""J,.,11Hl".#,1:ffi[.',','['$'f,.'#;:i::T;?ffi'.* PH I tl P E, TETI0C KSchoof of Business. Philip este autorul volumelor Expert Political

Judgmml qi counterfactuat Thought Experirnent in \hortd' Potitics, DAil QARD il ER,.."rt, din urmi scrisi in colaborare cu Aaron Belkin'

DAN GARDNER este jurnalist gi autorul cirgilor Rish: The

science and Politics of Fear qi Future Babble: lwhy Pundhs Are Hedge-

hogs and Foxes Know Best.

$UPERPNIIO]IIIZEArta si gtiinta predictiei,r*

Traducere din limba englezi de

Valentina Georgescu

{1,

Superforecasting. The Art and Science of PredictionPhilip E. Tetlock, Dan Gardner

Copyright @ 2015 Philip Tetlock Consulting, Inc. 9i Connaught Strut, Inc.Toate drepturile rezervate

{ll}Ltt!nao

Editura LiteraO.P. 53; C.P. 272, sector 4, Bucuregti, RomAnia

ter' : 021 "'.-t::,i' :'* :::,;f.:i:Ts2

s 48 37 2

Ne puteli vizita pe

SuperprognozeAr t a $ *iinl a Pr e dicliei

Philip E. Tetlock, Dan Gardner

Copyright @ 201-6 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu qi fiiiRedactori: Isabella Prodan, Georgiana Harghel

Corector: Citilina CilinescuCoperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Cogman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAnieiTETLOCK, PHILIP E., GARDNER, DANSuperprognoze: Arta gi gtiinla prediclieil Philip E. Tetlock,Dan Gardner; trad. Valentina Georgescu - Bucureqti:Litera, 2016Index

ISBN 978-606 -33 - 07 6L- 4I. Gardner, DanII. Georgescu, Valentina (trad.)337.225-6

Copitolul

Copitolul

Copitolul

Copitolul

Copitolul

Copitolul

Copitolul

Copitolul

Copitolul

Copitolul

Copitolul

CUPRINS

l. uN scEPTrcoPTtMrsT .......92.ILUZTLECUNOA$TERil... ...333. CUMSETTNESOCOTEALA ........554. SUPERPROGNOSTTCTENT ... ....... 9I

5.SUPERTNTELTGENTT? ....... il66. SUPERCUANTTFICATORT? ... ...... 139

7. SUPERDEPENDENTT DE 9TrRr? ... .. 165

B. INTRODUCERE . ..... 186

9. SUPERECHTPE . .. .: .. . ... ..206

IO. DILEMACONDUCATORULUI ......225I l. CHIAR SUNT A9A DE SUPER?. . . . . . . 244

Copitolul 12. CE URMEAZA? . .. . . .264

ANEXA. Cele zece poruncipentru superprognosiicienii ospironfi .......289Mulfumiri. .....299Note.. .......303lndice. . . 339

Jenruy, uei tr,ii mereu tn inima mamei ;i a tatdlui tdu,

ca fi chnd ziua dc€ea arf.fost chiar ieri.

CAPITOLU' IUN SCEPTIC OPTIMIST

Togi avem tendinge predictive. CAnd avrcm in vedere situagii precumschimbarea slujbei, cisitoria, lparea unei case, o investigie, lansarea unuiprodus sau iegirea la pensie, decidem bazindu-ne pe cum ne asteptl-mci se vor derula lucrurile inviitor. Aceste sperange sunt previziuni. Pre-

dicgii personale facern des. insi, atunci cind se petrec evenimente de

propor,tie - cad piege, izbucnesc rlzboaie,liderii ajung in pozigii vulne-rabile -, ne adresim experlilor, celor care gtiu. Ne indreptim areqgia

citre oameni precum Tom Friedman.Daci faci parte din persondul Casei Albe, e posibil siJ gisegti pe

Tom ln Biroul Oval, alituri de pregedintele Statelor Unite, discutinddespre Orientul Mijlociu. Daci te inscrii in top 500 cei mai boga,ti CEO,s-ar putea siJ ziregti in Davos, din Elvegia, schimbind o vorbl pe holulvreunui hotel cu miliardari din fonduri speculative ;i prin,ti din fuabiaSauditi. Iar daci nu frecventezi Casa Albi gi nici hoteluri elvegiene

somptuoase, ii po,ti citi articolele din New Yorh Times ori bestsellerurile,

Philip E. TETLOCK, Don GARDNER

in care lgi spune ce se intimpli acum gi din ce motive, Precum gi ceea

ce va urma.r Milioane de oameni le citesc.

Asemenea luiTom Friedman, Bill Flack face predic,tii cu privire la eve-

nimente globale. Dar lumea e mult mai pugin centrati pe pirerile lui.Bill a lucrat ani de zile pentru Ministerul Agriculturii din Arizona -w^'v ' v t^ ' '"-daracumlocuiestein

,,rumatate munca fizlca, )vmatate nargogarale

Kearney, Nebraska. Bill a lucrat pe o combini de depinugat porumbul.A crescut in Madison, Nebraska, un orlsel cu ferme, in care piringii lui,in calitate de deginitori de drept, scoteau publicagiaMadisoru Star-Mail,

care cuprindea o mulgime de articole despre activitlgile sportive locale

gi despre tArgurile rurale. A invigat bine in liceu gi a ftcut o facultate cu

profil gtiingific la Universitatea din Nebraska. Apoi a plecat la Universi-

tatea din Arizona, cu scopul de a face un doctorat in matematici, dar

gi-a dat seama ci era un gel prea mare pentru abilitigile lui - ,,O pilirieprea mare pentru capul meu", zicea el -, asa cI a renuntat. Deplasarea

lui aici n-a fost ln van, insi. Datoriti cursurilor de ornitologie frcute,Bill a devenit un observator pasionat al pisirilor si, cum Arizona este

un loc grozav pentru studierea acestora, a inceput o munci de teren cu

jumitate de normi, ajutindu-i pe cercetitori, apoi a obginut o slujbi laMinisterul Agriculturii, unde a gi rimas o vreme.

Bill are 55 de ani gi este pensionar. Cu toate acestea, el susgine ci,dacl i-ar oferi cineva o slujbi, ar lua in considerare oferta. Bill are,

agadar, timp liber. Iar o parte gi-l petrece frcand predicgii.

Bill a rispuns la aproximativ 300 de intrebiri precum: ,,Va anexa Rusia

oficial incl un teritoriu. ucrainian in urmitoarele trei luni?" si: ,,Se va

reuage vreo gar5" din zona euro anul viitor?" E vorba de intrebiri impor-tante. $i dificile. Corporagii, binci, ambasade gi servicii secrete se stri-duiesc ln permanenEl si rlspundi intrebirilor de acest gen. ,,Va detona

Coreea de Nord un dispozitiv nuclear pini la finalul acestui an?" ,,CAte

giri vor mai raporta cazuri de infecgie cu virusul Ebola in urmltoareleopt luni?" ,,Vor deveni India sau Brazilia membri permanenti a Consi-liului de securirate al ONU in urmitorii doi ani?" Anumite intrebirisunt de-a dreptul greu de priceput, pentru cei mai mulgi dintre noi.

t0

Superprognoze

,,Va invita NAIO noi giri, ln urmitoarele noui luni, si'se aliture Pla-nului de acgiune in vederea obtinerii calitigii de membru al NAIO?",,Ya organiza guvernul regional din Kurdistan un referendum privindindependenga nagiunii, anul acesta?" ,,Daci o firml de telecomunicagiicare nu e de origine chinezi cfutigi un conrract de furnizare de serviciide internet in zona bomerciali liberi din Shanghai in urmS.torii doi ani,vor avea cetigenii chinezi acces la Facebook gi/sau Twitter?" CAnd Billaude pentru prima oari. una dintre aceste intrebS.ri, e foarte probabil sinu aibi habar cum si rispundl ,,Ce-o mai fi gi zona comerciali liberidin Shanghai?" s-ar putea intreba el. Iar apoi igi face temele. Se infor-meazi, cAntiregte bine argumentele gi dL un r5.spuns.

Nimeni nu-si intemeiazi deciziile pe previziunile lui Bill Flack qi nicinu-i cere cineva si gi le impirtigeasci pe CNN. Nu a fost niciodati in-vitat la Davos si a;ezat la aceeasi masi cu Tom Friedman. Din picate.Pentru ci Bill Flack face predicgii foarte bune. Noi gtim acest lucru,intrucit fiecare dintre predictiile lui a fost datati, inregistrati. gi validatldin punct de vedere al acurategei de citre observatori stiingifici inde-pendenEi. Realizirile lui sunt excelente.

Bill nu este un caz izolat. Sunt mii de algi oameni care ri.spund ace-

lorasi intrebiri. Cu togii o fac pentru ci aga aleg ei. Majoritatea nu sunrla fel de buni ca Bill, cu excepgia a aproximativ 2o/o dintre ei. Printreacegtia se numird. ingineri si avocagi, artigti gi oameni de gtiingi, repre-zentangi ai Bursei de pe \7all Street sau detinitori de firme comerciale,precum si profesori sau studengi. ii vo* cunoaste pe mulgi dintre ei,inclusiv un matematician, un produci.tor de film gi cAgiva pensionaridornici si-si impirtigeasci talentele insuficient exploatate. Eu ii numescsuperprezicdtori, deoarcce asta gi sunt. Scopul meu, in cartea de fagi., este

si explic de ce sunt acegtia atit de buni in prezicerile pe care le fac 9icum ar putea inviga gi algi oameni si faci acela;i lucru ca ei.

Care sunt aseminirile dintre acegti modegti superprezicitori gi

faimosul gi inteligentul Tom Friedman este o intrebare care mi in-trigi, dar care nu suporti r5.spuns, deoarece acuratetea predicEiilor luiFriedman n-a fost niciodati" verificati riguros. Desigur ci fanii 9i criticii

lr

Philip E. TETLOCK, Don GARDNER

lui Friedman au opiniile lor pro sau contra - ,,.{ nimerit-o cu Primivaraarabil",,,A dat-o-n bari cu invazia Iraqului din 20031" sau: ,y{ previzutextinderea NAIO." Dar nu existi dovezi clare privind bilangul reali-

zirilor lui Tom Friedman, ci doar un lanE interminabil de opinii - 9i de

metaopinii.2 O situagie normali, de altfel. Zilnic, mass-media difuzeazd,

predicgii ftri si relateze sau mi.car si intrebe cit de buni sunt, cu ade-

virat, cei care le fac. Zilnic, oamenii - gefi de stat, directori de corporagii,

investitori gi votangi - iau decizii critice pe baza unor predicgii despre

calitatea cirora nu gtim nimic. Managerii echipelor de baseball nicinu concep si scoatS. carnetul de cecuri pentru aangaja un jucitor, frrisi consulte statistici privind performan,tele lui! Pini gi fanii se agteapti

si vadi statistici despre jucitpr pe tabelele de marcaj 9i la TV. Cu toate

acestea insi, cind vine vorba de cei care, prin predicgiile lor, ne ajuti siluim decizii care conteazi mult mai mult decit cele privitoare Ia unmeci de baseball, suntem ignorangi.3

Acestea fiind zise, pare un lucru rezonabil si ne bazilm pe prediciiilelui Bill Flack. Pare cu adevirat rezonabili gi ideea de a lua in calcul

predicgiile multora dintre cititorii acestei cirgi, intrucXt abilitatea de a

face predicgii nu este un talent pe care ,,il ai sau nu-l ai". Este o capacitate

czrre se poate cultiva, dupi cum vom arita in aceasti carte.

Boncul cu cimponzeulVoi strica toati gluma, spunind direct poanta: specialistul de nivelmediu s-a dovedit aproape la fel de precis, in predicgiile sale, ca uncimpanzeu pus si arunce la ginti.

Probabil ci ai mai auzit bancul acesta. Este arhicunoscut; in unele

cercuri, chiar dispreguit. A apirut in 7he New Yorh Times, TheWall Strea

Journal, Financial Times, Tlte Economist qi in alte publicagii de peste totdin lume. Bancul suni cam aga: un cercetitor aduni la un loc o mul-gime de specialigti - academicieni, invijagi gi tot a;a -, pentru a face citmai multe predicgii cu putingi referitor la economie, burs5., alegeri,

rizboaie ,si la alte subiecte cotidiene. Dupi o vreme, cind cercetitorulverifici acurategea predicgiilor, descoperi ci prestanga specialistului de

12

Superprognoze

nivel mediu e similari cu ghicitul la intAmplare. Doar ci nu aceastae poanta, intrucAt nu e nimic amuzanr in faptul de ,,a merge pe ghicite".Poanta este despre un cimpanzeu care arunc5. la ginti. Pentru ci, da,cimpanzeii sunt amuzanti.

Cercetitorul respectiv sunt eu, iar, un timp, bancul acesta nu m-aderanjat. Studiul meu a oferit cea mai cuprinziroare evaluare a opinieispecialigtilor din literatura gtiingifici. A fost o corvoadi gi a durat mult,vreo 20 de ani, din 1984 pXni in 2004, iar rezultatele au fost mult maiample gi mai consrructive decit sugereazi poanta de mai sus. Motivulpenffu care nu m-a deranjat bancul a fost c5. a atras atentia asupra cer-cetirilor mele (9i da, oamenii de gtiingi se bucurS, gi ei, de cele 15 mi-nute de faimi!). in plus, eu insumi folosisem metafora ,,cimpanzeuluicare arunci la ginti", asa ci n-aveam de ce si mi pling.

Un alt moriv pentru care nu m-am supi.rat a fost acela cI banculdemonstreazl o idee serioasi.. Deschide orice ziar sau uiti"-te la oriceemisiune de gtiri gi vei da peste specialisti care fac predicgii! Unii suntprecaugi. Majoritatea sunt indrSznegi gi increzitori. Sunt unii care se

cred dumnezei in materie de preziceri, capabili si vadi la distangi decAteva decenii in viitor. Cu anumite excepgii, acegtia nu apar la TVdatoriti vreunei abilititi dovedite de a prezice viitorul. De cele maimulte ori, acurategea predicgiilor nici m5.car nu este amintiti. Prezicerilevechi sunt precum gtirile vechi - adici uitate imediat - gi savangilor nuli se cere aproape niciodatl si punl cap la cap ce au spus cu ce s-a in-timplat de fapt. Singurul talent incontestabil pe care il au acestepersoane limbute este abilitatea lor de a spune cu convingere o povesrecaptivanti, si nici nu le trebuie mai mult! Mulgi s-au imboglgit colpor-tlnd predicgii neverificate in rindul directorilor de corporatii, al oficia-lilor guvernamentali sau al oamenilor obignuigi, cirora nu le-ar treceniciodati prin cap si ia un medicament despre a cirui eficiengi nu gtiunimic, dar care scot periodic bani din buzunar pentru predicgii la fel dedubioase precum elixirurile vAndute la colt de stradi. Prezicitorii acqtia9i cliengii lor meriti un ghiont in coaste. M-am bucurat si.-mi vid cer-cetarea folositi in acest scop.

I3

Philip E. TETLOCK, Don GARDNER

Mi-am dat seama lnsi cI, pe misuri ce se ducea vestea despre acti-

vitatea mea, sensul evident al acesteia era modificat. Cercetarea Pe care

o realizasem postula ci un specialist obignuit nu fhcuse decAt nigte

simple supozigii asupra multora dintre intrebirile de naturi. politicl 9i

economicl puse de mine. Asupra multora, deci nu asupra tuturor. Ris-

punsese mai bine la lntrebirile vizAnd preziceri Pe termen scurt, de un

an, denotAnd o acuratege mai slabi pentru proiecgiile mai indepirtate

in timp - apropiindu-se de nivelul cimpanzeului de trei plni la cinci

ani care di la ginti. Aceasta e o descoperire importanti. Ne sPune ceva

despre limitele competengei intr-o lume complexi, Precum 9i despre

limitele posibilului in materie de realiziri, chiar 9i pentru suPerPre-

zicirtori. insi, la fel ca in cazul jocului ,,Telefonul farl'fir", pe careJ jucam

in copilirie, goptind o frazZ.la urechea unui copil, apoi el goPdnd-o mai

departe 9i tot as,a, pAni la final, cind rimineam cu togii gocagi de cAt de

mult se modificase fraza inigiali", mesajul propriu-zis al cercetirii mele

a fost deformat cu fiecare transmitere, iar subtilitilile s-au pierdut aproape

complet. Mesajul a devenit: ,,Toate predicgiile specialigtilor sunt firirost", ceea ce este un neadevir! Unele variante au fost chiar gi mai gro-

solane - precum: ,,specialigtii nu gtiu mai mult decAt cimpanzeiil" Cer-

cetarea mea a fost'invocati des de nihiligti care vid viitorul ca fiindineret imprevizibil gi de populigti nettiutori, care insisti si puni inaintea

substantivului,,specialist" adjectivul,,asa-zis".

A9a ci mi s-a luat de bancul respectiv. Cercetarea mea nu susgine

asemenea concluzii extreme; nici vorbica eu si am vreo afinitate Pentruele. Azi, mengiunile din cadrul ei sunt cu atet mai adevirate.

E loc destul atat pentru tabira celor care-i discrediteazi pe specialigti

;i predicgiile lor, cit 9i pentru cea a celor ce-i apiri. Pe de o parte, cei

care ridiculizeazi au, gi ei, dreptatea lor. Pe.piaga prognozelor existiindivizi dubiogi cu percepgii indoielnice. Existi, in plus, limite ale pro-

gnozelor, peste care, pur ;i simplu, nu se poate trece. Doringa de a vedea

in viitor va fi intotdeauna peste puterile noastre. insi cei care-i discre-

ditsazd. pe prezicitori merg prea departe cAnd spun ci toate prezicerile

14

Superprognoze

sunt inutile. Eu cred ci pogi si vezi in viitor, cel pugin in unele situatiigi in anumite limite, gi consider ci. orice persoani. inteligenti, cu minreadeschisi gi constiincioasi, poate doblndi aceasre abilitate.

Poti spune despre mine ci sunt un ,,scepric optimist".

Scepticul

Pentru a intelege aceast5. eticheti, adicl elementul ,,sceptic", imaginea-zi-gi un tAnir tunisian impingand un cirucior de lemn inci.rcat cu fructegi legume pe o ulitl prifuitl, in drum spre piaga din oragul Sidi Bouzid.La virsta de trei ani, acesrui tAnlr i-a murit tatil. igi intregine familiaimprumutAnd bani penrru a-gi umple ci.ruciorul cu marfI, in speranraci va cigtiga destul din vdnzareaproduselor, pentru a-si achita datoriilegi a-i rimAne gi lui ceva. Aceeasi corvoadi in fiecare zi. insi, intr-o dimi-neati, de birbat se apropie niste politisti, care-i spun ci-i vor lua cin-tarul, pentru ci a incllcat nigte reglementiri. El gtie ci il mint. Poligigtiiilperchezitioneazi. Nu gisesc nici un ban. O poligisti ii cArpegte o palmigi-i insulti tatil decedat. CAntarul si ciruciorul ii sunt confiscate. Bi.r-batul se duce la primirie si faci plingere. I se spune ci edilul esre intr-otntilnire. Umilit, furios, ft.ri putere, el pleaci.

Revine la sediul primiriei aduci.nd cu el nigte benzini. Se posteaziin fata institugiei, toarni benzina pe el, aprinde un chibrit gi-gi di foc.

Un singur lucru e neobignuit la aceasti. istorisire: concluzia. ExistlnenumS.ragi vAnzitori ambulanti amirigi in Tirnisia ;i in lumea arabi.Coruptia in rindul poligiei este in floare, iar umilinge precum cea la carea fost supus blrbatul din povestea anterioarS. sunt la ordinea zilei. N-aunici o imporanti penru nimeni, in afari de poligie gi de victimele acesteia.

insi umilinga relatatimai sus, perrecurl pe 17 decembrie 2010, l-aflcut pe Mohamed Botazizi, in virsti de 26 de ani, s5.-gi dea foc, eve-niment care a dat na{tere unor protesre. Poligia a rlspuns brutal, afa cumera de agteptat, de altfel. Protestele s-au intensificat. Sperind si poto-leasci spiritele, pregedintele dictator al Tunisiei, Zine el-Abidine BenAli, l-a vizitat peBouazizi in spital.

't5

CAPITOLUL

SUPERINTELIGENTI?

In 2008, Sanford ,,Sandy" Sillman a fost diagnosricar cu sclerozimultipll. O afectiune care nu-i ameninta viata, dar il ameninta cu debi-litatea. L-a sleit de puteri gi Sandy a ajuns si oboseasci foarte repede.Avea dureri de spate gi de golduri. Mergea cu dificultate. Chiar 9idactilografiatul a devenit o povar5". in 2011, igi amintea el, ,,vedeam deja

l^semnele osindirii si ale nenorocirii". Cur6.nd dupi aceea, a renunEat laocupatia de climatolog.

Sandy avea 57 de ani. Stia ci lipsa unui loc de muncl va produce ungol in viata sa si ci va avea nevoie de ceva care si-l tini ocupat intr-unritm ciruia si-i faci fagi. lqa ci, afAnd ci se recrurau voluntari pentrucompetitia de prognozare, s-a inscris gi a inceput si. realizeze predicgiipentru PBJ. ,,Cind se opresc din munci, oamenii se simt cumva pierduti9i inutili", mi-a comunicat el printr-un e-mail elaborat cu ajutorul unuisoftware care transformi. textul vorbit in continut scris. ,,M-am ganditci PB] ar purea fi un bun <proiect de tranzitie, pentru mine - implicXnd

il6

Superprognoze

mai pu;ini presiune sau greutare decit slujba, dar contAnd totugi si tinin-du-mi mintea in prizi."

Si ce minte! Sandy are o dubll specializare gtiingifici, in matematicisi fizici., obtinuti la Universitatea Brown, plus un master in stiinge obti-nur in cadrul programului pentru tehnologie si politici al InstituruluiTehnologic din Massachusems, la care se adaugi un al doilea masterat,in matematici aplicati, obtinut la Harvard - si un doctorat in fizici apli-catI, tot de la Harvard. Dupi obginerea doctoratului, a devenit clima-tolog la LJniversitatea din Michigan, primind premii si distinctii pentruactivitatea sa - popularizati prin articole in care trata subiecte controver-sate. Inteligenta acestuia nu esre confirmati doar in matematici. si stiinte.Sandy e un.cititor vorace, si nu doar in englezi. Vorbegte cursiv francezS.,

mulgumiti scolii fhcute in Elvetia, ca bursier, si timpului petrecut acolo.A adiugat rusa repertoriului si.u, deoarece sotia este rusoaici, si poate,de asemenea, s5" vorbeasci si si citeasci. in italiani, deoarece ,,cAnd aveam1,2 ani, am decis ci vreau si invig italiana, gi am inceput si fac asta pecont propriu". Vorbeste, de asemenea, ;i spaniola, dar Sandy crede ci,dati fiind asemlnarea mare dintre aceasta 9i italiani, nu se cuvine s-o men-gioneze separat, ca pe o alti limbl striini" cunoscuti".

Din plcate, prognoza lui Sandy cu privire la propria sS.ni"tate s-a

dovedit corecti. in 2012, s-a pensionat pe caz de boali - dqi, asa cuma mentionar, cu amabilitate si bunlvoinre, intr-o notl informativi citrecolegii de la Universitatea din Michigan, ,,eu prefer s-o vi.d ca pe o pen-sionare timpurie".

Din fericire, nenumS.rare alte prognoze fh.cute de Sandy s-au dovedit,de asemenea, exacre. in primul an de competigie, fiind repartizat alea-toriu intr-un grup de control unde trebuia si faci prognoze de unulsingur, Sandy a terminar cu un scor Brier de 0,19. Asta l-a trimis incursa pentru campionul absolut - invingind aproximativ 2 800 de algi

concurenti, majoritatea lucrAnd in conditii mult mai stimulante. Sandya fost incAntat. ,,Nu e prea neprofesional si spun asta, dar sigur ci e inci-tant! Te simti minunat. Te ofurnicb putin. M-am mai simtit a;a doarin liceu, cind am iegit primul la un concurs de matemaricd. Cred ci am

117

Philip E. TETLOCK, Don GARDNER

rimas un licean in adincul sufletului!"r Cind am intocmit prima listide superprognosticieni, numele lui Sandy a fost cel dintai mengionat.

Ert. gr.,., si nu pleci de la ideea ci mintea remarcabili a lui sandy

explici rezultatele rernarcabile pe care le-a obginut. Acest lucru este

valabil ;i pentru ceilalgi superprognosticieni.

in doi ani de cercetare, am organizat o adunare a superprognosti-

cienilor in sala de conferinte de deasupra Silii Huntsman din Facultatea

\Tharton a UniversitS.Eii iin Pennsyivania, gi a fost evident, doar din

discugii, ci aveam de-a face cu oameni inteligenli, care urmireau

indeaproape gtirile, mai ales pe cele din presa quality. in plus, le pliceau

cirgile. cand l-am intrebat pe Joshua Frankel ce-i place si citeasci,

t|nirul realizator de film din Brooklyn a inceput si numeasci autori cu

pretengii, precum Thomas Pynchon, apoi a stat o clipl pe ginduri gi

" rdirrgrt ce, de curend, citise o biografie a savantului german'Wernher

von Braun ;i diverse istorii despre New York, degi Frankel a avut grijisi mengione ze ci aceste cirgi din urmi vizau gi activitatea lui profesio-

nali: producea o operi despre conflictul legendar dintre Robert Moses,

-"r.le urbanist al New Yorkului, gi Jane Jacobs, o jurnalisti rebeli care

s-a tmpotrivit planurilor lui Moses. cu Frankel nu are sens si te pui

intr-un joc precum Ri;ti;i c$figf.

Sunt superprognosticienii remarcabili doar pentru ci sunt mai citigi

gi mai inteligengi decAt ceilalti? O veste buni pentru ei ;i mai pugin

Lrrni p.ntru noi, restul. Cunoa;tere Putem dobindi cu togii, dar numai.

lent. Oamenii care nu s-au men1inut activi din punct de vedere mental

au slabe ganse si-i ajwgldin urmi pe cei care au studiat o viagi intreagi.

Inteligenga pare un obstacol destul de dezarmant. Avem oameni care

cr.d i., medicagia pentru stimularea funcgiei sexuale gi in faptul ci,

intr-o buni zi, enigrnele computerizate vor fi, totugi, rezolvate, insi cei

mai mulgi dintre noi simt ci inteligen;a, la adult, este relativ neschim-

bati, o fungie ce reflectlcAt de bine te-ai descurcat la loteriaADN-ului in

momentul zimislirii si la loteria de a te nagte intr-o familie iubitoare

gi cu posibilitigi materiale. Daci superprognozarea este destinati geniilor

cu IQde 135, dupi certificarea MENSA - cei lo/o din top -, atunci noi,

1r8

Superprognoze

cei multi, nu ne vom cdifica niciodatl. ,\a ci, de ce sI ne mai preocu-plm de asta?

Ideea conform ci.reia cunogtingele gi inteligenga impulsioneazicapacitatea de predictie este plauzibili, insi, aga cum a aritatArchieCochrane, plauzibilitatea nu esre de ajuns. Ipoteza trebuie testati.Gragie Barbarei Mellers, partenera mea de proiect, s,i voluntarilor careau fost supugi unor teste psihologice istovitoare inainte sI inceapi. a faceprognoze, am ayut date pentru a realiza o asemenea testare.

Pentru a evalua inteligenga fluidl, sau purerea bruti de calcul, volun-tarii au trebuit sL rezolve probleme precum cea de mai jos, mengionAndelementul lipsi din dreapta jos. Pentru rezolvare, este necesar si iden-tifici regulile dupi care sunt generate tiparele pe fiecare rAnd (figurile depe fiecare rind au un simbol distict in centru) gi pe fiecare coloani. (care

trebuie si congini toate cele trei forme). Rispunsul corect este a douafiguri din aI doilea rAnd de jos.3

*-":r*o'.*oEl]OEWi

reffiwwffiffiffiwlnteligenla fluidd ca ra{ionament inductiv spafial

Totugi, capacitigile extraordinare de recunoagtere a tiparelor nu tevor ajuta prea mult, daci nu gtii unde si caugi tipare in lumea reali.Agadar, am mlsurat inteligenta cristalizati - cunoasterea - folosind

119