AIi Smith, scriitoare !i iurnalisti scoEiani, s-a niscut in 1962

la Inverness. A studiat la Inverness High School, apoi limba

englez| gi literatura la Universiry of Aberdeen in perioada

1980-1985. A cigtigat Premiul Bobby Aitken Memorialpentru poezie acordat de universitate in 1984. Din 1985 piniin 1990 a frcut un doctorat (nefinalizat) avind ca temimodernismul american gi irlandez la Newnham College,

Cambridge. Smith s-a mutat de la Cambridge la Edinburgh

tn 1990 gi a'ginut prelegeri de literaturi scotiane, englezi qi

americani la University of Strathclyde' A pirisit universitatea

in 1992.in timpul doctoratului, Ali Smith a scris clteva piese

care s-au jucat la Edinburgh Festival Fringe ;i CambridgeFootlights. in 1995 a debutat cu o colecgie de povestiri, .Frae

Loue and Other Stories, care a cfutigat Saltire First Book of the

Year Award gi Scottish futs Council Book Award. Smith este

autoarea multor scrieri de fic;iune, printre care se numiriHotel'Vorld (2001), roman ffnalist la Premiul Orange gi la

Premiul Man Booker 9i cA.gtigitor al Scottish futs CouncilBook of the Year Award; Accidental (The Accidental, 2005),

cigtigitor al'lfhitbread Award 9i finalist la Premiul ManBooker s,i la Premiul Orange; Fata intilne;te balatul (GirlMeets hoy,2007), Era sd fiu eu (There But For The,20ll),Cum sdfii;i una,;i aba (How to Be Both,2014), finalist la

Premiul Man Booker ;i cA;tigitor al Baileys'Woment Prize

for Fiction, Goldsmiths Prize, Saltire Sociery Scottish FictionBook of the Year Award ;i al Premiului Costa pentru roman;

Toamna (Autumn,2016), finalist la Premiul Man Booker 9i

Iarna (Vinter,2017), primele doui romane dintr-o proiec-

tati tetralogie dedicati anotimPurilor'Scrie articole perrtru The Guard,ian, The Scotsman, New

Satesman gi Tirnes Literary Supplement.

Ali Smith locuiegte in Cambridge, Anglia.

AtI SMITH

Toamna

Traducere din limba engleze

BOGDAN PERDIVARA

&*Bucuregti

2018

Mai riu de-atit nu se Putea, era cel mai riu cu

putinfi. Din nou. futa-i chestia cu lucrurile. Se duc de

ripi, mereu au flcut-o, mereu o vor face, e in ftrea lor.

Un om bltrin, foarte bitrAn e lepidat pe plaji de valuri.

fuati ca o minge de fotbal sparti, genul ila de minge

striveche de piele, cu giret, in care didea cu piciorullumea acum o suti de ani. Marea a fost aspri. I-a smuls

cima;a de pe el; gola; precum ln ziua nagterii mele,

astea sunt cuvintele ce-i'vin ln cap, un cap pe care-l

simte dureros cind il migci. Deci si nu migte gapul. $i ce

are in guri, nimol? E nisip, i-a intrat sub limb5., il simte,

il aude scriqnind cind i se ating dingii, cAntindu-gi

cintecul de nisip: mi preftr mirunt, dar voinic sunt,

ln soare vesel mi-e cintul, mi sufll departe vintul, un

mesaj de pui in sticli gi s-arunci sdcla igi vine, sticla-i

ftcuti din mine, sunt bobul cel mai greu de adunat

adunatcuvintele cintecului se prefiri, curg 9i dispar.

E obosit.Nisipul din guri;i din ochi e ultimul griunte din

gitlejul clepsidrei.

Daniel Gluck, f s-a sfrr;it pini la urmi norocul.

lntredeschide un ochi cu pleoapa lipiti. insl...

t2 Ali Srnith

Daniel se ridici in sezut pe nisip gi pietre... asta si fie? chiar? moartea?

isi umbregte ochii cu palma. Lumina e puternici.Lumina soarelui. Totugi, e nespus de rece.

Se afli. pe un tirm nisipos, cu pietre, vtntul suieriaspru, soarele-i sus pe cer, da, insi nu vine dinspre el picde cilduri. $i e 9i-n pielea goali. Nu-i de mirare ci l-aluat frigul. Se uiti in jos gi vede ci bitrinul siu trup e

tot bitrinul siu trup, cu genunchii anchilozad.

$i-a imaginat ci moartea distileazS. persoana, ciinlituri. putreziciunea ;i lasi totul imaterial, ugorprecum norii. S-ar p5.rea c5. totugi carcasa cu care te alegi

pe girmul ista, la sftrgit, este aceeagi pe care-o aveai

gi inainte.De-ag fi;tiut, igi spune Daniel, mi asiguram ci plec

de pe lume pe la douizeci, douizeci gi cinci de ani.Doar oamenii buni mor de tineri.Ori poate (cugeti acoperindu-si cu o palmi faga

astfel ca oricine l-ar vedea, daci il vede cineva, si nu se

simti ofensat de priveli;tea sa scobindu-se in nas sau

uitAndu-se la ceea ce a cules din nlri - e nisip, aratiminunat de aproape, cu nenurniratele culori ale uneilumi pulverizate apoi ;i-l lndepirteazi de pe buriceledegetelor) acesta este sinele meu distilat. Daci a;a stau

lucrurile, atunci moartea e o crunti dezamigire.Mersi ci m-ai luat, moarte. Scuzele mele, dar trebuie

si revin la viagi.Se ridici. Nu-l mai doare, adici nuJ mai doare prea

tare.

$i acuma ce?

Acasi. Dar incotro?

Tbamna 13

Se rotegte in semicerc. Mare, lirm, nisip, pietre.Ierburi inalte, dune. Dincolo de dune e un platou. Apoicopaci, o lizieri;i iarfui marea.

E o mare stranie, calmi.Apoi i;i di brusc seama ci vede neobi;nuit de bine.

Vhd, adici, nu doar pidurea, nu doar copacul acela,

nu doar aceafrunzi. de pe ramuri. VLd codila frunzei

prinsi de creangi.Se poate concentra asupra cip;orului greu de seminge

de la capitul orici.rui ftr de iarbi de pe dunele acelea

aproape de parci ar intrebuinla zoomul unui aparat de

fotografiat. S-a uitat cumva la propria mAni ;i-a vizutnu doar palma, deslu;it, ;i nu doar un fir de nisip pe

dosul palmei, ci citeva griunge de nisip delimitate atitde clar, incit le vede marginile, gi toate astea (cu mAna

dusi la frunte) ft.rd ochelari?

Prea bine.isi scuturi nisipul de pe tilpi, brage ;i piept, apoi gi-l

curiEi de pe miini. Urmiregte cum nisipul igi ia zborul,

praf subgire purtat de vint. intinde mina gi-gi umplepumnul. Ia te uiti. Atit de multe.

Cor:Cite lumi pop gine intr-o palmi.irrtr-,.rt pumn de nisip.(Repeti.)i;i desface degetele. Nisipul se scurge.

Acum, ci s-a ridicat, ii e foame. E cu putingi si fiiflimind Ei mort? Cum si nu, sunt doar atitea nilucilihnite care infulecI. inimile Ei mingile oamenilor. Se

roteste, inchizAnd cercul, inapoi spre mare. N-a mai pus

piciorul pe o barci de mai bine de cincizeci de ani, iar

q

14 Ali Smith

aia nici nu era o barci adevirati, era un soi de galupi-baroribili, loc de petrecere pe rAu. Se agazi pe nisip ;i pietre,dar oasele 1l dor, insi nu vrea s5. foloseasci un limbajnepoliticos, e o fati mai incolo, pe plaji, il dor ca nigte...

nu, n-ar vrea si. foloseasci un limbaj nepoliticos...O fati?Da, cu un cerc de fete in jur, rotindu-se toate intr-un

dans unduios, parci din vremurile anticei Elade. Fetele

sunt aproape. $i se tot apropie.Nu se cuvine. Si stea a;a, gol.i.rIgi lasi iarigi privirea si cadi, cu noii sii ochi,

spre locul unde acum o clipi se afla bitrinul siu trup, ;igtie ci-i mort, ci mebuie sI fie mort, e mort cu sigurangi,fiindci acum corpul siu arat5. altfel decit ultima oar5.

cind;i l-a privit, arati mai bine, e un corp mai degrabiaritos. $i i se pare foarte familiar, foarte aseminitor cupropriul corp din tinerege.

E o fati prin apropiere. Fete. il incearci o panic5.

dulce, intensi, amestecati cu ru;ine.Se repede citre dunele cu iarbi inalti (port. s-alerge,

;i inci cum!), iteste capul de dupi o tufL ca si verifice cinu-l vede nimeni, ci nu vine nimeni, apoi se ridici si-otulegte (iarigi frri sI" i se taie rlsuflarea!) citre copaciidin zare.

in codru va gisi adipost.Poate va gisi ;i ceva cu care si se acopere. Dar ce

bucurie! Uitase cum se simte c6.nd simEi. Si simgi, fie

;i propriu-gi trup despuiat lingi frumuselea altcuiva.E un pilc de copaci. Se strecoari printre ei. Perfect,

sol umbrit, covor de frunz\, frunzele cizute sub (tinerele

;i frumoasele sale) picioare sunt uscate gi ferme, iar pe

Tbamna 15

crengile mai joase stiruie inci o puzderie, sunt de unverde intens, ;i uite, pirul i s-a ftcut iarfui negru pe brage

gi de la piept in jos citre pintec, are pir des gi gros, ah,

nu doar pirul i se ingroa;i, totul i se ingroagi, ca si vezi.

E paradisul, ce mai incoace-incolo.Nu vrea, mai ales, si supere pe nimeni.i;i poate face un pat acolo. Poate zibovi un timp, pini

ce-;i vine in fire. Fir-ar! (Glumele, bogigia siracului;bitrinul John Keats, siracul, bine, s5.rac mai e cum e,

dar bitrin nu prea-l poli numi. Poet al toamnei, iarniitaliani, cu citeva zile inainte de moarte se pusese pe

bancuri de ziceai ci se sfi.r;egte lumea. Bietul amirit.Pentru el chiar se sfrrgise.) Ar putea si se acopere cu

frunzele ca si-i fie cald la noapte, daci existi noapte

cind egti mort gi daci fata, fetele acelea se apropie, o sise ingroape in ele, ca si nu-gi arate dezonoranta goliciune.

DecenEi.

A uitat ci existS. ceva frzic in a nu vrea si ofensezi.

il inconjoari. acum aburul dulceag al decen;ei, care

seamini surprinzitor cu felul ln care ti-ai imagina cL ar

fi cAnd sorbi din nectarul florilor. Ciocul pisirii colibriI ^ '-. Abundenta. Dulceata. Ce rimeazipatrunzano rn corola

cu nectar? O si-gi faci un surtuc verde din fntnze, gi - de

indati ce-i trece prin minte asta, un ac gi-o papioti cu

agi de culoare aurie ii apar in mAni, ca si vezi. E mortde-a binelea. Altfel n-are cum. Poate ci pini la urminu-i aga de riu s5. fii mort. O indeletnicire prea pulinapreciati in aceasti lume modern5., occidentali. Cineva

ar face bine si le spuni. Cineva ar trebui trimis inapoila ei. in zadar. Bizar. Cobzar. Sens contrar. Colectionar.

16 Ali Smhh

Culege, de pe o creangi de lingi cregtet, o frunziverde. $i inci una. Le alituri marginile. Le coase una

de alta cu impunsituri iscusite. Ca si vezi. $tie si coasi.

Ceva ce nu putea face cind era viu. Moartea asta, plinide surprize. Apuci o mini buni de frunze. Se agazi, le

potriveqte margine l6.ngi margine gi coase. Ji-amintegticartea po;tali pe care a cumpirat-o de la o tarabi dinParis prin anii '80, cu fetiEa din parc? fuati ca gi cum ar

fi imbricati in frunze vegtede, o poz| alb-negru fhcutinu mult dupi s{hrgitul rizboiului, copilul fotografiat dinspate, stind ln parc gi privind la frunzele imprigtiategi la copacii de dinainte. 1ns5. imaginea era pe cit de

atrigitoare, pe atat de tragicL. Era ceva in cadrul cufetiga inconjurate de frunze moarte, o anomalie teribili,ca gi cum ar fi fost imbricati in zdrenge. insi zdrenEele

nu erau zdrenEe. Erau frunze, aga ci imaginea vorbea,

totodati, despre magie ;i transformare. Pe de alti parte,

o pozi.frcuti la pugin rimp dapd, intr-o perioadi cindun copil care nu flcea decit si se joace in frunze putea

si pari, privit in treacit, o victimi sirmani gi riticiti(te doare sufletul si te gindqti).

Ori poate totodati un post-copil nucleat cu frunzele

in chip de piei flegciite, atA.rnind in f\ii ca 9i cum pielea

n-ar fi fost decit frunze.Era deci o imagine atrlgitoare gi in celilalt sens al

termenului, o imagine care te atrage, care vine si te soarbi

spre lumea de dincolo. Un clipit al ochiului camerei

foto (numele fotografului nu;iJ amintegte acum), gi

copilul invegmAntat in frunze devine toate aceste lucruri:trist, groaznic, frumos, amvzant, infioritor, intunecat,luminos, fermecitor, basm, legendi, adevir. Iar adevirul,

Tbamna 17

mult mai banal, era ci. acea carte pogtali (de Boubat!el facuse poza) o cumpirase cAnd vizitase ora;ul iubiriicu una dintre acele femei de care s-ar fi vrut iubit, inciuna, insi ea nu-l iubise, fireste ci nu, femeie trecuti de

patruzeci de ani, birbat de ;aizeci de ani gi mai bine,hai, fii sincer, bi.tdnd spre;aptezeci. N-o iubise, in oricecaz, nici el. Nu cu adevirat. O chestiune de nepotrivireprofundi care nu avea nimic de-a face cu vArsta, de

vreme ce la Centrul Pompidou il emotionase intr-atAtpeisajul silbatic dintr-un tablou de-al lui Dubuffet,incAt igi scosese pantofii din picioare si ingenuncheaseinaintea picturii ca s5.-;i arate respectul, la care femeia,numiti Sophie nu-gtiu-cum, se simEise stAnjeniti, ;i-ndrum spre aeroport, in taxi, ii zisese ci era prea bitrinca si-gi mai dea jos pantofii intr-o galerie de arti, fieea si una moderni.

Nu-gi mai aminte;te despre ea decAt cd.i-a trimiscartea pogtali, dorindu-gi dupi aceea s-o fi pi.stratpentru el.

A scris pe dosul vederii cu dragoste, din partea anuicopil bdtrAn.

$i de-atunci tot cauti imaginea aceea.

N-a mai gisit-o.A regretat mereu ci n-a pistrat-o.Regrete cind egti mort? Existi trecut dupi ce-ai

riposat? Nu existi oare scipare din ;opronul cu vechiturial sinelui?

Se uiti dintre copaci citre marginea pimintului,citre mare.

Ei bine, oriunde ar fi locul ista in care am nimerit,m-am ales cu un pardesiu verde, culmea elegangei.

18 Ali Smith

il strAnge mai bine pe el. ii vine perfect, miroase a

frunze ;i a proaspit. Ar fi un bun croitor. A flcut ceva

cu miinile sale. Maici-sa ar fi multumiti.Dumnezeule! Mai existi mame dupi moarte?E un biiat care aduni castane porcesti de sub copaci.

Rupe cojile ghimpoase, de un verde crud, si elibereazicastanele cafenii ;i lucioase din capsulele ca de ceari.igi umple cu ele gapca. I le duce mamei. E acolo, cubebelugul cel nou.

Nu ft prost, Daniel. Copila nu poare minca asrea.

Nu le min6.nci nimeni, nici caii, prea-s amare.Daniel Gluck, de ,sapte ani, in hainele cele bune

despre care i s-a spus mereu ci e norocos fiindci le are

intr-o lume in care atet de mulgi au arer de putine, isicoboari privirea spre castanele rele la gust cu care n-arfi trebuit si-gi minjeasci. gapca cea buni si i se pare cili s-a dus luciul.

Amintiri amare chiar;i cind esti morr.Ce deprimant.Nu conteazi. Sus inima!S-a ridicat in picioare. A redevenit el insusi, cel

respectabil. Se uiti imprejur, descoperi nigte pietroaiesi nigte bete numai bune, cu care marcheazi deschizituradin frunzi;ul dumbrivii, ca s-o giseasci mai t6.rziu.

PurtAndu-gi verdele vesmint, iese din pidure gi-oapuci pe cAmpie inapoi spre plaji.

Si marea? E linigtiti, precum apele din vis.Fata? Nu se mai vede pe niclieri. Cercul de dansatoare

din juru-i? S-a ftcut nevizut. insi vede, pe plaji., un rruplepidat de valuri. Se duce si se uite. O ft al lui?

Nu. Nu e decit o persoani decedati.

Toamna 19

$i langi respectiva persoani mai este una, ror moarte..

Alituri, tnci cineva gi tot aga.

Se uiti in lungul plajei citre ingiruirea de cadavreaduse de maree.

Unele corpuri sunt micuge, de copii. Se lasi pe vinelingi un tip umflat care are un copil, un sugar, de fapt,cuibirit inci sub haini, cu gura ciscati, cu api de marepicurAndu-i din guri gi cipgorul mort odihnindu-se pepieptul birbatului.

Sunt ;i algi oameni mai sus pe ILrm, la fel ca gi ceide pe plaji, doar c5. in viati. Stau sub umbrele. igi facYacanta la doi pa;i de cei morgi.

Dinspre un ecran se aude muzicl. Unul dintreoameni lucreazi la un computer. Altul sti.la umbr5.gi citegte ceva pe un ecran mititel. Sub acelagi parasolarmoliie inci unul, in vreme ce un al patrulea isi intindeloEiune pe umir;i pe brag in jos.

Un copil care chitiie fericit intri si iese din api,ferindu-se de valurile mai mari.

Daniel Gluck trece cu privirea de la moarte la viali,apoi iarfui la moarte.

MAhnirea lumii.E inci pe lume, cu siguranti.igi coboari ochii asupra vegmintului siu de frunze,

verzi inci.isi contempli antebragul intins, care a rimas mira-

culos, tinir.Dar visul nu va dura.Ia intre degete o frunzS" dintr-o margine a pardesiului.

O flne bine. Are de gind s-o aduci inapoi cu el dacipoate. Ca dovadi a cilitoriei sale.

20

ce altceva ,u ^ou"ul"

t*o'n

$i, pini la urmi, ce s-a ales de corul ila?Cite lumiPumn de nisip

E lntr-o zi de miercuri, abia trecut de amiazd'.

Elisabeth Demand - treizeci gi doi de ani, angaiatL

ca lector cu jumitate de normi la o universitate dinLondra, bucurindu-se, cum er zice maici-sa, de-o

viaEi de vis, asta daci existenla visati inseamni si nu

ai siguranEa locului de munci gi ca aproape totul sifte prea scump de flcut 9i s5. locuiesti inci ln acela;i

apartament lnchiriat din vremea studengiei, cu mai bine

de un deceniu in urmi - s-a dus la sediul central al

Pogtei din origelul aflat cel mai aproaPe de satul in care

locuiqte acum mamaei, casi-;i expedieze formularul

Pentru PasaPort.Serviciul respectiv gribegte, s-ar pirea, lucrurile.

inseamni ci pagaportul igi poate fi eliberat in jumitate

din perioada normali daci aduci formularul completat,

insogit de vechiul pa;aPort ;i de fotograftilazi, urmindca un angajat al Pogtei si le verifice inainte de a le trimite

la Biroul de Pa;apoarte.

Tiage un numir de ordine din automat, o hirtiugi cu

numirul233. Nu e aglomerat, daci nu pui la socoteali

girul de oameni furio;i, care se lilbilrgeazl'de la cintarele

pentru colete, unde nu existi numere de ordine, tocmai

pini afari. ins5. numirul care i-a fost atribuit e atat de