1

TEHNOLOGIA INFORMA�IEI �I COMUNIC�RII ID

I. Informa�ii generale • Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs:

Nume: Lect.univ.dr. C�t�lin Glava Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7, cl�direa Pedagogica, cb. 20 Telefon: 0264598814, int. 6113 Fax: 0264590559 E-mail: catalinglava@yahoo.com Consulta�ii: Miercuri, ora 10-12

Date de identificare curs �i contact tutori:

TEHNOLOGIA INFORMA�IEI �I COMUNIC�RII Cod PED 1105 Anul I, sem. I Curs obligatoriu Tutori: Asist. drd. Hora�iu Catalano catalano_horatiu@yahoo.com Referent Ciprian Baciu bacip_99@yahoo.com

• Condi�ion�ri �i cuno�tin�e prerechizite Fundamentele pedagogiei • Descrierea cursului

Disciplina Tehnologia Inform�rii �i Comunic�rii asigur� studen�ilor o preg�tire fundamental� similar� preg�tirii ECDL, mai exact cursuri �i lucr�ri de laborator de informatic� de Concepte de baz� ale Tehnologiei Informa�iei, Utilizarea computerului �i organizarea fi�ierelor, Sisteme de operare, Procesare de text, Calcul tabelar, Baze de date, Prezent�ri, Informa�ie si comunicare precum �i Gestionare conturi e-mail �i Navigare Internet.

Obiective:

- transmiterea competen�elor de baz� de utilizare a noilor tehnologii în activitatea didactic�;

- formarea competen�elor fundamentale de operare cu calculatorul electronic; - însu�irea nivelurilor de baz� ECDL.

• Organizarea temelor în cadrul cursului Cursul este organizat pe module pornind de la elementele de baz� în analiza noilor tehnologii. Nu se va insista pe elementele pe care studen�ii deja le au însu�ite din liceu precum redactare text, calcul tabelar sau prezent�ri powerpoint. Vom analiza re�elele

2

de calculatoare, Internetul, navigarea pe Internet, c�utarea pe Internet, utilizarea po�tei electronice via Internet, set�rile necesare insatl�rii unui calculator la re�ea �i Internet. Modulul 1 Calculatorul electronic; Structura calculatorului electornic; Sistemul de operare; Editoarele de text; Programe de calcul tabelar. Modulul 2 Elemente de re�ea; Tipuri de re�ele; Topologia retelelor. Modulul 3 Istoria Internet-ului; World Wide Web; Software pentru sistemul World Wide Web. Modulul 4 Adresele IP; Adresele de e-mail; Conectarea calculatorului la Internet. Modulul 5 E-mail sau po�ta electronic�; Crearea unui cont de e-mail; Utilizarea c�su�ei po�tale; Redactarea mesajelor on-line/off-line; Simbolurilor emo�ionale, acronime, comenzi speciale. Modulul 6 Protocolul TCP/IP. Modulul 7 Navigarea �i c�utarea pe Web. Modulul 8 Redactarea unei pagini Web cuajutorul Microsft FrontPage. • Formatul �i tipul activit��ilor implicate de curs Structura cursului presupune parcurgerea tuturor temelor prezentate �i realizarea produselor finale. Tipurile de activit��i ce vor fi abordate în cadrul cursului sunt: proiecte de grup, discu�ii pe anumite teme pe forum, sesiuni de consulta�ii fa�� în fa��, lucr�ri de laborator în cabinetul de informatic�. Fiecare sarcin� este obligatorie �i parcurgerea lor asigur� promovarea examenului. • Materiale bibliografice obligatorii Chi�, V. (2001) Activitatea profesorului între curriculum �i evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca Ionescu, M. (2005), Instruc�ie �i educa�ie, edi�ia a II-a rev�zut�, "Vasile Goldi�" University Press, Arad Site-ul Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii: http://www.edu.ro Tutoriale Microsoft Office �i Microsoft Internet Explorer Jalobeanu, M.; Internet: Informare �i instruire: pa�i în lumea comunica�iilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995 Kalbag, Asha; World Wide Web pentru încep�tori, Ed. Aquila `93, Oradea, 1999 Eager, Bill; Utilizare Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1996 Pilat, F.V., Deaconu, S., Popa, S., Radu, F.; Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1995 CUILENBURG van, J.J.; SCHOLTEN, O.; NOOMEN, G.W., 1998, �tiin�a comunic�rii, Editura Humanitas, Bucure�ti UDROIU, Neagu, 1999, Tehnologia în tran�eele informa�iei, Editura Economic� • Materiale �i instrumente necesare pentru curs Materialele utilizate în cadrul activit��ilor: calculatoare-sta�ii de lucru, retroproiector, videoproiector, bibliografie • Calendar al cursului Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul

3

Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca, str. Sindicatelor nr. 7. Modulele

abordate Activitati premergatoare Asteptari fata de

studenti Sarcini de lucru*

Întâlnirea I

1, 2,3, 4 Efectuarea urm�toarelor exerci�ii:

1. Redactarea unui text în Word �i setarea corect� a fonturilor �i pagina�iei.

2. Realizarea unui calcul tabelar utilizând Excel, prin introducerea corect� a formulelor �i a graficelor.

Disponibilitate pentru participare activa si interactiva.

1. Realiza�i schema logic� a componentelor unui calculator, pornind de la cele esen�iale spre cele periferice. 2. Alc�tui�i schema logic� a unei re�ele de calculatoare.

Întâlnirea II

5, 6, 7, 8 Efectuarea urm�toarelor exerci�ii:

1. Utilizarea aplica�iei Internet explorer pentru a consulta o adres� de Internet.

Disponibilitate pentru participare activa si interactiva.

1. Realiza�i un cont de e-mail �i utiliza�i-l în transmiterea �i recep�ionarea unor mesaje. 2. Construi�i setarea unui calculator la re�ea pornind de la protocolul TCP/IP1.

• Sarcinile de lucru condi�ioneaza prezentarea la examenul scris. De aceea, ele

vor fi predate înainte de data la care este fixat acesta.

• Politica de evaluare �i notare (orientativ - 1 pagin�) Evaluarea finala se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate si notate achizitiile teoretice si practice ale studentilor. Intrarea la examenul final este conditionata de elaborarea sarcinilor de lucru de laborator prezentate mai sus si de predarea produselor elaborate. Aceste produse vor fi pastrate de studenti pâna la acordarea notei finale. În cadrul evaluarii scrise se vor evalua: - pentru notele 5-6: definirea conceptelor specifice tehnologiilor educa�iei �i comunic�rii - pentru notele 7-8: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari, analize critice, corelatii - pentru notele 9-10: oferirea de descrieri, clasificari, exemplificari, ilustrari,

1 La 1 ianuarie 1983 - ARPA declar� protocolul TCP/IP ca find standardul s�u de interconectare al calculatoarelor

4

analize critice, corelatii, cu valorificarea creativitatii studentului. Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o evaluare formativa continua, bazata pe observarea comportamentului studentilor, pe calitatea interventiilor lor în discutii, pe consistenta reflectiilor personale, pe pertinenta problemelor puse în discutie, pe modalitatile de rezolvare a problemelor, pe solutiile propuse. De asemenea, se vor evalua formativ produsele elaborate de studen�i la finalul semestrului. Studen�ii vor primi feed-back la sarcinile realizate prin e-mail de la tutori, prin comunicare directa pentru cei ce solicita acest feed-back, precum si pe forumul de discutii. Studentii se pot prezenta la examen de marire a notei, în conformitate Regulamentele Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei. • Elemente de deontologie academic� Cursul si activitatile aferente lui (întâlnirile, examenul, discutiile organizate direct sau pe forum) încurajeaza interactiunile umane si comportamentele colegiale, corecte, fairplay, bazate pe respect reciproc si decenta. Relatiile dintre cadrul didactic si studenti vor fi de tip democratic, astfel încât ele sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studentilor în activitatile educationale si sa asigure premisele unei instruiri si autoinstruiri eficiente. • Studen�i cu dizabilit��i Studentii cu dizabilitati pot urma cursul în modalitati cât mai apropriate de nevoile lor, identificate împreuna cu cadrul didactic, c�ruia i se pot trimite mesaje email. • Strategii de studiu recomandate Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare modul �i 4 ore destinate realiz�rii produselor finale. II. Suportul de curs propriu-zis Cursul este structurat pe 8 module care, la rândul lor, vor fi organizate dup� cum urmeaz�:

5

MODUL 1 CALCULATORUL ELECTRONIC; STRUCTURA CALCULATORULUI ELECTORNIC; SISTEMUL DE OPERARE; EDITOARELE DE TEXT; PROGRAME DE CALCUL TABELAR. • Scopul �i obiectivele

- s� analizeze structura calculatorului electronic; - s� fac� distinc�ia dintre software �i hardware; - s� analizeze rela�ia dintre sistemul de operare �i programele software.

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: calculator electronic, software, hardware • Schema logic� a modului

- Calculatorul electronic

- Structura calculatorului electronic

- Sisteme de operare

- Editoare de text

- Programe de calcul tabelar

• Con�inutul informa�ional detaliat

I. Calculatorul electronic

Calculatorul electronic sau computer-ul, este un instrument de lucru esen�ial pentru munca de birou/cercetare în orice organiza�ie modern�. Toate computerele se bazez� în func�ionare pe îndeplinirea câtorva sarcini principale:

- Procesarea informa�iilor - Stocarea informa�iilor - Transferul �i comunicarea informa�iilor Informa�iile cu care opereaz� permanent calculatorul pot fi împ�r�ite în trei

mari categorii: 1. Date – informa�iile ce sunt procesate 2. Programe – con�in algoritmii în baza c�rora calculatorul va procesa datele 3. Parametrii de configurare – sunt informa�iile ce determin� modul specific de

func�ionare pentru fiecare component� fizic� a computerului sau pentru programele folosite de el.

II.1. Structura calculatorului electornic

a. Placa de baz� ("mainboard - motherboard") este piesa la care se conecteaza

toate celelalte componente ale calculatorului, atât din interior (procesor, plac� video, hardisk etc.) cît �i din exterior (tastatura, mouse etc.). Ea este alc�tuit� dintr-o plac� pe care sunt gravate circuitele care permit comunicarea între componentele calculatorului. Pe plac� se g�sesc dispozitivele care permit montarea componentelor (soclu pentru procesor, slot AGP pentru placa video, sloturi PCI pentru modem, placa de re�ea etc.), dispozitivele de conectare a unor componente (porturi seriale, paralele, USB, conectori ATA etc.) dar �i componentele care sunt integrate pe placa de baz� (de cele mai multe ori placa de sunet).

6

Pl�cile de baz� se diferen�iaza dup� soclul ("socket") procesorului, care este denumit în mod obi�nuit dup� num�rul existent de contacte pentru pinii procesorului. Soclurile pentru procesoare Intel sunt incompatibile cu procesoarele AMD. În general procesoarele Pentium �i Celeron folosesc acela�i tip de soclu �i acela�i lucru se poate spune despre procesoarele Athlon �i Sempron (Duron).

b. Procesorul este piesa cea mai important� a unui calculator, fiind numit� �i „creierul calculatorului”. Procesorul este alc�tuit dintr-o multitudine de microcircuite integrate, care sunt compuse la rândul lor din tranzistori, rezisten�e, condensatori �i diode.

Toate aceste componente servesc la alc�tuirea unor circuite care formeaz� por�i logice (logic gates) ce stau la baza principiului de func�ionare a microprocesorului. Procesorul se mai nume�te �i CPU (Central Processing Unit). Puterea unui procesor este dat� de de frecven�a de func�ionare ("viteza cu care face calculele"), de arhitectura sa intern� �i de cantitatea de memorie de pe pastila procesorului. Frecven�a de func�ionare este denumit� de obicei "frecven�� de ceas" ("clock frequency") sau "frecven�� de tact" �i este m�surat� în MegaHertzi (MHz) sau GigaHertzi (GHz). Arhitectura procesorului se refer� în principal la tipul de microcircuite �i dispunerea lor în cadrul nucleului (nucleelor) acestuia. Memoria existent� pe pastila procesorului se nume�te memorie "cache" de nivel 1, 2 sau 3, scris� prescurtat de obicei L1, L2, L3.

c. Placa Video este component� responsabil� cu afi�area imaginilor pe ecranul monitorului. Dup� procesor, placa video este a doua component� ca importan�� care determin� performan�a unui calculator. Placa video con�ine un procesor specializat numit GPU (Graphics Processing Unit) sau VPU (Visual Processing Unit) care face o parte din calculele necesare pentru afi�area imaginilor, cealalt� parte a acestor calcule fiind f�cut� de procesorul calculatorului (CPU). Fiecare plac� video are o memorie RAM inclus� pe ea care este folosit� de c�tre GPU.

d. Hardisk-ul ("hard disk" - disc dur – prescurtat HD) este componenta pe care sunt stocate datele cu care lucreaz� calculatorul, sistemul de operare, diverse programe precum �i fi�ierele create de noi. El reprezint� memoria nevolatil� (durabil�) a calculatorului, datele fiind p�strate �i dup� întreruperea aliment�rii calculatorului la re�eaua de curent. Hardisk-ul este format din mai multe discuri de aluminiu (numite platane) suprapuse pe acela�i ax �i acoperite cu oxid de fier. La mic� distan�� de suprafa�a discurilor se deplaseaz� ni�te brate metalice ale c�ror capete magnetizeaz� por�iuni din discuri, în acest fel fiind "scrise" datele.

e. Memoria RAM ("Random Access Memory" - memorie cu acces aleator) este memoria rapid� folosit� de componentele calculatorului pentru stocarea temporara de date. Datele sunt scrise, �terse �i iar��i scrise rezultând un ciclu de scriere-�tergere determinat de necesit��ile programelor care ruleaz� într-un anumit moment. Memoria RAM reprezint� memoria volatil� a calculatorului pentru c� datele stocate de ea sunt pierdute în momentul întreruperii aliment�rii. Memoria RAM se prezint� ca o mic� pl�cu�� pe care se afl� mai multe cipuri de memorie, care se fixeaz� pe placa de baz� într-un slot de memorie. f. Unit��ile optice sunt dispozitive ce folosesc medii de stocare optice pentru citirea �i scrierea datelor. Stocarea optic� este metoda prin care datele sunt inscrip�ionate/citite pe un mediu special cu ajutorul unei raze laser. În func�ie de caracteristicile lor tehnice �i de capacitatea de stocare mediile optice se împart în dou� categorii �i anume CD ("Compact Disc") �i DVD ("Digital Versatile Disc").

7

g. Monitorul. Monitoarele se deosebesc dup� tipul de afi�are a imaginilor în monitoare cu tub catodic (Cathode Ray Tube - CRT) �i monitoare cu afi�are prin cristale lichide (Liquid Crystal Display - LCD), prin dimensiunea diagonalei ecranului masurat� în inches, precum �i prin rezolu�ia �i rata de refresh pe care o pot afi�a. h. Unitatea de dischet� ("floppy drive") �i-a pierdut din importan�� în ultimii ani o dat� cu apari�ia unit��ilor CD-RW �i mai nou a stick-urilor de memorie. Discheta are o capacitate de stocare redus� (1,44 MB) dar reprezint� înc� un mijloc ieftin pentru transferul fi�ierelor între calculatoare. i. Tastaura �i mouse-ul sunt componente esen�iale cu ajutorul c�rora interac�ion�m cu calculatorul, îi d�m instruc�iuni acestuia. Ele se conecteaza prin intermediul porturilor PS/2 sau mai nou USB.

j. Placa de sunet este componenta care ne permite s� transform�m calculatorul într-un sistem multimedia. Placa de sunet este fie de sine st�t�toare (separat� - "standalone"), fie cel mai frecvent este inclus� (integrat�) în placa de baz�. Pl�cile de sunet separate sunt de obicei "interne", adic� se monteaza într-un slot PCI de pe placa de baz�, îns� exist� �i pl�ci "externe" care se conecteaza la portul USB. k. Modemul este componenta care ne permite s� acces�m Internetul prin intermediul liniei telefonice. Modemul (MOdulator - DEModulator) moduleaz� fluxurile de date digitale în a�a fel încât acestea s� poat� circula prin linia telefonic� (care transport� datele în mod analog) �i demoduleaz� fluxurile de date primite prin linia telefonic� transformându-le din format analog în format digital. l. Placa de re�ea este componenta care ne permite conectarea calculatorului într-o re�ea local�. m. Imprimanta este folosit� pentru a tip�ri pe hârtie datele/informa�iile de pe calculator.

II.2. Sistemul de operare Sistemul de operare reprezint� un pachet de programe de baz�, necesare pentru

func�ionarea calculatorului, pachet care formeaz� interfa�a între calculator �i utilizator, respectiv între computer �i aplica�iile folosite. F�r� un sistem de operare, calculatorul este practic inutilizabil – ca atare, pentru a putea folosi calculatorul, trebuie pornit întâi sistemul de operare – pornirea acestuia f�cându-se în general automat de c�tre calculator. Scopul principal al Sistemelor de Operare este de a facilita utilizarea calculatorului �i de a asigura utilizarea eficient� a resurselor acestuia. Sistemul de operare îndepline�te mai multe roluri:

- ofer� o interfa�� între utilizator �i calculator, respectiv între diversele aplica�ii �i calculator;

- coordoneaz� programele folosite; - administreaz� alocarea resurselor calculatorului între diversele aplica�ii.

Componentele sistemului de operare: - nucleul (kernel); - interfa�a (shell). Nucleul sistemului de operare con�ine programele care gestioneaz� resursele

calculatorului, controleaz� activitatea echipamentelor �i a programelor. Interfa�a sistemului de operare asigur� comunicarea între utilizator �i calculator.

Prin intermediul tastaturii sau al mouse-ului, utilizatorul transmite comenzi sau r�spunsuri la solicit�rile calculatorului iar prin intermediul monitorului, calculatorul transmite utilizatorului mesaje sau întreb�ri. Principalele sisteme de operare folosite în prezent sunt:

8

- Windows (cu versiunile Windows 3.1, Windows 95, Windows 98, - Windows ME, Windows NT, Windows 2000,Windows XP) - Linux (cu versiunile Mandrake Linux, RedHat Linux, SuSE Linux, Salckware

Linux, Caldera Linux, Corel Linux, Debian Linux) - Apple Macintosh – pentru computere Apple (cu versiunile Mac OS 8, Mac OS

9, Mac OS 10) - Unix – folosit mai ales pentru servere �i re�ele de calculatoare

II.3.Editoarele de text

Editoarele de text sunt programe utilizate pentru redactarea �i tip�rirea documentelor. Utilizarea editoarelor de text aduce numeroase avantaje, cum ar fi:

- Manipularea u�oar� a textului (scrierea, �tergerea, mutarea sau copierea unor pasaje de text) în cadrul aceluia�i document sau între mai multe documente; - Modificarea modului de prezentare al textului f�r� a-l rescrie; - Urm�rirea �i corectarea erorilor se face mai u�or (spelling); - Preluarea simpl� a textelor în �i din alte documente; - Crearea automat� de cataloage prin preluarea de date din alte documente; - Alinierea �i a�ezarea în pagin� se poate face automat de c�tre program; - Inserarea de imagini, grafice �i tabele; - C�utarea �i înlocuirea automat� a unor pasaje de text; - Modificarea u�oar� a formatului paginii (dimensiuni, margini, spa�iere, numerotare) Cel mai cunoscut editor de text este actualmente Microsoft Word.

II.4. Programe de calcul tabelar

Utilizarea programelor de calcul tabelar prezint� urm�toarele avantaje: - Manipularea u�oar� a datelor (introducerea, �tergerea, mutarea sau copierea) - Calcularea automat� a unor rezultate pe baza datelor introduse (sume, procente, medii etc.) - Actualizarea automat� a rezultatelor atunci când se modific� datele; - Modificarea modului de prezentare (ex: num�r de zecimale), f�r� a fi necesar� reintroducerea informa�iei; - Preluarea simpl� a datelor în �i din alte documente; - Alinierea �i a�ezarea tabelelor; - Crearea �i actualizarea automat� a graficelor/diagramelor; Principalul program de calcul tabelar folosit în prezent este Microsoft Excel; • Sumar În acest modul am analizat structura calculatorului electronic, componentele sale, sistemul de func�ionare, sistemul de operare, redactor de text, calcul tabelar. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Prezenta�i structura calculatorului electronic. 2. Analiza�i sistemele de operare prezentate în suportul de curs

• Bibliografie modul Pilat, F.V., Deaconu, S., Popa, S., Radu, F.; Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1995

9

Jalobeanu, M.; Internet: Informare �i instruire: pa�i în lumea comunica�iilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995

10

MODUL 2 ELEMENTE DE RE�EA; TIPURI DE RE�ELE; TOPOLOGIA RETELELOR. • Scopul �i obiectivele

- s� analizeze tipurile de re�ele de calculatoare; - s� fac� distinc�ia între tipurile de re�ele de calculatoare; - s� analizeze topologia re�elelor de calculatoare.

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: calculatorul electronic, sisteme de operare, software, hardware • Schema logic� a modului

- Elemente de re�ea

- Tipuri de re�ele de calculatoare

- Topologia re�elelor de calculatoare • Con�inutul informa�ional detaliat

I. Elemente de re�ea

Interconectarea unui grup de calculatoare sau a unor alte aparate pentru a partaja resurse se nume�te re�ea. În general, re�elele au anumite caracteristici, func�ii �i componente comune, cum ar fi: - servere – calculatoare care ofer� resurse partajate pentru clien�ii re�elei - clien�i – calculatoare sau programe care solicit� informa�ii unui server (sau altor

calculatoare) ori unui program - mediu de comunicare – modul de interconectare a calculatoarelor - date partajate – fi�iere puse la dispozi�ie de server sau clien�i, utilizatorilor re�elei - resurse – fi�iere, imprimante, scanere/copiatoare de re�ea, unit��i CD �i alte

componente ce sunt puse la dispozi�ie utilizatorilor unei re�ele

I.1. Tipuri de re�ele Pentru încadrarea unei re�ele într-o anumit� categorie, se au în vedere anumite

elemente cum ar fi tehnologia de transmisie �i aria de întindere în/pe care opereaz� aceasta.

Fig. 1. Structura general� a unei re�ele în func�ie de aria de întindere �i

tehnologia de transmisie

Tehnologia de

transmisie

Aria de întindere

11

Dup� tehnologia de transmisie exist� dou� tipuri: re�ele „punct cu punct” �i

re�ele cu difuzare. Re�elele de tip „punct cu punct”, dispun de numeroase conexiuni între sta�ii pereche care pot comunica direct. Dac� dou� sta�ii care nu sunt conectate direct doresc s� comunice, acestea folosesc alte sta�ii intermediare din re�ea pentru transmiterea pachetelor.

Re�elele cu difuzare dispun de un singur canal de comunica�ii, care este partajat de c�tre toate calculatoarele din re�ea. Oricare calculator din re�ea, poate trimite pachete care sunt primite de toate celelalte calculatoare. La recep�ionarea acestora, calculatorul verific� câmpul de adres�, iar dac� pachetul îi este adresat atunci îl prelucreaz�, iar dac� acesta nu i se adreseaz� atunci acesta îl ignor�. Adresarea unui pachet c�tre toate destina�iile este posibil� prin folosirea unui cod special în câmpul de adres�.

I.1.1. Clasificarea re�elelor dup� aria de întindere Dup� aria la care opereaz� re�elele, acestea se clasific� în: - LAN (Local Area Network) re�ele locale de calculatoare. LAN-urile sunt

re�elele de calculatoare de pe o zon� restrâns�, localizate de obicei într-o singur� cl�dire. M�rimea unei asemenea re�ele are cel mult câ�iva kilometri.

- MAN (Metropolitan Area Network) re�ele metropolitane. Re�eaua metropolitan� folose�te un standard specific DQDB (Distributed Queue Dual Bus – magistrala dual� cu coad� de distribu�ie), constând din dou� magistrale (cabluri) unidirec�ionale la care sunt conectate toate calculatoarele. Fiecare magistral� are un cap�t de distribu�ie �i un dispozitiv care ini�iaz� activitatea de transmisie.

- WAN (Wide Area Network) re�ele de arie mare. Re�elele WAN, sunt re�elele ce acoper� o arie geografic� întins�, o �ar� sau chiar continent, distan�a între sta�iile de lucru fiind de ordinul miilor de kilometrii

Chiar dac� re�elele au anumite elemente comune, acestea se împart în dou� categorii: 1. Re�ele de tip peer-to-peer (de la egal la egal) 2. Re�ele de tip Client/Server:

1. Re�ele peer-to-peer În re�ele peer-to-peer nu se folosesc calculatoare centrale (servere dedicate), �i

nici nu exist� o organizare ierarhic� în privin�a accesului la resurse a calculatoarelor. Toate calculatoarele din re�ea sunt considerate egale (peers), putând oricare din ele s� aib� acces la unit��ile de disc, imprimante, fi�iere sau chiar programe. În general, într-o asemenea re�ea fiecare calculator are atât rolul de client cât �i de server. Utilizatorul fiec�rui calculator poate stabili care din resursele locale (directoare, imprimante etc.) vor fi partajate în re�ea, sau care nu. Fiecare utilizator al unei astfel de re�ele î�i administreaz� propriul calculator, nefiind necesar� prezen�a unui administrator de re�ea. Acest tip de re�ea este recomandat� acolo unde trebuiesc interconectate pu�ine calculatoare, pentru a nu exista riscul de a suprasolicita sta�iile

12

de lucru în momentul în care mai mul�i utilizatori acceseaz� în acela�i timp resursele unui singur calculator, �i unde nu exist� un administrator pentru supravegherea întregii re�ele. Num�rul maxim de calculatoare care este recomandat în a fi interconectate într-o re�ea de tip peer-to-peer este de 10. Datorit� num�rului mic de calculatoare ce se interconecteaz�, re�elele peer-to-peer sunt numite �i grupuri de lucru (workgroups).

Acest tip de re�ea este recomandat acolo unde: - exist� cel mult 10 calculatoare ce trebuiesc interconectate; - securitatea datelor nu este o problem� esen�ial�; - nu se prevede o dezvoltare în viitorul apropiat a num�rului de calculatoare

ce trebuiesc interconectate; - utilizatorii se afl� într-o zon� restrâns�; 2. Re�ele de tip Client/Server

În re�ele de tip Client/Server se folose�te un server dedicat care lucreaz� la nivel central cu toate fi�ierele sau care efectueaz� servicii de tip�rire pentru mai mul�i utilizatori. Un server dedicat este un calculator optimizat s� deserveasc� rapid cererile utilizatorilor din re�ea precum �i s� asigure securitatea resurselor (fi�iere, directoare), nefiind folosit �i pe post de sta�ie de lucru. Clien�ii din re�ea sunt sta�ii de lucru (workstations) �i sunt conectate la server. Serverul trebuie s� poat� rezolva simultan mai multe solicit�ri ceea ce implic� ca el s� ruleze un sistem de operare destinat special acestui lucru. În general, este recomandat orice sistem de operare de tipul *NIX cum ar fi Linux, Unix, dar �i altele cum ar fi Windows NT Server. Pe m�sur� ce re�eau cre�te în dimensiuni, cre�te �i volumul traficului din ea. De aceea vor fi necesare mai multe servere pentru ca repartizarea sarcinilor ce trebuiesc executate s� se fac� într-un mod mai eficient. De exemplu, într-o re�ea Windows NT Server pot exista urm�toarele tipuri de servere:

a. Servere de mail – gestioneaz� transferul de e-mailuri �i mesaje. b. Servere de fi�iere �i printare – administreaz� accesul �i utilizarea resurselor

de tip fi�ier �i imprimant�. c. Servere de fax – gestioneaz� traficul de mesaje fax, partajând una sau mai

multe pl�ci de fax-modem. d. Servere de comunica�ii – gestioneaz� fluxul de date transmis între re�ea �i

alte servere.

Acest tip de re�ea este recomandat acolo unde: - exist� un num�r mare de utilizatori; - nevoia de securitate a datelor este mare; - se prevede o dezvoltare în viitorul apropiat a num�rului de calculatoare ce

trebuiesc interconectate; - utilizatorii se afl� r�spândi�i pe o arie extins�; - exist� un administrator de sistem (acesta stabile�te �i politica de

securitate);

13

Concluzie: Este indicat� o combinare a avantajelor oferite de re�elele peer-to-peer cu cele

oferite de c�tre re�elele de tip client/server, în unit��i mari cum ar fi �coli sau universit��i. Aceasta pentru a se ob�ine toate aventajele unei „re�ele moderne” (partajarea informa�iilor, securitate, dezvoltare ulterioar� etc.).

I.1.2. Topologia retelelor

Prin topologia unei re�ele se în�elege dispunerea fizic� în spa�iu a

calculatoarelor, cablurilor �i a celorlalte componente care alc�tuiesc re�eaua, adic� modul de interconectare al calculatoarelor în re�ea. Folosirea unei anumite topologii afecteaz� direct performan�a acesteia, având influen�� asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare �i a fiabilit��ii re�elei. Exist� trei topologii standard care s-au impus �i anume: magistral� (Bus), inel, �i stea. Pe lâng� acestea întâlnim �i alte modele topologice: inele intersectate, topologie complet� �i topologie neregulat�.

Fig. 2. Topologia re�elelor Topologia magistral� (Bus): topologie în care calculatoarele sunt

interconectate prin intermediul unui singur cablu. Este folosit� atunci când se dore�te realizarea unor re�ele locale de mici dimensiuni. Avantajele acestei topologii sunt acelea c� toate sta�iile de lucru interconectate în acest tip de re�ea au acces în mod egal la toate resursele re�elei, dar �i acela c� în cazul defect�rii unui calculator nu se ajunge la oprirea întregii re�ele. Ca dezavantaj am sublinia c� datorit� folosirii unui singur cablu, atunci când se dore�te transmiterea unor date, de multe ori calculatorul trebuie s� „se lupte” pentru eliberarea cablului.

Topologia inel (Ring): topologie în care un calculator este interconectat cu alte

dou�, printr-un cablu ce formeaz� o bucl� închis�, imaginea fiind aceea a unor calculatoare a�ezate în cerc. Din acest motiv datele transmise de c�tre un calculator trec prin toate calculatoarele intermediare înainte de a ajunge la destina�ie. Aceast� topologie are dezavantajul c� la oprirea unui calculator sau atunci când se rupe un cablu se opre�te întreaga re�ea. Performan�ele re�elelor cu topologie în inel sunt ceva mai mari decât ale unei re�ele magistrale.

Magistral� (Bus) Inel Stea Arbore Complet� Neregulat�

14

Topologia stea (Star): topologie în care calculatoarele sunt interconectate prin

cabluri directe la un calculator sau dispozitiv central (hub). Transferurile de date se realizeaz� prin intermediul calculatorului central sau a hub-ului. Folosirea unui calculator central de mare putere duce la construire unei re�ele cu performan�e ridicate. Dezavantajul este c� atunci când se defecteaz� calculatorul sau dispozitivul central se opre�te func�ionare întregii re�ele.

Folosirea oric�reia dintre topologii creaz� un num�r de probleme ce trebuiesc

rezolvate, mai ales cele referitoare la modul de ob�inere a accesului, recomandat fiind a se elimina posibilitatea ca un singur calculator s� "monopolizeze" mediul de transmisie. Uneori, în re�elele mari, este indicat s� se combine „avantajele” oferite de diferitele topologii prin folosirea unor re�ele combinate, cum ar fi lan�ul de stele. • Sumar Modul 2 al suportului de curs a analizat conceptul de re�ea de calculatoare, tipurile de re�ele de calculatoare care se pot realiza practic �i topologia re�elelor de calculatoare. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Prezenta�i structura unei re�ele de calculatoare de tip Client/Server. 2. Analiza�i utilitAtea realiz�rii unei re�ele de calculatoare.

• Bibliografie modul

Jalobeanu, M.; Internet: Informare �i instruire: pa�i în lumea comunica�iilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995

15

MODUL 3 ISTORIA INTERNET-ULUI; WORLD WIDE WEB; SOFTWARE PENTRU SISTEMUL WORLD WIDE WEB. • Scopul �i obiectivele

- s� analizeze; - s� fac� distinc�ia - s� analizeze rela�ia

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: Internet, web, re�ea • Schema logic� a modului

- Istoria Internet-ului

- Adresele IP, Adresele de e-mail

- World Wide Web

- Hipertext, hipermedia, HTML

- Software pentru sistemul World Wide Web

- Configurarea Internet Explorer versiunea 6.0

• Con�inutul informa�ional detaliat

I Istoria Internet-ului

Ideea construirii unui sistem de transmitere a datelor/informa�iilor într-un timp scurt, cu ajutorul calculatorului, i-a preocupat pe cercet�torii militari americani înc� din timpul r�zboiului rece. Pornindu-se de la ideea transfer�rii rapide a datelor pe întreg teritoriul Statelor Unite în cazul unui r�zboi, un grup de oameni de �tiin�� din cadrul Departamentului Ap�r�rii al Statelor Unite (Advanced Research Project Agency - ARPA) au interprins o serie de investiga�ii în domeniul re�elelor de calculatoare “cu comutare de pachete” (fragmentarea unui fi�ier �i trimiterea acestuia pe traseul din re�ea care este liber în momentul expedierii). Re�eaua trebuia s� fie conceput� astfel încât dac� ar avea loc un r�zboi nuclear �i o mare parte a re�elei ar fi distrus�, ea totu�i s� func�ioneze la fel de bine ca �i când ar fi fost intact�. Cercet�rile la proiectul de realizare a re�elei de calculatoare cu “comutare de pachete” au demarat în luna ianuarie a anului 1969, acest an fiind considerat �i anul “na�terii” Internet-ului. Datorit� faptului c� în re�ea urmau s� fie interconectate câteva mii de calculatoare de pe întreg teritoriul Statelor Unite, solu�ia care necesita cel mai sc�zut cost era aceea ca ele s� fie interconectate cu ajutorul re�elelor telefonice existente. Pornindu-se de la situa�ia existent� pe teren s-a trecut la proiectarea unei re�ele WAN2, în care calculatoarele erau legate punct cu punct3, folosindu-se re�eaua na�ional� de telefonie, iar transmiterea datelor se f�cea prin comutare de pachete.

Dup� fragmentarea fi�ierului, pachetele rezultate sunt trimise în re�ea spre destina�ie (calculatorul F în cazul nostru). Expedi�ia fi�ierelor în re�ea se face cu ajutorul unui soft (program) care poate determina care traseu din re�ea este liber în

2 WAN (Wide Area Network) – re�ea mare de calculatoare, cu distan�a dintre sta�ii de ordinul kilometrilor, sau interconectarea unor re�ele mari pe distan�e de zeci sau sute de kilometri. 3 Leg�turi între sta�ii pereche care pot comunica direct; în cazul în care dou� sta�ii care nu sunt conectate direct doresc s� comunice folosesc alte sta�ii intermediare din re�ea.

16

momentul expedierii fiec�rui pachet. (Ex: ACEF, ABEF, ADF etc.). Odat� ajunse toate pachetele la calculatorul F, acestea vor fi reansamblate, reconstituindu-se astfel fi�ierul ini�ial.

Avantajul acestui tip de re�ea este acela c� viteza cre�te odat� cu transmiterea fragmentar�, dar aproape simultan�, a pachetelor prin cele mai pu�in aglomerate linii de conexiune, iar dac�, din gre�eal�, s-ar pierde un pachet pe parcursul transferului, calculatorul de destina�ie (F) nu va cere de la calculatorul care a transmis datele (A) întregul fi�ier, ci numai pachetul lips�. Un alt avantaj este acela c� în cazul în care o parte a re�elei nu este opera�ional�, softul utilizat în transferul de date va redirec�iona pachetele din fi�ierul principal pe un alt traseu opera�ional. Fig. 3. Schema de legare a Fig. 4. Schema unei re�ele de calculatoarelor “punct cu punct” calculatoare cu comutare de

pachete Acesta a fost principiul prin care a fost construit� prima re�ea de patru calculatoare (!) cunoscut� sub denumirea de ARPANet (re�eaua ARPA). Prin acest sistem de comunicare, guvernul SUA s-a asigurat c� datele necesare în caz de r�zboi vor ajunge la destina�ie chiar dac� o parte din sistemul de comunica�ii ar fi fost distrus, datorit� faptului c� pachetele �i-ar fi g�sit noi �i noi linii de leg�tur� spre punctul de destina�ie. Cercet�torii din cadrul Departamentului Ap�r�rii al Statelor Unite au descoperit totodat� c� acest sistem este foarte util pentru transmiterea mesajelor �i informa�iilor �tiin�ifice între centrele teritoriale ale departamentului �i astfel s-a trecut la o interconectare a tot mai multe calculatoare de pe arii geografice tot mai largi. Prin faptul c� odat� cu extinderea re�elei a fost necesar� interconectarea unor calculatoare fundamental diferite, s-a ajuns la necesitatea ca ARPA, în anii ‘70, s� elaboreze o serie de reguli, numite protocoale, pentru a se face posibil� aceast� interconectare. Re�eaua ARPA fiind folosit� mai mult de oamenii de �tiin��, care o considerau ca un excelent mijloc de comunicare, s-a observat la un moment dat c� era prea pu�in folosit� în scopuri militare. Chiar dac� din punct de vedere militar re�eaua era folosit� mai pu�in, se punea totu�i problema confiden�ialit��ii datelor, respectiv a limit�rii accesului la re�ea. Toate acestea au f�cut ca în anul 1983 re�eaua ARPA s� se divizeze în dou� re�ele independente, re�elele ARPANet pentru cercet�torii civili �i MILNet utilizat� exclusiv pentru uzul armatei. Schimbul de date între cele dou� re�ele era posibil, iar conexiunea dintre acestea a primit denumirea de Internet (Internetwork system). La începutul anilor ‘80, pe baza experien�ei acumulate, au început s� se construiasc� noi re�ele cum ar fi BITNet (Because It`s Time Network) pentru cercetarea academic� �i CSNet (Computer Science Network) pentru cercetarea din

A

B

C

D

E

F

17

domeniul informaticii. Totodat�, în Europa, s-a construit re�eaua militar� MINet, dar �i multe alte re�ele ale unor universit��i sau corpora�ii. Toate aceste re�ele au fost concepute ini�ial ca re�ele independente, dar uzul curent a ar�tat c� interconectarea lor ar fi benefic�, folosindu-se în acest sens Internetworks systems. Primele conect�ri intercontinentale dintre re�ele sau realizat cu ajutorul sateli�ilor de comunica�ii SATNET �i WIDEBAND �i astfel, treptat, Internetul a devenit o “re�ea de re�ele” la scar� planetar�. Datorit� faptului c� la acest sistem se conectau din ce în ce mai mul�i clien�i s-a ajuns în situa�ia ca guvernele s� nu mai poat� sus�ine financiar cheltuielile necesare traficului. Aceasta a condus la trecerea cheltuielilor de operare �i de finan�are a re�elei Internet în sectorul privat �i la apari�ia distribuitorilor de servicii Internet (ISP-Internet Service Provider). Ace�tia sunt companii care sus�in financiar cheltuielile conexiunilor care sunt permanent conectate la Internet �i care închiriaz� „timp de acces” celor ce doresc utilizarea re�elei. Astfel conectarea la Internet devine posibil� din punct de vedere financiar pentru orice persoan�, utilizatorul pl�tind doar costurile impulsurilor telefonice necesare acces�rii re�elei �i o tax� pentru timpul de conectare ales, timp oferit de c�tre firma respectiv�.

Fig. 5. Schema conect�rii unui calculator la Internet printr-un distribuitor de servicii

II. Adresele IP, Adresele de e-mail

Exist� calculatoare care sunt legate permanent la Internet, calculatoare ce apar�in unor institu�ii, firme, universit��i etc., care pun la dispozi�ia „user”-ilor (clien�ilor) o mare cantitate �i diversitate de informa�ie. Acest calculator la care se pot conecta alte calculatoare prin Internet poart� denumirea de calculator „host” (gazd�). Cu câteva milioane de calculatoare host �i câteva sute de milioane de useri, gestionarea optim� a informa�iilor în Internet nu ar mai fi posibil� dac� nu ar exista un sistem de identificare al calculatoarelor �i utilizatorilor individuali. Tocmai din acest motiv a fost necesar ca fiec�rui calculator conectat la Internet s� i se aloce o adres�. Rolul acestei adrese este similar cu cea a adresei unei locuin�e, ea ajutând ca po�ta electronic� (e-mail) �i informa�iile s� nu se piard� în p�ienjeni�ul interconexiunilor �i s� ajung� de la un utilizator la altul.

INTERNET

Leg�tur� permanent� la Internet, prin satelit (foarte costisitoare)

User conectat la Internet prin re�eaua telefonic�

local�

(cost relativ sc�zut)

18

Pentru a se putea repartiza adresele calculatoarelor conectate la Internet, se utilizeaz� o metod� cunoscut� sub numele DNS4 (Domain Naming System – sistemul de numire al domeniilor introdus în anul 1984). Adresele Internet pot fi reprezentate atât cu ajutorul unui �ir de numere (adrese numerice) cât �i cu ajutorul unui �ir de litere (adrese literale). Adresele literale au aceea�i semnifica�ie cu cele numerice, primele fiind mai frecvent folosite deoarece sunt mult mai u�or de re�inut.

Folosind o compara�ie, aceste adrese numerice sau literale sunt similare cu numele �i prenumele unui individ �i codul s�u numeric personal din cartea de identitate. Ex: Mihai Georgescu are un cod numeric personal 1700107200011 dup� care poate fi identificat, dar tot a�a dup� codul numeric personal 1700107200011, vom �ti c� persoana c�utat� este Mihai Georgescu (este posibil s� existe dou� sau mai multe persoane cu numele Mihai Georgescu, dar nu este posibil ca acestea s� de�in� acela�i cod numeric personal).

Adresele numerice se mai numesc �i adrese IP (Internet Protocol-Protocol Internet) deoarece cu ajutorul lor calculatoarele se identific� �i se interconecteaz�. Acestea sunt utilizate mai frecvent de c�tre calculatoare �i mai pu�in de c�tre utilizatori, deoarece fiind sub forma unui �ir de numere, sunt mai greu de memorat.

Adresa IP, este adresa de identificare a unui calculator sau a unui device5, într-o re�ea TCP/IP. Re�elele TCP/IP sunt acele re�ele care folosesc protocolul TCP/IP pentru rutarea (direc�ionarea) unui mesaj.

Adresa IP este o adres� numeric� unic�, de 32 de bits (4 bytes)6, scris� ca patru numere, fiec�rui num�r corespunzându-i un byte din adresa complet�, numere desp�r�ite între ele printr-un punct pentru o mai u�oar� memorare. Aceste numere pot avea valori cuprinse între 0 �i 255.

Aceast� adres� este atribuit� unui sistem host (sistem “gazd�”), atunci când are loc conectarea calculatorului la Internet. De exemplu, grupul de patru numere 193.231.20.1, poate fi o adres� IP.

Scrierea unei adrese IP are forma N.N.N.N, în care N este un num�r a c�rui valori poate fi cuprins între 0 �i 255. Re�inerea acestor numere nu este u�oar� �i de aceea au fost create adresele literale. Pentru adresa numeric� de mai sus echivalentul adresei literale poate fi:

ubbcluj.ro Adresele literale (adresele de e-mail) ale utilizatorilor individuali (useri) au formatul:

Numeutilizator@host.subdomeniu.domeniu_de_primul_nivel

4 La data de 30 iunie 2004, la nivel mondial, aveam urm�toarea situa�ie a domenilor 40.328.542 domenii înregistrate, 7.321.992 �terse �i 1.873.806 domenii re�inute (sursa whois.net), situa�ie care se modific� foarte rapid; de exemplu, la data de 15 februarie 2005 situa�ia ar�ta astfel: 46,663,365 domenii înregistrate, 10,594,850 �terse �i 1,895,508 domenii re�inute. 5 Device = Component�. Device-ul reprezint� orice component� sau instrument ata�at la un computer. Ca exemple de device-uri ar fi: unit��ile de dischet�, scanerele, imprimantele, mouse-urile, modem-urile etc. Device-urile exemplificate se încadreaz� în categoria componente periferice deoarece acestea sunt ata�ate exterior unit��ii centrale a calculatorului. Majoritatea device-urilor au nevoie de un program numit driver, ce ac�ioneaz� ca un translator de conversie a comenzilor generale ale unei aplica�ii în comenzi specifice pe care acesta le poate în�elege. 6 Byte = 8 bits. 8 bits, sau un byte, reprezint� un caracter alfa-numeric (a-z, A-Z, 0-9).

19

Numele utilizatorului este de cele mai multe ori numele persoanei, dar aceasta nu este neap�rat necesar �i se mai nume�te ID (identificare utilizator).

Simbolul @ - a-rond, cunoscut �i sub denumirea de “coad� de maimu��” înseamn� “la” iar ultima parte este adresa efectiv� a calculatorului host.

Dac� o persoan� cu numele Popa Daniel, al c�rei ID ar fi popadaniel, se conecteaz� prin intermediul host-ului ubbcluj.ro, adresa lui conform celor de mai sus va fi:

popadaniel@ubbcluj.ro

Adresa de mai sus se cite�te/pronun�� mircea la ubbcluj punct ro.

În general adresa unei c�su�e po�tale, este de genul: numeutilizator@yahoo.com; numeutilizator@hotmail.com; nume

utilizator@personal.ro etc. Domeniile organiza�ionale sunt coduri stabilite pentru a putea specifica tipul de organiza�ie c�ruia îi apar�ine un calculator. Aceste domenii sunt: .aero – industria transporturilor aeriene .biz – afaceri .com – organiza�ii comerciale .coop - coopera�ii .edu – institu�ii educa�ionale .gov – Guvernul Statelor Unite .info – surse de documentare .int – institu�ii interna�ionale (U.N.I.C.E.F, O.N.U, etc.) .mil – institu�ii militare din S.U.A .museum - muzee .name - persoane fizice care doresc s� dea propriul nume domeniului .net – resurse de re�ea, furnizori de servicii de re�ea .org – organiza�ii non-profit .pro – speciali�ti din diverse domenii Domeniile geografice. Dac� domeniile nu sunt din cadrul Statelor Unite, atunci ele includ un cod pentru a se specifica �ara c�reia îi apar�ine. Acest cod este compus din dou� litere �i face parte din sistemul de domenii geografice. Pentru exemplificare vom reda mai jos cele mai frecvente coduri întâlnite: au – Australia ca – Canada es – Spania fr – Fran�a it – Italia ro – România uk – Marea Britanie us – Statele Unite De�i Statele Unite au �i ele un cod acesta nu se folose�te, iar atunci când avem o adres� f�r� cod geografic aceasta înseamn� c� domeniul este situat în Statele Unite.

20

De re�inut: Cu ajutorul adresei numerice se arat� adresa unui calculator host iar cu cea literal� se poate exprima atât adresa host a unui calculator cât �i adresa unui utilizator. Adresa unui user individual este esen�ial� pentru utilizarea e-mail-ului. Pentru exemplificare v� red�m mai jos o posibil� adres� e-mail.

cbaciu@ubbcluj.ro

Pentru ob�inerea �i localizarea unor informa�ii de pe un anumit calculator host adresa este esen�ial�. În cele ce urmeaz� v� vom prezenta adresa universit��ii “Babe�-Bolyai” din Cluj-Napoca.

http://www.ubbcluj.ro

Fig. 6. Site-ul universit��ii Babe�-Bolyai

Lista domeniilor �i subdomeniilor în zona .ro

� .ro - pentru orice persoan� juridic� sau fizic� � com.ro - pentru firme, produse sau servicii de natur� comercial� � org.ro - pentru organiza�ii non-profit, organiza�ii sociale, asocia�ii

civile. � tm.ro - numai pentru m�rci înregistrate. � store.ro - pentru magazine sau alte companii ce ofer� bunuri de

consum. � info.ro - pentru furnizori de informa�ii. � nom.ro - pentru acele persoane fizice care doresc s� aib� propriul

nume ca domeniu. � nt.ro - pentru companiile ce desf��oara activit��i privind

re�eaua/Internetul.

21

� firm.ro - pentru firme. � www..ro - pentru companiile ce desf��oar� activit��i privind World

Wide Web. � arts.ro - pentru organiza�ii ce desf��oar� activit��i artistice. � rec.ro pentru organiza�ii ce desf��oar� activit��i de divertisment.

III. World Wide Web

Re�eaua Internet a ap�rut prin efortul de a interconecta re�eaua Departamentului Ap�rarii Statelor Unite (cunoscut� sub numele de ARPAnet - Advanced Research Projects Agency) cu alte re�ele conectate prin dispozitive radio sau satelit. ARPAnet a fost o re�ea experimental�, proiectat� s� asigure suportul pentru cercetarea militar� - în particular cercet�ri privind construirea unor re�ele care puteau rezista cu succes unor întreruperi par�iale.

Una din cele mai importante re�ele ap�rute ulterior a fost NSFNET, înfiin�at� de NSF (National Science Fundation), o agen�ie guvernamental� american�. Spre sfâr�itul anilor 80 aceast� organiza�ie a creat cinci noduri de comunica�ii puternice în cele mai importante centre universitare americane. Problema care ap�rea acum era datorat� costului ridicat al serviciului telefonic, al liniilor telefonice închiriate pe distan�e foarte mari. Solu�ia pentru rezolvarea acestei probleme a constat în înfiin�area unor centre regionale. Astfel aproape fiecare campus universitar a fost conectat la centrul Internet cel mai apropiat.

La începutul anilor 80, ARPANet s-a unit cu MILNet (re�eaua militar�) cu NSFNet (cercet�tori �i oameni de �tiint�) �i cu alte re�ele (de exemplu BITNet si USENet, re�ele concepute pentru schimbul de �tiri). Pân� în anul 1990, aplica�iile de baz� utilizate în Internet erau e-mail, listserv, telnet �i FTP. În anul 1990, la Universitatea McGill se introduce sistemul Archie ca instrument de c�utare în serverele FTP. În anul 1991, în universitatea Main, Paul Lindner si Mark P. McCahill au realizat programul Gopher. Structura arborescent� a meniurilor ajuta utilizatorii în organizarea documentelor ce urmau a fi prezentate pe Internet. Serverele Gopher au devenit a�a de folosite încât, pân� în anul 1993, au ap�rut mii de servere con�inând peste un milion de documente. Pentru a g�si un astfel de document a ap�rut un motor de c�utare numit Veronica (very easy rodent- oriented netwide index to computerized archives). În anul 1990, Tim Berners-Lee, fizician la CERN (Centre European pour la Recherche Nucleare) Geneva, dezvolt� protocoalele de comunica�ie pentru World Wide Web, creând totodast� �i limbajul HTML (Hypertext Markup Language). Chiar dac� ini�ial era un proiect destinat cercet�torilor din fizica atomic�, descoperirile sale au f�cut rapid epoc�, pentru mult� lume Internetul devenind sinonim cu World Wide Web-ul. Aceasta a fost �i prima participare european� la dezvoltarea Internetului World Wide Web este cea mai important� realizare, cu cel mai mare impact, asupra Internet-ului în ultimii ani. World Wide Web este cunoscut �i sub siglele WWW, W3 sau mai simplu Web. Web-ul u�ureaz� navigarea pe Internet deoarece permite indexarea informa�iilor, ceea ce duce la o mai u�oar� utilizare a lor. Ultimele statistici arat� c� în propor�ie de aproximativ 94% userii Internet-ului sunt de fapt utilizatori ai World Wide Web7.

7 Parte a Internet-ului compus� din pagini de informa�ii legate între ele prin linii de hypertext, sistem inventat de Tim Berners-Lee.

22

Web-ul are dou� caracteristici care-l fac s� fie preferatul în „navigarea” pe Internet. Aceste facilit��i sunt: hyperlinks-urile (hiperleg�turile) �i interactive multimedia. Cu ajutorul Web-ului utilizatorul poate accesa o mare varietate de resurse: documente, fotografii, imagini video �i audio pe calculatorul. WWW în acela�i timp este o colec�ie de articole, c�r�i, diapozitive, muzic�, filme etc. care pot fi localizate �i transferate pe calculatorul user-ului. Hyperlinks-urile sunt leg�turi care ajut� utilizatorul s� treac� de la o pagin� web la alta prin tastarea unui num�r sau activarea unor cuvinte cu ajutorul mouse-ului. Cuvântul Web (re�ea, plas�) define�te modul în care se realizeaz� hyperlik-urile dintre informa�iile stocate pe calculatoare. Resursele stocate pe Internet/Web sunt imense. Exist� mai mult de un miliard de fi�iere-document �i peste 60.000 de servere Web cu suport de tip interactiv multimedia. Programele de navigare în paginile Web fac “excursia cu barca” pe oceanul Internet pl�cut� �i atunci când începe�i s� c�uta�i o anumit� informa�ie nici nu sim�i�i cum f�r� s� vre�i uita�i ceea ce c�uta�i, pierdu�i fiind în furtuna de informa�ii. Prin intermediul Web-ului se fac transmisii on-line de radio �i televiziune, se face publicitate �i chiar comer� on-line etc. Tot pe Web exist� discu�ii în timp real, a�a numitele site-uri chat. În general pe site-urile chat discu�iile nu au o tem� dat� ci se discut� on-line (în direct) cu diver�i interlocutori din orice col� al lumii. Sistemul Web se bazeaz� pe conceptele de hipertext iar mai nou pe hipermedia �i acestea, la rândul lor, au la baz� limbajul HTML �i extensiile acestuia. Transferul de fi�iere în sistemul Web se bazeaz� pe protocoalele http.

IV. Hipertext, hipermedia, HTML

Sistemul Web este un sistem hipertext. Documentele hipertext permit

“salturi” din loc în loc, în cadrul aceluia�i document sau la nivelul altor documente, cu ajutorul unor leg�turi de un anumit tip. La accesarea unei pagini Web se observ� c� anumite cuvinte sau chiar propozi�ii sunt scrise cu alt� culoare, cu alte caractere, sunt subliniate etc. Toate acestea ne arat� c� dispunem de anumite “cuvinte-cheie”. Activarea acestor cuvinte cheie va deschide o alt� pagin� care va con�ine pe larg date referitoare la cuvântul sau por�iunea de text cheie (�i în aceast� pagin� pot exista, la rândul lor, alte cuvinte cheie). Dup� lecturarea paginii respective, cu comanda back, ne putem întoarce la pagina ini�ial�. Leg�tura ce se stabile�te între dou� pagini a unui document hipertext, leg�tur� ce se activeaz� printr-un clic pe cuvântul cheie, poart� denumirea de link. Uneori, în locul cuvintelor cheie vom g�si imagini statice (imagini in-line) sau chiar imagini dinamice, a�a numitele applet-uri. Un clic efectuat cu mouse-ul pe aceste imagini va activa un link. Un document hipertext este un document format din mai multe pagini, între

care exist� link-uri prestabilite, ce pot fi activate prin click-uri cu mouse-ul pe anumite simboluri.

23

Fig. 7. Schema grafic� a unui document hipertext

A�a cum se observ� în figura de mai sus, avem o pagin� principal� de la care putem activa, cu anumite „cuvinte cheie” alte pagini. Aceast� pagin� principal� poart� denumirea de HomePage, fiind punctul de referin�� spre care se poate reveni oricând cu comanda back, fiind oarecum asem�n�toare cu structura arborelui din MS-DOS. Prin activarea link-urilor se poate omite informa�ia care nu ne este necesar� din acea pagin�, putându-se trece imediat la pagina urm�toare. Deoarece în paginile Web nu se g�sesc doar „cuvinte-cheie” ci �i applet-uri, se contureaz� conceptul de hipermedia. Web-ul de reprezint� de fapt un ansamblu de documente diferite, aflate în

calculatoare diferite, situate în diferite col�uri ale lumii legate între ele cu ajutorul

unor hyperlinks-uri (hiperleg�turi) ce func�ioneaz� asemenea leg�turilor dinte

paginile unui document. Activarea cu ajutorul unui click pe un simbol al unei pagini Web de pe un server din Germania poate duce la un alt server Web din Statele Unite, care are un hiperlink cu primul. Leg�turile dintre documentele Web folosesc adrese pentru conectarea la resursa pe care o indic�. Aceste adrese, denumite Uniform Resource Locators8, prescurtat URL, pot prezenta leg�turi cu aproape orice document sau fi�ier din cadrul Internet. Cunoscând adresa URL pentru un document, aceasta poate fi introdus� pentru a avea acces la resursa respectiv�. Iat� cum arat� o adres� URL:

http://www.personal.ro/

8 locatoare de resurse uniforme

Un documenthipertext esteun documentformat

Aimaginidinamice, a�anumiteleapplet-uri

link-uriprestabilite, cepot fi activate

LinkLink

24

sau

http://mail.yahoo.com

Prima por�iune a unei adrese URL, cea din stânga celor dou� puncte, se refer� la modul de accesare a informa�iei, http fiind abrevierea de la HiperText Transfer Protocol. World Wide Web opereaz� pe Internet folosind protocoale Internet pentru transmiterea datelor (numite Transmision Control Protocol/Internet Protocols, prescurtat TCP/IP). Protocoalele de re�ea func�ioneaz� pentru ca în re�ea, calculatoarele s� utilizeze un set specific, unanim acceptat de simboluri, astfel încât transmisiile s� fie precise �i inteligibile. În cadrul Internetului se utilizeaz� numeroase protocoale de re�ea. Http este doar unul din aceste protocoale, folosit pentru fi�ierele hipertext. Preciz�m c� nici o informa�ie nu circul� în re�ea f�r� un protocol de transfer. Pentru utilizatorul obi�nuit al sistemului Web, este important de �tiut c� programele de “explorare/navigare” comunic� prin protocolul http. Datorit� faptului c� în re�eaua Internet sunt legate calculatoare ce folosesc diferite sisteme de operare a fost necesar s� se creeze un nou limbaj, limbajul HTML (Hypertext Markup Language – limbajul specific World Wide Web). Pentru realizarea acestui limbaj s-a pornit de la câteva premise de genul: � În lume exist� mai multe tipuri de calculatoare (Pentium I, II, III, IV, Macintosh

etc.); � Se utilizeaz� sisteme diferite de operare (Linux, Unix, Windows etc.); � Se utilizeaz� programe diferite (editoare text, programe de grafic�, muzic� etc.); � Nu se poate realiza un program care s� realizeze conversii universale de fi�iere; � Este nevoie de un standard al fi�ierelor; � Acest standard trebuie s� fie compatibil cu fi�ierele hipertext.

Accesarea unui document Web, este de fapt accesarea unui document scris în HTML. Hiperleg�turile sunt controlate de asemenea de HTML. Scurt� enumerare a posibilit��ilor limbajului HTML:

� Includerea hiperleg�turilor spre alte resurse WEB; � Includerea de imagini în documente care pot fi chiar applet-uri; � Crearea de texte preformatate, inclusiv tabele. Dezavantajele limbajului HTML: � Nu permite alinierea paragrafelor decât la stânga; � Num�r redus de fonturi; � Reducerea calit��ii documentului pe calculatoare neperformante. Limbajul HTML este limbajul care permite ca un document Web s� poat� fi activat

pe orice tip de calculator, sub orice tip de sistem de operare, într-o form� aproximativ similar� cu cea conceput� de autor.

25

V. Software pentru sistemul World Wide Web

Pentru ca informa�ia de pe Internet s� poat� fi preluat� din ciberspa�iu sunt necesare anumite software-uri. În cazul Web exist� a�a numitele browsere Web sau navigatoare. Exist� trei tipuri principale de browsere Web: Browsere în modul linie – nu exist� facilit��i grafice, cromatice iar comanda se execut� doar din tastatur�. Browsere multimedia – sunt browsere hipertext �i hipemedia care au gama complet� de caracteristici. Din cele dou� tipuri de browsere ne vom opri la browserele multimedia, care sunt cele mai utilizate în momentul de fa��. Browsere multimedia permit vizualizarea pe ecranul calculatorului a informa�iilor grafice, fotografiilor �i imaginilor animate. În momentul de fa�� pe pia�� exist� mai multe tipuri de browsere multimedia, dar ne vom opri doar la dou� dintre ele, cele mai frecvent utilizate. Internet Explorer – este un browser Web foarte bun, creat de firma Microsoft. Internet Explorer poate fi instalat odat� cu instalarea sistemului de operare Windows 95, Windows 98, Windows 2000, Windows Milllenium sau XP.

Netscape Navigator – este considerat de c�tre speciali�ti ca fiind unul din cele mai bune browsere Web, acesta fiind dezvoltat de Corpora�ia Netscape Comunication. Netscape Navigator are cele mai multe func�ii ca browser, folosind comunica�ii sigure. Informa�ia transmis� cu Netscape este criptat�, aceasta f�când ca transmiterea datelor s� fie mai sigur�.

VI. Configurarea Internet Explorer versiunea 6.0

VI.1. SETAREA SI ALEGEREA OPTIUNILOR - Pentru setarea si

alegerea optiunilor personale, se deschide IE (daca apare fereastra de conectare la Internet – Dial-Up - executa�i click pe Work Offline), din nou click pe Tools din Active Title Bar si iar click pe Internet options. Va apare fereastra de dialog Internet

Options cu 7 interfete si anume:

26

1. General; 2. Security; 3. Privacy; 4. Content; 5. Connenctions; 6. Programs; 7. Advanced

1. Interfa�a ”General“ - În Home page: dac� se dore�te ca Internet Explorer sa porneasc� preferen�ial cu o anumit� pagin� web, se scrie adresa paginii dorite (ex: http://www.ubbcluj.ro), iar dac� se dore�te s� porneasc� cu o pagin� goal� se las� scris în câmpul Address about:blank. - În Temporary Internet files:

• se execut� un click pe settings iar atunci când apare fereastra de dialog pentru Check for newer versions of stored pages se alege varianta Automatically iar pentru Temporary Internet files folder, la Amount of disk space to use pentru a nu se înc�rca computerul cu date inutile în casu�� se �terge vechea cifr� �i se scrie o valoare cuprins� între 50 �i 75 Mb �i apoi se execut� un click pe OK, aceasta.

• click pe Delete Files...: se bifeaza Delete all offline contents si click pe OK. (Aceast� opera�ie e recomandat� s� se efectueze periodic, pentru a se �terge astfel datele r�mase de la vechile navig�ri)

• În History: La Days to keep pages in history se �terge vechea cifr� �i se scrie 7 pentru ca datele vechi de navigare s� se �tearg� automat s�pt�mânal;

• Click pe Clear history: la apari�ia interoga�iei se execut� un click pe OK �i astfel se �terg vechile date din computer legate de navig�rile anterioare (Aceast� opera�ie e recomandat� s� se efectueze periodic, pentru a se �terge astfel datele r�mase de la vechile navig�ri)

• La Colors… click pe buton �i la apari�ia casetei de dialog se bifeaz� Use

Windows colors si Use hover color, apoi click pe OK • Fonts... click pe buton si la aparitia casetei de dialog alege

- pentru Language script varianta Latin based - pentru Web page font varianta Times New Roman -pentru Plain text font varianta Courier New si click pe OK. Language… click pe buton �i la apari�ia casetei de dialog se execut� click pe Add �i se alege din lista derulat� limba care dori�i s� fie ad�ugat�, iar apoi click pe OK; Accesibility… nu se bifeaz� nimic La final se execut� un click pe butonul Apply pentru implementarea set�rilor.

2. Interfa�a “Security”

De aceast� setare depinde modul de navigare prin Web precum �i siguran�a/securitatea computerului (hardware&software). La apari�ia interfe�ei Security: click pe Custom

Level �i apare caseta de dialog Reset Custom Settings. În caseta Reset to: se bifeaz� Medium �i se apas� butonul Reset. Dac� se dore�te o maxim� siguran�� se marcheaz� High.

3. Interfa�a “Privacy” Se selecteaz� cursorul pe Medium, iar apoi Apply.

4. Interfa�a “Content”

27

Content Advisor se utilizeaz� dac� se dore�te o restric�ionare a navig�rii pentru copii sau pentru a se bloca accesul pe anumite situri din Internet. Certificates este utilizat în comer�ul electronic pentru a se ob�ine un certificat de autentificare special, de la o serie de societ��i specializate pe Web (bineîn�eles dup� o serie întreag� de verific�ri etc.). El se ata�eaz� de e-mailuri �i de browser �i poate fi consultat �i verificat de oricine, convingându-se c� emitentul este întradev�r persoana care s-a recomandat (mai este utilizat la criptarea-decriptarea e-mail)

Personal informations sunt utilizate în special de oamenii de afaceri. Este practic o Carte de vizit� electronica cu datele tale personale, care se poate atasa la e-mailuri etc. Se poate completa dand click pe My profile, va apare lista persoanelor de contact din Adress Book, selecteaza adresa ta sau o faci din nou, din Autocomplete.

5. Interfata ”Connections”

Setarea corect� a acestei interfe�e este deosebit de important� pentru navigarea pe Internet cu Internet Explorer. Setarea se face în func�ie de tipul de conexiune a calculatorului la Internet (LAN sau dial-up). 1. Conectarea prin Dial-up: Se execut� un click pe butonul Setup, în fereastra New Connection Wizard se apas� butonul next, în fereastra urm�toare Connect to the Internet se d� comanda next. Se deschide o nou� fereastr�. Se marcheaz� Set up my connection manually, apoi se execut� click pe butonul next se alege Connect using a dial-up modem, �i se alege next. În fereastra care se deschide se scrie numele ISP-ului (Ex: Connex, Idilis etc.) �i se execut� un click pe next. Se deschide o noua fereastr� în care se va completa num�rul de telefon al ISP-ului (daca avem un card de conectare aceste date se afl� scrise pe acesta) �i se execut� click pe butonul next. Se scrie în noua fereastr� deschis� user name-ul �i parola (�i reconfirmarea ei) se execut� un click pe butonul next �i apoi pe butonul finish.

6. Interfata ”Programs”

Se selecteaz� la E-Mail: Outlook Express, iar la Contact list: Address Book. Restul este alocat automat. Deasemenea bifa�i Internet Explorer should check to see whether it is the default browser. Click pe OK si gata.

7. Interfata ”Advanced”

În interfa�a „Advanced” se execut� un click pe butotul Restore Defaults, dup� care se execut� un click pe butonul Apply.

VI.2. Conectarea prin LAN Din interfa�a connections se selecteaz� Lan Settings... , se marcheaz�

Automatically detect settings (dac� nu este detectat automat serverul se bifeaz� �i completeaz� câmpul Use automatic configuration script precizând adresa serverului. Se marcheaz� Use a proxy server (se completeaz� adresa proxy serverului �i portul dac� nu este dectectat automat - dac� exist� un proxy server) precum �i Bypass proxy

28

server for local addresses. În Advanced... se bifeaz� op�iunea Use the same proxy

server for all protocols. • Sumar Modulul 3 analizeaz� originile Internetului, extensiunea actual� a conceptului, World Wide Web �i extensiunile sale, conexiunile necesare rul�rii programului software Internet Explorer, modalit��ile de navigare la o anumit� adres� Web �i set�rile de conexiune. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Realizarea set�rilor de conexiune la Web în Internet Explorer. 2. Navigarea la o adres� dat�.

• Bibliografie modul Kalbag, Asha; World Wide Web pentru încep�tori, Ed. Aquila `93, Oradea, 1999 Eager, Bill; Utilizare Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1996

29

MODUL 4 ADRESELE IP; ADRESELE DE E-MAIL; CONECTAREA CALCULATORULUI LA INTERNET. • Scopul �i obiectivele

- s� identifice o adres� IP; - s� fac� distinc�ia dintre adresle IP �i adresele de Web sau adresele de e-amil; - s� analizeze rela�ia dintre calculator, re�ea �i adres� IP.

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior

Conceptele premerg�toare sunt: Internet, World Wide Web, Internet Explorer • Schema logic� a modului

- Adrese IP

- Adrese e-mail

- Adrese WWW

- Set�ri de conexiune a calculatorului electronic la re�ea �i Internet • Con�inutul informa�ional detaliat

I. Adresele IP, Adresele de e-mail

Exist� calculatoare care sunt legate permanent la Internet, calculatoare ce apar�in unor institu�ii, firme, universit��i etc., care pun la dispozi�ia „user”-ilor (clien�ilor) o mare cantitate �i diversitate de informa�ie. Acest calculator la care se pot conecta alte calculatoare prin Internet poart� denumirea de calculator „host” (gazd�). Cu câteva milioane de calculatoare host �i câteva sute de milioane de useri, gestionarea optim� a informa�iilor în Internet nu ar mai fi posibil� dac� nu ar exista un sistem de identificare al calculatoarelor �i utilizatorilor individuali. Tocmai din acest motiv a fost necesar ca fiec�rui calculator conectat la Internet s� i se aloce o adres�. Rolul acestei adrese este similar cu cea a adresei unei locuin�e, ea ajutând ca po�ta electronic� (e-mail) �i informa�iile s� nu se piard� în p�ienjeni�ul interconexiunilor �i s� ajung� de la un utilizator la altul. Pentru a se putea repartiza adresele calculatoarelor conectate la Internet, se utilizeaz� o metod� cunoscut� sub numele DNS9 (Domain Naming System – sistemul de numire al domeniilor introdus în anul 1984). Adresele Internet pot fi reprezentate atât cu ajutorul unui �ir de numere (adrese numerice) cât �i cu ajutorul unui �ir de litere (adrese literale). Adresele literale au aceea�i semnifica�ie cu cele numerice, primele fiind mai frecvent folosite deoarece sunt mult mai u�or de re�inut.

Folosind o compara�ie, aceste adrese numerice sau literale sunt similare cu numele �i prenumele unui individ �i codul s�u numeric personal din cartea de identitate. Ex: Mihai Georgescu are un cod numeric personal 1700107200011 dup� care poate fi identificat, dar tot a�a dup� codul numeric personal 1700107200011, vom �ti c� persoana c�utat� este Mihai Georgescu (este posibil s� existe dou� sau mai

9 La data de 30 iunie 2004, la nivel mondial, aveam urm�toarea situa�ie a domenilor 40.328.542 domenii înregistrate, 7.321.992 �terse �i 1.873.806 domenii re�inute (sursa whois.net), situa�ie care se modific� foarte rapid; de exemplu, la data de 15 februarie 2005 situa�ia ar�ta astfel: 46,663,365 domenii înregistrate, 10,594,850 �terse �i 1,895,508 domenii re�inute.

30

multe persoane cu numele Mihai Georgescu, dar nu este posibil ca acestea s� de�in� acela�i cod numeric personal).

Adresele numerice se mai numesc �i adrese IP (Internet Protocol-Protocol Internet) deoarece cu ajutorul lor calculatoarele se identific� �i se interconecteaz�. Acestea sunt utilizate mai frecvent de c�tre calculatoare �i mai pu�in de c�tre utilizatori, deoarece fiind sub forma unui �ir de numere, sunt mai greu de memorat.

Adresa IP, este adresa de identificare a unui calculator sau a unui device10, într-o re�ea TCP/IP. Re�elele TCP/IP sunt acele re�ele care folosesc protocolul TCP/IP pentru rutarea (direc�ionarea) unui mesaj.

Adresa IP este o adres� numeric� unic�, de 32 de bits (4 bytes)11, scris� ca patru numere, fiec�rui num�r corespunzându-i un byte din adresa complet�, numere desp�r�ite între ele printr-un punct pentru o mai u�oar� memorare. Aceste numere pot avea valori cuprinse între 0 �i 255.

Aceast� adres� este atribuit� unui sistem host (sistem “gazd�”), atunci când are loc conectarea calculatorului la Internet. De exemplu, grupul de patru numere 193.231.20.1, poate fi o adres� IP.

Scrierea unei adrese IP are forma N.N.N.N, în care N este un num�r a c�rui valori poate fi cuprins între 0 �i 255. Re�inerea acestor numere nu este u�oar� �i de aceea au fost create adresele literale. Pentru adresa numeric� de mai sus echivalentul adresei literale poate fi:

ubbcluj.ro Adresele literale (adresele de e-mail) ale utilizatorilor individuali (useri) au formatul:

Numeutilizator@host.subdomeniu.domeniu_de_primul_nivel

Numele utilizatorului este de cele mai multe ori numele persoanei, dar aceasta nu este neap�rat necesar �i se mai nume�te ID (identificare utilizator).

Simbolul @ - a-rond, cunoscut �i sub denumirea de “coad� de maimu��” înseamn� “la” iar ultima parte este adresa efectiv� a calculatorului host.

Dac� o persoan� cu numele Popa Daniel, al c�rei ID ar fi popadaniel, se conecteaz� prin intermediul host-ului ubbcluj.ro, adresa lui conform celor de mai sus va fi:

popadaniel@ubbcluj.ro

Adresa de mai sus se cite�te/pronun�� mircea la ubbcluj punct ro.

În general adresa unei c�su�e po�tale, este de genul: numeutilizator@yahoo.com; numeutilizator@hotmail.com; nume

utilizator@personal.ro etc.

10 Device = Component�. Device-ul reprezint� orice component� sau instrument ata�at la un computer. Ca exemple de device-uri ar fi: unit��ile de dischet�, scanerele, imprimantele, mouse-urile, modem-urile etc. Device-urile exemplificate se încadreaz� în categoria componente periferice deoarece acestea sunt ata�ate exterior unit��ii centrale a calculatorului. Majoritatea device-urilor au nevoie de un program numit driver, ce ac�ioneaz� ca un translator de conversie a comenzilor generale ale unei aplica�ii în comenzi specifice pe care acesta le poate în�elege. 11 Byte = 8 bits. 8 bits, sau un byte, reprezint� un caracter alfa-numeric (a-z, A-Z, 0-9).

31

Domeniile organiza�ionale sunt coduri stabilite pentru a putea specifica tipul de organiza�ie c�ruia îi apar�ine un calculator. Aceste domenii sunt: .aero – industria transporturilor aeriene .biz – afaceri .com – organiza�ii comerciale .coop - coopera�ii .edu – institu�ii educa�ionale .gov – Guvernul Statelor Unite .info – surse de documentare .int – institu�ii interna�ionale (U.N.I.C.E.F, O.N.U, etc.) .mil – institu�ii militare din S.U.A .museum - muzee .name - persoane fizice care doresc s� dea propriul nume domeniului .net – resurse de re�ea, furnizori de servicii de re�ea .org – organiza�ii non-profit .pro – speciali�ti din diverse domenii Domeniile geografice. Dac� domeniile nu sunt din cadrul Statelor Unite, atunci ele includ un cod pentru a se specifica �ara c�reia îi apar�ine. Acest cod este compus din dou� litere �i face parte din sistemul de domenii geografice. Pentru exemplificare vom reda mai jos cele mai frecvente coduri întâlnite: au – Australia ca – Canada es – Spania fr – Fran�a it – Italia ro – România uk – Marea Britanie us – Statele Unite De�i Statele Unite au �i ele un cod acesta nu se folose�te, iar atunci când avem o adres� f�r� cod geografic aceasta înseamn� c� domeniul este situat în Statele Unite. De re�inut: Cu ajutorul adresei numerice se arat� adresa unui calculator host iar cu cea literal� se poate exprima atât adresa host a unui calculator cât �i adresa unui utilizator. Adresa unui user individual este esen�ial� pentru utilizarea e-mail-ului. Pentru exemplificare v� red�m mai jos o posibil� adres� e-mail.

cbaciu@ubbcluj.ro

Pentru ob�inerea �i localizarea unor informa�ii de pe un anumit calculator host adresa este esen�ial�. În cele ce urmeaz� v� vom prezenta adresa universit��ii “Babe�-Bolyai” din Cluj-Napoca.

32

http://www.ubbcluj.ro

Fig. 6. Site-ul universit��ii Babe�-Bolyai

Lista domeniilor �i subdomeniilor în zona .ro

� .ro - pentru orice persoan� juridic� sau fizic� � com.ro - pentru firme, produse sau servicii de natur� comercial� � org.ro - pentru organiza�ii non-profit, organiza�ii sociale, asocia�ii

civile. � tm.ro - numai pentru m�rci înregistrate. � store.ro - pentru magazine sau alte companii ce ofer� bunuri de

consum. � info.ro - pentru furnizori de informa�ii. � nom.ro - pentru acele persoane fizice care doresc s� aib� propriul

nume ca domeniu. � nt.ro - pentru companiile ce desf��oara activit��i privind

re�eaua/Internetul. � firm.ro - pentru firme. � www..ro - pentru companiile ce desf��oar� activit��i privind World

Wide Web. � arts.ro - pentru organiza�ii ce desf��oar� activit��i artistice. � rec.ro pentru organiza�ii ce desf��oar� activit��i de divertisment.

II. Conectarea calculatorului la Internet

Pentru conectarea la Internet a unui calculator se utilizeaz� în general dou� tipuri de conexiuni: 1. conexiunea direct�, 2. conexiunea telefonic� temporar� printr-un distribuitor de servicii

33

Prima conexiune, leg�tura direct�, este cea care ofer� cel mai rapid �i mai liber

acces la Internet, în timp ce leg�tura prin furnizori ofer� de obicei mai pu�ine facilit��i.

Conexiunea direct� – este conexiunea utilizat� cu prec�dere de institu�ii deoarece este costisitoare. Aceast� leg�tur� implic� stabilirea unei ie�iri proprii (gateway) �i plata taxelor corespunz�toare. Din momentul conect�rii, re�eaua sau calculatorul respectiv este parte integrant� a Internet-ului. Dac� la conectarea Internet-ului se utilizeaz� o re�ea local� atunci este necesar un router, cu ajutorul c�ruia întreaga re�ea local� va avea acces la Internet. (Router-ul este un calculator folosit pentru direc�ionarea traficului �i a schimburilor de pachete între re�ele). Pentru realizarea unei conexiuni directe este necesar� o linie de telecomunica�ii dedicat� realizat� cu ajutorul unor sateli�i, pentru distan�e foarte mari, sau cu ajutorul cablurilor telefonice pentru distan�e relativ mici. În ambele cazuri este vorba de o linie închiriat�, adic� se închiriaz� de la operatorul de telecomunica�ii o linie telefonic� special� pentru conexiune. Conexiunea telefonic� temporar� printr-un distribuitor de servicii este cea destinat� în general utilizatorilor individuali. Aceast� conexiune este mai ieftin�, dar utilizatorul are un acces limitat, stabilit de c�tre furnizor. Aceast� conexiune este temporar� deoarece ea este stabilit� doar atunci când user-ul dore�te, calculatorul acestuia nefiind parte integrant� a Internet-ului.

Fig. 8. Schema conexiunii directe la Internet

Fig. 9. Schema unei conexiuni temporare prin distribuitor de servicii la Internet

INTERNET

ROUTER

Conexiune direct�

RE�EA LOCAL�

INTERNET

Conexiune direct�

modem modem

Linie telefonic�

USER

DISTRIBUITOR DE SERVICII

34

III. Configurarea calculatorului pentru o conexiune Dial_Up

în sistemul de operareWindows 9X Primul pas pe care utilizatorul trebuie s�-l fac� pentru a se putea conecta la Internet este acela de a-�i configura calculatorul pentru a putea realiza o conexiune între calculatorul s�u �i cel al Furnizorului de Servicii Internet. În acest sens vom încerca s� expunem în cele de mai jos pa�ii necesari pentru realizarea acestei configur�ri.

Utilizatorii individuali folosesc cel mai adesea modemurile pentru stabilirea unei conexiuni la Internet, prin intermediul liniei telefonice. Modemul, intern sau extern, este un aparat care converte�te semnalele digitale utilizate de computere în semnale analogice, pentru a putea fi transmise prin intermediul liniilor telefonice (modula�ie) �i de asemenea semnalele analogice transmise prin intermediul liniilor telefonice în semnale digitale, pentru a putea fi interpretate de computer (demodulatie).

III.1. Configurarea telefonului

Pentru a configura calculatorul pentru o conexiune de tipul dial_up se va accesa fereastra Control Panel (click pe Start, apoi selecta�i Settings iar de aici Control Panel).

În aceast� fereastr�, ini�ial, se va face configurarea telefonului �i a propriet��ilor acestuia - Configuration Telephony Drivers and Dialing Properties.

Se va executa un dublu click pe Telephony ceea ce va duce la deschiderea ferestrei de dialog Dialing Properties cu dou� interfe�e: My Locations �i Telephony

Drivers. În interfa�a My Locations se va completa la I am dialing from: num�rul de

telefon care stabile�te leg�tura cu ISP. (scrierea se face f�r� pauze între cifre). Se completeaz� apoi la I am in this country/region, prin ac�ionarea s�ge�ii iar din list� se va alege �ara din care se face conexiunea (România în cazul de fa��). Se completeaz� la Area code prefixul telefonic al localit��ii de unde se face conexiunea (264 pentru Cluj). La Dial using se va alege Tone dial pentru posturilor telefonice conectate la o central� telefonic� digital� sau Pulse dial pentru posturile telefonice conectate la centrale telefonice de tip analog.

Dup� aceea se trece la interfa�a Telephony Drivers. Aici, la The following

telephony drivers are installed on this computer, se verific� dac� apare Unimodem

Service Provider, �i apoi se execut� un click pe Configure… Va apare fereastra de dialog Modem Properties. Se revine în fereastra de dialog Dialing Properties �i se execut� un click pe Apply iar apoi se ini�iaz� comanda Close.

III.2. Configurarea modemului

Se d� un dublu click pe Modems. Se va deschide o fereastr� de dialog cu denumirea Modems Properties cu dou� interfe�e: General �i Diagnostics (de regul� modemul este instalat �i configurat o dat� cu instalarea sistemului de operare

35

Windows 9X); Se verific� dac� în interfata General apare scris modemul din dotarea computerului; (aici se poate verifica corectitudinea set�rilor efectuate executând click pe Properties �i analizând datele afisate; Se execut� din nou click pe Telephony Properties moment în care trebuie s� apar� datele configur�rii pe care am efectuat-o la punctul 1 (configurarea telefonului).

III.3. Configurarea re�elei de lucru

Aceasta este cea mai important� configurare. Se d� un dublu-click pe iconul Network �i va apare o fereastr� de dialog cu denumirea Network ce con�ine trei interfe�e: Configuration, Identification si Access Control.

III.3.1. În interfa�a Configuration, la The following network components are

installed, trebuie sa apar� 3 componente:

a. Client for Microsoft Networks; (Dac� nu exist� aceast� component�, se instaleaz� astfel: se execut� click pe Add; se selecteaz� Client; click din nou pe Add; din lista care apare - Manufacturers se selecteaz� Microsoft; apoi din lista Network

Clients se selecteaz� Client for Microsofts Networks; click pe OK).

b. Dial-Up Adapter; Dac� nu exist� aceast� component�, se instaleaz� astfel: se execut� click pe Add; se selecteaz� Adapter; click din nou pe Add; din lista care apare - Manufacturers se alege Microsoft; apoi din lista Network Adapters se selecteaz� Dial_Up Adapter; click OK.

c. TCP/IP -> Dial-Up Adapter; Dac� nu exist� aceast� component�, se instaleaz� astfel: se execut� click pe Add; se selecteaz� Protocol; click din nou pe Add; din lista care apare - Manufacturers se alege Microsoft; iar apoi din lista Network Protocol se selecteaz� TCP/IP; click OK.

În interfa�a Configuration la Primary Network Logon va ap�rea Client for

Microsofts Networks iar la File and Print Sharing – nu trebuie s� apar� nimic (vom selecta aceast� op�iune doar dac� dorim s� permitem accesul în computerul nostru a unui utilizator din Internet).

III.3.2. În interfa�a Identification se pot completa urmatoarele:

la Computer name - numele computerului care se conecteaz� la internet;

la Workgroup – este indicat a se folosi nume ca Home sau Workgroup dar se pot utiliza �i altele pe care dumneavoastr� le dori�i.

la Computer Description – nu e neap�rat necesar s� complet�m datele despre calculator

36

III.3.3. În interfa�a Access Control: se bifeaz� prima op�iune de la Control

access to shared resources using si anume Share level access control. Dac� totul este bine se execut� click OK.

Atentie !

Este posibil ca la aceste set�ri computerul s� solicite introducerea CD-ului de instalare al sistemului de operare Windows 9X, instalat pe computer, pentru a prelua o serie de date necesare functionarii corecte a noilor componente. Calculatorul va trebui restartat pentru instalarea noilor componente.

III.4. Crearea conexiunii prin apel telefonic

Se acceseaz� butonul Start, se alege Programs, apoi Windows Explorer iar în final Dial_Up_Networking. Dac� pachetul Dial-up Networking nu este instalat, atunci pentru instalare se procedeaz� astfel: se intr� în Control Panel �i se execut� un dublu click pe Add/Remove Programs. Activa�i Windows setup din partea de sus a ferestrei, apoi activa�i Communications iar apoi pe Details. Bifa�i Dial-up

Networking, apoi click pe butonul OK. Click din nou pe OK pentru confimare (Calculatorul va trebui restartat pentru instalarea noii componente.).

Din Dial_Up_Networking se d� un dublu-click pe Make New Connection �i va apare o fereastra tip Wizard cu aceea�i denumire care ne va ajuta la configurare. În aceast� fereastr� de dialog, la Type a name for the computer you are dialing se completeaz� denumirea ISP la care sunte�i conectat (Connex, Idilis, RDS etc.), iar la Select a device trebuie s� apar� denumirea modemului care este instalat pe computer; click Next �i va apare o alt� interfa�� unde se va completa la Area code, Telephone

number �i Country/Region code, acelea�i date ca �i la punctul 1; click Next; apare o alt� interfa�� care ne solicit� verificarea corectitudinii datelor introduse, apoi executa�i click pe Finish.

În ferestra de dialog Make New Connection va apare un nou icon ce are denumirea pe care am dat-o anterior (Connex, Idilis, RDS etc.). Click cu butonul dreapta al mouse-ului pe acest icon �i select�m Properties: va apare o fereastra de dialog cu numele legaturii având patru interfe�e si anume: General, Server Types, Scripting si Multilink.

În interfa�a General: la Use area code and Dialing Properties se debifez� (la conectare nu se va mai solicita s� se introduc� prefixul localit��ii).

În interfa�a Server Types, la Type of Dial-Up Server, trebuie s� apar� PPP, Internet,

Windows NT Server, Windows 9X; la Advanced options ve�i bifa numai op�iunea Enable software compression (nu bifa�i op�iunea Log on to network), iar la Allowed

network protocols bifa�i numai TCP/IP.

În interfa�a Scripting bifa�i Start terminal screen minimized.

37

În interfa�a Multilink trebuie s� fie actionat� varianta Do not additional device. Se apas� butonul OK pentru finalizarea set�rilor.

IV. Configurarea calculatorului pentru o conexiune Dial_Up

în sistemul de operare Windows XP

IV.1. Configurarea telefonului - Se execut� un click pe Start apoi „Settings”

�i „Control Panel”. Aici se d� un dublu click pe „Phone and Modem Options” �i se va deschide interfa�a de mai jos (dac� deja sunt definite datele atunci se va ap�sa butonul Edit... �i se vor face corec�iile necesare sau se poate face o noua setare din butonul Edit...).

Se apas� butonul Apply iar apoi OK

IV.2. În „Control Panel” se execut� un dublu click pe „Network Connections”. Din interfa�a care se va deschide din partea stâng� sus se va alege „Create a new connection” �i automat se va deschide interfa�a:

Se execut� un click pe Next

Se scrie prefixul telefonic

Se alege din list� �ara din care se face conexiunea

Se scrie num�rul de telefon care

face apelul

38

Se bifeaz� Connect to the network at my workplace

Se execut� un click pe Next

Se execut� un click pe Next Se alege numele conexiunii (de exemplu Idilis)

39

Se execut� un click pe next Se scrie num�rul de telefon al furnizorului de Internet

Se execut� un click pe Next

Se bifeaz� Add a shortcut to this connection to my desktop �i se d� un click pe Finish

40

• Sumar Modulul 4 al suportului de curs propune spre analiz� configurarea calculatorului electronic pentru a se putea conecta la re�ea �i la Internet. Au fost analizate concepte precum adres� IP, adres� de e-mail, adres� de web. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Realiza�i o conexiune la re�ea pornind de la explica�iile de mai sus. 2. Compara�i cele trei tipuri de adrese discutate în suportul de curs: adres� IP,

adres� de e-mail, adres� de web.

• Bibliografie modul Kalbag, Asha; World Wide Web pentru încep�tori, Ed. Aquila `93, Oradea, 1999 Eager, Bill; Utilizare Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1996 Pilat, F.V., Deaconu, S., Popa, S., Radu, F.; Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1995

41

MODUL 5 E-MAIL SAU PO�TA ELECTRONIC�; CREAREA UNUI CONT DE E-MAIL; UTILIZAREA C�SU�EI PO�TALE; REDACTAREA MESAJELOR ON-LINE/OFF-LINE; SIMBOLURILOR EMO�IONALE, ACRONIME, COMENZI SPECIALE. • Scopul �i obiectivele

- s� analizeze conceptul de po�t� electronic�; - s� fac� distinc�ia între contul de e-mail �i adresa Web; - s� fie capabili de crearea unui cont de e-mail; - s� analizeze rela�ia dintre contul e-email �i Id-ul �i parola de utilizator.

• Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: Internet, configurarea calculatorului, re�ea • Schema logic� a modului

- Po�ta electronic� – e-mail

- Crearea unui cont de e-mail

- Gestionarea unui cont de e-mail

- Primirea �i transmiterea de mesaje de pe un cont de

e- mail

- Utilizarea emoticonurilor

• Con�inutul informa�ional detaliat

I. E-mail sau po�ta electronic�

E-mail-ul este cel care a contribuit semnificativ la dezvoltarea Internetului. A�a cum am men�ionat în partea de început referitoare la istoria Internet-ului, crearea unui sistem destinat tuturor a pornit de la necesitatea cercet�torilor de a transmite rapid informa�ii. Po�ta electronic� (sau e-mail), al�turi de mesajele SMS (Short Messaging Service - serviciu pentru schimb de mesaje scurte) EMS (Enhanced Messaging Service – serviciu extins pentru schimb de mesaje) sau MMS (Multimedia Messaging Service – serviciu pentru schimb de mesaje multimedia), de�ine în prezent primul loc în preferin�ele utilizatorilor. E-mail-ul este o modalitate de transmitere a informa�iilor (mesaje �i fi�iere chiar �i cu imagini, sunete etc.) într-un timp scurt oric�rui user din internet. Prin po�ta electronic� transmiterea unor fi�iere poate dura câteva secunde sau zeci de secunde, în func�ie de m�rimea mesajului �i a tipului de conexiune utilizat, aceasta putându-se realiza mai repede decât o convorbire telefonic�.

I.I. Crearea unui cont de e-mail

Pentru a în�elege pa�ii necesari pentru crearea unui cont de e-mail în continuare vom prezenta modul de subscriere/înregistrare la site-ul Web al yahoo.com. Facem aceast� prezentare deoarece, cei mai mul�i utilizatori din România folosesc conturi de e-mail pe serverele yahoo.com sau hotmail.com iar mai nou �i cele

42

de pe personal.ro (aceasta �i datorit� posibilit��ilor utiliz�rii pentru primele dou� în comunica�ii a messengerelor). Pa�ii pentru crearea unui cont de mail sunt, în general, aceia�i pentru to�i marii furnizori de servicii internet, �i aceasta presupune înregistrarea viitorului utilizator prin completarea unuia sau a mai multor formulare cu datele personale, în schimbul c�rora acesta î�i alege un nume de identificare/utilizator �i o parol�.

1. se deschide browserul de Internet �i se scrie în address bar: http://www.yahoo.com. În partea de sus a site-ului se execut� un click pe iconul mail. (se poate accesa mai rapid dac� se scrie în address bar http://mail.yahoo.com).

Se va deschide o nou� pagin� Se va deschide o nou� fereastr� din care se va face un link (se execut� un

click) pe Sign up now:

Se deschide fereastra de mai jos. Se face un link Sign up now în c�su�a Free

Yahoo! Mail

Click

43

Se deschide fereastra în care se afl� formularul ce trebuie completat cu datele viitorului user de mail, dup� care se execut� click pe butonul Submit This Form �i se deschide pagina urm�toare. (la Yahoo! Ca �i nume de utilizator nu se va alege un nume simplu, deoarece multe din acestea sunt ocupate!!! Uneori sunt necesare 3 sau mai multe încerc�ri pân� se gase�te un ID liber. La Zip/Postal Code se va scrie codul jude�ului în care domicilia�i dvs. Serverul Yahoo în pagina urm�toare o s� ne indice c� este un cod invalid deoarece este din �ase cifre – în SUA codurile sunt din 5 cifre- dar îl va accepta dup� ce select�m �ara în care ne afl�m).

44

În aceast� pagin� vor fi corectate câmpurile marcate cu ro�u (Yahoo ID dac� a fost ales deja de o alt� persoan�, �ara, codul po�tal �i eventualele câmpuri ce ne-au „sc�pat” – multe câmpuri se completeaz� din lista predefinit� ce se activeaz� când execut�m un click asupra ei). Dup� corectarea acestor câmpuri se va executa din nou un click asupra butonului Submit This Form.

Dac� totul este corect (am g�sit un ID liber �i am completat toate câmpurile) înseamn� c� tocmai ne-am creat un nou cont de mail ce va avea ca adres�:

ID_ales@yahoo.com

Dac� nu am completat corect nici de aceast� dat� sau nu am g�sit un ID liber, dup� comanda Submit This Form ni se va redeschide formularul de înscriere cu anumite câmpuri ce trebuiesc completate. Se va insista pân� serverul Yahoo ne va transmite mesajul ca avem un cont de e-mail înregistrat.

II. Modul de func�ionare al po�tei electronice Pentru trimiterea unui mesaj cu ajutorul e-mail-ului, acesta trebuie s� con�in� informa�iile despre expeditor �i destinatar (asem�n�tor coresponden�ei clasice). Dup� conectarea calculatorului la Internet, cu ajutorul unui soft pentru e-mail (oferit de c�tre furnizorul serviciului de mail sau cel incorporat în sistemul de operare – Outlook), se compune (compose) mesajul ce urmeaz� a fi trimis. Dup� redactarea mesajului acesta va fi expediat cu ajutorul comenzii “send” (trimite) sau “send message” (trimite mesajul). Din acest moment mesajul pleac� mai departe prin Internet, spre calculatorul furnizorului de servicii al destinatarului, unde este depus în “c�su�a po�tal�”. Dup� un foarte scurt timp, destinatarul este anun�at de sosirea mesajului, cum ar fi de exemplu “You have new mail!”. Pentru a în�elege mai bine cum are loc transmiterea mesajului red�m grafic în cele de mai jos schema de principiu a func�ion�rii e-mail-ului.

45

Fig. 10. Compunerea �i trimiterea mesajelor

Mesajul po�tei eletronice, indiferent ce sistem de po�t� electronic� folose�te furnizorul de servicii al user-ului, este foarte simplu �i se compune din dou� p�r�i: header (cap) �i body (corp).

Fig. 11. Crearea unui mesaj cu ajutorul po�tei electronice

Header-ul mesajului con�ine datele necesare ghid�rii mesajului spre destinatar,

sau înapoi, spre expeditor, dac� trimiterea nu s-a efectuat. Linia “subject” îi indic� destinatarului, pe scurt, con�inutul mesajului, �i astfel, dac� acesta a primit o list� de mai multe mesaje poate face astfel o sortare în ordinea “priorit��ilor” la citirea mesajelor.

Body-ul va con�ine mesajul pe care expeditorul dore�te s�-l transmit�. Pentru a putea compune un mesaj este necesar ca utilizatorul s� dea comanda “compose” (a scrie) sau “ compose message”.

Un lucru important este acela c� mesajele e-mail nu sunt strict confiden�iale. Ele pot fi citite de cineva care posed� cuno�tin�ele necesare de informatic�!!!

II.1. Utilizarea c�su�ei po�tale: Comenzile standard ale unei c�su�e po�tale sunt:

1. Compose – este comanda pentru compunerea mesajelor ce urmeaz� a fi expediate (la mesaj pot fi ata�ate unul sau mai multe fi�iere; num�rul maxim de fi�iere ata�ate depinde de furnizorul serviciului de e-mail)

To: (adresa e-mail destinatar) From: (adresa e-mail sau nume expeditor) Subject: Con�inutul mesajului pe scurt (op�ional) Mesajul ce urmeaz� a fi trimis

Header

Body

INTERNET

Destinatar

Expeditor

Mesaj

46

2. Reply – este comanda ce permite r�spunsul la un mesaj primit; Executând un click pe Reply, va apare formularul unui nou mesaj, în care adresa destinatarului este deja completat�, iar în fa�a subiectului mesajului primit va apare scris Re. 3. Forward – comanda permite retrimiterea unui mesaj primit unor al�i coresponden�i. La accesarea comenzii Forward va apare formularul unui nou mesaj, mesaj în care sunt trecute, în body, urm�toarele : ----- Original Message ----- ; apoi From: urmat de datele expeditorului mesajului original; To: urmat de datele destinatarului mesajului original; Sent: datele calendaristice referitoare la data si ora când a fost trimis mesajul original; Subject: denumirea mesajului original. În continuare este redat con�inutul mesajului original. Pentru a-l trimite trebuie s� completa�i adresa destinatarului �i subiectul mesajului. Deasupra preciz�rii: ----- Original Message ----- pute�i ad�uga mesajul dumneavoastr� (dac� dori�i s� nu se vad� cine a trimis mesajul original pute�i �terge datele referitoare la acesta din body, �i ve�i avea un mesaj ce va ap�rea c� fiind scris de dumneavoastr�). Tot ceea ce trebuie s� face�i acum este s� completa�i în header adresa destinatarului. 4. Read Mesage – este comanda ce permite deschiderea unui mesaj primit �i a ata�amentelor aferente mesajului; Se va accesa folderul Inbox, aici se va c�uta mesajul ce urmeaz� a fi citit, (când s-a intrat în inbox vor apare mesajele primite, mesaje la care se va putea vizualiza expeditorul �i subiectul mesajului-dac� acesta este completat). Dac� este un mesaj urgent, acesta are în fa�a sa un semn de exclamare ro�u. Dac� este un mesaj care are un fi�ier ata�at va apare simbolul unei agrafe de birou. La cele mai multe tipuri de c�su�e po�tale, în fa�a fiec�rui mesaj, exist� o fereastr� mic� p�trat�, care ofer� posibilitatea de a bifa (se execut� un click pe aceasta) pentru a putea dispune mutarea mesajului într-un alt folder, �tergerea mesajului etc. Dac� se dore�te a se citi continutul unui mesaj, se va executa un dublu click pe mesaj sau un singur click pe subiectul mesajului (link). 5. Save Mesage – aceast� comand� permite salvarea (mutarea) unui mesaj într-unul din folderele (dosarele) c�su�ei sau salvarea sa pe calculator; 6. Delete - aceasta permite �tergerea din c�su�a po�tal� a unui mesaj (inclusiv a fi�ierelor ata�ate). Se pot �terge unul sau mai multe mesaje odat�, în func�ie de câte au fost bifate.

II.2. Folderele c�su�ei de e-mail, crearea de noi foldere

Noile c�su�e de e-mail sunt predefinite cu un num�r standard de foldere (dosare). Aceste foldere predefinite sunt: 1. Inbox - folderul în care se g�sesc mesajele primite; 2.Outbox folderul în care se g�sesc mesajele compuse de dvs. înainte de a fi expediate; 3. Sent Items folderul unde sunt salvate mesajele trimise; 4. Deleted Items folderul în care ajung mesajele �terse de c�tre utilizator. 5. Drafts – folderul de arhivare. Dac� se dore�te ca în c�su�a de e-mail s� se creeze noi foldere în care s� se p�streze coresponden�a cu anumi�i utilizatori (o mai u�oar� gestionare a mesajelor), atunci se pot creea u�or noi foldere care pot avea diverse nume.

II.2.1. Crearea de noi foldere

47

C�uta�i Options, iar aici New Folders. În caseta ce va apare, denumi�i noul folder pe care dori�i s�-l crea�i, iar apoi execut�i click pe OK. Opera�ia se poate repeta pân� când crea�i toate folderele pe care le dori�i. Scrie�i denumirea noului dosar pe care dori�i a-l crea �i da�i apoi click pe OK. Dac� se dore�te �tergerea unui folder atunci se va alege op�iunea Delete Folder. Acum tot ce mai trebuie este ca mesajele ce vor veni s� le redirec�iona�i corespunz�tor dorin�ei dumneavoastr�.

II.3. Func�ia Address Book (Agenda cu adrese de e-mail) Functia “Address Book” permite crearea unei agende cu adrese de e-mail,

asem�n�toare c�r�ii telefonice, în care utilizatorul va salva date referitoare la un corespondent de po�t� electronic�.

II.3.1. Înscrierea unui nou corespondent Pentru accesarea aceastei func�ii se activeaz� din Options func�ia Address

Book. Înscrierea de noi coresponden�i se poate face pe dou� c�i:

1. Înscrierea manual� a unui nou corespondent în Address Book - se execut� un click pe New �i se alege Add New Contact sau din meniul File

se alege New Contact. Va apare o fereastr� special� de dialog unde unde se vor introduce datele solicitate de formular (minim numele si prenumele corespondentului �i adresa corect� a c�su�ei sale po�tale; Dac� se dore�te înscrierea unor noi coresponden�i se repet� opera�iunea de mai sus

2. Înscrierea automat� a coresponden�ilor în Address Book: - se deschide mesajul primit, se selecteaz� numele expeditorului iar apoi cu un

click-dreapta se alege Add Address Book. Se va deschide formularul de înscriere, cu o serie de date minime deja înscrise (dac� dori�i s� introduce�i �i alte date, atunci aceast� opera�iune o ve�i face manual).

II.3.2. Utilizarea Address Book Utilizarea Address Book pentru completarea automat� a adresei destinatarului:

Din fereastra “New Message” ac�iona�i asupra To: (duce�i cursorul mouse-ului în dreptul ferestrei), �i va apare automat Address Book

Din lista ce apare alege�i destinatarul activând numele printr-un simplu click. Activa�i butonul To: iar numele selectat va trece în Message recipients. Executa�i click pe OK. Dac� se dore�te trimiterea aceluia� mesaj la mai mul�i destinatari, ad�uga�i în continuare conform procedeului de mai sus. Vor apare mai mul�i destinatari, desp�r�i�i între ei prin punct �i virgul�(;). În momentul expedierii calculatorul va completa automat �i adresa de e-mail a destinatarului/destinatarilor.

III. Redactarea mesajelor on-line/off-line

III.1. Redactarea mesajelor on-line

Redactarea mesajelor on-line înseamn� c� user-ul compune �i redacteaz� mesajul în timp ce este conectat la Internet. (Direct în body-ul soft-ului de e-mail). Dezavantajul acestui procedeu este legat de un cost suplimentar. Un alt dezavantaj, ce rezult� indirect din dorin�a reducerii costurilor, este acela c� utilizatorul nu va redacta

48

întotdeauna un mesaj „îngrijit” datorit� grabei de a-l compune pentru a nu î�i consuma minutele oferite de c�tre furnizor sau a pl��ii suplimentare a serviciului telefonic.

III.2. Redactarea mesajelor off-line Acest tip de redactare se folose�te atunci când se dore�te compunerea unui mesaj mai lung, ceea ce ar necesita o conectare mai îndelungat� la Internet �i deci costuri suplimentare.

Metoda „Copy-Paste” - Pentru redactarea mesajelor off-line se folose�te un editor de text obi�nuit (Microsoft Word, WordPad etc.) în care se compune �i redacteaz� mesajul. La terminarea redact�rii mesajului se marcheaz� întregul text (Ctrl+A) dup� care se efectueaz� comanda copy (Ctrl+C). Se închide editorul de text (mesajul scris se poate eventual �i salva) dup� care se activeaz� soft-ul de e-mail. Se activeaz� comanda compose, se completeaz� în header datele referitoare la destinatar, expeditor �i subiect dup� care în body se activeaz� comanda ”paste” (Ctrl+V).

Metoda „fi�ier ata�at” O alt� metod� este aceea de trimitere a mesajului ca fi�ier ata�at. Aceasta este metoda recomandat� în cazul în care se dore�te trimiterea unui mesaj îngrijit, a unui mesaj identic cu ceea ce am dorit noi s� expunem. Pentru aceasta se creeaz� în programul dorit fi�ierul ce urmeaz� a fi expediat (fi�ierul poate fi de tip text, imagine etc.) �i se salveaz� în calculator (preferabil în My Documents sau pe Desktop). Se deschide contul de e-mail, se activeaz� comanda compose, se completeaz� în header datele referitoare la destinatar, iar apoi de la comanda Attach File se “caut�” cu ajutorul comenzi Browse fi�ierul pe care dorim s� îl ata��m. Dup� ce am selectat fi�ierul se activeaz� comanda Done. În body este indicat s� spunem câteva cuvinte despre fi�ierul ata�at.

Aten�ie!!! Nu deschide�i un fi�ier ata�at dac� nu ave�i instalat un program antivirus sau dac� nu cunoa�te�i expeditorul. Aceasta este una din metodele cele mai frecvent întâlnite de r�spândire a viru�ilor.

Aplica�ie: 1. Expedia�i un mesaj de e-mail prin metoda „Copy-Paste”. 2. Expedia�i un mesaj de e-mail prin metoda „Fi�ier ata�at”. 3. Redacta�i �i expedia�i un mesaj on-line.

IV. Simbolurilor emo�ionale, acronime, comenzi speciale

IV.1. Simbolurile emo�ionale. Când destinatarul va citi mesajul pe care l-a�i trimis, atunci acesta nu va putea auzi tonul vocii dumneavostre. El nu va �tii dac� zâmbi�i sau plânge�i în acel moment. Asta înseamn� c� i-a�i comunicat doar o parte a mesajului pe care a�i dorit s�-l expedia�i! Acesta este unul din motivele pentru care unele din mesajele transmise prin po�ta electronic� pot fi interpretate gre�it. Pentru exprimarea tr�irilor afective, a sentimentelor în cadrul mesajelor e-mail, au fost create simbolurile emo�ionale (emoticons). Aceste simboluri sunt elemente grafice realizate din caractere de pe tastatur� ce pot fi folosite în cadrul mesajelor de e-mail pentru a

49

putea indica ce sim�i�i fa�� de con�inutul mesajului (indoiala, umorul, sarcasmul , mânia, etc.). În continuare v� vom prezenta câteva dintre combina�iile de taste necesare pentru inserarea unor simboluri emo�ionale.

Simbol

Descriere Simbol Descriere

:( Grimas� :-| F�r� expresie :) Zâmbet ;-) F�când cu ochiul ;( Plânset ;.(.. Plângând ;) Nimic bun :^) Expresie fericit� :| F�r� expresie :^( Expresie cu grimas� :@) Fericit la

culme |-( Obosit �i nervos

8) Ochelarist |-0 C�scând 80 �ip�t |-I Dormind :-0 �ocat |-P Amuzat :-D Râzând 8-( Îngrozit :-P Limba scoas� 8-) Cu ochii larg deschi�i ;-( Nefericit 8-| Preocupat :'-( Plângând 8-|| Sup�rat :-/ Încruntat 8-0 Speriat :-] Sarcasm 8-

D Râzând

IV.2. Acronimele sunt abrevieri ale unor expresii �i propozitii comune, folosite în mesajele electronice. Cel mai adesea sunt folosite de c�tre utilizatorii messengerelor �i cei ai chat-urilor Nu sunt utilizate în mod curent, dar le prezentam mai jos :

Acronim Descriere Explicatii

AISI Dup� cum v�d As I See It ASAP Cât de curând posibil As Soon As Possible B4 Înainte Beforte BOT Înapoi la subiect Back On Topic BTW Apropo By The Way FYI Pentru informarea dvs. For Your Information HTH Sper c� asta v� ajuta Hope This Helps IBTD Sper s� difere I Beg Tu Differ IOW Cu alte cuvinte In Other Words KISS Exprim�-te simplu Keep It Simple Stupid LOL Râzând zgomotos Laughing Out Loud NRN R�spunsul nu e necesar No Reply Necessary OBTW Oh , apropo Oh By The Way OTOH Pe de alt� parte On The Other Hand RBTL Cite�te printre rânduri Read Between The Lines

50

ROTFL M� t�v�lesc de râs Rolling On The Floor Laughing TAFL Plimb� ursul Take a Flying Leap TIA Mul�umesc anticipat Thanks In Advance YGBK Cred c� glume�ti You Gotta Be Kidding

Aten�ie!!!

Pentru redactarea unui e-mail trebuie s� se �in� seama de:

- formul�ri cât mai sugestive; - p�strarea unor paragrafe scurte; - lungimea liniei de text s� nu fie mai mare de 65 de caractere; - folosirea citatelor scurte; În explica�ii nu se folosesc simboluri emo�ionale sau acronime.

Nu folosi�i numai majuscule (se interpreteaz� “sunt nervos”).

IV.3. Comenzi speciale pentru e-mail

Unele soft-uri de e-mail ofer� anumite comenzi speciale care pot fi utile, cum ar fi:

- Aliasing (“porecle”) – permite definirea unor nume mai scurte �i mai

familiare pentru coresponden�� unde exist� rela�ii mai apropiate �i comunicare frecvent�;

- Carbon Copies (Cc: copii la indigo) – permite trimiterea mesajului la mai

multe adrese;

- Including Files – permite inserare de fi�iere întregi în corpul mesajului

- Mailing List – pentru definirea de utilizatori �i grupuri de utilizatori c�rora s� li se trimit� po�ta electronic�;

- Receipt Notification – primirea unui mesaj de confirmare atunci când

mesajul trimis a ajuns la destina�ie • Sumar În acest modul am propus spre analiz� po�ta electronci� – e-mail-ul. Am trecut în revist� modalit��ile de creare, gestionare �i control al unui cont de e-mail. Am analizat emoticonurile cel mai frecvent utilizate.

51

• Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Crea�i un cont de e-mail pe yahoo �i transmite�i un mesaj tutorelui.

• Bibliografie modul Eager, Bill; Utilizare Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1996 Pilat, F.V., Deaconu, S., Popa, S., Radu, F.; Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1995

52

MODULUL 6 PROTOCOLUL TCP/IP • Scopul �i obiectivele

- s� realizeze o setare a conexiunii la re�ea utilizând protocolul TCP/IP • Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: re�ea, calculator electronic, conexiune la re�ea, conexiune la Internet • Schema logic� a modului

- Protocol de baz� TCP/IP

- Nivel TCP

- Nivel IP

• Con�inutul informa�ional detaliat

I. Protocolul TCP/IP12

Aplica�iile Internet, de orice tip ar fi ele, client sau server, folosesc drept protocol de baz� TCP/IP-ul. Pentru în�elegerea func�ion�rii acestui protocol vom folosi ca exemplu trimiterea unui mesaj de e-mail. Trimiterea unui mesaj presupune un set de comenzi pe care un calculator le trimite spre un alt calculator, cum ar fi: expeditorul, destinatarul precum �i textul mesajului. Acesta este protocolul care face posibil� comunicarea între cele dou� calculatoare. Po�ta electronic� define�te un set de comenzi ce trebuie interpretate �i transmise. Aceasta va opera atât cu partea de TCP (Transfer Control Protocol) cât �i cu cea de IP (Internet Protocol). TCP-ul este responsabil pentru siguran�a cu care aceste comenzi vor ajunge la destina�ie (p�streaz� ceea ce a fost trimis �i retrimite în cazul în care mesajul nu a ajuns cu bine la destina�ie, fragmenteaz� mesajele mari în datagrame pentru a putea fi trimise pe rând). IP-ul este un set de instruc�iuni, o libr�rie de rutine pe care le apeleaz� TCP. Se poate spune c� aplica�iile ce folosesc protocolul TCP/IP sunt structurate pe patru nivele: 1. aplica�ia propriu-zis� (ex. programul de mail); 2. un protocol, TCP de exemplu, ce asigur� serviciul propriu-zis de mail; 3. IP, necesar pentru transmiterea datagramelor la destina�ie; 4. partea fizic� a re�elei (modem sau placa Ethernet).

Re�eaua Internet este compus� dintr-o mul�ime de re�ele mici, care comunic� între ele prin intermediul unor gateway-uri. Datagramele trebuie s� treac� prin diferite re�ele pentru a ajunge la destina�ie. Trecerea aceasta se nume�te rutare �i nu este vizibil� pentru utilizator.

Gateway-ul este un calculator care se ocup� de interconectarea re�elelor care vor ie�i în Internet, iar printre atribu�iile sale este �i cea de a ruta (dirija) informa�ia. Pentru accesarea unui alt calculator la distan�� utilizatorul trebuie s� cunoasc� adresa IP a acestuia.

12 La 1 ianuarie 1983 - ARPA declar� protocolul TCP/IP ca find standardul s�u de interconectare al calculatoarelor

53

TCP/IP este construit ca fiind o secven�� de datagramare. Datagrama este o colec�ie de date ce sunt trimise ca un singur mesaj. Fiecare din aceste datagrame va fi trimis� prin re�ea individual. Atâta timp cât datagramele sunt în tranzit, re�eaua nu va realiza c� exist� leg�tur� între ele. Se poate întâmpla ca la destina�ie datagramele s� nu ajung� în aceea�i ordine (ex: la transferul unei informa�ii “fragmentate” în 7 datagrame este posibil ca datagrama 6 s� ajung� înaintea datagramei 7 sau este posibil ca, din cauza unei erori, una din datagrame s� nu ajung�, caz în care datagrama respectiv� va fi retransmis�).

Termenii “datagram�” �i “pachet” par a fi la prima vedere sinonimi, dar nu sunt. Datagrama este o unitate de date cu care lucreaz� protocolul TCP/IP, iar pachetul este un cumul de datagrame ce apare pe Ethernet, linii telefonice sau alte tipuri de conexiuni. Este avantajos ca la expediere s� se trimit� o singur� datagram�/pachet motiv pentru care ace�ti termeni pot fi confunda�i.

II. Nivelul TCP În transmiterea �i recep�ionarea datagramelor sunt implicate dou� protocoale

TCP �i IP. TCP este responsabil de împ�r�irea mesajului în datagrame, reasamblarea, retransmiterea acestora în cazul în care ceva nu a fost trimis corect. Trimiterea unui mesaj poate face uneori ca datagramele s� treac� prin diferite servere, linii telefonice cablu Ethernet etc. din diferite ��ri sau chiar continente. În acest caz TCP îi d� IP-ului o datagram� cu o destina�ie. IP-ul nu „�tie” ce con�ine acea datagram� �i de asemenea nu �tie ordinea în care au fost trimise. TCP trebuie s� „�tie” c�rei conexiuni îi apar�ine o anumit� datagram�. Acest lucru se nume�te demultiplexare. Informa�ia necesar� pentru demultiplexare este con�inut� în a�a numitele headere. Un header este un num�r de octe�i aranja�i la începutul datagramei printr-un protocol care va „memora” ordinea lor. Acest header con�ine cel pu�in 20 de octe�i, dar cei mai importan�i octe�i sunt cei privind sursa �i destina�ia, num�rul portului �i num�rul de secven��. De ex: dac� avem 500 de octe�i într-o datagram�, prima datagram� va fi numerotat� cu 0, a doua cu 500, a treia cu 1000, a patra cu 1500 etc. În final se va men�iona suma de control (Checksum), ca fiind suma tuturor octe�ilor din datagrame. Rezultatul este pus în header. La destina�ie TCP mai verific� înc� o dat� exactitatea. În cazul în care datagrama a sosit corect, se va trimite expeditorului un num�r de confirmare (acknowledgement). De exemplu dac� se trimite o confirmare de 2000 de octe�i înseamn� ca s-au primit to�i octe�ii, pân� la cel cu num�rul 2000.

III. Nivelul IP

TCP trimite fiecare datagram� c�tre IP. IP-ul va g�si o rut� a datagramei pentru a ajunge la destina�ie. Pentru a permite gateway-urilor sau sistemelor intermediare s� retrimit� datagrama, IP-ul î�i adaug� propriul header. Principalele informa�ii puse în header sunt sursa �i destina�ia ca adrese IP, num�rul de protocol �i o alt� sum� de control. Adresa IP surs� este adresa de unde se trimit datagramele adic� este propria adres� IP necesar� pentru a se �ti de unde vin datagramele. Adresa de destina�ie este adresa IP a calculatorului de destina�ie �i este necesar� pentru a se indica unde merg datagramele. Num�rul de protocol permite IP-ului de la cel�lalt cap�t s� verifice dac� header-ul nu a avut de suferit în timpul transportului.

54

• Sumar Modul 6 propune studen�ilor set�rile de conexiune la re�ea �i Internet utilizân protocolul TCP/IP. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Realiza�i o conexiune la re�ea �i Internet utilizând protocolul TCP/IP.

• Bibliografie modul

Jalobeanu, M.; Internet: Informare �i instruire: pa�i în lumea comunica�iilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995

55

MODULUL 7 NAVIGAREA �I C�UTAREA PE WEB; • Scopul �i obiectivele

- s� în�eleag� conceptul de navigare pe Internet; - s� realizeze o c�utare coerent� �i de succes pe Internet utilizând un motor de

c�utare consacrat; • Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: Internet, WWW, pagin� de Internet • Schema logic� a modului

- Navigare pe Internet

- C�utare pe Internet

- Motoare de c�utare pe Internet

- C�utare rafinat� pe Internet

- Selectarea informa�iilor • Con�inutul informa�ional detaliat

I. Navigarea �i c�utarea pe Web

În timpul navig�rii pe Web browserul înregistreaz� paginile vizitate de-a lungul unei sesiuni. În cele mai multe browsere se pot vizualiza paginile deja vizitate. La browserele Netscape Navigator �i Internet Explorer lista cu paginile vizitate se g�se�te în meniul “Go”. Traseul parcurs în navigare se poate reface cu ajutorul butoanelor din meniul principal al browserului “Back” �i “Forward”. Butonul “Back” (înapoi) comand� browser-ului s� afi�eze pagina/paginile vizitate anterior Butonul “Forward” (înainte) comand� browser-ului s� se întoarc� înspre pagina de la care s-a pornit când s-a folosit butonul “Back”.

Butonul “Home” din bara de instrumente a browserului va comanda afi�area paginii standar.

Butonul „Stop” opre�te înc�rcarea siteului/paginii Butonul „Refresh” reîncarc� pagina (de multe ori nu ne sunt afi�ate ultimele modific�ri dintr-un site - informa�ia este înc�rcat� din cache - este bine s� se utilizeze butonul refresh pentru a verifica aceast lucru.

56

Exerci�iu: scrie urm�toarea adres� �i navigheaz� în site

http://www.ubbcluj.ro

I.1. Motoarele/instrumentele de c�utare

Localizarea informa�iilor disponibile pe WWW se face folosind programe speciale, programe numite motoare de c�utare sau instrumente de c�utare.

Pe Web exist� numeroase instrumente de c�utare, cele mai cunoscute fiind: Yahoo, Lycos, Infoseek Magellan, AltaVista, Google. În afara acestora, în ultimul timp au ap�rut �i instrumente de c�utare române�ti cum ar fi: Home.ro, Start RO, Index 2000, Prima Pagina, Bumerang etc. Motorul de c�utare Google este unul din cele mai utilizate instrumente de c�utare a informa�iei pe Web �i are urm�toarea adres� URL http://www.google.com. Motoarele/instrumentele de c�utare se prezint� sub forma unor pagini Web �i sunt baze de date ce indexeaz�/claseaz� paginile Web-ului sau titlurile de pagini. Când c�uta�i cu ajutorul cuvintelor-cheie, acestea încearc� s� potriveasc� cuvintele-cheie cu acelea pe care le con�ine în baza sa de date. Rezultatele c�ut�rii sunt ar�tate, de obicei, pe o pagin� aparte care va apare pe ecran. Num�rul de situri Web g�site poate varia de la câteva pagini pâna la cifre de ordinul milioanelor.

1.-Ce este un motor de cautare ? Motoarele de c�utare din Internet g�sesc resurse ce con�in cuvântul/cuvintele

cheie pe care le-a�i specificat. Ele examineaz� con�inutul resursei, titlul sau adresa Web. Dup� aceasta returneaz� rezultatele c�utarii, sub forma unei pagini Web, con�inând adresa Web unde este localizat� informa�ia, titlul �i uneori o scurt� descriere a fiec�rei resurse.

2.Cum utiliz�m un motor de c�utare: - se deschide browserul de Internet (Internet Explorer, Netscape Navigator

etc.); - se acceseaz� pagina Web a motorului de c�utare; - se scrie cuvântul/cuvintele - cheie despre care se dore�te s� se afle informa�ii

în „search box” iar apoi execut�m un click pe „search” („Google Search” în cadrul motorului Google) sau pur �i simplu tasta�i Enter. Motorul de c�utare ne va returna o pagin� Web ce va con�ine primul grup de resurse Web, corespunz�toare datelor cerute (grupul de resurse Web=num�rul de adrese Web unde se afl� informa�ia solicitat�, afi�ate pe o pagin� a motorului de c�utare; acest num�r poate fi modificat, dac� se dore�te din set�rile motorului de c�utare. De exemplu, la Google num�rul minim ce va fi afi�at într-o pagin� este de 10 iar cel maxim de 100).

- Dac� în pagina nou deschis� g�si�i o adres� Web (URL) în care crede�i c� s-ar putea s� afla�i date utile în cercetarea dumneavoastr�, atunci face�i un click pe link-ul s�u (cuvântul sau fraza scris� cu alt� culoare la care dac� ajunge cursorul mouse-ului, acesta î�i modific� forma transformându-se de obicei din s�geat� într-o „mânu��”). Dac� în primul grup de resurse nu g�sim datele pe care le dorim atunci deschidem un nou grup de resurse Web (o alt� pagin� dac� utilitarul a g�sit mai multe

57

resurse decât afi�eaz� el pe o pagin�). Dac� nu suntem mul�umi�i de resursele g�site (num�rul de resurse este prea mare sau prea mic – deci greu de „gestionat”) atunci putem folosi în explorare alte cuvinte cheie, sau o alt� grupare a cuvintelor cheie.

I.2. Pentru o c�utare eficient�

Uneori c�utarea pe Internet a informa�iei referitoare la o anumit� tem� poate fi destul de anevoioas�, datorit� volumului prea mare/mic de resurse ce con�in date despre aceast� tem�, sau a nout��ii temei. Pentru a realiza o c�utare eficient� este necesar s� “compunem” corect “întrebarea cheie”. Activitatea de compunere a întreb�rilor cheie presupune o anumit� practic�, deci nu trebuie s� ne descuraj�m dac� nu primim rezultate mul�umitoare de la prima încercare. Dac� nu g�sim informa�ia necesar� cu ajutorul motorului de c�utare, atunci va trebui s� fim mai specifici în formularea întreb�rii, deci va trebui s� reformul�m întrebarea adresat� prin intermediul motorului cyberspa�iului.

I.2.1. Tehnici pentru o c�utare eficient�

Motoarele de c�utare difer� între ele privind facilit��ile oferite. Unele permit folosirea de combina�ii de “cuvinte cheie” pentru a putea specifica exact ce tip de rezultat se dore�te iar altele nu. Deprinderea acestei tehnici va duce în final la ob�inerea de rezultate mai exacte �i mai bune în procesul de c�utare. Primul lucru important este alegerea cuvintelor cheie. Pentru aceasta se utilizeaz� cuvinte cât mai adecvate domeniului/subiectului c�utat �i nu cuvinte uzuale, comune mai multor domenii. Utilizarea cuvintelor uzuale va face ca motorul s� ne returneze sute sau chiar mii de pagini cu informa�ii nerelevante scopului propus. Acest lucru se întâmpl� �i atunci când aria de c�utare este prea vast�. În acest caz trebuie ca întrebarea s� fie reformulat� în termeni specifici cu scopul restrângerii ariei de cautare.

Dac� rezultatele explor�rii sunt insuficiente, atunci întrebarea va trebui reformulat� într-un mod mai general. Se pot folosi diferite combina�ii ale cuvintelor, pentru a se ob�ine cât mai multe rezultate relevante.

Folosi�i majusculele doar atunci când este necesar. Majoritatea directoarelor �i indexurilor de c�utare fac diferen�a între literele mari �i mici din �irul de caractere c�utate.

Dac� întrebarea introdus� con�ine numai litere mici, motorul de c�utare va indentifica numai textul scris fie cu litere mari, fie cu litere mici. În cazul în care scrie�i �i o liter� mare, motorul de c�utare presupune c� aceasta are o semifica�ie special� �i va afi�a numai rezultatele care corespund exact �irului respectiv. Descifra�i „secretele” motorului de c�utare folosit. Unele ofer� facilit��i speciale, prin care con�inutul relevant poate fi g�sit mai u�or .

58

Întreb�rile trebuie s� fie scurte �i trebuie s� utilizeze cuvinte cheie, deoarece în cyber-spa�iu întrebarea va fi adresat� unui calculator nu unei persoane. De exemplu, dac� adres�m întreb�ri lungi de tipul: “A� dori s� aflu date referitoare la cea mai mic� �ar� din lume”, atunci motorul de c�utare ne va afi�a un num�r mare de resurse, din care mare parte nu ne sunt folositoare, iar descoperirea rezultatului la întrebarea noastr� se va afla ascuns între aceste resurse obligându-ne s� consum�m timpi suplimentari din munca noastr� de cercetare. Mai util ar fi s� formul�m o întrebare de genul: “cea mai mic� �ar�”.

Pentru a include sau exclude cuvinte din rezultatele cercet�rii utiliza�i "+" sau "-" ;

+: (plus) Utilizarea acestui semn va indica cuvintele ce trebuie incluse în rezultatul c�ut�rii. Dac� dorim, de exemplu, s� g�sim date referitoare la regulile jocului de tenis vom scrie +tenis +reguli. -: (minus) Vom folosi acest semn dac� dorim s� excludem anumite cuvinte din rezultatul c�ut�rii. Dac� vom scrie de exemplu +tenis +reguli –câmp vom ob�ine date referitoare numai la regulile tenisului de mas� nu �i a celui de câmp. Important Nu se las� spa�iu între semn ( "+", "-") �i cuvânt (+tenis, nu + tenis)

Utiliza�i operatorii booleeni pentru formularea întreb�rii: Mai jos vom reda cei mai utiliza�i operatori booleeni.

Folosi�i combina�iile de cuvinte – cheie. Majoritatea site-urilor de c�utare ofer� posiblitatea folosirii combina�ilor de cuvinte-cheie. Combinarea cuvintelor în �irurile de c�utare conduce la rezultate mai exacte, decât folosirea unui singur cuvânt - cheie.

Introducerea cuvintelor AND, OR sau NOT (cunoscute ca operatori booleeni) în �irul de c�utare, dobândi�i un control sporit asupra procesului.

1. AND (�i): Dac� se dore�te c�utarea unui document ce con�ine toate cuvintele cheie specificate atunci se va folosi comanda AND. De exemplu, dac� c�uta�i documente referitoare la “printer” �i “price” scrie�i “printer AND price”, iar motorul de c�utare v� va afi�a toate documentele ce con�in ambele cuvinte, �i va exclude documentele care se refer� numai la printer sau numai la price.

2. OR (Sau): Folosind “OR” înseamn� c� motorul va c�uta documente ce con�in oricare cuvânt din întrebare. De exemplu, pentru a g�si documente ce con�in cuvântul “balan��” sau “cântar”, scrieti: balan�� OR cântar (folosi�i sinonime, pentru a avea rezultate mai bune!).

3. NOT (Nu): Se utilizeaz� “NOT” atunci când se dore�te excluderea unui cuvânt specific. Spre exemplu, dac� scriem “psihoterapie NOT psihanaliz�” aceasta comand� motorului de a elimina orice site care con�ine cuvântul psihanaliz�.

4. NOTA:

59

a. Când separa�i cuvinte - cheie prin cuvântul "AND", motorul de c�utare g�se�te toate paginile Web ce înglobeaz� fiecare cuvânt din întrebare.

b. Când separa�i cuvinte - cheie prin cuvântul "OR" acesta g�se�te toate paginile Web, ce con�in oricare din cuvintele întreb�rii.

c. Dac� preceda�i un cuvânt - cheie cu "NOT", va g�si paginile Web ce nu con�in acel cuvant.

5. * (asteriscul): Un asterisc îndepline�te func�ia de l�rgire a r�d�cinilor. Plasare unui asterisc ”*” la sfâr�itul unui cuvânt va g�si toate cuvintele ce încep cu literele tip�rite. Spre exemplu, c�utând “Cluj*”, el creaz� leg�turi cu paginile web ce con�in cuvintele “Cluj”, ”Clujean”, ”Clujeni”.

6. ( ): Parantezele v� permit s� combina�i termenii pe care îi c�uta�i. Cuvintele sunt grupate împreun�, f�r� a avea posibilitatea de a c�uta o fraza. Spre exemplu, dac� dori�i s� g�si�i informa�ii despre ora�ele Turda �i Dej din jude�ul Cluj, ve�i scrie: Cluj AND (Turda OR Dej).

7. ADJ (adiacent) Dac� se dore�te g�sirea unor documente în care termenii apar unul lâng� altul, în orice ordine, atunci se folose�te operatorul "ADJ".

8. NEAR (lâng�): Când utiliza�i "near", termenii specifica�i în întrebare nu trebuie s� se afle la o distan�� mai mare de 25 de cuvinte unul de la altul. (cu Lycos)

9. FAR (departe): Acest operator este opus operatorului "near", deci distan�a între termeni e mai mare de 25 de cuvinte. De exemplu, dac� se scrie: tenis FAR câmp se vor g�si pagini ce con�in ambele cuvinte dar nu Tenis de câmp.

10. BEFORE (înaite): Acest operator este asem�n�tor cu "and", deosebirea fiind c� termenii trebuie s� apar� în ordinea pe care o specifica�i, la orice distan�� în acela�i document.

11. " ": Acest operator ajut� la g�sirea unei anumite fraze. Pentru a g�si documente care con�in fraza dorit� se utilizeaz� ghilimelele la începutul �i sfâr�itul frazei.

Operatoarele logice trebuie s� fie scrise cu litere mari, în caz contrar nu vor func�iona

Folosi�i facilit��ile de c�utare incorporate în broswerul Web Microsoft Internet

Explorer �i Netscape Navigator. Executa�i click pe butonul Search, în oricare din browsere, iar acesta va deschide o pagina special� Web, care v� ajuta s� g�si�i ce c�uta�i.

Aplica�ie: Pentru utilizarea op�iunii Search la browserul Internet Explorer, urma�i pa�ii

descri�i mai jos: 1. Executa�i un click pe butonul Search din bara de instrumente. (Fereastra

browserului se va împ�r�ii în dou� sec�iuni. Sec�iunea din stânga este bara de c�utare, iar sec�iunea din dreapta afi�eaz� pagina Web curent�. Butonul Search din bara de instrumente va r�mâne ap�sat pân� când îl selecta�i din nou, deci bara de c�utare va fi afi�at� atâta timp cât este activat acest buton).

2. Alegeti un motor de c�utare, executând click pe unul din butoanele tip "radio" din partea stâng�. 3. Scrie�i în spa�iul oferit cuvintele - cheie pe care dori�i s� le c�uta�i, apoi executa�i click pe Search. Motorul ales va c�uta în baza sa de date cuvintele - cheie introduse de dvs. �i va afi�a rezultatul în bara de c�utare - care î�i va schimba

60

aspectul, adaptându-se în vederea asigur�rii spa�iului necesar. De fiecare dat� când executa�i click pe o leg�tur� din bara de c�utare, ve�i vedea pagina Web respectiv� în partea dreapta a ferestrei browserului. 4. Vizualiza�i cel pu�in 3 site-uri din rezultatul c�ut�rii.

5. Pentru închiderea sec�iunii search din cadrul browserului executa�i un click pe butonul Search din bara de instrumente.

II. Motorul de c�utare Google

În continuare vom face o prezentare a motorului de c�utare Google deoarece, în prezent, acesta este considerat ca fiind cel mai bun motor de c�utare din Internet. Consider�m c� pentru a face aceast� prezentare cuvintele sunt de prisos, a�a c� cel mai bine este s� îl l�s�m s� se prezinte singur folosind pentru aceasta interfa�a în limba român� (consider�m c� sunt necesare câteva „corect�ri” asupra interfe�ei în limba român�, iar acestea apar în „autoprezentarea” motorului google). Pentru accesarea acestui motor se va tasta în Address bar: http://www.google.com

Fig. 12. Imaginea site-ului motorului de c�utare Google

61

A. C�utare Avansat� - Leg�turi c�tre o pagina ce va permite s� restric�iona�i c�utarea, dac� este necesar. B. Preferin�e - Leg�turi c�tre o pagin� care v� permite s� alege�i preferin�ele de c�utare, inclusiv câte rezultate s� apar� pe o pagin�, limba interfe�ei �i dac� s� folosim sau nu filtrul nostru SafeSearch (C�utare Sigur�). C. Instrumente de limbaj - Unelte pentru setarea limbii preferate pentru paginile în care urmeaz� s� se efectueze c�utarea, limba interfe�ei �i traducerea rezultatelor. D. Sfaturi pentru c�utare - Leg�turi spre informa�ii care v� ajut� s� c�uta�i mai eficient. Afla�i diferen�ele dintre Google �i alte motoare de c�utare. E. Câmpul de c�utare - Pentru a introduce o c�utare în Google, scrie�i câteva cuvinte semnificative. Tasta�i Enter sau click pe butonul C�utare �i va ap�rea lista cu rezultate. F. Butonul de c�utare Google - Tasta�i click pe acest buton pentru a porni o nou� c�utare. Pute�i deasemenea începe o c�utare ap�sând tasta „Enter”. G. Tabulatoare - Tasta�i tabulatorul pentru modul de c�utare pe care dori�i s�-l efectua�i. Alege�i dintre: c�utare complet� pe internet, numai imagini, grupurile de discu�ii Google (Arhiva de discu�ii Usenet) sau directorul Google (internetul organizat pe categorii). H. Bara de statistici - Aceast� linie descrie c�utarea dvs. �i indic� num�rul de rezultate g�site, precum �i timpul necesar g�sirii lor. I. Categorii - Dac� termenii c�ut�rii apar �i în Director, aceste categorii sugerate v� pot ajuta s� g�si�i mai multe informa�ii despre subiectul c�ut�rii. Executa�i click pe ele pentru a deschide alte leg�turi. J. Titlul paginii - Prima linie este titlul paginii g�site. Uneori, în loc de titlu va fi un URL, ceea ce înseamn� ori c� pagina nu are titlu, ori c� Google nu a catalogat înc� întregul con�inut al paginii. Totusi, �tim c� se potrive�te cu ceea ce c�uta�i fiindc� alte pagini pe care le-am indexat con�in leg�turi spre aceast� pagin�. Dac� textul asociat acestor linkuri se potrive�te cu c�utarea dvs., vom ar�ta pagina la rezultate chiar dac� întregul ei text nu a fost catalogat înc�. K. Text sub titlu - Acest text e un citat din pagina g�sit�, cu textul pe care îl c�uta�i dv. scris îngro�at. Aceste citate v� permit s� vede�i contextul în care apar termenii c�uta�i, înainte s� accesa�i pagina respectiv�.

62

L. Descriere - Când c�utarea apare în Director, descrierea creat� de autorul Open Directory este afi�at�. M. Categoria - Dac� un site g�sit în cadrul c�ut�rii dvs. este listat în Director, categoria în care acesta apare este afi�at� sub descriere. N. URL-ul (adresa) rezultatului - Aceasta este adresa web a rezultatului g�sit. O. M�rime - Acest num�r reprezint� m�rimea textului din pagina g�sit�. Nu apare în cazul site-urilor care nu au fost înc� indexate. P. Memorat� - Un click pe leg�tura catalogat� v� permite s� vede�i ce con�inea pagina atunci când a intrat în indexul nostru. Dac� - din orice motiv - leg�tura spre site nu v� conecteaz� la pagina actual�, pute�i vedea versiunea veche �i g�si acolo ceeea ce c�uta�i. Termenii c�uta�i vor fi eviden�ia�i în versiunea catalogat�. Q. Pagini similare - Când alege�i leg�tura „Pagini Similare” pentru un anumit rezultat, Google caut� pe Internet pagini asem�n�toare cu cea g�sit�. R. Rezultat indentat - Când Google g�se�te rezultate multiple de la acela�i site, cele mai relevante sunt afi�ate primele, iar celelalte sunt indentate mai jos, cu un aliniat mai la dreapta. S. Mai multe rezultate - Dac� sunt mai mult de dou� rezultate de pe acela�i site, restul de rezultate pot fi accesate executând click pe link-ul "Mai multe rezultate de pe...".

II.1. Rafinarea c�ut�rii II.1.1. Sfaturi Generale - Din moment ce Google ofer� pagini cu r�spunsuri

ce con�in toate cuvintele din cererea dumneavoastr�, restrângerea sau rearanjarea c�ut�rii este la fel de simpl� precum ad�ugarea mai multor cuvinte în termenii c�utarii. Prin ad�ugarea mai multor cuvinte, rezultatele vor con�ine un subset specific al paginilor de r�spuns la cererea original� care era "prea larg�".

II.1.2. Excluderea cuvintelor Pute�i exclude un cuvânt din c�utare prin scrierea semnului minus ("-") imediat înaintea termenului pe care vre�i s� îl evita�i. (Fi�i aten�i s� include�i un spa�iu înainte de semnul minus.)

II.1.3. C�utarea frazelor Cu Google pute�i c�uta fraze prin ad�ugarea ghilimelelor. Cuvintele incluse

între ghilimele ("a�a") vor ap�rea împreun� în toate paginile de r�spuns (doar dac� nu sunt cuvinte de sfâr�it sau cuvinte comune speciale ce necesit� un semn "+". C�utarea frazelor folosind ghilimelele este folositoare g�sirii unor fraze celebre, citate sau anumitor nume. Anumite caractere au rol de conectare a frazelor. Google recunoa�te cratimele, barele, punctele, egalurile �i apostroful ca elemente de conectare a frazelor.

II.1.4. Restrângere domeniu

63

Unele cuvinte, când sunt urmate de dou� puncte, au o anumit� semnifica�ie pentru Google. Un asemenea cuvânt pentru Google este operatorul "site:". Pentru a c�uta un anume domeniu sau site, folosi�i sintaxa "site:domeniuexemplu.com" în caseta de c�utare Google. De exemplu, pentru a c�uta informatii de pres� pe site-ul Google, se introduce:

II.1.5. C�utare pe Categorii

Directorul Google (care se afl� la directory.google.com) v� ajut� s� redefiniti c�utarea ta bazat� pe o idee particular�. De exemplu, când cauta�i "Saturn" care se afla în domeniul �tiin�ei > Categoria Astronomie din directorul Google v� dezv�luie pagini numai despre planeta Saturn, �i nu î�i d� pagini despre ma�ina Saturn, jocul Saturn, �i multi al�i termeni. C�utând o categorie, aceast� op�iune, v� poate ajuta s� g�si�i paginile cele mai bune din punct de vedere al c�ut�rii dumneavoastr�.

II.1.6. C�utare Avansat�

Folosind op�iunea “c�utare avansat�” se pot adauga mai multe cuvinte cheie, care v� ajut� astfel s� filtra�i rezultatele pân� când g�si�i ceea ce dori�i. Dar Google poate oferi o varietate de filtr�ri ale paginilor de r�spuns, filtr�ri care permit:

• restric�ionarea c�ut�rii la paginile care au fost deja afi�ate • excluderea paginilor dintr-un site particular • limitarea c�ut�rii dvs. numai la pagini dintr-o anumit� limb� • g�sirea tuturor paginilor care au un link la o pagin� dat� • g�sirea paginilor care sunt legate de o pagina dat�

II.2. Elementele Google search

II.2.1. C�utare simpl� Pentru a adresa o cerere c�tre Google, scrie�i câteva cuvinte descriptive �i tasta�i Enter (sau executa�i un click pe butonul “Caut�”) pentru a ob�ine o list� de rezultate concludente. Google utilizeaz� tehnici sofisticate de c�utare pentru a g�si paginile care sunt relevante pentru c�utarea dvs. De exemplu, când Google analizeaz� o pagin�, urm�re�te ce relevan�� au inclusiv leg�turile din acea pagin�. De asemenea, Google prefer� paginile în care termenii c�ut�rii dvs. sunt unii lâng� al�ii.

II.2. 2. C�utari unde "�i" este implicit Google afi�eaz� doar paginile care includ to�i termenii c�ut�rii. Nu este

necesar s� include�i "and" între termeni. Pentru a rafina c�utarea, ad�uga�i doar al�i termeni. De exemplu dac� c�ut�m cultur� �i art� vom scrie doar cultur� art�.

II.2. 3. Cuvinte stop Google ignor� cuvintele �i caracterele comune, cunoscute drept cuvinte stop.

Google “sare” automat termeni ca "http" �i ".com", ca �i anumite cifre sau litere singulare, deoarece ace�ti termeni rareori ajut� la rafinarea c�ut�rii, dar în schimb o pot încetini semnificativ.

64

Folosi�i semnul "+" pentru a include cuvinte stop în c�utarea dvs.. Ave�i grij� s� include�i un spa�iu înainte de semnul "+". [Pute�i de asemenea include semnul "+" în c�ut�ri frazale.]

II.2. 4. Vizualiza�i termenii c�ut�rii în context Fiecare rezultat Google con�ine unul sau mai multe citate din pagina web, care

v� arat� cum apar termenii c�ut�rii în context.

II.2. 5. Familia cuvântului Pentru a furniza cel mai bun rezultat, Google nu caut� dup� familia de cuvinte

�i nici nu suport� c�utare par�ial�. Altfel spus, Google caut� exact cuvântul introdus. C�utarea "googl" sau "googl*" nu va con�ine "googler" sau "googlin". De exemplu, c�uta�i date despre “airline" �i "airlines" �i nu ve�i op�ine acelea�i rezultate.

II.2. 6. Majusculele sau accentele au importan��? Google nu face diferen�� între majuscule �i minuscule. Toate literele,

indiferent cum sunt acestea introduse, vor fi considerate ca minuscule. De exemplu, c�ut�rile pentru cuvântul google scris sub formele: "google", "GOOGLE" �i "GoOgLe" vor avea acelea�i rezultate. C�ut�rile Google sunt de asemenea insensibile la accente �i diacritice. Adic�, [Muenchen] �i [München] vor g�si acelea�i pagini. Dac� vre�i s� face�i discriminare între astfel de cuvinte, folosi�i semnul “+”, ca în [+Muenchen] fa�� de [+München].

II.3. Func�ii speciale Google

II.3.1. C�utarea imaginilor.

C�utarea imaginilor cu Google este cea mai cuprinz�toare din web, acesta având mai mult de 250 de milioane de imagini indexate �i disponibile pentru vizualizare. Pentru a folosi motorul de c�utare al imaginilor merge�i în pagina de c�utare avansat� sau http://www.google.com/imghp?hl=ro �i introduce�i cuvintele

65

cheie în caseta de c�utare imagini apoi face�i click pe butonul "Caut�". În pagina de rezultate executa�i click pe pictogram� pentru a vedea o versiune de dimensiuni m�rite a imaginii cât �i pagina în care imaginea poate fi g�sita. (Not�: pentru a putea accesa aceast� op�iune, limba interfe�ei dumneavoastr� trebuie setat� pe English din pagina de preferin�e). Imaginile identificate de motorul de c�utare a imaginilor - Google pot fi protejate de drepturile de autor. De�i pute�i g�si �i accesa imagini cu ajutorul serviciului google, nu ave�i garan�ia dreptului de a le folosi în alt scop decât vizualizarea pe web. Dac� dori�i s� folosi�i unele imagini g�site cu ajutorul serviciului, v� sf�tuim s� contacta�i administratorul site-ului pentru a ob�ine permisiunea sa.

ATEN�IE: Rezultatele pe care le ob�ine�i cu ajutorul acestei func�ii pot con�ine informa�ii destinate persoanelor adulte. Google ia în considerare un num�r de factori când determin� dac� o imagine este relevant� c�ut�rii dumneavoastr�. Deoarece aceste metode nu sunt func�ionale în toate cazurile, este posibil ca anumite imagini nepotrivite s� fie incluse printre imaginile pe care le ob�ine�i.

Pentru mai multe informa�ii despre aceast� func�ie este indicat s� citi�i explica�iile motorului de c�utare pentru imagini.

II.3.2.Traducerea paginilor

Google dep��e�te barierele de ordin lingvistic cu o nou� func�ie de traducere. Folosind tehnologia de traducere a calculatorului, Google permite acum vorbitorilor de limb� englez� s� acceseze o varietate de pagini în alte limbi.

Dac� rezultatul c�ut�rii con�ine rezultate în alte limbi decât engleza, va exista o leg�tur� c�tre o versiune a paginii respective tradus� în limba englez�.

Daca vre�i ca �i titlurile �i sumarul paginilor din rezultatele c�ut�rii s� fie traduse în englez�, activa�i op�iunea în pagina de preferin�e. Cu aceast� func�ie activat�, Google traduce automat rezultatele c�ut�rii în limba englez�.

Pentru mai multe informa�ii despre aceast� func�ie v� rug�m s� citi�i informa�iile despre traducere, oferite de c�tre motorul Google.

II.3.3. C�utarea fi�ierelor PDF

Rezulatele c�utarii cu Google includ acum �i fi�iere Adobe Portable Document Format (PDF). De�i fi�ierele PDF nu sunt atât de frecvente ca �i fi�ierele HTML, ele con�in frecvent informa�ii de calitate ce nu sunt disponibile în alt� parte.

Pentru a indica faptul c� un anumit rezultat este un fi�ier PDF �i nu o pagin� web, [PDF] apare cu text de culoare albastr� înaintea titlului. Aceasta v� va anun�a c� programul Acrobat Reader se va ini�ializa pentru a putea vizualiza fi�ierul. Executa�i click pe leg�tura din dreapta textului [PDF] pentru a accesa documentul PDF, dac� nu ave�i programul Adobe Acrobat instalat pe calculatorul dumneavoastr�, ve�i fi direc�ionat c�tre o pagina web de unde îl pute�i dowload-a gratuit.

66

Cu fi�ierele PDF, binecunoscuta leg�tur� "Memorate" este înlocuit� cu "Versiune text". Versiunea text este o copie a documentului PDF cu toate comenzile de formatare eliminate.

Dac� dori�i s� vede�i un anumit tip de rezultate f�r� leg�turi PDF, trebuie doar sa scrie�i -filetype:pdf în caseta de c�utare al�turi de termenii destina�i c�ut�rii.

II.3.4.Leg�turi memorate

Google preia câte o imagine a fiecarei pagini examinate pe m�sur� ce caut� pe web �i o p�streaz� în caz c� pagina original� nu este disponibil�. Dac� executa�i click pe leg�tura "Memorat�", ve�i vedea pagina a�a cum ar�ta ea atunci când a fost indexat�. Con�inutul memorat este con�inutul pe care Google l-a g�sit drept similar c�ut�rii dumneavoastr�.

Când pagina memorat� este afi�at�, aceasta va avea un antet în partea de sus a paginii ce serve�te ca o not� de aducere aminte pentru faptul c� este doar o versiune memorat� �i nu pagina îns��i. Termenii ce corespund c�ut�rii dumneavoastr� sunt sublinia�i pe pagina memorat� pentru a v� u�ura c�utarea �i a vedea motivele pentru care pagina este relevant�.

Leg�tura "Memorat�" va lipsi site-urilor ce nu au fost indexate cât �i site-urilor ale c�ror proprietari au cerut �tergerea con�inutul memorat.

II.3.5. Pagini similare

Când executa�i click pe leg�tura "Pagini similare" a unui rezultat al c�ut�rii, Google caut� automat pe web dup� pagini ce sunt similare acestui rezultat.

Leg�tura "Pagini similare" are multe întrebuin��ri. De exemplu, dac� dori�i con�inutul unui anumit site, dar dori�i mai multe informa�ii, aceast� leg�tur� poate g�si site-uri ce au con�inut similar, dar despre care nu ave�i cuno�tin��. Spre exemplu, dac� dori�i s� g�si�i informa�ii despre pre�ul unui produs, "Pagini similare" poate g�si informa�ii competitive pentru g�sirea celui mai bun pre� pentru produsul dorit. Dac� sunte�i interesat în cercetarea unui anumit câmp, op�iunea “Pagini similare” v� poate ajuta s� g�si�i un num�r larg de resurse foarte rapid, f�r� a pierde timp f�cându-v� griji pentru cuvintele cheie ce ar trebui folosite în site-urile respective.

Google g�se�te paginile similare pentru multe milioane de pagini. În orice caz, cu cât mai complex� este o pagin�, cu atât sunt mai pu�ine �ansele de a g�si rezultate similare cu acea pagin�. De exemplu, Google poate s� nu g�seasc� pagini similare paginii dumneavoastr� personale dac� nu are destule informa�ii suficiente s� asocieze alte pagini cu cea a dumneavoastr�. De asemenea, dac� firmele/companiile folosesc URL-uri multiple pentru paginile lor (a�a cum sunt google.com si www.google.com), ar putea exista pu�ine informa�ii pe un URL �i mai multe pe un altul. În general îns� op�iunea "Pagini similare" func�ioneaz� bine pentru majoritatea paginilor web.

67

II.3.6. G�se�te cine are un link c�tre un anumit site

Unele cuvinte, când sunt urmate de dou� puncte (:), au un în�eles aparte pentru Google. Un astfel de cuvânt este operatorul “link:”. C�utarea link: url va oferi o list� cu toate paginile care indic� spre URL-ul mentionat. De exemplu, c�utarea link:www.google.com va ar�ta o list� cu toate paginile pe care exist� o legatur� spre pagina Google. Nu se poate combina o c�utare link: cu o c�utare obi�nuit� dup� un cuvânt cheie.

II.3.7. Restrângere Domeniu

Un alt cuvânt ce are o anumit� semnifica�ie pentru Google, când este urmat de dou� puncte, este operatorul "site:". Pentru a c�uta un anume domeniu sau site, folosi�i sintaxa site:exempludomeniu.com în caseta de c�utare Google.

II.3.8. M� simt norocos

Butonul "M� simt norocos" v� duce automat c�tre prima pagin� de r�spuns, ca rezultat al c�utarii dumneavoastr�. Nu ve�i vedea celelalte rezultate. O c�utare "M� simt norocos" înseamn� mai pu�in timp pentru c�utarea paginilor �i ofer� mai mult timp pentru citirea lor.

De exemplu, pentru a g�si pagina Universit��ii Stanford, introduce�i cuvântul Stanford în câmpul de c�utare �i face�i click pe butonul "M� simt norocos". Google v� duce direct la "www.stanford.edu", pagina oficial� a Universit��ii Stanford.

Aplica�ie:

68

Element c�utat: finan�are intreprindere mic� în construc�ii. Cuvânt cheie ini�ial (cel care descrie domeniul general în care se g�se�te elementul c�utat): finan�are În Search box-ul motorului de c�utare introducem cuvântul cheie: finantare

dup� care tast�m Search. Motorul de c�utare va afi�a probabil câteva mii de adrese de Internet, a c�ror

descriere include cuvântul finan�are. Este extrem de dificil s� consulta�i atât de multe adrese! Trebuie s� mai filtr�m

pu�in aceste rezultate. În cadrul mul�imii de adrese ob�inute, le vom c�uta pe acelea care se refer�

doar la intreprinderile mici (si mijlocii) – IMM Undeva pe pagina de adrese returnate de motorul de c�utare exist� un link,

buton sau o caset� intitulat� „search within results” (c�utare în cadrul rezultatelor ob�inute). Executa�i click pe link-ul (butonul, caseta etc., dup� caz). Ne apare o nou� fereastr� cu o nou� caset� de Search în care vom introduce un nou cuvânt cheie: în cazul nostru IMM. Dup� care executa�i din nou Search.

La unele motoare de c�utare, trebuie s� activ�m caseta de Search within

results, dup� care introducem în aceea�i caset�, în care am introdus cuvântul cheie ini�ial, noul cuvânt cheie.

Rezultatul ob�inut va fi un num�r mai mic de rezultate (s� presupunem câteva sute). �i în acest caz volumul de informa�ii este prea mare. Vom continua filtrarea acestei noi mul�imi prin aplicarea unui nou filtru (cuvânt cheie): în cazul nostru constructii. Procedura va fi aceea�i ca �i la pasul anterior (se activeaz� „Search within results” dup� care se introduce noul cuvânt cheie).

Rezultatul va fi un num�r mai rezonabil de adrese pe care le pute�i consulta. Fiecare adres� are o scurt� descriere a site-ului respectiv astfel încât dintr-o privire rapid� ne putem da seama care dintre adresele g�site prezint� un real interes pentru c�utarea noastr�.

• Sumar Modulul 7 prezint� modalit��ile de c�utare a informa�iei pe Internet. Am trecut în revist� motorul de c�utare Google cu cele mai importante func�ionalit��i ale sale. • Sarcini �i teme ce vor fi notate Aplica�iile au fost prezentate în textul suportului de curs în cadrul acestui modul. • Bibliografie modul Kalbag, Asha; World Wide Web pentru încep�tori, Ed. Aquila `93, Oradea, 1999 Eager, Bill; Utilizare Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1996 Pilat, F.V., Deaconu, S., Popa, S., Radu, F.; Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1995

69

MODULUL 8 REDACTAREA UNEI PAGINI WEB CU AJUTORUL MICROSOFT FRONTPAGE • Scopul �i obiectivele

- S� realizeze o pagin� în formatul Web sau html. • Scurt� recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premerg�toare sunt: Internet, WWW, pagin� de Internet • Schema logic� a modului

- Introducere în programul Microsoft FrontPage

- Reorganizarea Web-ului

- Mutarea pozi�iei unei pagini

- �tergerea unei pagini

- Ad�ugarea unor noi pagini

- Redenumirea paginilor

- Ad�ugarea unei pagini existente

- Folosirea etichetelor

- Modificarea temei web-ului

- Ad�ugarea Hyperlink-urilor

- Publicarea Web-ului • Con�inutul informa�ional detaliat

I. Introducere în utilizarea programului Microsoft® FrontPage (XP)

În trecut, realizarea paginilor web se f�cea doar de c�tre programatorii care cuno�teau limbajul HTML. Dezvoltarea noilor softuri de realizare a acestora a f�cut ca în prezent realizarea acestor pagini s� devin� o munc� similar� cu redactarea unui document în Word. Utilizarea unor programe specializate, cum ar fi Microsoft FrontPage, face posibil� trecerea acestei activit��i din sfera de ac�iune a speciali�tilor în informatic� în aceea a utilizatorului obi�nuit.

Pentru instalarea acestui program se va folosi una din versiunile complete a programului Microsoft® Office (97, 2000 sau XP).

Înainte de începerea “construc�iei” propriului Web site, sau al institu�iei în care lucra�i, trebuie s� ave�i o imagine clar� asupra imaginilor pe care dori�i s� le publica�i, a leg�turilor ce dori�i s� le introduce�i în interiorul acestuia �i s� v� r�spunde�i la urm�toarele întreb�ri:

a. Care este volumul informa�iilor pe care dori�i a le face publice? b. Care sunt elementele pe care dori�i s� le include�i în fiecare pagin�?

70

c. La ce interval de timp vor fi acestea înlocuite sau modificate? d. Care este sistemul de operare de pe serverul dumneavoastr�? e. Web serverul ISP-ului permite publicarea unui site realizat cu programul

dvs? (FrontPage Extensions în cazul nostru) f. Care sunt posibilit��ile dumneavoastr� tehnice? g. Care sunt posibilit��ile tehnice ale viitorilor utilizatori? h. Care sunt aplica�iile de care beneficiaz� utilizatorii dumneavoastr�? Este recomandat ca pentru realizarea site-ului s� realiza�i pe hârtie o schi�� a

acestuia, cu date referitoare la structura sa. Dup� ce v-a�i stabilit planul de lucru �i a�i g�sit r�spunsurile la întreb�rile

formulate mai sus, vom trece la realizarea propriu zis� a web-ului, folosind pentru aceasta metoda cea mai simpl�, utilizarea �abloanelor.

Executa�i un click pe butonul Start, alege�i Programs, apoi Microsoft FrontPage, în cazul în care programul v� întreab� dac� dori�i ca acesta s� fie editorul de pagini web prestabilit, ap�sa�i butonul Yes, iar dac� acesta dore�te s� verifice configura�ia calculatorului executa�i un click pe Yes �i din nou un click pe Yes dup� ce acesta a finalizat aceast� verificare.

Dup� ce a�i finalizat ace�ti pa�i, ecranul dumneavoastr� va ar�ta ca în figura de mai jos.

Fig. 13. „Primul ecran din FrontPage”, ecran din care ulterior se va face selectarea

Web Site Templates Executa�i un click pe „Web Site Templates...”, în caseta de dialog din partea dreapt� „New Page or Web”. În fereastra nou deschis� alege�i rutina „Personal Web” iar apoi da�i un click pe butonul OK. (Caseta de dialog „New Page or Web” ne ofer� posibiltatea de a alege mai multe �abloane sau wizard-uri pentru crearea de noi pagini sau site-uri, cum ar fi cele de discu�ii, informa�ii sau îl putem construi plecând de la unul gol).

click

71

Fig.14. Selectarea �ablonului Personal Web

Ace�tia au fost pa�ii prin care noi tocmai am creat primul nostru site. În acela�i mod se pot face selec�ii pentru un alt tip de site.

Fig. 15. Lista paginilor din cadrul site-ului

Se închide caseta de dialog din partea dreapt�, (New Page or Web) pentru a avea o suprafa�� mai mare de lucru.

I.1. Reorganizarea Web-ului Utilizarea �abloanelor din FrontPage face ca realizarea unui site s� fie mult mai u�oar� dar au dezavantajul c� acesta nu este întotdeauna organizat a�a cum a�i dorit dumneavoastr�. Pentru reorganizarea acestuia conform dorin�elor dumneavoastr� este necesar s�-i analiza�i structura. Din aceast� analiz� reiese de cele mai multe ori c� este necesar s� face�i unele modific�ri prin mutarea, �tergerea sau ad�ugarea unor pagini. Cea mai bun� metod� prin care pute�i efectua aceste modific�ri este aceea de analiz� a web-ului în modul de afi�are „navigare”. Pentru realizarea acestor modific�ri se va executa un click pe pictograma Navigation ce se afl� pe bara views afi�at� în

click

Paginile site-ului

72

partea stâng� (Dac� bara views nu este afi�at�, aceasta se va activa selectând view din bara de meniu, iar apoi se selecteaz� views bar). Afi�area web-ului în modul navigare ne va ar�ta macheta curent� a acestuia într-un format organigram�.

Fig.16. Macheta ini�ial� a site-ului creat cu ajutorul �ablonului Personal Web

I.1.1. Mutarea pozi�iei unei pagini în cadrul web-ului se va face cu ajutorul mouse-ului prin “drag and drop” (din pozi�ia existent� în pozi�ia dorit�). S� presupunem c� dorim ca pozi�ia paginii Favorites s� fie dup� cea Photo Gallery. Pentru aceasta vom proceda urm�rind figura de mai jos

Fig. 17. Mutarea pozi�iei unei pagini în cadrul unui site

I.1.2. �tergerea unei pagini din cadrul web-ului se face prin executarea unui click cu butonul drept al mouse-ului pe pagina dorit�, �i se alege Delete din meniul contextual. Din caseta de dialog Delete Page putem alege ca pagina s� fie doar mutat� din structura de navigare a site-ului sau ca ea s� fie �tears� definitiv din cadrul web-ului.

S� presupunem c� dorim �tergerea paginii Feedback. Pentru aceasta se va proceda ca �i în imaginile de mai jos.

drag drop

73

Dac� nu suntem siguri c� dorim s� renun��m definitiv la aceast� pagin�, atunci

select�m Remove page from the navigation structure. Numai dac� dorim s� renun��m definitiv la aceast� pagin� vom selecta Delete this page from the Web.

I.1.3. Ad�ugarea unor noi pagini în structura site-ului este la fel de simpl� �i u�oar� ca �i cea prin care am �ters o pagin�. Se execut� un click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe pagina de care se dore�te s� se lege noua pagin� �i din meniul contextual se alege New �i de aici Page, o alt� variant� este aceea de selectare cu butonul stâng al mouse-ului a paginii de care se dore�te s� se lege noua pagin� iar mai apoi se d� comanda din tastatur� ap�sând butoanele Ctrl+N). S� presupunem c� dorim s� introducem o pagin� care s� fie legat� de Interests. Atunci vom proceda ca în figura de mai jos.

74

Executând comenzile de inserare a unei noi pagini, în site-ul nostru, conform exemplului de mai sus, vom ob�ine o nou� pagin� ce va avea denumirea New Page 1. I.1.4. Redenumirea paginilor. Acum dup� crearea acestei pagini dorim s�-i schimb�m denumirea din New Page 1 în Informatics. Pentru aceasta vom proceda în felul urm�tor. Se execut� un click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe pagina New Page 1 �i din meniul contextual se alege Rename. Executând aceast� comand� vom putea pune noul nume Informatics pentru pagina noastr�.

I.1.5. Ad�ugarea unei pagini existente. Pentru ad�ugarea unei pagini existente se va proceda în felul urm�tor. Se execut� un click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe pagina asupra c�reia se dore�te s� se fac� leg�tura cu o pagin� existent� �i din meniul contextual se alege Add existing Page… Se alege pagina care se dore�te a fi ad�ugat� iar apoi se apas� butonul ok. Acum vom reintroduce pagina Feedback în structura de navigare a web-ului nostru. Pentru aceasta vom proceda ca în imaginile de mai jos:

75

Structura final� a web-ului pe care l-am creat va fi:

Dup� ce am realizat structura general� a site-ului, a sosit momentul s� introducem datele în paginile create. Pentru aceasta este necesar s� trecem în modul de lucru “afi�are pagin�”. Aceasta se va face executând un dublu click pe una din paginile site-ului afi�ate în macheta sa. În cazul nostru vom deschide pagina Welcome to… executând un dublu click pe ea. Dup� deschiderea acesteia în modul afi�are pagin�, vom executa un click dreapta pe spa�iul de lucru al paginii unde vom alege Page Properties… În caseta de dialog ce se deschide vom accesa butonul Language. Aici vom alege la “Mark current document as:” Romanian, iar la “Save the document as:” Central European.

În modul de lucru „afi�are pagin�”, este foarte u�or de editat, formatat �i ad�ugat textul. Acum vom modifica textul titlului din pagina noastr�. Pentru aceasta vom executa un dublu click pe acesta (Welcome to my Web site) �i în c�su�a cu propriet��i ce se va deschide vom scrie în locul acestuia textul nostru: “Bine a�i venit”, în c�su�a de dialog cu propriet��i putem alege modul de afi�are ca text sau imagine. Noi vom p�stra varianta imagine. Elementele care nu sunt predefinite pot fi înlocuite f�r� a mai fi necesar a se executa un dublu click pe ele ci cu o simpl� corectur� prin care vom introduce textul nostru. Formatarea textului se face la fel ca �i în Word, din caseta Font Size, Font. Alinierea Paragrafelor se face prin marcare �i executarea unui click pe una din op�iunile din bara pentru formatare (Align Left, Center etc.). Spa�ierea paragrafelor se face prin ap�sarea tastei Enter. Când nu se dore�te introducerea unui spa�iu între rânduri, aceasta se face prin ap�sarea tastelor Shift+Enter.

Stabilirea distan�ei dintre rânduri se face din meniul Format – Paragraph… Deasemenea crearea listelor numerotate �i marcate este similar� cu cea din

programul Word (Bullets and Numbering). Folosirea întregului text dintr-un fi�ier existent se face prin inserare (la fel ca �i în Word). Se plaseaz� punctul de inserare acolo unde se dore�te ca aceasta s� aib� loc. Din meniul Insert se alege File… Se caut� fi�ierul care se dore�te a fi inserat �i se tasteaz� butonul Open. Dac� se dore�te inserarea unei por�uini dintr-un alt text se poate folosi comanda Copy-Paste.

76

Pentru introducerea unei imagini se va plasa punctul de inserare în locul dorit, iar apoi din meniul Insert se alege Picture. Aici se alege imaginea ce urmeaz� a fi introdus� (din ClipArt…, File… etc.) �i se d� un click pe butonul Insert. (Imaginea poate fi m�rit� sau mic�orat� prinzându-o cu ajutorul mouse-ul care va fi mi�cat în direc�ia necesar� pentru op�iunea dorit�).

I.2. Folosirea etichetelor

În modul afi�are pagin� avem trei etichete, în partea stâng� jos a spa�iului de lucru (Normal, HTML, Preview). Acestea ofer� utilizatorului posibilitatea s� afi�eze pagina în trei moduri diferite.

Normal – îi permite s� introduc� �i editeze articolele din pagin�; HTML – afi�eaz� codurile HTML introduse în pagin�; Preview – afi�eaz� pagina a�a cum va ar�ta ea într-un browser;

Aplica�ie: Executa�i un click pe eticheta Preview �i vizualiza�i pagina dumneavoastr�. Întoarce�i-v� în eticheta Normal.

I.3. Modificarea temei web-ului

Pentru modificarea temei unei pagini sau a întregului site se procedeaz� în felul urm�tor. Din meniul Format se alege Theme… �i aici se alege tema viitoare.

Prin tastarea butonului Modify se pot face modific�ri în atributele temei predefinite. Dup� finalizarea modific�rilor (dac� se doresc) se alege dac� aceast� tem� s� fie aplicat� întregului site sau numai pentru pagina respectiv� �i se execut� un click pe butonul OK.

I.4. Ad�ugarea Hyperlink-urilor

Una din caracteristicile importante ale web-ului este aceea c� ofer� posibilitatea de a trece din acesta într-un alt site din Internet prin executarea unui simplu click. Pentru crearea unui hyperlink se va proceda ca în exemplul urm�tor. În pagina noastr� principal� (Bine a�i Venit) vom scrie sub “Welcome to my Web site!”, în locul textului predefinit Universitatea Babe�-Bolyai.

77

Se marcheaz� textul �i se execut� apoi un click dreapta pe el �i se alege Hyperlink… În c�su�a de dialog, în dreptul Address: se scrie adresa URL a universit��ii Babe�-Bolyai (http://www.ubbcluj.ro).

Se execut� un click pe OK. Se verific� corectitudinea hyperlink-ului �inând butonul Ctrl ap�sat �i executând cu mouse-ul un click pe el (dac� e corect definit acesta va deschide pagina/site-ul spre care se face direc�ionarea).

I.5. Publicarea Web-ului

Dup� realizarea web-ului este necesar� publicarea lui în Internet pentru a putea fi accesat �i de c�tre alte persoane utilizatoare a acestuia. Aceasta se face prin publicarea site-ului într-un server de web. Pentru publicarea acestuia este necesar s� cunoa�te�i adresa server-ului care îl va g�zdui. Totodat� este necesar ca serverul de web s� recunosac� componenta FrontPage Extensions. În programul FrontPage firmele care g�zduiesc situri de web se numesc WPP (Web Presence Providers). Pentru realizarea public�rii web-ului se va proceda în acest mod: din meniul File se alege Publish Web… În c�su�a de dialog se scrie adresa WPP-ului dumneavoastr� �i se execut� un click pe OK.

Dac� nu ave�i un WPP sau al dumneavoastr� nu are instalat� componenta FrontPage Extensions atunci Programul FrontPage v� poate ajuta s� g�si�i unul atunci când selecta�i op�iunea Publish Web… • Sumar Modulul 8 analizeaz� programul software de redactare a paginilor în format Web Microsoft FrontPage. Suportul de curs prezint� principalele func�iuni ale programului precum �i exemple de punere în practic� a lor. • Sarcini �i teme ce vor fi notate

1. Realizarea unei pagini Web cu ajutrul Microsoft frontPage.

• Bibliografie modul Tutorial Microsoft FrontPage http://www.frontpage2002.com/frontpage_2003_tutorial_guide.htm

78

III. Anexe

• Bibliografia complet� a cursului Chi�, V. (2001) Activitatea profesorului între curriculum �i evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca Ionescu, M. (2005), Instruc�ie �i educa�ie, edi�ia a II-a rev�zut�, "Vasile Goldi�" University Press, Arad Site-ul Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii: http://www.edu.ro Tutoriale Microsoft Office �i Microsoft Internet Explorer Jalobeanu, M.; Internet: Informare �i instruire: pa�i în lumea comunica�iilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995 Kalbag, Asha; World Wide Web pentru încep�tori, Ed. Aquila `93, Oradea, 1999 Eager, Bill; Utilizare Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1996 Pilat, F.V., Deaconu, S., Popa, S., Radu, F.; Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucure�ti, 1995 CUILENBURG van, J.J.; SCHOLTEN, O.; NOOMEN, G.W., 1998, �tiin�a comunic�rii, Editura Humanitas, Bucure�ti UDROIU, Neagu, 1999, Tehnologia în tran�eele informa�iei, Editura Economic� Tutorial Microsoft FrontPage http://www.frontpage2002.com/frontpage_2003_tutorial_guide.htm • Glosar – preciz�m faptul c� vom trece în revist� doar termenii specifici nu �i defini�iile acestora, care se reg�sesc în textul suportului de curs Calculator electronic, Internet, re�ea de calculatoare, software, hardware, sisteme de operare, programe, conexiuni, motoare de c�utare, instrumente de rafinare a c�ut�rii, frontPage.

79

• Scurt� biografie a titularului de curs

CURRICULUM VITAE

1. Nume: Glava 2. Prenume: C�t�lin Cosmin 3. Data �i locul na�terii: 28.12.1972, Brad, Hunedoara 4. Adresa: Str. Grigore Alexandrescu,Nr. 55 ,Cod postal 400560,Localitatea Cluj-Napoca 5. Telefon 0745141157, Fax +40 264 590559, E-mail catalinglava@yahoo.com 6. Studii: Institu�ia Liceului

Industrial “Avram Iancu” din Mun. Brad, Jud. Hunedoara,

Nivel: Licen�� Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie si Filosofie, Specializarea: Pedagogie – Limb� �i literatur� român�

Nivel: Doctorat Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei, Specializarea: �tiin�e ale educa�iei

Perioada: de la (luna, anul) pân� la (luna, anul)

Sept. 1987 – Iul. 1991

Iul. 1992– Iul. 1997 Nov. 1999 oct. 2006

Grade sau diplome ob�inute

Diploma de bacalaureat

Diploma de Licenta Diploma de Doctor

7. Titlul �tiin�ific: Doctor în �tiin�e ale Educa�iei 8. Experien�a profesional�: Perioada: de la ….. (luna, anul) pân� la ….. (luna, anul)

Oct. 1997 – Sept. 1999 Oct. 1999 – Sept. 2003 Oct. 2003 - Prezent

Locul: Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj-Napoca Institu�ia: Universitatea „Babe�-

Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei

Universitatea „Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei

Universitatea „Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i Stiin�e ale Educatiei, Catedra de Stiin�e ale Educatiei

Func�ia: Preparator univ. Asist. univ. drd. Lect.univ.dr. Descriere: Postul a fost ocupat prin

concurs. În aceast� calitate am asigurat seminariile la disciplinele: Teoria �i metodologia instruirii, Introducere în

Postul a fost ocupat prin concurs. În aceast� calitate am asigurat seminariile la disciplinele: Teoria �i metodologia instruirii, Pedagogie general�,

Postul a fost ocupat prin concurs. În aceast� calitate prestez activit��i didactice aferente cursurilor Platforme educa�ionale on-line, Antropologie educa�ionale,

80

pedagogie, Teoria �i metodologia formarii comportamentului psiho-moral , Pedagogie general�. Am organizat �i condus activit��i practice, întâlniri, dezbateri cu studen�ii sec�iei în cadrul Cercului �tiin�ific Studen�esc al studen�ilor pedagogi. Am fost în fiecare an coordonator de an pentru studen�ii specializ�rii Pedagogie-Limb� �i literatur� român� �i, ulterior, Pedagogie. În anul �colar 1998-1999 am preluat �i activitatea de secretar al Catedrei de �tiin�ele Educa�iei, activitate pe care o desf��or �i în prezent.

Teroria educa�iei. Am fost membru al Consiliului Profesoral al Facult��ii de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei din 1999 pân� în 2003. Din noiembrie 1999 sunt înscris la doctorat în �tiin�ele Educa�iei având ca �i conduc�tor �tiin�ific pe d-l profesor universitar doctor Miron Ionescu. Tema tezei de doctorat este “Modelarea didactic� �i înv��area �colar�”, ulterior modificat� în „Modelarea didactic� a unor medii virtuale de înv��are �i contribu�ia ei la formarea competen�elor didactice”.

Teoria inform�rii �i comunic�rii, Pedagogie comparat�, Fundamentele culturale ale personalit��ii, Teoria �i metodologia instruirii precum �i activit��i de curs �i seminar aferente disciplinelor pedagogice ale Modulului Pedagogic la Facult��ile de Litere �i de Studii Europene: Fundamentele pedagogiei, Teoria �i metodologia curriculumului, Teoria �i metodologia instruirii, Teoria evalu�rii didactice. Din septembrie 2006 am fost numit Responsabil de specializare pentru Pedagogia Înv���mântului Primar �i Pre�colar. Din ianuarie 2008 am fost numit Director al Centrului de Formare Continu� în cadrul CFCID al Universit��ii Babe�-Bolyai Cluj-Napoca.

9. Locul de munc� actual �i func�ia: Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Lector universitar doctor, Director al Departamentului de Formare Continu� în cadrul CFCID al Universit��ii Babe�-Bolyai Cluj-Napoca. 10 . Vechime la locul de munc� actual: 11 ani 11. Brevete de inven�ii: - 12. Lucr�ri publicate (nr.total):

• 1 carte de autor (doi autori) • 1 carte de autor ( 13 autori) • 2 volume editate (coordonat) • 2 capitole în lucr�ri ap�rute în str�in�tate (doi autori) • 15 capitole în c�r�i ap�rute în �ar� (din care 12 de unic autor �i 2 cu doi

autori) • 1 manual de bune practici (doi autori) • 14 studii în reviste de specialitate indexate BDI • 18 comunic�ri �tiin�ifice la manifest�ri �tiin�ifice na�ionale �i

interna�ionale. 12.1 Lucr�ri stiintifice relevante pentru specializarea �tiin�e ale Educa�iei(max.5 lucrari): “Introducere în pedagogia pre�colar�”, volum de autor elaborat în colaborare cu Glava C�t�lin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002

81

“ICT in Education: Reflections and Perspectives”, nr. Special al Revistei “Educa�ia 21”, volum editat impreun� cu Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, C., Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P., Thorsteinsson, G., Editura Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca, 2007. „Pedagogia �i didactica înv���mântului primar �i pre�colar”, volum editat impreun� cu C�t�lin Glava �i Odarca Bout, Editura Echim, Sighetu Marma�iei, 2008. „Development of general and specific teaching competencies through the educational use of ICT”, în colaborare cu Adina Glava, în volumul interna�ional "Current Developments in Technology-Assisted Education (2006)", M-ICTE, Spania Premise privind utilizarea educa�ional� a tehnologiilor informa�iei �i comunic�rii. Implica�ii în formarea ini�ial� �i continu� a cadrului didactic”, publica�ie în volumul colectiv „Tradi�ii, valori �i perspective în �tiin�ele educa�iei”, volum coordonat de Chi�, V., Boco�, M., Stan, C., Albulescu, I., Editura Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca, 2008 12.2 Lucr�ri didactice relevante pentru specializarea�tiin�e ale Educa�iei(max.5 lucrari): „Think, Construct and Comunicate, ICT as a Virtual Learning Environment”, publica�ie interna�ional� electronic� pe CD, publicat� într-un colectiv de autori la Valladolid Spania, Editura CFIE Valladolid 2 Coautor. 2005 „Consideration Related to face-to-face and Web Based Learning Methods in Romania”, în colaborare cu Adina Glava �i Gabriel Gorghiu, articol ap�rut în revista „Scientific Bulletin of Electrical Engineering Faculty” – 2008 ISSN 1843-6188, Bucure�ti, 2008. „Results of the Analysis of Students’ Opinions Regarding the Educational Use of Virtual Instrumentation. The case of VccSSe / Virtual Community Colaborating Space for Science Education Project”, în colaborare cu Adina Glava, articol ap�rut în revista “Educa�ia 21”, coord. M. Boco�, editori: V. Chi�, M. Boco�, C. Stan, I. Albulescu, Institutul de Preg�tire Didactic�, Centrul de Cercetare �i Inova�ie în Curriculum, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în BDI Fachportal Pädagogik din Germania, nr. 6, 2008 „BSCW as a Virtual Classroom. Results of a research based approach regarding the educational features of the platform”, articol ap�rut în num�rul special al revistei “Educa�ia 21”, coord., Gorghiu, L.M., Gorghiu, G., Glava, A., Glava, C., Kalnina, S., Lindfors, E., Grigore, V., Llavona, P., Thorsteinsson, G.Institutul de Preg�tire Didactic�, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, - Studiu indexat în BDI Fachportal Pädagogik din Germania, 2007 „Rolul profesorului într-o clas� virtual�. Platforma BSCW ca spa�iu virtual de înv��are �i cooperare”, în volumul colectiv „Schimb�ri paradigmatice în instruc�ie �i educa�ie”, coordonator prof.univ.dr. Miron Ionescu, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006 13. Membru al asocia�iilor profesionale:

• Asocia�ia Na�ional� Lectura �i Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice • Ad-Astra, Proiect On-line pentru o Comunitate �tiin�ific� Româneasc�

http://www.ad-astra.ro/ 14. Limbi straine cunoscute: engleza, franceza 15. Alte competen�e: Formator in cadrul programelor de formare initiala si continua - Competente de comunicare cu grupul de formabili adulti - Abilitati de organizare de seminarii si ateliere - Competente de coordonare proiecte internationale

82

- Competente de lucru cu computerul: Microsoft Office, XP – Word, Internet Explorer, platforme de comunicare on-line - Competente de munca in echipa multispecializata 16. Specializ�ri �i calific�ri: - expertiza didactica - cooperare si interdisciplinaritate in invatamantul universitar - antrenament metacognitiv Institu�ia Perioada Specializarea Open Society Foundation Cluj-Napoca, Baisoara, Cluj-Napoca

1999 –2001

“Reading and writing for critical thinking” workshops

Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii Education Development Center SUA

3-8 iulie 2001

Stagiul de preg�tire a metodicienilor din universit��i. Calific�ri: - Modalit��i de înbun�t��ire a înv���rii elevilor; - Utilizarea programului Power-Point.

Socrates national Agency, International Symposium Comenius 2 Projects

24 - 27 Nov. 2001

Competen�e în: -Coordonarea proiectelor Comenius

Babes-Bolyai University, International Reading Association

August 2002 Noiembrie 2002

Critical Thinking Across the Curriculum Critical Thinking for Faculty and University students

�coala de var�, organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University Cluj-Napoca

5 – 17 aug. 2002

“Cooperare �i interdisciplinaritate în înv���mântul universitar”

�coala de var� organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University

11-17

2004

“Utilizarea scrisului în predare �i înv��are

Conferin�� interna�ional� organizat� de Facultatea de Psihologie �i �tiin�ele Educa�iei, Babes-Bolyai University desf��urat� la Cluj-Napoca

5-8 mai „Quality Teaching for Quality learning”,

Curs organizat de Universitatea Babe�-Bolyai Cluj-Napoca în colaborare cu CEPES UNESCO

4 „Programul de preg�tire managerial� a cadrelor de conducere”

83

23 mai

17. Experien�a acumulat� în programe na�ionale/interna�ionale (max.5 ): Programul/Proiectul Func�ia Perioada:de la... pân� la...

Proiectul Comenius 2.1. Action : FISTE – A Future Way of In-Service Teacher Training in Europe, project nr: 118766-CP-1-2004-1-RO-COMENIUS-C2

Coordonator local Oct. 2004 – oct. 2007

Proiectul Comenius 2.1. Project No.128989-CP-1-2006-1-RO “VccSSe – Virtual Community Collaborating Space for Science Education”

Expert si formator Oct. 2006 -sept.2009

Proiectul Comenius 2.1. VCCSSe – Virtual community Collaborating Space for Science Education (2006-2009), proiect nr. 128989 – CP – 1 – 2006 – 1 - RO.

Expert si formator Oct. 2007-prezent

„EduExpert”, proiect acreditat la nivel national de formare continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar

Formator 2007 - prezent

Proiectul Phare Phare 2003/005-551.01.02 (Lot I) – Contract #013 Program de formare pentru calificarea profesorilor rromi Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar – IDD

formator 2007-2009

Proiectul Phare 2004-016-772.01.01.02 SUB C37 Program de formare pentru calificarea profesorilor rromi

formator 2007-2010

84

Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar – IDD

18. Alte men�iuni (premii,distinctii ,etc): • Participare in calitate de cursant si formator la scolile de vara internationale,

organizate de Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei: - Cooperare si Interdisciplinaritate in invatamantul universitar (2002) - Noua paradigma universitara: centrarea pe client (2003) - Utilizarea scrisului in predare si invatare(2004) 2008 Premiul „Comenius” al Universit��ii Bae�-Boyai.

19. Prezentarea activitatilor didactice anterioare (max.3/4 pag.) � Cursuri �i seminarii la disciplinele: - “Pedagogie” din cadrul modulului pedagogic (respectiv “Fundamentele pedagogiei”, “Teoria �i metodologia curriculum-ului”, “Teoria �i metodologia instruirii”, “Teoria �i metodologia evalu�rii”), la câteva facult��i ale Universit��ii “Babe�-Bolyai”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Pedagogie pre�colar� �i a înv���mântului primar“ la specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Dezvoltare curricular� �i înv��area bazat� pe proiecte“ la specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Managementul activit��ii intelectuale �i al înv���rii eficiente”, a specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - “Strategii de dezvoltare a gândirii critice”, a specializ�rile “Pedagogie” �i “Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD. - „Educa�ie incluziv� – teorie �i aplica�ii“ la specializarea “Pedagogie”, nivel licen��, formele de înv���mânt zi �i IDD �i la specializarea“Pedagogia înv���mântului primar �i pre�colar”, curs op�ional . - “Consiliere pentru inova�ie �i dezvoltare curricular�”, la nivel masterat - “Consiliere �colar� �i asisten�� psihopedagogic�”. - “Teoria curriculum-ului”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. - “Pedagogia comunic�rii”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. - „Marketing educa�ional”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. - „Ergonomie didactic�”, la cursurile postuniversitare pentru formarea cadrelor didactice din înv���mântul preuniversitar – Magister I �i II, ale Departamentului pentru Preg�tirea Personalului Didactic al Universit��ii “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca. � Lector la �coli de var�:

- �coala de var� „Utilizarea scrisului în predare �i înv��are”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 11-17 iulie 2004.

85

- �coala de var� “Noua paradigm� universitar�: centrarea pe client”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 21-27 iulie 2003.

- �coala de var� “Cooperare �i interdisciplinaritate în înv���mântul universitar”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 4-17 august 2002

- Iunie 2007 – participare în calitate de formator la �coala de var� a Facult��ii de Psihologie �i �tiin�e ale Educa�iei: “Expertiza si calitate in activitatea didactica universitar�”, 27-30 iunie 2007

- �coala de var� „Valori �i perspective în pedagogia �i didactica universitar�”, Catedra de �tiin�e ale Educa�iei, Institutul de Preg�tire Didactic�, Centrul de Cercetare �i Inova�ie în Curriculum, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, 14-17 mai 2008

- Activitatea �tiin�ific�: Repere ale activit��ii �tiin�ifice - Proiecte de cercetare: • Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori

implica�i în proiectul „THINK, CONSTRUCT AND COMUNICATE, ICT AS A VIRTUAL LEARNING ENVIRONMENT”, project no: 106469 – 2002 – ES – Comenius 2.1 Proiect Socrates-Comenius 2.1., 2001-2004, coordonator local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.

• Coordonator local al proiectului în derulare „FISTE - A FUTURE WAY FOR IN-SERVICE TEACHER TRAINING ACROSS EUROPE, Proiect nr. 118766-CP-1-2004-1-RO-COMENIUS-C21”, Proiectul Socrates – Comenius 2.1., 2004-2007.

• Participant în calitate de second reprezentative, membru al echipei de tutori implica�i în proiectul „VCCSSE VCCSSE – Virtual community Collaborating Space for Science Education” (2006-2009) COMENIUS 2.1. Project 128989-CP-1-2006-1-RO, coordonator local al proiectului Lect.univ.drd. Adina Glava.

• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1522, intitulat “Cercetarea valen�elor formativ-informative ale seminarului universitar", perioada 2007-2009, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, suma solicitat�: 170000 RON, suma solicitat� �i acordat� în primul an: 80000 RON

• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip A, cod 1527, intitulat “Formarea competen�elor de cercetare �tiin�ific� ale studen�ilor prin aplicarea modelului curriculumului bazat pe luarea de decizii în studiul integrat al �tiin�elor naturii în înv���mântul incluziv", perioada 2007-2009, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca.

• Membru în echipa proiectului CNCSIS „ASIGURAREA CALITAT��II ACTIVIT��II DIDACTICE DIN UNIVERSIT��ILE DIN ROMÂNIA”, nr. 17/1374 demarat în 2006, proiect coordonat de Conf.univ.dr. Adrian Opre.

• Membru în echipa proiectului CNCSIS de tip C, cod 3, intitulat “Standarde na�ionale de evaluare a nivelului de preg�tire a elevilor din înv���mântul liceal”, perioada 1997-2002, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, valoare: 20.000 RON (director: prof. dr. Miron Ionescu).

• Realizator al aplica�iei �i membru în echipa proiectului CNCSIS, cod 1726, intitulat “ MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ÎN �COAL�. INTERVEN�IA EDUCA�IONAL� PENTRU PREVENIREA �I REDUCEREA VIOLEN�EI”, perioada 2002-2004, Universitatea “Babe�-Bolyai” Cluj-Napoca, (director: prof. dr. Chi� Vasile).

86

Declar pe propria r�spundere c� datele prezentate sunt în conformitate cu realitatea. Data complet�rii:

09.01.2009 Semn�tura