coniceusers.utcluj.ro/~todeacos/curs12.pdf · 2019-12-17 · de nit˘ie: s. n. curb a algebric a...
TRANSCRIPT
Conice
U.T. Cluj-Napoca
Definitie: S. n.
curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n.
curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan,
de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F
este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;
b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;
b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1
elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica
o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica
o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana
de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.
Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9
cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9
cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;
b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0
doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;
c). x2 + 32xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Definitie: S. n. curba algebrica plana multimea punctelordin plan, de ecuatie implicita de forma
(C ) : F (x , y) = 0
ın care functia F este polinom ın variabilele x si y .
Exemple:a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;b). y3 − 4x2 + 3x − 1 = 0;
c). x2
2 + y2
9 = 1 elipsa (caz particular de conica).
Definitie: S. n. conica o curba algebrica plana de graduldoi.Ecuatia generala a unei conice este
(C ) : a11x2 + 2a12xy + a22y
2 + b1x + b2y + c = 0
cu a11, a12, a22, b1, b2, c ∈ R si pause a211 + a212 + a222 6= 0.
Exemple:a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;b). 4x2 − y2 = 0 doua drepte concurente;c). x2 + 3
2xy − y2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Daca sistemul de coordonate Oxy
este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil,
ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice
se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita
forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau
ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate
(date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0
ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Daca sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuatiaoricarei conice se reduce la o forma simpla numita forma canonicasau ecuatie redusa. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuatiireduse) sunt:
1. Elipsa:
(E ) :x2
a2+
y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
In cazul particular a = b = r
elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este
M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r ,
ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs:
D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric
elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric
al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y)
din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan
pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′
(numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare)
este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta.
In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0)
si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a,
unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos t
y = b sin t, t ∈ [0, 2π] ecuatii parametrice;
In cazul particular a = b = r elipsa devine cerc
(C ) : x2 + y2 = r2.
Daca centrul cercului este M0(x0, y0) iar raza este r , ecuatiacercului (implicita) este
(C ) : (x − x0)2 + (y − y0)2 = r2.
Obs: D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelorM(x , y) din plan pentru care suma distantelor la doua puncte fixeF si F ′ (numite focare) este constanta. In cazul nostruF ′(−c , 0),F (c , 0) si MF + MF ′ = 2a, unde c2 = a2 − b2.
(E ) :
{x = a cos ty = b sin t, t ∈ [0, 2π]
ecuatii parametrice;
2. Hiperbola:
(H) :x2
a2− y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
2. Hiperbola:
(H) :x2
a2− y2
b2− 1 = 0
ecuatia implicita;
2. Hiperbola:
(H) :x2
a2− y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
2. Hiperbola:
(H) :x2
a2− y2
b2− 1 = 0 ecuatia implicita;
Hiperbola este o
curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita
(cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote
(dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs:
D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric
hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor
M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan
pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor
ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′
(focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este,
ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul,
constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru
F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0),
c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R
ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca
ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice
verifica ecuatia implicita.
Hiperbola este o curba nemarginita (cu rosu) si admite douaasimptote (dreptele punctate)
y =b
ax ; y = −b
ax .
Obs: D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan pentru care diferenta distantelor ladoua puncte fixe F ,F ′ (focare) este, ın modul, constanta. Incazul nostru F ′(−c , 0),F (c , 0), c2 = a2 + b2, |MF −MF ′| = 2a.
(H) :
{x = a · et+e−t
2 (:= a · cosh t)
y = b · et−e−t
2 (:= b · sinh t), t ∈ R ecuatii parametrice;
T.A: Aratati ca ecuatiile parametrice verifica ecuatia implicita.
3. Parabola:
(P) : y2 = 2px ecuatia implicita;
D
3. Parabola:
(P) : y2 = 2px ecuatia implicita;
D
3. Parabola:
(P) : y2 = 2px ecuatia implicita;
D
Obs:
D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric
parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor
M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan
egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de:
o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa
(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p2 ) si fata de un punct
fix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie
x = −p2 ) si fata de un punct
fix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 )
si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix
(focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul)
F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este,
ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi
ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica,
obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:
-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente,
de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;
-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;
-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;
-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Obs: D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric alpunctelor M(x , y) din plan egal departate de: o dreapta fixa(directoare, notata (D), de ecuatie x = −p
2 ) si fata de un punctfix (focarul) F (p2 , 0).
(P) :
{x = t2
2p
y = t, t ∈ R ecuatii parametrice;
Parabola este, ın general, graficul unei functii de gradul doi ınplan, de forma
y = ax2 + bx + c sau x = a′y2 + b′y + c ′.
Conice degenerate:
Prin red. la f. canonica, obtinem si conice degenerate care pot fi:-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x2 − y2 = 0;-un punct, de ex. x2 + y2 = 0;-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x2 − 2x = 0;-multimea vida, de ex. x2 + y2 + 1 = 0.
Recunoasteti conicele dinimaginile urmatoare!
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPATIIEUCLIDIENE );
de la SEMINARUL 11 se cere doar tipul de problema cuortogonalizare Gram-Schmidt;
NU se cer pentru examen problemele ”cu *” de la seminar;
exemple de ITEMI de TEORIE pentru NOTA 5:
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPATIIEUCLIDIENE );
de la SEMINARUL 11 se cere doar tipul de problema cuortogonalizare Gram-Schmidt;
NU se cer pentru examen problemele ”cu *” de la seminar;
exemple de ITEMI de TEORIE pentru NOTA 5:
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPATIIEUCLIDIENE );
de la SEMINARUL 11 se cere doar tipul de problema cuortogonalizare Gram-Schmidt;
NU se cer pentru examen problemele ”cu *” de la seminar;
exemple de ITEMI de TEORIE pentru NOTA 5:
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPATIIEUCLIDIENE );
de la SEMINARUL 11 se cere doar tipul de problema cuortogonalizare Gram-Schmidt;
NU se cer pentru examen problemele ”cu *” de la seminar;
exemple de ITEMI de TEORIE pentru NOTA 5:
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPATIIEUCLIDIENE );
de la SEMINARUL 11 se cere doar tipul de problema cuortogonalizare Gram-Schmidt;
NU se cer pentru examen problemele ”cu *” de la seminar;
exemple de ITEMI de TEORIE pentru NOTA 5:
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice,
desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative:
drepte si plane.
.
1 Vectori si Valori Proprii: definitii, proprietati;
2 Baza unui spatiu vectorial;
3 Subspatii vectoriale, suma directa, exemple de drepte si planecare sunt subspatii;
4 Produsul Vectorial;
5 Produsul Scalar;
6 Produsul Mixt;
7 Ecuatiile dreptei, cu exemple la fiecare tip;
8 Ecuatiile planului, cu exemple la fiecare tip;
9 Sfera, Elipsoid, Hiperboloizi, Paraboloizi (ecuatii implicite, cudesen, observatii si exemple numerice);
10 Cercul, Elipsa, Hiperbola, Parabola (ecuatii implicite siparametrice, desen, exemple numerice, observatiigeometrice); etc.;
11 Distante, unghiuri ıntre drepte plane, etc.;
12 Pozitii relative: drepte si plane.
.
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemanatoare cu cele dinseminar, T.A. sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA==Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absente SAU 1,50-2 pct. la 0absente si Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [si poate fi anulat oricand!(rareori marit-pentru raspunsuri din banca) ]
cititi si aplicati (ınainte de examen!) fisierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemanatoare cu cele dinseminar, T.A. sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA==Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absente SAU 1,50-2 pct. la 0absente si Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [si poate fi anulat oricand!(rareori marit-pentru raspunsuri din banca) ]
cititi si aplicati (ınainte de examen!) fisierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemanatoare cu cele dinseminar, T.A. sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA==Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absente SAU 1,50-2 pct. la 0absente si Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [si poate fi anulat oricand!(rareori marit-pentru raspunsuri din banca) ]
cititi si aplicati (ınainte de examen!) fisierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemanatoare cu cele dinseminar, T.A. sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA=
=Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absente SAU 1,50-2 pct. la 0absente si Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [si poate fi anulat oricand!(rareori marit-pentru raspunsuri din banca) ]
cititi si aplicati (ınainte de examen!) fisierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemanatoare cu cele dinseminar, T.A. sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA==Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absente SAU 1,50-2 pct. la 0absente si Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [si poate fi anulat oricand!(rareori marit-pentru raspunsuri din banca) ]
cititi si aplicati (ınainte de examen!) fisierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemanatoare cu cele dinseminar, T.A. sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA==Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absente SAU 1,50-2 pct. la 0absente si Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [si poate fi anulat oricand!(rareori marit-pentru raspunsuri din banca) ]
cititi si aplicati (ınainte de examen!) fisierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemanatoare cu cele dinseminar, T.A. sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA==Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absente SAU 1,50-2 pct. la 0absente si Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [si poate fi anulat oricand!(rareori marit-pentru raspunsuri din banca) ]
cititi si aplicati (ınainte de examen!) fisierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemanatoare cu cele dinseminar, T.A. sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA==Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absente SAU 1,50-2 pct. la 0absente si Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [si poate fi anulat oricand!(rareori marit-pentru raspunsuri din banca) ]
cititi si aplicati (ınainte de examen!) fisierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
http://users.utcluj.ro/∼todeacos/Teaching.html