text to m jac kso n - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/681/enciclopedii vizuale...
TRANSCRIPT
$arpe detect6ndcu [imba substanteBroasct de copac
cu ochi rogii
Text de
TO M JAC KSO N
Caracati!5 comunE
Cupri ns
Ce este un animat?
Nevertebrate
Vertebratecu s6nge rece
Vertebratecu sange catd
Evotutie
Animale disp5rute
Sisteme[e organismu [ui
Simtu ri
HranE+ ...lngrijire a puitor
Anima[e marine
Animate de apE dulce
Frig si gheatS
in degert
Pe c6mpie
Printre copaciI
ln z6or
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
40
Migralii
Su pravie!u ire
Traiin comun
Viat5 in grup
0m uI
Anima[e domestice
Animate muncitoare
Prieteni necuv6 nt5tori
DEunEtori
Conserva re
Animate 9i mituri
Record u ri
Arbore[e vietii
Studiind anima[e
G[osar
lnd ice
42
44
45
48
50
52
54
55
5B
60
62
64
66
6B
70
72CasE de animal
Ce este un animaL?Au fost identificate numai vreo 1,3 milioanedintre speciiLe de animate de pe PEm6nt,
CetutI anima[5Toate fiinlete vii sunt formate din unitS!i minuscute -
cetute. Cetu[a animatS e inve[itE de o membranEformatd dintr-un strat subtire de materiaI uteios.
inveIi9ut ftexibit poate tua orice form5. CeLuLete
conlin organite, care constituie uzine, centrate deenergie 9i sisteme de transport.
Linia de simetrie imparteanimaLulin jumdtdli
de [a tigri p6nE [a acarieni, actiniisi bureti marini. Fiecare animaL
e compus din miLioane, dacE nu chiarmil.iarde de celu[e, cu sarcini speciaLizate
in organism. Ceea ce diferenliazd animaletede alte organisme p[urice[utare e cE suntmai mobiLe si supravieluiesc m6nc6ndalte forme de viat5.
Apartenen!5 ta specieFiecare animaI apartine unei specii aic5rei membri sunt asem5nStori cu el' 9iau acetagi mod de via!5 9i ace[a9i habitat.Membrii unei specii se pot imperechea,dAnd nastere la progenituri. Cu[oarea,m5rimea 9i forma corputui acestui boa desmaratd ii ajut5 pe experli s5-L identifice.
lestoasEcu urechi rosii
Linie cedivide
animalulin pdrli
egale
ActiniemarinE verde
in regatut animaletorSistemuI organiz6rii viet5titor in grupuri a
fost dezvo[tat de suedezuI Car[ Linnaeuspe ta 1750. Et a impErtit regnuI animaI
^in subgrupe bazate pe trls5turi comune.
lncrengEtura este ceI mai mare subgrup,urmat de c[as5, ordin, famil.ie,
gen 9i specie. Fiecare animaI areo denumire gtiinlificE unic5,
dat5 de genu[ 9i specia sa.
Mitocondriileproduc energia
ceLuLei
Citoptasma lichidd umple celuleLe
Plan de dezvoltareFiecare animal cregte dintr-o singurE cetu[8,
diviz6ndu-se repetat 9i dezvoLt6nd un organismdin miliarde de cetu[e. Majoritatea animatetorse dezvoltd bi[aterat, cu gura ta un caplt aIorganismutui 9i cu orificiuI excretor La ceLELatt.
Unete anima[e simpte, ca actiniite, se dezvott5spre exterior dintr-un punct centrat.
Nucleul addpostegtegenele celuLei
uUi Aobiproduc proteine
Specii de satamandrl
MobititateAnimate[e sunt singureteorganisme pturicetu[are
(cu peste o cetut5) care se potdep[asa. Majoritatea ptante[or
se prind cu rEdScina de ceva.Locomo!ia e de obicei o reaclie
[a schimbEriLe de mediu 9i eposibitE intruc6t anima[uI nuare ce[u[e rigide. Acest Iucruit ajutE s5-9i schimbe formacorputui, astfe[ cE se poate
dep[asa pe uscat sau prin ap5.
lincrengsturIl
[5u bincrengiturdl
tCtasEl
.*UrechiLe 9i alte organede stmt ii oferd tigruluii nforma,ti i de spre me d i u
BambusuI are puline nutrimente,aga cd panda gigant petrec
16 ore zilnic mincAnd
,1W-=. o..orro.
VIERMEsAcEATi
I--illl: -
r
T
F'
,-S*.,- filt *iaj:i&
&
HrEnireDintre toate formeLe mutticeLutare de viat5 - pLante,
ciuperci 9i animate -, doar animaLele mEn6nc5.AnimaLut se hrbnegte pe gur5, apoi corpuL sEu
extra ge nutrimente[e necesare Icombustibitutsi materiaLete de construclie aLe organismuLui)
din m6ncare 9i el.imind restut prinexcremente. In termeni gtiintifici, animaLuI
este,,heterotrof": supravietuiesteconsum6nd corpuL aLtor forme de viat5.
CiuperciLe absorb nutrimente prin corp,iar ptanteLe se atimenteazE cu
energie sotari gi absorb materiaprimE din pEmAnt.
Producitori Consumatori Consumatoriprimari secundari
FIIOPLANCIO\
....,;t l.l- ."
,rrr, t__ 'PELAGIC
D ELFIN
..,?3a&.
lr1- PE9TE, BENTOPELAGIC
..€rdL",,. -{'or-!. {. q
,'
r
,i.:
,t,t!iiJ ;::
Consumatoritertia ri
.:... :
?
PNGUN
:\k*
LEOPARD
DE MARq'.,.\.tr€:*:5Y1.'
j_@\
oRcI
Relete ale hraneiFiinleLe vii din orice mediu sunt interconectate in releLe aLe
hranei care LeagE orice feL de creaturE. ELe incep cuproducEtorii: p[ante sau bacterii, adicE organisme care i9i
produc singure hrana folosind energia sotarS. Energiae transferatE apoi consumatoriLor primari, care se hrbnesc
cu produc5tori, si asa mai departe.
Picioarele iipermit tigruluisd strdbatdeficient diferitetipuri de teren
' -"--]"
srcrrnrr vrnol-'1.1]f - -ALBASTRUIE i-i
YI
.OPEPOD
A] GF
V]ERME
MAR N .L_
.. u:r',r .-'l -'. . q'' r."ir
Aproape animaIForma de via!5 primitivl cea mai apropiatb
de animate o reprezintE probabit o grupare de
organisme microscopice unice[utare, inctuz6ndamiba. ELe isi pot inconjura prada minuscuLS,
de piLd5 al.ge, pAnE o absorb comp[et.
Consumatoricuaternari
I
Nevertebrate * Capul e cea mai
h micd parte
t *\.
Toracete epartea medianidin corp
G6ndac-curcubeu
Aripi
W ceL pulin 700 de milioane de ,* **
s,',:o::.Tl::,*,'l[f',1i l+;i,::t;.':/l iJlil.ffi! b { &
cu primele nevertebrate. CorpuL tahrrf o FvictX nacf a ?fl { fr,"cu primeLe nevertebrate.
:.f,.r",ffit*+t,:itt"' :'Ji?I,.ofi 5;: x,'.:';.' L' r{ riii,,w^ti.':E=:T::?i:ilnT[:" insecte p6n5 ra med uze. \ ,-filtreaz5 hrana din ap5. ALte Lcelute construiesc schetetul de t ^proteine, inctusiv lepii cu care S ln SecliUneburelii se ap5rd de pr5ddtori. Segmente f- ^
Toate artropode[e au corpul imp5rtit
circutar si fIrE cap. .tffiffi,1 Mutte moluste
unite intre / in segmente. Dar [a insecte - cel mai
AnimaLe inftOfite ele, formind. / numeros grup de animale de pe pLanetS,
ActiniiLe de mare sunt confundate adesea ptctorut/ cu peste'l milion de specii - unete segmente
cu plantele, uneori fiind numite anemone, . Tentacutele s-au. contopit de-a lungul evoluliei, form6ndsectiuni. CorpuI insecteLor e compus din treidar sunt animale carnivore. Actiniite, / inlepdtoare _ ..
meduzele si alte cAteva ,/ pir'petate pSrti principate: cap, torace 9i abdomen.
nevertebrate au corp
Nevertebratete sunt anima[efErE vertebre sau gira spinlrii.
,.t;:;#.i.'o'.p. %5,Terra, ap5r6nd in oceane acum
AL doitea ceI mai numeros grup de nevertebrate il reprezint5motugte[e, cu 100 000 de specii. Toate motugte[e au un
.,picior" musculos pentru a se deptasa, iar organeteinterne se af [5 intr-un feI de manta sau gl.ugE cErnoasS.
Majoritatea au o cochitie tare, din carbonatde catciu, un mineraL cretos.
Metcii sunt printre cete maicomune mo[uste de
uscat. C6teva tipuri demotuste, precum metcii
marini 9i cefa[opodete,trSiesc fErE cochiLie
$
t
Cap cu mutte picioareCele mai mari nevertebrate
sunt cefatopodel.e, grupde moIugte care incIudecaracatitete, catamarii
i"re 9i sepiite. Partea principaLSa corputui [or este o manta
W umflatS, de care este atasat
,,i picioru[, compus din multetentacute ftexibite, acoperite cu
CochitiaimpermeabiLd
pdstreazd umezealacorpuLui
Mantaua igi schimbdculoarea in functiede mediu
TentacuLecu ventuze
ti I ventuze. Caracatilete au 8 tentacute,dar a[te cefatopode pot avea si 90.
.,, ---,-**ii.,'
Ochi
Scutul exterior dure specific tuturorartropodelor
Rac impLStosat, un artropod
Picioare tipitePe t6ng5 insecte, grupuI
artropodeLor include si crus-tacee Ihomari 9i crabi), arahnide {pEianjeni
9i scorpioni) 9i miriapode Icentipede 9i mitipede].,,Artropode" inseamnS,,picior Lipit": toti reprezentanlii
grupuLui au picioare compuse din mai mul"te bucS!i.Racul imptEtogat e o creaturd acvaticS. EI respird
prin branhii [v" p. 18). Majoritatea artropodeLorde uscat respirE printr-o relea de tuburi
conectate [a perechi de orificiide pe suprafala corpu[ui.
Tentaculele pipdiesi miros
Bra,tregenerabil
0f iurida,un echinoderm
,:
CuloritestrStucitoare ate
metcitor-neonavertizeazE
prld5torii asupraprezen!ei
toxinelor, formide apirare
ce-i ajutl sE
supraviefuiasc5firi cochiLie.
Ptatoge 9i lepiEchinoderme[e sunt nevertebrate
care trEiesc in habitate de pe
funduL m5ritor, de La apete IitoraLepulin ad6nci pAnE La gropiLe
abisate.,,Echinoderm" inseamnE,,pieLe !epoas5"; mul.!i membri ai
acestui grup, precum aricii demare, sunt acoperili cu !epi
asculili. Al.tii, ca stetetesau castravetii de mare, au
platose tari. La majoritatea,gura se afti in mijLocut pErtii
posterioare a corputui.
Existd c6teva grupuri neinrudite deviermi - pLali, ciLindrici Inematode)
9i ineI.a]i Ianelide). Dintre acegtia,cei mai mari sunt aneLidete, printre
care rAma, Lipitoril.e si poLichetii.CorpuI unei aneLide e format din
mai muLte segmente. Unele anetidesunt printre cele mai [ungi animaLe
terestre, ajung5nd La 20 m. MuL!i viermiciLindrici 9i viermi ptati sunt paraziti
lv. pp. 46-47lr gi trEiesc in corpuIatior animate.
Corpulpolichelilor are
peri .tepogi
0 lume de viermi