toponimia comunei sÂncel, judeŢul...

TOPONIMIA COMUNEI SÂNCEL, JUDEŢUL ALBA

Prof. IOAN LAŢIU, Liceul Tehnologic,, Timotei Cipariu” Blaj

ABSTRACT: Toponimic of Sâncel District, Alba County. District of Sâncel has in itsstructure villages: Iclod, Pănade and Sâncel. From the historical documents about thosevillages we preserved more geographical names “border signs”, or “tags places”. Thosethree villages are considerable old, being documentary certificate (Iclod-1347,Pănade-1290, Sâncel-1252-1271). During the centuires they had many geographical namesrelated with the owners of the lands or after theis origines, descendens. The inhabitans of thearea had in common traditions and customs which are very well preserved till our days.

Keywords: historical documents, geographical names, common traditions.

Introducere

Primi cercetători care au apreciatimportanţa toponimiei ca sursă de cunoaşterea trecutului au fost istoricii. Trebuie sărecunoaştem faptul că toponimia româneascăi-a preocupat pe cercetătorii de la mai multespecialităţi: filologi, geografi, etnologi,lingvişti şi istorici începând cu secolul alXIX-lea.

Toponimia românească a fost mai puţinstudiată înainte de 1918, ea capătă o mareextindere după studiile publicate de marilingvişti clujeni, având în frunte pe N.Drăganu, Vasile Bogrea, G. Giuglea şi EmilPetrovici. Autorul studiului “Revelaţiitoponimice pentru istoria neştiută aromânilor”, Nicolae Iorga şi Constantin C.Giurescu autorul lucrării “Principateleromâne la începutul secolului al XIX-lea” aufost cei care au evidenţiat legătura istoricădintre cercetarea toponimică, geografică şiistorică.

Lucrări cu un profund caracter istoricsunt ale lui Nicolae Drăganu, intitulate“Toponimie şi istorie” (Cluj-1928) şi“Românii în veacurile IX –XIV pe bazatoponimiei şi onomasticii” (Bucureşti-1933).

G. Giuglea a adus contribuţii demne încercetarea toponimei româneşti, relevândunele observaţii în ceea ce priveşte specificultoponimiei ca ramură a stiinţei despre limbă,principiile şi metodele de studiere a numelortopice.

Geografii manifestă interes mai mare

pentru numele topice, pentru că acestea, fiindde cele mai multe ori apelative la origine,indică particularităţile fizico- geograficenaturale ale obiectelor topografice.

Toponimia studiază numele de locuri,modul cum au luat naştere acestea,mijloacele lingvistice pentru formarea lor.Ele sunt strâns legate de raportul curealităţile geografice, cu înfăţişareaterenului, cu fauna şi flora din zona studiată,cuprinzînd şi condiţiile economice, istorice,sociale şi politice în care au fost createacestea.

Toponimele istorice reflectă raportuldintre om şi societate, iar în cadrul acesteiadin urmă, raportul dintre om şi instituţiile destat, raporturile economice şi juridice dintreoameni.

Toponimia reflectă legătura dintre om şipământ, fiind expresia unui mediu geograficumanizat, termenul constituind un domeniude cercetare.

Toponimele sunt considerate, pe dreptcuvânt, “etichete ale locurilor” sau“indicatoare geografice”. Păstrareaîndelungată a acestor toponime, durabilitatealor, se datorează faptului că desemnândlocuri din cele mai cunoscute, au fost folositede un număr mai mare de vorbitori, uneori şide mai multe popoare care au trecut prinacea zonă.

Pe arealul acestor localităţi existămicrotoponimie, sau toponimie minoră, cecuprinde toponimele mărunte: nume de văi,râpe, şesuri, lunci, fâneţe, păduri, ţarini,

102 I. Laţiu

izlazuri, ape ale hotarului satului etc.Acestea desemnează locuri de importanţălocală, cunoscute şi folosite de un numărrestrâns de vorbitori (Idu P., 2000, VasileFrăţilă, 2002, 2013), oan Laţiu, 2012, VasileRaţ, 2014, Vasile Oniga, 2014, IoanMihălţan-Pănăzanul, 2009).

ICLODPoziţia geografică şi limitele

În cadrul judeţului Alba, satul Iclodocupă o poziţie estică, fiind aşezat peparalela de 4612’37” latitudine nordică şi

meridianul de 2356’20” longitudine estică.Teritoriul aparţine Podişului Târnavelor,

subdiviziune a depresiunii Transilvaniei.Hotarul de nord-est al satului Iclod este

delimitat de cel al satului Pănade, de dealurineîmpădurite (Coastele Mari şi După Grui)care sunt accesibile cu mijloace de transportlocale. În partea de est se învecinează cusatul Sâncel, limita fiind naturală, respectivrâul Târnava Mică, pe o porţiune de 3 km,

iar diferenţa o reprezintă calea ferată.Anticlinalul Beţa - Petrisat este limita de

sud cu localitatea Petrisat, care este binereprezentată, iar în vest se învecinează cuBucerdea Grânoasă. La recensămîntul din2011 Iclodul a avut o populaţie de 388locuitori.

Numele satului, atestaredocumentară

Numele satului Iclod, după uneleconstatări toponimice şi descopeririîntâmplătoare, rezultă din cuvântul “glod”,

care însemnă noroi, mâl, mocirlă, drumnoroios, tină”; “a îngloda, a rămâneîmpotmolit în noroi”, datorită solului argilos,care este impermeabil în anotimpul deprimăvară, când precipitaţiile sunt abundenteşi se activează vulcanii noroioşi (ochiurileglodoase) (Ioan Laţiu – 2012). Dar nu putemneglija afirmaţia domnului Frăţilă, care esteurmătoarea: “Ca şi cel al localităţiiomonime din judeţul Cluj şi ca şi Iclod din

Fig. 1. Poziţia geografică a comunei Sâncel

103Toponimia comunei Sâncel, judeţul Alba

1Tholwe, 2Zanchal, sat în raionul Tîrnăveni (reg. Stalin), 3Beld, sat în raionul Alba (reg. Hunedoara), 4 Iklod,sat în raionul Tîrnăveni

judeţul Timiş, trebuie să pornească de la unnume personal Icol + sufixul –d.”. Acestnume propriu se bazează pe o singurăatestare a magh. v. ikol sau iklik „a daînapoi, a se opri brusc” şi trebuie să facăparte din familia verbului iklad - „a opribrusc, a da înapoi” (Cf. şi toponimulmaghiar Ikland care după Kiss Lajos,

Foldrajzinevek Etimologiai Szotara,Budapest, 1980, p. 68, ar fi format dinantrop. Icol + sufixul, -d, R.)

Sp. Popescu , în lucrarea: “Mărturiitoponimice privind istoria Transilvanieimedievale” (L. R., XXII, 1973, nr. 4, p.311), propune drept etinom maghiar ikló„iclău” piesă de car + sufixul-d”

Primul act de atestare documentară a Iclodului545

1347 iulie 2, Sântimbru

Chibzuiţilor bărbaţi şi cinstiţilor domni şi prieteni ai săi vrednici de cinstire din cinstitulcapitlu al bisericii Transilvaniei, Petru vicevoievodul Transilvaniei cu toată prietenia şicinstea.

Ne spun nouă Egidiu, fiul lui Ioan, Ioan cel mare, Nicolae, zis Hoţul1, şi Mihail, fiul luiBlasiu, nobili de Sâncel2, că acea moşia a lor Sâncel, aflătoare în comitatul Târnava, aremare nevoie să se ridice semne de hotar şi să fie despărţită de toate moşiile altora megieşecu ele. De aceea prin cele de faţă rugăm cu stăruinţă prietenia voastră să trimiteţi din parteavoastră spre mărturie pe omul vostru vrednic de crezare pentru hotărnicia, despărţirea şiridicarea de semne de hotar unde va fi nevoi, în faţa căruia omul nostru Nicolae, diacul deBeldiu3 notarul nostru, sau Pavel, fiul lui Petru, zis Waguth de Iclod4 , în lipsa celuilalt, sămeargă la sus-zisa moşie Sâncel, şi acolo, chemând pe toţi vecinii şi megieşii, şi fiind şi eide faţă, să hotărnicească acea <moşie> după vechile şi bătrânele ei semne de hotar, şi s-odespartă de toate moşiile altora şi, unde va fi nevoie, să fie dator să ridice noi semne dehotar lângă cele vechi, iar după ce o va fi hotărnicit şi despărţit prin semne deosebitoare,s-o treacă şi s-o lase numiţilorEgidiu, Ioan, Ncolae şi Mihai ca s-o stăpânească pe veci, denu se va face cumva vreo împotrivire din partea cuiva. Iar dacă se vor afla unii împotrivitori,pe aceia să-i cheme înaintea noastră în chip legiuit la sorocul potrivit, şi după aceasta săaveţi bunătatea de a ne da seama în scrisoarea voastră de desfăşurarea întregii pricini,despre hotărnicirea, trecerea în stăpânire împreună cu mersul şi ridicarea semnelor de hotar,sau de va fi nevoie şi cu numele celor chemaţi, cu locul şi cu sorocul statornicit. Şi încă acestom al vostru, sub mărturia omului nostru, să oprească pe toţi acei vecini şi megieşi ai lor,şi mai ales pe oamenii din Mănărade ), de la folosirea sau culegerea tuturor folosinţelor deorice fel, ca să nu poată sau să cuteze cumva să se folosească de ele împotriva voinţei lor.

Dat la Sîntimbru, în a doua zi după octavele sărbătorii naşterii sfîntului Ioan botezătorul,în anul domnului o mie trei sute patruzeci şi şapte.

Alte documente privind vechimea unorobiective de interes istoric sunt menţionate înS e m a n t i s m u l ve n e r a t u l u i c l e r ,ARCHIDIECESEI – METROPOLITANE –GRECO – CATOLICE ROMÂNE DE

ALBA – IULIA ŞI FĂGĂRAŞ PRE ANULDOMNULUI 1900 DE LA SFÂNTA UNIRE200: “ICLOD – (KIS – IKLOD), gară:Szancsal; staţ, of. portal: Balazsfalva. Dep.de la Şc. Protop. 4 km. Par vechie. Bis de

104 I. Laţiu

petră din an 1879, în onorea ss. German şiEpifaniu. Casă por. din piatră din anul1892. Sub Jofo, Matr. ase de la an 1849.Şcola de petră din an 1886. Şcolari 46feciori – 29 fete – 17 de repetiţie; 25 feciori,14 fete”.

Din cele mai vechi timpuri, satul Iclod aconstituit o zonă de habitat şi continuitate afactorului uman. Existenţa acestui habitat afost pusă în evidenţă de descoperirilearheologice făcute accidental, sau prinsăpături organizate.

Iclodul apare atestat documentar în anul1347. Istoria lui se împleteşte adânc cucelelalte sate, având în vedere distanţelescurte care le separă şi legăturile economiceşi sociale deosebit de strânse. De pe teritoriulsatului provine o lespede funerară,descoperită în secolul XIX, care ar puteaproveni de la un mormânt izolat de pe o“villa rustica”, descoperită întâmplător.

Este o piesă de factură romană. (MuzeulAiud, 3193). La Muzeul din Aiud, subnumărul de inventar 3193, se află lespedeafunerară – fragment din 2 bucăţi din calcar,descoperit la Iclodul Mic, lângă Pănade –1887 (fig. 2), ce datează din epoca romană.Piesa, azi ruptă în două bucăţi, a făcut partedintr-o lespede funerară şi a fost descoperităla hotarul de nord a satului Iclod. În celedouă fragmente se mai păstrează un cap defemeie şi un cadru ornamentat în relief(deasupra, probabil, reprezintă margineasuperioară a fostului monument). Piesa estedonaţia lui Spleniyu Antal (Muzeul de IstorieAiud, Muzeograf – M. Takaes).

În partea vestică a hotarului (111) se aflăun loc numit „Dâmb” (colină), unde s-audescoperit cărămizi, ceramică groasă de undeget şi nişte oale (fig. 3). După tradiţiacomună a fost situată, odinioară, aici (BenkoII, p. 279).

Fig. 2. Lespede funerară din perioada romană


Din “Dicţionarul istoric al localităţilordin Transilvania” întocmit de CoriolanSuciu, reiese că localitatea Iclod - Alba aavut mai multe denumiri, şi anume:„Kisiklód”, „Küküllöiklód” (u), Mikulden(g), r. Mediaş şi R Braşov.

În 1347a fost atestat Iklod, Jklod (Doc.Rom. C., b IV, 371, 372 şi 664), în 1461census quinquagesimalis de Iklod nobilium(Pâclişanu 600), 1760 – 1762 Kis – Ikklód(c. B.), în 1850 Miklunden (st. Tr.), în 1854Kis Iklód, Miclunden, Iclozăl (Bul. 97).

Primul document privind atestareaIclodului este cuprins la paginile 371 – 372din “Documente privind Istoria României,veacul XIV – C. Transilvania” (vol. IV –1341 – 1350) Editura Academiei, 1955.

PĂNADE

Poziţia geografică şi limitele

În cadrul judeţului Alba, satul Pănadeocupă partea răsăriteană, aparţinîndadministrativ comunei Sâncel, fiind străbătutde meridianul de 2357’28” E longitudineestică şi paralela de 4612’26” N latitudinenordică.

Altitudinea perimetrului intravilan estecuprinsă într 290 m în Lunca Târnavei Mici,dinspre est şi 480 m, Crestele Moinei şiHânsuri, din nord-vest, Dealul Valezerului,479 m spre nord, vârful Chirei-469 m şiChicui -476 m, dinspre vest.

Satul Pănade este situat în partea de vesta Dealurilor Târnavei Mici, subdiviziune aPodişului Târnavelor. Din punct de vederedemografic, la ultimul recenământ, Pănadeaa avut o populaţie de 605 locultori.

Fig. 3 . Fragmente de ceramică din perioada târzie a fierului (Halstrat)

106 I. Laţiu

Dovezi arheologice, numele satului,atestare documentară

Pe arealul satului Pănade, respectiv la odistanţă de aproximativ 3 km de vatrasatului, în locul numit Dos, s-au descoperitnumeroase fragmente de ceamică ce aparţinculturii Turdaş fază mai nouă şi culturiiCucuteni. Tot aici, în luna aprilie 1964, cuocazia arăturilor de primăvară, s-a găsit untezaur monetar din DYRRHACHIUM, dincare s-au recuperat 273 de monede. Dintreacesta 268 sunt originale şi 5 sunt imitaţii,datate ca aparţinând secolelor III-II î. Chr.Drahmele prezintă caracteristici interesante,au acelaşi desen: pe avers au o vacă cuprivirea spre dreapta, împreună cu un viţelcare suge iar pe revers au un dublu pătratînstelat. Aceste inscripţii diferă de la omonedă la alta, după magistraţii care le-auemis. Tezaurul se găseşte la MuzeulMunicipal din Mediaş, cu numărul deinventar cuprins între 3830 şi 4011. (TraianBrad,Ioan Raţiu,Titu Orian-2009).

Prima atestare documentară este cea de lasfârşitul secolului al XIII-lea, în anul 1290,când pământul numit Pănade (terra Panad),aflător în comitatul Târnava şi aşezat lângărâul Târnava, este vândut de nobilul Ioanbanul, fiul lui Magnus, comitelui Nicolae şivoievodului Andrei şi urmaşilor lor. Maitârziu, în data de 5 august 1322, regele CarolRobert de Anjou dăruieşte magistratuluiNicolae, fiul lui Corradus de Tălmaciu,moşiile Valea Lungă şi Micăsasa, aflătoarelângă Târnava Mare şi Pănade (Panad) şiŞona aflate lângă Tânava Mică, dreptrecunoştinţă pentru sprijinul acordat mai alesîn luptele împotriva lui Ladislau, fiul luiLadislau , fostul voievod al Transilvaniei. Îndata de 30 ianuarie 1324,Capitlul din AlbaIulia, confirmă faptul că Nicolae, fiul luiCorradus de Tălmaciu, dăruieşte surorii saleEcaterina şi cumnatului său magistrul Petru,moşiile Jidveiu şi Bălcaciu,dobândite princumpărare şi Şona şi Pănade (Panad),dobândite prin danie regală

SÂNCEL Poziţia geografică şi limitele

Satul Sâncel, este situat pe malul stâng alTârnavei Mici, cuprins între coordonatelegeografice de 4612’0” latitudine nordică şi2356’44” longitudine estică. După tradiţiaorală moştenită din bătrâni, satul ar fi fostodinioară pe Valea Mare, la o distanţă deaproximativ 3 km sud-est de vatra actuală asatului. Localităţile învecinate sunt: Petrisatîn partea de nord-vest, Iclod şi Pănade înpartea de nord, în est Lunca Târnavei, iar înpartea de sud-vest satul Glogoveţ. Din punctde vedere demografic, la ultimul recenământdin 2011, Săncelul a avut o populaţie de2411 locultori.

Numele satului, atestaredocumentară

Cea mai veche denumire romănească depe Târnave şi anume din Târnava Mică, esteSâncel (ng. Szancsal), şi este menţionată înanul 1252, într-un act eliberat de capitlulbisericii din Alba-Iulia, sub forma ,,terraZonchel”. Atestările documentaremenţionează Sâncelul sub următoareleforme: în 1271 Zanchalteluky, în 1315,,poss.seu villa Zanchal”, iar din1341datează şi numele primului Basarab înTransilvania “Egidius filius BasarabZanchal” iar în 1347 reapare cu menţiuneanobiles de Zanchal alias Bezermenzanchal.În acelaşi document din 1347 estemenţionată o altă aşezare de pe moşiaSâncelului azi dispărută. Localitatea esteatestată mai întâi în anul 1341 sub formaBursi ya cobfol va , a poi î n 1347Bursyacobhaza alias Magyarzanchal(DOCUM. C. b. IV, p. 378),1351 Zanchal,1437 Zanchchal. Mai târziu localitatea esteatestată sub formele: Barsa Iacobfolva(1367)… Yakabfalva (1414), Tetlend (1438),Petend (1448), Pettend (1461), Petthend(1473), Pethend (1476), Petthend alionomine Bors Iakobfalva (Suciu, DILT, II, p.301-302). Ulterior, în 1450 în mai multe


documente localitatea este numită,,BezermenZanchal, sau Bezermen Zanchal” În anul1513,sunt amintite din nou cele douălocalităţi Magyarzanchal şi Olahzanchal iarîntre anii 1587- 1589 Zanczyall, 1647Szanczal, 1733 Szancsal, 1760-1762Szamtsal, în 1854 Szancsal, Sîncel. Numelefostei localităţi ş i al văii de azi provine de lacel al unui proprietar Iacob Bor sau IacobBorşa.( Vasile Frăţilă-2013).

Dicionarul de microtoponimeal comunei Sâncel

Aluneíi lui Comăníci, un tufi de aluneilângă Hodaia lui Ivan; râturi, fânar, păşuneşi teren arabil în estul satului Sâncel.Aoá, pădure comunală „teren unde esteoprit tăiatul copacilor, păşunatul,vânătoarea“, situat la o altitudine de 500 mîn partea de est a satului Sâncel.Arburariu, teren arabil situat mai sus deRupturi, în partea de sud a satului Iclod,cultivat cu porumb.Argeluşa, viroagă situată în vestullocalităţii sâncel, între Dealul Spinelui şiValezărului (fânaţ)-nord fântâna, la Pănade.Bărbuşeasca, fânaţ-moşie care aparţineafamiliei Barbuş, în partea de nod-vest asatului Pănade.Bârsa, o suprafaţă de teren arabil limitată dePârâul Bârsei şi Sub Alune, cultivată deobicei cu porumb şi floarea soarelui în vestulsatului Iclod.Bercu, teren arabilşi puţină păşune – Dupăbercu, dimin. de la berc „dumbravă,pădurice“Sâncel .Bercu, teren aflat pe malul Târnavei Mici,de la Baronu până la Işport la Pănade.Berşoára, teren arabil spre Spini (LuncaTârnavei), în nord-est Sâncel.Bidişcu, teren arabil, „fântână puturoasă“ înnord-est Sâncel.Biserica Ungureáscă, în urmă cu 50-60 deani încă mai exista în stare părăginită. Loculse află în partea de nord a satului, la sud decalea ferată, în capătul Uliţii Mijlociţa. Eaaminteşte de existenţa ungurilor din Sâncel.

Borceasca, Uliţa Borceştilor, în partea deest a localităţii Pănade.Bord, hulă, în pădure, „piatră, stâncă“Sâncel.Calea de Mijloc, drumul care pleacă deDupă Grădini spre Dealul Mărtineştilor, laPănade.Calea Pănăzii,teren arabil prin care trececalea ce duce de la Pănade în nordulSâncelului. Calea Săpată, situată în partea de sudhotarul Pănăzii, între vii, spre Iclod.Calea Târgului, duce la târg la Aiud, învestul satului Pănade.Capu Pădurii, este o limită estică a PăduriiMari, unde se adapă vitele, fiind limitată deRăzoare şi Obârşia la Iclod.Capu Părului, în partea de sud a hotarului laPănade.Capu Satului, reprezintă partea vestică asatului Iclod, făcând legătura între terenulextravilan între Coastă şi Şest, undelocuinţele sunt amplasate în vatra satului peo singură parte a drumului.Casa lui Colţan, -păşune în partea de est aSâncelului. Casa lui Toderuţ, teren în FundaturăSâncel, în estul localităţii. Călineasa, suprafaţă de teren acoperită cuiarbă, situată între Hotărăle şi sub Pădure învestul satului Iclod.Căţinel, deal, teren arabil, căţin „strachină,vas“ în nord-est la Sâncel.Chitiniş, teren arabil care duce până la DelulMărtineştilor la Pănade.Cimitirul Jidovesc, aflat în vatra satuluiPănade. Cioara, berc situat în partea de nord est,între Pănade şi BiiaCioara, teren arabil lângă Târnava Mică, înpartea de nord a Sâncelului.După numelepăsării, cioară. Astfel de toponime se găsescşi la Biia, Pănade, Spini şi Mihalţ, toate înapropierea Târnavei, unde sunt crânguriinvadate de ciori.Coasta Gherghelui, păşune. După coastă„latură înclinată a unei înălţimi” în estul

108 I. Laţiu

Sâncelului.Coasta lui Gâla, deal, teren arabil în nordulSâncelului. Coasta lui Licu, păşune (Sâncel). Coasta lui Păpară, păşune (Sâncel). Coasta lui Pripă, păşune (Sâncel). Coasta Orzului, deal, teren arabil (Sâncel).Coasta Turzii, se află în partea de vest asatului Pănade, fiind traversată de drumulcare face legătura cu Turda. Coastele Mari este o cuestă binereprezentată prin forma pe care o are, pânăla instaurarea colectivizării a fost un terenarabil terasat, iar după încheierea procesuluide colectivizare a fost lăsat pentru păşunatulanimalelor, situat în sudul terenuluiextravilan al Pănăzii la Iclod.Coborâş, loc pe un teren în povârniş, înpartea de sud-est a Sâncelului.Crucea Bogatului, cruce de lemn lacârnitura lângă Hula cu Acăţ, în partea desud a Sâncelului. Crucea Dosului, teren situat în partea denord a satului Pănade, spre Biia.Crucea lui Pănăzan, în nord de Sâncel,cruce de marmură la Drumu Ţării, unde afost casa învăţătorului Teodor Pănăzan. Crucea Valezărului, împarte ValeaSpinelui de Valezăr, în nord-vestul localităţiiPănade.Curtea Baronului, în capătul satului spreIclod, sud-vestul satului Pănade ce duce laAlecuş.Curu Dosului, teren lângă Podul Nemţilorpe Valea Bii, la Pănade.Dăptău, cătun al satului, vale mlăştinoasă,aflat la 6-7 km de satul Pănade.Dâlma Bogatului, După dâlmă, deal maimic, movilă la Sâncel.Dâlma lui Gâla, ridicătură de teren pedrumul ce duce spre Spini (Lunca Târnavei);teren agricol, nord de Sâncel. Dâlma lui Pănăzan, ridicătură de teren învatra satului. Aici îşi avea casa învăţătorulTeodor Pănăzan (14 februarie 1863-23 iunie1945) în nordul Sâncelului.De către Spini, situat în partea de nord a

satului Sâncel, teren arabil spre Spini,numele de dinainte de 1968 al localităţiiLunca Târnavei.Dealu Chicuiului, deal ascuţit, se maipăstrează în Valea Târnavelor, cu pantedomoale. Chicuiul este vârful ascuţit aldealului şi parte dinspre nord vest, dinspreIclod.Dealu Chitinişului, situat în partea de norda satului Pănade, la ieşirea de pe păşuneaChitiniş Dealu Furcilor, sunt toponime în strânsălegătură cu revoluţia din 1848-1849, când înmajoritatea satelor au fost ridicate deautorităţile habsburgice spânzurători (furci)pentru pedepsirea vinovaţilor, în sud-vestulIclodului.Dealu Furcilor, deal, teren arabil; aici aufost ucişi, traşi în furci 16 locuitori aiSâncelului, după mărturia preotului IosifBran, paroh al localităţii şi anume: ComăniciIoan, Costea Nicolae, Pogan Dumitru, BărbatIacob, Pepelea Zaheu, Mărginean Petru,Bărbat Gligor, Borşe Cosma, Ocnean Ioan,Frăţilă Nicolae, Petrişor Nicolae, iar arşi pefoc au fost găsiţi Drăgan Nicolae, BorşanAron, Berar Măriuţa, Anuşca Oana, OnigaIrinka. “Furca - spânzurătoere în formă defurcă cu doi dinţi“.Dealu lui Gâtoaie, ridicătură de teren de laDosu Rotunzii în sus; păşune în nod-vestulSâncelului. Dealu Spinelui, ca formă de reliefreprezintă anticlinalul Ocnişoara-Petrisat,care adăposteşte în fundament straturi desare (diapirismul), izvoare de apă sărată, estesituată în nord-vestul Iclodului.Dealul Trăscaie, situat în partea de sud asatului Pănade spre Iclod.Dealul Căţunelul, deasupra de CoastelePopii teren arabil în sud-vest a satului Iclod.Dealul Ciuhii, Ciuhă ca toponim estecunoscut în centrul şi sudul Transilvanie, laIclod, în partea de sud -vest a satului.

Dealul Mărtineşti, sau Mărtineasca (oparte din Bărbuşaca), anticlinal situat înnord-vest a satului Pănade.Dealul Picuiului, versant spre nord-vest a


Picuiului, având pantă domoală. Picuiul estevârful ascuţit al dealului şi partea dinsprenord-vest al Iclodului (Pănade).Dealul Spinelui, anticlinal în partea denord-vest, delimitând terenul extravilandintre Ocnişoara şi Pănade.Dealul Valezărului, situat între DealulPicuiului şi Curul Dosului (fânaţ), vest dePănade.Dealul Grădiniţei, situat în partea de nordvest a satului Iclod.Dealul Viilor, versantul sud-vestic alPănăzii dinspre Iclod.Delniţă, teren arabil, termen folosit în sateleIclod, Pănade, Sâncel.Din Sus de Sat, teren arabil, în vest deChicui (Pănade).Doscior, versant situat în partea de vest asatului Pănade, avănd o pantă redusă , cu ungrad ridicat de fertilitate a solului.Dosu, teren arabil în nord-vest, spre Biia(Pănade).Dosurotunzii, versantul nordic al unui deal;teren agricol, altădată împădurit. Dupăinformaţiile primite de la Frăţilă Solomon(81 de ani în 1961), dealul „a fost plin delęmne groasă ca în Oaş“, situat la Sâncel. Drumu Ţării, numele popular al şoseleinaţionale care duce de la Blaj la Sovata;Praid. Toponim compus din drum „şosea“ -ţară, în partea de sud a Sâncelului.Dumbravă, teren agricol de la podul pesteTârnavă spre satul Iclod, cultivat cu porumbde obicei.După Alunei, teren arabil situat între Bârsaşi Sub Alunei în vestul Iclodului, cultivat cuporumb .După Coastă, după deal, între Inuri şiHotărăle, teren arabil în partea de sud-vest asatului Iclod După Coastă, în nord spre Coasta Turzii(Pănade).După Furci, teren arabil Sâncel. După Garduri, teren arabil în partea de suda Iclodului.După Grui, (după deal), reprezintă limitanordică dintre Iclod şi Pănade, cu terenuri

arabile dar şi cu un loc temporar.După Moară, teren arabil lângă moară laPănadeFăgădauă, teren arabil situat la GuraDosciorului la Pănade.Fânaţ, rât şi teren arabil situat între Inuri şiÎntre Pârauă în vestul Iclodului.Fântâna de după Moară, la ieşirea dinPănade spre Biia, în partea de nord.Fântâna de la Argeluşa, la limita de norda satului Pănade, cu satul Biia.Fântâna din Moartele, la drumul spreCostiţă (Pănade).Fântâna lui Nica, de după moară, (Pănade)Fântâna lui Paşcu, (Pănade)Feţă, teren arabil şi vii pe un versantrăsăritean al dealului la Sâncel. Gâştiriţa, uliţă din jos de Drumu ţării, ceporneşte din apropierea bisericii şi duce spreLunca din Jos. Cf. guşteriţă, formă defeminin pentru guşter „un fel de şopârlă,mai mare, de culoare verde, galbenă sauneagră, se crede că muşcă şi că e foarteveninoasă“ Sâncel .Goga, teren arabil, pe versantul din parteade sud a Iclodului, unde sunt izvoare cu apăbună de băut.Grădina lui Loaţi, livadă în pădure,aparţinea familiei Burja Valer, poreclitLoaţi. Loaţi hipocoristic de originemaghiară: Laci (< Ladislau) la Săncel.Hânsuri, teren arabil (Pănade).Hânsuri vârful dealului spre Bucerdea şiIclod, fânaţ la Iclod şi Bucerdea.Hegheşoaia, situat la est de Costiţă(Pănade).Hodaia lui Bunea, lângă Tăul Pănăzii lavest de PănadeHodaia lui Comănici, în partea de est aSâncelului. Hodaia lui Daniel, grof (Pănade).Hodaia lui Ghedeon, lângă Tăul Pănăzii înpartea de vest a satului Pănade.Hodaia lui Harţulea, în partea de sud aSâncelului.Hodaia lui Ivan, în partea de est aSâncelului, după hodaie „gospodărie izolatăde sat, fermă mică“ . Hodăile de aici (a lui

110 I. Laţiu

Roiu, a lui Ivan, a lui Harţulea, a luiComănici, a lui Nucă) sunt situate pe vale,lângă pădure, unde cândva se afla una dinvetrele vechi ale satului. După informaţiileprimite de la Frăţilă Solomon (al lui Ivan),satul de pe vale avea două uliţe. Tot aici eraşi un „sântirimb (cimitir) românesc; s-ogăsât copârşauă“. Aici a existat şi omănăstire; se cunosc şi astăzi urmele. Heiul(locul de casă) al lui Ivan, spunea bătrânulFrăţilă Solomon, în 8 sept. 1961, când avea81 de ani, era ca un ic, în formă de unghi.Hodaia lui Nonu, situată lângă Tăul PănăziiHodaia lui Nucă, hodaie părăsită, dupănumele văduvei Ana Sălcudean, cudiminutivul Anucă, de la care s-a formathipocoristicul Nucă, în sudul Sâncelului.Hodaia lui Roi, rezultatul trunchierii luiChiroiu; cf. şi roi (de albine), Sâncel.Hodaia lui Şandor, în Valezăr în partea denord-vest a satului Pănade.Hodaia lui Vlăsoaie, Sâncel, hodaie lamarginea de nord-vest a satului, spre Blaj.Pe terenul vechii hodăi s-au construit case,majoritatea cu etaj. Hodaia Popilor, în partea de sud aSâncelului, apar ţinând episcopieigreco-catolice din Blaj.Hotărăle, teren arabil la limita cu păşuneaPănăzii spre Tău (Iclod).Huda lui Aron, spaţiu delimitat între douăterenuri intravilane care dă posibilitateatrecerii de pe o stradă pe cealaltă, fără a maiocoli satul Iclod.Hula cu Acăţ, versant, la ieşirea din Sâncelspre Blaj; peste deal trece şoseaua naţionalăBlaj-Praid; pe marginea drumului erau acăţi(salcâmi). De la hulă „surpătură de muntesau deal“ .Hula lui Bucuron, deal. Bucuron aveacurtea şi casa acolo unde astăzi stau ai luiGheorghiu lui Raţă, pe uliţa unde e şi familiaBucur a lui Sâvel.Icljia Popii, teren arabil situat între PărăulPopii şi Dealul Trăscaie la Pănade..Iosagu lui Daniel grof, teren agricol şi fânaţ(Pănade).Iosagul lui Văduvoaie, teren arabil situat

între Crucea Dosului şi Doscior în nord-vest(Pănade).Irugă, teren agricol şi păşune pe care esteun canal care ducea la Moara Poştei înpartea de sud a satului Iclod. După apelativulIrugă, „braţ de râu ce duce apa la moară,canal prin care se abate apa la moară”.Işport, terenul de fotbal al satului Pănade înestul satului.Iugăre, teren arabil, măsură pentrusuprafeţe agrare, termen administrativ înlatina medievală (1 iugăre = 58 arii), specificzonei Târnavei Mici.În Bercuţu lui Neamţu, teren lângă garaveche (Pănade).În Cânechi, teren arabil utilizat pentrulegume şi zarzavaturi în sud-vestul Iclodului.În Craci, teren arabil situat între Călineasaşi Inuri, este o ramificaţie de dealuri în vestul Iclodului.În Deal, pentru Iclod reprezintă a douaterasă a Târnavei Mici unde se află cimitirulnou..În Dos, este partea vestică a Pădurii Mari,utilizată ca păşune pentru animale (Iclod).În Fundatură, teren aflat la cca 4 kmest-sud-est de satul Sâncel, străbătut deValea Mare, care are obârşia mărginită sprenord de Coasta lui Pripă, la est de CoastaGherghelui, acoperită de o pădure întinsă.Spre nord, valea se închide la nivelulinterfluviului cu dealul pe care se aflau vii.Aici terasa, uşor înclinată spre vest, numităFundătura, este continuată în partea dreaptăa pârâului cu locul numit Stăuin.În Groapă, la Sâncel, teren cultivat cu vii laieşirea din sat pe Valea Mare. După groapă„cavitate săpată în pământ, în care seînmormântează mortul.În Hânsuri, păşune şi vii. „tufe dese, desimede spini şi de alţi arbuşti, smidă “Sâncel.În Lab, Sâncel-teren arabil. După lab „lan,lot semănat“, „tarla, bucată mai mare demoşie“.În Păducei, numele unor arbuşti spinoşi,mărăcini, teren arabil, este obârşia văiiPădurii unde apar la zi marne cenuşii, însudul Iclodului.


În Piersic, teren arabil situat la vest deIclod, între Coastele Mari, Călineasa şi LaMazăre.În Pisc, Sâncel, deal înalt, lunguieţ,împădurit. După apelativul pisc „vârf dedeal“, dispărut din grai.În Poduri, platou împădurit spre Glogoveţ,în partea de sud-est a Sâncelului. În Pripoare, deal prăpăstios, teren cu vii„coastă de deal , pantă abruptă, povârniş“ însudul Sâncelului.În Răzoare, teren arabil în terase, curăzoare, aici cu sensul „teren în terase“ înpartea de sud a Sâncelului.În Răzoare, teren arabil terasat în sud-vestulIclodului.În Rogină, teren care ţine apa (mlăştinos),vegetaţia specifică este pipirigul, situată înpartea de nord a Zăpadei Mari (Iclod).În Rupturi, pământ hurupănos unde suntalunecări de teren pe versanţi, sunt şi învaluri în sudul Iclodului.În Stăuină, păşune pentru animale în vestulIclodului.În Table, limita dintre Iclod şi Pănade (terenarabil), table, bucată de pământ semănată.În Vad , teren lângă Târnavă unde se adapăanimalele, având malul foarte jos, aici suntalunecări de teren în valuri, apa fiind foartemică permite trecerea de pe un mal pe altul,în parea de est a satului Iclod.În Vii, este spaţiul situat în partea de sud aIclodului care în perioada predecembristă afost cultivat cu viţă de vie şi aparţinea C.A.P.Iclod, în acest moment este utilizat ca păşunepentru animale.În Zăcătoare, este locul unde stau vitele deamiază în Pădurea Mare (Iclod).Într-a lui Vlăsoaie, în nord-estul Sâncelului,teren arabil în capul satului spre Spini(Lunca Târnavei), unde a existat o hodaie alui Vlăsoaie. Între Irugi, mlaştină în Cioara întreTârnava Mică şi Iruga Morii, dincoace decalea ferată, în estul satului Pănade.Între Păduri, teren arabil dar şi păşune însudul Iclodului.

Între Pârauă, teren aflat între două pâraielimitat de Dealul Dos, Fâneaţă, PădureaMare şi la Murătoare (Iclod).Într-o Masă, şes, păşune pe Valea Mare.După masă (prin Transilvania) „loc şes,scufundat“ în partea de nord a Sâncelului.Labu ăla Lunng, (teren arabil), aflat dupăHodaia lui Daniel, la Pănade.Labu ăla Scurt, (teren arabil), aflat dupăHodaia lui Daniel, la Pănade.La Ciurăiş, loc în albia Târnavei Mici undeapa este mai adâncă şi face vârtejuri; tot aicieste şi un iaz de piatră la Sâncel în partea desud-vest.La Comoară, teren arabil pe deal, mai susde Moara Poştei, există mai multe variante(grămadă de bani sau obiecte de preţ ascunseîn pământ sau rezerve mari de zăcăminte degaz metan) în sud vestul Iclodului.La Craci, (crac - braţ al unei ape), terenaflat între Dealul Dosului şi Tăul Tunsului laPănade.La Craci, teren după Coasta Turzii, înMorteleLa Criptă, teren pe care se află cimitirulevreiesc, lângă Bercuţa Neamţului la ieşireaspre Iclod (Pănade).La Cruce, este locul la intrare în Iclod, undestrada principală se bifurcă în Uliţa Dinsus şiUliţa Dinjos.La Crucea Satului, suprafaţă de terensituată la ieşirea din sat, fiind utilizată capăşune parţial, iar pe o parte sunt casele depe Uliţa Borceştilor, în partea de nord-est asatului Pănade.La Frasinii lui Izidon, în partea de est pemalul Târnavei Mici la Pănade.La Grajduri, teren arabil şi păşune înapropierea grajdurilor fostului C.A.P. care afost desfiinţat în anul 1989 (Iclod).La Gura Dăptăului, păşune la intrarea încătunul Dăptău, la Pănade.La Iaz, teren agricol în apropierea unui iazfăcut în albia Târnavei Mici. După iaz„zăgaz făcut spre a abate sau a opri o apă îndrumul ei“ vestul Sâncelului.La Iaz, teren arabil în apropierea iazului,

112 I. Laţiu

făcut în albia veche a Târnavei Mici. Acestiaz a fost făcut pentru a opri apa în drumul eila fosta uzină care producea curent electric,dar şi pentru a abate apa pe iruga carealimenta Moara Poştei cu apă (Iclod).La Inuri, teren arabil între Hotărăle şiFânaţă în vestul satului Iclod.La Mazăre, teren arabil situat între Piersicşi Sub Pădure; după mazăre, „plantă erbaceedin familia leguminoaselor, cu flori albe sautrandafiri şi cu seminţe sferice, comestibileînchise în păstăi, de origine autohtonă”(Iclod).La Morminte, cimitir, în partea de nord-vest a satului Pănade.La Murătoare, teren pe care s-a aflat ofântână cu apă sărată; după murătoare „apăsărată, slatină”; situat în sud-vestulIclodului, între Pădurea Mare şi Fânaţ.La Olarea, teren arabil, de aici luau pământpentru confecţionat oale, derivat de la oală ,este situat în partea de vest a satului Iclod.La Piatră, în sud-vestul satului Iclod, terenarabil unde era o piatră mare, situat întreDos şi Stănină, având în substrat marnecenuşii, de aici şi denumirea „La Piatră”,solul este mai puţin fertil iar între terase sedezvoltă măceşul, porumbarul, mălăieţul.La Pietriş, în partea de vest a Sâncelului,teren arabil nisipos şi cu pietriş. După pietriş„rocă mobilă constituită din diferitefragmente de roci şi de minerale rotunjite,care se formează pe litoral, în albia apelorcurgătoare“ .La Pod, în sud-vestul Sâncelului, terenarabil lângă Târnavă unde era un pod delemn peste care se ducea la Petrisat.La Râchi, păşune comunală, teren foarteaccidentat, cu rupturi mari de pământ(alunecări de pămînt) la Pănade.La Ruptură, spre dosul Pănăzii.La Stupină, (la stukină) teren arabil situatîntre Pădurea Mare şi La Tău (Iclod).La Şipot, porţiune în sat în apropiereaşipotului (mijlocul satului Iclod).La Tău, după tău fost lac temporar, situatîntre Stuchini şi Răzoare în sudul Iclodului.La Tău, teren arabil şi păşunat, aici se aflau

Hodăile lui Bunea şi a lui Covaci, la Pănade.La Tău Tunsului, lac temporar care a secat,iar acum e mlaştinăţ situată de la Moartelespre Valea Herţi în jos, la Pănade.La Troce, loc amenajat cu troace de cimentîn Capul Pădurii pentru adăparea animalelorîn vestul Iclodului.La Troce, păşune pe care se găsesc niştetroce „(jgheaburi) de ciment“, pentruadăparea animalelorîn est al Sâncelului.La Troce, loc în păşunea Chitirişului, undese adapă vitele la păscut, în satul Pănade.La Zăcătoare, locul unde se odihnesc deamiază vitele în Pădurea Mare dupăzăcătoare „stănişte, loc unde stau vitele ziuala odihnă”, la Iclod.Lunca cea [ai] Crăiască, luncă în capulsatului spre Blaj până la Târnava ai Sacă;fânaţ şi teren agricol, în nord-vest de Sâncel.Lunca de Jos, fânaţ în lunca Târnavei Mici,la marginea satului în stânga drumului ceduce la Iclod (Sâncel).Lunca din Sus, fânaţ în lunca Târnavei înpartea de nord-est a satului Sâncel.Moara lui Timu, teren în apropiereaTârnavei Mici unde este o moară Timu,hipocoristic de la Timote în sudul Iclodului.Moara Poştei (moara poştii), teren agricolîn apropierea de moară între Petrisat, Iclod şiSâncel.Moartele, teren arabil mlăştinos în drumspre Dosul Pănăzii.Murătoare în Valea Spinului, loc de undeoamenii aduceau murătoare „apă sărată”.Obârşă, deal împădurit; de aici se formeazăalbia Văii Mici. După obârşă „locul de undeizvorăşte o apă curgătoare; locul unde începesă se formeze albia unui râu“ la Sâncel.Pădurea Mare, situată în sud-vestulIclodului, în perioadele istorice a existat opădure, dar în urma defrişărilor a rămaspăşune pentru animalele satului; vegetaţiarămasă reprezentată prin tufişuri de: mălăieţ,măceş, boz, porumbar etc.Pădurice, pădure tânără după pădurice,diminutiv de la pădure, unde se găsesc:arţari, aluni, stejari, pădure de măceşi,mălăieţi, peri sălbatici, etc. momentan


aparţine Bisericii Ortodoxe din Iclod şi estesituată în sudul satului..Părău Ţigánilor, pârâu ce se formează dinunirea Văii Mari şi a Văii Mici; curge prinsatul Sâncel şi se varsă în Târnava Mică, pemarginea pârâului îşi au casele unele familiide ţigani, astăzi complet românizaţi.Părău Bârsei, este o prelungire a Bârsei învestul satului Iclod, între locul Pe Vale Bârsaşi Olaria cu o vegetaţie iubitoare deuscăciune, reprezentată prin păiuşul destepă, golomăţul, unghia găii, sânzienegalbene, colilia dar şi hidrofile ca: trestie,pipirig, papură.Părău Păduricii, teren arabil pe care treceun pârâu ce vine din Pădurice în sudulIclodului.Părău Piersicului (kersăcălui), după piersic,pom, situat în vestul satului Iclod.Părău Popii, coboară de la cimitirul vechispre Târnava Mică, la Pănade.Părău Şcioasei, gen de la Şchioasa (n.p.(fam.) Şchiau + sufixul oasa) la Iclod.Părău Valea Spinelui, (n. r . skinelui),părău care dă în valea care vine de laOcnişoara şi de la Alecuş şi se varsă la Podla Bercu lui Bem (Iclod).Pe Coastă, (cuestă) teren situat în partea denord a Iclodului împădurit cu salcâm şisălcioară din perioada predecembristă.Pe Coastă, deal deasupra de cimitir în parteade sud-est a satului Sâncel. Pentru mulţimeatoponimelor în care intră apelativul coastă.Pe Deal, este un loc mai înalt decât vatrasatului, este utilizat pentru agricultură însudul Iclodului.Pe Deal, teren arabil pe versantul sud-esticde la ieşirea din satul Sâncel; cartier alsatului.Pe groapa Popii, vâlcea, păşune pentruanimale în sudul Iclodului.Peste Părău, teren arabil de la Părăul Popiipînă la Dealu Trăscaie, la marginea satuluiPănade.Pe sub Pădure, fânaţ situat între PădureaMare Mazăre Călineasa în vestul Iclodului.Pe sub Vii, fânaţ situat sub fostele vii aleIclodului în sudul satului.

Pe Şest, (şăst) suprafaţă de pământ plan,neted, drept; fostă bază sportivă a Iclodului,în vestul satului.Picui Sâncel, deal împădurit, înalt şi ascuţitla vârf în partea de est a satului Sâncel.. Piersicul (kersăcu), teren arabil întreCoastele Mari Călineasa şi Mazăre, Iclod.Plopi (plok), teren arabil şi alunecări deteren în valuri, datorită eroziunii (tendinţeide eroziune) a Târnavei Mici spre nord deIclod.Plopi, teren arabil, pe malul stâng alTârnavei Mici la Iclod. Podirei, platou, teren arabil la Iclod; dupăpoderei „platou”, în nordul Iclodului.Podu, păşune pe un platou; după pod„platou” situat în nord-estul Iclodului, i semai spune şi „Pe Poduri”; aici sunt alunecăride teren în valuri, terenul fiind utilizat capăşune pentru animale.Podu Coveselor, platou, teren arabil înpartea de est a Sâncelului. Polmonul, prispă vatră de lut, pe ValeaTârnavelor polmonul ca şi răzorul înseamnă„terasă” sau în faţa porţii, o ridicătură depământ argilos pe care oamenii şedeau lapoartă în perioadele mai vechi (Iclod).Răstoaca lui Bărbat, teren lângă o răstoacăîn albia Văii Mici la Sâncel ; terenulaparţinea fostului învăţător Bărbat Nicolae.După Răstoacă, apă mai adâncă în albiaunui râu”.Răzoare, în sudul Iclodului, teren arabilneterasat, utilizat pentru agricultură înspecial cultivarea porumbului. Râpa lui Şteoloacă, abrupt erodat la Iclod,de Târnava Mică înainte de schimbareacursului, determinată de inundaţiile din anul1975.Râturile Jidanilor, situat în partea de est alocalităţii, de la Moara Pănăzii spre Iaz,lângă Bercul lui Bem, ce aparţinea unorevrei (Pănade).Râturile lui Herţa, fânaţ în Valea Herţii, laPănade.Ripor, teren agricol situat între păşuneaPănăzii şi păşunea Sâncelului , la Pănade.Rovina, teren arabil care ţine apă la Sâncel,

114 I. Laţiu

După apel. rovină „loc mlăştinos, mlaştină“.Rupturi, teren alunecos în partea de sud aIclodului, ce aparţine Bisericii Ortodoxe,acoperit cu fânaţă.Rupturile lui Herţa, fânaţ în Valea Herţeispre Biia în partea de nord- est a Pănăzii.Satu cel Nou, cartier în partea de sud asatului Sâncel spre Blaj, construit dupăPrimul Război Mondial.Sărătura, teren arabil cuprins între Podul dela Valea Herţei şi locul de la Arie, la Pănade.Săseşti, teren arabil din Dealul Dosului, pânăîn Valea Bii, la Pănade.Sântirim, în partea de sud-est a Sânceluluifânaţ, în Lunca de Sus; aici a fost cimitirulvechi, între timp devenit teren de fotbal, iar,apoi, sediu al fostului C.A.P., După sântirim„cimitir“.Stăuín, păşune pe un deal, în apropiere depădure şi de vatra veche a satului în parteade est a Sâncelului., Din apel. stăuină, careare mai multe sensuri: „loc pe care au fostaşezate stâna şi strunga“, „loc cu iarbă bună,plăcută oilor“ „locul pe care s-a ridicat unstaul“.Stăuină, teren arabil terasat, situat întrePădurea Mare şi La Piatră în vestulIclodului– după apelativul stănină, care aremai multe sensuri: „loc pe care au fostaşezate stâna şi strunga”, „loc cu iarbă bunăplăcută oilor”.Sub Vii, teren arabil şi fâneaţă în partea desud a satului Iclod.Sub Vii, teren arabil, în partea de sud asatului Pănade , spre Calea Spartă, de.Şestu Bercului, situat în partea de sud asatului Sâncel, teren agricol, pe teren netedde la Hodaia Popilor până în sat, „dumbravă,pădurice“.Şichiteie (şikitiie), teren arabil, sik: „terenplat, şes” + teu (tău), pl. teie, dincoace de viiîn sudul Iclodului..Ştibeu, în partea de vest a Iclodului, folositca păşune pentru animale.Tabla lui Piele, teren agricol., după tablă„tarla“ la Sâncel.Tăul Pănăzii, lac de baraj natural, situat laaproximativ 4 km. sud-vest a satului Pănade,

are o suprafaşă de 3,2 hectare, adăncimeamedie de 2,8 m, şi un volum de apă deaproximativ 22.623 m3 de apă, depinzînd deprecipitaşiile medii anuale din această zonă,este considerat unul din cele mai mari lacuride baraj natural din regiunile deluroase aleRomîniei, situat în partea de vest a satuluiPănade.Tăul Verde, era situat în Dealul GruiulRoşu, datorită încălzirii globale a secat, făcealegătura cu Tăul Pănăzi (Tăul Fără Fund).Târnava, numele popular al Târnavei Micicare care delimitează partea vestică a satuluiSâncel şi confluează cu Târnava Mare laBlaj, iar, apoi, la Mihalţ, se varsă în Mureş.Târnava Seacă, loc pe unde era albiaTârnavei Mici, la nord-vest de satuluiSâncel, înainte de a se construi calea feratăBlaj-Praid, meandru părăsit în urmainundaţiilor.Tonorog, fânaţ pe malul drept al Părăuluiţiganilor la Sâncel., După tonorog, variantăa lui tânărog „loc îngrădit în câmp unde seţin vitele care pasc; păşune, pajişte; fâneaţăîmprejmuită cu gard; poieniţă în mijloculunei păduri; loc cultivat în mijlocul uneipăduri sau al unui loc sterp“.Tulei, teren arabil în capul satului spreSpini. De aici şi supranumele Tuleosu datcelui care locuia la marginea de răsărit asatului Sâncel„tulpina porumbului“.Uliţa Baronului, stradă Bercuţ în partea desud, vest a satului Pănade.Uliţa Ghermăneştilor, N. fam. Gherman,cunoscut în localitatea Sâncel. Uliţa Morii, în estul satului Pănade.Uliţa Morii, uliţă în mijlocul satului Sâncelpe care se găsea o moară.Uliţa Popii, uliţă pe care se găseşte casaparohială în satul Sâncel.Uliţa Popii, situată în vatra satului Pănade.Ungheţ, teren arabil în partea de vest, lângăcare apa Târnavei (Mici) face un cot; uliţă,azi Str. Horea, în Sâncel care face un unghi.Ungheţu lui Bacaba, în vatra satului, (uliţăînfundată), situată lângă Căminul Culturalspre Coasta Şipotului, la Pănade.Ungheţu lui Bălanu, în vatra satului, dă în


Uliţa Morii spre Monu lui Visalon, înPănade.Ungheţu lui Cârciu, în vatra satului, care dăspre Ghiuţu lui Riciu, la Pănade.Ungheţu lui Ghida, în vatra satului, pleacădin uliţa Popii, de la podul Flenchii cătreGrădina Domnească, pe lângă PărăulFlenchii, la Pănade.Ungheţu lui Leontea, în vatra satului, dinUliţa Popii de la Nicu lui Lina către Coastalui Leontea, la Pănade.Ungheţu lui Pănăzan, ţelină situată înpartea de nord-est a satului Pănade, înapropierea de calea ferată.Ungheţu lui Slaimăr, în vatra satului, dă dinUliţa Popii către Slaimăr, la Pănade.Ungheţu lui Şteoleoacă, în vatra satului,care prneşte de la şcoală spre Târnavă, laPănade. Vad, teren arabil lângă Târnavă, loc în albiaTârnavei pe unde se poate trece cu carul şipăşunea porcilor lângă Târnavă, undenivelul apei este mic şi se poate trece cupiciorul şi cu carul de pe un mal pe celălalt,în partea de nord-est a Iclodului, între Iclod,Sâncel şi Pănade.Vad, situat în partea de vest a Sâncelului,numit şi Vadu Porcilor, cândva păşuneaporcilor lângă Târnavă, unde apa este micăde se poate trece de pe un mal pe altul cupiciorul şi cu carul; aici în albia Târnavei eraşi locul cel mai bun de topit cânepa., Dupăvad „ loc situat pe malul unui râu, undemalul e jos şi apa puţin adâncă, permiţândtrecerea prin apă de pe un mal pe altul“ .Vale, cursul superior al Pârâului Iclod, întrePârâul Bârsei Olaria şi Zăpodea Mare.Valea Borşului, teren arabil la ieşirea dinsatul Sâncel în partea de sud, pe stângaşoselei ce duce la Blaj. Toponimul păstreazăamintirea unei localităţi, azi dispărute.Localitatea este atestată mai întâi în anul1341 sub forma Bursiyacobfolva, apoi în1347 Bursyacobhaza alias Magyarzanchal(DOCUM. C. b. IV, p. 378). Ulterior,localitatea este atestată sub formele: BarsaIacobfolva (1367), Yakabfalva (1414),Tetlend (1438), Petend (1448), Pettend

(1461), Petthend (1473), Pethend (1476),Petthend alio nomine Bors Iakobfalva(Suciu, DILT, II, p. 301-302). Numele fosteilocalităţi şi al văii de azi provine de la cel alunui proprietar Iacob Borş sau Iacob Borşa.Valea Dosciorului sau Valea Mare,colectează apele care vin din văileCiuguzălului, Ocnişoarei, Alecuş, Biia şiPănade, se varsă în Târnava Mică la IazulPănăzii, lângă Spini.Valea Hegheşoaiei, îşi are obârşia laMoartele şi se varsă în Valea Dosciorului înpartea de nord-vest a satului Pănade..Valea Mare, izvorăşte din Fundătură înpartea de est a satului Sâncel , se uneşte cuValea Mică în mijlocul satului, formândPărău Ţiganilor, care se varsă în TârnavaMică. Pe terasa dreaptă a văii spre izvor, îngrădina casei lui Onu Pănăzăn şi pe terasastângă, s-au descoperit ceramică din Halstatşi o întinsă aşezare prefeudală (sec.VII-VIII). „La suprafaţă, afirmă MihaiBlăjan (lucr. cit., p. 25), se disting pete depământ cenuşiu, lespezi din gresie cu urmede arsură maronie, provenite din fundaţialocuinţelor de suprafaţă. Pe terasa dreaptăs-au identificat nouă locuinţe, iar pe parteaopusă a pârâului au fost semnalate alte şapteconstrucţii răvăşite de fierul plugului. Dinaria caselor provin fragmente ceramicemodelate cu mâna sau la roată înceată, oasede animale şi oase umane calcinateaparţinătoare probabil unor urne ce intrau îninventarul unui cimitir de incineraţie.Aşezarea prefeudală, notează în continuareM. Blăjan, ocupă o suprafaţă de circa 1 km2,având locuinţele dispuse în şiruri pe ambelepărţi ale pârâului la liziera pădurii dinvecinătate“. Pe Valea Mare s-au găsit şi alteurme arheologice. La circa 1,5-2 km […] înlocul numit Tătăroaia , pe terasa din parteadreaptă a pârâului, la poalele versantuluisudic al dealului, se semnalează, spune M.Blăjan, în peretele unui torent creat de apelemeteorice, fragmente ceramice dinHallstadul timpuriu şi conturul unui bordeiprefeudal (sec. V). Pe terasa din parteastângă a pârâului s-au cules, din arătură,

116 I. Laţiu

fragmente sporadice din cele modelate laroată rapidă din pastă argiloasă degresată cupietricele rare de culoare gri-cenuşiecaracteristice culturii Bratei (sec. V).Valea Mică, izvorăşte din Obârşă şi se varsăîn Valea Mare în mijlocul satului Sâncel.Valea Pănăzii, are un debit redus înperioada de vară şi mai mare primăvara laPănade.Valea Sărăturii, vine din Turdaş, Ciuguzelşi Alecuş, se varsă în Târnava Mică laPănade.Valea Spinelui, se varsă în Valea Mare laPănade.Valea Spinului, pârâu ce curge spreCiuguzel şi Pănade.Valea Turzii, Calea Turzii ce duce spreTurda în nodul satului Pănade.Valea, pârâu cu apă, care vine dinspreOcnişoara şi se varsă în Târnava Mică, întrePănade şi Biia.Valezăru, vale în care se găseşte o mlaştinăcu izvoare, aici a existat un lac înconjurat cutrestie şi rogoz în nod vestul Pănăzii..Vâlcea, teren arabil pe o vale mică pe parteadreaptă a şoselei naţionale spre Spini(LuncaTârnavei). Aici notează Mihai Blăjean,Oniga Emil (Sâncel, nr. 118) a descoperitfragmente de cărămizi şi ţigle romane .Via lui Dutcă, teren în partea de sud aSâncelului, pe Valea Mică, unde familiaDutcă avea a vie. Via lui Puşcă, teren situat în partea de sud

plantat cu vie pe Valea Mică; aparţinefamiliei Puşcă la Sâncel.Viile din Feţe, situat în partea de est asatului Sâncel, cultivat cu viţă de vie.Viile din Groapă, situat în partea de est asatului Sâncel, cultivat cu viţă de vie.Viile din Hânsuri, situat în partea de est asatului Sâncel, cultivat cu viţă de vie.Viile din Pripoare, situat în partea de est asatului Sâncel, cultivat cu viţă de vie.Viile din Vale, teren cultivat cu vii pe ValeaMare în partea de est a satului Sâncel.Viile, teren plantat cu viţă de vie în perioadapredecembristă, în partea de sud a satuluiPănade.Zăpodea Largă, „ păşune într-o depresiunemai largă, scufundată faţă de regiuneaînconjurătoare”, dar şi plantaţie pentruconsolidarea alunecărilor de teren în nordulsatului Iclod.Zăpodea Mare, vale, groapă; teren arabil.,După apel. zăpode „vale, şes mai scufundatla poalele unui deal la loc adăpostit“ laSâncel în partea de sud a satului.Zăpodea Mică, păşune situată între ZăpodeaLargă şi Poduri, aici au fost făcute plantaţiiîn perioada predecembristă pentruconsolidarea terenului nordul satului Iclod.Zăpodea Mică, teren arabil, situat în parteade sud a satului Sâncel.Zăpodea Mijlocie, teren arabil, situat înpartea de sud a satului Sâncel.

BIBLIOGRAFIE

1. Anatol, E., (2008), Dicţionar geografic universal, Litera Internaţional, Bucureşti,Chişinău.

2. Benco, I., (1834), Transilvania Sive Magnus Principatus olim Dacia Mediteraneea,Claudiopoli.

3. Boancăş, C., Contribuţii la dezvoltarea cercetării toponimice româneşti -Constanţa 4. Brad, T., Raţiu, I., Orian, T., (1999), Pănade, 700 de ani, Astra Despărţământul „Timotei

Cipariu”, Blaj. 5. Brad, T., Raţiu I., Orian I. (2009), Pănade întotdeauna, Editura Astra, Despărţământul

„Timotei Cipariu”, Blaj. 6. Dan, I.(1980), Toponimie şi continuitate în Moldova de Nord, Iaşi, Editura Junimea. 7. Frăţilă, V., (1987), Lexicologie şi toponimie românească, Timişoara, Editura Facla.


8. Frăţilă, V., (2002), Studii de toponimie şi dialectologie, Editura Excelsior Art. 9. Frăţilă, V., (2005), Graiul de pe Târnave, Editura Astra-Despărţământul „Timotei

Cipariu”, Blaj. 10. Frăţilă, V. Seicean T., (2013), Sâncel. Monografie, Editura Crono Logia, Sibiu 2013.11. Idu, Dan, P., (1997), Agricultura, pădure şi toponimie, Studia Universtatis

„Babeş-Bolyai”, Geographia, nr. 1-2, Cluj-Napoca.12. Idu, Dan, P., (2000), Toponimie generală, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu Mureş.13. Idu, Dan, P., (1980), Agricultura ocupaţie de bază, element de stabilitate şi continuitate

a poporului român, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Geologia, geografia,Cluj-Napoca.

14. Irimuş, I., A., (2003), Geografia fizică a României, Casa Cărţii de Ştiinţe, Cluj-Napoca.15. Irimuş, I., A., (1998), Relieful pe domuri şi cute diapire în Depresiunea Transilvaniei,

Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.16. Irimuş, I., A., (2003), Geografia fizică a României, Casa Cărţii de Ştiinţe, Cluj-Napoca.17. Laţiu, I., (2006), Izvoarele sărate din zona Blajului, Revista „Pangeea” nr. 6, Alba Iulia.18. Laţiu, I., (2009), Strategii de dezvoltare a localităţii Iclod, Alba, Simpozionul de

geografie Abrud. 19. Laţiu, I., (2009), Structura spaţiului rural al localităţii Iclod, Alba, Departamentul

Pentru Pregătirea Personalului Didactic, Cluj-Napoca lucrare pentru obţinerea graduluididactic I, coordonator ştiinţific, - conf. Univ. Dr. Florin Moldovan.

20. Laţiu, I., (2010), Vulcanii noroioşi (ochirile glodoase) de la Iclod, Alba, P.P. laSimpozinul judeţean, Alba (Ampoiţa).

21. Laţiu, I., (2012), Monografia satului Iclod-Alba, Editura Buna Vestire, Blaj.22. Moldovan, S., Togan N.,(1915), Dicţonarul numirilor de localităţi cu populaţie

românească din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Sibiu.23. Muntean, M., Muntean M.I., (2013), Satul Şard reflectat în toponimia românească,

Revista Pangeea nr.13, Editura AETERNITAS, Alba Iulia.24. Oroş, I. M., (1966), Studii de toponimie, Editura I.C.P.I.A.F., Cluj–Napoca.25. Pop, Gr., Benedek, J., (1996), Satele mici din România şi specificul activităţii lor, Studia

UBB, Geographia, 1-2, Cluj-Napoca. 26. Pop, Gr., Benedek, J., (1996), Sisteme şi modele de aşezări rurale în Depresiunea

Transilvaniei, Studia UBB, Geographia, 1-2, Cluj-Napoca.27. Pop, Silvia, Raica, Oancea, Claudia, (2011), Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare,

Editura ASTRA, Blaj. 28. Suciu, C.,(1967), Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, Vol II, Bucureşti29. Seicean, T., (2002), Sâncel, 750 de ani, Studiu monografic, Editura Astra, Blaj. 30. Vulcănescu, R., (1990), Tezaurul toponimic al României - Transilvania. Norme de

culegere amaterialului, Institutul de lingvistică şi istorie literară, Cluj-Napoca.

toponimia comunei sÂncel, judeŢul...

Documents