mic ceia ce ail facutin mare la Vad, Scaunul de episcopie.

Femeile de la biserica, foarte murdare, in bratecu copii go1a0, cari tipa stra§nic, incep a vorbiungure0e, apol se dail la brazda 0 se rostescfoarte bine in limba noastra. Un biet om inzdrente ni iese innainte. intrebat daca e Romin,spune ca nu, e Ungur (cu oarecare mindrie).

i Ungur e§ti de mult ?De mult, ca nu m'am schimbat nici-odata.Popà aveti ?Nu.De ce nu va duceti la biserica romaneasca ?Mi-i cä m'or da afara.

Ungure0e tie mult mai putin decit romanWe,ca §i in alte colonii notia, precum e i acea dinjos, de la Ludoqul Muraplul, de Secui venitisa ne maghiariseze §i cari se romaniseaza. Cutoad §coala de Stat, tinerii nu §till de loc un-gure0e. In curind mice urma de traditie istoricase va fi pierdut aice. Aceasta s'ar fi intimplatmai de demult, daca n'ar fi stapinit in acest

--

si

496 VALEA SOMESULUI

cornitat stra§nicul !huffy §i daca spiritul admi-nistratiei lui n'ar dainui Inca §i pana acuma. Darmersul firesc al lucrurilor e ap de puternic, incitse intimpla ca omul Cirmuirii, venit pentru a in-taxi spiritul national intre Unguri de-aceia carinu mai tiü ungure§te, pleaca desnadajduit, cuminile innaltate spre cer, neputindu-se intelegecu cei de neamul hii.

Tot prin valea aceasta ingusta cu drumul rãümergem innainte 'Ana la Lele§ti. Si acesta eunul din vechile sate ale Domnilor Moldovel,purcezind de la vre-o danie de pamint. Acumvre-o eptezeci de aril', tdomnull. unguresc apasainsa cu sarcini prea grele, §i o parte dintre aino§tri §i-ail luat deci lumea in cap. In locullor aü fost adu§i deci Ruteni din Maramure§.Si astazi ii !Isar, la porti, la ferqti, in largilecerdace de lemn de la cite o casa cu cloud rin-duri, prelungile fete albe cu ochii limpezi delumina ai Slavilor domoli §i supu§1. Cine insaar vorbi ruse§te cu cei mai tineri, ar vorbi de-geaba, fiindcd afard de batrinil cei mai batriniceilalti locuitori se sfiesc a vorbi limba parin-tilor §i strabunilor lor. Se intimpla ca la intre-barea ruseasca copiii sa raspunda romanwe.Odata mai era o despartire intre cele cloud nea-mud prin amintirea ca unii venisera de prinalte locuri pentru a lua pinea celorlalti : Ro-minii ziceaü Ruilor, in batjocura, cvenitiz, §i

CETATEA CICEULTA 497

.adunati», si de nacaz acestia aduseserd odata,naiv si fail sa mai intrebe pe nimeni, un popaal lor deosebit, din Muncacia, care a trebuit sapiece. De atunci e nurnai un preot, numai olege, si cdsätoriile intre unii si altii pregatesc<2 singura viata romäneasca. i in alte cloud sateca acestea, Rusii maramureseni s'ail pierdut inacelasi fel, dindu-ni oameni muncitori, blinzisi frumosi.

De la Mihaiesti merge drumul la Ciceil, a caruistinca ascutita, linga o movild rotunda de pietrese deosebeste de departe, din mijlocul innaltimilorinvalurate pe care le acopdr padurile. Am untovaras de drum, pe avocatul Chereches dinDej, iar drept calauza ni slujeste un biet orbetdin Lelesti, care stie binisor drumurile pe carenu le vede decit sucindu-si ochil in cap, inchipul cel mai ciudat.

La margenea satului, poienite verzi pe caresint risipite oile unei turme sarace; un ciobannacajit, tacut, cum sint mai toti satenii din acesteparti, abia-si da osteneala sa intereasca duldulcare se arunca la noi. Un deal tepis se ureadin grea. Dupa aceasta, de-a lungul culmii, enumai, timp de aproape un ceas, o lunga po-tea de padure. Frunze moarte, asternute instraturi dese, amortesc pasii ; päna si tarceleguralive aii tacut in desisuri, de unde yin numalfosniri si sunete nelamurite. Stejarii tineri s'ail

N. Iorga. Ardeal al. 32

498 VALEA SOMESULUI

invesmintat in galbenul bolnav, in rosul desinge al toamnei care despoaie. Din cerul caresi-a strins rapede noril intr'un greoiii vesmintcenusiti, cad picaturi rare, mici, red.

Un luminis deschis pe neasteptate, pe cindmai departe atirna pe costise alte zdrente deaur si de purpura, arata stinca lui Stefan si luiRares. 0 floare de Oat-a rosietica rdsare dinmijlocul unor darimaturi cenusil de marl bolo-vani salbateci, cari se risipesc invalmasiti panafoarte departe, prin maracini, prin scursori deape, Ora la poiana uncle pasc vitele albe siOita la drumul galben care intortochiat aleargacatre satul Corabia-Ciceului. Pe culme sus unbastion sur face una cu piatra pe care nu sesprijina atita, pe cit o urmeaza mai departe, prinscu legaturi de vechiil ciment ca otelul. Copacimarunti se fring sus intre lespezile dislocate.

Stai si te uiti, si abia-ti vine sa crezi ca laacea innaltime si in acea strasnica singuratates'a putut tinea paza, ca acolo s'ail purtat luptesi ca in acel loc, asa de mic si de pustiii, s'aputut desfäsura un act duios dintr'o mare tra-gedie. Aid la Ciceul daruit de Matias Craiul luiStefan-cel-Mare aü venit sa se oploseasca inacel an 1538, care a vazut pe marele SultanSoliman rapezindu-se asupra Moldovel, DoamnaElena a Jul Petru-Voda, cu fiii ei nevristnici, cucitiva credinciosi si ostasi. Aid a plins fiicamindra a Despotilor sirbi lacrimi amare cu gin-

CETATEA CICEULUi 499

dul la sotul ce se lupth cu moartea. Apoi, cindel gAsi cdrarea de fugä, Rare§ insu0 alerga lingaai sal, 0 in lungi zile de asteptare dureroasä aprivit Voevodul pribeag, de pe innaltimea stincilsale, la marile päduri de stejari bätrini care as-cundead satele, la liniile intreite, impàtrite aledealurilor trase in zare §i la departatele culmicarpatine, dincolo de care-i statea Domnia, mo-tenirea, tara. Aid aü sosit Unguril ca sd-1 vinza§i de aici a fugit el la Constantinopol pentrua-0 me0epgi de la Turci iertarea §i aducereain Scaun.

Pe atunci un drum §erpuitor ducea pana." sus,pe lingA o fintinä din care se mai vdd i acumapgrti sfarimate. Pe acolo putead merge calaretii,rAdvanele, tunurile chiar. Dar in timpuri mairele, pe la 1550, cetatea a fost dArimatä de stä-pinitorii Ardealului, cari nu poftiad sa mai vaddin cuib din muntii lor un astfel de vultur. Cenu s'a stricat atuncea, a perit in zilele noastreprin munca teranilor cari desfac pietre de moardpe care le incarca 0 le vind pnã foarte de-parte in Ardeal. Ei aü scobit §i sfirtecat tottmuntele TiteiD, tot acest Ciced cu numele in-tiparit de Unguri. Bastionul insu0, säpat suptpicioare, era sA cadd, 0 din pe0era adincA, des-chisa drept supt dinsul, privesc §i ed la prive1i0eavechiului Voevod i simt cum se treze0e ininima mea durerea lui, cind, ca i aceluia, imi

m I mte, tatammuntiummilromu slag MI Mr4Ph. itra 44,f6'

W:7:41,W,Z14. c.. r4C-:*2-4'4'2-0,1.1g

Lupti veche, dupA o zugaveala de biserieä.

rwerimci

CETATEA CICEULui 501

cintd de jalea neamului frunzele dese ale codruluide stejari.

Ne intoarcem prin Corabia, mare sat de caserevairsate, cu ulicioarele inndsprite de prund4si inflorite cu bolovani. Proprietarul Tarnita, unbun i harnic Romin, e i stgpinul exploatarilde piatra din muntele Ciceului. Aflu la el, intrearti ungure0i, de istorie, poesiile lui Eminescu

«Parasitil» lui Delavrancea.Biserica din satul de supt Cetate e cu totul

nou'd 0 nu cuprinde macar fama0te din aceiape care a inlocuit-o. Preotul tinAr e insurat cuo Unguroaica, care a trecut insA la legea i lalimba noasträ. Asemenea insotiri sint foarte rarein clerul nostru ardelean.

Trasura d-lui Tarnita, minatä cu cel mai bunme0e§ug de un bdietan de eisprezece ani, carenu aratà sà ailD'a mai mult de treisprezece, faceminuni de echilibristicd prin cel mai frumosdrum präpAstuit, intre frunzisuri pAtate de toamna,ca sä ne ducd innapoi la Leleti, unde ajungemcu ploaie tare.

La intors ne abatem pentru a vedea tirgqorulRAteagului, dupã care s'a numit Retega n u b>acel Joan Pop, invaldtor al satului, care a strinsuna din cele mai frumoase comori de cintece§i povesti care s'a gdsit in minele cuiva dintre

§i

*

502 VALEA SOMWEILUI

Romini. Felinare rani rasar in noapte ; casele§i-ail aprins mai toate luminile in fereqti.

La dreapta cum intri, mi se aratä casa luiReteganul, unde stail acuma, mai mult in sà-facie, ai s'ai. In piata, pe linga o bisericg a ca-tolicilor, se Vad multe drciume, §i innaintea lorbdciuiesc säteni incälziti de vinars, pe cind allii,innauntru, izbesc cartile de masa. in Reteagsint Romini, dar 0 multi Evrei, dintre cari ceimai tineri pindesc i acuma pe trecAtori 0 seuità obraznic la din0i. Un michidut perciunatde ace§tia-mi vorbe§te o romaneasca fail gre§,

ca mai toti Jidanii din Ardeal, de alminterea,cari ail in perfectie 0 accentul dialectal tell-nesc. 0 sinagoga rdsare dintre casele mai inch"-pdtoare, cu ferestile mai largi, care adApostescpe ace§ti distrugltori inceti, dar siguri ai bu-nelor neamuri creOne.

CARTEA A X1V-A

T1NUTUL BISTR1TEI.

De la Dej la Bec lean.

Trenul duce spre Bistrita prin valea Somesu-lui Mare, care scinteie une oil' in marginea dru-rnului. In sus nu se vAd sate, pe cind la dreaptaele se desfasurà pe muchea lungului sir de dea-luri. Recunosc casele Cujdrioarei intinse, gra.-mAdirea de coperisuri a Rateagului, unde cas-telul de stäpinire ungureascA, pArAsit in todt%noutatea lui de nobilii cari 1-ati cIAdit, iese laivealA dintre copacii parcului. Mai incolo, e ostatie scurtà la Cristurul Ciceului. Satul Urii-de-sus, ce se iveste in acelasi ir, poartA pinA as-tAzi sterna Moldovel, mindrul bour instelat, pepiatra zidurilor sale. Cad de aid innainte strd-bAtern nurnai locurile de lupta i stApinire alevechilor Voevozi din Suceava, suvita de ArdealsmulsA de dinsii i alipita la muntil nostri.

Ne oprim la Beclean. Numele tirgului vinede la familia Beth len, care si-a avut din vechi

506 TINIITUL BISTRITEI

Scaunul aice. Castelul, care nu e innoit si pre-fdcut, se intimpind cum intri, cu frumosul sailparc vechia. Locuieste acolo comitesa vdduvdBeth len, o fiicd a ramurii maghiarisate dintreMocionesti.

Plouä si tot drumul e numai de bAltoace (aidse zice tind la noroiul cel cleios, pe cind celsuptire se numeste glod). Prin stropii lor nepoartd un birjar cu perciuni, caftan i paldriepleostitd : acest Evreti vorbeste limba noastràfoarte bine, cu accent terdnesc puternic si pla-cut. Isi mind iute caii, se intrece in tot felul deindatoriri si la urmd cere, si capdta, un florinpentru citeva invirtituri de roatd. De ai lui sintfoarte multi si in acest tirgusor, inzestrat cu osinagogd mare.

Cellalti locuitori sint functionari unguri, carise tin la o parte, foarte despretuitori, si un marenurndr de Romini. AI nostri sint plugari, «eco-nomi), dar tot Romin e si medicul de cerc, unfrate al rdposatului scriitor de romane Tit Chi-tul : acest dregator al Statului dusman e foarterespectuos de datoriile sale si, la rugdmintea meade a-mi imprumuta trdsura lui inchisä, rds-punde hotdrit ea are o asemenea trdsurd, daro are pentru dinsul.

in Beclean stà si un protopop romin, de legeaunitd. Biserica lui are infatisarea veche, dar incartile ei nu e nimic mai del:at-tat decit sfirsitulveacului al XVIII-Iea. Odatä a fost insd pe locul

DE LA BECLEAN LA N.A.SADD 507

el vre-o biserica de lemn, cad rostul romdnescin Beclean e foarte vechiti, cu tot numele strain,nobiliar al localitatii.

Dupa multe straduinte am norocul sa gasesco träsura cu ,cobara» saü cu coperi, care mava duce la Nasäud. Pana la plecare, ma ada-postesc in casa invatatorului pensionat SimionMoldovan, care vrea O. ma primeasca.

De la Bee lean la NAsAud.

Ca lea porne§te printre dealuri innalte, gola§e.Apa Sieului, pe care o atingem dupa o cotitura,curge, intr'o larga trimba galbuie, catrelini§tita, fara malurl, fArA straja obinuita a ra-chitilor. Cail tree printr'insa fArã greutate.

Pe cellalt mal, strabatem satul Cociü, locuitde RominI. Tot numal Romini sint §i in aduna-tura de case, cu innalte acoperisurl de lemnnegru, care urmeaza : aT ncWri IT zic Mogowl-Mort, un nume care ar 'Area ciudat, daca nu

gasi lamurirea in acela de Magasmart, alUngurilor, care inseamnd ceva cu inteles : ,Ma-lul-InnaltD. Ceia ce dovedete ca i de aicl amscos cindva pe intail locuitori, de neam strain.Mai departe e Gireag, (Vireag) care poate sa-0.fi primit numele dintru inceput de la al notri.

Irmaintea Someului, ne oprim la marele sat

11.

Somes,

si-ar

508 TINUTUL BISTRITEI

al Nimigei Unguresti. Aid sint patru feluri delocuitori : Secui vechi, Romini, Unguri noi,colonisati de mai putin timp, si multi Eyre,(douä sute fatà de o mie de crestini !) Celepatru natii s'ar fi intelegind foarte bine, dui:4spusa unui locuitor, care ma asigurà cA toff deo potriva sint ,oameni bunb. in deosebirea lirn-bilor, s'a impus ca mijloc de intelegere firesclimba noastra, pe care orice s'atean o vorbestecu usurinta, si chiar cu placere. AI nostri nu stillde loc ungureste, cu toate ea sint mai putini de400 fata de 700. Dar un fldcAil de Ungur care ajua.1a trAsurd nu se poate deosebi decit dupà fatA,port si cunoasterea acelei limbi a Statului dintrevecinii si prietenii sai romini. Acestia simt lu-crul, si unul mi-o spune cu oarecare mindrie :a Aici pe Ungur nu-1 poti cunoaste dupd grait 0.Colonistii cei noi nu se impotrivesc mai multdecit cei vechi curentului invingdtor.

Peste apa foarte latà a Somesului care curgelinistit printre ramuri de sAlcii, intortochindu-selenes, e intins un pod de lernn, ale cdrui scin-duff de brad putrede sint pline de gropi. Trà-sura trebuie dusd cu o deosebitä ingrijire. Sevor pune in loc scinduri de stejar, dar antre-prenorul evreil nu se prea grAbeste, pe cindcail satenilor intirziati isi fring picioarele pringauri.

A innoptat acuma cu totul. 1Jurrfatatea de ceasz

DE LA BECLEAN LA NASAUD 509

pand la Ndsdud, de care ni se vorbise la pod,se intinde pänä la un ceas, pAnä la douà cea-suri in ploaie si intunerec, pe cind vintul receazvirle valuri de aier umed. La dreapta, lingapaduri, sint presdrate luminile celeilalte Nimige,a Rominilor, numai a lor (500 la numar), sia vre-o sutd cinzeci de Jidani. Case le din Mocodse insird pe laturile drumului. Mai este incadrum calla la Salva, de la care nu se vedebiserica destul de veche, mi se spune, ca unace ar fi avut o inscriptie slavonA, stricata astdzi.Si un sat si cellalt sint graniteresti, precum degrdniceri se tine si NAsAudul.

Un mare pod vechiii, ca acela din Turda, cumulte grinzi rAsunAtoare i ou un coperis in-curcat i greoiü, trece riul Salva, care si el sevarsA in Somes. Dincolo de aceastd treatoare,se descopär insfirsit luminile NAsaudului 1, carese vedea de departe printr'o ward geand rosie.

NAsAuclul.

Un drum lat desparte casute care 'Isar dinnoroia si din balti imbielsugate. Dupd citvatimp roatele %Lind apoi pe prund, i clddiri maimdricele se zAresc in noapte. Iatà i o foarte

1 Accentul cade pe al doilea ci.

510 T1NUTUL BISTRITEI

mare piata pAtratä pe care se desfac in fundturlele unel biserici impunAtoare. LingA dinsa eo clAdire cu douA rinduri, care samAnA a scoalA.SA fie acesta gimnasiul care dd o insemnAtatetirgusorului romAnesc de pe Somes? Nu, e nu-mai escoala de Stab strAinä.

in piata caut un han, acela de care se tinetrAsura care m'a adus. Dar odAile sint date lainginerii cari fac studii pentru drumul de fier,ce va innainta pAnA aid de hatirul pAdurilorcare vor fi tAiate in curind. La al doilea han amtot asa de putin noroc: aici se reparA, si celecloud oddite sint iarAsi date la ingineri. Un pro-fesor, la care alerg deznAdAjduit si amortit defrig, n'are unde primi. Naufragiatii sint primitiin sfirsit in odaia de oaspeti a gimnasiului.

Acesta e cel mai frumos din cite le ail Ro-minii de peste munti. Cladit in 1888 dupA pla-nuri cuminti si cumpAtate, care nu sint lipsitede frumuseta, el cuprinde sail de clasà, de de-semn, de musicA, de bibliotecd, de museil, deexperiente si oddi pentru directie. E bine im-prejmuit si are si o grAdinita in fata. Intreti-nerea e cit se poate de bunA. Biblioteca nuduce 14)&à decit de cArtile rornAnesti mai nouà.

Gimnasiul spatios ca si luminoasa biserica, ceinlocuieste o alta arsA prin 1840, s'ail facut dinbanil celor patruzeci si patru de comune grA-nitaresti. Pe la jumAtatea veacului al XVIII-lea,supt Maria-Teresia, generalul Buccow, coman-

NASAUDUL 511

dant al Ardealului, a dat paza hotarului unorregimente de skeni, mai mult Romini, cari, exer-citindu-se la arme §i tinindu-se totdeauna gata

Port din Tinutul BistriteT.

de luptd, nu-1 präsiaii pentru aceasta grijacimpului. Institutia a fost desfiintatà dup. 1800,§i din ea n'ail rdmas la Nasdud decit steagulciuruit de gloante §i cite o tabla amintitoare,

512 TINUTITL BISTRITEI

in biserica nottà. Dar averea grAnicerilor s'apAstrat, i vechea rAsplatá a vitejief teranilornostri slujeste astAzi la innAltarea de asemeneabiserici si la sustinerea unei scoli ca aceasta,in care invata in mare parte urmasi de-al oste-nilor Impäratesei.

Statul unguresc a cdutat neapArat sd se ames-tece in minuirea acestor fonduri, pe care lecontroleazd in intrebuintarea si administrareabor. DAunAzi, el a cAutat sA stoarcA burse, sti-pendif pentru puii de Armeni, de Unguri, carise nasc prin comunele grAniceresti, de la Zir-nestiT Birsel pAnA la acest capdt al Ndsäudului.Asupra gimnasiului el pindeste cu utt ochiii räüsi lacom. Pentru a intimpina primejdia de ni-micire, profesoril invoit a pune firma un-gureascA scorn lor, a bate in cuie chipul luiBerzeviczy, a tipari in douA limbi anuariul lorin care se pomenesc cu sfintenie visitele «mag-nificului» domn inspector regesc. Fie ca acesteconcesii sA ajunga si in viitor ! Asupra mora-lului i simtirii scolarilor ele nici-o inriurire.

E tirg la NAsAud, si pe largile ulite tinoasetrec sAtenii cu pAldria mare si cizmele lungi,femeile cu catrinte portocalif sari trandafirii, demulte ori foarte frumoase. E o rasa' de oamenitare, cu liniile alese i cu desteptAciune in fata.Din neamul lor, dintre urmasii popilor din Hir-dda, de-asupra NAsaudului, a rdsárit pentru tot

sad

and

"----

5 1 1 T 1 rrY. r\11( , 1\ 1N

J.- t \i f-1

14ifl 11111 1.1L,,1111,

'f4 it 1r111111111111) 1\1 tn.1114y .4,A IA .cAolsq- ,i:AONOW "if

,

Q1k.'1,:!;1:011111;'icir: jit4Tvb

...

pit.11N0"111,"'Eg (s.;

1;1,11 A kft9SA1t1k(OWA iik/ifillfC-1,1q111,1,f1V1ficri:TingTt;',.,4,4Cfi''-7

.1( 11 na'A\ K(611\ 11,14.1111'1A l'Arc,14,7

Foaie dintr'un manuscript moldovenese din veacul al XV-lea.

N. larva. Ardealul. 33

4:

illiPrOiNE5",o kit kawovvl4

441,

tl""kilky'rafiTC/N! hrrIAA,IrftitOri-co-' -41-11 2r if, / 4

IW.intil." -,-

..-- /'j.,

C.:CI'-.12:4';

,O; 1."."Vii`i.

..

i iii 1

Iv v\1 1 .,, i tdk'll't 1lCi"cr. 11

.....i3s-Tr,,'

4./..

.

.

,


poporul romänesc acea naturà sAnAtoasA i pu-ternicA de mare poet, de mester al graiultii nostru§i al tuturor felurilor de cintec care e GeorgeCo0puc, mladitä a trunchiului grAniceresc. LaNAsAud toll ii privesc pAna acum ca pe unfrate, i printre vechile manuscrise ardelenemaramurqene se pAstreazA, tot cu atita ingrijire,cele caiete de coalä ale copilului menitsã stea in fruntea literaturil noastre.

DT.

De la NAsAud la Bistrita.

Abia a stat ploaia, o adevAratA nenorocirecAci impiedecA arAturile oamenilor, cari n'atiogoare, ci samAnA, cum zic el, in gmalaistex.dupA strinsul cucuruzulul, ce s'a mintuit abiaacuma. Toamna rea vinturA noril negri pe vir-furile dealurilor de care e incunjurat NAsAudul

dintre care cele mai apropiate poartA livezicu cele mai frumoase mere din lume, pe cindcelelalte se inve§mintA in pAdurile inro0te §iingalbenite.

Pornim spre Bistrita, metropola, odinioarAcurat saseascA, a marelui Tinut de strAlucitedealurl, care se intinde intre multimea Secuilor,intre Maramurq, Bucovina Nemtilor i vecheanoastrA Moldova.

d'inthid

DE LA EASAUD LA BISTRITA 515

La ieOrea dintre casutele rar samanate aleNasauduluI trei sate se vad supt marile dealuripatate de frig. La stinga e gramagioara alba aLiu§cai, cu totul romane§li, la stinga se zarWeturnul bisericii romane§ti de la Rabr4oara, iarunde se \Tad citeva locuinte intre pomi, e In-tradamul Evreilor.

Some§ul e aid de o mareata largime, dar farami§care §i frumuseta, carinduli necontenit apegalbene supt crengile copacilor de apa. Podulcare-I acopere e Inca una din acele vechi har-dughii de lemn prin care caii trec la pas facindsa rasune adincimile coperiplui tuguiat, in carezace intunerecul.

Intradamul evreesc e mai mult o mahaa depeste Some a Nasaudului, care, daca ar fi fostin stare sä se intinda, 1-ar fi unit de mult cusine. Sint tot case teranqti, facute ca la noI,din birne pe care le acopere o tesatura de §in-drild groasa care se indeplinWe cu lut §i sevaruie§te. Vezi prispe, cerdace, coperipii ascu-tite, de §indrila neagra. Dar pe strade nu teintimpina copila§ii zburdind, la fere§li nu des-coperI capul cercetator al codanei, nici un sa-tean In haine albe nu deretica prin jurul easelin dimineata friguroasa. Nu sint nici copre,nici all de fin, nici gramezi de coceni in cur-tile mid, pustil, unde nu zburatace0e nici-o co-baie. Porcii greoi nu scurma nicairi prin gu-noaie. Dar la fiecare ferestuica este cite ceva :

Un terans din Intradam.

°

a

4

' C-1126 WVACt

DE LA NASAIID LA DISTRITA 517

la una, sticla de rachid, la alta, unelte de caskiar la cele mai proaste macar cite un boranascu cofeturi väpsite. Prin find, calcd solemn copiiseriosi, cu lungi perciuni de gravitate, cart teprivesc cu ochii de cercetare al unor vinatoride oarneni din nastere. Vre-o doudzeci de Rominise ascund cu totul in dosul celor vre-o trelsute de eterani, cu perciuni.

In locul turnului alb al bisericii, Intradamul,care va fi avind undeva o surd pentru slujbaVechiului Testament, infátiseazd cu mindrie oscoald primard de Stat. Acolo se dd tinerelorvldstare ale Jidovimil singurul lucru care li lip-seste Inca pentru a Injuga pe toate celelalteneamuri : patriotismul maghiar.

Noi avem mai departe, in strimtoarea de dea-luri care uneste cursul Somesului cu al lunguluirid Bistrita, sdtuceanul Prislopului, micut sisdrac (nici zece Evrel). De la dinsul innainte seintrd in Sdsime, care ne petrece apoi pdnd lacetatea innaltata si apdratd de dinsa.

Cepanul, cel d'intäid sat, are zidiri frumoase,insirate la linie, cu pdretii impodobiti, purtindsentinte in versuri, oale cu flori, roate cu razefacute din tencuiald si vdpsite. E o pustietatedeshvirsita ; barbatii s'ad dus la tirgul Ndsdu-dului, femeile, care se tem de frig mult maimult decit ale noastre, nu cuteazd a iesi din

518 T1NUTUL BISTRITE1

marile camari incalzite 1. In Dumitra-Mare, ce ur-meaza peste putin 2, gospodariile sint mai risipite :ele infat4eaza cladiri trainice de marl bolovanidin munte, dati cu var sail acoperiti numal cutencuiala. Pe o innaltime se vede turnul negru0 o biserica gotica, reparata 0 innalbità de cu-rind. Satul, mai risipit decit cellalt i cu multmai ingrijit decit cele din partile Brwvului,Sibiiului, ale Tirnavelor, are mai multa viatd.La fintina, la circiuma, pe drumurile care sintnumal o apa murdara, baltacaiesc Sa0i cu cizmemarl i pälarii late, cu mintenele albastre strinsepe trup ; femeile poarta pe cap legaturi de tul-pane cu flori ; ele se invqminta in stofe de tirg

caci 0 aid Sasoaica nu stie 0 nu vrea satese ca Rominca 0 chiar ca Unguroaica de peunele locuri care a invatat de la ale noastreacest mqtevg ; rochia scurta peste cizme poarta.pe dinsa un §ort in colori vii, dar fara gust.Tot oameni marl, puternici, mindri, cari nu sa-luta sail duc abia un deget la palarie, intern.),cuvint gdomno0,, cum se zice pe aid.

El stall mai bine decit fratii lor de la Miazazi,cu cari de alminterea nu se pot intelege in ace-la0 dialect sasesc, ci trebuie sa vorbeasca intreei romanqte. Fata de Romini ei ail paza cea maiaspra 0 nu-i lasa sa patrunda in aceste doua

1 Aid vom fi 100 la 800 de Sa§1.2. Aid 120 la 2.500.

DE LA NASAIID LA BISTRITA 519

mari i bogate sate ale lor ; abia daca sint citivapAstori de vite, dar in poienile paduril am vazutsi cite un Sas pazindu-le, cu toatà nobleta nea-mului. Prin alte locuri din Tinut, prevedereafricoasd merge asa de departe, incit familia sä-seasca null tine sluga de Romin doi ani dezile, terminul dupä care el se poate aseza insat, spdrgind unitatea lui saseascd. Caci inna-intea lor stä exemplul de spaimä al asezdrilorsasesti pe jumätate cucerite : Budacul, Budd-celul, unde am avut insd rostul nostru chiar dela inceput, intru citva Jelna, si intru toate Ragla,alt loc cu vechiul nume romAnesc, i chiar sa-tele de pe linga oras, care se tin de parochianoastrd de aicea : Pinticul sasesc, Aldroful (Alt-dorf), Iadul, Dumitrita, care toate sint menite sàse adauge, impreunA cu alte citeva, la vechiulteritoriii romänesc al satelor de eValahi, su-pusi, Bistritei : Birgaiele 1. dintre care intr'u-nul, care se chiamd crusesc, pana." astAzi, amcontopit pe Ruteni, Soimusul si cele de ling5.Nasäud, pdna in muntele maramuresean si inRodna.

De la panglica nesfirsit5. a Dumitrel-Mari, in-cepe unul din cele mai grele dealuri ale Tinu-tului, pe care se urcà o cale indrazneata printre

Birgau1-Bistritel, B.- Tiha, B.-Murasenr, B.-Jos eni,B.-Mijloceni, B.-Suseni, B.- Prund.

1


stejarii de§1 cari se umezesc de neguri qi printretufisurile unde citeva fire de made§ qi de po-rumbrele se zbircesc Inca de frig. De pe culmese vede in urma toata desfa§urarea albastra adealurilor pana la cele care sint departe pestedunga nevazuta a Some§ului. Jos, Dumitra se

Bistrita.

vede numai cit o tufa de romanite albe, iardin Cepan se mai zare§te gitul alb al bisericiistraine. In fata se mai ridica o movila rotundacu plete ro§ii de padure bolnava §i din casutacare se desface de-asupra-1 s'ar fi vazind §i maideparte, pana catre Clujul departat.

Cind ai mintuit cobori§ul pustiti, Bistrita in-treaga ti se desfa§ura in toata limpeziciunea, in-§irind in margenea drumului mare, intre multeledealuri care se invalureaza din toate partile,casele marl albe, coperemintele roqii ale casar-

'7.0

igAIF ,

6

itf4t2*

Xi.knu."

DE LA NASAUD LA BISTRITA 521

milor din capat, turnul de paid al vechii bise-rid din piata. Pe soseaua care se infasura intr'olunga rotunjire, yin carute si trasuri care ducpe drumul Näsäudului Saste roscate si Sasi cufata spina. Diligenta trece incarcata cu pachetepatrate si cu pachete colturate, care tremurA lasuirea dealului.

V.

Bistrita.Cind af atins orasul, treci prin suburbia de

sus, unde se mai simte Inca vintul nemilos carecolinda valea aceasta deschisa prin Birgaie,catre Bucovina. Pe linga biserica romAneasca,mare si cu turnul mic, de lemn, intri in stradaLemnului, unde Galitienil cu perciuni negri siGalitienii cu perciuni rosii calca pe ginduri incite un duo negustoresc pe linga mindra cash'de rugaciuni a neamului lor. Partea unde ne-gustorii sasi se lupta Inca biruitori cu navalireaRosenzweigilor bucovineni si maramureseni in-cepe apoi, inteo lunga desfasurare curatà. Dinpiata strajuieste asupra viitorulvi sasesc mareabiserica veche, cu horbote de piatra in jurulturnului de porunca. Mai departe, cite o poartaarata Inca vechi steme sapate in piatra, si pra-välii mai marunte se oplosesc, ca mai de mult,supt arcade de zid. Bistrita nu e insa nici pe

522 IlNUTIIL BISTRITEI

departe o Sighipard, cad n'a pAstrat din zidu-rile sale decit ce se mai vede in margenea riu-lui, printre copacil bAtrini ai unei frumoase prim-blAri, 0 din trecut nu-ti vorbe§te nici un altmartur decit biserica de pe care tocmai se rd-dea, in cAlatoria mea din urmA, spoiala neagrAa veacurilor, care aminte§te mal mult decit pa-teaza.

Din piata bisericii, linga care stä gimnasiulsAsesc, unul din cele mal bune in tot Ardealul,o stradA duce innainte, printre casele gospoda-re01, cu obloane verif. Alta apucA la dreapta§i scoate pe linga o bisericd, destul de mare, acatolicilor, i pe lingA Palatul Po§tei, la garà.Pretutindeni, riuletul gilgiie in jghiaburi de lemn,pe margenea stradel §i dimineata, sara, slujni-cele rominc i secuience bat rufele glumind cucAtanele ie§ite la primblare. Toate portile marl,sAse§ti, din care se raspindesc vara duhori mu-cede, sint la cAderea noptii adaposturi. de dra-goste poporanA.

Sa§ii numesc acest ora§, intemeiat numalnumal pentru negotul cu Moldova vecinA, Bis-tritz. Numele e imprumutat de la nol, si noi iidAdeam, cum il dAduserà tovard§ii nostri, vechilSlavi, riului acestuia cu undele vioaie care segrabe§te spre ieü, prin care apoi se varsA inSome§. intre teranil no§tri s'aii a§ezat orA§enilveniti de departe, §i birAii satelor romane§ti din

si

BISTRITA 523

Tinut sail «vidic, se tineail de acel jude al Bis-trite, care era pentru toate «biraul cel mare,.

In cetate insä nol intram numal pentru a ducescrisorile si vestile din Moldova, pentru a caramarfurile, pentru a sluji prin casele domnilor sistapinilor. Asa a fost 'Yana in deceniile din urma.chiar.

Dar alti Romini isl aflark pe aici alte rosturi,cu mult mai marl. Inteun timp cind Bistrita aveaacuma un trecut in care navalirea Tatarilor in-cresta o dunga de singe, Bogdan Voevodul ma-ramuresean intemeie tara neatirnata a Moldovei.Un sir lung din urmasil sal a trait in buna pacecu Bistrita, si *tefan-cel-Mare Inca, de si stapinpe Somesul Dejului, n'a suparat nici odatä pebunil sal vecini si prieteni. Altfel a facut PetruRares, care cauta sa intemeieze stapinirea ro-maneasca din aceste parti si caruia Bistrita ii eradeci un zagaz si o primejdie. II era de folosapoi, pentru planurile sale marete, bogatia aces-tel cetati de mesteri priceputi si de negustoriharnici. Astfel el capata de la Craiul loan Za-polya, apol de la vräjmasul acestuia, Craiul Fer-dinand de Austria, veniturile Bistritel si zalogireacetatil, si multa vreme Sasii mindri se impo-trivesc crincen la cererile Voevodului care nutrimetea numal amenintari zädarnice, ci veniainsusl cu oastea lui viteaza, gata spre foc siomor. La urma, voia Moldoveanului birui, si pir-calabil lui statura si in cetatea Bistritel, Ora ce

524 TINUTUL BlISTRITEi

moartea lui sfárimA viitorul creatiunil moldove-nesti in Ardeal. De atunci Bistrita ramase liberàpdnd in zilele lui Mihai Viteazul. Dar viata denegot a Moldovei apucase alte CO, si din aceastäschimbare mai ales s'a tras lunga decadenta aBistritei.

Astäzi asupra Sasilor obositi näpadesc, an dean, Evreii lacomi ai Galitiei. Dar un elementde viatä a patruns pe linga dinsil in timpuriledin urma, un element crestin si cinstit, care in-telege si respectà trecutul. Pe la 1870, Rominiin'aveail de loc dinteligentaD in Bistrita, si cre-dinciosil terani se inchinaii la bisericuta de lemndin capätul tirgului. Dar necontenit a crescutapoi bogatia, insemnAtatea, numgrul suburbie-nilor din MAieriste si din Stupini, cari trdiescdin lucrul cimpului si din pomárit, al celor dincHrubeD, unde aramidarii gatesc cel mai bunmaterial de clädire, si din Podeni, unde, diniobagi (cad aceasta inseamnd «podeniv, po-dani) s'ail ales zidari neintrecuti. Bisericutaa fost stramutatà in satul, de lupta cu Sasii, alLechintei, iar in loc s'a capätat de la catolicibiserica de astazi, unde slujeste un protopopunit. 0 cinteligentaD romdneascd, deosebit derivnitoare si cu iubire de popor, s'a intemeiatin cetate. Fotograful cel mai bun, unul din tipo-grafi sint Romini. Rominil ail mai multi avocatisi un medic. Din aceastä Bistrita de cucerire,unde avem astAzi 4.000 din 11.000 de locuitori,

BISTRITA 526

aü plecat i acte culturale. Un timp, s'aii ti-parit aid reviste romane§ti, dintre care «RevistaBistritel, (reaparuta de curind) se Infatiqeazafoarte frumos ; avocatul On4or a dat in colectia*araga o culegere.de poesii populare din partileBistritel. Se tin dese adunari pentru luminareapoporului, i despartimintul Asociatiei, condusde avocatul Gavrila Tripon, a organisat i o ex-positie teraneasca la Soimu§, care a ie0t mi-nunat. Satenii sint indreptati spre cultura poa-melor, care in a ceste parti de dealuri ii poateda buna stare i tot ce vine dintr'insa.

La caderea seril" innaintez cu d. Tripon, printredealuri i peste ape märite de ploaie, prin Jelnaspre Ragla. Aid Rominii aü o biserica nouafoarte frumoasa, §i asupra satului intreg s'ail re-värsat binefacerile unui flu al sail care, dupace a innaintat in oaste pana la gradul de cd-pitan, s'a intors in mijlocul teranimil sale, pentrua o indrepta i conduce. Toata Rominimea dinTinut incunjura de iubire pentru aceste faptede bunatate i iubire de neam pe septuagenarulcapitan Margineanu.

Biserica romäneasca din Bistrita a fost cum-paratä acum zece ani, cu sprijinul Rusiei, de lacatolicii cari o avusera pana atunci. A fost le-gata odinioara cu una din manastirile stravechiale ora§ului, i se pastreaza Inca toate incaperile


cdlugarilor, unde astazi se joac5. cel §ese copiiai capelanului nostru. De dinsa se tine un locfoarte intins, aezat in cea mai bunk parte aoraplui. Cládirea ins41 e de toatd frumuseta,incdpatoare i luminoasä : in curind ea va fiprefacuta dupa nevoile slujbei noastre, inlätu-rindu-se organele §i sfintii ciopliti §i vdpsiti.

Cartile de slujbA yin in cea mai mare partede la vechea biserica de lemn strämutatä asfazila Lechinta. Ea se afla in Mdier4te §i se chemabiserica Mairenilor. inteinsa s'ail vat-sat §i car-tile altei bisericute, de mult dArimatä, care seafla la clirubeD, pentru caramidari. Pe unelepagini se cetesc insemndri duioase despre jert-fele fdcute de gsdracii) MAireni cari ail cum-pArat cArtile. inteun loc popa One de pe la1780 incheie cu aceastä rugdciune in versuri :

«De-acum pdn'a in vecieMila Domnului sä fie,Sã ie§im din sarAcie.)

cu mila Domnului sdrAcia a incetat. In vre-otreizeci de ani, Rominii aü zidit patruzeci decase de piatrà in cetate, §i el aü astäzi a cinceaparte din hotar. Pare cd Bistrita incepe a a-junge romäneascä. Sa§ii ni se fac prieteni, fiindanu se poate altfel, i putini ar vorbi astäzi caacel primar de acum citiva ani care se jura càsupt administratia lui toaca romäneasca nu vafi lasatà sä-I sune la urechi un cintec de peire.

SPRE KARAM URES 527

Toaca romAneasca suna insA acum in auzul tu-turora, iar in casa acelui om, vindutä la mezat,locuiWe avocatul Onirr.

VL

Spre Maramure§.

Cea d'inthia zapada sal-1 zicem, pe moldo-veneVe, comAtI, cum i se zice 0 aici e yin-turatá de furtuna in aierul sälbatec. Un timpputin potrivit, de sigur, pentru a merge la Rodna0 a trece apoi prin strimtorile de munte chtreMaramure. Dar vremea grabeste, 0 lucrul ince-put odatà trebuie dus la capAt. Pentru un ase-menea drum am de alminterea cojocul cu carerdzbete prin toiul iernii teranimea noastrà : cal-pitanul din Ragla are un frate, §i mai batrindecit el, care zace, 0, prin urmare, dupl parereatuturora, nu mai are nevoie de cojoacele acestellunii. De acolo-mi vine deci cel d'intAiii cojoc pecare-I imbrac.

D. Onipr ma intovAr4we pana in Maramurq,0 ni-am luat ca vizitig tot pe sfdtosul Arsintiede asara, care pretuiWe zece czloti, ostenealalui pänä la Rodna.

Prin crestAturile muntilor s'a grámAdit zapada,care-i vristeazd cu alb. Fulgil cad strinqi, rapezitide vint. Pe la deschizaturile vdilor ce duc in


muntele innalt, viforul isi bate joc de cojoace,blani, bunde si toale si, scuturindu-ne de toateinvelisurile, ne invesminta in camasa aspra agerului. Dar apol, in padurea rosie si palidä,smaltatä de florile albe ale omatului, in vailestrinse, linga cursul ocrotit al riurilor e paceumeda supt cerul intunecat, din care fulgii cadcuminte, mingiios, fara tristeta, ca soli blinzi aimortii naturii.

Valea batuta de vint duce intaid la Altdorf,caruia ai nostri ii zic Aldrof sad, mai scurt,Aldru. Ei incep a patrunde in rindurile caselorsasesti, ce se insira dese. Mai departe e Iadul.Numele trebuie sa-i fie romanesc, dar acest «iad 0nu samäna de loc cu iadul fioros care asteaptape vinovatii lumii acesteia. Iadul Sasilor si Ro-minilor din partile Bistritei are case de piatra,cladite ca acelea din Dumitra, el are lumina elec-tried, in legatura cu o fabrica, si... cloud biserici.Cea saseasca nu se deosebeste atita prin arhitec-tura sad marimea ei, cit prin faptul CA pastorul eunul din fruntasii politici ai Sasilor. Mica noastrabiserica se ridica sfios in margine, unde locuiescsi cei mai multi din credinciosil ei. E iar5s1 unlucru de birne, adus din alta comund, care a pututcladi din piatra.

Urmeaza o invalmasire de munti ninsi pestecari trece viforul in toata puterea lui salbateca.Muntele Heniul, care oploseste la picioarele lui.

SPRE MARADIURES 529

un sat romAnesc, intrece culmile celelalte si emai cdrunt de ninsoare decit dinsii.

Si mai in sus, la urcusul lung pe coasta Strimbei,se deschide pAdurea. Coborim tot printre co-pacii ei cu frunzele pdtate pe care le impoval-reazd florile omdtului. Doud izvoare de munte,foarte crescute, se rdpdd din crest-et, iar jos, lapoalele innaltimil, apa albdstrie a Vail Strimbei,care le uneste, se aruncd in sivoiul, foarte iutesi minios acuma, al Vail Ilvei.

Satul se desasurd de cealaltd parte a riule-tului peste care e clAdit obisnuitul pod de lemncu acoperis. Ilva sag Ilua, care e cea Mica*, pecind o alta, Ilya Mare, se ascunde la dreaptaprin faldurii muntelui, aratd casute vdpsite al-bastru supt mari tuguiuri de sindild neagrd.

Inca o apd, cu apucAturile mai linistite si si-gure decit ale puvoaielor de pAnd acuma, insdcurgind ca si ele intre maluri goale, pe care nule cdptusesc nici sAlciile obisnuite. Alt pod isicascd gura de intunerec. Aid e iardsi Somesul.Pe linga cursul lui cel lat innaintdm in sus, pecind din greoiul cer mort se lasA in unde rd-pezi noaptea, din care rdsar numai movilele depietris, coperemintele, crengile albe de ninsoare.

Pe o asemenea vreme drumul nu e insd sin-guratec. Trec card incArcate cu scindurile lungice se lucreaza la ferdstraiele muntelui. Apoisdteni cAlAri, barbati si neveste, innainteazd in-

N. Iorga. Ardealui. 34

630 TINIITUL B1STRITEI

cetinel, tacuti : se mai poate deosebi de aproapesurnanul alb al Somesanului din sus, cel negrual celui de catre cimpie, catrinta rosie a fe-meilor. Turme de oi, cirduri de vite se imbul-zesc, minate din urma de pastorl can ail alergatsa le scape de urgia viscolului. Altele yin dela tirgul de tara al Rodnel, care s'a tinut astazi,in ziva de gVinerea Mare, sail t Sf. Paraschiva».

Vedem si citiva ciobani cu palaria mica inmargeni si asprele cojoace mitoase, cu lina inafard. Intrebatl, el spun ca yin din Maramures,din gMaramoras>. Se duc indarat de la Rodnaspre cask dar nu pe la Rotunda, calea ceadreapta si scurta, uncle se tern de omatul in-gramadit a cloud ninsori, care tot creste, ci pela Nasaud si Romuli, pe la Telciil. Ail o vorbatare, foarte accentuata, cu apäsari indelungateasupra silabelor. Pentru intaia oara aud acestgraiii curat si aspru, cu prelungirile cintatoare,pentru intaia oara intimpin locuitoril salbatacitial Tinuturilor ce se pierd. Sint atit de aproapede Ardeal, de Bucovina, si totusi el par sa viedin alta lume, veche si barbara.

in noapte atingem Singiordzul, sat romanescfara amestec. E si unul din cele mai frumoaseale Rominilor de oriunde. Se vad aproape nu-mai case solide si luminoase, cu cite trel-patruodai, cu ferestile largi, in dosul carora ard lam-pile. Curtea largd e imprejmuita cu zaplazuri

SPRE MARAMURES 531

de scinduri. Singiordzenii, cari ail si o frurnoasdbiserica noua, sint oameni bogati ; ei se tin maimult din cresterea vitelor. Unul dintre ai lor atrecut in Romania, unde a fost un bun directorde scoala normala si un ajutator harnic al mi-nistrului Haret. Solomon Halita voia sa deie sa-tului sail o casa a culturii pe care o cumparasepentru aceasta ; e cladirea cea frumoasa de a-colo din margenea drumului, unde e asezata oBanca de-a noastra.

Linga Singiordz sint vestitele ape minerale,care aduna multh lume in timpul verii. Apa casi locul unde ea se stringe se chiama borcut,,fintina de vin in Moldova, aceasta apa deborvis se aducea si se desfacea in sticle marl,cu paretii suptiri si gitul strins. Orice ar cuprindeintr'insele, ele se chiamA astAzi tot g burcuturi».

Satul urmator se chiama Maieri. Erail odataMaierii Rodnei celei vechi, care se intindea multmai departe. Acuma e o gramagioara de casuteavind in frunte circiuma, unde se petrece mult,bine si foarte zgomotos, pentru cd, lamuresteArsintie, crismarul e si el Romin si lumea vinebucuroasa la dinsul.

Peste o apa rapezita, ca o lurid rosie, tremu-ratoare se ridica in virful unor innalte cosurinegre, pe cind imprejur sint samanate multelumini de case. Din acest loc pleaca acele caracu scinduri care, trecind necontenit, strica dru-


murile. Aid e fierästrdul cel mare de la Anies,numit dupà d vale a I. ce trece pe linga dinsul. Ascrede ca Ariesul Motilof nu e si el altceva de-cit un Anies, cäruia i s'a aplicat rotacisarea obis-nuità odinioard in tot cuprinsul Muntilor Apuseni.

VII.

Rodua.Peste alte bucAti de padure se vede la stinga

o noud si mai mare grámádire de lumini. Acoloe Rodna, al cärui vechiii nume slavon e rostitinsä de Romini Rogna. Indatd esti pe ulita in-gustä dintre marile case de tirgusor, de copid ,insusire pe care singurà Rodna a pastrat-o dupdlegea din 1886, nimicitoare a tirgurilor.

Aceastä asezare de munte, in preajma Mara-muresului, e de sigur una din cele mai vechiin Ardeal. Aid veniserä Sasii pe la anul 1200,pentru minele de aur si de argint. Un oras in-treg se gramddi in jurul bogatief pämintului.

Dar Tatarii trecurd ca o revArsare de foc sinici-odatã orasul Rodnel n'ajunse ceia ce fusesela inceput. Pdnd tArziii insg, s'a lucrat, dupàvechile datine, la minele el, si astäzi Inca ocolonie de strAini, buni pentru scoala de Stat,lucreazá linga izvorui bailor, la citiva chilometride ordselul decazut, pentru scoaterea argintului,plumbului si platinel.

RODNA 533

pentru Domnii Moldovei ail pisat aici steam-purile piatra incarcata cu metale. Petru Raressi-a trimes camarasil aice pentru a scotoci, pre-gati si trimete la Curte bogatia. Domnii no--tri ail pierdut insa Rodna.

Dar o ail astazi Rominii de aice, caci nici-unSas nu se mai afla in Rodna, si elementul strainnu cuprinde decit vre-un Armean sail Jidan, vre-un functionar, si muncitorii de la mine. Avemvre-o 3.000 de locuitori in Rodna. El ail bise-rica, un avocat, o Banca, mai cercetata decitcea ungureasca, si o scoala. Ungurii adusi aicepe vremuri sint astäzi mai degraba Romini, cacinumai cei tineri §tiil atita ungureasca, cita sepoate invata in citiva ani de zburdalnicie la§coala de Stat.

Rodna a avut din timpuri foarte vechi o bi-sericuta de lemn. in locul ei s'a facut o alta, depiatra, in anil 1780, si anume atunci ail capatatRominii o parte din ruinele vechiului lacas deinchinare spart de focul pe care 1-ail aprins acumsepte sute de ani Tataril. Unde a fost altarulcatolic al Sasilor stapini, se slujeste acum in limbaromaneasca, pe cind partea de la intrare, cu usamare säpata in piatra si turnul sfärimat, innaltaInca innaintea el uriase claddril de bolovani pecare vremea nu le-a putut desface cu totul.Aceastä biserica a Rominilor a fost facutd toatadin banul teranilor, si se mai pastreaza curicub

534 TINUTIM BISTRITE1

care arata cu ce a ajutat fiecare, cu citi florintivon*, sustaci si galbeni, la alcdtuirea, inzes-trarea si Impodobirea ei.

Azi e Inca bilciil in tirg, si ulitile sint mar-genite cu baratci de lemn, care ocupa si toataplata. Ele cuprind curele, cingatori aduse deMarginenii Sibiiului, fel de fel de maruntisuri sisaci cu bucate. Pentru hrana, este circiuma luiqTodor-bath, Armeanul la care sintem si nolin gazda, si mai sint Sasii cari vind fructe. Cum-paratoril, cari se imbulzesc in tina galbena siIn tina neagra pand de-asupra opincilor, sint Bis-triteni cu sumanele albe, Bucovineni cari seacopar cu postavuri intunecate din care se desfacciucuri rosii si albastri. Bucovinencele se Ina-surd intr'o singura fota, pe cind femeile dinaceste parti poarta la spate frumoase catrinterosii si innainte li atirna un sort verde, margenitjos cu o dunga inflorita.

CARTEA A XV-A.

MARAMURESUL

I.

De la Rodna la ViOil.

Badea Arsintie nu se poate duce in Maramu-re: nu tie drumul i are cal slabi; doi (feroeri >(pädurari) 11 datl, pe linga aceasta, §ese zlotica sä-1 clued la Bistrita pe drumurile ninse. Dacänu vom gsasi insd pe altul care sd primeascäa merge peste munte, vom fi silitI a strica so-coteala a fer§terilon), i a merge tot noi cu acela0Arsintie pAnd in Bistrita, innapoi.

Sara nu adusese nici-o hotárire, cad putiniibirjari rodneni erau du0 prin deosebite locuri.Ma gindiam sa." intru in Maramurq cu trenul,pe cealaltd cale, care incunjurd prin tot NordulArdealului si scoate tocmal prin Satmar in va-lea Tisei. De sigur un drum nefiresc, lipsit deinteres 0 de legaturd cu cAlätoria de pana acum.

Dar dimineata aduce o veste bunA. Arsintie,cuprins de mustrdri de cuget 0 de dorinta dea duce cu qese zloti pe cei doi cfer0eriv, imi

538 MA RAMIIRESUL

aduce un vizitiii pentru Maramures. E un omnalt si tare, cu tipul rutenesc, care poarta nu-mele strain de Ianiuc, Stefan Ianiuc. Sta in Ma-ieri de mai multi ant de zile, a venit din VatraMoldovitei, din Bucovina, e casatorit cu o Ruscadin Colomea, cu care vorbeste ruseste, cumpara,vinde si mina caii, n'are copii si cutreierd zi sinoapte drumurile. Zice ea stie foarte bine pecele din Maramures, pe care le strabate adesea,de si se dovedeste pe urmd ca de 15-20 de antn'a mers mai departe decit popasul esurilor.in sfirsit, ne va duce in cloud zile, cu sigurantasi pe rdspundere, daca i se vor da o suta decoroane. «0 suta in capat, nici macar noua-zeci si noua.)

Deci vom calatori cu badea Ianiuc. E un felde hotarire eroicd, fiindca din toate partile nivin instiintari prietenesti cd drumul e lung, cazapada e innalta pana la genunchi, ca geruIstäpineste pe culmea Rotundei si Ca e o adeva-rata nebunie sh alegem aceasta cale, pe care nuvom ajunge la capat.

De si fusese vorba sa plecam la amiazi, tra-sura soseste din Maieri abia la unu. Ianiuc ainchiriat cu 10 zloti, zice el, caleasca «grafoaielD.Dar sa spunem intaiil cine e acea grdfoaie, acarei viata vine dintr'un roman care e unic.

Un comite Zichy a fost episcop in Ungaria.Fratele lui a perit pe urma revolutionarilor un-

DE LA RODNA LA IrISit 539

gull de la 1848, pentru legaturi cu Imperialii.El insql a prins scirba de tam care i-a fácutaceasta durere. El a plecat 0 s'a ascuns in acestcolt de Ardeal, in Maieri. Aicl batrinul a cu-noscut o frumoasa fata de teran care se chemaIleana. A dat-o la coala, a adus-o innapol im-podobita cu frumoase invataturi, §i a facut-ocomitesa Zichy, «grafoaieo, (Maria Sao. Comitelea murit, lasindu-I casa, locul din jurul el sailegradinao, o mo0oara §i o renta in sarcina ru-delor din Ungaria. Ileana e acum i ea batrinkumbla in rochii vechi, de alta modk calatore0ein trasuri hodorogite i se lupta pentru rentacu acele rude din Ungaria. Se simte totu0 Ro-minck 0 are legaturl cu satenii din satul el,cari-I zic i dupa moartea comitelui, binefdcatorullor, tot «Maria Sao.

Aceasta e egrafoaiao in trasura careia card-torim, in dupa-amiaza calduta care presara firede ninsoare rard.

Pe drumul ingust dintre casele albe cu obloane,ie0m in valea captuOta cu paduri brumate ceduce la Rodna Noua, careia ai no0ri II zicSanta E un frumos sat cu casele marl, dese,0 cu doua biserici, dintre care cea noua, Incaneispravita, n'are, din nenorocire, tipul roma-nesc, ci infat4eaza catre drum trel turnuri gro-solane. Locuitoril 41 trag bogatia din a marhalv,din vite adeck raspindite prin toate p4unile

540 MARAMURESUL

din imprejurimi. Cu ci§tigul lor, foarte insemnat,ei 4i cladesc marl case de piatra, care ad §icite dotiä rinduri, 0, in locul portilor de lemnde alta data, el fac egradinilor, lor intrari innaltede piaträ. Vad §i unele cladiri de lemn foartecochete i destul de trainice. Ca 0 toate celedin acest colt, satul e cu totul romanesc.

Mai incolo, e o singura wzare, de citevacase ca acele din ora. Pe locul zis cpe Marii,s'a inceput lucrul taierii codrilor, i pentru aceastaaü fost adu0 lucratoril straini cari alcatuiescaceasta colonie. Un notar zelos voise sa-i zicape vremuri ccolonia lui DarányiD, dupa fostulministru de agricultura, dar numele cel vechida avut norocul sa

Tot mai departe urmeaza valea strinsa intreinnaltil pdreti de padure. Linga dinsa aleargaSome§ul, ale carui ape se zbat intre pietre, seincurca spumegind, lupta in alergari pripite.Podoaba galbena §i ro0e a fagilor a incetatacum, i sintem in tara molidului i bradului.Pe marginea drumului nins, crengile negre, cufrunze care nu se vestejesc de iarna, intindprinosul alb al zapezii proaspete. Turturi multi,lungi, albi, galbeni, atirna de pe trunchiuri 0 depe virfurile stincii. Din cerul sur care se coboardprin neguri asupra zarilor, pe cind ici colo senazare cite o geana de lumina, §tearsa, cad

fulgil rani, marunti.binitit

DE LA RODNA LA NTISAti 511

Ail incetat acuma drumetii, g drumaraz carise duc de la un sat la altul, etirgarii x. ce seintorc de la Rodna. Alta viata nu e in pustiulpalid decit pravalirea rasunatoare a izvoarelorcare se arunca in Somes : Valea Suhardului,care duce la ferma-model din Persa, pe lingao ingusta linie ferata de transporturi, ValeaAninului, Tatarca, puternicd si näprasnica pre-cum ii e si numele, Valea Gagii, Valea Zmeului,Valea Catrifoiului. De la c haitul x. unde apa sestringe pentru a fi aruncata apol la vale incurente largi care sä ducal pand departe lem-nele, nu mai este in sus ingusta suvita a So-mesului, ci ele, apele de munte, cu alergarilenebune, il pregdtesc numai, in salbatecele lorimbratisari.

De la podul pe Catrifoiii, drurnul suie si maimult, incunjurind, printre brazil* incarcati de ornat,Rotunda, muntele cu virful imblinzit, care, de sinu atinge innaltimea Ineului, vecinul ei, e multmai vestital decit dinsul, pentru aceastä cale ce-1infasurd, ducind spre Iacobenii Bucovinei ca sispre Borsa Maramuresului.

Tot urcdm, in silinta grea a cailor, cari lunecape zapadà. Sara se lasd ca o coborire a neguriisi o indesire rapede a ei. N'avem alti tovarasidecit doi Sa0 din Dumitra, carill duc zarza-vaturile la Cirlibaba, drumeti linistiti, lard graba.Casarma jandarmilor adaposteste linga dinsa

542 MARAMURESUL

citeva carà cu coviltire. Mai departe atingemvirful plesuv al muntelui, insemnat printr'o in-grkliturá goala in mijlocul pajistel inzapadite.Apoi coborisul se face iute pariä la podul Bis-trip, de jos, din vale.

Apa care trece aici cu un mare zgomot fisii-tor, ce se aude 'And departe in pacea noptii,se chiamd Bistrita aurie. Venità din acesti muntiea curge, supt Rotunda si urmarea el, Prelucile,catre Bucovina, unde contopindu-se cu altà Bis-tritk apucd drumul spre Moldova noastrd demunte, a car-el viata si podoabd de capetenieeste pdnd la varsarea-i in Siretia, in margeneaBack' la Acesta e riul care a calduzit spre Baia,spre tara pe care el era sä o intemeieze caDomnie, pe Voevodul Bogdan, pribeagul mara-muresan, vinkorul de zimbri al povestii. Aceastae mareata cale pustie pe care a trecut unul dinintemeietorii vietii noastre istorice.

Ianiuc si-a cioplit in codru o crack in virfulcareia a prins lámpasul cu päcurk si acum otorta rosie rdspindeste lumina el crudà asupradrumului alb si paretelui din dreapta, unde seperindeaza brazil uriasi. Singuratatea e si aicidesävirsitk De la casuta de lingà podul Bistritelnu mai sint decit focuri ce ard parasite, dru-meti pletosl ce trec cite unul-doi de la lucrulOdurii, cite o casa de adApost pentru dinsii.Poposim intr'un tärziii la cdtunul de Jidani al

esurilor : ne primeste, pang se hränesc cail,

DE LA RODNA LA vi*ACT 643

una din locuintele lor, si aid avem cea d'intaiiipriveliste maramuresand.

Casa e facutd din birne, acoperitd cu sindildsi vAruità. Sint trei odAl, prin ferestruicele ca-rora bate vintul ca afard, in ciuda sobusoarelorde fier. Trei, patru Evrei cu palaria pe cap, cucaftanul lung qi perciuni se primblà cu minilein buzunar, sporovaind nemteste, in dialectullor. 0 matrond grasä vegheazd linga un leagancurat. Citiva terani cu plete beau si se ceartàcu Jidanul cel mare, pentru datorii si sarcini.Toti Evreii vorbesc binisor romäneste. in noap-tea cu ninsoare, izvoarele freamätd furios.

Asteptgm trei ceasuri in capät 'Ana se gatesccaii de drumul, lung si foarte gra], peste celde al doilea munte : Prislopul. PanA atunci pri-mirn de mai multe ori in oddita unde ni s'afAcut focul, visita celor cu caftane si pAldriile pecap, si ascultdm dezbaterea datoriilor. Matronao incheie tipind : a Ori faci slujba, ori dal banilo.Omul iese cirtind, si in odaia de aläturi cir-ciumä fära rafturi si all marfã de vinzarenu mai rdmin decit dol bieti Borzeni sälbateci,cu trupul pipernicit si lungile plete negre re-vdrsate de supt cAciula innaltd. if tine de vorbdo fatá frumusicA, rumank cu catrinta portocaliesi suman cafeniil, care a venit aid de linga(Sigheciil) (Sighet), cu alti lucratori din satulei si a rämas pe varä, 'And la Simedru, cucincisprezece zloti.

544 MARAMURESUL

Din cind in cind, matrona vine la noi i scurgerachiü dintr'un polobocel p5strat cu grijd, sin-gura marfd a circiumii.

Pornim abia la ceasurile zece, pe noaptea cufulgil desi. Iaräsi lumina rosie a lampasului seprimbld pe brazil nini, pe stinca umedä, pecind in vale Mai rásund o bucatã de vremesoarea tare, neogoità a Bistritel de aur, caremina spre altd tara. Cei doi Borseni piperniciti

luat dupa lumina noastrA, dar caii lor slabiramin rApede in urmd. Si vuietul apei se stingecind ne apropiem de manina intunecoasä a Pris-lopului. Aid sintem cu totul singuri, singura viatacale de multi chilometri. E atita pustietate siintunerecul e asa de des, asa de vest-lied parecdderea omätului, incit in adevax 10 vine a spune,ca bietul Ianiuc inghetat si umezit, i iesind dinmocneala lui numai ca sä blesteme, cä aid* egal doilea lumeD, termul de peste riul negru almortii.

Totusi cei trei cal ai Rusneacului merg in-nainte prin asa o vreme protivnica pe urcusulinvirtit, dar lung si grefi, al muntelui. Peste ci-teva ceasuri de infásurare a pAretilor lui, sintemtocmai sus, dar nu se vede nici lumina de na."-dejde a casärmii de jandarmärie si a fAgadaului,unde, la un asemenea ceas, toti dorm.

Coborirea se face rapede prin mijlocul ace-

plin-

s'ail

DE LA RODNA LA VIVitir 545

leia§1 straji de brazi albi §i negri. Soseaua ma-ramure§eana se simte indatd, larga i tare. Mer-gem in margenea muntelui innalt, pe cind ladreapta alt §ir de innaltimi se urmeaza. Prinmijloc, trece, viind de spre Prislop, apa Vi§au-lui, care ni ingina drumul.

Sint doul ceasuri de noapte cind ajungemla Bor§a. In ungure§te i se zice §i cbaie, ; pentruo veche exploatare de metale. Din Ardeal ni sespunea ca e un tirgu§or, unde se poate capatatot ceia ce trebuie calatorului. De fapt insä, enumai un §ir de rari case de lemn care se ur-meaza de-a lungul oselei i la fereOile caroramai scinteie cite o lumina intirziatä. Vom mergedeci pana la Vi§dul-de-sus, care ar fi, dupa spu-sele vizitiului, un fel de Bistrita.

Peste putin se raspinde§te o lumina slaba, i

aceia ca dintealta lume, prevestind o zi detoamna noroasa. Din ce in ce se vede mai bineparetele innalt al muntilor tarcati de neaua,care luneca spre vale in aplecari line, pe cindin fata dealurile de lut cu verdeata uscata sesapa in scorburi urite. Apa ViOului trece 1in4--tied, cu valurile-i cenu§ii in care se suce§te rareori cite un nod de spuma.

N. loran. Ardeahd. 3")

546 MARAMURESUL

II.

De la Vi§ad la Sighet.

Tirgul ViOului sad V4eului incepe prin ob4-nuitul §ir al caselor de lemn care deosebe0eorice wzare maramurqeana. Printre ele 0 cumult innaintea lor trec, in aceste ceasuri d'intditiale diminetii neguroase, Jidanii negri, galbeni0 ro0i, cu palariuti de catifea, surtuce scurte0 cizme mari inglodate. Merg pripit, cu miniler4chirate, §i in treacat ochesc trdsura noastra,vinind o pradä.

Urmeazd pe o stradà de lapovita case cu citeun rind §i cloud, purtind toate numal firme evre-ie0i, intre care deosebesc cele foarte multe aleunei familii de Pollaci. 0 stradd mai ingusase desface, avind ca locuitori tot numai Evrei.Am inteles acuma ce e Vi§dul-de-sus, cel ase-menea cu Bistrita : e un loc de pindà al Evreimii.

Ianiuc 41 aduce aminte ea acum dou'azeci deani era aici un e vendeglad (vendeglo, han) im-pArdtesc, 0 tot intreaba despre dinsul pe Jidaniice se strecoard unul dupd altul prin dimineatasurä. Fire0e cà aa ceva nu mai este in fiintäacuma, dar un Ovreia cu fata cuminte, tran-dafirie, intre doi lungi perciuni negri, ne vaduce la cel mai bun coteb din ViOil. Tinind inmind cu scumpAtate un saculet de catifea al-basted insemnat cu litere ebraice, ca i atitea

DE LA VISIt LA SIGHET 547

firme din acest Canaan, el ne duce spre o biatacasuta din ulita mare. Acolo ne primesc insa,cu aceiasi asigurare, o jupäneasa grasa, douafetite speriate, pe cind stapinul casei, sotul aceleijupanese, ii tuseste Inca in pat tusa de dimi-neata. Familia ni pune la dispositie o odaie de

Cetitten1 din Vin.

oaspeti cu doul paturi innalte, cu o biblieebraica legata in rosu i cu doua tablouri careinfatiseaza cerbi, flori i alte comedii cusute lagherghef. Aid nu se prea poate dormi, pe as-ternuturile inghetate.

Para una alta, cautam biserica rornaneasca.Evreica, minded de orasul ei, care se bucurade un asa de mare eVerkehr, (circulatie), de

548 MARAMURWL

vine la dinsul ttoata lumeaz, ni-a spus Ca inViOul-de-sus e o biserica ccrWineasca,, unacvalahav §i una evreiasca.

Cautind biserica evalabaz, gasesc pe ceaa crqtineascaz, aezata in mijlocul oraplui. Unpreot in odajdii oficiaza dupa ritul catolic, pecind o mare multime de Nemti din Zips, deZifiseri, cu bunele fete mustacioase §i de gos-podine cu tulpane lungi pe cap intovar4escprin cintece sunetele orgai.

Unul din Rominii cari Weapta pe strada prin-tre Jidani barbo§i, intr'o tovar4ie frateasca, egata sa ni arate acum biserica noastra. innotamprin strada mare, prin strada mica §i apucamla dreapta intre casutele Rominilor. Ar pareaputini dupa ce se vede aid, dar parohia, ras-pinditä pe patruzeci de kilometri, numara panala 2.700 de suflete, care se socot la ViOul cu7.000 de strdini. Si vre-o optzeci de familii ru-tene, care §tia i romäne§te, se tin de aceastaparochie greco-catolica.

Marea biserica trandafirie a fost reparata prinanii 1840, dar e mai veche. Pe la 1770 i se ziceagbiserica cea noudz pentru a o deosebi de alta,de lemn, care fusese innainte de dinsa locul deinchinare al Rominilor din V4ail.

Un preot ras, ca mai toti cei din Maramure§,face slujba innaintea unor credincioi prea putinila numar cind ma gindesc la citi Zipseri ascultaiiserviciul de la biserica romano-catolica. Oamenii,

DE LA VISIt LA SIGHET 549

ca zilerul, care ne-a adus aid, ii cauti denevol si in dimineata Duminecii sail, cindaltà treabd, stail de vorbd cu fratii Jidani. Inaceasta asistenta se vad apoi multe fete galba-gioase, slabe ; cite un strimb, ba chiar un idiotsi un pitic, ascuns lingd strand. In aceastä de-generare a rasei de vulturi care a dat pe inte-meietorul Moldovei, trebuie sã se deosebeascdcorcirea cu Rusii si mai ales multa bduturd lacare ispitesc circiumele lard de numdr ale Evrei-lor. Cad femeile, care poartd intocrnai imbrd-cdmintea de pe la Rodna, sint frumoase, albe,rumene, cu ochii limpezi

Arad in tot ragazul portul barbatilor. Pletelungi unse, desfacute in suvite suptiri, se lasdpe utneri. Un suman scurt, de coloare surd, etivit pe margeni cu verde. Bernevicii albi, de orargime uritä, sint rasfrinti jos sail lasd sd sevadd capatul lor scArmanat. Toti aü opincitin in mind cite o palariuta de pisla neagrd,fcarte ingustd, care mai are une ori imprejur opanglicuta rosie.

Slujba are pärti neasteptate. Corul cintei susTafal nostru, fiecare luindu-si cite o parte'. Cre-dinciosii mormdie impreund, ea la catolici, cu-vintele rugAciunii. Impartirea de nafurd lipseste.Nu e nici-o predicd.

1 AceastA ciudatenie mi-a fost dat s'o aud, la intoar-cerea chiar in Bucuresti, la luxoasa bisericA a DoamneiBalasa, slujind un arhiereii !

i mingliosi.

n'at

ai

550 MARAMUREUL

Preotul tinár, cu fata rasa", qtie destul de rärzroma'ne0e §i multe din cuvintele ce spune, nuse inteleg. Si din cor rasuna accente sträine.Pe sus se cetesc cuvinte 1atine0i. Pe panglicelecununilor de morti atirnate pe päreti stralucesccuvinte ungure0i. Uite colo, cocogea Szent-Istvan-Kiraly mizgilit pe un cear§af mare, inchip de gtablou religios). Si vine un timp cinddin atitea lucrurl deOntate i triste se desface ojele ce nu se poate invinge stringe inima,ca 0 cum mi-ar veni sà pling. E aceasta o bi-sericã romgneasca, se face aici o slujbà rasa-riteanä, sint ace0i oameni urma0I vulturulul din1360, e Romin acest preot ras, Romini sintace0i cantor! cari suie i coboara pe aril ciu-date cuvinte romane01 stilcite, e un Vadicaromin acel gepiscopul nostru loan) pomenit ladaruri 0 care e netrebnicul de Szabó din Gherla ?Si, daca nu, de ce aceastà parodie, aceastá min-ciuna, aceastä incurcaturä a lucrurilor §i oa-menilor?

Pe cind privesc acel mare etabloilv al SfintuluiStefan care, in genunchi, se maga Precistel dinnouri pentru mintuirea Ungariel, preotul iese dinaltar i, in loc de predicA, pe care de sigur n'arputea-o tinea, roste0e care e serbAtoarea cea maiapropiatà i urmeazA apol astfel : «Vd rog s'a* tri-meteti copiii la §coalà ; d. protopretore, d.

a spus sä NIA ardt c'd nu va cruta pe

ui-ml

sol-gabirail, mi-

DE LA ITISIt LA SIGHET 551

nimene cu gloaba ; deci sa-I trimeteti, orl lascoala greco-catolica, ori la qcoala de Slab>.

*coala greco-catolica e pe aceiasi ulita cubiserica ; fãrà firma si numal pe un turnulet de-asupra coperisului cu crucea. Este acolo un in-vatator care nu e de fata si pe care parintelezice cã nu-1 cunoaste. Oamenii de prin catuneleSi locuintele lor razlete nu-sl trimet copiii lorla nid-o scoala unil abia vor fi calcat prinoras si nu vor fi intrat in biserica nici-odata dela botez incoace ! Din 2.700 de oameni nu sinto suta cari sa stie ceti.

Tinarul preot e din Salagiu, fiti de Unguroaica.Romaneste a invatat la seminariul latin al luiSzabó. A luat ca sotie o fata de protopop cres-cuta ungureste. De rusine insa zice cA vorbesteromaneste in casa. N'are insä un rind scris inlimba noastra printre scumpele publicatil ungu-resti. Dumnezeul tataluI sail, al credinciosilorsal, al neamulul nostru sa-1 ierte daca poate !

Mai sint aid dol advocati rorninl pe cari nu-ivad i cari n'ail de unde ma sti, cad nici-unalt ziar romanesc nu vine decit al cantorului,teranul loan Pop, care a primit Tribuna dinArad si e abonat acuma la &pored Romin dinBudapesta. A fost aid si un jude de Romin,Plop, si bogatul solgabirati Simion Pop, carestapineste intre altele i o casd mindra, cea d'in-taiti in tot orasul, ce poate fi alta decit Romin ?

:

552 MARA MIIRESUL

Toti sint membri ai casinei ungure0i 0 nu ce-tesc nimic in limba lor. Nimic din ceia ce pri-ve0e poporul lor nu li ajunge decit in graiuldu§manilor !

Banca romaneasca nu e, dar ad sucursale ji-dove0i doua band maghiare. Poporul care as-culla in biserica ap de bucuros vorba noastrabuna romaneasca, poporul care ne petrece Oitadeparte §i ne maga a starui pentru ca sa capetede la Bucure01 o Biblie, poporul acesta, aa decucernic in sarutarea mini! preotului care n'areochi pentru dinsul, e cu totul lipsit de ajutatori,de sfatuitori, de sprijin. In toate el e lasat inseama jidanilor, cari-1 ad astazi ca pe un copilslab de minte, ca pe un supus dobitoc de munch!

Prinzim la marele nostru qotel,. in 4 restaurant,apare stapinul : un cucernic batrin cu tichie pecap, aplecindull spre salutare trupul strins incaftan. E gata sa ni dea orice mincare. Numaipore nu, o nu, spune el revoltat. 0 imbucaturdcosta cit un prinz intreg aiurea. Tot ce mailuatn pe drum e scump §i prost.

Plecam la amiazi supt ochil Jidanilor cari seaduna §i privesc lung supt cobora care ne as-cunde. Ei ar ii vrut sa ne clued, 0 trime0 de-allor s'ail infati§at la badea Ianiuc ca sa-1 incre-dinteze ca, pentru un bac§4 de-al lor, el aredatoria de a ne rasa in drum.

DE LA VIVit LA SIGHET 663

Prin ploaia care urmeazA aid ninsorii dinmunte, mergem innainte pe valea riului cu apelecenusii, line. Indata sintem in al doilea Viscel de mijloc. Dumineca a scos pe toatA lumeadin casele de lemn. Sint grupe de trei feluri,care ne privesc cu aceiasi ochl de batjocurAde urà ; sAtenii, cari ail bäut prea mult, frumoa-sele femei si fete in catrinte rosil care ati bAutse pare si ele, i Jidanimea multä, multa, cit s'tceilalti locuitori, Jidanimea circiumarilor, precu-petilor, mijlocitorilor care spurcA acest colt demunte. Sinagoga lor iese mindrA in drum.

$i la VisAul-de-jos e tot asa, aceiasi infrAtireneghioabà intre exploatator i exploatat, aceiasiprietenie batjocoritoare in ochii femeilor fru-moase. $i de amindota partile cele mai strAlu-cite povirnisuri de munte, albe de sfintenia za-pezil proaspete.

Drumul tot e numai al Evreilor. Mara de cA-ruta unui Borsan care ducea dou'd femei din satla Sighet spre infatisare ca martore la csoroace»,nu i-am vAzut decit pe ei. Cite unul calcA sin-guratec, cu gindul la afaceri, altul stá de vorbAcu un Romin, cutare baietei cu perciunii filfiindaduc pe un cioban mitos, al cArui cal poarta opovarA de pinzAturi. Mai departe, iata un Jidancare mina din urma o vaca, iata un JidAnascAlare, iatà chräusi cari, cu balabusta IMO dinsii.

Dar totusi o adincA urA stApinitä s'a adunat

si

554 MARAMUREUL

in aceste suflete copilaresti lasate prada bar-bariei celei mai desavirsite. Ochii se opresccrunti asupra jafuitorului strain. i, fiindca mer-gem cu trasura, fiindcd facem calatoria intr'ozi de Dumineca, fiindca eil am barbd in tarapopilor rasl si port cojoc acolo unde «domnii)nu se coboara 'Ana la aceasta haina a saraciei,fiindca d. Onisor are ochelari, cadem i noisupt atingerea batjocurilor. In Leordina, satmare cu scoala romaneasca, zice ungu-reste, fricos, numai gr eco- c a toli c , in Petrovavecing, n'am fost crutati. 0 pastorita calare ne-aamenintat cu batul, o nevasta a strigat dup.'noi «de, bald). Cind am intrebat de bisericd,femeile aü chicotit de ris, strigind : cezice ?,. «Ni, saracil,, auzirdm aiurea pe urmanoastra, astia yin de la Bocovina,. Pan&

luind in ris i blestemind peurma Jidanului cu cojoc i Jidanului cu ochelari.Hutulii de la Valea Tisei se intreceail cu Ro-minii de 'Ana aici, i unul iei innaintea d-luiOnisor poftindu-I injurios sa-i cumpere o gisca.

Nu parasim cursul Visaului care innainteazalarg in valea de munti ce se stringe de la ovreme ca in pasul Rodnel. Sus se mai vad incabrazil ninsi, de supt dinii curge padurea fa-gilor rosii, iar in vale salciile verzi se apleacaasupra riului. Bolovani negri se desfac dinmaruntaiele muntelui, care, taiat de drum, in-

ci-auzi

copilasii ieiaü

ce-si

sahsi

DE LA. "VISAt LA. SIGHET 555

tinde fete intunecate, vioril. Prin cite o cresta-tura a pietrel näruite de sus, zapada a prinsvirci stralucitor de albe.

Din loc in loc, culmile marl, albite par a tAiacalea, dar iarAsi ea 41 face loc prin indoiturilecladAriilor de piatrà uriasà.

La Valea Tisel, de unde incepe si o linieferatd, Vis Aul se contopeste pasnic cu Tisa, carevine din munti, albasträ, curgind imbielsugat sisigur. Citeva case de Hutu li cu bernevecil rosiisint acivate aid.

indatà apa capdtd o stralucità desfásurare,cum nu se mai vede la nici-unul din riurileacestor päminturi carpatini, panä la Dunäre siNistru. Un mare pod o trece in locul unde cloud.sate : 135scoiul si Crdciunestil, se privesc de pecele douà maluri. Ambele sint sate rutenesti,cu tot numele lor : al nostri s'ail pierdut declcu totul in multimea navAlitorilor de limba. ru-seascd. Dar nicl acestia nu mai inseamnd as-täzi nimic. Caci peste dinsiI s'a asternut Jido-vimea. Casele marl cu cite dou'a caturi, caselemärunte cu cerdac de lemn, casutele strimbecu perdele rosil, toate sint ale lor. Din treacdtvezi, supt lampa atirnatá, femeile imbrobodite,barbatil cu pälaria in cap, cari, aplecati asupramesel de lemn alb, socotesc si pun la cale. inmargenea drumului, crucifixurile de lemn gro-solane, crucifixurile de metal luate de la oras

666 NARAMUREk4UL

tinjesc a pustietate ca i marile biserici albe,care par noug.

Biserica maramure§eanii.

Rutenesc 0 jidovesc e 0 Verismartul, carevine innaintea Sighetului. Rutenil vorbesc de

Tir

SIGHETUL 557

altminterea, ca §i Evreil, ungure§te, §i Statul liface totdeauna darul unel frumoase §coli demaghiarisare.

Sighetul.Din Sighet se \Tad acuma case de suburbie,

foarte curate, pe care le lumineazd becuri elec-trice prinse de pirghiile telegrafului. Cite o cd-tanA face dragoste cu slujnicuta lui. Mai de-parte insä, fArA luminä electricA, Jidovimea seprimblà sad stä in grupe, in fata caselor marlin care sint prAvAlii. Linga stradele de tot largi,de ora§ nod, se vAd cloud biserici cre§tine, debatjocurA intr'un asemenea loc. Piata se des-chide intr'un uria§ patrat de clAdiri foarte im-punAtoare. Off in ce colt, doi trel Evrel pindesc.Ii intimpin §i la poarta, prin gangurile oteluluinemtesc unde ne coborim. In restaurant ser-ve§te insA un chelner evred, deosebit de obraznic,§i studenti ai Facultatii de drept de aice oricalfe de prAvalie unguri incep a urla prelung,la betie, abatece cinturi de dragoste, care-titaie, ca §i felurile ce ti se aduc, mice poftà demincare. Dupà ninsoare, turturi §i senin, acumplouA pe tina groasä a capitalei de comitat, acentrului maramure§ean.

*

558 MARAMURESUL

VAzut dimineata, Sighetul are si oarecaremiscare de crestini : fun ctionari, gospodine caremere; la tirg, soldati. Dar in toate partile foiescaceiasi Evrei cari pindesc la usile tuturor prA-vAlfilor. in orasul de vre-o 20.000 de locuitori elvor fi fiind, de siaur, a treia parte. Strada mare

Strada laturalniel din Sighet.

e toatà a lor, tot asa o alta, paralell cu dinsa,in care nu te pop' intoarce de atita Jidovime caremiroase i scormoneste cistigul, fie cit de pa-cAtos. Toti cei cari in sate shall strins citevasute de florini cu vinzarea de chibrituri i tabac,yin de se curata intru citva aice, pAstrind insAtoate datinile de imbracAminte i limbA, toatàiubirea pentru murdArie, tot despretul pentru

it LiAr

titt'li/H I Fg

L

'

I ,

4-0L-12. ..-

i'?

1

1

...,,,JI

Mum.: -

SIGHETIIL 559

ceia ce face viata cinstita si pläcutd pe care leare Evreul de rind. Cei mai norociti trec apoipe la Oradea-Mare si Seghedin, undell taieperciunii si imbraca hainele nehabotnice. Fiiilor, doctori in drept, oameni de condeiii potajunge apoi sa. stàpineasca Ungaria, ai carei fii

Pieta din Sighet.

credinciosi se zic din buze fdrä a putea fi dininimd, cit il robeste o lege de intoleranta si ura.

Azi e tocmal tirgul slugilor, si harmalaia pu-turoasä e si mai mare. lard ce se intelege prinacest tirg. Fete de Evrei sal-ace calla slujbAprimblindu-se, si cine vrea slujnice, vine in gloatade le tocmeste. Crestinele, Romince, Rusoaice,nu umbla dupà aceastd pine putina, care se cis-tiga cu greii. Se mai adauge apol pentru a le

-

.

1._ ,-...0.'5` ''',r- -:\ .

..-Ottt-- 7:ff- Ill 'II

:. ' : --w.11,- ..f";

iii ''''-

?I)T41 1/4,

560 MARAMURESUL

inlatura de la o asemenea indeletnicire ura pecare o are teranul de aid fata de Eyre', pe care-Inume§te Jith §i caruia nu-i zice, oricit ar ajungede bogat in negustorie, decit cm'ai Itic, saü

maa LeibaIn cafenea un Evreil ro§cat, chel, cu ochelari,

a stens toata presa pe mesuta luL Acolo vine

0 altit vedere a pieteT din Sighet.

de se waza, fart vorbi, alt Jidan, ro§catel, care se uitä chiondori§, foarte obraznic.iata cä sose§te acum un habotnic care intrAincet, ne oche§te, se invirte in jurul nostru, a-teptind cine tie ce intrebare saü propunere,de care sä se poath agata i apoi, cu durerefata de mutenia egoilor, strdini, se duce.

Una din bisericile ce räsar din Jidanime e aRu§ilor. Rominii aü intemeiat-o insd, precum secrede cä tot a lor va fi fost i marea biserica

a-I si

SIGHETUL 561

gotica a calvinilor, care-0 are altarul la rasarit.Goniti din cea zidire, Rominii fa-cut o alta, in ulita vecina. Linga dinsa e ada-postita o §coluta pentru copiii de me0eri rominidin Sighet, cari uita limba lor i null pot creqtecopiii intr'insa. in casa cea mare de alaturi, cupravalii evreie0i dedesupt, locuie0e parochul,care e i vicariul unit al Maramure§ului.

Odata resida acolo un biet om fricos, cu nu-mele strain. Acuma acest loc primejdios, carecere multa munca i o innaltã con0iinta indraz-neata de romanitate, e ocupat de parintele TitBudu. Näscut dintr'un neam de vechl sateni li-beri, vicariul de astazi a invatat intaiii in §coliungure§ti, de 0 era fecior de preot. impartasindsentimentele de liberalism infocat ale colegilorsal unguri, el merse chiar pana la granita Ga-litiei, intr'o tinara ceata razboinica, pentru atrece intr'ajutorul revolutionarilor poloni dinRusia. A fost oprit insa de politie, scos dinscoala i adus astfel sa mearga la §coala roma-neasca a Beiu§ului. Aid invatat innapoi,aproape de la inceput, limba. A ajuns preot §ia stat mult timp in cancelarii 0 in parochil desate din Maramurepl sail. Astazi, cind e cape-tenia celorlalti preoti, celor cincizeci de parohidin acest comitat, el e in stare sa impuie prinstatura sa de uria, prin frumuseta batrineteisale §i prin manierele sale sigure i hotarite. A

N. Iorga . Ardealul. 36

d'intdia

si-a

562 MRAMURESUL

scris in romaneste despre subiecte biserice§ti §iistorice, §i scrie fdra sfiala §i pana astäzi inaceasta tara de slabiciune §i de frica.

De la acest batrin puternic i harnic se a-teapta mult pentru trezirea con§tiintel nationaleadormite aid. El ar trebui sa incerce, cu acestscbp, a da o viata nouà acelei Asociatii mara-mure§ene care nu ajutd nici cit cea ardeleana,cu care nu intelege sa se contopeasca, intere-sele culturale ale neamului nostru.

Intre ace§ti Jidovi multi §i rapareti, intre Un-guri, can aü alitea §coli elementare, o §coalade fete cu internat, o preparandie de invatatori

chiar o Academie de drept cu caracterul cal-vinesc, Rominii sint aruncati la margine, in de-partare, shracie §i necuno§tinta, a§a incit limbalor nu se aude pe ulitile cele mari decit dingura teranilor ce sosesc din imprejurimi. Paro-hienii par. Budu ating numdrul de 3.000, darel sint raspinditi pand departe dincolo de razaora§uldi, prin Valle ascunse i pana colo la cul-mile ninse, de unde vin sa-§1 aduca mortii pesteapa Tisei la cimitirul romanesc al Sighetultff.In ora§ caci de fapt acesta e singurul numepe care ai no§tri ii daü Sighetului sint cinciadvocati romini i vre-o patruzeci de studenti,cell aü internatul lor deosebit, la Academia dedrept. Ei cu totii vorbesc romanWe in casa,de §i cu amestec unguresc, §i cuteaza chiar ase intelege pe strade in aceasta limba prigonita.

SIGHETUL 563

Dar sint de sigur prea putini pentru a face cevacare sa poatä fi luat in sama.

Trasura unui Rus care vorbeste ungurestema duce spre manAstirea Sfintului Mihail dinPeri, intemeiata de neamul lui Dragos care s'acoborit in Moldova innaintea Voevodului Bog-dan. Astdzi vestita ctitorie a celor mai incdrcatide cinste si de daruri regale dintre Rominii Ma-ramuresului e mai putin chiar decit o ruina", darnu e fard interes pentru un Romin sã vadd ma-car locul unde a stat o clddire asa de insem-nata in viata poporului

La capatul Sighetului se trece Tisa, a careiapa, strinsa la un loc intr'un singur curent a-dine, primeste scintel de aur de la soarele slabcare, dupg multe zile de lipsa, se indura. a lu-mina., in lupta cu noril albi. Dincolo de apà eun Intradam maramuresean, asemenea, de alt-fel, cu Visaiele de ieri. Toatä margenea dru-mului o tin Jidanii din satul Slatina, cu casu-tele lor pAcAtoase, din care se desface curatafrumoasa locuinta a notarului celui noil, care esi el Evreil, cum incep a se alege ici i coloin Maramures. Mai la o parte, spre un deluletbogat in copaci, unde se afld i ruinele unei ce-tátui romane, sint vechile asezäri ale teranilorromini. Pentru dinsii a fâcut o mare biseriaalbA stringAtorul pentru binefaceri intre epis-copii romini, Mihail Pavel. Murind dupd o lunga

sail.

§i

564 MARAMUREFL

pastorire la Oradea-Mare, el a fost inmormin-tat in satul acesta.

De aid se deschide un loc fArà nici-un felde roada 0 de lucru a pamintului, un pustalve0ed, samanat cu gropi de naruire. Citeva casemarl se ridica in locuri mai ferite §i sigure ;prin celelalte, clädirile ubrede sint frinte deprabuOrea umeda. Ziduri de fabrica §i co§uriräsar in deosebite locuri.

Aceasta e Slatina-baie saü Handalul, cu bi-serica latina i coala de Stat. Pamintul tot egattnoat de acel lucru al minelor de sare ce tinede sute de ani. Tisa a rasbatut prin gropile celevechi, §i astfel pe incetul ea gate0e sfir0tul a-cestui izvor de boghtie, 0 tot odata 0 a pamin-tului in care el se afld ascuns.

Mai departe e «Scalda Vladicai Pavel, unstabiliment de bai de sare foarte bine inzestrat,care nu face insä nici pe departe cit a costatpe intemeietorul

In dreapta si in stinga, dar mai ales in stinga,§iruriIe de dealuri albastril se intrec din innal-time pand la cre0etele albe. Unul din ele semintuie printr'o mare movila blinda care e Ra-tundul. Inteacolo sint tot sate romane0I Sa-rasaul, ipinta, unde se pastreazd Inca, intrebu-intata in odajdil, eaua unei cdpetenil a Tata-rilor din 1714, cari, inteo ultima navalire, calau-zitä de Mihai-Voda Racovita al Moldovei, pustiiràvalea Izei, plina de Romini, alergara dupa jaf

SIGHETIIL 565

§i dupà robi i Tara in aceste parti §i furã stri-viti la intors de Bor§eni, cari ar fi avut in fruntepe protopopul lor.

in dreapta, unde se vad bisericile albe, vechi,sint cele trei Apse : de sus, de mijloc 0 de jos

Binecuvintarea prinoaselor in Maramures.

(impartire obiruità in Maramure§), de la carea pornit apa vesela ce se zice Appara. De acolovine neamul Mihalyi, care a dat Bisericii unitepe Mitropolitul el de astdzi, Escelenta Sa VictorMihalyi de Ata. Tot in acele parti, dar de-parte, e i locul de na0ere al acestui arhiereil,satul Iodului.

,

_ .1,tro:ic"'

-

/.ft/P'

566 MARAMURESUL

De la Peri, pe care Ungurii, cari nu se aflainsa in acest sat, il numesc Kortvelyes, yin sa-teni singurateci in portul care e al Rominilor,si iata si un car unde, intre multi flacdi gatiti,sede fdra sfiald o mireasà purtind pe cap cu-nuna de flori luate de la tirg si, pe linga dinsa,mununa tesuta din margele. In satul insusi, in-tram indata. Vedem case de birne, mai multvaruite, prin inriurirea orasului vecin, curti carepoarta cosere impletite, movile de strujeni sifin asezat frumos intre patru pari supt un co-peris tuguiat de sindild. Femei in portul nostrudiretica prin curte.

Unele din ele, oachese, ad insa fata ciold-noasà, cu bot iesit innainte : altele, foarte ba-lane, arata un singe strain. Daca vorbesti ro-maneste femeilor, nu vei fi inteles, de sigur ;nici copiii nu stiii o boaba din limba noastra.Multi batrini daft din umeri cind o aud. Cevaromaneste rup numai barbatii in vristä, iar ceice ail fost chtane in regimente de Romini ovorbesc chiar destul de bine.

Satul e astazi cu totul rusesc. In bisericanoua si frumoasa linga care e si o scoala in-capatoare, nu se afla nici carti romanesti, cinumal de acelea care samand numai cu datinilenoastre, cum samana locuinta si portul. Ele sinttiparite la Lemberg, dupd indemnul cel d'intaidal acelui fiii de Voevod romin, al acelui cVoe-vodicip Petru Moghila, care a trezit din morti

SIGHETUL 567

Mitropolia Chievului si a fAcut astfel cu putintAcultura ruteand de astAzi ; cite una din celenoua vine de la Ungvar. Aid si-a strdmutatresedinta episcopul rutean unit al Muncaciulul.Aid 41 tine el canonicil si preparandia de in-vatAtori. De aid lucreazA el, nu pentru innain-tarea celor 170.000 de Ruteni, cari intrec cumult pe ai nostri, abia vreo 70.000, ci pentrucontopirea lor cu natia ungureascA stApinitoare.La Sighet se predicd in biserica lor odataruseste, odata ungureste. Asa e i pe aiurea.Poporul intreg stie ungureste... El nu desfa-surd nici-o activitate politicA. In congregatiacornitatului, el trimete tot functionarl si functio-narasi unguri. Carti rusesti, ziare din Galitiasail de la Muscall nu se aduc decit foarte rar

pe ascuns. 4Cu Rutenil s'a incheiat,, imlspunea un bun cunoscAtor al imprejurArilor.

Despartiti de Romini printr'o ierarchie bise-riceasca deosebitA, lipsiti de mice legatura cudinsil in trecut, Rutenil n'au lath' de vecinillor situatia celor din Bucovina. Pe nal nu neuresc si nu ne-ar fi incalcind, cad nu-1 mind'la aceasta, ca acolo, o inteligenta fanaticA, aple-catd spre Rusia saü incAlzitA de visul unelUcraine a viitorului pentrU Rusii Mid. Prin ca-satoril mixte, prin vre-o arzare intre Ruteni sepierd mal mult al nostri, si prin aceleasl mij-loace el si cistigg, aiurea. NurnArul nostru spo-reste de alminterea Aid in Peri Rominil

si

s'ait

568 MARAMURESUL

pierdut de mult intre Rusii veniti in numarmare. Carti le bisericesti ad o singura insem-nare romaneasca, i aceia abia inteleasa. Pe la1690 Inca, insemnarile sint slave, si anume ru-tenesti.

Pe acea vreme mAnAstirea Dragosestilor dinal XIV-lea veac, unde atita vreme aü stat Vla-dicii romini ai Maramuresului pana la IosifStoica din 1693, 'Ana la batrinul orb si pribeagDosofteiti din 1730, nu mai avea insemnatatea eiveche. Spre dinsa ne duc citiva Rusi saraci,iesiti din cascioarele farà lumina.

Sus, intre niste pomi, la capatul unui urcusprin lutul de facut oale, cleios i lunecos, semai vad niste gramezi de pietre, pe care sd-tenii rascolit cautind galbenii de aur aivechilor calugari. Un crucifix innalt, pus in vre-muri noua, arata unde a stat altarul. Prin prejur,se arata locul fintinii si ramasitele sarace alechiliilor. Cladirile aü fost facute trainic din ca-ramizi tot asa de bune aproape ca i cele ro-mane, din piatra moale si din ciment ca fierul.Din podoabe i scrisori a mai ramas numai obucata de stilp vdpsita galben si verde, carepoarta tot in vapseald litere cirilice aplecate,ce pomenesc un sfint. Ea e zidita intre mur-dariile de linga casa unui sätean.

Rusul cu locul ar fi bucuros sa-1 vinda bine,vicariului nostru, ca sa se faca iarasi mandstire.

le-ail

SIOHETUL 569

Si nu te temi, ii zic, cd o mandstire ro-maneasca v'ar face Romini ?

Ce temem I OH Romin ori Rus, este totuna, tot o cruce.

De pe culmea de deal se cuprinde cu ochiuluna din cele mai frumoase privelisti. Jos curgeTisa, care se rupe in suviti argintii ce se leagaiardsi mai departe. Iar peste dinsa, peste mareapajiste verde, unde pasc bivoli, se vac] biseri-cile Cimpulungului.

Acest ordsel de odinioard e decazut astAzi.Are, fireste, multi Evrei si mai multi Rusi siceva Unguri. Iri tot comitatul, Ungurii, vre-o8.000, pe lingä peste 50.000 de Jidani, n'ail in-semndtate decit aid si la Ceteil (Tecsii). Hus-tul, de la Sighet la Rdsdrit, si Muncaciul, de laApus, cu vechiul castel unde a fost inchis la1821 Alexandru Ipsilanti, precum la 1585 fuseseinchis Ia Hust Petru Cercel, sint numai rusesti,ca toate asezdrile din munte pAnA in Galitia,pe care le tine pe toate calicia goala a Rusne-cilor.

*

Spre sard, cu acelasi cojoc care a pus inmiscare pe toll Evreii Sighetului, ce cred caa sosit vre unul dintre ai lor din Polonia, plecpe linia Cimpulungului, spre Sarasäil.

Tisa curge in dreapta, rasfatata, räschirindu-se in braturi moarte si aruncind din mijlocul ei

570 MARANURESUL

ostroave de buruiene. oseaua intreaga, pänd lainnalta linie feratà, e la voia ei, si ea se folo-seste dese ori de aceste drepturi.

Din stinga vine apa albastrd a Izei, care uddtot sate románesti. Lina si veseld, oglindindsenin in unde, ea se varsä in Tisa la poduldin fata, dar mult5. vreme Inca apele-i albastrenu se pot contopi cu multele ape galbene aleriului ce o inghite.

Dincolo de pod, era mai de de mult un popaspentru negustoril si cArAusii ce veniail de laSeghedin. 0 ceardd, o circiumä fusese asezatdca s5.-I incdlzeascd si sa-i rdcoreascA. Ea a fostbund de prdsild, si astäzi un intreg sat numaisi numai jidovesc putreze.ste in mocirld si inclärimhturi, purtind acel vechia nume de Cearda.

Sarasaul vecin e insd rornanesc in toate. Mosiae a familiilor Mihalyi si Jurca. Frumoasa gra-dina de pe deal, cu 500 de meri, e a d-luiPetru Mihályi, fratele Mitropolitului. Sätenii,oameni prietenosi, cind nu se intrec la fialinca(rachiul) Jidanului, sint si ei fosti nemesi, si setin mult. Biserica e veche, si legenda o puneintre cele trei cladiri de piatrà fácute de oDoamnd din Moldova care-0 mai aducea amintede Maramuresul obirsiei sale.

Mergem la dinsa cu un teran care a fost laPetroseni cu lemnele si a trecut si in tara, spreTirgu-Jiiului si Cimpulung, in locuri de care-siaduce aminte cu drag. Preotul pe care-I vedern

DE LA SIGHET LA CELLALT HOTAR 671

o clipa, om harnic de altfel, mi se spune, nupoate veni, cad are la petrecere domni unguri.Un cantor foarte batrin descuie. inlauntru, bi-serica nu are nici-un pret, pe cind pe din afaraea impune prin grosimea paretilor de zid cufere§tile mici §i intereseazd prin forma in cincimuchi a altarului, mai jos. In fata s'a adaus, cala bisericile de lemn, un tel de cerdac inchis,care arunca in sus un virf de turnulet suptire.La plecare, satenil striga : cTraiasca domnulpreotuh, pentru ci. vicaria, precum in Sighet,unul imi strigase mie, cu toata bucuria inimiilui : qTraiasca popa nostru».

Sara gdsesc la alt frate al Mitropolitului dinBlaj, d. Joan Mihalyi, care a tiparit o culegerede Diploame maramurqenen nu numai cea maibuna primire, dar §i o prea frumoasa culegerede monede antice, de diplome medievale i descrisori §i zapise romanqti din acest Maramurq,care a pästrat numai a§a de putine.

Iv.

De la Sighet la cellalt hotar.

A doua zi plec, peste muntele de iqire, pesteinnaltul Gutin saü GutiCi, catre Baia Mare. Pang.la Harniceni ma va duce bunul mieti gazduitor

Fem

el d

in M

aram

urev

.Femel din Maramurev.


par. Budu, iar de acolo innainte voiii ramineain .sama Rusului Gyury.

merg la biserica, unde, cu toate ca eo zi oarecare din saptamind, slujba se face cuo rinduiala §.1 o cuviinta deosebita, care se la-mure§te de alminterea qi prin desavir§ita §tiintade tipic a vicariului, un specialist §i un scriitorin aceasta ramura. Cladita in stilul gotic maicunoscut pe aice, biserica e innalta §i lumi-noasa, foarte friguroasa insa prin piatra dincare e alcatuita. 0 catapiteazma provisorie des-parte altarul, §i naosul acoperit cu lemn i§l a§-teapta Inca boltile. Parochul e asistat de dolcapelani, dintre cari unul e §.1 catechet la §colileStatului, unde-1 sile§te a catechisa ungure§te §iarbitrariul ministerial §i necuno§tinta nenorocitaa copiilor, Romini fara limba romaneascä. Laslujba frumoasà mai este de fata numai doamnavicariului, batrinul curator §i o teranca in saricasaü gubci cu lina in afara. Dascalul-invatatorcinta foarte bine. Cartile, capatate de la Blaj,sint din ale lui Bob.

Ie§im din ora§ pe linga cimpul unde fac exer-citiu reservi§tii. In fatd, pe linga riul Izei, sedeschide un drum foarte bun, pe care-1 cerce-teaza insa pana sus in munte mai nurnai Evreii.Trasurile stricate sint tirite cu greil de cite unbiet cal cu pacate, pe care Jidanul ii indeamna cuchiote love§te in coaste §i'n cap. Mai incoloinnainteaza un car cu boi pe aid insa carau-

ntàiü

574 MARAMURESUL

sia se face mai mult cu caii pe care-1 mindalt Jidan, care in mersul incetinel al dobitoa-celor blinde cugetà la un gheseft noil, tremu-rind din perciuni. in spatele turmei de oi flis-chiie din biciuscd o pirghie de Evreil slabd sinepieptAnatd, pastor care duce la tdietoare. Nue nimic mai rar decit sd. vezi pe ai nostri sin-(Yuri aldtorind sail minind.:,

intre frumoase dealuri line curge Iza, albastrd,care se pdstreazd curatd pand la värsarea ei.Sesul ei e lat, si cu ajutorul gunoierii se fac pedinsul sAmAndturi sdrace de grine si de porumb.Soarele strdbate un cer fail nori si lucreazdharnic la topirea departatelor pilcuri de nin-scare. Sd fie in sfirsit mult dorita yard a Sin-medrului, cind firea intreagd mai räsufld odatdslobod, pe priporul mortii ?

La satul Vadului Iza primeste in sine riulMara si in acesta se varsd mai sus Inca o apd,a Cosdului, de-alungul cdreia se insird alth vale.Pe Iza in sus satele romdnesti se infundd inmunte, coplesite de Jidovime, aproape ca in par-tile Visdului; Satcelul std la poalele muntelui,romänesc si el cu toate cdrtile rusesti ce s'ailgdsit in biserica lui, avind si insemndri in aceastdlimbd. Pe riul cel mic, e un alt rind de asezdri,locuite de ai nostri. Noi insd apucam drumul celmai scurt spre Gutin, care urmeazd scurgereardpezita a Mara


E, de la izvorul ei Wand la varsare, o apg deviata, de vioiciune si de frumuseta. Valurile verzise zdrumecA de bolovanii muntelui, fisiind cintecede indemn si de biruintà ; ele se fring in roto-coale spumegatoare si alearga in sivoaie verzi,late, pe sesul unde-si afld sfirsitul. Se pare càodata i se zicea Maramur4, nume care a fostprescurtat pe urmA, cum se face adesea, in formanouà de Mara. AI nostri ail cunoscut intäiiiaceastd parte de tail in legatura cu Ardealul,in ea ail locuit ei la inceput, bucurindu-se deogoarele mai largi si de pamintul mai bun, sinumai pe urma ei ail innaintat pänd in sAlba-tacia muntelui, pe care ail innpoporat-o mai tar-zill Ru§ii Galitiei. Astfel s'a numit Maramufasacest Tinut de multe culmi si de putine val,care a fost odatà o tail, ce a pus temelie la oaltà targ si care nu e astdzi decit unul din ati-tea comitate ale Ungariei.

*

Ce se poate vedea Ta Vad decit Jidanimea dinmargine, cu hAtrinii ei fail frumuseta, cu bar-batil Mil voinicie, cu femeile fgrã sfiald, cu copiiipalizi, slabl, tristi, ginditori, fArd copilärie ? Ro-minii s'ail tras si aice in sus. Dacd ar fi päräsitsatul, cum ail facut la Borsa, unde ail innaintatcu mai multi chilometri spre munte, Jidovimeas'ar fi luat ca si acolo dui:A dinsii, setoasd desingele rasei osindite.

576 MARAMUREFL

Urmeaza Berbestii, satul lui Berbu, pe caremania ungureasca de a unguri 1-a prefacut inBardfalva. i aicea e aceiasi poveste trista casi la Vad.

Doi cneji, Budul si Giula, aii capatat, pentruvitejia pe care o pomeneste legenda, locul pecare s'ail asezat neamurile lor, al Budestilor sial Giulestilor. Cel d'intaill sat e la stinga, as-cuns : in biserica lui se pastreaza coiful si zaleavestitului haiduc Pintea Viteazul.

Prin Giulesti trecem, si de la inceput se vedeo deosebire fata de celelalte sate. Aid Jidovimeanu iese asa de mult la iveala, cu toate cà ease adaposteste in citeva circiume de la capat.Satenii i-ail Cscos) din sat ; ail strins mina dela mina, cu multa truda, bani scumpi, ccraitarisarutatip, cum am auzit spuindu-se, si ail luatdin mina Evreului, pe banii ce a vrut el, hol-dele si stapinirea de case. Nu se mai vede cain alte parti Jidovul mergind pe urma pluguluiminat de terani si facind socotelile lui de ne-gustor. Id si colo a mai ramas numal o cir-ciuma, si astfel in acest sat ca nealtele in Ma-ramures, se vede aproape numal viata noastrd.

Giulestii se zic pe ungureste cu toate ca,iarasi, puiil de Ungur n'a locuit vre-o data aid

Gyulafalva. Unde vezi scris pe statia caii fe-rate inguste ce duce de la Sighet spre ocneledin acestelalte parti : Feherfalva, sa stii ca nu e


alta decit stravechiul satucean romanesc al Fie-re0ilor. 0 etimologie ungureasca : a gramada desare), s'a cautat pentru acel sat al Sugatagului,linga care se afla minele de sare amintite maisus : in Ugocea insa fugiltag e a poiana,.

Sugatagul-sat are o biserica, a carei vechimes'ar urca, dupa o inscriptie mai tirzie, panain veacul al XVII-lea. El se deosebe0e insamai mult prin ingrijirea ce ail locuitorii pentrucre0erea §i altoirea pomilor, cari inlocuiesc aidca mijloc de traiil grinele, ce nu se pot face.Evreil sint putini.

Aceste cloud sate, §i citeva inca, ail doveditprin fapta ce pot Maramure§enii cind numai 41 dailputina osteneala sa §i voiasca. Cu toata exploata-rea i saracia, Rominii de aid nu sint de locprintre cei din urma. Sint curati i mindri. Legatu-rile cu Moldova domneasca li-a dat Li con0iintade nobleta care nu se afla aiurea. 'Dana astazi, ei41 zic une off a boieri dumneavoastra» 0 copiiiaid n'ail alta calificare decit aceia de cocon,coconaf, cocoand, coconifd ; vechea vorbd jupinn'a degenerat ca in Moldova, unde cu ea sechiama Evreii, ci inseamna Inca a domn ,, §i multise falesc cu «jupaniaD lor. Priceperea pentru fru-museta se vede in me0e§ugul saparil portilorde lemn §i in caracterul deosebit al crucifixelor:cele tdiate in tabla ail la picioarele Mintuitoruluicloud femel care pling, §i am vazut unul foarte

N. Iorga. Ardealul. 37

578 MARAMIIREVL

frumos, sapat din lemn de un ocnas, osindit,din decenil acum departate.

Oamenii ar face si mai mult daca s'ar gasicine sa-i indemne si sa li fie calauza cea ade-varata si fall interes. Unde e preotul bun sadunde se afla macar prin vecinatate un preotdeosebit de bun, satul capata indata alta infa-tisare. Aid se vede inriurirea par. Budu, carea fost, multi ani de zile, preot al Sugatagului.Prin alte parti insa preotil, cu gindul la Papasi la raderea barbii mai mult decit la chemarealor omeneasca si romaneasca pe acest pämint,s'ar fi adaugincl, mi se spune, la toti aceia carikart mult din munca saracilor. Unii sateni s'adindreptat deci spre Biserica neunitA, care aparuca o concurenta doritoare de cistig si oferinddeci conditii mai bune : in cutare sat nenorocitcare se zbate in ghiara cotropitoare a Jidovuluise mai iveste deci, pentru a slabi Inca mai multpe oameni, hartuiala nenorocitA a doi preotinevrednici. Clerul unit sta gata de lupta, si jan-darmii Statului s'ad amestecat une off pentru casa apere confesiunea veche impotriva aceleiacare navaleste acuma .asupra sufletelor.

Printre aceleasi mid ogoare smulse de lapadurea de stejari si lazuite unele dintre eleabia daunazi, innaintam, dincolo de intinderealiniei ferate a garil, pina la Harnicesti. UnguriiII zic cHernicses» fiindca n'ail cum ii zice altfel :


numele romänesc, singurul adevArat i serios,vine, nu de la harnicia locuitorilor, cari nu trAiescfärà Jidovi, ci de la un Harnicul oarecare, strd-mos cu adevArat harnic, pe vremea cAruia nuse pomeniail Inca Jidani in Marainures.

Aid ma despart de pArintele Budu, carellindoaie statura de urias pentru a intra pe por-tita scolutei sArace pe care merge sä o cerce-teze. Rämin cu Gyury Rusul, care fagaduiesteCA va vorbi in limba mea ca sa ne putem in-telege.

Cea observatie a lui califica de (hires»ce veche vorbd romäneascA, prima in acest

Maramures, tinut la o parte de schimbArile, vechinoud, ale limbii ! data nu still cArui lucru

ce intimpinAm si care i s'a pArut frumos. Darincolo n'am mare folos de vorbd de la bietulcocis jidovesc, nAcAjit i obosit, stors i amArit,si care, pe linga aceasta, nu cunoaste mai deloc imprejurimile, dind numai ici si colo cite unnume unguresc care nu-mi foloseste la nimic.

Alte douà sate cu numele curat romAnesc,sate numite dupd strAmosul din vremea Cnezilor

Voevozilor, ne intimpinA in calea spre pare-tele de pAduri si stinci al Gutinului, prin valea,tot mai ingusta, a Marei. Sint Desestil i CrA-cestil, mici asezAri de case de lemn, pe careStatul gAseste de cuviinta a le numi, intr'un

d'inthit

,

si

580 MARAMURESUL

nationalism maghiar care a taminjit cu colorilesale top stilpil chilometrici pina sus pe culmi :Deses §i Kracsfalva.

Dupa ce am trecut de ele, nu se mai vededecit drumul intortochiat, care suie pe Gutin.Putini drumeti se urca pe dinsul spre izvoareleMarei. Carbunari innegrip pe fata, dar purtindcite o caciulita alba, rotunda, de tip maramu-re§ean, Unguri truf41, notari de sate, suprave-ghetori de a baio sail mici proprietari, cari minacaruta lor ward cu calul cochet ; sateni depeste munte, gterani), cum i§1 zic ei, imbracatiin aba alba, incununati cu plete infoiate, oa-meni de isprava cari s'aii crascumparat, de Ji-dani, ca §i Giuletii, §i-§i bat joc de Maramu-rep] impovarat de parasitii lacomi. Intr'o poiandse odihne§te, cu doi Maramure§eni in gube mi-toase, un strain cu caciula patrata §i cojoculinflorit ; a venit, cine §tie cu ce treaba de ca-ratt, tocmai de unde am sosit §i eil zilele tre-cute, de la cRogna-de-sus,, adeca de la ant.E cel d'intaia om ce nu se mird de cojoculmieti, ce s'a dovedit cea mai bund pavaza im-potriva frigului, vintului, a umezelii, ploilor §ininsorii, cea mai potrivita haina de toamna §ide iarna.

Cararea de munte, fara stilpi tricolori §i pirghiide telegraf §i telefon, carare ingusta §i de totsingurateca, e tot mai mult cotropita de neaua.

DE LA S1GHET LA CELLALT HOTAR 581

Cdderea el" a fost ap de imbielpgatd, de am-Oa), cum se spune aid, incit in toate partileatirna crengi rupte, vechi trunchiuri prävalitesail copaci nalti i suptiri cari s'ail aplecat asu-pra drumului fácind un arc de triumf viforului.Gerul de asta-noapte a intdrit zäpada, a pus ocojita de gbiata peste balti §i a impodobit cuturturi, dintre cari unil sint uria0, toate unghiu-rile de stinca unde zace umbra vepica. La csa-derea pripità a frigului, frunzele ro01" §i frun-zele galbene, impodobite pentru moarte, ail cAzutin ve0ejiciune, §i prive1i0ea stralucita a disparutrapede, läsind in loc o singurd maramd ruginiea muntelui. Soarele neobipuit de cald, care teorbe0e lovindu-te in fata, desprinde pe incetulgrämezile de omät ce impováreazd cracile, §ipe margenea drumului ca §i in adincuri se audenecontenit, in loc de (nice zgomot viil, zdu-paitul umed al zapezei ce cade. Frunze le, scu-turate, se desfac i ele ca un roiil de fluturimorti, 0 giulgiul alb e pAtat pretutindeni de pe-tele ve§tede ca de ni0e stropi vechi de singe.

Rapede, cind ajungem la culmea de trecere,linga gheburile i §eaua Gutinului, negurile cA-latoare se rdsfird asupra albastrului. Spre Apusnorii scinteie de raze, pe cind la Räsärit mar-genea e tività cu un verde dulce, umbrit §iduios.

Coborirea tine indelung printre fragii i ste-

582 MARAAIIIRWL

jarii de0, cari, desfoiati la crqtet, se infdpramai jos in zdrente uscate, pe cind verdeata semai pastreazA spre poale. Stinca se vede uneori in risipiri innalte, negre.

Aid e §i mai pustiii decit pe laturea cealaltä :un ceas, doua, nimeni nu adince§te dirile tAiateprin zapada de putinil drumeti ce ail trecut.Dar iatd intre trunchiuri, la o parte de carare,un mare freamät de frunze : vite ro0 trec lup-tindu-se cu sui§ul. A§tept in urma lor un ciobancu guba alba', caci vremea hotilor a trecut demult in aceste parti. Dar nu: pe astfel de locurii la o astfel de vreme, doi Jidani bärboO, stren-

to§1 scutura din biciu§te, minindull prada spretirgurile Maramureplui bor. Intimplarea a facutsa intilnesc la granita terii 1:).. aceia cari sintastäzi stapinil ei. 0 Dragoe, Bogdane, Voevozicu sterna zimbrului, capetenii ale vitejilor mun-telui, intemeietori de mänästiri §i biserici, des-calecatori de teri cucerite, ati putut fi voi cindvape aceste locuri blestemate intre cele mai bles-temate, uncle avintul spre ban al neamului cusufletul mai josnic nu cruta nici macar pe cres-tele muntilor zäpada cea mai albA !

CARTEA A XVI-A.

BAIA-MARE SI CHIOARUL.

I.

Spre Baia-Mare.

De vale incepe o sosea la care se lucreazà,asa incit esti aruncat pe alocurea in clrumuride bolovani si fink unde ti se zdrumeca sufletul.Ici si colo, se väd pietre galbene, laculete rosii,prelingeri de apd cu colorile ciudate. Lungi co-perisuri de lernn, cosuri innalte, zbucniri defum se intilnesc pe amindota laturile drumului.E acum pArnintul räscolit de multimile fdra lu-minit ale oamenilor de toate neamurile cari sco-tocesc in adincul tarinei metalele scumpe. Amajuns din tara ciobanilor in aceia pe care osapà si o locuiesc bdiaqii.

Lingal apa Säsariului, care, adunindu-se inmunte, saltà furioasd din bolovan in bolovan,se insirà acuma un rind de case, care intreccu mult pe cele din Maramures, cu care-mi de-prinsesem ochii. La drum se \Tad doi, trei ochide ferestre supt trunghiul innalt al unui pod de

**Cada

586 BAIA-MARE SI CHIOARUL

lemn, care poartä sus un fel de caciulita desindrild ieitã innainte. Crucea inseamna caresint locuintile Rominilor in acest addpost al mi-nerilor. Ea nu e prea rara.

Drumul, foarte bun acuma, mai neted decit

Prive14te de iarnii din plirtile ungurene de 1ing Ardeal.

in Maramuresul pietros, duce spre o plata undese vede o bisericd a catolicilor, oteluri. Copiitrec in procesiune cu crucile in mind, §i dupdei iatá parochul catolic cu impartasenia innain-tea careia se descopar bdia§ii de pe stradä §ide supt porti, intor§i de la lucru odatà cu cd-derea seril.

De acum, nu mai contenesc uni1 negre, co-

SPRE BAIA-MARE 587

0Iri le §i fumurile i, cind te apropii, auzi peacolo izbiturile surde ale §teampurilor cu apadin rid §i cu aburi, care strivesc pietre de ar-gint §i de aur. Bogatia care se culege aid*, serevarsa in oarecare mAsura asupra tuturora. Pecind se grAbesc spre munte carutele goale, sAraceale Maramurwnilor cu cäciu1il, plete i gube, pecind de la cimpie vin carà cu boi, minate in cetde WACO in pänuri albe, un sat de toatä fru-museta margene§te drumul. Au fost odatà aidniste Slovaci, adusl poate pentru lucrul minelor,si de aceia i se zice Tautil (Tot = ung. Slovac).El sint acuma contopiti in Romini, cari sintaproape singurii locuitori ai acestui sat de mi-nune. Catolicii aü, ce e dreptul, o veche bise-rica, impodobia cu sdpaturi gotice, dar vre-ociteva familii se tin abia de dinsa. Pe caselevapsite cu albastru, in totul asemenea cu aceleadin Baia-Spria, fasare mai pretutindeni cruceanoasträ. Pentru toate aceste gospodarii-model einnaltata o bisericà de zid, care se mintuie cutrei turnuri ascutite, de indiIä. E cea mai bunäin acest fel pe care am vAzut-o pdna acum,de sigur cã satul e vrednic de dinsa. in astfelde imprejurdri, firWe cá Evreul lipsqte §i, dacavezi cite vre-unul prin curti, el e numai uncumpArAtor de bucate sail de vite, venit din fur-nicarul putred al Maramurewlui.

Pe drumul cu plopi §i teampuri, stràbatut


de carute, de carg, de sateni cari nu se mai speriede cojoc, ci, deprin0 cu lumea, spun bunA-searapopei cu barbk mergem acum spre Baia-Mare.In stinga, e cimpia de lucru, iar in dreapta setot urmeazà, trimetind neguri pentru norii demine, linia muntelui, care ascunde in vane salestratele pietrei de aur, prin care se poate norocicineva dintr'o zi in alta.

II.

Baia-Mare.Ora§ul incepe cu case razlete, dupd tipul

obi§nuit. Ele tin mult timp, pand ce se ivescclddiri mai mari, cu prAvalii, strade bine pie-truite pe care se mi§ca o multime de lucratoriinglodati 0 plini de pulberi galbene. Pieta efoarte intins5., ca la toate ora§ele ungure01 dinaceste parti §i, iarà0, foarte chior luminatd. Tre-buie sa fie pe aici un gimnasiu unguresc, cadgrupe de tineri neru0nati imi privesc obraznicbarba .0 latrd ceva cu g pap), de sigur mAgAriicu privire la popil romini.

Aid e inteadevar un cuib fanatic de UnguriMI, cari, cind s'a tinut acum citiva ani o adu-nare a Asociatiei, ail schieunat ca pisicile tur-bate 0 ail dat cu pietre asupra 4 Valahilor)cari cutezati sä calce, cu prilejul unei serbäride cultura .nepatrioticAo, acest pámint sfintit al

BAIA-MARE 689

plebel soviniste. Sint aid 12.000 de strdini, culesidin lungul si latul Teril Unguresti, si intre else cam pierd cei 4.000 de Romini, cari ail inmargene o bisericutä si n'ail putut intemeia sio scoald modesta.

Nu-mi vine sã dorm in acest loc neprietenosunde se zbiarà impotriva Rominului numal pen-tru a e Romin. Apuc deci spre Valea Burcu-tului, care a cApätat insemnätate de cind s'a gisitacolo vina de aur ce a fäcut din proprietarulromin Pocol un mare bogatas. Mu It'd vreme, Ca-latoresc pe drumul teril urmind calea pe careunul o socoate in alt fel decit altul. Din cind incind, lumini aratà steampuri ce tropaie, circiumece chiamd, sail in scintel ce se misa sosesccopil cu facle, tog Romini, cari se intorc acasä,foarte viol si veseli, de la lucrul lor in mine.

Pe linga o cruce mare, desiratä, cotesc apolpe cel mai stricat drum in reparatie pentru casa ajung in sfirsit la d. Pokol, unde petrec noap-tea. Cite o casa singuratecd aratà cä n'am rä-tacit drumul, si de la o circiumA de Jidan ieailun baietel orfan, sluga la circiumar, care maintreaba intaiil cite pitule-i dail, ceia ce aratacum se poate jidovi cine slujeste Jidanului.Linga castel mai vad odata luminile zburátoareale baiasilor ce se intorc de la muntele intunecat.

590 BAIA-MARE V.. CRIOARUL

Chioarul.D. Pokol ma duce, in vestita lui trasura cu

patru cal, la Baia-Mare, de unde, cu aceia§i tra-sura, careia nu-I mai lipsia decit cojocul si barbamea pentru ca sa sperie un ora§ de atitea miide suflete, voiii merge in tam Chioarului, laSuncuta.

Drumul de dimineata nu arata decit drumetisingurateci, frumosi terani romini din impreiu-rimi, si cite una din femeile in vesmint ungu-resc, care yin cu cosnita sà aducà merinde laBaia-Mare. Viata e inchisa Inca in §teampuri.

Vdd acuma de-asupra orasului marele turn allui Ioan Corvinul, singura ramasita istorica cese pastreaza in el. Pe linga dinsul se tupileazacelelalte turnuri mai noua, de la calvinil si dela catolicii de astazi. Apa Sasariului curge inmargine, lin, fail maluri, limpede, cu toate scur-sorile galbene si albicioase ce cad intr'insa, viindde la steampuri.

La iesire, lasam in urma tot sirul muntilordespartitori de Maramures, Ignisul ascutit si Gu-tinul ghebos, linga culmea caruia se crapd dru-mul de padure prin care am venit. Alte linii demunti se ivesc la stinga, ai Chioarului, din mij-locul carora se desface virful care poarta ce-tatea de unde si-a luat numele §i Tinutul. *i

CHIOARIIL 591

aici, in acest Ciceil al Apusului, ail fluturat stea-guri romane§ti, §i Aga Leca a poruncit de acolopeste aceste locuri in numele lui Mihai Viteazul.

Drumul se infunda intr'o padure tiara, lasindla dreapta Inca doua sate frumoase, Satu-Noa desus §i. cel de jos, cladite dupa ace1a§1 model caTautil. Bisericile innalta turnuri mari, albe inmijlocul verdelui singerat al toamnei. Trecemlush* prin Cu heti, vechia sat de Unguri, cu casemidi §i curate, in margenea carora s'ail a§ezatinsa §i Romini, cari ail 0 o biserica. Unguriiinsi§1 §tia mai bine romanqte decit limba lor.Astfel pe incetul se inlatura i putinul amestecstrain presarat in acest infloritor Tinut de Ro-minime.

Aqa s'a facut i din colo de muntele de aur,unde Havasalfold, 4Tinutul de munte, al Un-gurilor s'a prefacut de mult in romaneasca Taraa Oaplui, unde vre-o 17 sate traiesc in bogatiaogoarelor. Pe valea Alma§ului, spre Jibail, maisint numal doua sate de Unguri, care vor periin chip firesc §i ele : in jurul lor e revarsatalarg Rominimea biruitoare.

Berchezul are §i el curte ungureasca §i bise-rica ungureasca, mare, veche. Dar o alta a Ro-minilor rasare in capatul a§ezarilor, acolo undecasele sint mai slabe, mai putin infiripate. Incaun loc de lupta unde nu s'a hotarit Inca soarta el.

Incolo, celelalte sate, din drum, ca Sacala-


senii, numit dupà sacAlusele sail tunurile celemid de demult (Sacalus find porecla intemeie-torului), cele din dreapta, din stinga, risipiteintre pddurile Inca intregi, au aceiasi infatisareromaneascA, smeritä si bAtrina ca lumea. Dupatoate prigonirile si focurile, dintre care cel dinurmä a pustiit la 1848, casutele subrede cu co-perisurile de stuh batucit ad rdsdrit din nodin curtile, imprejmuite, dupa neschimbata noa-stra datina, cu vergi bine si strins impletite.Biserica e de obiceid incheiata din lemn, ca inMaramures, si une orl e totusi de o mare ve-chime, care se poate cobori panã in al XVII-leaveac, cind marile paduri de stejar, de mult pe-rite, ail dat lesne un material pe care vremeanu-1 poate incolti. In fata, ca si la multe casedin partea de MiazAzi a Maramuresului si dinTinutul Chioarului vecin cu ele, e un pridvor rd-zimat pe stilpi ciopliti aspru. Intre tinda si naosse desasurd o piedecg in chip de balustrada.Feresti micute lumineaz5 slab naosul largut ;catapiteazma intreagd desparte de un alaras inmuchl. ZugrAveala, fdcutã de mesteri din partealocului, e de tot copildreasca ; nu se simte aidatingerea nemijlocitA cu partile romänesti de din-coace, unde era scoalà de zugravi priceputi.Turnul negru tisneste cu o indrdznealà neas-teptata, samanind de departe cu minaretul uneirnoschei.

CHIOARTJL 593

Asamanarea cu Maramure.7ul se arata 0 inatitea alte privintl, in infat4area chiar a oame-nilor. Locuitoril Vail Lapuului poarta 0 ei ve-minte de panura alba, gube cu mitele plouate.Dar aid se obiruie§te mai mult, pentru a tineade cald, un sumana§ albastru ca pe la Cluj 0Turda. Tot ca pe acolo, pana intr'o vreme a§ade tarzie, palaria de paie cu fundul innalt 0marginele rásfrinte asupra fetei, e mult mai obis-nuita decit caciula, care e mai mare i mairotund umflata decit la Maramurerni. Ca i inpartile ardelene de la Rasdrit, femeile §i-ail pa-rasit portul si se infdpra in cituri de tirg, maimult ro0i ; numal gubele umflate le deosebescde Unguroaice.

Ceva din mindria Maramurernilor liberi seintimpina 0 aid. E adevarat cà mai toti sateniice intilnim, se sperie de cei patru cal §i scotpaldriile, caciulile, inginind une ori cite cevapentru drumetii cari se numesc, dupa datinalocului, de inchinaciune pentru bogatie 0 putere,qMaria Sa). Dar carele cu boil frumo0 trecmindre, 0 la coarnele din afara se atirna mo-tocel ro01 de lina sail uviti de piele tintate.Nemesia a fost 0 aice in timpuri un adevarintre al notri, §i neme0I se numiail 0 eboieri",cum descopar in citeva insemnari pe cartilebisericWI din veacul al XVIII-lea. Sint sate cudouà biserici, una nemerasca 0 alta a ioba-gilor, §i pana astazI poporenil celei d'intaiil se

If. Iorga. Ardealul. 38

594 BAIA-MARE §I CHIOARUL

tin mai mult decit ceilalti, §i aceastd insu§ire alor are pand astazi oarecare recunoa0ere.

Soarele vesel al unei minunate zile din varalui Sinmedru, care, mult a§teptatA, a sosit insfii*t, aure§te pe o muche de deal in fatá ca-sele multe, strinse la un loc, ale Suncutei, caree un tirgu§or i o räscruce de drum, o staticde cale feratà i un mic centru de fun ctionari.Odatà fire§te a era aice numai Un sat pe careai nostri 11 primiserà de la Unguril cei de totvechi, cãci Somcut inseamnd efintina cu corni,a cornilor); dupà cre0erea insemnatatii locului,tot Rominii aü ramas ins5. stapini. Pe cind ca-tolicil din casele de administratie ale Statuluiaü numai o bisericutà, protopopul greco-catolicsluje§te intr'o mareata clddire, in stil, ce e dreptul,modern, dar destul de bine potrivit. Nu lipsescnici avocati romini. Piata e insa a Jidanilor,vre-o 700, fata de abia 2.000 de cre§tini, a Ji-danilor cari merg i prin satele vecine, de faccumparaturi de precupetie §i-§1 fierb rachiul deprune. Hanul unde ne coborim, il tine un Ar-mean, care §tie romäne§te bine.

De la Suncuta ne coborim pe unul din aflu-entii Làpuului. Nici-una din vAile ce am strà-batut pand aid n'are o frumusetà a§a de lin4-tia §i de senina. Stralucite perdele ro0i deverdeata batufa de brumd atirnä pe coasteleblinde intoarse spré nol. La picioarele lor, pe

CHIOARUL 695

paAtile Inca fragede, plugul taie lesne, in pa-mintul adinc muiat, brazde lungi catifelate; citeo ceata de samanatori, in panura alba, in ci-turi inflacarate, arunca semintele. Rani card trecin pas lin.

Toate satele sint curat romaneVi, afara decei citiva Jidani, foarte saraci, de pe la bolte.Numirile oficiale batute pe scindurile de hotarsuna ca o copilareasca batjocurd. Mesteacanule Nyiresfalva, pentru ca mestecdniq se zicevyires ; altele sint potriviri intimplatoare denume iscodite ; fiindca iscoditorilor ii s'a parutlung cutare sat, i s'a zis csatul lungi, Hoszufalva.

Dupa Buciumi, Gaura, Mesteacan §i Rastoace,apusul se lasa peste dealurile din dreapta. Acolocerul e imprejmuit de flacari ro0i, supt uprinouri vineti, cari cresc Inca stralucirea foculuidin urma al soarelui ce moare. Acest foc pa-teazd de singe largi pete de apa samanate infundul \Tailor ; acela e Some§ul, care vine de laDej, mergind spre Tisa. Mai departe, spre drum,apa alba soarbe adinc umbrele copacilor sin-gurateci. Iar Craiü flOÜ, cu lumina foarte ascu-tità, pare c5 se opre§te pentru a privi minuneade foc, apol el prinde a calatori in largul al-bastrului ceresc.

In coborirea la vale, atingem Lemniul. Unabur trandafiriii pluteVe pe margenea satului.Acolo e cimitirul, §i pe morminte, in aceastd zide toamna cind se pomenesc mortii, scinteie


lumini razlete in care arde durerea i iubirea ;pe una din ridicaturile de terna, supt o crucecare se desface adinc neagra, arde lathe lingafacile, in §iruri dese, care par florile de luminaale termului de peste moarte.

()amen! din Letca.

Mari acoperisuri colturate, un minaret de bi-serica räsarind din mijlocul lor. Peste pamin-turile de hotar e acuma Letca, de unde e Au-gustin Paul, ziaristul din Brasov.

Vom vedea satul a doua zi. Deocamdata in-tilnesc in el numai pe un neWeptat cetitor

CH IO ARUL 597

terAnesc al lui c$tefan-cel-Mare», care ma in-timpinA, dupa ce ne schimbAm numele, cu untucu-ti sufletulD, (csarutu-ti sufletu10, care in

adevAr imi merge la inimd. Se aratA foarte bu-curos cA mi-a putut cvedea trupuly, i la tre-cerea peste Somq mA recornandd podarilor asade cAlduros, incit ei cred cd aü innaintea lorchipul, crescut prin legenda, al parochului din$4e§tI, luptAtorul national de odinioarA. Oa-menil sint bucuro0 cA au trecut peste lumini§ulalb al riului mare pe epopa Lucaciti» insuO.

Dincolo de Some§, o cArare pe care apa oschimbA cind aicl, cind dincolo, duce in mar-genea unor lanuri de porumb cules, cu cotoa-rele slAbAnoage, la Lozna. Aid aflAm odihnA incasa preotului, om instArit, cu gospodArie foartebunA §i cu sentimente romAne§ti, unite cu intre-buintarea intimplatoare a limbii maghiare §i cucetirea in aceastA limbA. AceastA stare de sufletnu e rarA in aceste pArti. Vizitiul Zaharia aspus doar, dupA o uparA probozire pentru vorbeungurqtI, cA-I e tot una, ori o limbA, orl alta,§i cA aid limba ungureasch e cea d'intiid..Inteligenta are in aceste pArti un rol pe carenici nu se gindqte a-I indeplini.

Lozna are o bisericuta de lemn, care poates'A fie destul de veche, dar a fost stricatA cutotul printr'o zugrAvealA copilareasca fAcutA deun me§ter din Nicula. Bietul om, din cit se pri-


cepea, a facut sfinti noi, a tarninjit cum e mairail pe cei vechl 0 a impodobit i päretele dinafara cu un stra0lic Sint' Ilie pe carul de foc.Altfel, aceasta zugraveala unica are interes intruaceia cä arata care pot fi ideile despre arta aleunei minti simple pe care n'a inriurit-o nici-o

De la Lozna innainte mergi pe drumul abiapietruit la Clisi, sat fall parochie, unde stincimarl strimtoreaza cursul Somqului.

In Letca, impartità intre vechii neme0 i io-bagil de pana mai daunazi, i bisericile sintdoug. Si una §i alta nu infatieaza decit birnezugravite §i innalte turnuri tuguiate. Pe bisericasaracilor se mai vede Inca insemnarea sapatain grinda de la intrare prin care se marturisesteca lucrarea s'a facut cu cheltuiala lui Iacob Io-nacu §i a pope'. Väsiiii in anul 1665. Aceastae deci una din cele mai vechi biserici de lemnce se afla in Rominime. Zugraveala, de la in-ceputul veacului trecut, e totu0 mai buna decitaceia pe care o pot face astazi gpictorii» de laNicula, luati in intreprindere de Armeni.

§coald.

CARTEA A XVII-A.

SALAGIUL, SATMARUL,

ORADEA-MARE.

I.

In SAlagiii.

De la Letca linia feratà ce vine din Dej sesuie §i mai departe pe cursul Somevlui fardvaluri, curgind lin in fundul vAilor. Supt marealuinira dezmierdgtoare dealurile impddurite aleSälagiului i§i desfävrA strAlucitele odajdil dero§u §i auriil. in poalele lor sint prinse sate ro-mäne§ti, cu bisericile de zid puternice, care in-nalta una dupa alta turnurile albe.

Dupa Surduc ajungem la Jibail, unde numArulnostru e mic pe linga al sträinilor. Marea a§ezaredin a dreapta ail e strabatutä de cloud clopot-nite du§mane.. De aid linia cea mare apucA spreNagy-Karolyi, pe care ai no§tri, cari ail i o mareparochie in orà§el, il numesc Careii-Mari. Peacolo e calea spre Dobritin, al cArui nume vechiilslavic a fost prefacut in Debreczen de Unguriinävälitori, i in sfir§it spre Tisa, spre sfh*tullumii romäne§ti.

Deocamdatã insA uriram drumul Some§ului,

602 SALAGIUL. SATMARIIL, ORADEA-MARE

ascuns de dealurile cu paduri, care aii facut pecarturaril nostri sa numeasca aceasta tail a Sd-lagiului : Silvania. Pe linga Odorheiul Somesuluitrenul incetinel apuca spre statia Sulimetel, deunde iaräi linia se increanga, aruncind o ra-murä Cehul saü Ceul Si1vanie, pe cindtrunchiul tinteste la Baia-Mare.

Valea aceasta noua n'are un riü care sa sevadk caci apa Salagiului e numal o scurgeresaraca, prezdrita intr'o ripa. Dar cele mai linedealuri desfasura la soare coastele lor strabatutede plugul roditor. E Inca o tara de pine la pi-cioarele muntelui, si de aceia marii proprietari

stiut totdeauna insuseasca.

Dupà o scurtä oprire la un satucean careface abia sa se zäreasca umilele-i coperisuri destuf si de sindila veche, sintem la statia indoita<Volcsok-Illyésfalva,, unde ne asteapta trasuravenerabilului sef politic romanesc George Popde Bäsesti.

Satul Basestilor se atinge indatk supt dealu-rile de bielsug. Asezat intr'un loc asa de prielnic,in margenea codrilor i cu tarini la indaminkel nu se simte de aceste inlesniri. Pe drumurilede tina adinca i cleioask se ivesc la intimplarecasute cu paretii josi i strimbi, de-asupra ca-rora spinzura stuhul scarmanat. In cladirile maibune, unde se vad boltiri de zid in fata, capodoabk stail Jidovii, cari, mai pieptanati, mai

ad

spre

ad

iN SALAGle 603

unguriti decit ai Maramuresului, nu fac isprava.mai buna decit aceia. Sint vre-o suta de capetein acest vechid sat romanesc, boltasi, precu-peti si chiar stapini de pamint, de e hol d u ri 1, .Mad sfiala de nimeni, batjocuresc pe preotulnostru, intetesc impotriva lui pe teranii momiticu bauturä, si se poarta ca niste stäpini. DinBasesti ei ad facut un punct central, si-si adaice o mare sinagoga si chiar o scoala, undecopiii de toate vristele misund in mocirlä. Acumjumatate de veac insd erad numai trei familii.

Si ispita -si stoarcerea ce porneste de la Evreiva fi fäcut pe teranil de aid ceia ce sint. Laintrarea in sat, o ceata dintre ei trece pe lingdnoi fara a zice cziva buna», tintindu-ne cu ochirai. Cutare dintre locuitori nu mai merg labiserica, nu cred in cruce, nu primesc pre-dica, nici tainele, se boteaza din nod si se zicNazaricusi sad Nazarineni, dupa un eres nodsi prost, nascocit de Sirbi si rdspindit de Un-guff. Ba in satul vecin, la Odesti, adunaturade casute mai ca si acestea, sint si de aceiacari vread parnintul domnului si birul Impara-tului si pentru aceia se zic gsutulistiz sad so-cialisti. In acest sat si in multe altele, obiceiulnuntii cu petrecere, dar fail preot si fall de-claratie la primarie e Inca foarte raspindit, cutoate ca unii preoti, cari ad insa de lucru cuparohieni atit de cerbicosi, duc lupta inviersu-nata impotriva concubinatului.

604 SALAGIUL, SITMARUL, ORADEA-MARE

Totui vad o §coala foarte buna §i o marebiserica, asemenea cu cele din Moldova. inteocasa cu cloud rinduri e a§ezata o societate cre--tina de consum. E vorba sa se faca §i o banca,Codreana.

Aceste mijloace de lupta pornesc innaintede toate de la hotarirea proprietarului, d. GeorgePop. El nu e un strain, ci un neme din sat,a carui familie s'a ridicat prin preotia strabu-nilor, prin protopopia unui ascendent mai apro-piat, prin functiunile de Stat pe care le-a ocupatbunicul. Dintr'o mo§tenire de o suta de iugare,acest om harnic a §tiut sa faca un stralucitdomeniu de 3.200 de iugare, care e unul dincele mai frumoase din aceste parti §i are mci-ier4ti, ferme, cum zicem noi, in trei sate, inBase§tii in§41, in Tam4qt1 §i in Baita. Avindo singura fata, el ajuta larg §coala, biserica, pemulti sateni §i chiar pe citiva studenti. La ..epte-zeci de ani, el nu e numai cdomnulzci §i adevaratul ei stapin, supraveghetor §i lu-crator : pentru toata munca cimpului zilnic iista calul la scara.

Dimineata intovära§esc pe gazduitorul mietla slujba bisericeasca. In cladirea incapatoare

cuviincios decoratä, nu afiam sateni, intrealtele i fiindca e o zi de lucru i, cu nesigu-ranta batjocoritoare a vremii, nici-o clipa nu

mosiei,

(100 SALAGIUL, SATMARUL, ORADEA-MARE

trebuie pierdutd pentru al-Muffle si sämdriaturilede toamnd. Dar copiii din cor ail venit sd cinte,nu ca sd-mi ardte mie ce pot, ci pentru Ca' asae datina aid, sd se inceapd cu cintdrile dinhiseria ceasurile de invatatura din scoalä.

Slujba e foarte frumoasd, si e o minune cindsuptirile glasuri argintil innaltd vioiti armoniarugaciunilor, la indemnul invatatoruluI care-siface datoria cintind in strand. Sint foarte mi-titel, foarte cuminti, asa de sdraci, de rupti,de cirpiti si de zdrentuiti, asa de golasi cu bie-tele lor picioruse pline de noroiil pand pesteglezna si cu träistutele prinse de umdr, si cintdtotusl cu atita inimd, ca niste sdrmane pdsdruici-inghetate, de ti-e si mild, si totusl mai multdrag de dinsii. Pe pupitru, lingd mine, bdtrinul-de septezed de ani si-a cufundat fruntea inmind si ascultd cu ochii umezi aceste glasurisi rugaciunile pe care in acelasi loc le-ail in-naltat preoti i protopopi din neamul sati, in-gropati in aceastd farina. E o tovdrdsie de su-flete intre toti acesti oameni, de vriste si destaff totusi asa de deosebite, cum s'ar cdclea sd-fie in orice colt romdnesc, si chiar in boiereascasi boieroasa noastrd Romänie pentru bineleacestui popor obidit si fdra mingiiere !

SPRE SATMAR. SATMARUL 607

Spre SAtmar. SAtmarul.

Iard§1 la ulimete in dupd-amiaza de ploaie rd-pezitd. Apoi, in sus peste Some§ul lat i jos, pelinia Baii-Mari, trecem pe linga biserici nouäde zid §i multe casute cu coperiprile de in-dilà pe cind dealurile innätbastrite deneguri se perindeaza, cind de o parte, cind dealta. Statiite, insemnate cu nume ungureti, in-qeald necontenit asupra firii satelor, cu totul ro-mAne§ti, care, de fapt, se chiamä Mesteacanul-Mare, Satu-Lung §i aqa mai departe. La capà-tul unor paduri, linia despica o larga cimpieverde strabatutá de cirezi ratacitoare, pe cind indepArtari apar iar41 muntil Chioarului i aiMaramureOlui, asupra aror fulgera. Sintem inBaia-Ma-re.

0 tirzie furtund de toamnd se pregAte§te asu-pra lor, cu tunete i fulgere, in Novembre. Unlarg nor sur se intinde intr'o clipd panA in mar-gentle zarii, rdpezind picaturile grele, dese. Baltise alcatuiesc de-asupra tinei drumurilor i cim-piilor ; satenI trec nauci, pripindu-0 carAle. Apoiin citeva clipe sintem dincolo de puterea furtu-nei, care se pierde albicioasA in urma, gonitä deun soare de Apus cu strälucirea infocatl. No-rul intreg pare aprins in toatà margenea lui

innegrita,

608 SALAGIUL, SATMARUL, ORADEA-MARE

apuseanA de aceastA biruintà a razelor, pe cindin capAtul cellalt se schiteazA Inca fulgere.

Printr'un Tinut de dealuri tot mai joase inain-tam cAtre Satmar. Firmele de statii sint astfelalcAtuite incit numele romAnesc nu se poate nicideslusi, nici gici macar. Si totusi acest numeexistA. Si pira departe dincolo de SAtmar sutede Romini locuesc linga Ungurimea cotropi-toare, in satele de tinA, de vergi si de stuh.Preotul din BAsesti vine de la Achis, lingaTAsnad, unde avea parochieni cari tineati ladinsul. Dar in foarte multe parti limba e pierduta :predica se tine, ca in SAtmar, in ungureste peurma bietei liturghii strAvechl romine. Pe mor-minte tot in ungureste se face pomenirea mor-tilor, i un preot mai indraznet, care a vrut sAopreascA aceasta datinä, a fost silit sa-si Vara-seascA parochia de chiar ai sal pe cari-i intetiaadministratia.

In aceastA cale satele nu se prea vAd. OdatAnumai linia taie marginea uneia din ele, i atuncivAd o bisericA de zid joasA, cu ferestilecu tavanul innalt de lemn negru, invAluit ca omAciucA. E de sigur o veche zidire, si tot asade sigur este cd ea a fost ziditd de Romini.

La SAtmar se ajunge seara. AstAzi ii zicemasa dupa ungurescul SzatmAr sail, mai intreg,

mici,

SPRE SAT MAR. SATMARUL 609

Szatmar-Neméti, (Sätmarul nemtescD. In celemai vechi timpuri, innaintea miscArilor de co-

intemeierilor de orase, era aici, pecimpia roditoare, un mare sat al nostru. Nem-tii asezat in el, deschizind právälii i alc5.-tuind un tirg, si de aid adausul : eNeméti,. Apoirasa lor s'a stins, si in loc ail venit Unguril, carisint astazi singurii stdpini, dacd nu se pun insocoteald destui Evrei trecuti la imbracaminteasi la limba natiunii domin ante, si cele 3.000de Romini necajiti caH ail nevoie de predicaungureasca.

Asa fiind SAtmarul, deplin epatriotic,. I s'afacut cinste cu o prea frumoasä gard. Dincolode dinsa se deschide o aleie, care duce si eala strade imbrdcate cu basalt lunecos, pe careiarAsi le margeneste §irul de arbori. Este elec-tricitate, si se \rad finii de tramvaiii. Casele de pemargeni sint in mare parte märunte, dar bineingrijite.. Piata patratà, ca acea din Sighet, piataungureasa, notif i pompoas5., lard nici-unelement istoric, e impodobità cu o foarte marebiseria a catolicilor, iar la cellalt capa't ea areun otel care poate sta in mice Capitald.

N. Iorga. Ardealul. 39

loni§ti i

s'aii

610 SALAGIIIL, SATMARUL, ORADEA-MARE

Spre Oradea-Mare. Oradea.

De la acest otel plecam in mijlocul noptii pentrua prinde trenul spre Er-Mihalyfalva, de unde sedesface in jos linia Orazii-Mari. E o mare stra-lucire de stele limpezi, dintre care a plecat lunamu§cata in secere. Aid pare cà nici n'ad fostvremurile de zäpada, i pana la acest ceas aierule lin O. dulce.

Trenul taie §esul spre Apus, atinge Careii-Mari §i se opre§te peste trei ceasuri la statia delegatura. La lumina diminetii care nu s'a cu-ratit Inca de nori, se vad numal miriti Wernutepeste un pamint intins ce se sapa une off inadincituri u§oare. Cite o scurta padurice destejari tineri rasare ro§ie, §i se pierde in zare.

In jos, copacii sint de§1, §i tot Tinutul are in-fati§area unei mari livezi in mijlocul careia sefac samanaturi ingrijite. Daca ar mai fi cite olimba de padure, te-ai crede pe drumul de laPloie§ti la capitala noastra. Dar statiile cu nu-mele neintelese trimet §i primesc terani unguriMani, cu mustatile lasate in jos, spinarea in-covoiata i picioarele indoite ; in locul portuluinostru nu se vad decit palariutele mici, §orturile§i marile cizme pana la genunchi. Elementulromanesc e pe aid numai presarat, ca fire degrid vechid intre multa buruiana, §i el e pre-

SPRE ORADEA-MARE. ORADEA 611

tutindene primejduit in aceasta diecesä a OrAzii,unde cine trebuie sa lupte, preotul, nu cuteazAs'o faca, fiind el insusi patat de maghiarisare.

La Podul-Secuiului o linie laterala se desfacein dreapta, ducind prin Marghita la imlàü, incapatul de jos al Salagiului. SimlAul e un centrumarisor, in care, ca in tot Tinutul de altfel, Ro-minii aü insemnatate. In acest loc, care a fostleaganul Bdthorestilor, principi ai Ardealului,noi avem i una din putinele bAnci ale partiloracestora de constiinta. si organisare mai slabA.

Un vicarid unit resideaza. in imlAf i se ti-pareste acolo o foaie romaneasca ilustratd, (Ga-zeta de Duminecd,.

Apoi, de la Podul Secuiului innainte, acelasises larg, cu zArile viorii i vinete, aceleasi satemari strAbAtute de innalte biserici strAine, ace-leasi casute cu coperemintul jos si usa des-chisA intre doua feresti, aceleasi puturi cu cum-pana si podete de lemn; aceleasi miriti i ier-burl de baltA. Rar se ivesc oamenii cu pala-riuta mica si cizmele mari, femeile in cituri ba-tatoare la ochi. Supt albastru zboarA giste spe-riate, in stoluri albe, si, in nori negri, cioarepradalnice.

Dupa. statia Bihorul-Pispecului, episcopuluilatin adeca din aceste parti crisene i bihorene,ajungi Oradea-Mare, centrul acestui Tinutnodul mai multor

si

612 SALAG1UL, SATMARUL, ORADEA-MARE

Oradea trezeste in minte vechi privelisti deluptg, incunjurAri indárAtnice si apárAri viteze,capitole de glorie din trecutul principatului ar-delean §i al Casel de Austria. Nu odatä ail roitsupt zidurile cetätii, in acest §es de miristi, dearaturi si bälti, ostasii fat-a frica ai Sultanuluicare stdpinia in Timisoara si in Buda, si aveala indämind puterile Terii-Romanesti si ale Mol-dovei.

Apoi intdriturile de atitea ori stropite cu singes'ati dat la pämint, Gross-Wardein, Nagy-Varad,cetatea Crisului-Rapede, s'a prefacut intr'unora§ de provincie, in care nu mai ere' Nemti,si Unguril nu erail in stare sd aduca viata demuncã si de schimb al produselor muncii. Atuncibinefdatorii Ungariei libere, Evreii Maramure-sului, sosird, si, peste citiva ani, Oradea ajunsebine locuità si bogatd; ea se putu intinde luxospe strade largi, peste poduri frumoase, in pietepline de lumina. Canaanul maghiar mai cdpd-tase o metropold.

Cind am vazut intaia oara Oradea, mi-a im-pus larga aleie a Ora, desfdsurarea linistità sicuratã a stradelor pe care sunail aristocraticrotile trasuril unguresti. Dupà multe pràvaliiimbielsugate ale Evreimii, am nemerit acea piatade falà si de gala, unde se vedeail band', bi-serici, palate. Una din acele band e roma-neasca, cea mai frumoasà din biserici e a bo-


gatului episcop romin al Oräzii, iar intr'aceacasa veche cu doua rinduri, ce se ridica ladreapta, statea episcopul Mihail Pavel, care traiaca un sarac pentru a imbogati din agonisitalui a§ezamintele unei diecese amenintate. Fe-restile lui fusese sparte odata pentru asemeneafapte rele, i canonicil batrini, cari ma rugailsa vorbesc romanqte incet §i raspicat ca sa poataintelege, cu urechile lor batute de graiul strain,se temeail de un foc dupaan care, impreuna cuvechiturile din carnari, sa distruga i comorileliterare, de carti i manuscrise, adunate in vremeaepiscopului Samuil Vulcan, ocrotitorul lui PetruMaior §i al lui Sincal.

Astazi bunul batrin milostiv nu §i-ar mai re-cunoa%e locuinta de smerenie. Pe temeliile eis'a ridicat un mare i impodobit palat, care eo podoaba a pietii §i a ora§ului, fiindca samanacu celelalte maxi cladiri noua in stilul ce seobipuie§te in Ungaria : Palatul Comunal, Teatrul,Palatul de Justitie. inteuna din salele aurite §iparchetate se a§eaza in rinduiala manuscriptelepe care le-au alcatuit, in grija zilei de mine,särmanii clerici ce ail fost Clain, Maior §i

Sincai. Noul episcop, Dimitrie Radu, fiul unuiharnic teran din Bihor §i fost profesor la se-minariul catolic din Bucure§ti, a luat de la in-ceputul pastoririi sale hotarirea de a da epis-copiel fata de Ungurii stapini acel prestigiu pecare ace§tia-1 inteleg mai bine.

614 SALAGIUL, SATMARIIL, ORADEA-MARE

Intr'un mare lux mai vechia se infatiseaza sibiserica episcopalà, al carei turn vargat cu linilaurite scinteie de departe. Pe din launtru ea seinfatiseaza ca biserica cea mai stralucità a Ro-minilor ce sint afara din Romania. Pentru epis-copatul unit, daruit de Maria-Teresa neamuluinostru din Ungaria proprie, mesterii ail innaltato mareata biserica boltita, in care orice ama-nunt arata gust si bogatie. Toti episcopii ailavut o deosebita grija pentru acest mindru mo-nument in stil apusean, si Mihail Pavel a im-podobit-o cu zugraveli nouà in acelasi stil. Altfel,elementul istoric lipseste cu desävirsire, ca sicel specific romänesc.

In fundul pietii de pravalii, numal si numaievreiesti, ochii ti se opresc asupra altel bisericiimpunatoare, cu turnul mare si trainic. I se ziceInca biserica Grecilor, fiindca a intemeiat-o si aintretinut-o Compania negustorilor greci care aprecedat aice viermuirea negustorilor evrei. Incade la jumatatea veacului al XVIII-lea, ea eramintuità, si antimisul pe care se face sfinta jertfa,e de la un patriarh sirbesc al Carlovatului dinacel timp cind Rominii de lege rasariteanan'aveati nici-o episcopie. 0 reparatie adaugi-toare s'a facut insa in cele d'intaia decenil alesecolului trecut. Stilul si felul de impodobiresint si aid ca si la biserica episcopala unita, si


preotil celor cloud confesil ail tot dreptul sàcreadd fiecare cà biserica lui e cea mai frumoasä.

Si de fapt frumoase sint amindou5, precumfrumos e i alatul episcopal ; poate ca cinestie in ce vreme unul din urmasii acelui vicariüortodox Vasile Mangra, care a stiut sã fie na-tionalist infldarat pentru cloud popoare dusmane,al nostru intãiü i cel unguresc pe urmä, poatecà deci acel urmas al d-lui Mangra va innaltasi el un palat de stdpinire arhiereascd pentruRomini, si de sigur Ca acel palat va fi frumos.Caci pare ca in aceast5. Orade, care se lauddin toate limbile cã e mare, bate din cele maivechl timpuri un vint de mAretie : mare a fostcetatea, ale carei intinse ruini de cdr5rnida in-curcd pänà astäzi miscdrile Jidovimii de 20.000de suflete, mare e biserica veche a catolicilor,si mai mare, cea nou5, cu trei turnuri, de pestrada (mare)); mare se vede i palatul episco-pului, mare parcul de care se incunjurg. Epis-copul Schlauch, dintr'o familie de mesteri Svabidin Banat, a fãcut cheltuiell din cele mai neauzitde mari cu argintariile mesei sale, cu copacilgradinii sale, cu primirea imparAteascd a imp-ratului ; toate colile sint marl. Si cind cite unEvreil bogat cladeste pe locul un1 vechi clä-diri istorice care se risipeste in pulbere, el trin-teste o mare ciudatenie secesionista", de care-tivine sä fugi pänä nu vei mai fi in Oradea-Mare.


i, cum e de molipsitoare mArimea lucrurilor,pe atita mi se pare a fi, vorbind in genere, mi-cimea celor suflete§ti. Fand §i inteligenta evreo-maghiall n'are nici-o insemndtate in aceastdMetropola de angrosi§ti, in acest centru de mo-ral-ie. Noi avem douà §colute rivale, §i m'ammirat cind am descoperit intr'unul din invata-tori, d. Firu, ce e dreptul, Wanatean de ori-gine un tindr inimos §i cu multe cuno§tintide literaturä romdneascd, in stare chiar de ascrie romäne§te istoria bisericii sale. in biseri-cile acestea marf, ahia daca yin citi-va zilerisArad dintr'o poporatie romdneascd de citevasute de suflete numai, ruptä i aceia in douàconfesiuni. Copiii acestor oameni nici nu oaromainqte, i invatatorul trebuie sä li predea limbalor ca o limba strAina. Nici 'And astäzi nu estein Orade un seminaria romänesc pentru Romini,ci teologii, cari urmeaza la catolici, maghiari-satori fanatici, ail numai un convict, un internatal lor, cu profesori de rit i de cintdri, singurullucru romänesc ce se cuvine sd §tie. inteo mareclädire cu douà rinduri, alt vechiii dar impgra-tesc, e wzatã o preparandie de invatatori, a!care! §colafi, condui de vestitul canonic Lauran,urmeazd cursurile gimnasiului Premonstraten-silor maghiari, vajnici patrioti i aceia, iar acasdsint pregätiti ungurete §i rornänete. Nici-ocarte romaineasa n'ail in bibliotea, iar uniidintre ei nu §tiii un cuvint romAnesc, §i n'ail


nevoie de el pentru all face clasele. Se primescchiar III de Unguri pentru a fi invatatori roma-nesti in partile cele mai primejduite. Zabraniculsfintit al catolicismului acopere de o potrivacele doua neamuri vrajmase, care se adaph pen-tru scopurile bisericesti i culturale din aceleasifonduri.

Foaia literara, asa de veche, a d-lui Iosif Vul-can, «Familia», se tine cu cea mai mare stric-teta pe terenul curat beletristic. Peirea inceataa neamului nostru, asa de trainic in alte parti,nu se vede nuthai in aceste suburbii orasenestimenite sa se topeasca in Ungurime. Si prin sa-tele unde sint preoti cari nu §tia romaneste

nici-o dorinta de a tinea o carte roma-neasca, un ziar rornanesc, se petrece acelasilucru, cind Rominii, amestecati cu Ungurii, nusint in majoritate. Cite unii dintre acesti bietisateni abia pot indruga citeva vorbe in graiullor cel vechiii cind yin pentru vre-o afacere incancelariile episcopului, care si ele se sfiesc apurta inscriptil in limba cea primejdioasa. Toc-mar asa ca pe la Satmar, de unde se zice Ca

ar fi venit odata o preoteasa lard stiinta de ro-maneste la Vladica Szabó, care s'ar fi mirat siel de aceasta cpozna a firily !

§i

n'afi


IV.

In jurul OrAzii.

Oradea e incunjurata de sate mai mult ungu-resti, impraoiate pe dealurile care margenescla Rasarit orasul. Am vazut cloud dintre dinsele,Salausul si Sinmartinul. Locuitorii traiesc dinogoare pe care le lucreaza deosebit de bine sidin vinzarea laptelui in marele oras vecin. Aiicase mari de zid, acoperite cu sindila buna, sicurti intinse. Starea lor foarte infloritoare, maiales a celor din satul intaid, se lamureste si prinaceia Ca multi ad fost adusi in vremuri cu pri-vilegiile intinse ale colonistilor. Ungurimea dinOrade se stramuta in Duminecile si sarbatorileverii cu sutele la cscalzile, din aceste parti, undeapa zbucneste din pamint cu atita caldura incitpana departe aburii albi se ridica vesnic, ca o ne-gura, de-asupra cursului ei. Premonstratensii adin acest Tinut marginas o mare biserica vechesi o casa cu doua rinduri, foarte incapatoare,in care acum nu mai locuieste insa nimeni. 0mare biserica a catolicilor se ridica pe o culmeinnaintea satului Rantaii.

*i. aceste sate, Rantaul, Haieul, trebuie safi fost unguresti in timpuri. Dar noi le-am cu-cerit cu totul. In ele nu mai vezi palariutelerasfrinte, camasoaiele albe si cizmele sad man-talele mari de panurã cusuta in flori, ci-ti rasar

IN JURUL ORAZII 619

innainte tot oameni cu caciull tuguiete, cu piep-tare scurte pe care le acopar mintene albastre,si cu bernevici albI. Numai femeile umbra im-bracate intocmai i intocmai ca Unguroaicele.Pana la Arad, la Mur4, drumul duce tot printreRomini.

Sint insa, cu toata bogatia pämintului, dove-dità prin grosimea tine, tot wzari sarace.Coperi§urile de stuh cad trist pe paretii strimbi,cu fereSi abia deschise. Locuitorii lor nu sinttocmai multamiti cu partea ce ii s'a facut inviata. El urasc, nu numal pe domnulo de pa-mint, ori de e strain, off de e Romin, ci §i pepreot, pentru banii ce ii iea §i. cheltuiala ce-Itine, i pe mice cnadragar,. Rare ori ti se vaspune o cbuna-ziva, din toata inima. Socia14tiiaveaii pe timpuri izbinde frumoase §i intre ace§tiRomini, pana incredintat cã i el sint n4te«nadragari, mincino§1, cari numai se lauda cuimpartitul paminturilor.

i

sub

CARTEA A XVIII-A.

TINUTUL BEIUSULUI

I.

Spre Beiu§.

In zori de ziuà supt noel stiff, pornim spreBeiti cu trenul. Avem ca tovar4 de cale, incupeul vecin, pe un dornn batrin cu oarecareifosuri, care vorbWe romane§te §i pe care 1-amasAmuit un timp, din grwala, cu Butyan (fostButeanu), directorul gimnasiului ungaro-rominde la Beiu §i deputat guvernamental din al luiTisza.

Ca lea feratà duce un timp in margenea sate-lor ce am vAzut iert Apol o pAdure de stejariinro§iti de fig incunjurà de amindouà partilecu copacil §i tufi§urile el, lasind numal rare oriprivirea sä strAbatà peste intinderile de"§es cese pierd in albastru. ese ceasuri trenul se ti-r4te in aceastA singurAtate, cu statiile putinecare poartà nume neintelese.

0 spArturà in pAretele padurii aratA o largapriveli§te de vAl invAlmA§ite, pe care le imbracd

Ling& apit, in partite Beiusulul (Pietroasa).

SPRE BEIUS 625

petece de paduri bdtute de brumä §i invelite deneguri. La capatul lor e statia DrAgeqti. In-tre sAtenil ce se imbulzesc la tren, sint acumporturi nou'd : chepenege negre cu fireturi, mantilde pAnurA alba cu flori ro§ii §i negri, pe carele poartä §i femeile. Purtätorii acestor vemintesint iaräqi Romini. Caci, afard de cutare coloniebAtAioasä, cu avinturi kossuthiste §i revolutio-nare, al no§tri tin tot drumul Beiuu1ui, toateaceste frumoase plaiuri bihorene, care se Ur-meazä pAnd in coasta Ardealului, locuitá nu-mai de Romini.

Indatá muntele se vede foarte bine, un munteblind a cArui coamä alearga in u§oare increti-turi, plin de adincuri frumoase potrivite pentruaddpostirea turmelor. Sesul roditor merge dreptpana la picioarele lui.

De la Holod innainte, tara se lAmure§te totmai milt, pastrind in fundul zAril cingaltoareade innalte ziduri albastre a muntela Satele carese ivesc sint mdrunte, ingrämädite ; ele se al-catuiesc din case mid, destul de sdrdacioase,cu stuf labartat sad cu §indilã neagra peste pa-retil lor varuiti numal cite odatä ; triunghiul po-dului de cdtre stradd e taNit sus ; ogeagul seridicä mare, innalt, ca in Mehedinti.

Pe innaltimile ce mArgenesc linia apare citeun ciobänel, ale cArui oi albe smälteaza paji§-tea adincimilor. Drumurile sint pline de oameni

Ardealui 40Y. lorga

Chipurl din Wirt& Beiusulul (Pietroasa).

I. 4 ...r1N-%..p

-

V4;I 1.`41

. ,

' t.111.

,t1.

6.61

'61'

1 -

BEIUSUL 627

ce yin de la tirguri. Barbatil aü palaria mica,de0 -mai mare decit a Ungurilor, vecinii lor ; peumerii lor ca §i pe umerii femeilor, imbrAcatein ii rar inflorite §i in §orturi ro§ii, sint aruncatelargi mantall de panura alba. InfloriturilefAcute tot in linuri roii, sint de toatA frumusetaele incunjura gitul, mineca §i impodobesc mar-genile de de-asupra pieptului.

In fata drumului se desfd§urA o apA largA,care astazI rAsfringe cerul in putinele-i undelimpezi, dar care in zilele obi§nuite, de poso-morire a muntelui, oglinde§te norl le§iateci saalash sA se vada pietricelele negricioase din albiaei, §i e numita pentru aceasta Cri§ul Negru.

Beiu§ul.innaintea muntilor se deslu§e§te acuma un de-

lulet umil, de pe care se desfac, intre multi-§oare case mai bune, douA innalte §i frumoasebiserici albe. Un spital noü scoate innainte bol-navii sal in halaturi. Statia zice Belenyes acolounde Rominii §tiil de Bein§ sail de Beig.

Numele unguresc nu e insA unul din celemulte care s'ail nAscocit in zilele noastre. Dinel pare sa se fi scos chiar numele pe care-1dAm noi. Dar cucerirea de catre Romini s'afAcut in timpuri foarte vechi, §i de multe sute

lor,:

628 TINUTUL BEIUqULTJI

de ani satul Beiu§ului era al nostru, cind im-prejurArile religioase izvorite din Unirea cu RomafAcurA din el un centru de culturA §i un tirgu-or. Cind Maria-Teresa dadu Rominilor de peste

hotarul ardelean o episcopie deosebità, a OrAzii-Mari, ea o inzestrA cu acest vechiii domeniu de

Chipurl din partile Beilqulul altA vedere.

fisc al Beitqului. Dania, foarte insemnatà, cu-prinse toti ace0i frumo0 munti a1ba0ri de carie incunjurat din toate partile tirgusorul.

Nevoind sä se lase intrecuti de Mitropolitiiunitl ai Ardealului, in ceia ce prive0e rdspin-direa luminii intr'un neam rAmas in urmA, aicica 0 aiurea, episcopil orAdani facurd lingA Curtealor de e domni» ai incunjurimil o coalà. coala

BEIIISIIL 629

s'a dezvoltat in ace1a0 sens ca §i §colile dinBlaj, 0 ea ajunse deci un gimnasiu. Mihail Pavela avut 0 pentru dinsul o ingrijire deosebitä.LingA vechea clAdire trainicA, cu douà rinduri,se fAcu un adaus pentru a cuprinde mai binepe §colarii celor opt clase ; in zidirea cea nouàfu a§ezat 0 internatul, a§a de folositor pentrucopiii unor sAteni sAraci ; a treia §coald maiinnaltà de fete a Rominilor de dincolo fu inte-meiat5. §i ea ceva mai in sus, pe strada ceamare a tirgu§orului, de acelasi ctitor de a§ezA-minte.

Inca din cele d'intAill timpuri, episcopia unitäinnaltase o bisericA in felul celei de la Orade,innaltA, incApAtoare §i auritd. Ca §i biserica epis-copala, ea avu insa putini credincio0. Cad tir-gu§orul insu§1, cu cele citeva case de me§teri§i de negustori, fusese neunit §i rAmAsese astfel,ca 0 toate satele din imprejurimi de altfel : Via-dica domn de pAmint nu prea avuse grija lor§i poate CA se sfia sä nu iea asuprd-§1, chemind sd-tenii la Unire, oarecare in datoriri patronale. Astfelo bisericA ortodoxA era de nevoie in Beiu§ chiar.Dacà ea fu zidita cu un foarte mare lux potrivit cuacea vreme cu toate ca se daduse pentru dinsanumai un loc in afarà de raza tirgului , aceastase datore§te bogatiei negustorimii grece#1 dinBeiu§. Aceasta rAmase, ca §i cea din oraseleArdealului, du§mana hotArita a Unirii §i spriji.

630 TINUTUL BEIII§ITLUI

nitoarea calduroasa a ortodoxiel, pentru marireacareia era gata I la jertfe. Biserica, bine inzes-trata §i cu carti, §coala de pe linga dinsa aveaiiacest caracter grecesc !Ana prin anii 1800.Acuma insa ele se aft', firWe, in mina Romt-nilor de legea veche, §i protopopul neunit al lorsta in fata parochului-protopop de la bisericaepiscopalà.

Acesta e Beiu§ul. in viata lui linistitaadus schimbari numai in anil de dupa 1860,cind se intemeie regatul Ungariei. Limba ma-ghiara patrunse ca limba de propunere in cursulsuperior al gimnasiului : ea lua intain pentrusine istoria si geografia, apoi, dupa fapta necu-getata a unui copil, incalzit de idealele firesti aleneamului sail, ea smulse numal pentru sine toatecele patru clase mai innalte. Beiusul n'a fostnu e un loc eroic al Rominimii; aid nu se scriemai nimic romaneste, de frica; nu se cetWe,tot de frica, mai nimic romane§te ; se vorbe§teromäne§te mult mai putin §i mai raii de cums'ar cuveni, pentru multe motive; casatoriileamestecate nu sint rare, i in toate limba sotuluistrain invinge. In astfel de imprejurari, imbra-carea in haina ungureasca a gimnasiului supe-rior romin, care numai in aceasta calitate roma-neasca poate sa aiba un rost, a putut sa se in-deplineasca lard mare suparare din partea cuiva.El urmeaza astfel; anuariul, «programa», se ti-

s'an

si

DE LA BEIUS LA ARAD 631

pare§te in doug limbi, §i pe titlu cuvintele un-gure0I sint puse innaintea celor romäne0i; di-rectorul, timp de multi ani de zile, al §colii, d.Buteanu, s'a ales, s'a ldsat ales, se zice, deputatt,auvernamental maghiar. Sentimentele cele bunese gasesc numal la citiva profesori tined 0 la§colarii in vrista con0iintii. Aid mai mult decit laNasäud copiii staii in ceia ce prive0e inima maipresus de invaTatorii lor.

De la Beiti§ la Arad.

Intoarcerea cu trenul la Oradea-Mare, pentrua lua de acolo drumul Ardealului, repetareacelor ese ceasuri de tirire inceatà prin mijloculpadurii inchise nu poate sa aib'd nimic ispititorpentru mine. Mine dimineata vom urma deci cutrasura drumul, paralel cu al call ferate, careduce la tirgwrul Va§cdil, 0 de aici vom trecemuntele zaril pentru a gAsi la Ciuci trenul dinValle Halmagiului, ale Cri§ului Rdpede.

indatà ce al ie0t din Beiu prin capätul desus, opus acelui prin care sose0i cu calea fe-ratd, ai in fata trel sate, dintre care nici-unulnu e strabAtut de §osea. La dreapta, dintr'o a-fundAtur5 se ive§te marele turn alb al Tarcaiei,la mijloc satul Negru se väde§te prin clopotnitacalvinA din mijloc §i prin clopotnita märgina§k

632 TINUTIIL BEIUSULUI

mai mica, a Rominilor, cari sint insa eel maimulti, iar la stinga pe o culme bisericuta albainseamna Meziesul, satul unde s'a nascut Mitro-politul Miron al Sibiiului.

Tarcaia e numai i numal a Ungurilor celormai inviersunati, mai bataiosi si mai neasculta-tori. El furl pe cine vread, bat pe cine vread,opresc in cale oricind vread pe satenii nostridin Tarcaita i alte sate din sus, cari trebuiesa treaca pe la dinsii, si nimeni nu cuteaza aface nimic acestor adevarati fil ai patriel. Canealti sateni, ei sint lasati in voie fierbepalinca,i se zice ca la sosirea fiscalilor femeilesi-ar pune vasele cu bauturi supt picioare, spuindca... se scalda in ele ; cutare innalt functionarde finante, care voia sa patrunda pe furis insat, ar fi fost intimpinat de un teran cu ldm-paqul, care se oferia, in bataie de joc, sa-1 con-

Circiumarul evred al domeniului episcopala fost bagat in horn de Tarcaienii infuriati,circiuma s'a darimat in urma lui. Mindrii Un-guff de acolo, pe cari nu-i pot admira de-ajunsRominii ttinteligenT , din Beiu i Orade, s'arintinde chiar cu gindul pana la o impartire intresine a muntilor episcopiel.

§i e ciudat, sad jalnic, cum vrea cineva sajudeca lucrul, ca, in aceasta din urma privinta,ei se intilnesc cu Rominii din satele vecine.Acestia ad ales totdeauna la alegerile unguresti,

anume cu cea mai mare credinta, pe cine

duca.si

si

DE LA BEMS LA ARAD 633

stie ce lepadaturd dintre renegati. Apoi a ve-nit la dinsii un altul, dintre aceleasi lepAdaturi,un Kossuthist care li-a agaduit parte in mun-tele rivnit ; aceasta fagaiduiala a stirnit atitabucurie intre bietii nostri s'ateni, incit femeilendvdliail la sarlatanul politic de-1 särutail haina,ca la un Mitropolit al legil lor. SArmanul domnButean a fost primit cu huiduiald in unele sate,care voiail sà-1 intoara tasura itaar'S.t.. -E.\ mi,lagaduia impartirea muntilor. i nu laga.duianici altceva. Pan'a" acuma s'a tinut de cuvint.

Unde statia vecinA a cdii ferate zice cDrago-nyesb, sint Draganestii, prin care si trecem. Sa-tul cu frumosul nume ronfanesc Fericea a fostprefacut pe vremurile de maghiarisare nemi-lostivA ale lui Tisza in «Boldogfalva). Acesteasint ins'à numai glume si toane, care nu potschimba nimic. In tot sirul de sate pind laVascail, -cele din cale : Sendriciul, Rienii sa-tul riului , ZAvoienii satul zAvoiului de lingaapd, §ebestii sail Saghestii, Lunca, Scheii,care se scrie gresit Steil, si cele de pe laturi,supt zidul albastru al largului circ de munte, sintnumai si numai Romini. Statul stie aceasta asade bine, incit nici nu mai raspindeste pe aiciacel dar, cu care nu e zgircit nicairi : scoalasa. Stir' ungureste numai cei cari ail slujit cavizitii pe la orase.

Drumul se inatiseaza destul de cercetat la

634 TINIITIIL BERT:ILIA

aceste ceasuri de dimineata dupà serbAtoare.Merg la tirk femei cu ulcele de lapte, de prinaceste sate din sus, unde mantia lunga de pa-nurà albA are cusAturi verzi sadea sail ameste-cate Inca 0 cu rov. In carA, cite un säteanmerge infAvrat in aceia0 pAnurA infloritä, pecind de-alungul ogoarelor bine arate, grApate 0gunoiate se vAd samAnind §i ingrijindu-0 cim-pil altii, cari lucreazA numal in cAmApaielelungi ce se coboarA mai pänä la pAmint, dindacei41 infAt4are barbatilor 0 femeilor. VAd 0destule cojocele, scurte 0 fArd mineci, ca ni§tepieptare ; §i ele poartä in curAlu§e de piele a-dause ace1ea0 podoabe deosebitoare, de verdei rop. Pe la portite 0 pe ulitele satelor intil-

nim bAieta0 §i fetite foarte voinici, cu capulmare, rotund, 0 dese oft' cu ocbil negri, dulaUnul ni strigl in treacAt: 'bine sA dea Dum-nezeil domnule), iar o ceatà de Orengari, a-mintindu-0 de alegeri poate, zbucne0e in ura-rea zgomotoasA: (SA' trAiascA Domnul,. In acestTinut de ortodoxie, cu preoti bArbo0, primesciarA0 toatA cinstea ce se cuvine e domnului pa-rinte A.

Jidanii, gidovii, _(se mai zice §i pe aid: Jizil)sint foarte putini. In comunele unde rostul lore mai mare, se numArl vre-o trel familii, ce setin cu circiumAritul, cu fiertul de rachiil 0 cu cevaprecupetie. Aiurea e cite unul singur. La Lunca

DE LA DEIUS LA ARAD 635

insä, circiumarul e Romin. Aceasta Jidovime cri-§eara n'are, de altminterea, nici-o asAmanare cucea din Maramure§: intr'un loc vAd innainteacirciumei o plantatie de pomi, §i casa e tinutacum nu se poate mai ingrijit, ca 0 marea ma-gasie de bucate ce se ridica in coasta el.

Viata apelor e infAti§atá aid de §erpuirea celordoua ramuri ale Criplui Negru, care vin dinmunte, una prin DrAgAne§ti, iar cealaltä, maideparte, in sus, prin Pietroasa, unde se fac ex-ploatAri de bolovani, 0 se unesc la Beiu§. *u-vitele u§oare trec farA freamat 0 farA spumA pepatul des al pietricelelor intunecate, care dailun nume riului.

Apa mi§cd numai cite o moarA, §i acest Tinutnu e atins incA de scuturAtura de friguri §i defierbintelele vietii industriale moderne. Numaiintr'un loc aflu mari deposite de cherestea.Muntii episcopului nu daft pe departe ce arputea sa deie, 0 ci§tigul e slab chiar de la bAile,vestite prin frumuseta lor, de la Stina din vale,care se ascunde intre cre§tetele din dreapta.

Deci pretutindeni se intimpind numai bietecasute de cea mai veche datinA, mai mult sailputin vAruite, foarte nal:Ai:lite de stuh : in elese inflg la cele douA capete, ca bageagele dinMoldova, doua suliti de lemn, care poarta invirf cite o ulcicA plinA de paie ; ogeagul e tesutde cele mg' multe off din crengi de rAchitA.

636 TINUTIM BEIULII1

Podoabele lipsesc. Dese ori se ridica de de-parte innalte crud de lemne, cu coperis tuguiat,lucrate, ca si mantiile, in flori verzi i rosiifdrä nici-un chip pe cele septe registre sApatedin care se alcätuiesc.

Scheii aii insa mai multe trAinicie in cladiri.Prin grosimea päretelui de zid, prin cerdacelede zid boltite, prin podoabele de tencuialãdatina de a se insemna anul zidiril, casele sa-manä cu cele sAsesti. Se stie cà numele de Schei,Slavi se dAdea i Sasi lor. Ace Iasi fel de ordinese vede si in unele din casele Luncil.

Acest din uring sat e numit dupà pddurealinga care se aflá, si aceasta proprietate a do-meniului episcopal. Prin potecile ei pietroaseprin n'aruiturile el de lut, peste podete debirne fArà razimAtori, am fost, asara, aläuzit demantia alba' a until satean de aid, la Sebesti.Satul are insemndtate fiindca aici stdtea pe lainceputul veacului al XVI-lea Vlàdica partilorBeiusului, pe care un act de atunci, de la Craiul,II numeste carchidiacon,. Vorba mergea ch invechea biserica s'ar mai fi pastrind carti bä-trifle si manuscripte.

Aceastà nadejde a fost inselatä, dar am avutpldcerea unui drum interesant in noapte, suptluna bund care al-Ma i incurca potecile. Ulitasatului sdracdcios cu casele abia atinse cu varera necontenit thiatä de mlastine si de izvoarede munte. Ferestile márunte se deschideail la

si

si

si


fiecare invirtiturä de roatà intovarAsità de corulcinilor, si fete speriate de barbati, femei, copiise iviaü, cercetind pe oaspetii can veniaü cuchintdul, cine stie cu ce gind de portie sail devisitafie. Am gAsit apoi o scoald nota si bunkun invatator nadrgar i un preot cu biblio-tecA i cunostinti istorice i literare, care a scrisintimplAtor si in revista 4Biserica i coala)din Arad. Cu el am mers pe poteci de arAturdin cloud cu pietre, intr'un chotar, cAruia nici-un fel de vreme nu-i poate prii cu totul, Orala biserick despre vechimea cAreia se spunmulte si se pot crede citeva. E o clädire depiatrk groasA i scundk fArd stil i frumuseta,

lipsità de once element istoric. SAtenii ar vois'o dArime pentru a face o alta in mijlocul sa-tului, dar sint si de aceia can tin ca ea sä fieläsatA totusi pentru (pomenire). Cit timp se vamai tinea insà, nu se poate spune: o insemnarede pe la 1830 aratA cA atunci i s'a nAruit bolta,cAreia i se zice cu un cuvint frumos, indAtinatpe aicea: cerimeaD, de la cer, cu bolta lui in-vatatoare pentru boltile oamenilor. De jur im-prejur sint ramAsite ascunse ale timpului cindsatul era aid, si se aratà locul vechilor fintiniparasite.

DupA Lunca nu mai este sat cale de o jumä-tate de ceas pand la VascAti, care se ive§te

0

si

638 TINUTIIL BEIIISIILIII

ca i Beiupl intr'o desf4urare destul de fru-moasà.

Locuitoril sint Romini, afard de citiva Evrei0 de meqterii unguri din fata. El poartA ace-lea§1 ve§minte ca i teranil Tinutului, adecAmantiile albe, inflorite insä pe aid cu negrurop. VAd o mare bisericA ortodoxa i chiar obancA nouA, oimul. Doctorul de cerc se in-timplA s'a fie un Romin. Cel citiva surtucaride al no§tri vorbesc ungurgte in cask camulti Beitieni, §i obiceiul cAsätoriilor ameste-cate e foarte raspindit.

De aid nu mai poate merge trAsura cea mare,cu coq, pe care am plAtit-o §ese florini pentrutrel ceasuri. Vizitiul tigan, foarte mahmur, de'Ana acum ne dA in sama unui ecArAu§» un-gur, i acesta suie pe capra cociei sale tiviare,de munte, cu perini umplute cu paie, cu arcurisaü efederel ce se clatinA cu o multime defierArie care zurnAie i clantane, pe un Romindin Lunca, un flAcail de aceia bAlAiori i cucapul gros, care §i-a aruncat peste fustanelA,ca sà ni facA cinste, o mantie cusutA toatA cuqnururi galbene.

Ne indreptAm cAtre zidul albastru din fund,in mijlocul cAruia stApine§te Dobrinul, o culmede 900 de metri de-asupra marl. Linga acest virftuguiat, in marea desfAprare de innaltimi fru-

§i

c

0

0

DE LA BED4 LA ARAD 639

mos impAdurite, drumul se suie peste codriiDealului-Mare.

PAnk la dinsul trecem un singur sAti§or, carenu se deosebe§te prin nimic de cele de 0115acum : CArpinetul. Pe urmä yin numai casutelerAspindite ale cAtunelor sArace ce alcAtuiesc co-muna Cri§ului mic, Cri§ciorului. Pe calea dince in ce mai grozavk prin grAmadirile de find§i mai ales prin rAspindirea sAlbatecA a pietrelor§i prin scurmAturile de izvoare trec numai cardde sAteni cari merg dupa lemne in marii codride stejari. PAnA in virf se aude ciocAnituraneobosità a bArda§ilor.

Scoborirea se face cu greil prin acea invAl-mA§alä nespusA a bolovanilor zvirliti la intim-plare. Nu poate fi pentru un cAlAtor o caznAmai mare decit un drum ca acesta. Noroculnostru e. un cal cuminte i supus, care din cindin cind ciule§te urechile de minie i mu§cA petovar4u1 sAii care nu trage. Capul gros al vi-zitiului se mi§cA necontenit in semn de miraredesperata de-asupra falnicei mantii cu §ireturigalbene.

Dar priveli§tile ce se deschid in dreapta, instinga rAscumpArA cu prisos toatA strAdania.Dincolo de creasta Dealului Mare nu ne-am co-borit cumva intr'o vale, de §i un riü de munte sepripe§te spre adincurile §esurilor. Nu, ci departe-de tot, alt pArete albastru a rAsArit tAind zarea;

640 TINIITUL BEIUSULUI

aici cerul se sprijinA pe neintrerupte dealuriimpadurite. Dar in mijloc nu se rasfatA nici-ovale roditoare ; abia cite un lan särac i ingustse poate deschide pe vre-un povirni§ mai fericit,dind cucuruz §i chiar griti locuitorului din cAtun ;incolo, la Grosul, la Lazuri, mai jos numeleinseamnA loc care s'a deschis in padure gra-mAgioare de case incheiate din birne negre, sevede mai mult ciobAnita care-§i toarce din furcApAzind oile, caprele, viti§oarele razletite. Oa-menii sint aid deosebit de frumo§1, cu fete albe,prelunge. Portul e insà ca i dincolo, cu atitadeosebire Ca mantia alba e mai mult goalä depodoabe.

Multe rAtAciri pe cArarea afurisità, intre re-varsarea de frunzi§uri ro§ii, galbene, verzii, deo frumoasä culoare bolnavA, din care se desfacecite o foaie cu totul moartä pe care vintul oleagAna u§or §i o a§terne apoi pe rugina deasäa cArArilor. Acuma intr'un fund cu arAturi harnicgun oiate se vede satul Ciucilor.

El se tine de «era§ul) Halmagiului, care etocmai in margenea Ardealului, de unde, din-coace §i dincolo de Dealu-Mare, tot yin, zi dezi, Motii in ve§minte scurte, minind calutii demunte, plini de ciubere §i donite nouä. Statiade tren se §i chiamä Ciuci-HAlmagiii, cad tir-gu§orul se aflA in apropiere printre aceste po-noare ingramadite.

,


De 0 are o bisericd foarte bunk satul e detot särdcAcios clädit, mai sAracacios i aid decum ingaduie starea locuitorilor, can aü cu totiicurtile destul de pline. Ca lea feratä nu s'a facutpentru biata lor plugarie neroditoare, ci pentrubogatia din adincul muntelui.

a a lui Vasile Damian la 26 47 fanuarie 1905in Baia de Cris.

ChipurI din Baia-de-Cr4 (anent din ultimele alegerl).

Ea e, in adevdr, a Companiel care lucreazaminele de la Brad, undeli are punctul de ple-care. i aid la Ciuci un deal intreg e taiat delucrul minelor, §i supt dinsul fabrica mare puf-ne§te din copri. La casierul statiei se ingra-mddesc tot sdteni cari lucreaza pentru Corn-panie : ei aduc cretapi§e, pentru plata sail seindreptatesc pentru pierderea lor ; functionarulrupe cu ei romane0e, pAnd vine un flàcãü fer-

N. Jorge. Ardealul. 41

i'-q°,741-- = sli"

.

flr / 1tAlegerea .

'`

642 TINUTUL BEIUSULUt

che, cu cizme, care talmäcqte pentru ei inungurWe.

Trenul care vine prin pasul ardelean cu ozdbavd de un ceas, duce foarte incet, oprindu-seprin statii de mine : Aciuta, Gura-Vaii, Ioz4e1u1,unde tot innAdWe vagoane. intreg Tinutul e cutotul romänesc, i nici numele stilcite ale garilornu pot iwla.

Peste vre-o cloud ceasuri sint in esul intinscare merge pAnA in Mur4. Centrul lui e Ara-dul, in care intram cu adaosul neplAtit al unuiaccident, intre capete sparte, fete singerate §ivagoane stricate.

CA RTEA A X1X-A.

ARADUL SI IMPREJURIMILE.

0660.11600WVA;40111.4110

St-'19,Vre"YrAiVrilttilT0

Aradul.I.

Istoricul riu prea are ce cduta aici, in Arad.Marele oras are un trecut de tot sters. Dar cinese intereseazd de stdrile de astAzi, va gäsi pri-velistea pling de miscare a luptei dintre rase.Rominil sint foarte tari in Arad, uncle ail un epis-cop neunit, pe smeritul calugAr Ignatie Papp,unde ail seminariil bun, o escelentà preparandie,revista «Biserica si Scoala si foaia politicã«Tribuna (foasta Tribuna poporuluip). Ei sintbine represintati in adunarea comitatului, undese vorbeste slobod romaneste, i tocmal zileleacestea al nostri aü spus adevaruri crude parti-delor unguresti care se luptà i aici aprig in jurulprogramului desfasurat de ccoalitie2.. Sintem aidpe un teren solid al luptelor pentru afirmareanationalitAtii noastre.

Lunga stradd care incepe de la gat* e cu de-sdvirsire mareata, vrednicA de (dice capitalà mo-

040 woVO0

646 ARADUL SI iMPREJURIMILE

derna, asemenea cu o bucata din Ringul vienes.Doua alei despartite printr'un bulevard lat poartanumai clddiri de mina intaiil, intre care Statula samanat palate impunatoare; vad si o bisericaa carei fatada e ocupata de stilpi uriai. Astfelse ajunge intr'o piatd, si de aici orasul se ras-fled in stradite modeste, dar foarte curate. Unacuprinde o bisericuta romaneasca, veche, joasä.si cu turnuletul de lemn. Linga dinsa intru inotelul Vass, unde mi se spune ca se aduna Ro-minii, dar aflu de o cam data numai tipuri decetitori de provincie ai foilor unguresti.

A doua zi inteleg in sfirsit ce e acest maretArad. Strada pe care am venit de la garä e cbu-levardulD, care cuprinde Primdria, biserica ro-mano-catolica, cele mai mari oteluri i citevamari cladiri de negot. Ziva, el se arata ceva maiputin stralucitor, dar impune totusi foarte mult,atit prin frumuseta zidirilor, cit si, mai cu sama,prin largimea lui deosebita. Cei cari ail pus lacale si aü supraveghiat alcatuirea acestei mariartere de viata, aü fost fàrã indoiala niste oa-meni cuminti.

Dar maretia se mintuie abia se mai des-fac din bulevard citeva strade cu case innalte,nota, tinute foarte curat. Incolo se infundä nu-mai vechile uliti smerite ale tirgusorului mure-sean de odinioara. Apoi, in fund, pravalioaremarunte duc 'Ana la podul cel lung, de lemn

aid :

ARADUL 647

innegrit, care se desfd§urd bdtrinqte de-asupraMur4ului. A§a fiind, Aradul samanA cu un ma-

curatel care §i-a pus pe cap §apca demare tinutä a unui general. Ii fad o mare in-datorire, o multamire deosebitd daca i te uitlnumal la cap.

Nici intipArirea de la inceput, Ca te afli intr'unora creVin, nu se pástreazd. i aici räsund pre-tutindeni plingeri impotriva Jidovimil cotropi-toare, care stdpinqte piata, mordria, marele ne-got ce se face in acest punct de trecere. Nu-mai in Arad al cAuta cu §i mai putin folos de-cit in Oradea-Mare perciunii stratnoti : cetd-tenil maghiari, aprigii patrioti de lege mosaicf,n'ati 15sat numal hainele, ci, putin mai tdrziii,si sincerele nume galitiene, in locul cdrora ailimbrdcat altele, curat maghiare.

Astfel, cu ingustimea stradelor sale Ifturalnice,cu putina lui intindere, care nu se poate ascundeprin nici-un mqte§ug, cu 1)rive14tile de bilciiiprost pe care le dail bAratcile pdcdtoase cu firmemarl de minciuni, care-i prind lärgimea strade-lor din mijloc, Aradul nu mai e de loc mareleora modern, ce-ti inchipuiai de la inceput.

In Arad rostul nostru e relativ numal decind s'a intins §i imbogatit ora§ul, s5tenii ro-mini din imprejurimi aü venit sä se aseze in el,pänf ce numdrul lor a ajuns sa fie la vre-ozece mii, fata de un numdr indoit, intreit deIudeo-Maghiari. Mai de mult avuse o insemna-

halagib

648 ARADUL SI hIPREJURIMILE

tate mare Sirbil, mai ales negustorii, cari ye-niail din Banatul colonisat de Imparatie cu nea-mul lor. A lor era episcopia aradand, intemeiatain al XVIII-lea veac, a carei biserica se ridicape malul Mura§ului chiar. Numai Rominii unitiaveail cladirea aceia micutd §i ascunsa care stãinnaintea mea cind privesc pe fere§tile otelului.

La impartirea religioasa facuta intre noi §iSirbi, pe vremea lui §aguna, am capatat insa'pentru noi episcopia. Episcopul romanesc locu-ie§te intr'o casa. oarecare, §i de sigur ca nici as-tazi nu e nevoie sa-§i trinteasca. cine §tie cepalat de trufie. Dar in mijlocul ora§ului chiars'a innaltat, intre case de cl§tig care sint ale ei,biserica episcopala, in ace1a§1 stil ca §i cele dinBeiu§ §i Oradea, decit care e mai saraca pe dinläuntru, unde mai cã nu se vdd zugraveli. Ve-chile carti ale Sirbilor, tiparituri de prin Rusialui Petru-cel-Mare, zac neintrebuintate pe raf-turile altarului, pe cind in strane stau editiilecele mai nouà ale Sf. Sinod din Bucure§ti.

Clericii acestei diocese aradane, care cupritide§i vre-o trei, patru protopopiate din Banat, seformeaza intr'un seminariu cu trei clase pestecele opt gimnasiale. 0 preparandie de invatd-tori e alipita la dinsul. Cele cloud a§ezamintede lumina sint a§ezate unul linga altul. Semi-nariul are un adevarat palat la stradk cu salelargi §i luminoase, ce se urmeaza in cloud fin-duff. Preparandia e in ziduri mai mici dintr'o

ARA DUL 649

curte foarte intinsd, care se prelungWe apoiprintr'o grádind de legume, lucratd de colari,panà la marea coalã jidoveascd cu acoper4u1de un verde ciudat, pand la casa data cu chiriede o altd institutie sirbeascd §i pana la bisericaSirbilor, care va fi a noasträ cind se vor mintuide romanisat i cei o mie de Sirbi cari, ail mairAmas cu oarecare constiintà nationald. In aceleincaperi joase, unde viitorii dascAli ai satelor i§1deprind me§teugul de binefacere sail invata i

ei la rindul lor pe copiii cei maruntel, ail statpe alte vremuri sträini du§mani nouá, dar pro-prietatea comitelui Tolcoly a trecut in stäpinireabaronului vienes, de obirsie macedoneand, Sina,

de la acesta a luat-o episcopia cea noud a Ro-minilor ea sä facd din ea un focar de culturdpentru Rominimea de la poalele Bihorului.

0 §coald de fetite e wzatà intr'o casA caren'a avat de la inceput aceasta menire, dar oingrijire deosebità face ca aceastd institutie, cuinternat pentru treizeci de §colarite, sa rdspundacerintelor celor mai stricte in ceia ce privqterinduiala i curatenia. Mai sint, in sfirOt, i

patru §coli primare, cu un mare numAr de in-vatatori, destoinici §i cu tragere de inimA.

Aradul neunit sta oarecum in fata Oradieiunite, §i o comparatie intre ele ti se impunefárá voie. Ea nu poate sà fie, din punctul nostrude vedere, romanesc, decit in favoarea celui

§i

650 ARADUL SI iMPREJEIRIMILE

Aici bani ce yin de la Romini hränescscoli de limba noastra, in care se cresc numai.romaneste clericii i invatatorii nostri, pe cinddincolo o bogatie däruitä de Cirmuirea impa-rateasca' din timpuri, bogatia unui fond si maimare irnpartit cu catolicii nu pot tinea in pi-cioare un seminariu cit de slab, care sä fienumai al nostru, si abia dacA-si tirdste viata opreparandie unde intra si scolari fáfa stiintà deromdneste, cari pot sä iasä in toatà sigurantafAra a cunoaste cum se cade limba noastrd. Cefolosesc pe linga aceasta toate formele i strd-lucirile zAdarnice? Un popor traleste si se dez-volta innainte de toate prin sufletul säü, pe carenimic in lume, intre lucrurile cele mai marl simai mindre, nu-1 poate inlocui.

0 manAstire romäneasca: Hodo-Bodrog.

La impdrtirea cu Sirbii, nol ne-am ales cu osingurà mAnästire, Hodos-Bodrogul, i spre dinsane duce un birjar romin, dupd ce am plAtit cusese florin!, la <Coroana albà tine minte, ce-titorule ! unul din prinzurile cele mai simple.

Prin stradite cu casele mici ajungem la Mufaq.Asa de departe in mersul säil, nu tocmai departede vdrsarea in Tisa, riul n'are insá puterea sisiguranta ce s'ar putea astepta. Supt copaci

d'intaia.

0 MANAST1RE ROMANEASCX : HODOS-BODROG 651

uriti curge in intortocheri lenese, obosite apagalbuie care nu mai poate rasfringe seninul ce-rului.

Dupd citava främinfaturd de noroal din celmai imbie1sugat si mai adinc, ne afläm iarasi,se pare, in orasul pe care abia 1-am pärasit. Peacest mal banatean, care se socoate insA tot lacomitatul Aradului, s'a strins de vre-un veac in-coace Aradul cel noil. E mai mult un mare satal Svabilor, si de la piata care poartä bisericasi o mare cruce de marmurà neagrd, se rAschirddrumuri mdrgenite cu trainice case nemtesti desuburbie curatd si instdrità, asa cum se vad siin laturea svabeascai a Severinului nostru.

Cind ai mintuit cu depAnarea gospodariiloralbe, cu acopereminte de tig1a si obloane negre,te cuprinde sesul intins, lard o nesigurantd, Milo incretitura pänã la capátul zärii. Id si colo,se insied copacii dezgoliti, ca dintii negri alunui urias pieptene. in dreapta, departe, o pa-dure veche se urmeaza citva timp. Incolo nuse vede alta decit intinderea lina." a pAsunilor pecare se hrdnesc, in paza pastorilor cu mantilalbe, razimati fabdAtor in toiege, turmele, cire-zile, hergheliile rdsfirate.

Cel d'intaiti sat e al Svabilor. I se zice Zd-dirlac, ceia ce presupune un inceput romanesc,dar astAzi ai nostri sint de tot putini, surgunititocmai la margeni : gospodarii string-Mori si

652 ARADUL SI IMPREJURIMILE

priceputi can sint §vabil Banatului nu prea in-gaduie straini in mijlocul lor, 0 el intrebuin-teaza oricit de multi bani pentru ca sa ramiiesinguri in satele lor. Astfel se desfapra, unadupa alta, curti bine inchise, casele albe cucopereminte de tigla sail de Ondrila, cu o-bloane §i cu insemnari de nume §i date. Intoate se vede o mare multamire de stare buna§i de nevol imbielpgat indeplinite. Dar pe lingafemeile imbrobodite cu cirpe i care poartaverninte intunecate, albastril 0 sure, pe lingabarbatii incalati, cu palarii i caciull trase de-asupra fetil umflate, roFovane, se vad numalfoarte putini copil, prea cuminti pentru vristalor, can abia se joaca jocuri batrinesti i carinu rid, nu striga. Prin acest pacat al uril pen-tru odrasla multa va peri cindva acest neam har-nic i crutator. i va peri iar41 prin lipsa deonce indreptare din partea unei preotimi, unelinvatatorimi de s1ujba0, iar mai ales din par-tea unei inteligente, care se ridica dintre §vabinumal pentru a se pierde intre Maghiari.

Satul vecin al Bodrogului-Mare e romanesc,precum romdnesti sint i Bodrogul-Mic i Mi-cdlaca, de catre Arad, precum mai mult romã-nesc e i Fenlacul, unde se mai afla insa §iSirbi. Case le alor no§tri cuprind in ele i lu-cruri imprumutate de la §vabii vecini, dar le.cunoti indata prin atitea insu0ri inclatinate,

0 MANISTIRE ROMANEASCA: HODOS-BODROG 653

care li dad o infAti§are de saracie cochetä. Bar-batii poartä itari, pieptare albastre, cAciuli, iaracelea dintre femei care yin de la tirg au, in-tr'un port ca al $vabilor §i al Ungurilor, piep-tAra§e de piele bogat impodobite cu cusaturimargele. Pe cind $vabul, treaz ori beat, te pri-ve§te cu despret, Banateanul nostru se ridicdde pe scAunelul de la poarth pentru a-ti faceo frumoasä inchindciune. $i aici, iarà0 in deo-sebire de $vabi, copiii furnica §i zburdd in toatepartile, foarte hazliü imbracati in tot felul decituri strälucitoare §i in cap cu cirpe invoalte,cu cäciuli umflate §i grele.

Pe un drum de urità fink" cleioasA innaintdmspre mänastire, printre ardturi i vii intinse carese tin de dinsa fundatie bogata care nu slu-je§te insa la nici-un scop. Nu e nici-o intrare.in jurul unei curti nepietruite sint grajduri cese diirimd, casutele de slugi, iar, pe linga ele,odAile arhimandritului, cu o fatada oarba, nein-teleasa, §i buna clAdire nottà, in care sint chiliilecelor vre-o qese calugari nevazuti, mai multbatrini ard gind de carte §i gust de lucru, nea-pdrat §i fard o evlavie deosebitä. in mijloculogrAzii, o ridicaturd a pämintului are in margineo biatä crucilita neagrá de care sint prinseflori uscate. Inscriptia, zugrävita ieften, spunecà acolo se odihne§te de la 1902 episcopul IosifGoldi§ al Aradului, om care in zilele lui a facut

§i

654 ARADUL SI IMPREJURIMILE

fatd de neamul sdil gresell care ail fost infrun-tate cu asprime. De trei ani de zile, mormintullui stä astfel, cu toate c'd s'ar fi cuvenit o altäcinste pentru mitra de archiereil romanesc pecare a purtat-o, chiar asa cum a purtat-o, rApo-satul. Aceasta nu pare sä fie si pärerea archi-mandritului Hamzea, care a fost acum citivaani un aprig luptAtor pentru mostenirea bietuluiGoldis.

Biserica se alcatuieste din trei Orli. Un turninnalt si suptiratec, foarte urit spoit cu cenusiil,std de o parte ; vechimea lui nu se aratal prinnimic. Un pridvor not'', pornind de la o fatadaprefdcutd in stil apusean, duce apoi la vecheazidire. Aceasta e fdcutà din bolovani amestecaticu cArAmidd rosie, foarte veche. Din pronaostreci slobod in naosul foarte innalt si foarteingust, care aruncg cele cloud brate ale stranelor

se incheie printr'un altar in cinci muchi. De-asupra se bolteste un singur turn, si el täiat inmuchi. Ferestile sunt putine si midi ; linga elese deschid in afard citeva firide, si cite un briu-let de cite o singurà cardmidA alearga intre ele.

Asa fiind zidirea, ea nu poate sa vie din veaculal XVIII-Iea, al stdpinirii austriace. Ea n'a pututfi ridicatà nici pe vremea Turcilor, cari ail luatacest Tinut dupa 1600. Mdn'astirea s'a facut decimai de demult. Atit materialul ce a slujit, cit.si aceastä formd, in totul asemenea cu a celor

si

0 MANASTIRE ROMANEASCA : HODOS-BODROG 655

mai vechi biserici muntene, pare sa aräte eaHodo-Bodrogul a fost innaltat de calugari sirbipribegi ca 0 aceia cari ail zidit in partile noastreVodita §i Tismana.

Dar zugraveala nu poate fi decit de prin anii1700. Iconostasul §i toate celelalte podoabe sintdin ultimele zile ale Sirbilor. El" n'ai1 läsat aicidecit unele carti slavone tipArite in Rusia. La-muriri istorice scrise nu se pot gdsi nici intr'unchip, afard de inscriptiile sirbe0i a douà mor-minte de linga zid, dintre care unul are formade inimä, iar cellalt se apleaca in linii de sicriii.

CARTEA A XX-A.

BANATUL DE SUS.

X. lorya. Ardealul. 42

I.

Timi§oara.

in cloud ceasuri cu trenul ajungi de la Aradla Timisoara. Lumina hlajind a lunii nu aratàdecit aceleasi pajisti pustii ; rare off linia, täindvre-o piedeck se cufundà intre ridicaturi usoareale pdmintului de roadà. Opriri indelungate sefac la Vinga, la Sint' Andras, prin putinele sate,mai mult rom'anesti, pe care le intimpini.

Timisoara are o gard mare*. De la dinsainnainte, pe cel mai bun pavagiii de asfalt, netedsi mAturat, treci pe linga scinteiarea ferestilordin sese rinduri ale unei uriase mori, apoi prin-tre aleile de copaci bätrini ale unei primbldricare addposteste, cu toatà rdceala serif, pa-rechl ce se bucurd de luna toamnei fiindciiail pierdut pe a primäverii. Sufläri aspre vin dela apa Begal, pe care se deslusesc scinduriingramadite, luntri pArasite. Un mare pod de

660 BANATUL DE SUS

fier duce peste dinsa la un cartier de case in-nalte pe care le inndlbete electricitatea. Apoiiar41 urmeazd drumul printre copaci, pe carese scurg incet card teranwi cu coviltirele albe.Apol la intrarea unei inguste strade cu clädirilemarl iatà un strAlucitor palat cu fatada de teatru,care aratà o cafeneà de mina intáiü, apoi in-trarea la marele otel Kronprinz, vrednic sa steain orice capitala mare. Proprietarul e un Svab,toatà lumea vorbe§te nemtqte ; in fata, un otelmai mic are numal firma germanA. De la in-ceput Timipara se arata ceia ce este : crap].fAcut pe ruinele re§edintii de Pa'd turcesc, dupaplanuri drepte, pentru vabii Banatului, de Cir-muirea germanA care i-a adus aice.

Strada de d'innaintea otelului duce la alte ase-menea strade inguste, umbroase, cu cladiri in-nalte, una ca §i cealaltd, venind in mare partede la sf4tul veacului al XVIII-lea sail de lainceputul celui urmAtor. in dreapta, in stingafug alte drumuri care se opresc innaintea citeunel zidiri de Stat din vremea austriacA, cu fa-tada verzie-§ters, roiatecA. E un mare ora so-lemn, trist, fácut din poruncA, dui:a norme ad-ministrative neschimbate. E cel mai artificial,cel mai austriac din cite am intilnit pAnA acuma,dar in acela0 timp cel mai cumpanit, mai cu-nzinte, mai supus regulamentelor de clAdirede intretinere.

TIMISOARA 661

Peste citiva pa§1 gásim la dreapta piata ceamare, care e i foarte mare, dar incunjuratä declddiri mai putin scumpe. Si aid se mai vedeunul din acele mon umente, religioase i oficiale, is-torice pe care le-ail lasat in urma lor Austriecii.

Tip de biseric ii. baneanii. nota.

Tot briul de clddiri e stdpinit de turnurile adouà biserici. Una din ele, in stilul ce se obis-nuiete in toate aceste parti, stil vienes din anii§epte sute, e episcopia Sirbilor: n'ai putea-o deo-sebi insd de biserica romano-catolich ce-i stäin ...fatà.

In fund se \Tad cava1er4t1 faded exercitii pe

662 BANATUL DE SUS

un cimp deschis. Pe linga casarmile lor trasuraSvabului nostru se infunda iarasi in niste lungialei de parc vechiü. Printre sirurile arborilorinnalti, carute de povara minate de Svabi, va-goane ale tramvaiului electric, multa lume gd-tita, citiva ofiteri. innalte ziduri de caramizidarapanate, tapsane acoperite cu pajiste, semnede recunoastere aratã unde a stat cetatea ceaputernica din vremuri in care aft stat pe rindostasii unguri ai lui Ioan Corvinul i ai multorcapetenii ce ail poruncit innaintea lul, IeniceriiSultanului si catanele nemtesti aduse aid in1716 de cucerirea lui Eugeniu de Savoia.

Partea de pand aid se chema odata cetatea,poarta astazi numele de «orasul interior». El

e o bucata din cele patru, despartite prin pa-duricile parcului, care alcatuiesc Timisoara. Suse orasul iosefin, dincoace e. cartierul fabricilor,caruia Rominii zis de la inceput, de cindguvernul austriac a daruit creatiunii sale siaceasta binefacere industriala, care se pretuiafoarte mult pe atunci : Fabricul ; in sfirsit decealaltä parte se intinde mãieritea> de odi-nioara, care s'a prefacut intr'un Oras Elisabetan.

In «Fabric» gasim intaiil un minunat sir decase facute dupd moda timpurilor noastre, carecuprind apartamente pentru functionarii i ofi-terii innalti si pentru bogatasi. Apol suburbiaurmeaza, cind mai bine, cind mai rail, iarasi dupa

si

TIMIOARA. 663

normele vienese ale trecutului. Ungurii, cari in-seamnd aid foarte putin lucru, ail impodobitcartierul cu o frurnoasd bisericd goticd a mile-niului. Cealaltd, mai veche, din piatd, cu cruceaortodoxd pe turn, e a Sirbilor, i ai nostri aüincercat in zddar s'o cistige printr'un proces,care s'a pierdut ddundzi.

Odatd, capatul .Fabricului, se zicea i cma-halaua romdneascd). asezat, indatd dupdcaderea stäpinirii turcesti i zidirea orasuluio multime de mesteri romini, straitariD, cojo-Carl, tabaci, argintari, ,calddrasiD, organisati inctehiuri» care se mai ziceati, dupd turceste, sirufeturi. Ei erail de legea veche, si nu voiails5. meargd la bisericuta unità pe care o inte-meiaserd alti Romini, cu pldcerea Guvernului,pe la 1770. Mesterii neuniti cdpdtard insdo bisericd decit prin strAduintile protopopuluiGheorgbevici. Cu multà trecere pe lingd Impe-riali, cdrora li recruta, ii uverbuncà D ostasi printreRomini, pentru rdzboaiele cu Napoleon, el izbutisä ducd la capdt zidirea bisericii, unde i se vedeastäzi chipul, lingd acela al Imparatului Fran-cisc Dupd moartea lui, credinciosil paro-chiel, ai bisericii, cmaistorii, i calfele din acestsuburbiu al mestesugarilor, 11 furard din cimitirulin care fusese pus si-1 ingropard pe ascunsdrept in mijlocul bisericii sale, pe locul ce secunoaste Inca prin dizlocarea lespezilor, ca si

Aid s'atinod,

nu-si

664 BANATUL DE SUS

cum el ar fi vrut sd-1 aibä totdeauna intre dinsilla rugaciunile lor.

Biserica lui Gheorghevici, n'are, altfel, nici uninteres de arhitecturd sail de istorie. E o mareclädire ca oricare alta din aceste parti ungu-resti ; inscriptia de intemeiere, in dosul altarului,e alcatuità sirbeste ; panâ prin 1830 toate in-semnarile de pe carti sint Inca in aceastd limbdsirbeascd, care a fost timp de o sutd de ani inchi-soarea cugetärii si simtirii banatene. Ail interesnumal bogatele steaguri noud ale crufeturilor, demesteri. Aceste bresle si-ail pierdut in sa." foarte multbogätia si rostul. Cei 4.000 de Romini din Timi-soara cu 50.000 de locuitori nu mai sint cu ele-ment folositor si pretuit ca odinioarã. Dar elstdpinesc Inca aceste strade de suburbiu dinmarginea Begai lenese, unde vdd femel pur-tind, in aceastã zi de sArbatoare, rochil infoiatesi broboade de mdtasd neagrà, pe cind, cu totpraznicul Sfintului Dumitru, care n'are aid* aceiasiinsemndtate ca la nol, tabacil freaca pe largulmaidanelor pieile intinse pe sprijinitori, in bä-taia acestui cald soare de Novembre.

0 altà biserica a noastrd, acea din vechiiMaieri, a putut fi ziditä mai curind, cam odatãcu a unitilor, cad se afla dincolo de hotarul privi-legiilor cetatenesti. Ea a fost prefãcutà cu totulmai daunAzi, si, din trecut, ea nu mai pdstreazAdecit o piatrà de mormint din 1812, scrisA roma-neste, si nu sirbeste, linga marele zid alb de astAzi.

SPRE ERGOT 665

inteatita se incheie Tim4oara romdneascdde astdzi, care e prea putin lucru in cuprinsulmarelui ora, ce se intinde i se impodobe§teluxos pe zi ce merge. Afard de protopop, undr. in teologie din Cernauti, mult amestecat inluptele launtrice ale Rominilor din Banat, afar5de foarte bátrinul §i bunul preot al bisericil unite,de invatatorul §colii ortodoxe, la care yin toticopiii de Romini, afard de citiva avocati §i depersonalul bancii «Timipna), nu mai e altd«inteligentà a. i citä este, s'ar fi intelegind des-tul de edit intre sine. In astfel de imprejurari,intemeiarea unei episcopii romanesti noug inacest haos al risipel strdine poate sa para oideie foarte nepotrivitd celor ce nu-§I caufã unrost prin acest asezamint ce ar fi sà se facä.

II.

Spre Lugoj.

Acceleratul duce la Lugoj (terdnimea noasträ,care hotärd$e in astfel de lucruri, zice : Logoj) ;plätind insä aa de mult ca 12 florini, poti ajungiacolo cu trAsura, in vre-o ese ceasuri. Un drummai scurt duce pe la Buzia. Dar in acest timpel ar fi prea stricat, ap incit rdmine acestalalt,prin Reca§, pe drumul cel mare al terii.

Ieirea din «Fabric, se face pe lingd biserica

666 BANATUL DE SUS

lui Gheorghevici i pieile rad mirositoare aletabacilor. Indatä orasul se ascunde in multimeacopacilor vechi, cari faiad odinioard pentru dus-man si spion vederea asupra cetAtii. Innainte,in lumina sigurd a soarelui bun, se desfasurdbogat sesul cel mare, samanat numai pe alo-curea cu mdnunchiurile copacilor despoiati saücu pAdurici departate, sesul de päsuni Inca vii,din care räsar micsunele rosii in margenea san-tului, sesul de arAturi vinete peste care se avint5saltaret, intr'o ultimà cintare fara grijã, ciocirlia.Cunosc acest pAmint de bielsug pasnic; cu cevamai multä felurime, el incunjurd Bucurestii. Aidinsa lipseste cu totul marele interes istoric deacolo, i rämine numai frumuseta senina a ma-rilor intinderi de p5sune, a rasfirhrii de lanurice dad pine.

Trecem pe linga stilpul de hotar al comuneiGiroda, risipità in case albe, care se zdresc numaiprintre arbori. Cel d'intdid sat pe care-I strdbateme numai al Rominilor : Remetea, si tot asa e sicu al doilea, foarte apropiat de acesta, Iezvinul.

Ele ad aceiasi infdtisare in lucruri si in oameni.Se v-ad indatä cã sint asezdri colonisate saürinduite, potrivite, adunate cu prilejul colo-nisArii, care a inlocuit in 1716 pasalicul

printr'o altä tard, cu totul nou'a. oseaua,foarte latä, e singurul drum mai mare al satului.Casele o märginesc mai toate, ceia ce cla o des-fdsurare, un front mult mai lung. Tipul cladirilor

Timi-soarii

SPRE LUGOJ 667

nu se deosebeste mult de acela pe care 1-adadus Svabii din Germania lor sudicd, i pe care1-ad primit i Sirbii. Casa alba, cu cloud ferestispre stradd, inzestrate cu obloane colorate, serazimä pe un cerdac de lemn sad pe stilpi dezid. Imprejmuirea e numai rare ori de imple-tituri ; de obiceiii curtea e inchisd cu uluci delemn sad chiar de zid, care in unele sate e

Invdpsit bätdtor la ochi in tricolorul neamului.astfel de colon sint vdpsite une ori si margeniledin lduntru ale ferestilor. Totul aratd multd bundstare, cunostinta unei culturi mai innaintatepriceperea ce trebuie pentru a o imita. Astfel desate se intilnesc numai foarte rar prin alte bo-curl, numai in cite un colt fericit din celelalteTinuturi romdnesti se mai vede atita rinduialdbund ca aice. Bisericile sint toate de zid, mari,albe; lingd ele se vede frumoasa zidire a scoliiconfesionale (prin cele mai multe parti greco-orientale). Statul nu cuteazd a veni cu scoalalui de ungureste.

Sdrbdtoarea Sinmedrului a scos pe oameni pelavitile d'innaintea portilor, pe cArdrile de lingddrumul mare, in locurile horei, care sint sadcirciuma dupd datina ardeleand, care nu in-gaduie hora in aierul liber, sad curtea bise-ricii. Foarte putini oameni, grabiti sad lipsiti deevlavie, mind carul sad aruncd sdminta pe brazdein vesmintele din toate zilele. Cella lti toti s'ad

i

668 BANATUL DE SUS

imbräcat de särbätoare, si e cu adevarat o sta-lucitd desfásurare a celor mai bogate porturi ro-manesti ce se pot intilni.

Batrinii d'innaintea portilor au aruncat peumeri cite o mare mantie verde, une ori in-floritä. intinderea si coloarea ei sint luate fi-reste de la stApinii cei vechi, Turcii, cari ailschimbat aici cu desdvirsire imbrAamintea desarbatoare a raielei supuse. Fldcaii si oameniitineri poartà cojocele fail mined, cojoace scurte,cojoace lungi, pe care sint cusute cele mai im-bielsugate din desemnurile pe care le-a n'ascocitpoporul nostru : si aici se vede iubirea pentruinflorituri a Rasariteanului. Pulpa piciorului eprinsd in ciorapi de 'Ina, rosii, albastri, vinep,vargati cu dungi de tot felul. Caciula singurà,mare, boltita, e numal romdneasck iar p'aldriutacu margenile midi ail dat-o Ungurii.

De departe, femeile insa par niste Turcoaice,gätite in cele mai cochete din fesurile, ferme-nelele si papuceil lor. Pe cap, unele ail numailegAturi mari de lind aruncate peste betita dealtd coloare, care stringe sus fruntea, cum vdlulimpus de Coran stringe fruntea cadinelor. Fe-tele si-ail cuprins ins'a capul intr'o legätura degalbeni de aur, care cade pe umeri si se pre-lungeste de-a lungul urechilor. Peste cojocelulcusut cu de-amäruntul, in toatä intregimea lui,cade o revärsare de taleri din timpurile vechi,cari-si rinduiesc in aceiasi strAlucire vulturii cu

Porturl din margenea ardeleanil de dare Banat (Botrtaril HateguluI).

670 BANATUL DE SUS

cloud capete. Fusta alba e foarte infoiatà, si ease razimA de sigur pe adausuri de perinute.Peste dinsa e asternutà o catrintà indoità, lu-cratA. cu aceiasi ingrijire si bogatie ca toatepodoabele acestei parti din poporul nostru. Pi-cioarele infAsurate cu ciorapi rosil se pierd inpapuci marunti si usori de piele neagrá. Pentruca asämänarea cu o frumoasA din RAsArit sä fie.si mai deplind, albul si rosul sint asternute grospe fata, pe cind negrul incondeiazd mai multgenele si arcuirea sprincenelor lungi.

Cu astfel de locuinti si astfel de vesminte,sAndtosi, vioi, frumosi, vorbareti, in dialectul lorcu sunetele fugatoare, indrazneti si siguri, BA-natenii se pot lAuda cu dreptate di ei sint intreceilalti 4 fruntea», cfrunceax,, cum zic ei, si cumrepetA in batjocurA cei de peste Muräs cari nu-ipot suferi pentru lauddrosia lor sudicA.

De la Iezvin intrAm in tirgusorul acestor pArti:Recasul. De la inceput, table in virful unor stilpialbastri si albi aratd ce este aceastA asezaremai bogatA : ele vestesc locul unde se tine cur-gul maistorilon,. eMaistorip si calfe, negustorasipentru teranil din imprejurimi, acestia sint lo-cuitorii Recasului, cari, in ceia ce priveste nea-mul, sint Socati, adecA mi se spune Nemti,$vabi si Ungurl. De hatirul acestora din urmA,s'a fAcut o said de lecturA cu cArti pe limba lor.si o sucursald de bancA ungureascA.

SPRE LUGOJ 671

vabii ad case bune, albe, care samanA de-savirsit una cu alta. Ele sint, iarài, intocmai ca

cele de la ZAdärlat, si tot astfel de case in-tilnim ceva mai departe, la Josefsdorf, numit dupAImpAratul colonisator. Satele i tirgusoarele lornu sam'And de loc cu ale Sasilor Ardealului,precum nici sufleteste aceste douà feluri deNemti nu samAnA intre sine. Unii sint foartevechi aice, altii sint foarte noi ; unil ad venitca cetateni, altii ca o terAnime model. Unii sintnegustori si mesteri, altii ad pornit de la plu-gArie. Sasul s'a fAcut luteran de acum trei sutede ani, vabul a rAmas catolic. Cel d'intAid ede la gura Rinului, cellalt vine de la obirsia

unii avind toatà incetineala apei obosite,ceilalti toatà sprintenia izvorului tinAr. Sasii s'addeprins a trAi prin drepturile si munca lor, vabiis'ad rAzimat intr'una pe Cirmuire : intAid pe aNemtilor prieteni, apoi pe a Ungurilor, dusmaniascunsi. Unil aü un oarecare viitor, cellalti nici-unul.

Rominil ad innainte de Josefsdorf sad cumse zice acum Jozseffalva, Sustra i TopolovAtul-Mare, Desi destul de intins, cel din urmd mis'a pArut mai sArac decit minunatele sate depAnA aid : aierul de sArbAtoare era mai slabdecit aiurea. Circiuma o tine un Evred. Citoprit *vabul trAsura la dinsul pentru hignicaii, am putut auzi vorba ungureascA din casacirciumarului i lungile sfaturi romAnesti pe

lui,

si-aa-at

672 BA.NATUL DE SUS

care le intindeail teranil gatitl ce stateall pe la-vita de linga usa. Nici el nu pareail sa fi bautprea mult, si el nu cereail nimic de la negusto-rul lor. Totusl un glas acru de femeie nacajitachema necontenit spre casa pe unul dintre celce se zabovisera astfel la poarta Jidanului.

In caderea seril trecem riul Begai, pe care-1lasasem la Timisoara, dar pe linga valea caruiani-a fost tot drumul. Cursul lat al apei foartelinistite oglindeste ca luciul unui lac putinil co-pad razleti ce-i sint infipti pe margeni. Soareles'a culcat intr'o pata de singe, dar un limpedeluminis de lima face sã se vada aproape caziva locurile, casele, oamenii.

Acum nu mai este sesul fara de valuri, ves-nic asemenea cu sine 'Ana la muntil Oraviteldin fata si dealurile Virsetului din dreapta. Dinloc in loc, e o miscare usoara de dealuri line, siprivelistea, astfel taiata, e mai felurita decit'Ana aid.

Budintii si Ictarul, tot romanesti, ramin inmargenea soselel, apoi, intr'o lunga desfasurarede case albe, se deapana satul Chiseteului, prinstrada larga a caruia trec, la acest ceas de sara,chipuri inhobotate in mantiile verzi si albe. S'amintuit de mult hora, si cel din urma semn des-pre dinsa ail fost dar jucatoril ce se intorceaape drumul mare, incet pe lima, mina in mina,

SPRE LUGOJ 673

in ra'sfringerea de argint §i aur a paftalelor co-pilelor.

Urmeala Be Until, Co§teiul, cu cradiri mai neo-rinduite §i mai slabe, dintre care unele ail §icopereminte de stuh care, oricit ar fi ele depractice, stail §i mai rdil decit aiurea pe acestetrainice ziduri de cärämidg, bine tencuitä §i vä-ruità. Se vede lAmurit ca, de la Timi§oara in-coace, bogatia §i buna socoteald a satelor ro-mAne§ti scade. Ceva mai departe se descoparluminile Silhii.

*

Neamul nostru e stapin peste toate acesteparti. Pentru a sfarma aceastà continuitate, cir-muirea ungureascd de astazi a intrebuintat obi§-nuitul mijloc al colonisdrilor. Unguri din toatalumea, §i firWe nu din cei mai buni, ail fostispititi aice §i a§ezati intr'un numAr de sate,care fac -ca un lant in jurul Lugojului. Dar elenull pot afla rostul, nici ciOga trdinicia doritàde intemeietori : locuitorii pribegesc, sint inlo-cuiti prin alti oarneni de strinsurd §i de pleasa,pänd se duc §i ace§tia, aa incit in mijlocultrainiciel noastre neclintite e o vepicd prefacere§i preschimbare a veneticilor. Si doar ace§tia ailtoate inlesnirile, §i pentru din01 s'ail luat dinarenda Rominilor acele pà§uni intinse i bogate,din care se tinura atitea cirezi §i turme ! AcqtiUnguri meniti sä ne farimiteze §i sd ni schimbe

N. Iorga. Ardealtil. 43

674 BANATOL DE SUS

firea, invata rApede limba noastrà. ['Ana i sa-tele lor cu nume patriotice primesc cite un gro-solan botez de la cValahip, §i astfel Szapary-falva, csatul lui Szaparp, se zice i Tipariul.

*oseaua a trecut spatiul strimt ce despartevalea Begai de a Tim4u1ui, care sose0e 0 elde la Apus, din muntil de atre Ardeal, ca oapa mare, insa tot aa de lina in Curgerea eica i Bega, mai mica. Dincolo de casutele Co§-teiului, un pod lung, vechia 11 trece. E din celecu plata pentru ora§, §i stringAterul de taxe,chemat in romane0e, ni se pare a vine preaincet, ca i cum 1-ar supara acest fel de vorbA.Dar, de fapt, el e foarte bucuros ca are trea-tori romini, 0 la ebuna-sara adauge indata,intr'un frumos graiü simplu de batrin, povesteamaril adunAri politice pe care ail tinut-o acumciteva zile in Lugoj deputatil nationali0I. Nupoate uita primirea acestor oaspeti cu cabaret!,cu pedestra0, cu surle, cu tobe, cu strigAte debucurie, ingramadirea impunatoare i pentrustrainul cel mai orbit de trufie 0 de urA a miilorde terani in haine impodobite.

All fost trel mil...Ce trel mil ? ! Mai mult, mai mult I

vorbit deputatil, qi all indemnat pe oameni sanu se mai vindà pentru mincare i bauturA.§tii cum sint Rominii noqtri slabi de fire, s'afigindit sA-I puie i la juramint. i all jurat,domnule !

i ad

CARTEA A XXI-A.

IN BANATUI, DE JOS.

Lugojul.I.

Orapl unde s'a petrecut aceastd mindreta decare se incalzesc batrinetele podarului, incepeprin cdsute de me§te§ugari, multe, mici, slabe.Numai peste destuld ireme, dupà ce s'a mintuitacest suburbiu, in care stail mai multe mii deRomini, se innalta clddirile cele mari ale Statu-lui, cbiserica cea mare', a ortodocOlor, cu douäturnuri impunatoare, pravAliile cu vitrine stralucitoare, care, in revarsarea luminil electrice,duc 'Ana la valul bogat al Timivlui. Si, dincolode podul de fier, incepe o altà parte a ora§ului,in care nu lipsesc clAdirile bune §i chiar citeun palat mare. Firmele acestui centru poartänume de Svabl, de Unguri, de Evrei, §i chiardestule nume romane§ti, dintre care unul e scrispe o tablita in cele trei colori.

Lugojul e, de cincizeci de ani trecuti, re§e-dinta unei episcopii romAnqti unite. Numarul

678 IN BANATIIL DE JOS

satelor peste care ea stapine0e in acest Banat,trait timp de un veac supt egemonia religioasaa Sirbilor, e restrins, dar puterea sufleteasca aepiscopiei se intinde §i asupra Tinuturilor ar-delene, foarte insemnate, ale Inidorei §i Ha-

Biserica cea mare din Lugoj.

tegului, unde sta un vicariii. Pentru episcop s'azidit in piata tirgului de peste Tim4 o bisericamari§oara, care fire§te a nu poate avea inte-res istoric, nici artistic. Palatul episcopal e ocladire cu doua rinduri, cu o fatada solida lastrada : episcopul Dimitrie Radu 0-a dat 0 aiciosteneala de a harazi o mobila moderna casei salede locuinta. Dupà plecarea acestui prelat, stra-

Biserica episcopali din Lugoj.

680 IN BANATUL DE SUS

mutat la Oradea-Marea, drja de Vlddica al Ro-minilor uniti a luat-o unul din canonicil Bla-jului, par. Vasile Hossu. Innaintarea sa in rind&archiereilor nu i-a luat citu0 de putin buna since-ritate vesela, omenia primitoare, aducerea amintede prieteni, pentru cari a ramas tot cel din vre-

Palatal episcopal din Lugoj.

muri, interesul cald pentru literatura romaneasca,i deci iubirea pentru aceasta mai innalta infati-

§are a neamului sail Cu un astfel de stapin, §imobilele acelea scumpe comandate in toate coltu-rile Europei pare ca pierd sumetia lor straina,-mindria lor rece. La acest episcop aa cum nitrebuie notia, am petrecut cele mai bune clipe

r

,

rs la,-LI4kkfr g,.A _Lk

SZE

LUGOJUL 681

de care m'arn invrednicit in vre-o resedinta epis-copalà din partile de peste munti.

Episcopia are si o bibliotecA vrednicd de afi cercetatd si prin raritatile bibliografice pecare le cuprinde. Se mai pAstreazA aid si unele

Manastirea Prislopulul.

vechi icoane si lucruri scumpe din manAstireade la Prislop a Doamnei Zamfirei, intre altelesi un chip al Maicei Domnului, ce poarta pe le-gAtura sa de aur vulturul bizantin, care a cA-zut innaintea Turcilor la 1453.

De cealaltä parte, in cealaltä tabArà se poatespune Inca, multamita unor greseli ale trecutu-

682 iN BANATUL DE JOS

lui, pe care par. Hossu e gata sä le indrepte,cit sta in puterile sale, e protopopia ortodoxa. Eaare multi parochieni in Lugoj si de dinsa atirnao suma de sate din Rasáritul Banatului. Bisericain care slujeste protopopul se zice, cum vazuram,biserica cea mare», si ea are inteadevar proportii

impunatoare. Cele doua turnuri ale ei se \Tadde departe, si stapinesc piata orasului din jos.E o zidire din a doua jumatate a veacului alXVIII-lea, innaltata prin straduintile unuic Ober-lines, de odinioara, din rindurile acelor cape-tenii de graniceri romini cari au avut totdeaunao mare insemnatate in aceste parti. El e ingro-pat linga usd, unde se vede o biata crucilita delemn, si chipul batrinului ctitor se mai zaresteInca supt funinginea groasa ce s'a asternutpeste frumoasele zugraveli ale paretilor si ca-tapitezmei, la focul din anil 1850. Altfel, nu sintinnuntru alte lucruri mai vechi decit tipariturilemuscalesti pe care le-ati cersit Sirbii la Peters-burg dupa rapunerea stapinirii turcesti in Banat.

Rominii, cari sint astazi uniti si neuniti ceiace inseamna cu totii neunif i, dezbinati intre sine,ail trebuit sail plece odinioara capul fata de noualege de Stat ungureasca a calvinismului. De si-gur s'a facut slujba calvineasca in acea bisericaveche, de linga aceasta « marev, din care n'aramas decit un turn preschimbat, care poartape el astazi icoana sapata in piatra si vapsita aSf. Nicolae si insemnarea latina ca.' zidirea a fost

LUGOJUL 683

astfel reparata in 1726, de alt cnez al districte-lor granicere§ti romine. Aceasta epoca a calvi-nismului s'a dus de mult, dar ea a lasat ea urmafolositoare in literatura tuturor Rominilor citevadin cele mai vechi carti religioase.

Alta vedere a bisericit episcopale din Lugoj.

Lugojul mai are cloud banci romane§ti, caresint conduse de clerici, ca multe altele in Ba-nat, §i se zic a fi intiparite pentru aceasta deconfesionalism, ceia ce e Inca una din acele gre-eli ale trecutului despre care a fost vorba mai

sus. Doud foi se tiparesc in acest vioiü centruromanesc : una, (Drapelub, are un caracter po-litic, epasivistl, cealaha, (Banatuls, urmare§temai mult invatatura poporului.

Alte §coli decit cele primare saü enormale,

684 ili BANATIIL DE JOS

nu sint, caci episcopia 41 iea clericii din Ar-deal, iar protopopia 11 prime§te de la Caran-sebeq. Scolile primare, cnormalelel, dintre careuna are pe lingd dinsa §i cloud mici internate,sint, fireqte, confesionale. La una din ele e in-vatator un om cu care Banatul 41 poate facefala innaintea Rominimii intregi : compositorulde musica Vidu, care a tiut sa innalte cintareapoporului nostru in forme care induioeaza pre-tutindeni unde traie§te o simtire romaneasca.

II.

Spre Caransebe§.

Trasura unui Ungur, bun i täcut, mai multSvab la fire, ca atitia dintre ai sai ratacitl prinaceste parti putin prielnice pentru pastrarea in-suqirilor neamului, mina o trdsuracu arcurileobosite pe drumul Caransebe§ului. Soarele selasa spre apus, qi prin largul seninului palid rd-tacesc infioratoare matabali de nouri, can serasfird, se aduna §i in framintarea lor se spin-tea de fulgere, lasind din margeni Ovoaie deploi peste plaiurile din departare. Luna carese desface limpede innaintea apusului deplin,ratace§te printre prapastiile negre, fugind ca opasere obosita.

Strabatem un Tinut sfirtecat de dealuri faildesf4urare i frumuseta. Nu mai sint pe acest

SPRE CARANSEBES 685

drum, ca pe cel din ziva trecutd, satele albe,lungi, intinse cu bund rinduiald de-a lungul so-selei netede. Aceasta imbielsugare veseld s'adus, ca i porturile stralucitoare ale Sf. Dumitru.Acuma in acest sir de asezdri romdnesti caresint Gdvojdia, Jena, Sacul, Prisaca, Zagujenii,Jupa se vad mari grddini de «domni, cu plopilinnalti i tri§ti, cite o fabricà scinteind in mar-genea zdrii, clãdiri ordsenesti in care stail func-tionari ai comitatului noil care e Cara§-Seve-rinul, circiume mari, la care se opresc cãrãuiiintunecati, in mantäli lungi, cari mind carele aco-perite cu covergi. Case le, mai putine, ale sate-nilor sint i mai rdspindite i nu se asamändintre ele. Din mijlocul lor rdsar insd totdeauna,ca si pe cellalt drum, biserici foarte bune, vred-nice de un oras. De la un loc incoace insd, elenu ail lingd sine §i intregirea co1ii confesio-nale. Granicerii acestia, deosebiti in multe pri-vinti de paueriia, (Bauer) de catre Timisoara,

voit sà sufere, in mindria lor de ostasi,amestecul preotului in scoald, §i astfel ei aü ca-patat §coll comunale, care se §tie ce inseamndin mina Guvernului de astdzi.

Tinutul e stfabdtut de suvite de apd care seadincesc in pamintul moale. Le primeste Ti-misul, care se iveste din noil intr'o larga dungade otel. in locul unde el inghite apa Sebe§ului,stätea in cele mai vechi timpuri Inca un Cava-

n'ad

686 IN BANATIIL DE JOS

ran, pe linga CAvAranul de sus : CAvAranul-Se-be§ului. Poporul ii zice astAzi numai Sebe§, darin graiul strain, care a hotArit, s'a alcAtuit nu-mele de Caransebe§, care se cete§te in toatecartile i pe toate hartile, Med deosebire de neam.

Caransebe§ul.

Dincolo de apA, trAsura se zguduie pe undrum prost, mAcinat §i sapat in rAtAcAni, intrecase care incep mai bine decit in Lugoj. Elduce apoi, intre fronturi mai innalte de clAdiride Stat, spre o piata. Caransebe§ul este un ora§de vabi intre suburbil de Romini, dar prin Far-gimea modernA a stradelor sale, prin lipsa deinteres istoric al clAdirilor, el are mai mult opecete §tearsa ungureasca. Piata Caransebepluie mica. Acolo se string la tirgurile de Joi sA-tenil no§tri in lithe cafenii §i sure, femeile gA-tite, care in aceste parti poartA la spate, in loc decatrinta, numai oprege, fire rAsfirate de linA ro§ieprinse intr'o bata tesuta cu fir. Acuma insA, indimineata de Vineri, piata e cu totul goara, Dintremicile clAdiri bAtrine§ti, fara nici-o frumuseta,rasare impopotonatul palat, prea mare pentrutrebuintile unui loc ca acesta, pe care 1-ail in-naltat, supt inriurirea marei risipe trufa§e a Sta-tului, un Consiliu comunal presidat de un Romin.

11.

CARANSF.BESUL 687

Temeiul de zidiri §i de viatà al oravlui eaceasta stradd prin care am trecut la sosire.Si nol avem astAzi aid cea mai mare parte dinwzdmintele noastre. Inteo casA destul de fru-moask cu perdele albe la cele cloud caturi, stdepiscopul, care e un vechifi ajutator al lui Saguna,un Romin bun 0 un ortodox 0 mai bun, unscriitor care s'a invrednicit a fi ales membru alAcademiei din Bucure0i §i a avut indrAzneala,de care cred cA nici-unul dintre ierarchii de asthziai celor douA Biserici romAne0i din Ungarian'ar fi in stare, de a veni in aceastA adunaresimbolicA pentru unitatea Rominilor 0 de alltinea cuvintarea de intrare innaintea regeluiCarol. De sigur cA P. S. S. Nicolae Popea, e-piscop ortodox al Caransebeqului, a fost printrecei mai buni din generatia sa.

De cealaltd parte a stradei, cele douà §coli pecare s'ar cuveni sA le aibA orice episcopie ro-mäneascA : seminariul §i preparandia de invA-fatori, cu §coala de aplicatie alipitA la dinsa,sint unite in aceia0 clAdire mare, cuprinzkoare,luminoasA i bine ingrijitA. MA mai bucur IncaodatA la vederea acestor tined inimo0 §i mindride neamul lor ce invatA astAzi in deosebite §colipe care le tine teranimea noastrA din acesteparti supuse strAinului, i cari mine vor da onota indreptare, mai sigurA 0 mai puternickhotArit romAneasck tuturor puterilor de viataale neamului nostru de aice.

688 N BANATIIL DE JOS

De la libraria d-lui Simtion din Arad nu maieste alta romaneasca 'Ana la aceia care func-tioneaza pe linga episcopia Caransebesului. intipografia el se tipareste, supt conducerea d-luiEnea Hodos, care a strins atitea frumoase cin-tece banatene, o biblioteca pentru popor, (Bi-blioteca noastraD, care da alegeri din scriitoriiromini si cite un studiu ca ale d-lor Dragalinasi Bdlan, care privesc in deosebi viata Romi-nilor din Banat.

De la piata cotim pe linga casuta care a fostcea d'intaiti resedintã a tinerel episcopii roma-nesti de Caransebes, si innaintam prin stradelecurate ale unei mahalale cu casele mid, foartecurate, care cuprinde numal tirgoveti de al nos-tri, maistori, calfe, «economi,. In margenea elcurge riul Irugei invirtind cite o moara inne-grita. Iar in fata se vdd zidurile albastre alemuntilor ce despart Banatul romanesc de Ro-mania Rominilor.

Bisericile amindoud sint pe acest drum depace multamità, cu ferestile inchise si cu tro-toarele goale. A episcopiei, odata biserica ma-nästireasca, a fost innaltata intr'o vreme cindnu erati prin aceste partl episcopi romdnesti,ci un archiereti sirb purta titlurile reunite deVirset si de Caransebes. Tot de atunci vinecladirea, cu totul asamanatoare, si facuta in ace-Iasi stil apusean, a bisericil din cimitir. Cea din

CARANSEBESUL 689

urmä mai ales, e plina de inscriptii, pe prapuri,pe pareti, pe tencuiala proscomidiei si pe a-rdmida tare a mesel sfinte. Ele nu sint insA nici-una in limba stApinitoare a Sirbilor, ci intr'unprea frumos grail" romanesc, fat-à nici-o deose-bire fata de cel din pdrtile libere.

Aceastd afirmare de romanitate a adus-o fárãindoiald vecinAtatea Olteniel, a principatului mun-tean. Dar nu numai acestà inriurire, improspAtatanecontenit prin coborirea in Banat de locuitoridin acele pArti. Intre Banatenii de sprecei de cAtre Tisa i acestia cari privesc sprenoi, de la Lugoj incoace, e o mare deosebirede suflet, venlià din imprejurari istorice deose-bite. Aid* granita a cerut ostasi romini pentruapararea ei Inca din cele mai depArtate timpuri.Odatà erail locuitorii Scaunelor romdnesti dinmargine, rasplatiti pentru slujbele lor prin ne-mesie i prin sapinirea de pAminturi. Turcilcari ail venit insA aid numai peste o sutal deani de la luarea Timisoarei, aü arimat toatàalatuirea lor. insä pe urma Austriacii cuceritoriail innoit asezämintul de ocrotire din vremurilevechi. 0 granitkime banateana a fost alcAtuitädintre Romini. Ea a ddinuit multä vreme, si aldsat urme care nu se vor sterge curind.

Cimitirul e plin de mormintele ofiterilor im-paratesti, intre cari sint doi generali, Doda siTrapsa, i un feld-maresal-laitnant, SArdcin. Inbiserica din mijlocul lui, inscriptiile acelea ro-

Iorga. Ardealal. 44

Mur As,

690 iN BANATUL DE JOS

mánesti amintesc ofiteri, postmaisteri si chiaraprari (iubilirti, ai Rominilor grAniceri dinveacul al XVIII-lea. Cutare preot militar, Stoica,a läsat in aceiasi epocà povestirea imprejurarilormilitare in care a fost amestecat. 0 mare cla-dire cuprin de biurourile administratiel unel ( avericomune, care e fondul granitAresc asa cum 1-astatornicit impdratul de astdzi, in puterea ye-chilor drepturi ostAsesti ale Rominilor, prin anii1870 : aici, un comitet pe care.1 supraveghiazadelegatul Guvernului iea hotäriri cu privire la oavere care se pretuieste la 33.000.000 de florini,avere uriasà, necontenit amenintata de cine sapäla temeliile fiintii noastre in aceste tinuturi. inmindria Bdnäteanului, care fasund si in cinte-cele sale, in iubirea pentru porturile bogate carese vede si mai mult in aceastd lature räsdri-teand, descoperi constiinta de sine, simtul deonoare, deprinderea cu parada a militarului.

Petrec cea mai bund zi in casa primitoare aredactorului (Foil diecesanel, dr. Barbu, intreoameni buni cari tin la mine fdrd nici un in-teres. D-na Barbu e sora lui Victor Vlad Dela-marina, un ofiter mort tindr, in serviciul RomA-niei, si care a lasat frumoase versuri banAtenesi descrieri de calatorie pe care, cu multà pri-cepere, le-a ilustrat insusi, Apoi ma intorc laotelul unde doua artiste dintr'o trupà de la(Buda Veche 3. se tirnuiesc prin coridoare, tipind

CARANSEBESUL 691

ca supt cutitul ucigasului. A doua zi represin-tantil culturil maghiare in acest or-A*1 asa deromanesc vor da aid o represintatie.

Iv.

Alte pArtil banatene.

De la Caransebes, prin sosele peste munteprin marea impleticire de trerxurl vicinale

care nu mai ajung la capat, poil merge laResita, uncle o companie francesa intrebuin--teazd Boemi si Romini pentru lucrul minelorfoarte bogate. De acolo se poate atinge Anina.capatul unel linil care cuprinde i Oravita, uncentru marisor, locuit in mare parte de Rominisi unde am fost chemat cu toata prietenia. Daracum e prea tarzid pentru aceste drumdrl.

0 lini de accelerat duce de-a lungul muntilorinnalti al hotarului la Orsova dunareana, la Me-dia sad Mehadia noastra si la locurile de trecerein Romania. Unguril arata in aceste parti mi-nunea de cladiri scumpe, de parcuri marl, deluminatie electrica stralucitoare a «Bailor Her-culane», pe care asa de adese orl le cerceteazaRominil din Romania, dea ostenealaa banui cà tot acest lux, fdcut cu cheltuialamultilor visitatori, se afla pe un frumos parnintron-idnesc, unde este o durere care asteapta sa.fie cunoscuta i mingiiata.

fard

si

692 IN BANATUL DE JOS

De la Orsova, fArä nici-un caracter national,port austriac cu casele drepte, vaporul ducespre Apus, pe Dun Area strimtoratd. De o partepaduri pe stinci inchid cu totul vederea Ser-biel, iar, de alta, malul golas intinde sosele,fabrici, clopotnitele innalte ale satelor. Astfel seajunge la Panciova, de unde se urmdreste maideparte apa imphrateascA, pand la locul undese_varsä Tisa napàditd de sträini.

In aceste parti, vecinii, conlocuitoril nostri sintSirbil, cari ail multe sate bune in acest comitatal Torontalului si se razimd pe asezArile si maimarl de peste Tisa, unde e si centrul lor, Neu-satz sail Ujvidék, dup.' numirea ungureasca,tradusä, de astAzi, sail Neoplanta, cum ail crezutde cuviintà a-i zice Rominii. Acestl Sirbi dinUngaria, ingraditi de privilegil priincioase, sintviol, neastimparati, gata de gilceavg, si, mai iu-bitori Inca de strdlucire decit ai nostri din Banat,el se infásurd in cele mai stralucite si mai tar-cate mantil din lume. Sate le lor sint mai tot-deauna cu totul deosebite de ale noastre, cucare se intrec in bogatie si in scoaterea el laiveald prin vesmint si petrecere. De la Sirbi,nol nu luäin decit ciudata eresie a Nazarenilor,iar, daca el se sting pe alocurea, nu e vinanoastrà, ci a deprinderil blestemate de a-0 crutacasa de copil. Numal in orase, ca Virsetul, Pan-ciova, un neam luptd ca sä inghita pe cellalt,si, fiinda noi sintem cel mai putini, limba noas-

ALTE PARTI BANATENE 693

trä e amenintata a se pierde. Totusi plingerilecare yin in aceasta privintà in ziarele rornbinestiaratà o durere de inimA, o constfinta si o min-drie de a fi Romin care poate apAra intru citvade cotropire.

mai departe spre Apus, stail in sfirsit sa-tele unguresti care pazesc Tisa, grAniceri airasei lor, cari insd, in aceste parti, nu prea potsã incalce.

*i

CARTEA A XXII-A.

CU TRENUL PRIN BANAT1 MIJLOCUL ARDEALULUL

Cind plec din Caransebe§ spre gara depär-tatd doi chilometri de ora§, e o vreme recedupd ninsoarea noud care a cAzut pe munteleinnalt al hotarului, imbrobodindu-i virful in alb.TrAsura se zgitinä §i scapatà in gropile plinecu noroiti. Dar in stinga, pAn'a la cealaltà liniede innAltimi care inchide zarea, se desfá§urd unfrumos .Tinut cu verdele fraged, de-asupra cd-ruia se innalta copacii drepti, suptirateci.

Calea feratä merge pe alaturi de §osea 'Andla Lugoj, §i de acolo pana la Timi§oara. Incea d'intaiii parte a drumultif, muntii sint de totaproape, in namili zgribulite supt cojoace devechi pdduri gränicere§ti. Clopotnitele albe, fa-rimaturile de cradire alba' in mijlocul livezilorinro§ite de toamna tirzie, se deslu§esc acumfoarte limpede, pe cind neguri §erpuiesc de-a-supra vailor innalte. Apoi de la Lugoj incoace,

AAA,

698 cu TRENUL PRIN BANAT SI ARnEAL

zAbranicul ploil incete cade peste pacea sesului,unde teranil cu aciulele tuguiate si amasarevarsatà zoresc pe ogoarele neispthvite in pra-gul iernii. Dar, in aceastd usuratate a vremii,amiaza ride asupra ruinelor näruite, asupra par-curilor vesele si asupra cladirilor ingramaditesi neprietenoase ale Timisoarei. Ne oprim instatia orasului Iosefin, acela in care poporatiaromäneasca n'are ina biserica el.

Pe marea intindere de cimpie care duce dela Timisoara la Arad se vede acum satul mareal Vingai. Cladit tot in acelasi chip artificial,irnpus, ca si satele Svabilor, Sirbilor si Romi-nilor, el are alti locuitori : pe Bulgaril adusiaici si in alte sese sate de Cirmuirea austriacd.Astazi el stiii toti romaneste, de si nu si-aiiparaisit Inca limba. Si in portul barbatilor el seapropie de nol ; in gard stail razimati de stilpi nistepurtátori de caciuli tuguiate si de mantil deaba alba", cari ar putea fi usor schimbati cu al'nostri, de si vesmintele li sint mai largi. Darfemeile in fuste invoalte, pieptarase si cirpe decolori vil samand a Unguroaice.

In margenea Aradulul räsare din cimpie ce-tdtuia, ca o juarie veche. Acolo sta artileriacesaro-craiascd prin care se pot imblinzi sufle-tele unguresti, pecare patriotismul de gazetarial Evreilor le-ar fi incAlzit prea mult. Si tocmaiin acest loc de supt cetate pe care-I avem supt

CU TRENUL PRIN BANAT SI ARDEAL 699

ochi acuma, räzbunarea impräteascä a riwcatin furci moartea qValahilor, pe cei trei-sprezece oameni cu invaptura si de innaltà vitacari stAtuserà in fruntea ráscoalelor din anulde singe 1848.

De la Arad o linie duce spre RdsArit, in Ar-deal. E, din vechime, calea cea mai lesnicioasà,aceia pe care aii venit barbaril, regii, colonistii:ostasii Sf. Stefan al Ungariei, cetele de spahiiale Turcilor, cirdurile teranesti ale Sasilor dela Rin. Un alt drum merge de la Caransebes,asezat chiar linga Tibiscul roman de odinioard(astdzi Jena), pe valea Bistrei spre cuibul munteanal Hategului : pe aici a räzbätut odatä Traian'Anal la culcusul de left al lui Decebal. Peaceastà vreme insà acel de al doilea drum egreil: nu prea poti afia trAsura pentru a-I face.Pe cind de-a lungul dungii de otel a Murgsuluitrenul card in fiecare zi greutatea mArfurilor simultimea cAlAtorilor. Ceva mai in jos duce totla Ilia MurAsului calea, mai putin cercetatä, carede la Lugojul Timisului atinge cursul de atreizvoare al Begal sail Begheului.

Abia douà statii mai sint in cimpia linä, deardturi si pasuni intinse. La Maria-Radna estiacuma in Tinutul de dealuri cat:lite ca nistecuptoare, care duc pAnA in gura Ardealului.Maria-Radna e cunoscuta prin pelerinagiile ce

700 CU TRENUL PRIN BANAT SI ARDEAL

se fac, i de ai no§tri, la manastirea catolickungureasck ce se innalta in aceasta vecheRadna a Slavilor §i a Rominilor. Toate drumu-rile ce duc la dinsa sint pline pe vremea ruge,a ebuciuluiD, i calea ferata aduce i ea inchi-natoare din stratele mai innalte ale societatii.Ceasuri intregi, urmam inca aceastd cale largace se desfdpra intre apa Mura§ului in care

revarsa argintul i intre acele dealurirotunde, grosolane, fail sate §i cu putineduri, peste goliciunea carora noaptea a intins insaun alb zabranic de poesie §i taink Numai arareori citeva scintel ro01 arata locul unde un satse gatWe de culcare.

La trecerea in Ardeal nu sint aid strirntori,cetatui de stincä, gporti de fierD. Nurnai pe unelelocuri spinarea rotunzita a innaltimilor se co-co§eaza §i mai sus. Fara nici-o incordare, faranici-o lupta, apa cea puternica stramuta dintr'otara in alta. La Zarn e§ti acuma in Ardeal. In-data recunosc cantonul alb §i drumul ingustcare m'a adus acum doua luni de la vecheabiserica a Guru Sadului.

Cind se face ziuä, trenul e in partea de Rd--skit a Ardealului, pe valea Homorodului. Acolosint marile sate romanWI, Palou1, Cata, careatirnail odata de cetatea saseasca a Cohalmului,pe nemtWe Reps.

E o singura statie pentru satul romanesc al

pa-luna-si

CU TRENUL PRIN BANAT S'I ARDEAL 701

Homorodului si pentru tirgusorul Sasilor. Celd'intAiti are in frunte un vechiii turn de paid,

Willer din pIrtile Sibiiuld.

care se vede de departe. Ca lea din stinga duceprintre araturi, pe de-asupra dealurilor ware

VI-

702 CU TRENUL PAIN BANAT *I ARDEAL

la sirul de case de piatra in care se incheieCohalmul de astazi. Noi avem aid un rost destulde mare, cad SAsimea decazufa e incunjuratadin toate partile de teranii nostri, oameni har-nici si stringatori, dintre cari unii ajung si pane'

Ardeleni din Poiana Sibiiiiini.

in Bucuresti. Archiva oraselului pastreazd insaamintirea timpurilor cind nu erail destule furcipentru a pedepsi pe acei supusi neascultatori,rivnind la binele estdpinilor, cari eraii eValahii».

indatà se iveste Oltul, care merge spre Fa-garas. Pe cind promoroaca acopere dilmele, ca-


zind in paturci groasa de brumd asupra bu-ruienei cimpului, el trece ingust si intunecatca un serpe negru, cu solzii luciosi. Numai pealocurea umbra copacilor de apà se apleacaasupra durerii nemingiiate pe care o aduce dinsus, din muntii pe cari i-aii pierdut stramosiinostri in minile Secuilor.

Si apar .acum satele secuiesti, cu nume deoameni : Agoston, Miklos. Oltul e tivit cu elepe stinga, pe cind din a dreapta sint asezärilemari ale Sasilor, cu casele strinse supt grelelecopereminte rosii. Dintre ele se ridic5. Feldioara,un adevärat oräsel si astäzi. Din drum se vdddesele triunghiuri innegrite ale culmilor de tiglaveche. Pe un dimb mijlociii in margene, cetatearäsare innainte, cu trei frinturi mari de zidurigalbene, ciuruite cu gauricile si crapaturile ne-gre ale ferestilor. Acesti batrini ochi stinsl sedeschid tristi asupra sesului de arAturi bun e,in care. Petru-Vodd Rare§ al Moldovei a invins,in Iunie 1529, oastea cea frumoasd a intregeiSäsimi ardelene. Acele vremuri cind Voevodulromin stapinia si infricosa tot Tinutul munteluide hotar s'ail dus, dar plugari din neamul luiRares,- lucrind harnici la ogoare, isi fac tot maimult loc in cetatea de odinioara a Sasilor. Casi in alte parti din Ardeal, se boteaza si aicimai des in cAsuta Valahului decit in sura ceamare a strAinului.

GospodArie in Tara Birsel.

I

=,1111,

°

no

t kgt.

J.ri,

esig

,7

I Alt

': v,J7, , 1- laTig o

rfr6sis

1.12

:';11

,


De aid' prin Bod esti indatà innaintea prive-listil fail pareche, pe care o da Brasovul, cufabricile nouà, cu bisericile vechi, cetatea imparà-teasca, marile namili de dealuri impadurite, din-tre care Timpa rdsare cu monumentul lui Ar-pad, ca o mare gdind bogheta, cAreia i-a intratun paid acolo unde n'are ce sa caute.

N. lorga. Arden lul. 46

CARTEA A XX1II-A.

PRIN SECUIME.

De la Bra§ov lam drumul spre Secuime, in-tr'un tren incetinel, pfin de ace0i terani cu ca-ciuli, sumane scurte, albastre la mined, i itariin cizme, cari samänd a fi Romini fiindcal acumo mie de ani aü deprins de la Romini cumtrebuie sä se imbrace o fiinta omeneascd.

Deocamdatä, muntil se vad din amindouä par-tile, dezbodolindu-se iute de neguri care setern ca houri in calea soarelui. in stinga liniainaltimilor, care se desf4urà foarte sus §i larg,se mai pAstreazä : acolo sint satele Secuilor,intre care sint saranate rar §i ale noastre. DeceastAlalta parte, culmile se dail in laturi pandfoarte departe, unde pe acest timp nici nu sezaresc. Astfel se deschide acea cimpie din susulBrwvului pe unde aü cutreierat o§tile romä-nek,.ti, §i cind Mihai Viteazul a venit sà cuprindäArdealul, §i cind Radu Serban, urmaul insu§i-rilor eroului, a navalit rdzbuator pentru a lua

as-

La biseriea in Tara Billie.

4.1

1

,

"

PRIN SECIIIME 711

lui Moise Secuiul, usurpatorul ardelean, viata,iar lui Gabriel Bathory, rAsArit in locul luiMoise, cinstea biruintii si mindria de suzeran.Inteacolo sint cele epte Sate, apoi Tatrangul,Bodo la, NAienii, pe unde s'ail strecurat atiteacete cu steagurile muntene, si muntii Mocani-lor, printre cari se deschide pasul BuzAului, opoartA de primejdie vesnicA pentru stApinii un-gun al Ardealului.

Cel d'intaiii sat pe care-1 atinge linia, e sä-sesc, HArmanul, un sir de case albe cu unmare turn vechiii ce se innaltä cu mult maisus decit desfAsurarea coperemintelor rosii. Incurind zarea e sAmAnatA in stinga cu mai multegrAmAgioare de casute strAjuite de bisericutecu giturile de privighere. Sint tot sate secuiestide peste dunga ascunsh a Oltului. CAtre nolinnainteazA insä livezile si citeva din locuintilealtui sat sgsesc, al cdrui nume se intimpind pemulte din cele mai slAvite pagini ale trecutuluinostru, Prejmerul, popas al ostilor cuceritoare.Una din bisericile ce se vAd aice, pare sd fiea Rominilor.

PAretele muntos din dreapta, de ca.tre hotarulromdnesc, se apropie intAiii cu un virf de pesteo mie de metri, care zbucneste sus in innaltulcerului. Apol si de o parte si de alta e o In-dulcire a liniilor, si arAturile frumoase se intind

712 PRIN SECUIME

in lavicere lungi. E valea riului pe care Secuiiil numesc Fekete Ugy. Drept de-asupra ei seopre§te un lant de dealuri cu incretitura ward.

La poalele lor se fasfirg cel d'intäiii ora§ alSecuimil, Sepsi-Sin-Gheorghiii. De cind Ungu-ril sint stApinii Ungariei, ei ail nàpàdit cu bine-faced pe fratii Secui, daruindu-li palate mdretepentru oficiile de administratie 0 pentru §coll.Aceste clAdiri nou'a dal."' caracter §i consistentaamestecului de casute acoperite cu tiglä sä-seascd. Biserica pare noug, §i o altä bisericanoud, pe lature, e probabil a noastra.

De la Sepsi-Sin-Gheorghiii, linia stràbate inmunti, pe cind o ramurà, cea cu transportuldirect, urmeaza rotunzirea catre Carpati a riu-letului. Ea duce la al doilea tirg de Secui,Va§arheiul. Pe aid era odatã un cunoscut drumspre Moldova, pentru negustori ca §i pentruostasi, pe linga marele sat al Bretcului, careducea la pasul Oituz.

Inca o increngaturã, desfacutd dintr'aceasta,tinte§te in sfir§it catre un Tinut romänesc, un-ghiul Covasnei. Aid, in vdi inguste, care se1eaga cu izvoarele Biscei 0 slut taiate de ho-tarul Romaniei, traiesc voinicii Mocani oache§1can perindeaz5. muntii 0 aii in casa lor debirne mai mult un addpost vremelnic. Cele maivechi datine 0 superstitii ddinuiesc 0 Vara

PRIM SECUIME 713

acuma in acest colt ferit unde abia astazi strait-nul patrunde ca sa culeaga padurile.

*

Dupa Sepsi-Sin-Georgiil, valea se mai tineun timp larga, purtind sate bune in suptioaradealurilor. Unde e o singura biserica de-asupracaselor de birne varuite bine si acoperite uneoff chiar cu tigla noua, ea poarta in virful tur-nului bombita calvinilor, cad Secuil acestia dincele Trel Scaune sint cu 4lege ungureasca.Unde vezi doua biserici, una e a sätenilor nos-tri, dar, impreuna cu legea, el n'ail putut 'Astrain multe locuri, si mai ales in aceste parti, limbalor romaneascä. Pe aicl Rominul carturar aredurerea sa intimpine atitia din neamul sail carinu mai stiil romaneste nicl atita cit trebuie pen-tru a spune ceia ce spun totusi, cu mindrie, inungureste : (Sint Romin». Preotul li face li-turghia in limba strabunilor, dar predica trebuies'o tie in acea limba pe care oamenii o potintelege. Abia daca se aflä vre unul care sa tielocul de cantor, sail credinciosl cari sa fie instare a spune in graiul nostru rugaciunile celemai trebuincioase. incercarile ce s'ail facut cuscoala con fesionala, pe care totusl bietil cres-tini sint bucurosl s'o tie cu orice jertfe, n'ai1dat resultate cu care sa ne putem multami. Me-diul strain impune in chip firesc limba strainä.Pana si preotii, cind sint nascuti in aceste

714 PRIN SECUIME

parti, ad accentul stricat, 0 unil din el ajungiard0 a vorbi numal cu gred romdne0e.

Napaditi de un numdr covir0tor de co1oni0Imilitari, cari ail fost aruncatl peste esuri §i riuripentru ca sä apere hotarul de barbaril vdilor mol-dovene 0 muntene, ai no0ri nu s'ail putut tineain picioare. El ad dat ndvAlitorilor singe scump deviteji, port 0 datine. $i astdzi poti deosebi peSecuiul de rasa' de Secuiul amestecat ; in alcd-tuirea mai find a acestuia din urmä cu fataoache§d 0 ochil vii recuno0i insuOrile neamuluinostru. Pierderea in mijlocul Secuimil s'a pututface cu atit mai lesne, cu cit 0 unil §i altiltrdiail aceia0 viata 0 nu-i despartia du0ndniade clasd i de indeletniciri. Secuil ail iubit 0ajutat, in toatd desf4urarea trecutului, pe Dom-nil no0ri cel rdzboinici : $tefan-cel-Mare, PetruRarq, Mihal Viteazul, Radu $erban, impotrivaUngurimii de neme0 care voia sa-i ingenunche.El tiail cd peste munte al lor din Moldova ducun traid mai putin stors §i primejduit. Fand §imica nobilime a Secuilor, care se numia §iboieri, a avut simpatii pentru noi. Comitele Mi-kes, cel cu pädurile marl, al cdrui nume-1 afluscris pe gramezile de cherested din gdri, a avutinnaintasi cari s'ail amestecat prietene0e in is-toria noastrd.

Rominii de lege romdneascd 0 de limbd un-gureascd din mijlocul Secuilor sint veniti cevamai tärzid de la Räsdrit sad de la Apus, inteun

PRIN SECIIIME 715

timp cind puterea de absorbire a vecinilor sca-zuse intru citva. Dusmania dintre ei si Secui epe alocurea un fapt : ea se arata prin vorberele si prin tirnuiell, dar in ivirea si intarireaei indemnul venit de sus, de la cercurile cir-muitoare unguresti, are de sigur rostul de ca-petenie.

Cit mai este valea cea larga, se descopereOltul Inca odata, minindu-si incet unda sarackde un luciu verde stropit de spumele farimate,supt crengile plecate ale rachitilor rupte devint. El piere indatä de supt ochi, si acum va-lea se sapä intre pareti piezisi de munte pecari-i imbraca vesmintul de intunerec al bra-dului. Cind apa se vadeste iarasi in acest adincnegru, ca al muntilor Prahovei, ea scat:ailspurna de coltul pietrelor ca un copil aprinsde minie.

In mijlocul padurii de brazi, trenul se oprestela statia galbena, cocotata sus, a Tusnadului-bal.. La acestea vine vara destula lume, intrecare si Romini de dincoace. Obiceiul de a cer-ceta aceste «feredeie) e vechili la Romini si eramai intins innainte de a se descoperi si ex-ploata bane Slänicului. Inteun prospect din anii1830 al Tusnadului, pe care-I gasiiii in cursulacestel calatorii, se mai afla o suma de numeboieresti din amindoud principatele.

Secuimea e bogata in ape minerale. Innainte

716 PRIM SECUIME

de Tupad, am trecut pe la bdile din Malna,mai noua. In vecindtatea lui Sepsi-Sin-Georgidsint, intr'un fericit colt de taxa' din margeneadurii, in preajma dealurilor blinde vilele de laVdlcele sad Eldpatak, care i acesta are reputatiela noi. Departe in sus, in Gurghiuri, Borsecul,care e cea mai insemnatä statie de aier dinArdeal, primqte necontenit oaspeti romini, pecari-I ispite§te marea frumusetä a innaltimilorce-I incunjura din toate partile : o diligentà,totdeauna plina vara, pune in legatura Bor-secul, prin pasul Bicazului, cu pdrtile nemteneale Moldovei cu capitala lor, Piatra.

Dincolo de padure e satul Tunadului, foartemare, cu multe coperipri negre §i ro0 suptturnul unei biserici care poarta crucea indoitä.De aid incepe catolicismul pe care 1-ad spriji-nit prin slujba, predicatia §i invatatura lor Fran-ciscanii, wzati din cele mai vechi timpuri peaceastd margine carpatinA.

Valea s'a deschis iaràI, plind de verdeata pa-§unilor inviorafa de lumina veseld a soarelui.De-a lungul ei pe intinderi foarte mari se ur-meazd satele marginei secuieVI, ale Cicului sadCiucului, strinse wzari din birne i indilà sad

gata de lupta odinioara cu dupianul depeste pasuri. La numele de Csik se adauge citeo specificare luatä din vre-o insuire a locului,ca Verebes (4 cu vräbiile,) sad din numele Sfin-

pa-

i

tigla,

PRIN SECUIME 717

tului cdruia i se aduce in deosebi inchinaciuneain bisericd: Simon, Damacds, Craid.

Unde era din cea mal depärtata vechime oSimbàtà a Rominilor bogomili, Franciscanii adfäcut vestita manAstire a Simbetel din Cic, Csik-Szereda. De aid ei ad trecut si in Moldova, unde

Casa de lemn din Carpatl (Maramure4).

ad zidit la Bacail o mdnästire-sucursalä, in cares'a salasluit §i un episcop catolic. Un orasels'a format in jurul mAndstirii din Secuime, siCirmuirea imparäteasca, pretuind insemnätateastrategicã a locului, a durat in veacul al XVIII-lea cAsdrmi marl pentru apararea granitei. As-azi e aid o resedint5. de comitat si un centrucultural unguresc. Din valmasagul coperi§urilor

718 PRIN SECUIBIE

marl, despartite de strade strimbe, inguste §iintortochiate, rasar zidiri uimitor de mari pentrufunctionari, catane i colari. Biserici albe cuturnurile marl se vad id j colo in ora§ §i chiarpe unul din dealurile cu paduri tarcate, care sta-pinesc asuprA-i. Franciscanii trebuie sa slujeascain cea din fund, care are cloud turnuri, 0 tot ca-tolica e zidirea din margenea garil care ar pareasa fie inchinata cultului romanesc.

La Madéfalva, lunga oprire §i caratura de pa-chete. Satul se rasfata foarte departe in vale.Un mare monument cu vulturul va fi pomenindcine §tie ce isprava patrioticA.

De aid se vede departe, albind de zapada, unfoarte frumos virf de munte. Ca lea ferata numerge insa cAtre ultimele Ciucuri, catre obir§iaOltului i innaltimile de unde se rup apele spreRas Arit i Apus. Acolo ar intimpina, la marelesat romanesc al Va§labului, izvorul Murdsului,care se roteste asupra unui intreg Tinut de satesecuie§ti pana la tirgu§orul care se zice ReghinulSa§ilor, unde a fost protopop Petru Maior.mai departe panA dincolo de Va§arheiil Mura§ule in puterea Secuilor, precum vecinul sail Oltulnu scapa de din0i decit in Sasimea Bra§ovului.

Acel Tinut murasan al Secuilor cari mai ail,pe linga Tinutul oltean de pand acolea, §i peacel al Arie§ului de jos, cuprinde Gurghiurile.

Crud din pitrtile Bistritel.

720 PR1N SECUIME

Capita la lor, Gurghiul Sf. Miclaus, se ridica peMuras intr'o lata s'i frumosa vale.

Tot ce se afla la Rasdrit de dinsa, e un cistignod al acestei monarchil rapitoare. Pana undesint marile sate ale Toplitelor stapinia din vechidDomnul Moldovei. Abia dupa 1760 ad inceputimpotriva lui plingeri ca ar fi incalcat hotarul.Cei mai puternici si mai sireti ail avut dreptatea,si Iosif al II-lea s'a putut lauda astfel in anii1770 cd s'a adaus la imparatie un Tinut destinca si uriar paduri care ar face cit doua co-mitate. Pana astazi se arata insa pe unde a fostgranita cea veche si cinstita, si bisericutele dinsate ad pe sfinta masa antimise ale episcopilorde Roman. Toata grupa de sate bune, curatromanesti, care incunjura pasul Bicazului, se stiiia ad venit la Ungaria prin acest jaf de daunazi.

*

intorcindu-se la dreapta, linia trenului ureanecontenit pana ce se atinge un platod innaltde pe care se desfac innaltimi plesuve, patatenumai ici si colo cu cite o dumbrava de molizisumbri. Se ajunge astfel intr'o noua vale, aTrotusului, harnicul nostru rid de munte, sta-pinit si el de straini la izvoarele lui.

Invirtitorul de mori, miscatorul de ferastraie,zburdalnicul caruia ii place sa muste si sa in-nece, e deocamdata, in aceste innalte coclauripustil, numai o scursura de ripa care abia ume-

PRIN SECUIME 721

zeste in jurul säil. In locul unde el 41 incearcaastfel cele rataciri in lume, stinci gro-zave, roscate, galbene se imbulzesc in margeneadrumului. De acuma innainte, aceasta va fi pri-velistea : de-o parte rostogolirea stincilor goalesail a celor acoperite cu praf de piatrA, iar dealta cele zvicniri mai sigure ale riule-tului de munte pe acea albie de pietris ce seumple intreagA la cite o izbucnire patimasä alui, care se face asa de rapede, incit odatä, mi sespune, a despartit o nuntà, silind pe preot sädea binecuvintarea lui pe de-asupra apei furioase.

De la o vreme, in adincurile de vale se adundcasute de lemn cu innalte acoperisuri cenusii.Ele se imbulzesc atit de multe, incit in dreapta,in stinga, innainte, toatä lungimea vailor e plinade ele. Vazute de aproape, aceste locuinti bineprinse, bine imprejmuite cu loadbe de lemn,despartite prin cele mai netede si mai curatedrumuri albe, rizind din ferestile lor märunte,infátiseazA casa romdneasca

iata acum ca se ivesc si locuitorii, in ves-minte de DuminecA, strinsi insa la un loc in maimare numAr decit intr'o Duminecd obisnuitd.Ldmurirea o avem indatä. Pe drumul din mijlocvine o ceatà de fetite care alearga, de femeicare yin rapede, de fldcäi cari inchid calea.Acesti oameni foarte frumosi poartä vesmintulromänesc intr'un chip cum nu se poate mai

Iorga Ardealul. 46

d'intaiii

d'intaiii

ideala.

i

X.

722 PRIN SECUIME

deplin i mai curat. Femeile se infäsurd pe capcu broboade ; peste cdmasa cu fiuturi ail cojo-cele fail mined, cu cusAturi ; o fotà rosie leincunjurà ; picioarele sint prinse in cioareci sicizme mari. Barbatii sint de tot chiposi cuciulile lor umflate, cu lungile sumane negre.

Acuma in urma lor soseste un sir de cdruti inmers incet, de sdrbgtoare. In cea o fatàmai bogat impodobita sta intre tovaräsele el devrista. E mireasa, i acesta e un alaiü de nunfa.

Pe cellalt mal trec indatà fldcai càlãri, dintrecari unil aü inflorit urechile cailor cu naffamirosii, care fluturd in fugd. E intocmai dupd da-tina noastrà cea veche : prietenii mirelui chiamasatul la petrecere.

satul intreg e in miscare. Oamenii s'a5fazimat de gardurile de lemn i privesc ; femeiletoate sint in ulite ; cite o fetita saü chiar o co-dana s'a caldrat in virful parilor ca s'a vada sica sti fie vazutd mai bine. Pe dealuri, bAietasii,incalziti de atita larmä, i alergatura, si vorba,

bucurie, se insirà cintind de räsunANeaparat cã acesti oameni sint Romini.

Sint CeangAl, spune conductorul, care se a-prinde si el de pldcere cind vede atita frumusetä.

Sintem la o statie din Ghimesuri, si o fata."scoate scrisorile pe care le dd Evreicelor cetin posta. 0 aud lamurit spunind ceva romã-neste, dar, cind o intrebdm in limba noastrà,ea intoarce capul.

si

ad-

PRIN SECIIIME 723

Nu esti Romincd ?E Ceangaucg, rgspund ungureste Evreicele.

latà acum si gara ungureasca a Ghimesului-hotar. De departe, ea se infatiseaza ca o uritàclgdire greoaie, galbena si rosie. Pe d'innuntruare sumedenie de sari si saloane de ,restaurantca pentru o mare capitalg. Lumina nu e aprinsainsä nicairi. Si nici nu are de ce sä fie : in trensintem aproape numal nol dol. In zädar vinejandarmul trufas pentru revisia pasapoartelor ;n'ar fi decit al nostru, dar nici nol nu trecemgranita. Trenul se duce spre Palanca, unde eticgloasa noasträ baratcg de hotar, numal cupersonalul si cu transportul de scinduri allEvrei-lor din Secuime. Restauratorul, un biet om slabimbracat, n'a dat de mult timp nimdnui de min-care, si de bucurie se pune la vorbà cu nevastà-mea, care stie ungureste.

Dar ce sint oamenii din Ghimes ?Iatà o frumoasg fatà din sat care stg in garg.

Ea cid nevestel ldmuririle ce-mi trebuie, pe cindjandarmul ard lucru dà tircoale imprejur.

Tatgl el e Ungur, mama Romincd. Ea stienumal citeva cuvinte romanesti. in sat mai sintRomini, sint aproape numal Romini, dar cel maimulti... Cel mai multi sint ca dinsa : adecg nutila romAn este.

Si de la restauratorul sfatos aflu mai departe, cgeste bisericg romgneascd, cu slujbg sipredicd roma-

724 PRIN SECUIME

neascd greco-catolicd, este si scoalà roma.neasckcu un invatator si o invAtätoare, este si un ...solgabirati romin. i totusi jumAtate din sat numai e romänesc, iar Rominii schioapAta vorbindlimba lor, sfinta limbd de omenie a mosilor sistrámosilor lor, limba care numeste semintia lor,portul lor frumos, datinile minunate pe carele-aii pästrat. i, ca sä umple päharul cu o ul-tima picatura de otravd :

Aid Ungurii si Rominii trAiesc foarte binelaolaltà.

Dupà cit am vAzut si am auzit, cred si eil.

Dar, cetitorule cu dragoste pentru acest bietneam nenorocit al nostru pe care insd nu ori-cine vrea poate sd-1 insele si sä-1 prade, daca"vei strAbate Ardealul, Banatul si alte parti un-guresti unde sint porti de otel bine apArate injurul fiintii noastre ca neam, dacd te vei in-viora si imbArbata acolo cu credinta ca, ()licits'ar sili orisicine, raddcina noastrà nu poate fismulsd din adincimea unui pamint care a numitpe sträbunii nostri intaii-nascuti ai sal, daca veicinta cosana) la biruintile noud ale acestui mare,bun si blind popor al muncii, intelegerii si fru-musetii, daca dupa aceasta vei voi sä te intorcipentru a folosi si mai mult, dacd poti, Romi-nilor din locul tail, din tara ta, din cuprinsulbratelor tale, nu trece pe la Ghimes si Palanca!

TABLA CUPRINSULUI

TABLA CUPRINSULUI-MEM

CARTEA A XI-a.In Tara Vinului.

PA G.

De la Alba-Iulia la Geoagiul-de-sus. 391La mandstirea Rimetilor 396

CARTEA A. XII-a.Tinutul Tirnavelor.

Spre Blaj 407Blajul 408Imprejurimile Blajului 420Pe Tirnave : De la Blaj la Sighipara 427

Mediaful 429B. lbaffaldul 432C. Sighipara 438

CARTEA A XII-a (urmare).Atudul, Turda Clujul.

Aiudul 447Mira.slAul 450Spre Turda 453Turda 456Imprejurimile Turzii 461Clujul 465imprejurimile Clujuluf 472

728 TABLA CUPRINSULUI

CARTEA A XIII-a.

Pe valea Some§ului.rAa.

De la Cluj la Gherla. Gherla 479imprejurimile Gherlei . . 1 483Spre Dej. Dejul 486La biserica Vadului 489Cetatea Ciceului 493

CARTEA A XIV-a.

Tinutul Bistritei.De la Dej la Beclean 505De la Beclean la Yasaud 507IsiAsäudul 509De la Näsaud la Bistrita 514Bistrita 521Spre Maramures 527Rodna 532

CARTEA A XV-a.

Maramuresul.

De la Rodna la voci 537De la Visäii la Sighet 646Sighetul 557De la Sighet la cellalt hotar 571

CARTEA A XVI-a.

Baia-Mare §i Chioarul.

Spre Baia-Mare 565Baia-Mare 588Chioarul 590

. . . .

. .

TABLA CUPRINSULIIi 729

CARTEA A XVII-a.

Sälagiul, Satmarul, Oradea-Mare.PA G.

601

Spre Satmar. Sätmarul 607

Spre Oradea-Mare. Oradea 610

In jurul Ofazil 618

CARTEA A XVIII-a.

Tinutul Beiu§ului.Spre Beius 623

Beiusul 627

De la Beius la Arad. 631

CARTEA A XIX-a.

Aradul §i imprejurimile.

Aradul 645

0 manästire romaneasci: Hodos-Bodrog . 650

CARTEA A XX-a.

Banatul de sus.Timisoara 659

Spre Lugoj 665

CARTEA A XXI-a.

In Banatul de jos.Lugojul 677

Spre Caransebes 68.1

Caransebesul 686

Alte parti basnätene 691

!ri Sàlagiu.

. . . . . . .

730 TABLA CUPRINSULUI

CARTEA A XXII-a.

Cu trenul prin Banat §i mijlocul Ardealului.

CARTEA A XXIII-a.

Prin Secuime.

LISTA ILUSTRATIILOR

AG.

In Tara Birsei: la usa bisericil 9

In Tara Birsei : In curte, la lucru 12Brasovul, cu frintura. din ziduri 14Brasovul, cu biserica neagra 16Brasovul : margenea 20Junil intre Pietre 28Intrarea la St. Nicolae din Scheiu 30Teatrul Brasovechenilor 31

Casa archivelor biserich Sfintului Nicolae . 32Din Tara Birsei: la lucru, acasa. 36In .Tara Birsel : hora 38Cetatea Branului 42Alta vedere a Branul i 41In Tara Birsel:'Zi de sdrbatoare 50Nunta. in Tara Birsei 58Vlad Tepes, Domn muntean, duce de PAgaras 64In piata Fagairasului 68Cetatea Pagarasului 70mita de sat romdnesc din partile Fagarasulul 74Femei fagarasene SO

Din petrecerile Junilor din Brasov 90in Ohaba 98Calea plopilor 100Constantin Brincoveanu, Domn al Terii-Romanesti,

boierul Simbetel-de-sus 104

. . . .

.

.

782 LISTA ILUSTRATIILOR

PA 0.

Apara.torii patriei : jandarmii lingl bisericile Ro-minilor 119

Unelte de casä din partile Sibiiului 140Sibiiul cel vechiü 140Pat sapat i presuri din partile Sibiiului 163Podoabele casel in 'Agile Sibiiului 1670 frumoasa a satului 16')Cu ulciorul 177

Casa Vlddicilor, in Rasinari 181

in munte cu oile 183

Mestesugul de sapat al ciobanilor räsinareni . 184Port din Sud-Vestul Ardealului 203Poienari 210Poienareasa 214Miri din Poiana. 218Hors Poienarilor 220Mihai Viteazul, Domn al tuturor Rominilor (1693-1601) 231La Orästie 243Sebeselul din jos de Orästie (dupA o veche acvarelä) 267Manãstirea de la Sebesel 26GPorturi din Tara Hategului, la Boutari 271De-a lungul apel 273Nemesi din Zdicanii Hategului 280Biseria in chip oristian (la Pestiana). Pe din afarã 281Aceiasi biserici. Pe d'innauntru 282Biserica din Dänsus 284Drum pe Ratezatul 290Amfiteatrul din Grádiste 291Cetatea Coltei 294Chipuri de la Petrosanl 301

Biserica Prislopului 10

Mormintul Domnitel Zamfira la Prislop 311Cetatea lui Matias Craiul S19Biserica cea veche din Inidoara 321

Aceiasi biseria pe d'innAuntru 321

......

LISTA ILIJSTRATIILOR 733

PA G.

Gimnasiul din Brad 40Cimpenii innainte de focul din 1905 364Craiul Matias 401Vederea Blajului 410

Blajulul 418.Porturl din Teius 441Gherla 481Bisericã de sat ardeleana : pe din läuntru. 485Padure din Carpatii nordici al Ardealului . 487*tefan-cel-Mare 491Luptã veche, dupä o zugravealä de bisericl . 500Port din Tinutul Bistritei 551Foaie dintr'un manuscript moldovenesc din veacul

al XV-lea 513Un uterani> din intradam 516Bistrita 529Ceateni din Visati 547Biserica. maramureseana. 556Strada' läturalnicd din Sighet 558Piata din Sighet 550o alta vedere a pietei din Sighet 560Binecuvintarea prinoaselor in Maramures . 565Femel din Maramures 572Priveliste de iarnä din pärtile ungurene de linga

Ardeal 587Oameni din Letca -96BisericA de sat din partile ungurene 605LingA apa, in partile Beiusului (Pietroasa). 625Chipuri din pArtile Beiusului (Pietroasa) . . . 626Chipuri din pärtile Beiusului: alta vedere . . . . 628Chipuri din Baia-de-Cris (scenl din ultimele alegeri) 641Tip de biserica banateana noua 661Porturi din margenea ardeleanä de cdtre BAnat

(Boutaril Hategulup 669Biserica cea mare din Lugoj 678

*'colile

.

.

. . . . .

. . . . .

.

. .

.

734 LISTA ILUSTRATIILOR

PA G.

Biserica episcopalä din Lugoj 679Palatul episcopal din Lugoj 680Mändstirea Prislopului . . . . ... . 681Alta vedere a bisericil episcopale din Lugoj . . 683CA lusar din partile Sibiiului 701Ardeleni din Poiana Sibiiului 702Gospodärie in Tara Birsel 704La biserica in Tara Birsei 710Casa' de lernn din Carpati (Maramures) 717Crud din partile Bistritei 719

.

TABLA NUMELOR.

A.

Abrud, 353, 357, 360 §i u.Achi§, 608.Aciuta, 642.Mud, 447 §i u.Alba-Iulia, 227 §i u.,

376-7, 391 §i u., 396.Albac, 350, 368.Aldrof (Aldru), 519, 528.Alma§ r., 591.Arnla§(§i Tara), 186 §i u.Ampoiii r., 376.Anie§, 531-2.Apahida, 479.

B.

Bdca'inV, 257.Bacia, 267-8, 311.Baia-de-Cri§, 349-51,

641.Baia-Mare, 585 §i u.,

602, 607.Baia-Spria, 587.

Apoldul-de-jos, 191 §i u.Apoldul-de-sus, 187-8,

192.Ap§ele, 565.Arad, 334, 348, 619, 631,

642 §i u., 688, 698-9.Aradul-Noii, 651.Arie§ r., 363 §i u., 369-

70, 456 §i u., 461.Arpa§teU, 494.Arpa§ul- de-sus §i de-jos,

121 §i u,Avrig, 130 §i u.

Waie§ti, 299.MO, 604.BAlcaciii, 422.Ba§coiii, 555.Bdse§tI, 602 §i u.Ba§tea, 490.BatelarI, 270.

736 TABLA NUMELOR

Batiz, 268-9, 311.Becleanul Fagara§ului,

68, 86, 99, 113.Becleanul Bistritei, 505

§i U.Bega (Begheul) r., 659,

672, 674, 699.Beiu§ (Bein§), 623, 627

si u 632, 1635

Beldiul, 447.Belinti, 673.Benediuc, 483.Berbe§ti, 576.Berche§, 464.Berchez, 591.Berivoaiele, 79-80.Be§ani, 343-4.Bermbac (Be§imbac,

Be§imbav), 68, 113 §i u.Bia, 420.Bicaz, 716, 720.Bihoru1-Pi§pecu1ui, 611.Bircea- Mare §i Mica,

329.Birgaiele, 519.Bisca r., 712.Bistra, 462.Bistra r., 699.Bistrita, 514, 537 §i u.Bistrita Aurie r., 542.Blaj, 393, 402 §i u., 440.Blumdna, 29.Bod, 705.

Bodola, 711.Bodrogul-Mare §i Mic,

652-3.Boholt, 111 §i u.Bontida, 479.Boutari, 271, 669.Borp, 541, 564, 575.Borsec, 716.Boze§ (Bozà§), 256 §i u.Brad, 343, 346 §i u.,

358, 641.Bran, 7, 41 §i u.Branira, 335, 343.Brarv, 7 §i u.Brateiii, 433-4.Breaza Fagararlui, 83,

106.Breaza Hategului, 291.Bretc, 712.Bretiile, 270.Buceciii m., 41, 47, 73.Buciumil Chioarului,

595.Buciumii Fagararlui,

94.Buciumii Motilor, 371.Budac, 519.Budacel, 519.Budinti, 672.Buia, 427.Bulze§ti, 348.Bulzi m., 346, 348.

TABLA NUMELOR 737

Bungard, 72, 112, 141si u., 164-5.

C.

Cacova Sibiiului, 165,186.

Cacovita, 201.Calanele, 311, 322-3.Calbor, 111 si u.Capi lna, 420.CApilnea, 490.Caracid, 348.Caransebes, 684 si u.,

699.Careil-Mari, 601, 610.CArpenis (deosebite lo-

calitAti), 201, 363, 369.Carpinet, 639.CdscAii, 489-90.CAsceiii, 490.Cata, 700.Catrifoiul r., 541.Cdvaran, 685-6.Cearda, 570.Cehul Silvaniei, 602.Cepan, 517-8, 520.Cergati, 427.Cerna r., 310, 312, 314-5,

317, 323.Cetanul, 490.Cetatea-de-Balta, 422

siU.lorga. Ardealal.

Buzd, 193, 213.Buzias, 665.

Ceteti, 569.Cheile Turzii, 459, 461,

464-5.Chioarul, 591.Cic-Sereda, 717 §i u.Ciceti, 488, 494, 497 si u.Cilnic, 201.Cimpeni, 362 si u., 368,

443, 462.Cimpul-Lung, 569.Cimpul-Pinii, 240.Cincul-Mare si Mic, 112.Cirja m., 303.CirnestI, 289.CisnAdia, 165, 199.CisnAdioara, 165.Ciucul, 716 §i u.Ciuci, 631, 640-2.Ciufud, 426, 440.Clabucetul m., 73.Clisi, 598.Cluj, 456, 465 §i u., 479.Cociard, 455.Coda, 507.Codlea (si Magura), 48

si u., 74, 76, 197.Cohalm, 700 si u.Cojär, 393.

47N.

738 TABLA NIIMELOR

Coltei (Cetatea), 293-4. Cristianul Birsei, 39.Copdcel, 77-8, 82. Cristianul Sibiiului, 164.Copand, 464. Cristi§ul Turzii, 461 §i u.Cop§a-MicA, 429. Cristurul Cernei, 312 §iCorabia (Ciceul), 501. u v 328-9.Coma, 371. Cristurul Ciceului, 505.Cosdul r., 574. Cri§ul Alb, 343 §i u.Co§teiti, 673-4. Cri§ul Negru, 627, 635.Coste§ti, 259. Cri§ulRapede, 612, 631.Covasna, 712. Crivadia, 300.Crace§ti, 579-80. Cugir, 259.Craciune§ti, 555. Cujdrioara, 494, 505.Cri§ciorul Cri§an, 639. Culteil, 591.Cri§ciorul Motilor, Cunta, 201 §i u.

354-5. Cut, 202 §i u.

D.

Dane§, 437.Ddnsu§, 277 §i u.Deal, 201.Dealul-Mare (al Cri§u-

lui), 688-40.Dealul-Mare (in Muntii

Apuseni; deosebite),346, 372.

Decia, 452, 454.Dej, 486 §i u., 505, 601.Dese§ti, 579-80.Deva, 294, 330 §i u.,

337-8, 341-2.Dicia, 483.

Dicio-Sirmartin, 426.Dirste, 10.Dobirca, 211 §i u.Dobra, 335 §i u., 338.Dobrin m., 638-9.Dobritin, 601.Dragane§ti, 633, 635.Drage§ti, 625.Dragu§, 106, 118 §i u.Dra§ov, 199 §i u., 213.Dridif, 99, 113.Dumitra-Mare, 518 §i u.Dumitrita, 519.

TABLA NUMELOR 7'39

E.

Er-Milidlyfalva, 610.

F.

Fagara§, 47 §i u., 88-9.Farcadinele, 278-9, 289.Fata Ple§eI, m., 47.Felaiud, 449.Feldioara Birsei, 703-4.Feldioara OltuluI, 124

§i U.Feleac, 474-5.Fene§, 376.

G.

Gdina m., 346, 348.Galati (din Tara Mo-

tilor), 376.Galatii Fagara§ului,

74-5, 89, 109 §i u.Gale§, 186, 223.Gaura, 595.GdurenI, 376.Gavojdia, 685.Gelmar, 249 §i u.Geoagiul-de-jos, 252

§i U.Geoagiul-de-sus, 252,

395 §i u., 447, 450.Ghelmari, 322.Gherla, 479 §i u.Ghertan, 433-4.

Fen lac, 652.Fericea, 633.Fiere§ti, 576-7.Fi§teliuc, 313.Fize§, 483.Fornadia, 344.Fundul Simbetel m.,

106.

Ghimbav, 39, 48.Ghime§uri, 722 §i u.Ghiri§, 456.

232, 466.490.

Gimba§, 451.Gintage, 270.Girbova, 201, 213.Gireag (Vireag), 507.Giule§ti, 576-7, 580.Giurge§ti, 494.Gothadea, 335.Grddi§te, 289 §i u., 299,

333.Grosul, 640.Gruiul SaUtei, 171-2.

Gi182,Gi led,

740 TABLA NTJMELOR

Gura-Riului, 165 si u.,172, 186.

Gura-Sadului, 337 si u.,700.

Cura-VaiI, 642.

H.

Haieii, 618.Halmagiii, 640.Handal, 564.Hdrastds, 456.Härman, 711.Hdrnicesti, 571, 578-9.HAsdat, 312.Hateg, 259, 268, 272 si

u., 296 si u., 305, 309,312, 392, 678.

Heniul m., 528-9.

I.

Iad, 519, 528.Ibasfaldii, 427, 432, 480.Iclodul-Mare, 479.Ictar, 672.Iezvin, 666, 670.Ighiii, 376.Ignis m., 590.

J.

Jena, 685, 699.Jelna, 519.

Gurghiuri, 716, 718 si u.Gurghiul-S. MiclAus,

720.Gutinul m., 571, 574,

579 si u., 590.

Hirt lad, 512.Hirseni, 77, 88.Hodos-Bodrog, 650 si u.Hoghilag, 436.Holod, 625.Homorod, 701-2.Hosufaldil, 607.Hurez, 73, 75, 84.Hust, 569.Hususkii, 429.

Beni*, 77, 88.Ilia Murdsului, 335.Ilya, 529.Inidoara, 509 si u., 314

si u., 678.Intradam, 515 si u.Iza r., 564, 570, 573.

Jihad, 591, 601.Jidveiii, 422.

TABLA NUMELOR 741

Jiiu r., 304.Jina, 209-10, 219,

221.

L.

Lancrdm, 207 si u., 232.Lapus r., 593-4.Lazuri, 73 si u., 94,

640.Lechinta, 526.Lelesti, 496-7.Lemniii, 595-6.Letca, 596 si u., 601.Lipova, 237.Lisa, 86-7, 106.Liudisor, 85-6.Liusca, 515.Livadea, 299-300.Livezeni, 299.

M.

Maceii, 270 si u., 285.Mada, r., 256.Mádéfalva, 718.Magura m., 46.Ma Inas, 716.Md hit, 494.Mänästiur, 494.Mandstur, 475-6.Mara r., 574-5.Marghita, 611.Margineni (Fagaras),

92 i u.

Josefsdorf (Joseffalva),671.

Jupa, 685.

Lopadea-Romaneascd,451.

Lotrului (Turnul), 136.Lozna, 597-8.Ludesti, 259.Ludesul-Mare, 192-3.Ludosu1-Murgsu1ui,495.Lugoj, 294, 665, 673 si

u., 686, 689, 697-8.Lunca, 633 si u.Luncoiii, 346.Lupeni, 304.Lupsele, 462.Luta, 85.

Margineni (locuitori din-T. Sibiiului), 200, 428,440-2.

Maria-Radna, 699-700.Medias, 427, 429 si n.Mehadia, 691.Mèria, 295.Merisor, 300, 302.Mesteacan (in Chioar),

595.MesteacAn (in Muntii

Apuseni), 348.9

742 TABLA NUMELOR

Mesteacdnul Mare. V.Mirepl-Mare.

Mezie§, 633.MicAlaca, 652.MicAsasa, 429.Miercurea, 197 §i u.,

227.Mijina, 449 §i urm.Mindra, 56, 97.Mindra m., 303.Mintia, 324-5.Mintiul Gherlei, 483:Mirdsläii, 450 §i urm.

N.

Nada§tia, 313.NAieni, 711.NAsAud, 486, 507 §i u.,

519, 530.Negrile§ti, 494.Negru, 631.Neoplanta, 692.

0.0a§u1ui (Tara), 591.Ocna Dejului, 486.Ocna Sibiiului, 35, 173

§i U.Ocoli§, 462.Ode§ti, 462.Odorheiul Some§ului,

602.

Mire§ul-Mare, 607.Mischiii, 461.Mi§creac, 447.Mitul m., 369.Mocod, 509.Mogo§-Mort, 507.Muncaciii, 567, 569.Munduc m., 369.Mull§ r., 246 §i u., 252,

259, 261, 334, 343,392, 407, 447, 451,650-1, 718.

Mur4-0§orheiii, 428.

Netedul (Säli§tei), 171.Netotul, 83.Nicula, 483 §i u.Nimigea-Romaneasca,

509.Nimigea-Ungureasca,

508.

Ofenbaia, 462.Ohaba, 96-7.Oie§de, 393.Oituz (pas), 712.Olt r., 135 §i u., 703,

715, 718.Oradea-Mare, 564, 610,

631-2, 649-50, 680.

TABLA NUMELOR 743

Orastie, '241 si u., 258-9,303, 312, 335.

Orästioara r., 259.Oravita, 672, 691.

P.

Orlat, 165-6, 186.Orlea m., 298, 310-1.Orsova, 691-2.

Padureni (locuitori), Pietroasa, 626, 635.314. Pietros, 299.

Pagida, 451. Pintic, 519.Paius (pas), 304. Piski, 261-2, 310-2, 317,Palanca, 723-4. 330.Palosul, 700. Pitesti, 376.Panade, 421. Pleasa, m., 47.Panciova, 692. Poarta-de-fier, 296.Paring m., 303. Podele, 346.Paldr1ii m., 127 si u. Podul Secuiului, 611.Patrunjeni, 376. Poiana (Moti1or), 376.Peri, 563 si u. Poiana (Sibiiului), 209.Perjani, 54-5. Pojorita, 86.PerSa, 541. Ponorel, 367.Pestiana, 281-2, 290-1. Poplaca, 186.Pestis, 312 si u., 328. Porcesti, 138, 145-6.Petriduri, 463 si u. Porumbace, 68, 129.Petrifalda, 420. Predeal, 7, 10, 43, 135.Petrihaza, 483. Prejmer, 711.Petrosani, 299, 301 si u. Preluci m., 542.Petrova, 554. Pricaz, 248.Pian, 209. Prisaca (din Banat), 685.Piatra m., 350. Prislop (mandstire), 309Pi atra Craiul ui m., 46-51. si u., 543-4, 681.Piatra Rosie m., 106. Prislopul Bistritei, 517.

744 TABLA NUMELOR

R.

Rdbri§oara, 515.Raca§tia, 312.Rag la, 519, 525.Rdhdii, 204 §i u.RäntAil, 618.Rd§inari, 173, 179 §i u.Rastoace, 595.Rateag, 501 §i u., 505.RAtezatul m., 245, 289

§i u., 290, 295.Rdtunda m., 530, 541.Rdtundul m., 564.Reca§, 665.Recea (Vaida- §i Tele-

chi-), 81 §i u.Reciii, 201.Reghin, 718.Remete, 666.

S.

Sdcald§eni, 591-2.Sdcarimb, 303.Sdca§ r., 201.Saxe], 165, 186.Sacele, 10, 34-5, 711.Sacul, 685.Sad, 144.Salagiu r., 602.Salatiul, 483.SAlciul, 462.

Retea m., 303-4.Ribita, 348.Rieni, 633.Rimeti, 396 §i u.Ri§ca, 348.Ri§nov, 36 §i u.Riul Morilor, 297.Riu§or, 77.Rod, 220-1.Rodna, 486, 527, 530,

§i u., 549.Romos, 259.Romuli, 530.RucArul Oltului, 114-5.Rupa§, 267.Ru§ciori, 112, 173, 197.Ru§i, 270, 311.

Sdli§te, 165 §i u., 186,221, 223, 227.

Salva, 509.ant, 539-40, 580.

SarasAii, 569-70.SarN, 434.Sasariii r., 585, 590.SAsciori, 73, 75, 201.Sdtcel, 574.SAtmar, 537, 608-9.

TABLA NUNELOR 745

Satulung. V. Hosufalad.Satu-Nod, 591.

chei (tei), 633, 636.Sebe§ (Sebe§, Sdbe§ ;

rid in Ardeal), 206.Sebe§ (rid in Banat),

685-6.Sebe§ (in T Fagara§u-

lui), 91-2.Sebe§u1-de-sus, 131.Sebe§u1 Sasesc, 200 §i

u., '227.Sebe§e1, 259.Sebe§ti (dghe§ti), 633,

636-7.Seciii, 709.Seghedin, 570.§eice1e, 427.§e1imbdr, 137 §i u.

endriciii, 633.Sepsi-Sin-Georgid, 712

§i U.

ercaia, 55-6, 95, 97.$ercaita, 94.

esuri, 538, 542.Sibiiel, 165.Sibiiii r., 131, 144.Sibiid, 39, 146 §i u.

iell r., 507, 522.Sighet, 543, 5570 u., 576.Sighipara, 427-8, 437

§i U.

Silha, 673.

Si1va§, 309-10.Simbata-de-jos, 101 si

N

u., 197.Simbata-de-sus, 102 §i

u., 197.Simeria, 262-3.§im1dd, 611.inca-Veche, 95-6.

Sincel, 421.Sin-Craid, 269.Sindul, 464.Singiordz, 530-1.Sin-Marghita, 494.Sin-Mic1du§, 420.Sinta-MAria Tirnavelor,

422.Sinta-Mdria de PiatrA,

267.Sint'Andra§, 659.Sintimbru, 392.Sintohalm a, 330.*ipinta, 564-5.Siria, 442.Slatina, 563-4.

43imu§u1 Devei, 334,342-3.

§oimu§u1 Bistritei, 519,525.

Some§ r., 465, 467, 486,489, 508, 515, 529,540-1, 595, 597, 601-2,607.

Some§fa1dii, 473 §i u.

746 TABLA NIIMELOR

Sona Oltului, 68.Sona Tirnavelor, 421-2.Spin, 421.Stina din vale, 635.Straja m., 304.Streiul r., 262, 267 §i u.,

277, 299, 312.Streifi, 269-70, 311.Stremt, 394-5, 447.Stretia, 336-7.Strimba m. (in Muntii

Apuseni), 347-8.

T.

'riga m., 73.Tdlm 'ace], 144.Tdlmaciii, 138, 143-4.Tdmd§e§ti, 604.Tärcaia, 631-2.Td§nad, 609.Tatarca r., 541.Tatrang, 711.Tdutl (linga Baia-Mare),

587.Tduti (in Tara Motilor),

376.Tebea, 348 §i u.Teiu§, 232, 391, 394 §i

u., 462-3, 440-3.Telciti, 530.Teliuc, 313, 323.Teretel, 353.Tible§ m., 488.

Strimba m. (in partileBistritei), 529.

Strutul m., 369.Sugatag, 577-8.Suhardul rn., 541.Sulimete, 607.Suncuta-Mare, 590, 594.Sura-Micâ, 173 §i u.Surduc (pas), 304, 601.Sustra, 671.Szapáryfalva, 673.

Tiganul m., 73.Tili§ca, 186, 221.Timi§ul r. (in Tara Bir-

sei), 8.Timi§ul r. (in Banat),

674, 677-8, 685 §i u.Timi§oara, 612, 659 §i u.,

673, 697-8.Timpa m., 11, 13, 34, 705.Tintari, 51.Tirnavele r., 407-8, 420

§i u., 427 §i u.Tisa r., 563, 569-70, 601.Tiur, 440.Tohane, 45.Toplitele, 720.Topolovdtul-Mare,

671-2.Top, 483.

TABLA NUMELOR 747

Trampoiele, 373-4.Trdscan, 453.Trotu§ r., 720-1.Turda, 220, 449, 453 si

u., 456 si u.Turda§, 233, 245 si u.,

260 §i u.

U.

Ucea-de-sus122 si u.

Unguras, 488.

§i de-jos,

V.

Vaca, 348.Vad (in T. Fagarasului),

97.Vad (in Maramure§),

574-5.Vad (la Somes), 488 §i u.Valasut, 479.VO.kele (Elopatak), 716.Valea (T. Sibiia), 165.Valea Burcutului, 589.Valea Dosului, 372-3.Valea Tisei, 555.Vallisoara, 346.Va§arheiii, 712.Vascad, 631, 637-8.Va§lab, 718.Vere§mort, 455.Verismart, 556.

Turnisor, 161-3.Turnu-Ros, 43, 135,

145-6.Tuschia-de-sus§i de-jos,

279.Tusnad, 715-6.

Uri-de-sus, 505.Uri§or, 489-90.

Vestem, 138, 143.Vezea, 426.Vidrele, 362, 367.Vilcan m., 304.Vinga, 659, 698.Vintil-de-jos (Alvint),

210, 227 si u., 241.Viiitul-de-sus, 455.Virful Sloiului m., 369.Virset, 672, 688, 692.Vi§aiele, 545 si u., 563.Vistea m., 88.Vistea- de-sus §i de-jos

128.Vladeni, 51 si u., 61.Voila, 87, 100-1, 113.Voivodeni, 87.Vurper, 229.

748 TABLA NUMELOB

Z.

ZAdirlac, 651-2, 671.Zägujeni. 685.a 'kalif, 280, 206.Zam, 700.ZavoienI, 633.Zdrapt, 356.

Zirnesti, 45 §i Li., 48,51, 165, 512.

Zla§tia r., 315-6.Zlatna, 256, 370, 373

§i U.

0 descriere a pdrtilor de Miazdzi i Apus aArdealului, bogatd, dar prosaicd seacd, cu in-formatil cdpdtate in mare parte din cdrti seri-sori, e aceia cuprinsd in cartea (Tara NoastrdDa d-lui Silvestru Moldovan (SibiiU, 1894). De laacela0 avem o lucrare, alcdtuitd in acelasi stil,despre Apuseni : cZarandul MuntiiApuseni) (Sibiiü, 1898).

Ca harld, pentru orientarea generald sepoate intrebuinta partea Privitoare la Ardeal dinharta etnogralicd alipitd la Enciclopedia ro-mina. din Sibiin, in, pp. 794-5. Alt fel, din celestrdine cdci Rominii n'ar putea tipdri o hartda Ardealului sari Banatului, care nu mai an fiintdpoliticd se poate recurge la Siebenburgendin colectia Flemming, din Glogau. Pentru pdr-tile unguresti nu e alt mijloc decit, ori a se luaUngarn a lui Flemming, ori a se comandd hdr-tile comitatelor unguresti de lingd Ardeal.

Ilustratiile sint fdcute in cea mai mare partedupd fotografii, ce mi-au fost impartd0te mai alesde P. S. S. episcopul de Lugoj Vasile Hossufi de profesorul Andrei Birseanu din Brapv.

i

qi

Muntii si

Clifee gata fdcute n'am cdpatat decit doud. Dinunele pdifi n'am putut avea nici fotografii cumse cuvine. Cdrtile postale ilustrate nu mi-aiiputut fi de mare folos, cdci ele nu daft decitrare ori locurile, clddirile i porturile ce ne in-lereseazd. Une le greseli de tipar s'aft indreptatin tabla numelor. Altele le poate indrepta oricecetitor.

Din alte lucrdri nu s'aii luat clioe.

[scu c:ucscu[§l o/j @ oijko h·rorga- · revolutia de la 1848. acuma biserica din deal, cu globul...

Documents