suport strategii de egovernment

MMIINNIISSTTEERRUULL EEDDUUCCAAŢŢIIEEII ,, CCEERRCCEETTĂĂRRIIII ŞŞII TTIINNEERREETTUULLUUII

ŞŞCCOOAALLAA NNAAŢŢIIOONNAALLĂĂ DDEE SSTTUUDDIIII PPOOLLIITTIICCEE ŞŞII AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVVEE

FFAACCUULLTTAATTEEAA DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAAŢŢIIEE PPUUBBLLIICCĂĂ

SSttrraatteeggiiii ddee ee--GGoovveerrnnmmeenntt

AAssiisstt.. uunniivv.. ddrrdd.. CCaattaalliinn VVRRAABBIIEE

MMAASSTTEERRAATT :: „„MMAANNAAGGEEMMEENNTTUULL SSEECCTTRROOUULLUUII PPUUBBLLIICC””

-- ssuuppoorrtt ddee ccuurrss --

22001122 –– 22001133


- 1 -

CCUUPPRRIINNSS

CCAAPPIITTOOLLUULL 11.. CCOONNCCEEPPTTEE GGEENNEERRAALLEE .............................................................................................................................................. 33

Capitolul 1.1. Tipuri de calculatoare ..................................................................... 3

Capitolul 1.2. Partile principale ale PC-ului ........................................................... 6

Capitolul 1.3. Performantele calculatorului ........................................................... 8

CCAAPPIITTOOLLUULL 22.. HHAARRDDWWAARREE .............................................................................................................................................................................. 99

Capitolul 2.1. Unitatea centrala de procesare ....................................................... 9

Capitolul 2.2. Memoria .......................................................................................... 9

Capitolul 2.3. Dispozitive de intrare ...................................................................... 12

Capitolul 2.4. Dispozitive de iesire ........................................................................ 14

Capitolul 2.5. Disozitive de intrare/iesire ............................................................... 17

Capitolul 2.6. Dispozitive de stocare a informatiei ................................................ 18

CCAAPPIITTOOLLUULL 33.. SSOOFFTTWWAARREE .............................................................................................................................................................................. 2200

Capitolul 3.1. Date, Informatie, Cunostinte ........................................................... 20

Capitolul 3.2. Tipuri de software ........................................................................... 21

Capitolul 3.3. Operarea cu sisteme software ........................................................ 23

Capitolul 3.4. Aplicatii software ............................................................................. 23

Capitolul 3.5. GUI ................................................................................................. 24

Capitolul 3.6. Dezvoltarea sistemelor ................................................................... 24

CCAAPPIITTOOLLUULL 44.. SSIISSTTEEMMEE IINNFFOORRMMAATTIICCEE .............................................................................................................................................. 2266

Capitolul 4.1. Sisteme si organizatii ...................................................................... 26

Capitolul 4.2. Sisteme, subsisteme ....................................................................... 27

Capitolul 4.3. Adaptabilitate, timp de reactie, reactie inversa, homeostaza .......... 27

CCAAPPIITTOOLLUULL 55.. RREETTEELLEE DDEE IINNFFOORRMMAATTIIII ............................................................................................................................................ 2299

Capitolul 5.1. LAN si WAN .................................................................................... 29

Capitolul 5.2. Intranet, Extranet ............................................................................ 30

Capitolul 5.3. Internet ........................................................................................... 30

Capitolul 5.4. Reteaua telefonica si calculatoarele ............................................... 35

Asist. univ. drd. Catalin Vrabie

- 2 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 66.. CCAALLCCUULLAATTOOAARREELLEE IINN AACCTTIIVVIITTAATTEEAA ZZIILLNNIICCAA .................................................................................. 3377

Capitolul 6.1. Calculatoarele in activitatea zilnica ................................................. 37

Capitolul 6.2. Lumea electronica .......................................................................... 40

CCAAPPIITTOOLLUULL 77.. SSAANNAATTAATTEEAA SSII SSIIGGUURRAANNTTAA,, MMEEDDIIUULL IINNCCOONNJJUURRAATTOORR .......................................................... 4499

Capitolul 7.1. Ergonomia ...................................................................................... 49

Capitolul 7.2. Aspecte legate de sanatate ............................................................ 50

Capitolul 7.3. Precautii .......................................................................................... 50

Capitolul 7.4. Mediul de lucru ............................................................................... 51

CCAAPPIITTOOLLUULL 88..SSEECCUURRIITTAATTEE ............................................................................................................................................................................ 5522

Capitolul 8.1. Securitatea informatiei .................................................................... 52

Capitolul 8.2. Virusii informatici ............................................................................. 54

CCAAPPIITTOOLLUULL 99.. CCOOPPYYRRIIGGHHTT SSII LLEEGGIISSLLAATTIIEE .................................................................................................................................... 5566

Capitolul 9.1. Copyright ........................................................................................ 56

Capitolul 9.2. Legislatia privind dreptul de copyright ............................................. 57

BBIIBBLLOOGGRRAAFFIIEE .................................................................................................................................................................................................................. 5588


- 3 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 11.. CCOONNCCEEPPTTEE GGEENNEERRAALLEE

Ceea ce noi numim Tehnologia Informatiei (IT1) nu mai este de mult timp un sistem

rezultat din mixtiunea celor doua componente, hardware si software. Astazi aceste

sisteme sunt distribuite pe toata suprafata planetei ele fiind conectate unele la altele,

comunicarea dintre ele fiind deasupra granitelor geografice. Aceasta a III-a

componenta – telecomunicarea – a capatat un rol deosebit in existenta fiecaruia

dintre noi.

11..11.. TTIIPPUURRII DDEE CCAALLCCUULLAATTOOAARREE

Sunt folosite diferite tipuri de calculatoare pentru diferite scopuri. Principalele

categorii le găsiţi mai jos.

Calculatoarele tip Mainframe

Acestea sunt de dimensiuni foarte mari şi sunt utilizate în special

de departamentele guvernamentale. Ele pot opera mari cantităţi de

date cu o viteză foarte mare, de asemenea au şi o capacitate foarte

mare de stocare a datelor. Costul instalării, rulării şi întreţinerii

calculatoarelor de acest tip poate ajunge la sute de mii de dolari şi chiar mai mult.

1 Information Technologies

Hardware-ul se refera la componenetele fizice ale unui calculator cum ar fi:

monitorul, tastatura, cablurile, mouse-ul, etc….

Software-ul se referă la un set de instrucţiuni sau programe, care spun

calculatorului (componentelor hardware) ce şi cum să facă. Software-ul poate fi

instalat pe calculator de pe CD-uri, DVD-uri sau orice alt mediu de stocare intern

sau extern. Procesoarele de text, cele de imagini, enciclopediile sau jocurile pe

calculator sunt exemple de software frecvent utilizate pe un calculator. Fără

software, calculatorul ar putea fi asemănat cu un televizor care nu are setat nici un

program TV.

Tehnologiile de comunicare se refera la acel sistem global de retele de

calculatoare si la modul in care acestea schimba informatii intre ele, practic cum

se face transmisia si receptia datelor in format digital.


- 4 -

Mainframe-urile sunt conectate de obicei la un număr foarte mare de terminale –

monitoare şi tastaturi aşa cum puteţi vedea în bănci şi în agenţiile de voiaj. Unele

terminale sunt denumite şi “terminale neinteligente”. Acestea nu funcţionează dacă

sunt desprinse de calculatorul principal. Alte terminale chiar dacă sunt despărţite de

mainframe, au suficientă putere de procesare pentru a putea fi folosite independent

de către utilizator; acestea fiind denumite “terminale inteligente”.

Minicalculatoarele - inlocuite acum de servere

În principiu aceste tipuri de calculatoare fac acelaşi lucru ca şi mainframe-urile, dar la

o scală mai mică. Este de preferat să fie folosite în locul mainframe-urilor atunci când

costul acestora din urmă este nejustificat şi când un calculator personal mai mic este

inadecvat.

Calculatoarele personale PC2

Când au fost concepute, PC-urile, erau calculatoarele perfecte pentru birou. Ele sunt

fabricate sub denumirea diferitelor mărci din întreaga lume şi sunt de asemenea

descrise ca fiind compatibile IBM3. Aceasta înseamnă că indiferent de marca sub

care au fost fabricate ele pot rula aceleaşi programe şi aplicaţii ca un calculator

similar fabricat de IBM, compania americană a căror PC-uri au devenit standardul.

PC-urile sunt diferite de calculatoarele Macintosh, care folosesc un sistem de

operare complet diferit şi care sunt fabricate de Apple.

Acestea pot fi conectate împreună (în reţea), pentru a schimba programe şi informaţii

între utilizatori. În unele domenii de activitate, reţelele complexe care sunt susţinute

de mainframe-uri sau minicalculatoare nu sunt necesare. De aceea, întrucât PC-ul a

devenit calculatorul universal pentru birou şi pentru acasă, preţurile acestora a

scăzut foarte mult, ele fiind acum cele mai folosite calculatoare din lume.

Laptop-urile

Acestea sunt mici, portabile, de dimensiunea unei serviete, care pot fi transportate

oriunde cu minim de efort. Ele sunt caracterizate de un ecran mic şi o tastatură pe

măsură. Unele laptop-uri pot fi conectate direct sau printr-un device special de

2 Personal Computer 3 International Business Machines Corporation


- 5 -

conectare la un monitor şi o tastatură standard. În acest mod, dezavantajul de a lucra

pe perioade îndelungate la scară redusă este înlăturat.

Laptop-urile pot fi la fel de puternice ca şi calculatoarele de birou, dar în general sunt

cu 50% mai scumpe decât acestea datorită miniaturizării şi a unei pieţe mult mai

mici.

PDA4-urile

PDA-urile sunt şi mai mici decât laptop-urile şi pot fi ţinute cu uşurinţă

în mână în timp ce se lucrează cu ele. Sunt cunoscute sub denumirea

de Notepad. Dimensiunile reduse ale ecranului şi tastaturii le limitează

facilităţile, dar în ciuda acestora ele au început să câştige popularitate.

Ele oferă cam aceleaşi facilităţi ca şi un laptop, dar la o scală mai redusă. Fişierele

pot fi transferate de pe acestea (sau laptop-uri) pe calculatoarele de birou. Preţurile

sunt în general mai scăzute comparativ cu laptop-urile şi calculatoarele de birou.

Calculatoarele în reţea

Calculatoarele conectate în reţea sunt de obicei calculatoare conectate între ele. Într-

o afacere cu multe calculatoare a devenit necesar ca ceea ce există pe unul din

calculatoare să fie disponibil şi altui utilizator din afacerea respectivă. Calculatoarele

se conectează prin cabluri sau wireless (prin unde radio), iar fişierele şi documentele

pot fi vizualizate pe oricare dintre acestea.

Fiecare calculator poate fi folosit şi independent de reţea. El are propriul său

procesor, hard disk şi alte facilităţi. Documentele şi fişierele pot fi preparate şi stocate

pe hard disk. Acestea poate fi făcute disponibile şi altor calculatoare dacă acest lucru

este necesar.

Cele mai multe calculatoare din reţea au nevoie de un server. Serverul este folosit în

general pentru stocarea informaţiilor folosite în mod curent. Spre exemplu lista cu

numele şi adresa clienţilor unei firme stocată pe un server poate fi văzută şi chiar

modificată (dacă se doreşte) de oricine din reţea. Lista actualizată devine imediat

disponibilă oricărui calculator din reţea.

4 Personal Digital Assistant


- 6 -

Reţelele de calculatoare

Termenul de reţele de calculatoare nu trebuie confundat cu cel de calculatoare în

reţea explicat mai sus.

Utilizarea reţelelor de calculatoare este o miniaturizare eficientă

a ideii de mainframe-uri. În locul unui mainframe, un calculator

de dimensiuni mai mari numit server este conectat la toate

celelalte calculatoare din reţea numite terminale sau clienţi.

Server-ul găzduieşte toate aplicaţiile şi datele de care au nevoie

clienţii.

Un client – un calculator din reţea – este un monitor şi o tastatură, însoţite de o mică

cutie cu circuite speciale care înlocuieşte unitatea centrală a unui PC obişnuit. Clienţii

nu au în general spaţiu propriu de depozitare a datelor, ei încărcând programe şi

date din server în memoria proprie. Orice modificare a informaţiilor este înregistrată

apoi în server.

Într-o reţea de calculatoare, toate resursele sunt concentrate în server. Acesta

permite calculatoarelor client, mai ieftine, mai puţin puternice şi mai lipsite de resurse

să funcţioneze ca un PC obişnuit, dar cu ajutorul unor programe speciale, care

presupun costuri de instalare şi întreţinere mai reduse.

11..22.. PPAARRTTIILLEE PPRRIINNCCIIPPAALLEE AALLEE PPCC--UULLUUII ((CCOOMMPPUUTTEERRUULLUUII PPEERRSSOONNAALL))

La prima vedere un PC este compus din urmatoarele componente hardware:

Sistemul sau Unitatea Centrală (ea poate fi orizontală - desktop case - sau

verticală - tower case -);

Tastatura şi mouse-ul, folosite pentru introducerea datelor;

Monitorul, cunoscut şi sub denumirea de VDU (Video Display Unit).

Alte componente, cum ar fi imprimante, scanere, modem-uri şi aşa mai departe,

care pot fi adăugate calculatoarelor pentru diferite scopuri, se mai numesc şi

componente periferice (sau cel mai des folosit termen periferice).


- 7 -

Legenda: 1. Monitor 2. Mother Board (Placa de baza) 3. CPU (Procesor) 4. Memoria principala (RAM) 5. Placa video, de sunet, etc… 6. Sursa de alimentare 7. CD-ROM, DVD-ROM 8. (HDD) Hard disk 9. Tastatura 10. Mouse

Si pentru ca am mentionat Unitatea Centrala ... sa vedem ce componente intra in

alcatuirea acesteia.

Placa de baza (MB – Mother Board) – a carei rol in calculator este usor de

identificat inca din numele acesteia. Aceasta este dotata cu o serie de mufe

de conectare (sloturi) a altor componente cum ar fi placa de sunet, de retea,

video, etc... De asemenea tot aici gasim si memoria ROM (Read Only

Memory), memorie cu caracter nevolatil in care sunt scrise toate instructiunile

de startare a computerului.

Procesorul (CPU – Central Processing Unit), responsabil cu toate procesele

pe care un calculator le poate avea la un moment dat. Mai este numit si

„creierul” calculatorului.

Memoria RAM (Random Access Memory), memorie cu caracter volatil, folosita

de calculator pe durata functionarii lui. Aceasta spre deosebire de memoria

ROM se sterge complet la inchiderea computerului.

Hard-disk-ul (HDD – Hard Disk Drive) este spatiul de stocare al calculatorului.

Aici se gasesc instalate si salvate diferite programe, aplicatii, fisiere pe care

utilizatorul le foloseste in activitatea lui zilnica cu calculatorul.

Unitatea de scriere/citire optica (CD-ROM, CD-RW, DVD-ROM, DVD-RW)

Diferite placute, cum ar fi: cea de sunet, video, de retea, etc... care au rolul de

a ajuta utilizatorul sa interactioneze mai usor cu calculatorul.

Nu trebuie sa uitam sursa de alimentare a computerului.


- 8 -

11..33.. PPEERRFFOORRMMAANNTTEELLEE CCAALLCCUULLAATTOORRUULLUUII

Si pentru ca tot am vorbit de performantele unui calculator, acum sa vedem care sunt

componentele care influenteaza in mod direct performantele computerului.

In primul rand procesorul, el fiind cel care este responsbil cu efectuarea

calculelor. Cu cat el reuseste sa execute mai multe calcule pe unitatea de timp

cu atat mai repede functioneaza intregul sistem.

Memoria RAM. Ea este cea care ii furnizeaza procesorului informatia de care

acesta are nevoie imediat. Cu cat capacitatea ei este mai mare si cu cat viteza

de transfer a datelor de la ea catre procesor este mai mare, cu atat mai rapid

este intreg sistemul.

Hard disk-ul. Firesc, volumul de date pe care acesta il poate stoca este

important, dar acest lucru nu influenteaza viteza de lucru a sistemului pe

ansamblu. Din acest punct de vedere la un hard disk trebuie sa ne uitam la

numarul maxim de rotatii pe care acesta le executa pe unitatea de timp.

Practic cu cat discurile (platanele) se rotesc mai repede

in interiorul hard disk-ului (viteza de rotatie variaza in

functie de model intre 5.000 si 10.000 rpm – rotatii pe

minut) cu atat mai repede e citita informatia si

transmisa mai departe memoriei RAM.

Viteza magistralei (bus speed). Un alt factor de influenţă asupra vitezei unui

calculator este viteza cu care este trimisă informaţia dintr-o parte a sistemului

spre procesor şi invers. Viteza bus este de la 133 până la 400 MHz, de aceea

acesta trebuie să “aştepte” datele. Aceasta caracteristica este specifica placii

de baza.

Acceleratoarele grafice. La fel cum se procesează toate datele necesare

utilizatorului, procesorul calculează şi afişează informaţii grafice pe monitor,

astfel el trebuind să execute două operaţiuni. Folosind un accelerator grafic

care are procesor propriu şi memorie video, procesorul calculatorului este

degrevat de o parte din calcule; de unde şi îmbunătăţirea vitezei de calcul în

concordanţă cu tipul de accelerator grafic şi memoria acestuia.


- 9 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 22.. HHAARRDDWWAARREE

22..11.. UUNNIITTAATTEEAA CCEENNTTRRAALLAA DDEE PPRROOCCEESSAARREE ((CCPPUU –– CCEENNTTRRAALL PPRROOCCEESSSSIINNGG UUNNIITT))

Asa cum am spus procesorul este cel care

“gandeste”. El interpreteaza instructiuni si proceseaza

date furnizate de aplicatiile software instalate in

calculator.

CPU-ul conţine trei părţi componente principale: Unitatea Aritmetico-Logică

(Arithmetic Logic Unit – ALU), Memoria imediată (Immediate Access Memory) si

Unitatea de Control.

ALU – este componenta care realizează operaţiile aritmetice şi logice;

Memoria imediată – este locul unde sunt stocate datele folosite de ALU;

Unitatea de control - asigură parcurgerea instrucţiunilor din program în ordinea

corectă.

Viteza de lucru al acestuia (frecventa) se masoara in Gigahertz-i, la calculatoarele

din generatiile mai vechi Megahertz-i. Ce inseamna acest lucru? Numarul de cicluri

(operatii) efectuate pe unitatea de timp. Astfel un procesor de 1 GHz are un miliard

de cicluri pe secunda, practic el poate efectua un miliard de operatii pe secunda. La

o frecventa de lucru atat de mare, acesta se incalzeste foarte tare, de unde este

necesara instalarea unui sistem de racire special, numit cooler.

22..22.. MMEEMMOORRIIAA

Pentru a functiona, computerul, foloseste mai multe tipuri de memorie: memoria

ROM (Read Only Memory), memoria RAM (Random Access Memory) precum si

memoria cache.

Memoria ROM este acea memorie care nu poate fi stearsa, cel putin nu prin

metode la dispozitia utilizatorului. Aici sunt scrise informatii utile calculatorului

in faza de startare. Practic ea verifica buna functionare a celorlalte

componente instalate in calculator.


- 10 -

Memoria RAM este acea memorie folosita de calculator doar in timpul

functionarii lui. Ea stocheaza date si permite accesarea lor in orice ordine si

nu secventiala asa cum se intampla la alte dispozitive de stocare a datelor

cum ar fi hard disk-ul. In general RAM-ul este considerata memoria principala

a calculatorului, locul unde sunt incarcate si manipulate datele. Cu cat

capacitatea de stocare temporara a datelor este mai mare, cu atat mai

performanta este aceasta. Astazi calculatoarele au module de memorie de cel

putin 256 KB.

Memoria cache este o memorie specială legată direct de procesor (CPU).

Cele mai folosite informaţii de către procesor sunt stocate aici pentru a fi

folosite ori de câte ori este necesar; astfel se economiseşte timp şi se măreşte

viteza calculatorului. Cea mai mică memorie cache este de 512 Kb.

Memoria, cea precum RAM-ul, este realizată din circuite integrate (microcipuri ). Ele

sunt asamblate pe plăci micuţe care pot fi inserate în locuri speciale din interiorul

calculatorului, numite slot-uri.

Aceste plăcuţe sunt descrise ca SIMM-uri (Single Inline Memory

Modules) sau DIMM-uri (Dual Inline Memory Module). Ele sunt în

general distribuite la mărimi de 128, 256, 512Mb. si chiar de 1024

Mb (1Gb).

Memoria RAM poate fi mărită prin achiziţionarea şi inserarea DIMM-urilor (respectiv

SIMM-urilor) în slotu-rile potrivite. Trebuie acordată o atenţie deosebită la

achiziţionarea modulelor de memorie deoarece acestea sunt de mai multe feluri care

pot să nu fie compatibile cu calculatorul respectiv. Cipurile de memorie sunt sensibile

la energia statică şi de aceea trebuie manevrate cu multă atenţie.

Toate informaţiile procesate de calculator sunt stocate în formă digitală folosind doar

doi digiti: 0 şi 1. Sistemul numeric care foloseşte doar două cifre se numeşte sistem

binary si este total diferit de cel zecimal, folosit de oameni. În continuare puteţi vedea

cum un om numără de la 0 la 10 şi cum o face un calculator.

Omul: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calculatorul: 0 1 10 11 100 101 110 111 1000 1001 1010


- 11 -

O singură cifră 0 sau 1 este numită bit. Biţii sunt grupaţi în seturi de câte 8, pentru a

forma bytes (octeti) – unitatea de masura a informatiei. Memoria calculatorului este

măsurată în bytes după cum urmează:

1 Bit Un singur digit: 0 sau 1

1 Byte 8 Biti ex: [0,1,0,0,1,0,1,1]

1 Kilobyte (KB) 1.024 Bytes (210)

1 Megabyte (MB) 1.048.576 Bytes (220)

1 Ggabyte (GB) 1.073.741.824 Bytes (230)

1 Terabyte (TB) 1.099.511.627.776 Bytes (240)

1 Petabyte (PB) 1,125,899,906,842,624 Bytes (250)

1 Exabyte (EB) 1,152,921,504,606,846,976 Bytes (260)

1 Zettabyte (ZB) 1,180,591,620,717,411,303,424 Bytes (270)

1 Yottabyte (YB) 1,208,925,819,614,629,174,706,176 Bytes (280)

Bit 1 bit – o decizie binara

Byte 1 byte – un caracter alfanumeric

160 biti – o telegrama, un SMS

Kilobyte 2 KB – o pagina de carte

10 KB – o pagina de web statica

300 KB – o fotografie de rezolutie medie

Megabyte 1,4 MB – o discheta

2 MB – o fotografie de rezolutie ridicata

Gigabyte 1 GB – 18 ore de muzica in format MP3 (la 128kbit/s)

4,7 GB – un DVD comercial

Terabyte 1 TB – o colectie de filme radiologice dintr-un spital mare

2 TB – o biblioteca stiintifica

20 TB – Biblioteca Congresului din SUA

Petabyte 2 PB – arhiva datelor de pe internet (Wayback Machine)

Exabyte 5 EB – totalitatea cuvintelor rostite vreodata de fiinta umana

12 EB – suma tuturor cunostintelor umane (audio, video si text)

Zettabyte ................

Yottabyte ................


- 12 -

22..33.. DDIISSPPOOZZIITTIIVVEE DDEE IINNTTRRAARREE ((IINNPPUUTT DDEEVVIICCEESS))

Calculatoarele lucrează cu informaţiile/datele care sunt introduse de către utilizator.

Există mai multe componente care permit utilizatorului să introducă aceste date,

depinzând de tipul de date care trebuie introduse.

Tastatura

Tastatura are butoanele aranjate la fel ca o maşină de scris. Tastaturile standard

sunt cunoscute ca tastaturi QWERTY5 (după primele şase litere din rândul de sus).

Cele mai multe au un set de taste numerice aşezate în dreapta lor, precum şi alte

taste cu caracter special care pot fi folosite pentru diferite scopuri.

Mouse

Mouse-ul este o componentă mică, pentru mână, conectată la calculator printr-un

cablu (coada mouse-ului). Prin mişcarea sa pe un mouse pad, o bila situată pe

partea de dedesubt transmite informaţii calculatorului, care deplasează un cursor pe

monitor. Mouse-ul standard are două butoane. Când un buton este apăsat (click)

calculatorul execută o comandă.

Trackball

Acesta este în esenţă un mouse aşezat invers. Utilizatorul roteşte bila

cu degetele mişcând în acest fel cursorul pe ecran. De obicei se

găsesc două butoane în partea stângă şi dreaptă a bilei care

înlocuiesc cele două butoane ale mouse-ului.

Touchpad

Un touchpad este un device sensibil la atingeri, de dimensiuni reduse (de obicei 3/5

cm.), care înlocuieşte mouse-ul. Când degetul se deplasează pe acesta la fel se

întâmplă şi pe ecranul monitorului cu cursorul. Acestea se întâlnesc în special la laptop-

uri, dar şi la unele tastaturi, ca alternativă pentru mouse.

5 Mai sunt si alte modele de tastaturi de ex. AZERTY – modelul fratuzesc


- 13 -

Light pen (creion optic)

Acesta arată ca un creion obişnuit doar că el transmite informaţii electronic

calculatorului. El poate fi utilizat pentru a muta cursorul pe ecran şi pentru a selecta

diferite obiecte sau icon-uri afişate pe ecran apăsând direct pe ele. El este de

asemenea folosit şi pentru citirea codului de bare prin simpla trecere a acestuia pe

deasupra lor.

Scanner

Scanner-ul este o componentă de intrare care converteşte imagini, grafice, fotografii

sau text în informaţii electronice care pot fi folosite de calculator. Un tip comun de

scanner este cel folosit în supermarket-uri pentru a citi codurile de bare de pe

produse şi introducerea informaţiilor rezultate într-o casă de marcat computerizată.

Un alt tip de scanner se aseamănă cu un xerox de dimensiuni reduse. Este folosit

pentru a introduce grafice sau texte în calculator unde pot fi modificate şi folosite în

documente şi fişiere.

Joystick

Joystick-ul este o manetă ce poate fi rotită în toate direcţiile pentru a

controla mişcarea pe ecran. Cele mai multe tipuri de joystick sunt

prevăzute cu mai multe butoane care prin apăsare execută anumite

comenzi. Joystick-ul se foloseşte de obicei pentru jocuri sau în

scopul manevrării unei maşini controlate de calculator.

Microfonul

Permite înregistrarea sunetului în calculator. El poate fi de asemenea folosit pentru a

vorbi cu calculatorul şi a-l determina pe acesta să execute anumite comenzi, chiar şi

aceea de a introduce text (cel vorbit) direct într-un editor de texte, bineînţeles când

este instalat un software corespunzător.

Unităţile de disc (Disk Drives)

Datele pot fi de asemenea introduse şi de pe dischete, CD-ROM-uri, DVD sau alte

asemenea drivere care pot fi conectate la calculator.


- 14 -

22..44 DDIISSPPOOZZIITTIIVVEE DDEE IIEESSIIRREE ((OOUUTTPPUUTT DDEEVVIICCEESS))

Toată munca pe care o depune un utilizator nu are nici o valoare dacă nu poate fi

extrasă şi folosită. Astfel există diferite componente de ieşire care pot fi folosite

pentru diverse scopuri.

Monitorul

Are un ecran similar celui TV, dar cu o rezoluţie mai bună şi o imagine mult mai

clară. El afişează ceea ce realizează procesorul şi utilizatorul într-o formă grafică,

astfel încât acesta din urmă să poată monitoriza ceea ce se întâmplă. Primele

calculatoare nu erau dotate cu monitor, informaţiile fiind tipărite sau salvate pe bandă

magnetică.

Construcţia

Monitoarele standard folosesc un tub catodic cu rază de electroni (CRT)

similar cu cel folosit într-un televizor, dar capabil să afişeze o imagine mult mai

clară şi mai precisă. Acestea sunt însă mari şi grele, aşa că nu pot fi folosite

decât acasă sau la birou, întrucât ocupă mult spaţiu.

Monitoarele cu cristale lichide (LCD) sunt cel mai des întâlnite la laptop-uri şi

acolo unde celelalte nu pot fi utilizate. Ele sunt uşoare şi ocupă puţin spaţiu

datorită dimensiunilor reduse (sub 2 cm grosime) motiv pentru care sunt şi mai

scumpe. Răspândirea lor a fost amânată de dificultăţile de fabricare şi de

costul destul de ridicat, insa acum ele incep sa castige foarta multa

popularitate printre utilizatori.

Mărimea

Mărimea monitoarelor se măsoară pe diagonală, între colţurile opuse ale

ecranului. Cele mai întâlnite dimensiuni sunt 15”, 17” şi 19”. Cele mai mari, 21”

şi 23” sunt de obicei folosite pentru grafică şi editare de documente putându-

se afişa concomitent 2 sau mai multe pagini.

Rezoluţia

Rezoluţia unui monitor se măsoară în numărul de puncte sau pixeli care pot fi

afişaţi pe ecran. Mult timp s-a folosit o rezoluţie de 640 pixeli pe lăţime şi 480


- 15 -

pixeli pe înălţime. Aceasta era cunoscută sub denumirea de rezoluţie VGA

(Video Graphics Array).

Rezoluţia care se foloseşte în prezent (1280 x 1024 pixeli) este denumită

SVGA (Super VGA), dar se folosesc şi rezoluţii mai mari (1600 x 1200, sau

mai mari) denumite şi XVGA (Extended VGA). Acestea sunt folosite îndeosebi

de specialişti.

Un monitor cu rezoluţie mai mare va afişa mai mult dintr-un document decât

unul cu rezoluţie mai mică, dar cu aceeaşi dimensiune a ecranului. Imaginea

va fi însă mai mică şi mai greu lizibilă. Un monitor care poate afişa mai multe

rezoluţii se numeşte monitor Multiscan (sau Multisync).

Culorile

Calitatea culorilor afişate de monitor depinde de construcţia acestuia la fel ca

şi de circuitele electronice din computer. De obicei se vorbeşte despre

calitatea culorilor în funcţie de numărul de culori pe care monitorul le poate

afişa. Cele mai vechi monitoare aveau 2, 4 sau 16 culori, uneori 256 de culori,

acum însă există monitoare care pot afişa şi milioane de culori redând în felul

acesta o imagine având calitatea fotografiei.

LED-urile

Denumirea vine din engleză: Light Emitting Diodes şi sunt mici surse de lumină

folosite de obicei pentru a indica dacă echipamentul este pornit sau nu. De regulă

este unul la monitor şi unul situat pe Unitatea Centrală. LED-urile sunt de asemenea

folosite pentru a indica activitatea unor device-uri (modem-urile de exemplu); se sting

şi se aprind pentru a evidenţia starea echipamentului.

Imprimantele

Permit documentelor scrise pe calculator să fie tipărite pe hârtie (sau alt material).

Această operaţiune se numeşte printare (printout), iar documentele se numesc

printouts sau hard copy. Cele mai folosite imprimante sunt cele cu jet de cerneală

(Inkjet) sau cele laser.

Există diferite tipuri de imprimante, în general folosite pentru printarea pe hârtie dar şi

pe alte materiale.


- 16 -

Daisy Wheel: Caracterele sunt reliefate pe piese mici

de metal sau cauciuc care lovesc un ribbon amplasat

între ele şi hârtie. Paginile fiind imprimate prin impact

este posibil să se produ că copii de carbon ale

acestora. În general acestea sunt lente şi zgomotoase.

Acum aceste tipuri de imprimantă sunt folosite numai în

tipărirea electronică.

Imprimantele matriceale folosesc şi ele tehnica impactului. Ele folosesc un

cap de scriere cu pini care afişează puncte pe hârtie prin lovirea ribbon-ului.

Cu cât este mai mare numărul de pini şi cu cât este mai mare viteza cu care

aceştia lovesc ribbon-ul, cu atât calitatea printării creşte, dar se reduce viteza

de printare. De asemenea şi în acest caz se pot executa copii de carbon.

Acest tip de imprimante produc un sunet caracteristic şi sunt folosite în

supermarket-uri, casierii, etc ....

Imprimanta cu jet de cerneală (Inkjet) funcţionează prin aruncarea de jeturi de

cerneală direct pe hârtie. Ele folosesc cerneală de diferite culori pentru a

produce imagini grafice de înaltă calitate. Unele folosesc cartuşe de tuş negru

separat pentru text obişnuit.

Aceste tipuri de imprimante nu sunt prea scumpe, însă costurile de întreţinere

sunt foarte mari deoarece cartuşele trebuie schimbate destul de des. Dacă se

doreşte o printare de excepţie trebuie folosită o hârtie specială, care se

adaugă la cheltuielile de întreţinere.

Copiile de carbon nu pot fi făcute la acest tip de imprimantă pentru că nu

există nici un mecanism care să lovească hârtia. Ele sunt silenţioase, dar mai

lente decât cele laser.

Imprimantele laser lucrează în acelaşi mod ca şi copiatoarele. În loc de o

lentilă, ele folosesc laserul pentru a plasa o încărcătură electrică de forma

textului (sau/şi a imaginii) dorit pe un tambur magnetic rotativ. Aria încărcată

de pe tambur atrage particule fine de toner care sunt apoi presate pe hârtie în

timp ce tamburul se roteşte pe aceasta. Foaia este apoi încălzită pentru a fixa

imaginea pe foaie.

Imprimantele laser produc imagini de înaltă fidelitate, de obicei alb-negru sau

folosind şi nuanţe de gri. Cele color sunt în genere de 3-4 ori mai scumpe

decât cele alb-negru.


- 17 -

Imprimantele laser sunt mult mai scumpe decât cele cu jet de cerneală, dar

mai robuste, cu o viteză de printare mai mare şi un nivel de zgomot foarte

scăzut. Costurile de întreţinere sunt mai mici (un cartuş poate printa 5000 de

pagini înainte de a necesita înlocuirea). Ca şi la imprimantele cu jet de

cerneală, nici cele laser nu pot produce copii de carbon.

Plotter-ele sunt imprimante speciale utilizate de

arhitecţi, ingineri sau oameni de ştiinţă care folosesc

CAD-ul (Computer Aided Design) sau mapping

software. Aceste maşini folosesc creioane sau penite

pentru a desena direct pe hârtie. Un plotter poate

selecta creioane şi diferite culori după cum îi comandă calculatorul, pentru a

realiza desene tehnice foarte complexe.

Boxe

Aplicaţiile multimedia au nevoie de boxe sau căşti pentru a fi corect folosite de

utilizator. Boxele sunt echipamente standard ale calculatoarelor moderne folosite

acasă. În sistemul educaţional sunt mai potrivite căştile. Dacă este necesar,

calculatorul poate fi conectat la amplificatoare externe mai mari.

Sintetizatoarele de voce

Cu software adecvat ele pot reproduce sunete asemănătore vocii umane. Acestea

sunt folosite pentru a ajuta persoanele cu handicap sau acolo unde un feed-back

verbal este de preferat celui video. Calculatorul poate citi documente şi de asemenea

stie să vorbească cu utilizatorul pentru a-i cere confirmarea comenzilor.

22..55 DDIISSPPOOZZIITTIIVVEE DDEE IINNTTRRAARREE//IIEESSIIRREE -- DDUUAALLEE ((IINNPPUUTT//OOUUTTPPUUTT DDEEVVIICCEESS))

Touch Screen

Un touch screen permite unui calculator să fie controlat atingând direct ecranul

monitorului cu degetul, nefiind nevoie de mouse sau de un alt device. Touch screen-

ul este folosit în special acolo unde informaţiile sunt cerute de un public larg şi unde

un mouse nu ar putea fi utilizat.


- 18 -

Modem

Un modem este acel dispozitiv care ajuta calculatorul in transmiterea informatiei pe

intrenet folosind liniile telefonice standard. Numele lui vine, de fapt, de la modularea-

demodularea informatiei dintr-un semnal analog intr-unul digital si invers. Viteza de

transmisie a datelor printr-un astfel de dispozitiv nu este foarte mare (56Kb), de

aceea astazi, astfel de echipamente nu mai sunt folosite decat in situatii deosebite,

acolo unde costurile instalarii unei retele de calculatoare wired sau wiredless sunt

foarte mari.

22..66 DDIISSPPOOZZIITTIIVVEE DDEE SSTTOOCCAARREE AA IINNFFOORRMMAATTIIEEII

Programele si rezultatele obţinute cu ajutorul lor, trebuie salvate înainte de stingerea

calculatorului pentru a putea fi folosite mai târziu. Când se reporneşte calculatorul,

ele se încarcă în RAM şi se poate continua lucrul. Acest tip de stocare mecanică se

mai numeşte memorie secundară.

Cele mai folosite echipamente de stocare sunt cele pe discuri magnetice pe care se

pot înregistra datele – cam în acelaşi mod cum muzica este înregistrată pe casete.

Mai jos sunt câteva exemple:

Hard disk-ul (HDD6)

Ee găseşte în interiorul unităţii centrale. Este de obicei compus din mai multe discuri

metalice magnetizate închise ermetic într-o cutie de metal. Ele pot avea capacităţi

diferite începând cu 40 Gb şi până la 300 Gb. Într-un calculator pot fi inserate mai

multe hard disk-uri, fie interne, fie externe.

Floppy disk-ul (FDD7).

Este mai mic decât hard disk-ul şi reprezintă o versiune portabilă a acestuia, care

foloseşte diskete. Disketele sunt confecţionate dintr-un material plastic mai dur de

3,5 inci de formă pătrată. Capacitatea nominală a unei diskete este de

1,44 Mb, deci nu este prea mare şi se foloseşte de obicei pentru a

transfera fişiere de la un calculator la altul în special când nu sunt

conectate între ele.

6 Hard Disk Drive 7 Floppy Disk Drive


- 19 -

Discurile Zip

Sunt de asemenea mai mici decât hard disk-urile, dar folosesc cartuşe de stocare

care sunt mai voluminoase din punct de vedere al capacităţii de stocare al datelor

ajungând şi la 100 Mb sau mai mult.

CD-ROM (Compact Disk - Read Only Memory).

Acestea, spre deosebire de cele prezentate anterior, nu sunt magnetice, ele fiind

scrise şi citite cu ajutorul unei tehnologii bazate pe laser. Ele pot stoca foarte multe

date până la 700 Mb (unele şi mai mult). CD-urile sunt folosite în special pentru

programe care conţin text, imagini şi fişiere multimedia combinate între ele precum

enciclopediile, jocurile pe calculator etc.

DVD – (Digital Versatile Disk)

sunt discuri cu mare capacitate de stocare construite cu o tehnologie asemănătoare

cu cea folosită în cazul CD-ROM-ului. DVD-urile pot stoca gigabytes de informaţii.

Iniţial au fost concepute pentru muzică, dar au avut multe utilizări încă de la început.

Ele pot înlocui casetele video, de exemplu, putând stoca un film întreg cu o înaltă

rezoluţie a imaginii.

Drive-uri: un disk-drive (numit în general drive) este o unitate care foloseşte

discuri.

Un floppy drive foloseşte floppy discuri;

Un hard drive foloseşte hard discuri (de obicei doar unul);

Un flip drive foloseşte cartuşe flip;

CD-ROM şi DVD drive-rele folosesc discuri CD-ROM şi DVD.


- 20 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 33.. SSOOFFTTWWAARREE

Era digitală a condus la utilizarea frecventă de documente, înregistrări audio-video şi

alte forme în care informaţia este stocată sau transmisă electronic. Noţiunile de bază

privind date şi informaţie, structurarea şi măsurarea lor sunt necesare pentru buna

desfăşurare a activităţii pentru orice persoană activă în sectoare diverse economice

sau de altă natură.

33..11 DDAATTEE,, IINNFFOORRMMAATTIIEE,, CCUUNNOOSSTTIINNTTEE

În mod curent folosim termeni ca date, informaţie, cunoştinţe. Domeniul informaticii a

fost definit iniţial ca prelucrare a datelor, apoi s-a vorbit de tehnologiile informaţiei şi

în prezent se discută din ce în ce mai mult despre procesarea cunoştinţelor.

Informaţia reprezintă elementul nou necunoscut anterior despre realitatea

înconjurătoare. Ea se asociază cu simboluri.

Datele reprezintă materia primă a informaţiei, sunt culese din mediul înconjurător şi

reprezintă forma fizică a simbolurilor. Datele odată culese sau prelucrate au un

context, sunt prelucrate într-o formă utilă ca suport de decizie şi devin informaţie.

Informaţia structurată şi transformată de om devine cunoştinţe.

Tehnologiile informaţiei manipulează date şi informaţie. O nouă disciplină cu mare

impact în viitor se naşte în prezent: procesarea cunoştinţelor. Evoluţia naturală este

deci date – informaţie - cunoştinţe

Date

Date sunt forma fizică a simbolurilor ce reprezintă informaţia. Datele pot fi

considerate şi ca o reprezentare a informaţiei pentru prelucrare, stocare si

transmitere.

Informaţie

Datele prelucrate devin informaţie. Operaţiile de prelucrare sunt procese de

transformare. Se poate pune întrebarea ce rezultă când informaţia este la rândul ei

prelucrată. Desigur tot informaţie, iar în cazurile

unor transformări complexe cunoştinţe.


- 21 -

Caracteristicile informaţiei folosite

Informaţia este o resursă vitală. Competitivitatea unei organizaţii depinde de felul în

care informaţia este pusă în valoare şi folosită. Cantitatea de informaţie ce poate

rezulta din procesele ce se desfăşoară într-o organizaţie este uriaşă. De regulă,

numai o mică parte din această informaţie este folosită în procesul de luare a

deciziilor.

Informaţia trebuie să fie completă, relevantă şi actuală. Cu cât informaţia primară

este mai aproape de acest deziderat, cu atât informaţia finală va fi mai utilă.

Tehnologiile moderne permit în prezent culegerea şi stocarea tuturor datelor care se

generează într-o organizaţie prin crearea unor depozite de date şi exploatarea

acestor depozite.

33..22.. TTIIPPUURRII DDEE SSOOFFTTWWAARREE

Software-ul calculatorului poate fi împărţit în două categorii – cel folosit de calculator

numit şi software de sistem şi cel folosit de utilizator denumit aplicaţie software.

Din software-ul de aplicaţie fac parte celelalte programe care rulează pe un

calculator, cum ar fi: Word Processor, Database, Excel, jocuri şi orice altceva.

Mii de aplicatii (software) sunt disponibile printr-o mare varietate de surse, cum ar fi

magazinele de calculatoare, supermarket-uri, sau chiar direct de pe Internet. Cele mai

întâlnite exemple sunt descrise mai jos:

Software-ul de sistem

Acesta este furnizat odată cu calculator, în momentul în care este achiziţionat, şi este

deja instalat pe hard disk. Când calculatorul este folosit pentru prima dată, este

necesar să introduceţi unele date pentru configurare. Asta ar însemna de exemplu să

îi spuneţi calculatorului ce tip de imprimantă este conectată sau că există o conexie

la Internet (dacă este cazul). Software-ul de sistem poate fi instalat şi adiţional în

funcţie de necesităţi.


- 22 -

Software-ul comercial

Orice software care trebuie plătit pentru a fi achiziţionat se numeşte software

comercial, spre exemplu pachetul de programe Ms Office. Acest tip de software este

conceput pentru atingerea diferitelor scopuri şi satisfacerea necesităţilor a mii de

utilizatori, de exemplu editoare de text, imagini sau fişiere video, programe de

contabilitate, management etc.

Software-ul comercial este de obicei licenţiat astfel că utilizatorul trebuie să accepte

condiţiile licenţei

Sharewere / Trial version

Mulţi programatori sau companii dezvoltatoare de aplicatii software creează aplicatii

pe care le livrează ca sharewere prin Internet sau pe CD-uri distribuite în magazine.

Sharewere-ul este un software protejat de legile copyright-ului care permite

utilizatorului folosirea acestuia pe o perioadă de timp limitată numită perioadă de

probă înainte de a-l cumpăra. Această perioadă se bazează pe sistemul orar. Dacă

se doreşte o folosire a programului şi după expirare, atunci trebuie făcută plata către

autor.

Calitatea programelor sharewere diferă, dar sunt şi programe foarte populare care se

distribuie în acest mod, cum ar fi Paint Shop Pro (un editor de imagini) sau produsele

Adobe-Macromedia.

Freeware

Aceste produse sunt similare celor sharewere. Se distribuie de asemenea gratuit, dar

nu se aşteaptă nici o plată ulterioară (Yahoo messenger). Unii autori de software fac

acest lucru cu primul produs pe care îl creează, astfel atrăgând atenţia utilizatorilor

asupra lor. Următoarele versiuni ale aceluiaşi produs vor fi vândute sau oferite

shareware. Bineînţeles că şi aceste programe sunt protejate de legile copyright-ului.

Software public (open source)

Acest tip de software este distribuit gratuit, iar copierea şi modificarea este de

asemenea liberă fără să fie nevoie de plată (Open Office, Linux)


- 23 -

33..33.. OOPPEERRAARREEAA CCUU SSIISSTTEEMMEE SSOOFFTTWWAARREE

Software-ul de sistem denumit şi sistem de operare conţine toate instrucţiunile

utilizate de calculator (în sesiunile de lucru ale acestuia), cum ar fi în timpul

procedurii de start, pentru citirea unei diskete, pentru afişarea imaginilor pe monitor

etc. Practic el asigura buna comunicare intre toate elementele hardware ale unui

computer.

Sistemul de operare gestionează, de asemenea, toate programele, cum ar fi editoare

de texte, jocuri şi browsere de Internet. El primeşte instrucţiuni de la acestea, le

trimite mai departe procesorului, le afişează pe monitor, preia rezultatele de la

procesor, le trimite spre stocare hard disk-ului sau imprimantei pentru printare.

Sistemul de operare este permanent stocat în calculator şi porneşte automat când

calculatorul este pus în funcţiune. Fără sistem de operare calculatorul ar fi ca o

maşină fără motor.

Câteva sisteme de operare cunoscute şi folosite ar fi: Mac OS (Macintosh), Microsoft

Windows (PC), Linux, MS-DOS, UNIX, OS/2. Cel mai folosit este Windows (98, 2000,

XP, Vista)

33..44.. AAPPLLIICCAATTIIII SSOOFFTTWWAARREE

Aplicaţiile sunt programe precum procesoarele de text care sunt utilizate în munca de

zi cu zi. Dacă se lucrează cu grafice, sau muzică trebuie folosite aplicaţii

corespunzătoare. Sunt programe concepute pentru orice necesitate.

Microsoft Word, Excel, Access şi PowerPoint sunt exemple de astfel de aplicaţii pe

care le foloseşte un utilizator.

Un program este un set de instrucţiuni

care îi spun calculatorului cum să execute

ceva. Se poate spune că un program este

un set de instrucţiuni scrise într-o limbă

pe care o înţelege calculatorul. Trebuie

specificat că nici un calculator nu ştie

engleză sau orice altă limbă. Tot ceea ce


- 24 -

tastează utilizatorul este convertit mai apoi în binar. Calculatorul acţionează asupra

instrucţiunilor, procesează datele şi intrările într-un format uşor de înţeles de

utilizator, în general pe monitor sau pe hârtie, la imprimantă.

33..55.. GGUUII ((IINNTTEERRFFAATTAA GGRRAAFFIICCAA CCUU UUTTIILLIIZZAATTOORRUULL))

Interfaţa este necesară pentru a realiza o comunicare bidirecţională, între calculator

şi utilizator. Ea acceptă informaţii într-un singur format (ex: cuvinte tastate) pe care le

traduce în altul, cel folosit de calculator (în format binar).

Cele mai vechi calculatoare foloseau – command line interface – (MS-DOS), unde

comenzile trebuiau tastate de la tastatură. Utilizatorul tasta o comandă text la care

calculatorul ulterior răspundea. Acest lucru se făcea destul de greu şi cerea ca

utilizatorul să aibă cunoştinţe avansate despre calculatoare.

Calculatoarele noi folosesc - Graphical User Interface (GUI) care utilizează

pictograme precum icon-urile – în Windows – ce reprezintă obiecte sau informaţii şi

sunt afişate pe monitor. Acest sistem a fost introdus de Apple în 1980 şi acum este

folosit pe scară foarte largă. Icon-urile pot fi apăsate şi manipulate cu mouse-ul pentru a

comanda calculatorului executarea unor instrucţiuni.

33..66.. DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA SSIISSTTEEMMEELLOORR

Dezvoltarea sistemului implică proiectarea, conceperea şi implementarea unor operaţii

pe calculator, pentru a schimba sau actualiza anumite procese în interiorul unei organi-

(1) (2) Vizualizarea continutului folderului WINDOWS folosind sisteme de operare diferite:

(1) MS-DOS, (2) WINDOWS XP


- 25 -

zaţii; spre exemplu poate fi schimbat sistemul de plată manuală la magazine prin intro-

ducerea unui sistem computerizat.

Sunt astfel multe stadii în construirea unui sistem, începând cu identificarea

necesităţilor până la implementarea sistemului şi educarea personalului care urmează

să-l folosească.

În organizaţii precum bănci, companii de asigurări sau corporaţii multinaţionale,

construirea unui sistem implică efortul a numeroşi specialişti de la designeri şi

graficieni până la analişti, programatori şi ingineri care să lucreze la conceperea

componentelor hardware necesare. Diagrama prezintă paşii posibili în construirea

unui sistem computerizat.

Definirea nevoilor

Studiul de fezabilitate

Analiza costurilor

Dezvoltarea produsului software

Testarea si rectificarea eventualelor erori

Testarea finala

Instruirea clientului

Predarea catre client

Clientul Echipa de dezvoltare/programare

Monitorizarea


- 26 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 44.. SSIISSTTEEMMEE IINNFFOORRMMAATTIICCEE

O organizaţie modernă nu mai poate fi concepută fără folosirea unor sisteme bazate

pe tehnologiile informaţiei. Tehnologiile informaţiei sunt tehnologiile bazate pe

calculatoare electronice care au ca obiect datele, informaţia şi cunoştinţele şi

transformarea lor.

Cu ele se clădesc sisteme bazate pe informaţie care sunt folosite în managementul

organizaţiei.

Sistemul informatic este un sistem care procesează date şi informaţie şi produce

informaţie sau cunoştinţe

Managerii lucrează cu informaţie, o prelucrează şi pe baza acestui proces iau decizii.

Gândirea bazată pe sisteme îi ajută să depisteze problemele de soluţionat şi să se

focalizeze pe obiectivele majore ale organizaţiei. Ei pot explora viitorul prin simulare

de scenarii diverse privind problemele care pot confrunta organizaţia. O prognoză

bună permite implementarea de soluţii optime din punct de vedere al adaptabilităţii.

Reacţia inversă implică monitorizarea răspunsurilor sistemului sub formă de rapoarte

şi conduce la acţiuni corective.

Preocuparea principală a managerilor este deci verificarea disponibilităţii,

sincronizării şi acurateţei intrărilor în sistem, a acceptării ieşirilor, eficienţa şi

flexibilitatea proceselor de transformare a informaţiei şi luare a deciziilor.

Sistemele informatice permit toate acestea şi reprezintă instrumentul cel mai eficient

pentru un management performant.

44..11 SSIISSTTEEMMEE SSII OORRGGAANNIIZZAATTIIII

Organizaţiile trebuie văzute ca sisteme. În acest fel putem înţelege interacţiunea între

organizaţie ca sistem şi mediul înconjurător. Observarea acestui mediu conduce la

necesitatea de a răspunde la schimbări, adaptabilitatea fiind una dintre

caracteristicile supravieţuirii sistemelor.

Un rol principal în asigurarea acestei reacţii de răspuns revine sistemelor informatice.


- 27 -

44..22.. SSIISSTTEEMMEE,, SSUUBBSSIISSTTEEMMEE

Un sistem este definit ca un set de componente care interacţionează pentru

atingerea unor obiective. Sistemul poate fi deci şi definit ca un ansamblu de entităţi şi

relaţii între ele.

Comportamentul sistemului depinde mai mult de relaţiile între entităţi şi mai puţin de

entităţile în sine. De asemenea, proprietăţile sistemului depind de proprietăţile

ansamblului şi nu ale părţilor componente.

Sistemul se bazează pe intrări, procesarea acestora şi obţinerea de ieşiri într-un mod

organizat. Atât timp cât ieşirile sunt acceptate şi intrările există sistemul funcţionează

cu cicluri repetitive.

Sistemele sunt de cele mai diverse feluri – tehnice, biologice, organizaţionale,

sociale, politice, etc. Majoritatea sistemelor se compun din subsisteme care se

comportă şi ele ca sisteme dar în cadrul unui sistem determinat. Subsistemele sunt

astfel componente intercorelate ale unui sistem.

Dacă funcţionarea unui subsistem nu este conform scopurilor sistemului global apar

disfuncţionalităţi ce pot avea ca origine o raţionalitate locală.

Sisteme deschise şi închise

Sistemele pot fi deschise, în care caz au interacţiune cu alte sisteme, sau închise în

cazul când sunt de sine stătătoare şi nu au interacţiune cu alte sisteme. Majoritatea

sistemelor economice sunt deschise.

Subsistemele sunt prin definiţie deschise.

44..33.. AADDAAPPTTAABBIILLIITTAATTEE,, TTIIMMPP DDEE RREEAACCTTIIEE,, RREEAACCTTIIEE IINNVVEERRSSAA,, HHOOMMEEOOSSTTAAZZAA

Sistemele interacţionând cu mediul înconjurător trebuie să fie adaptabile ca un factor

de succes. Cu cât sistemul este mai adaptabil şansele de supravieţuire sunt mai

mari.

Timpul de reacţie este intervalul de timp necesar pentru a ajunge într-o nouă stare de

echilibru la impulsuri ale mediului. Cu cât timpul de reacţie este mai mic sistemul este

mai viabil.

Sistemele încearcă să fie în echilibru cu mediul în care funcţionează. Procesul de

restabilire a echilibrului se numeşte homeostază.


- 28 -

Sistemul se dovedeşte a avea adaptabilitate scăzută dacă nu există o legătură între

ieşirile sistemului şi intrările acestuia, caracteristică numită reacţie inversă. Reacţia

inversă implică monitorizarea variabilelor sistemului şi raportarea evenimentelor

anterioare. Existenţa unei reacţii inverse este foarte importantă în sistemele de

comandă şi control şi implicit în sisteme de management. Sunt necesare elemente

de colectare de date şi metode corective sau de informare.

Sistemele de comandă şi control inclus măsurarea performanţelor, criterii de

comparaţie şi procese de răspuns la stimuli externi sau interni. Reacţia inversă sau

controlul poate fi puternică sau slabă.

Un control strâns conduce la o comportare a sistemului clar definită şi acceptabilă pe

cand un control mai puţin riguros oferă o plajă mai mare de comportament într-un

cadru dat

O prognoză bună în sistemele de management duce la adaptabilitate mai mare. În

caz contrar pot creşte stocurile, volumul creditelor, scade eficienţa investiţiilor în

mijloace fixe, etc.


- 29 -

CCAAPPIITTLLOOLLUULL 55.. RREETTEELLEE DDEE IINNFFOORRMMAATTIIII

55..11.. LLAANN SSII WWAANN

LAN

O retea locala (Local Area Network - LAN) cuprinde un număr de calculatoare care

sunt conectate împreună prin intermediul cablurilor (sau a tehnologiilor wireless –

bazate pe unde radio) într-o zonă limitată, de obicei în aceeaşi clădire sau în clădiri

apropiate. Birourile companiilor sunt deseori conectate în acest fel.

Aceste computere comunica unul cu celalalt ori prin intermediul unui server (reta

client/server) ori doar prin intermediul unui hub sau switch (retea peer to peer).

Într-o reţea de tipul clent/server, calculatorul numit

server stochează datele cele mai importante pe

care apoi le oferă celorlalte calculatoare – numite

clienţi. Calculatoarele client stochează date pe

server care sunt apoi disponibile altor clienţi.

Spre exemplu o bază de date de pe un server

dacă suferă modificări sau actualizări făcute de

unul dintre clienţi acestea sunt imediat disponibile

şi celorlalţi.

Si aceasta retea are nevoie de un hub sau switch

pentru a funcitona

Intr-o reţea în serie (Peer to Peer) nu este nevoie de un server calculatoarele

împartindu-si datele direct unul cu altul (file sharing).

WAN

Într-o astfel de reţea (Wide Area Network - WAN) calcula-

toarele sunt, de asemenea, conectate între ele doar că pe

o suprafaţă mult mai mare (la scară mondială ).

O reţea WAN operează în acelaşi mod ca o reţea LAN.

Multe organizaţii folosesc acest tip de reţea deoarece


- 30 -

birourile lor sunt situate în diferite colţuri ale ţării sau uneori ale lumii. Acoperirea la

nivel mondial se face cu ajutorul sateliţilor de comunicare (de obicei). Datele sunt

trimise dintr-o parte a lumii spre un satelit care orbitează în jurul Pământului. Acesta

retransmite datele care pot fi recepţionate oriunde fără a fi nevoie de un cablu.

Un ATM8 bancar, spre exemplu, este un calculator într-o reţea WAN. El permite

vizualizarea contului din orice parte a globului. Un alt exemplu de WAN este sistemul

de telefonie. Acum toate calculatoarele conectate la reţea fac parte dintr-un WAN.

Internet-ul este ceea ce s-ar spune profilul WAN. Milioane de calculatoare sunt

conectate, în general, în reţele mici, care se conectează apoi la Internet, toate

acestea la un loc formând un sistem revoluţionar de comunicare in întreaga lume.

55..22.. IINNTTRRAANNEETT,, EEXXTTRRAANNEETT

Intranetul este o retea privata a unei companii care, folosind protocoale de internet si

de retea, face posibila comunicarea securizata intre diferite sisteme. Tehnologiile

care guverneaza accest tip de comunicare sunt aceleasi ca si cele din internet cu

exceptia ca informatiile din internet au un caracter public, fiecare din utilizatorii

internetului putand accesa un anumit web site indiferent de pozitia geografica a

acestuia.

Extranetul este o extensie a unei retele internet folosind tehnologii internet. Ca

exemplu am putea folosi situatia in care un utilizator se conecteaza de la calculatorul

de acasa, la cel de la serviciu (folosind internetul), el lucrand pe acesta din urma ca

si cum ar fi in fata lui, reteaua recunoscandu-i acest drept printr-o serie de protocoale

de autentificare.

55..33.. IINNTTEERRNNEETT

Internetul este o reţea de calculatoare şi de reţele de calculatoare răspândite pe tot

globul şi care sunt conectate între ele prin sistemele de comunicaţie existente. El

poate fi accesat de orice calculator care are facilităţile prezentate mai jos. Un

calculator conectat la Internet oferă utilizatorilor acces la cantităţi uriaşe de

8 Automated teller machine


- 31 -

informaţie, practic despre toate subiectele imaginabile la o scală care nu a fost

posibilă înainte.

Scurta istorie

Primul transfer de date între două calculatoare a fost făcut în SUA in anul 1958 de

catre ARPA9, agenţia pentru cercetare avansată a armatei SUA, care a dezvoltat în

anii un sistem cunoscut sub numele de ARPANet. Sistemul permitea calculatoarelor

din reţea să aibă acces comun la date şi să schimbe mesaje în formă electronică.

Prin similaritate cu poşta clasică sistemul de schimb de mesaje a fost denumit poştă

electronică sau e-mail.

La început nu se putea transmite decât text şi pentru acest lucru era nevoie de un

înalt grad de calificare în domeniul calculatoarelor. Oricum, acest lucru a evoluat,

fiind folosit si dezvoltat mai întâi de universităţi şi alte organizaţii, în cele din urmă

ajungând să cuprindă toată lumea.

În anii '1970 au fost dezvoltate protocoale pentru a se transfera datele între diferite

tipuri de reţele. Aceste protocoale "Internet" de la "internetworking" sau "inter-reţele"

au permis dezvoltarea a ceea ce numim azi Internet. S-au creat legături între

ARPANet şi alte reţele din SUA şi alte ţări. În lume a apărut o "ţesătură" deasă de

calculatoare. Deoarece în limba engleză se foloseşte pentru cuvântul "web10" acesta

a intrat în folosirea curentă în context Internet în multe limbi ale lumii.

În anii '80 Internet-ul s-a dezvoltat într-un ritm fenomenal. Oricine posedă un

calculator, un modem şi perseverenţă poate accesa servere din lumea întreagă.

În anii '90 reţeaua Internet creşte în ritm exponenţial. În ultima parte a anului 2002

statisticile vorbesc de 140 milioane de servere înregistrate şi 606 milioane utilizatori

Internet11. Viteze de 1,5 Mbps se dovedesc prea mici pentru volumele mari de date

care se transferă. Viteza maximă a fost crescută pe magistrale la 45 Mbps, s-au

dezvoltat serviciile comerciale, a apărut comerţul electronic.

9 US Defense Department's Advanced Research Projects Agency 10 în engleza: ţesatura, panza de păianjen 11 date actualizate sunt oferite de Internet World Stats (http://www.internetworldstats.com/stats.htm)


- 32 -

Actuala decadă este marcată acum la început de afacerile electronice pe Internet şi

mai ales de proliferarea accesului de la terminale mobile. Sutele de mii de firme care

promovează aplicaţii şi forme de afaceri legate de Internet au dat naştere la

fenomenul cunoscut în lume ca impactul firmelor dot.com. Este adevărat că după o

perioadă de înflorire a firmelor dot.com a urmat o perioadă de cădere puternică a

acestora. Apariţia de mari portaluri cu posibilităţi de comerţ electronic este continuată

cu apariţia de astfel de portaluri pentru numeroase domenii, inclusiv ale

administraţiilor publice.

Statistici actuale12 arată că în luna iunie 2008 din cei 6,67 miliarde de locuitori ai

planetei, peste 1,46 miliarde accesau Internet, adică 21,9%. O creştere de peste

300% faţă de anul 2000.

Reteaua a capatat aceasta faţă publica odata cu lansarea de către CERN (Conseil

Européen pour la Recherche Nucléaire) pe 6 august 1991 a WWW-ului (World Wide

Web) la 2 ani dupa ce un cercetator de aici a creeat HTTP, HTML si prima pagina de

internet. Acesta este cel mai simplu mod de accesare a fişierelor găzduite pe alte

calculatoare doar făcând click pe un cuvânt de pe ecran.

Desi pentru multe persoane WWW este sinonim cu Internetul, acest lucru nu este

corect, WWW-ul fiind doar o alpicatie din Internet, aplicatie care permite utilizatorilor

sa acceseze documente conectate intre ele prin hiperlink-uri.

Alte aplicatii din folosite in Internet sunt cele de File Sharing (ex: DC++), aplicatie

care permite fransferul de fisiere de mari dimensiuni intre utilizatori. De asemenea in

ultimul timp se vorbeste de VoIP (Voice over Internet Protocols) - sistem de

transmitere a vocii pe internet in timp real folosit cu succes datorita costurilor mult

mai mici decat in telefonia fixa sau mobila.

Calculatoarele conectate la Internet stochează cantităţi mari de informaţii care pot fi

accesate şi transferate în toată lumea la toţi utilizatorii care au nevoie de ele.

Guvernele, universităţile, organizaţiile şi persoanele fizice publică informaţii pe

Internet, informaţii care sunt preluate şi folosite de toţi cei care au nevoie de ele.

12 Internet World Stats (http://www.internetworldstats.com/stats.htm)


- 33 -

Evoluţia Internet în România

In România accesul la Internet a proliferat numai în anii '90, la început în mediile

universitare şi de cercetare.

În prezent13 există circa 2212 de ISP14, furnizori de servicii Internet în toate judeţele,

din care peste 600 furnizează acces de bandă largă. Conform datelor ANRC15

numărul total de conexiuni de acces depăşise şa sfârşitul anului 2005 cifra de 1,8

milioane - aproape dublu fata de sfârşitul anului anterior. 41% dintre aceste conexiuni

asigurau accesul la Internet in banda larga, acest segment al pieţei serviciilor de

Internet înregistrând o creştere de 96% in numai un an. Operatorii de telefonie

mobilă fac parte dintre operatorii care oferă servicii de conectare la Internet inclusiv

de bandă largă, dar cu mare acoperire naţională.

Statisticile internaţionale creditează România cu 4,94 milioane de persoane care

accesează Internet, adică o penetrare de 30% şi o creştere de 518% faţă de anul

200016.

Calculatoare in Internet

Dezvoltarea Internet nu ar fi fost posibilă fără o convenţie acceptată privind modul în

care calculatoarele conectate la Internet pot fi identificate şi accesate. De aceea s-a

convenit ca fiecare calculator conectat la Internet să primească un nume unic numit

număr IP17 sau număr de protocol Internet. Un astfel de număr care identifică univoc

un calculator din Internet şi are în reprezentare numerică decimală patru părţi

separate prin puncte, ca de exemplu: 193.231.173.1

Numele unic IP se acorda de către organizaţia prin care calculatorul se conectează

la Internet. Aceste organizaţii rezervă clase de astfel de nume, pentru a putea

satisface necesităţile sale actuale şi viitoare. Actualul standard IPv4 permite alocarea

a circa 5 miliarde de nume diferite, ce se dovedeşte insuficient pentru dezvoltarea

explozivă a Internet. Din acest motiv există o criză de alocare, ce se va rezolva prin

trecerea de la 32 biţi la 128 biţi în cadrul standardului numit IPv6, care va înlocui

13 http://www.anrcti.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=1318 – accesat 13-11-2008 14 Internet Service Provider 15 Autoritatea Nationala pentru Comunicatii 16 http://www.mcti.ro/index.php?id=45&art=53&L=0 17 Internet Protocol


- 34 -

actualul standard IPv4. In fapt, IPv6 va marca trecerea de la nume de calculatoare, la

nume de echipamente interconectate, fie ele calculatoare, telefoane mobile,

controlere de echipamente industriale sau casnice, etc.

URL

Desigur pentru un om este greu de reţinut multe numere formate dintr-un număr aşa

de mare de cifre.

De aceea de regulă calculatoarele conectate la Internet primesc şi un nume

alfanumeric determinat conform unei convenţii numite Locator Uniform de Resurse

sau URL18, în cazul de mai sus www.snspa.ro. Fiecare calculator depinde de un

domeniu aşa cum se va arăta în continuare.

Activitatea Nume Ţara Nume

Comercială .com România .ro

Educaţie .edu Franţa .fr

Guvernamentală (SUA) .gov Marea Britanie .uk

Militară (SUA) .mil Canada .ca

Reţea .net Germania .de

Organizaţie necomercială .org Japonia .jp

Instrumente Internet

Principalele instrumente internet sunt:

WWW sau World Wide Web prin HTTP (Hypertext Transfer Protocol)

FTP (File Transfer Protocol)

E-Mail (Posta electronica)

Grupuri de discutii

Webblog/Blog

Broadcasting, Streaming media

IRC (Internet Relay Chat)

18 Uniform resource Locator


- 35 -

55..44.. RREETTEEAAUUAA TTEELLEEFFOONNIICCAA SSII CCAALLCCUULLAATTOOAARREELLEE

Sistemul de telefonie obişnuit (Public Switched Telephone Network – PSTN – sau

Public Switched Data Network – PSDN) a fost creat în principal pentru voce şi sunete

care erau transmise în format analog – o variaţie continuă de semnale electronice.

PSTN a început să fie folosit şi pentru transmisie de date chiar dacă este limitat în

ceea ce priveşte viteza de transfer.

Pentru transmiterea informaţiilor digitale pe o linie telefonică normală de tip analog,

datele trebuie convertite din format digital (o serie de 0 şi 1) într-un format analog (o

varietate de semnale electrice) de un device numit modem. La celălalt capăt al liniei

un alt modem reface conversia pentru a putea fi citite datele de către un calculator.

Maximul vitezei de transfer (baud rate) care poate fi atinsă de un modem este de 56

Kb pe secundă. Această viteză de conectare este doar o mică parte din viteza cu

care lucrează calculatorul, aşa că se poate spune că viteza de transfer a datelor prin

modem comparabilă cu viteza de transfer de pe hard disk este foarte mică.

ISDN (Integrated Services Digital Network) a fost proiectat special pentru

transmiterea datelor direct în format digital, deci nu mai este nevoie de un modem.

Conexiunea prin ISDN este mult mai rapidă decât printr-o linie telefonică PSDN, dar

oricum mult mai încet decât viteza de transfer a calculatorului. Viteza obişnuită este

de 64 Kb pe secundă, dar şi 128 Kb pe secundă (care este mai costisitoare,

necesitând două linii telefonice). Adiţional pot fi combinate mai multe linii ISDN

pentru a se mări viteza.

ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) este un sistem de comunicare care

foloseste ca si primele doua, reteaua de telefonie fixa, o frecventa mai inalta decat

cea folosita in mod normal de voce. Desi viteza de transfer a datelor este mai mare

in cazul acesta, intensitatea acestui semnal este scazuta, el neputandu-se transmite

la distante prea mari (de obicei mai putin de 5 km). Cel mai mare avantaj al acestui

tip de transmisie este acela ca poate fi folosita linia telefonica pentru convorbiri

obisnuite concomitent cu folosirea acesteia de catre calculator pentru transmiterea

datelor.


- 36 -

Rata de transfer a datelor se masoara in bps – biti pe secunda. Sa incercam sa

intelegem putin ce inseamna acest lucru. In trecut pentru transmiterea informatiei

dintr-o localitate in alta se foloseau scrisorile (de altfel, acest sistem se mai foloseste

si in prezent). Cu cateva sute de ani inainte acestea se deplasau dintr-o localitate in

alta cu ajutorul postalionului (acea trasura trasa de cai care se schimbau la fiecare

oprire pentru a reduce cat mai mult timpul necesar transmiterii scrisorilor). Sa

presupunem ca fiecare caracter din scrisoare reprezinta un byte, asta inseamna ca o

pagina contine cam un KB de informatie. Cum o scrisoare are cel putin 2 pagini si

acel postalion transporta cel putin 100 de scrisori din localitatea A in localitatea B in 2

zile, putem spune ca viteza de transmisie a datelor in acele vremuri era de 100 KB

pe zi. Printr-un calcul simplu vedem ca viteza de transfer era cu putin peste 1 bit pe

secunda.

Astazi vorbim de viteze de transfer care depasesc 100 KB (approx. 100 de mii de

biti) pe secunda.


- 37 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 66.. CCAALLCCUULLAATTOOAARREELLEE IINN AACCTTIIVVIITTAATTEEAA ZZIILLNNIICCAA

66..11.. CCAALLCCUULLAATTOOAARREELLEE LLAA LLOOCCUULL DDEE MMUUNNCCAA

Există diferite tipuri de activităţi, fiecare dintre ele solicitând diferite sisteme pentru

soluţionarea nevoilor lor. Mai jos sunt câteva exemple.

În general puteţi găsi:

Hardware care include calculatoare fără multe din elementele multimedia care se

găsesc în calculatoarele de acasă, principalul lor scop fiind procesarea datelor, ca

instrumente funcţionale mai degrabă decât pentru folosinţă generală şi divertisment.

Aici principalele programe şi informaţii sunt găzduite pe un server, iar imprimantele

sunt de obicei în reţea. Alte elemente de hardware sunt reprezentate de imprimante,

scannere, aparate pentru citirea codurilor de bare, modemuri sau servere pentru

Internet şi touchscreen-uri pentru folosinţa cumpărătorilor.

Software care include procesoare de text, baze de date, foi de calcul tabelar, grafice,

prezentări, telecomunicaţii, e-mail, contabilitate, statistici, jurnale, simulări,

administrarea proiectelor, calendare şi alte programe şi instrumente folosite în

afaceri.

În industria manufacturii angajaţii au nevoie de calculatoare care să monitorizeze

liniile de prelucrare, stocurile sau programele pentru plata forţei de muncă.

Companiile de transport au nevoie de sisteme de urmărire în trafic şi de

respectare a programelor de aprovizionare ale clienţilor lor.

Instituţiile medicale şi spitalele au nevoie de sisteme complexe de analiză şi

monitorizare a pacienţilor şi de întreţinere a vieţii.

Organizaţiile guvernamentale folosesc calculatoare în departamente precum

înregistrarea automobilelor, impozitare şi servicii sociale.


- 38 -

În domeniul educaţiei, calculatoarele sunt folosite în şcoli, colegii şi universităţi pentru

pregătire, predare şi cercetare, precum şi în administraţie. Astfel sunt cerinţe

separate pentru sălile de curs şi pentru administraţie. Aici se pot găsi următoarele:

Calculatoare în reţea sau individuale (stand-alone) cu facilităţi multimedia (CD-ROM,

plăci de sunet, căşti, imprimante, modemuri, scannere, tastatură specială pentru

nevoile speciale ale copiilor etc.).

Software pentru administrare care include procesoare de text, administrare de baze

de date, programe de contabilitate etc.

Pentru sălile de curs bazate pe CBT (Computer Based Training), sunt prevăzute

pachete software educaţionale, aplicaţii multimedia, de Internet şi e-mail, programe

de instruire pe calculator, procesoare de text, programe de calcul tabelar, de

prezentare şi creare de grafice.

În viaţa de zi cu zi ne folosim de calculatoare în diferite situaţii, cum ar fi:

Supermarket-uri: aici se folosesc calculatoare conectate la scannere care citesc

codul de bare pentru a identifica produsele cumpărate şi înregistra plăţile. Ele sunt

conectate în aşa fel încât informaţiile citite sunt imediat trimise spre bazele de date

privind controlul stocurilor.

Bibliotecile folosesc calculatoare pentru a înregistra intrările şi ieşirile de cărţi.

Calculatoare, scannere care citesc codul de bare, date de baze şi telecomunicaţii

înregistrează tranzacţiile şi asigură legătura cu alte biblioteci şi resurse. Cititorii pot

căuta cărţi şi pot vedea dacă o carte este sau nu disponibilă.

Băncile folosesc calculatoare care permit clienţilor să îşi acceseze conturile în orice

moment pe plan local sau internaţional prin intermediul ATM-urilor. Pentru aceasta

ele au nevoie de calculatoare care să fie în permanenţă conectate la serverele

respectivei bănci. Clienţii îşi pot accesa conturile, pot afla informaţii şi efectua plăţi de

acasă folosind facilităţile bancare oferite de Internet.

Utilizarea pe scară largă a cardurilor din plastic precum cărţile de credit, cardurile de

fidelitate, cardurile inteligente, cartelele telefonice etc. a dus la dezvoltarea


- 39 -

sistemelor de citire şi transmitere a datelor în timp real. Acest lucru nu ar fi posibil

fără calculatoare adecvate conectate la o reţea. Companiile de cărţi de credit

monitorizează milioane de tranzacţii în fiecare zi şi ţin evidenţa clienţilor folosind

reţelele de calculatoare şi telecomunicaţii.

Comerţul electronic (E-commerce), care presupune folosirea Internetului pentru

afaceri, se extinde constant pe măsură ce tot mai mulţi oameni realizează avantajul

tranzacţionării pe cale electronică (de la achiziţionarea de bilete de avion şi până la

cumpărarea de bunuri de larg consum).

Touch screen-urile sunt folosite în locurile des frecventate de public precum

aeroporturile, gările etc. şi permit accesul uşor la informaţie pentru toţi utilizatorii care

nu deţin cunoştinţe de calculatoare.

Medicii şi spitalele ţin evidenţa pacienţilor pe calculator. Acesta poate asista medicii

în formularea diagnosticului comparând simptomele a mii de pacienţi pentru ca apoi

să poată analiza tratamentul prescris şi rezultatele obţinute.

Avioanele moderne folosesc sisteme de ghidare tot pe bază de calculatoare, ele

putând fi pilotate mii de kilometri practic fără intervenţia pilotului şi pot chiar ateriza

singure la destinaţie. Pot avertiza pilotul în cazul unei eventuale manevre

periculoase.

Maşinile şi alte vehicule terestre sunt şi ele asistate de calculator. Ele monitorizează

traseul, afişează hărţi şi dau instrucţiuni importante şoferului.

În mediul de acasă, puteţi găsi:

Un sistem multimedia cu boxe, microfon, modem şi imprimantă. Unii utilizatori

folosesc probabil şi alte periferice precum un scanner sau o cameră digitală, iar alţii

calculatoare concepute doar pentru jocuri pe calculator.

Software care să includă procesoare de text, programe educaţionale, enciclopedii şi

atlase, programe de interes general, programe recreative, programe de contabilitate

personală, jocuri, acces la Internet şi facilităţi de e-mail.


- 40 -

Utilizarea calculatorului de acasă este în creştere. Din ce în ce mai mulţi utilizatori

comunică cu biroul prin intermediul Internetului, tehnica numita teleworking. Câteva

avantaje ale teleworking-ului ar fi: costuri reduse, abilitate mai mare de a se

concentra asupra unei activităţi, program flexibil, cerinţe reduse din punct de vedere

tehnic şi locativ pentru o companie. Aceasta situatie prezinta in schimb si cateva

dezavantaje: lipsa contactelor umane sau faptul ca nu se dezvoltă lucrul în echipă.

66..22.. LLUUMMEEAA EELLEECCTTRROONNIICCAA

E-mailul castiga tot mai mult teren in fata postei obisnuite, mult mai lente si mai

costisitoare, magazinele sunt incet incet inlocuite de asa numitele magazine virtuale,

spatii pe web destinate vanzarii/cumpararii de produse de toate felurile. E-mail, e-

commerce, e-guvernare, etc… toate aceste elemente nou aparute in limbajul nostru

inseamna, de fapt, aceasta lume electronica, lume in care incepem sa ne miscam tot

mai mult.

Posta electronica (e-mail)

Este abrevierea de la electronic mail si reprezinta o metoda de a primi, trimite, stoca,

forward-a si compune mesaje postale folosind sisteme electronice de comunicatie. El

se refera atat la metoda prin care utilizatorii unui INTRANET isi trimit mesaje de la

unul la altul, cat si la metoda prin care un utilizator din INTERNET trimite un mesaj

altui utilizator din Internet folosind protocolul SMTP (Simple Mail Transfer Protocol).

E-mail-ul a revoluţionat comunicarea dintre indivizi, organizaţii etc. pentru ca:

Asigură comunicarea uşoară, rapidă şi ieftină pe toată suprafaţa globului. Un

mesaj de e-mail sau un document poate fi transmis spre orice destinaţie în lume

cu costuri minimale.

Puteţi trimite şi primi mesaje sau documente în formă electronică, puteti să le

editaţi şi să le trimiteţi mai departe.

Un mesaj de e-mail poate fi trimis la mai multe persoane simultan.

Se pot cere sau primi informaţii prin e-mail.

E-mail-ul măreşte viteza comunicaţiei. Retrimiterea unui mesaj se poate face

prin simpla tastare a unor cuvinte şi apăsarea unui buton de pe ecran.


- 41 -

Adrese E-mail

O adresă e-mail are 2 părţi: un identificator al expeditorului (username) unic fiecărei

persoane care foloseşte poşta electronică, şi o adresă de calculator (server de mail)

unică şi ea fiecărui calculator care este parte din Internet sau din reţeaua LAN sau

WAN în care este instalat instrumentul de poştă electronică.

Indicatorul utilizatorului şi adresa de calculator sunt separate prin simbolul "@" , care

a fost adoptat ca standard de facto.

Într-o adresă tipică de e-mail: [email protected] recunoaştem identificatorul

utilizatorului cineva şi adresa IP calculatorului de e-mail undeva.ro.

Adresa calculatorului sau serverului are o parte de nume propriu-zis al calculatorului

şi o parte de nume de domeniu, care arată cărui tip de utilizare sau zone geografice

îi aparţine serverul.

Atât username-ul cât şi server-ul pot conţine mai multe cuvinte separate prin punct.

Asignarea se face de către administratorul reţelei în care funcţionează poşta

electronică, respectând anumite reguli adoptate în Internet şi achiziţionând anumite

drepturi de folosire.

Servere e-mail

Mesajele electronice circulă sau sunt stocate într-un calculatoar şi sunt prelucrate de

pachete software specifice. Acestea sunt denumite generic servere de e-mail sau

mai pe scurt servere de mail. Serverele de mail pot fi considerate ca similare

centralelor telefonice şi în mod normal funcţionează 24 ore din 24. Varietatea mare

de servere şi pachete software de e-mail a condus la necesitatea unor protocoale

specifice, datorită cărora mesajele e-mail pot fi transmise fără dificultate între

utilizatorii extrem de numeroşi şi răspândiţi geografic ai Internet-ului.

E-commerce

Se refera la desfasurarea activitatilor specifice unui mediu de afaceri (tranzactii) intr-

un sistem informatic integrat. O definitie posibila ar fi: “orice forma de tranzactii in


- 42 -

afaceri in cadrul careia partile interactioneaza electronic in loc de realizarea de

schimburi fizice sau contact fizic direct”19.

Pentru a efectua tranzactii prin intermediul calculatorului, site-urile de comert

electronic cer de la clienti completarea unor formulare, care, pe langa specificatiile

bunului sau serviciului cumparat trebuie sa mai contina si datele de identificare ale

acestora. Cum de cele mai multe ori plata se face tot pe internet, folosind o carte de

credit, autorizarile sigure de carti de credit si procesarea comenzilor prin Internet sunt

elemente de baza.

Cateva avantaje ale acestui nou tip de comert sunt:

Cumparatorul poate vizita mai multe magazine virtuale intr-un timp mult mai

scurt;

Datorita numarului mare de magazine pe care clientul le poate vizita, acesta va

avea posibilitatea de a alege un produs in functie de un numar mult mai mare

de optiuni;

Disponibilitatea magazinelor de gen, de a fi on-line non-stop.

Un dezavantaj major al acestui sistem este nesiguranta privind calitatea produsului

cumparat, dar acest risc a fost diminuat de detinatorii de magazine virtuale, oferind

posibilitatea clinetilor nemultumiti de a returna produsele necorespunzatoare.

E-government

Guvernarea electronica se afirma din ce in ce mai mult ca o caracteristica majora a

noii societati bazata pe informatie si cunoastinte. Fenomenul este complex si se

refera la multiplele conexiuni care exista intre autoritati si persoanele fizice si juridice

din societatea respectiva. Practic acest concept poate fi aplicat sistemului, legislativ,

juridic, administratiei publice locale sau de stat, etc … pentru de a se mari eficenta

fiecarui sistem in parte in livrarea serviciilor publice.

Denumirile aplicatiilor e-government pot fi diferite si numeroase, de la e-administratie

la e-tax, e-procurement, e-customs, e-tenders, Info-Kiosks, etc… si se refera in

19 Vasile Baltac, Note de curs, Informatica pentru manageri, 2003


- 43 -

primul rand la interactiunea dintre membrii societatii respective si autoritati.

Deocamdata nu exista un sistem complet integrat pentru a oferi posibilitatea

completarii formularelor on-line si efectuarea altor tranzactii cum ar fi platile datorate

autoritatilor (taxe, impozite, etc ...) ci este oferita doar posibilitatea de descarcare a

formularelor, tiparirea, completarea si predarea catre autoritati facandu-se apoi in

maniera clasica.

Initiative e-Government in Romania

In 2007 in Romania s-a infintat o institutie care se ocupa de proiecte de e-

Government, Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (A.S.S.I.), înfiinţată

prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 73 din 28 iunie 200720. Ea este instituţia publică

subordonată Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, care a preluat

atribuţiile Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

(I.G.C.T.I.) în domeniul operării la nivel naţional a sistemelor informatice ale

administraţiei publice centrale, ce furnizează servicii publice destinate guvernării prin

mijloace electronice.

Prin activitatea sa, Agenţia urmăreşte creşterea confortului cetăţenilor prin

îmbunătăţirea performanţei administraţiei publice.

Portalul assi.ro21

20 Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2001 21 http://www.assi.ro/ - accesat in data de 28-06-2008


- 44 -

Activitatea ASSI a fost preluata de la National Regulatory Authority for

Communications and Information Technology (N.R.A.C.I.T.) a carei predecesor s-a

numit inspectoratul general pentru comunicatii si tehnologia informatiei (I.G.C.T.I.)

infiintat in septembrie 2002.

Practic sub umbrela acestei agentii s-a infiintat in 2003 portalul e-guvernare.ro de

care am amintit mai sus el fiind un program de promovare a transparenţei şi

eficienţei, de îmbunătăţire a interacţiunii cu administraţia publică şi de reducere a

corupţiei. Sistemul Electronic Naţional (SEN), instituit prin Legea 161/200322,

reprezintă unicul punct de acces la servicii şi informaţii publice ale instituţiilor

administraţiei centrale de interes pentru persoane fizice sau juridice.

De asemenea mai exista si Sistemul electronic de achiziţii publice - e-licitatie.ro.

Lansat la data de 4 martie 2002, la iniţiativa Guvernului României, Sistemul

electronic de achizitii publice (SEAP) funcţionează în baza Legii nr. 468/200223 care

stabileşte principiile, cadrul general şi condiţiile de utilizare a procedurii on-line pentru

atribuirea contractelor de achiziţie publică. Încă de la lansare, sistemul a demonstrat

că achiziţiile publice se pot realiza eficient şi transparent, simplificând procedurile de

participare la licitaţie, atât pentru furnizori cât şi pentru cei care achitiţionează

produsele. Prin intermediul acestui sistem sunt facilitate principalele procese legate

de licitaţiile publice. Organismele publice sau autorităţile contractante pot obţine

informaţii despre procesul de achiziţie publică, despre procedurile de selecţie dar şi

despre denumirea produsului licitat, categoria din care acesta face parte,

organizatorul licitaţiei şi data acesteia.

22 Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003 23 Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 29 iulie 2003


- 45 -

Portalul e-licitatie.ro24

Sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional rutier de

marfă - autorizatiiauto.ro. Sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport

internaţional rutier de marfă, lansat în noiembrie 2003, funcţionează în baza H.G. nr.

1173/02.10.200325, privind atribuirea electronică şi distribuirea autorizaţiilor de

transport rutier internaţional de marfă.

Portalul autorizatiiauto.ro26 24 http://www.e-licitatie.ro/ - accesat in data de 29-06-2008 25 Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 19 noiembrie 2003 26 http://www.autorizatiiauto.ro/ - accesat in data de 29-06-2008


- 46 -

Toate aceste trei servicii furnizate in acest moment de ASSI sunt in acest disponibile

si functionale 100% cetatenilor sau entitatilor juridice care au nevoie de ele.

Trebuie mentionat ca desi exista o legislatie bogata in domeniu nu toate institutiile au

aderat la aceste sisteme, si ma refer mai ales la portalul e-guvernare.ro, deoarece

inscrierea este pe baza de voluntariat. Astfel sunt inscrise in acest moment in proiect

un numar de 792 de institutii din care:

3 de agentii nationale

4 autoritati nationale

30 de directii locale, inspectorate, regii autonome si case nationale

36 de consilii judetene

57 de consilii locale

24 institutii ale prefectului

633 de primarii din care:

o 480 primarii de comuna

o 62 primarii municipale

o 88 primarii orasenesti

o Bucurestiul este prezent numai cu 3 primarii de sector: sectorul 2, 4 si

sectorul 5

5 ministere:

o Ministerul Economiei si Comertului

o Ministerul Justitiei

o Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei

o Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

o Minsterul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Daca ne uitam numai la nivelul Bucurestiului precum si in cazul numarului foarte mic

de ministere care s-au inscris in acest proiect ne dam seama de cat de slaba este

implicarea institutiilor publice din Romania in proiectele de e-Government

implementate.

Trebuie mentionat ca foarte multe alte institutii au deja o pagina de internet, unele

chiar portaluri foarte bine construite (de exemplu Ministerul Educatiei, Cercetarii si


- 47 -

Tineretului) care nu sunt prezente pe site-ul e-guvernare.ro, ceea ce insemna ca la

nivel national e-Governemnt-ul este mai prezent decat o prezinta site-ul e-

guvernare.ro.

Tot la ASSI, Ministerul Economiei si Finantelor prin institutiile din subordine a

introdus o serie de formulare in format electronic, de exemplu Agentia Nationala de

Administrare Fiscala (A.N.A.F.) are un portal de raportare a unor situatii financiare,

fiecare firma a comunicat o adresa de e-mail, apoi a fost generat un cod de acces in

baza caruia contabilul intra si introduce niste fisiere din programul de pe computer.

De asemenea mai este si portalul instantelor de judecata unde toate instantele

trebuie sa introduca dosarele cu solutiile date si stadiul de lucru27, cu mentiunea insa

ca nu exista termene limita si nici constrangeri, legea mentionand doar faptul ca

trebuie ... dar lasa la latitudinea lor daca sa introduca si in ce ritm.

De asemenea mai exista si posibilitatea de palta a amenzilor auto on-line dar

serviciul nu este disponibil in toata tara, iar in Bucuresti trebuiesc indeplinite

cumulativ urmatoarele cerinte: platitorul trebuie sa aiba domiciliul in Bucuresti,

masina sa fie inmatriculata in Bucuresti si accidentul/incidentul sa se produca tot in

Bucuresti.

La nivel local singurele initiative sunt legate de plata impozitelor si taxelor on-line.

Astfel Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a fost initiator al Ordonantei

Guvernului care a stabilit obligatia tuturor municipiilor si oraselor de a dezvolta si

sisteme de plata electronica a taxelor si impozitelor locale. Aceste sisteme

reprezinta cel mai bun mijloc pentru ca toti cetatenii sa aiba acces la informatiile

relevante despre taxele si impozitele locale si ofera o solutie facila, rapida si comoda

pentru achitarea datoriilor la bugetele locale.

Legea nr. 291/200228 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2002 privind

încasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale prevede obligatia

27 http://portal.just.ro/ - site accesat in data de 29 iunie 2008 28 Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 1 februarie 2002


- 48 -

autoritatilor administratiei publice locale de a implementa sisteme electronice de

încasare a impozitelor si taxelor locale în fiecare oras si municipiu.

Sisteme de plata electronica a taxelor si impozitelor locale functioneaza în 55 de

orase si muncipii si in cele 6 sectoare ale Bucurestiului 29.

Dezvoltatorii de software SoftNet si ATS impreuna cu Bank Post SA au dezvoltat un

sistem numit eTax care permite contribuabililor persoane fizice si juridice achitarea

prin intermediul instrumentelor de palta electronica a datoriilor catre bugetul local.

Sistemul asigura o deplina siguranta a operatiilor, un flux rapid al platilor, usurinta si

comoditate in exploatare. Operatiunile legate de informare si de plata taxelor pe

Internet se pot efectua astfel in orice moment al zilei, fara a mai fi necesara

deplasarea la primaries au la sediul bancii. Plata se poate efectua atat prin

intermediul serviciului Internet Banking oferit de Banc Post, cat si prin intermediul

unui POS sau ATM al bancii. In present, sistemul este operational pentru

contribuabilii din 14 localitati din tara iar in BUcuresti in sectoarele 1, 2 si 6, urmand a

fi extins si pentru alte localitati.

29 http://www.mcti.ro/index.php?id=45&art=53&L=0 – accesata in data 29 iunie 2008


- 49 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 77.. SSAANNAATTAATTEEAA SSII SSIIGGUURRAANNTTAA,, MMEEDDIIUULL IINNCCOONNJJUURRAATTOORR

77..11.. EERRGGOONNOOMMIIAA

Ergonomia studiază interacţiunea dintre oameni şi maşini astfel încât munca să

devină mai eficientă.

Stresul poate veni de la condiţii şi practici de muncă improprii. Pentru a se evita

aceste probleme ar trebui luate câteva precauţii, cum ar fi:

Pauze regulate.

Aria de lucru trebuie să fie confortabilă cu temperatură adecvată şi bine

ventilată.

Luminozitate corespunzătoare.

Orice reparaţie a echipamentelor trebuie să fie făcută de personal calificat.

Suprafaţa de lucru trebuie să fie curată.

Sistemele de calculatoare ar trebui să fie logice şi uşor de folosit. Utilizatorii trebuie

instruiţi în modul de manevrare a componentelor hardware şi software.

În figura alaturata este ilustrata o poziţie adecvată a monitorului şi a utilizatorului.

Priviţi monitorul de sus în jos, nu invers.

Monitorul să fie aşezat direct pe birou şi

nu pe unitatea centrală.

Distanţa să fie suficientă pentru a evita

problemele legate de vedere.

Să se evite ca lumina ferestrelor şi a

altor surse să vină din spatele

monitorului.

Să se evite reflexia surselor de lumină

în monitor.

Să se folosească un suport pentru documente alăturat monitorului astfel încât să

se reducă mişcările capului şi ale ochilor.

Tastatura şi mouse-ul să fie la un nivel corespunzător.


- 50 -

Să se folosească scaune cu înălţime reglabilă şi alte facilităţi pentru spate.

Unghiul făcut de genunchi şi coate să fie corespunzător fiecărui utilizator.

Se impune folosirea unei lămpi de birou acolo unde este necesară o sursă de

lumină.

77..22.. AASSPPEECCTTEE LLEEGGAATTEE DDEE SSAANNAATTAATTEE

Problemele de sănătate frecvente pentru cei care utilizează frecvent PC-ul sunt:

dureri de mijloc cauzate de şederea îndelungată la calculator, afecţiuni ale ochilor

datorate radiaţiilor, afecţiuni ale spatelui cauzate de poziţionarea neadecvată în faţa

calculatorului.

O problemă particulară asociată cu folosirea calculatorului ar fi utilizarea unei

anumite grupe de muşchi în mod repetat şi neglijarea celorlalte grupe. Un exemplu ar

fi dacă monitorul este prea sus şi utilizatorul ar trebui să ţină capul pe spate pentru a-

l privi, sau folosirea mouse-ului la un nivel greşit pentru o perioadă îndelungată de

timp poate duce la oboseală, dureri de braţe, gât, spate, stres etc.

Dacă se stă prea aproape de monitor pot apărea iarăşi probleme cu vederea.

Monitorul trebuie poziţionat în aşa fel încât să se evite reflexia ferestrelor în monitor

sau a altor surse de lumină. Utilizatorul trebuie să se asigure că nici în spatele

monitorului nici in fata lui,nu se află o sursă puternică de lumină.

77..33.. PPRREECCAAUUTTIIII

Este important să se dezvolte anumite obiceiuri adecvate legate de folosirea

calculatorului. Ele trebuie întotdeauna închise sau deschise (după caz) în

conformitate cu procedurile standard. Alte lucruri care ar trebui să existe în mintea

fiecărui utilizator când foloseşte calculatorul ar fi:

Echipamentele să fie curate. Ele trebuie şterse cu regularitate cu o cârpă

umedă (Calculatorul să fie mai întâi închis!). Atenţie deosebită la tastatură,

mouse şi monitor.


- 51 -

Mouse-ul trebuie curăţat din când în când, dacă nu, el nemaiputând fi utilizat

corespunzător. Se deschide capacul de pe partea inferioară, se scoate bila şi

se curăţă praful de pe role cu o bucată de vată.

În ceea ce priveşte echipamentele electrice, sursa de alimentaţie şi cablurile

trebuie bine fixate şi ferite de surse de umezeală.

Calculatorul trebuie ţinut în locuri bine ventilate cu temperaturi adecvate.

Trebuie făcute copii de back-up a datelor regulat pentru a se evita pierderea

acestora în cazul unor căderi de sistem.

77..44.. MMEEDDIIUULL DDEE LLUUCCRRUU

Fiecare din noi trebuie sa fie constient de impactul pe care calculatoarele le au in

mediul inconjurator. Astfel ca bune practici ar fi reciclarea reciclarea printurilor, a

cartuşelor pentru imprimantă, folosirea unor monitoare care consumă mai puţină

energie pentru a ajută la conservarea mediului înconjurător. Trebuie sa intelegem

faptul că folosind documente în format electronic se reduce nevoia folosirii

materialelor tipărite.


- 52 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 88.. SSEECCUURRIITTAATTEE

88..11.. SSEECCUURRIITTAATTEEAA IINNFFOORRMMAATTIIEEII

Securitatea nu înseamnă doar protecţia fizică a calculatoarelor şi echipamentelor, ci

şi a informaţiilor conţinute pe hard disk sau alte medii de stocare.

Calculatorul trebuie protejat împotriva lovirilor fizice. PC-urile sunt scumpe, la

fel şi programele, de aceea trebuie supravegheate permanent.

Datele conţinute într-un calculator trebuie protejate împotriva atacurilor

viruşilor sau de alt fel şi de asemenea trebuie făcute copii de back-up.

Informaţiile pe un calculator sunt stocate electronic, din acest motiv pot apărea

mereu probleme de funcţionare în sistem, accidente, erori, neglijenţă şi informaţiile

se pot pierde. De aceea este important să aveţi copii ale tuturor fişierelor şi

documentelor importante, numite back-upuri. Acestea trebuie făcute pe alte medii de

stocare decât pe hard disk unde se lucrează în permanenţă cu respectivele

informaţii, respectiv pe dischete, zap disks, discuri externe, CD-ROM-uri, etc...

Informaţiile din anumite fişiere pot fi tipărite la imprimantă. Aceste back-up-uri trebuie

păstrate în locuri sigure, spre exemplu, închise în containere rezistente la incendii.

În această eră a informaţiei, toate datele personale pot şi sunt ţinute pe calculator.

Se estimează că datele personale ale fiecărui individ în ţările dezvoltate apar, în

medie, în peste 300 de baze de date diferite. Ca exemplu sunt date mai jos câteva

din informaţiile personale care sunt stocate în baze date în calculator:

Conturi bancare;

Carduri de loialitate folosite de supermarket-uri;

Furnizori de utilităţi publice precum energie, apă şi Internet;

Cărţi de credit;

Înregistrări medicale ţinute de doctori;

Cecuri;

Oficii de plasare a forţei de muncă;

Societăţi de asigurări;

Formulare completate on-line de persoanele interesate.


- 53 -

În afaceri şi mai ales în comerţ, aceste informaţii sunt vitale pentru majoritatea

companiilor; ele trebuie actualizate permanent. Unele companii şi organizaţii

comercializează aceste informaţii sub formă de marfă, informaţiile putând fi folosite

pentru cercetări de marketing, rapoarte şi altele.

Datele dintr-un calculator pot fi stocate, sortate, copiate, distribuite şi manipulate

foarte uşor. De aceea este necesară o protecţie a lor. Informaţiile despre clienţi

deţinute de o bancă prezintă interes şi pentru alte instituţii financiare. O bază de date

a unui supermarket privind clienţii prezintă interes şi pentru alţi detailişti. O astfel de

bază de date poate identifica potenţialii clienţi şi oraşul sau zona în care locuiesc

aceştia. Campaniile de publicitate, de marketing şi mesaje electronice pot fi

direcţionare către grupul-ţintă.

Astfel, parolele sunt metode bune de protejare a echipamentelor şi informatiilor pe

care acestea le contin. Ele nu trebuie să fie uşor de identificat (o combinaţie de litere

şi cifre) şi trebuie schimbate din timp în timp şi cunoscute de un număr restrâns de

persoane.

Bineinteles folosirea unor parole greu de identificat nu rezolva problemele care apar

daca echipamentele care contin aceste informatii (Laptop-uri, PDA-uri, telefoane

mobile, back-up-uri, etc...) sunt pierdute.

Cerinte pentru securizarea informatiei

Atât la nivel de server (cel care stocheaza si manipuleaza informatiile din bazele de

date) , cât si la nivelul componentelor de retea, exista patru cerinte necesare pentru

securizarea aplicatiilor:

confidentialitatea: informatia nu trebuie sa fie accesibila persoanelor

neautorizate, adica numai expeditorul si destinatarul mesajului pot cunoaste

continutul acestuia, care sa fie inaccesibil unui interceptor; asigurarea

confidentialitatii se face prin criptare

integritatea: informatia trebuie protejata împotriva coruperii sau modificarii

neautorizate pe parcursul transmiterii mesajului

autentificarea: identitatea participantilor la tranzactii trebuie sa fie cunoscuta,

adica


- 54 -

destinatarul trebuie sa fie sigur de identitatea expeditorului

nerepudierea: expeditorul si destinatarul sa nu poata ulterior nega

expedierea, respectiv primirea mesajului; nerepudierea se asigura prin

semnatura digitala sau electronica

La care se adauga siguranta: mecanismele de securitate trebuie sa fie robuste si

corect implementate. Asigurarea confidentialitatii este o problema importanta pe care

o ridica securizarea bazelor de date si a tranzactiilor în retele. Identificarea si

autentificarea sunt problemele din cele mai importante pe care la ridica validarea

participantilor la o tranzactie. Corolarul unei autentificari puternice este dovada

originii participantilor la tranzactii. Asigurarea autentific arii se face prin mecanisme

bazate pe chei publice si pe semnaturi digitale.

88..22.. VVIIRRUUSSIIII IINNFFOORRMMAATTIICCII

Viruşii sunt programe scrise cu intenţia de a cauza neplăceri sau de a distruge

informaţii. Ei pot distruge aproape orice, de la fişiere şi programe până la sisteme de

operare sau reţele, de aceea trebuie luate măsuri speciale de securitate, altfel un

utilizator nu va fi conştient de prezenţa virusului decât atunci când efectele sale vor

deveni evidente.

Viruşii se pot împrăştia de la un calculator la altul prin fişiere pe floppy disk-uri sau

alte tipuri de disk-uri sau în cazul reţelelor pot fi împrăştiaţi şi prin intermediul e-mail-

ului sau chiar direct via network.

Mulţi viruşi sunt specifici unui anumit tip de fişiere, spre exemplu fişiere executabile.

Când un fişier infectat este deschis, virusul se ataşează singur altor fişiere

asemănătoare, răspândindu-se astfel în tot calculatorul. Dacă un fişier afectat este

trimis altui calculator, virusul poate infecta şi calculatorul respectiv şi astfel procesul

ia amploare.

Mediul de afaceri si nu numai acesta impun o siguranta în functionare apropiata de 100%.

Pericolele de afectare a infrastructurii sunt foarte mari, complexe si distructive, ceea ce

impune organizatiilor PREVENIRE, DETECTARE si RASPUNS la atacuri sau incidente


- 55 -

Alţi viruşi, denumiţi Viermi (Worms), pot acţiona independent şi spontan. Alte tipuri de

viruşi, denumiţi Calul troian (Trojan Horse), pot fi introduşi în calculator de alte tipuri

de fişiere decât cele pe care le afectează.

Este important să se folosească programe antivirus adecvate care verifică fişierele

înainte de intrarea în sistem. Aceste tipuri de programe pot detecta şi elimina viruşii

găsiţi în calculator sau pe alte medii de stocare, inclusiv e-mail (mai puţin pe CD).

Când se instalează un astfel de software este important ca el să fie actualizat (adică

instalarea periodică a unor versiuni mai noi pe măsură ce apar noi generaţii de

viruşi).

Dacă pe calculator nu este instalat un software adecvat pentru detectarea viruşilor,

trebuie luate anumite precauţiuni:

Să se evite folosirea unor dischete din surse necunoscute.

Să se folosească software înregistrat.

Niciodată să nu se deschidă un e-mail decât dacă este sigur că provine de la

o sursă de încredere.

Să existe back-up-uri pentru toate informaţiile pentru a evita eventualele

neplăceri cauzate de distrugerea datelor de către viruşi.


- 56 -

CCAAPPIITTOOLLUULL 99.. CCOOPPYYRRIIGGHHTT SSII LLEEGGIISSLLAATTIIEE

99..11.. CCOOPPYYRRIIGGHHTT

Software-ul comercial este protejat de copyright. Acelasi lucru se intampla si in cazul

filmelor si fisierelor audio. Utilizatorul este obligat să nu distribuie copii neautorizate

altor utilizatori. Toate aceste produse cumpărate pentru folosinţă personală trebuie

înregistrate.

Programele şi aplicaţiile pot fi copiate doar în scopul utilizării de back-up-uri.

Astfel dacă discul original este distrus se pot folosi aceste copii pentru

reinstalarea software-ului.

Folosirea în comun a unor programe de către mai mulţi utilizatori poate fi o

încălcare a acordurilor de licenţiere şi poate cauza infectări cu viruşi, care

distrug datele conţinute de calculator.

Transferul şi copierea fisierelor de orice tip prin reţea trebuie făcute sub

termenii acordurilor de licenţă.

Pirateria software (copierea şi vânzarea neautorizată a programelor)

reprezintă o încălcare a legii.

La achiziţionarea unui pachet software se plăteşte dreptul de folosire a produsului –

licenţierea şi nu proprietatea asupra sa. Este important să citiţi acordul de licenţiere

inclus în documentaţie. Unele companii de software folosesc afişarea pe ecran a

acordului în momentul instalării programelor.

Cele mai multe copii de software sunt pentru un singur utilizator; asta înseamnă că

respectivul program nu poate fi instalat decât pe un singur calculator. Se poate

achiziţiona o licenţă specială (site licence) care permite ca aplicaţia software să fie

instalată pe un anumit număr de calculatoare. O astfel de licenţă este mai ieftină

decât achiziţionarea de aplicaţii software individuale pentru fiecare calculator în

parte.


- 57 -

99..22.. LLEEGGIISSLLAATTIIAA PPRRIIVVIINNDD DDRREEPPTTUULL DDEE CCOOPPYYRRIIGGHHTT

Romania dispune de un Oficiu pentru Drepturile de Autor (ORDA) si de o lege a

dreptului de autor, datand din anul 1996 si cu modificari aduse chiar si in anul 2005

(Legea nr. 8 din 199630 privind dreptul de autor si drepturile conexe –

http://www.orda.ro). Legea este destul de detaliata, cuprinzand chiar si protectia

programelor de calculator si referiri la mijloace tehnice de protectie a creatiilor.

30 Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 60 din 26 martie 1996

Spicuiri din lege:

Art. 139(8). Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani

sau cu amendă, punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin Internet sau prin alte

reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor sau a

produselor purtătoare de drepturi conexe sau de drepturi sui-generis ale

fabricanţilor de baze de date, ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel

încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod

individual.

Art. 139(9). Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani

sau cu amendă, reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor

pentru calculator în oricare dintre următoarele modalităţi: instalare, stocare, rulare

sau executare, afişare ori transmitere în reţea internă.


- 58 -

BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE::

Publicatii

Matei Ani - Economie Publica, 2003, Editura Economica, Bucuresti;

Matei Lucica - Servicii Publice, 2004, Editura Economica, Bucuresti;

Niculescu Ovidiu - Sistemul informaţional managerial al organizaţiei, 2001,

Editura Economică, Bucuresti;

Baltac Vasile– Note de curs, 2008

Owen E. HUGHES – Public Management & Administration, 2003

Articole

Vrabie Catalin - E-Government systems in Romania - EGPA Conference

Rotterdam 2008;

Irma Graafland-Essers and Emile Ettedgui, „Benchmarking e-Government in

Europe and the US” - 2003,

David Gilbert and Pierre Balestrini, Barriers and benefits in the adoption of e-

government – 2004, The International Journal of Public Sector Management Vol.

17 No. 4, 2004

Baltac Vasile, Information society and its challenges to emerging economies -

2003

Iancu Diana-Camelia, Going e-European: The case of the Romanian Public

Administration Reform (1998-2006) – 2008

Websites

Site-ul ECDL

http://www.ecdl.org.ro/

Portalul e-guvernare.ro

http://www.e-guvernare.ro/

Portalul assi.ro

http://www.assi.ro/

Portalul e-licitatie.ro

http://www.e-licitatie.ro

MCTI Proiecte realizate in domeniul tehnologei informatei


- 59 -

http://www.mcti.ro

e-Forum, Forum for European e-Public Services:

http://www.eu-forum.org/

eContent Programme, Improving access to and expanding use of Public Sector

Information:

http://cordis.europa.eu/econtent/psi/pubsec.htm

IDA report &IDA e -government news (EU).

http://europa.eu.int/idabc/

Banc Post Internet banking

http://www.bancpost.ro/Persoane-fizice/Alte-servicii/Internet-Banking.html

SoftNet e-Tax

http://www.softnet.ro/product.jsp?id=ebank

MCTI Licitatii electronice

http://www.e-licitatie.ro/Public/Common/Content.aspx?f=PublicHomePage

suport strategii de egovernment

Documents

partile principale

unitatea centrala