224 să se dezbrace. Am tîrît-o pe Mariă afară din cit meră, zise Nina mîndră, gîndindu-se că i-a salvnl inocenţ a Măriei. - Vrei să spui că G arry era pe punctul să... - Să o facă. Oh, da, f ără nici o îndoial ă. N u părea să fie chiar beat mort atunci. Nu se gîndo.i decît la ce se gîndesc majoritatea bărbaţ ilor. Sexl Ei bine, n-avem nevoie de ei! Ne putem descurca fără mulţi dintre voi. Se uită la Alexis care o fulgera cu privirea. Cu excepţ ia celor de faţă, fireşte. A lexi s de-abia dacă se mai uita la secr et ara lui. Toat ă atenţ ia îi era îndreptat ă spre Maria, care pă rea îngrijorată. Dansa cu Petros, dar nu-l scăpa o clipă din ochi pe Alexis. Era livid de furie la faţă. - Nina, scuz ă -mă , am de terminat o treabă . Plecă la fel de iute cum venise. Maria o zbughi din braţele lui Petros şi o luă la fugă ieşind în stradă, cu Ale x is pe ur mel e ei. - Ce s-a întîm plat? întrebă Petros luînd-o l a dans pe Helena. - Cred că fiica mea l-a min ţ it pe fratele ei . Am impresia că o s-o cam încaseze. O să-i prindă bine. Eu n-am parte decît de obrăznicii din partea ei, zise Helena deloc îngrijorat ă de soarta fiicei sale. Era timpul ca fiul ei să se ocupe personal de sora lui. Cînd toat ă lumea se înapoie pe iaht, Maria, în lacrimi, era deja în camera ei, iar beţ ivului de Garry i se spuse să se ducă la culcare. Se duseră în cabinele lor şi Helena şi Nina; numai Petros, Marsha şi Alexis rămaseră cu căpitanul
