toseph a. maciariello tulaclarlelt0 drucker. curs de formare... · 1 comunitate, ciuism si sens...
TRANSCRIPT
Joseph A. Maciariello este profesor emerit de gtiinge sociale gi
management Marie Rankin Clarke 9i senior fellow la Peter F.
Drucker and Masatoshi Ito Graduate School of Management, dincadrul Claremont Graduate University. A colaborat cu Drucker lamai multe lucriri, printre care se numiri Tbe Effectiue Executiaeiru Action, edigia revizuti a volumului Management qi The Dai[,Drucker. De acelagi autor: Lasting Value: Lessons from a Centuryof Agility at Lincoln Electric; Drucker's Lost Art of Management(in colaborare).
TOSEPH A.tulAclARlELt0
PETER DRUCXXRCURS DT TORIUIAREPEilTRU ti,IAIilA&ERI52 de siptimdni de coachingpentru un leadership eficient
*sv*-_
Carte bazati pe opera lui PETER F. DRUCKER
Traducere din limba englezE de
lrina Brateg
{&
Permisiunea de republicare, acordati de capital Research center, a unuifragment din Comparion and Culture de G*.., purtill, paginile I 9i 2.
Permisiunea de a retipiri rispunsurile date de peter F. Drucker lorduluiBrian Griffiths of Fforestfach, ,,The Business of Values..,
ln C. \Tilliam Pollard (ed.), The Heart of a Business Ethic,University Press of America, 8 septembrie 2005,
contracr de licenp resrrinsi, din partea PARS INTERNATIONAL coRp,dea reproduce fragmente din interviul lui fuch Karlgaard, ,,Drucker on
Leadership: An Interview with peter F. Drucker.., horbes Magazine,l9 noiembrie 2004.
CUPRINS
Mulyumiri... ....................... 13
Introducere ................,..,,....77
LIDERI EFICIENTISiptimAna 1. Formare de lideri, nu de funcgionari ............. ...........25
Siptimina 2. intrebiri pe care si fl Ie pui inainte de a angqao parte a viegii tale in serviciul unei organiza1ii.... ......................33
MANAGEMENTUL ESTE O ACTIVITATE UMANASiptimina 3. Tiei intrebiri fundamentale pentru o societate
funclionali de organi2agii.................. ...................43
Siptimina 4. Educagie gi management ............... ......53
Siptimina 5. Managementul care i9i are ridicinilein narura realitigii ........63
CONCENTREAZA.TE ASUPRAA CEEA CE ESTE IMPORTANT, NU URGENTSiptlmAna 6. Stabilegte-gi ca prioritate de viagi ceea
ce este imPortant, mai curAnd decit ceea ce este urgent ..............75
Siptimina 7. FI management ln doui dimensiuni temporale ........83
HARTA DRUMULUI CATRE EFICIENTA PERSONALASiptimina 8. Concentrarea.............. ........................ 9lSiptimAna 9. O rganizeazi-;i munca pentru rezultate efi ciente ....... 98
Sipti.mAna 10. injelegerea informatieipenrru eficien;i execurivi..... .......... 106
Siptimi.na 1l. Principii de leadershipsi managemenr profesional .................. ..,.....,,,....114
MANAGEMENTUL ESTE O SOCIETATEPLURALISTA DE ORGAN IZNIIISiptimXna 12. Managementul:,,Organul administrativ principal
al tuturor institutiilor societljii moderne"..... ...... 135
Siptimina 13. Prima sarcinl in orice organizagie este si faciconducerea superioarl si fie eficienti................. ,.,................,, U5
SiptimAna 14. Control prin misiune si straregie,nu prin ierarhie........ ...................... 153
SiptimAna 15. Menlinerea spiritului unei organizagli ............._.... L62
CoNDUCEREA UNEr SOCTET]{Tr iN rRaNzrlreSiptimi.na 16. in SUA, problemele noastre
sunt probleme sociale....... .............. l7lSiptimina 17. O perioadl grea de tranzitie asteapri America ...... l7gSS.ptimA.na 18. O perioadi majori de tranzitie pentru
societare gi indivizi..... .................... lg5SiptimAna 19. Si vezi viitorul care s-a intAmplat deja............. .....194SS.ptimAna 20. Si vezi viitorul care s-a intAmplat deja............. .....203
MENTINEREA ORGAN IZNIIEIPRIN INTERMEDIUL SCHIMBARIISiptimina 2 l. Continuitate gi schimbare.................................... 2 I 3
SiptimAna 22. Abandonare sistematici gi inovare........................221SiptimA.na 23. Folosirea declaragiei de misiune
pentru a crea unitate in cadrul organizagiei .........229Sipti.mAna 24. ABC-ul cerceririi de piagi privind non-cliengii.....237Siptimina 25. Erapa se schimbi,
pe misurl ce organizatiile cresc gi se schimbi ......247
CUM SA-TI STRUCTUREZI ORGANIZNTIASiptimi.na 26. Centralizare, confederare si descentralizare.......,...259
Sipti.mA.na2T.Organizagiainregea... ......................266
GESTIONAREA MEMBRILORSiptimina 28. Gestionarea vedetelor ......................277
SiptimAna 29 . A dora gansi ...... ... .. .... 284
Siptimina 30. Care este tipul de organizagii de careare nevoie America pentru a consolida societatea?.,.. ,...............292
DECIZIA PRIVIND S UCCESIUNEASiptS"mina 3l.Decizia privind succesiunea.. ...........303SiptimAna 32. Planificarea succesiunii in organi2atii...................312
LECTII DIN SECTORUL SOCIALPRIVIND PUTEREA INTENTIEISiptlmina 33. Misiunea .....................329
Siptimina 34. Adaptarea unor pirgiinteresate diferite intr-o misiune.................. ....... 336
Sipti"m6.na 35. Armata Salvirii ...........344
Sipti.mi.na 36. Diseminarea inovariei - ;colile publice........ .........354Si.ptimXna 37 . Aplicarea metodologiei
lui Peter Drucker privind ecologia sociali ...........363
SATE DEZVOITI DE LA SUCCES LA SEMNIFICATIESiptimnna 38. Urmirirea semnifi catiei dupi succes .................... 37 7
Siptimina 39. Lucreazi. intr-un domeniual contributiei tale unice... .............. 383
SiptimXna 40. Oamenii pot avea nevoie de un procescare si-i ajute si. treaci de la succes Ia semnificagie...................390
Sipti.m6.na 4 I . Unde imi este cu adevirat locul? ..... ..... . , ... ... ...... .. 397
SiptimAna 42. Halftime este o intreprindere antreprenoriali ....... 403
Siptimina 43. Un catalizator care si ajuteoamenii si se gestioneze;i si faci,tranzitiacitre cea de-a doua jumltate a vietilor lor ............................... 410
CARACTER $I MO$TENIRESiptlmi.na 44. Societatea din Statele Unite
si-a pierdut bunitatea..... ................419
SiptimAna 45. Puterea intengiei....... .......................427
Siptimlna 46. Administrurea afl.uengei
gi administrarea infiuenyei ...............434
Siptimina 47. Cum si ne facem utili altora gi noui lngine ..........442
SiptimAna 48. Ce reprezinti liderul? .....,....,........... 448
Siptimina 49. Devii o persoani cunoscindu-gi valorile ..... ........... 454
Siptimina 50. Pentru ce anume vreisi igi aminteasci oamenii de tine? ............:....... .......................460
SiptimAna 51. ,,Facem mentorat [...]pentru ci avem capacitatea de a ne imaginace poate deveni cineva" ...,...,............ ............,.,...468
Sipti.mA"na 52. Cele zece principii ale lui Piter Druckerpentru gisirea sensului in cea de-a doua jumitat e a viegii......... 47 4
Anexd.......... ...................498
Note............ ................... 519
Bibliografie.. ................... 531
1ndice.......... ...................536
Fiilor mei, Pat Si Joe, cu dragoste
SiptimAna I
FORMARE DE LIDERI,
NU DE FUNCTIONARILiderii eficienqi fac ceet ce e de fd.cutqi poyi aaea incredere ln ei
INTRODUCEREPeter Drucker igi punea mari sperante in directorii de firme dinStatele Unite. Aceste speranle au inceput si pileasci rreprat, pe mi-suri ce a fost martorul unei succesiuni de scandaluri ;i a constatat ciacesti conducitori se gAndeau numai la ei. Drucker a sperar ci ma-rile organizatii industriale aveau si ofere un loc in care angajagii pu-teau glsi un spirit comun, simg civic, sens gi scop pentru viegile lor.
Drucker dorea ca organizagia comerciali si creeze o relagie
functionali" intre indivizi si idealurile pe care le avem ca nafiune,
25
Peter Drucker. Curs de formore penlru monogeri
ca de exemplu egalitatea de ;anse, libertatea personali. si rispun-derea personali. Acest lucru ar contribui la. crearea unei filosofiide viali care sli funclionez,c i;i carc sI serveasci drept remediu im-potrivrr trcrcrrqitckrr totalitarisntului. [,ipsa unei astfel de filosofiifrrncliorralc irr totalitarism a first subicctul primei sale cilrgi, 7he
l:inrl of'linnomic Man (1939).l,t .'"" de-a doua carte a sa, The Future oflndustrialMan (L942),
a lrrrs laolalti aceste concepte in cadrul comunitdyii industriale au-toguuernate pentru organizaEia industriali care se dezvolta rapid,ftri si o aplice vreunei organizagii anume. Comunitatea indus-triali autoguvernati presupune angalagi autonomi/de incredere
;i responsabili care, prin asumarea rispunderii manageriale ca
indivizi, pot si-si implineasci nevoile personale;i sociale, contri-buind in acelagi timp la activitiEile ce aduc bunistare organizagiei
lor. Conceptul de comunitate industriali autoguvernati a devenito parte integranti pentru o societate stabili a organizagiilor.
in prima sa carte dedicati managementuhi, Concept of the
Corporation (1946), Drucker a propus aceasti idee pentru Ge-neral Motors, dar compania a respins-o. A abandonat apoi curegret ideea de comunitate industriali, degi o serie de organizagii,
mai ales in Japonia si mai recent in Coreea de Sud, au folositun sistem foarte aseminitor, crednd condigii in care asociagii,
asumAndu-si anumite rispunderi manageriale, gisesc intr-adevi.rciaisrnul, sensul qi scopul viegilor lor.
Dupi rerminarea cilrtii Management: Thsks, Responsibilities,
Practices (1974) 9i din cauza dezami.girii din ce in ce mai mari fagi.
de conducerea antreprenoriali din Statele (Jnite, ;i-a intensificateforturile incepute in anii 1950 de aajutaconducerea institugiilordin sectorul social si gestioneze activitatea in mod profesional.Aceste organizagii ajuti la schimbarea in bine a viegii oamenilorpe care ii servesc gi, flcind acest lucru, oferi qi niveluri inalte de
26
Sdptdmdno 1
comunitate, ciuism si sens angajatilor qi voluntarilor lor. Conduce-rca celor mai bine gestionate dintre acesre organizatii din sectorul.social oferi exemple demne de urmat de ci.tre toti directorii.
in siptimina 1, incepem cu o consultare pe care Druckerir avut-o la inceputul anului 2002 cu conducerea superioarS. a
.societigii'World Vsion International. Subiectul slu a fosr: ,,Ceanume fac liderii eficienti penrru a crea organizaEiiperformanre?"Obiectivul siu era si formeze lideri eficienti, mai cur6.nd decAtceea ce numea,,functionari".l
I. DE CITIT
Singura definigie a unui lider este ,,persoana care are adepti". Cindegti lider, fl.lucrul acesta in propriul fel, dupi cum ti se potriveste.Nu incerca si. fii altcineva. Leadershipul inseamni incredere. $tii lace si. te agtepl ;i vezi performangi.;i realizare. Ceea ce conreazS. esre
,,Leadership in ce scop?" Leadership inseamnd sd faci ceea ce ai de
ftcut.Nu existS. doi lideri la fel. Unii sunt foarte gregari, unii suntfoarte distangi, unii sunt charismatici, iar altii sunt cAt se poate deanosti. Unii sunt buni comunicatori gi laudi eforturile celorlati,in timp ce algii nici nu le pomenesc. Togi insl au doui lucruri incomun: fac ceea ce au de frcut gi poti avea incredere in ei.
Iati un exemplu de leadership eficient. M5. aflam la Vermont,in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, la un mic colegiude fete, dar eram si la dispozitia Departamentului de Rizboi gi
lucram pentru secretarul adjunct pentru probleme de rizboi, indomenii specifice. Aveam o calitare: nu purram uniformi. Prinurmare) un general putea si urle la mine, dar nu imi putea daordine. Era foarte important.
Una dintre sarcinile pe care le-am primit era o relagie cuarmata olandezd, inexistenti. Oaspegii si prietenii foarte apropiati
27
Peler Drucker. Curs de formore pentru monogeri
ai prqedintelui Roosevelt - pringesa Beatrix, care a devenit reginla Olandei; sotul siu, care era un pring german, gi trei dintre fratiiacestuia, care conduceau armata germani - doreau provizii care
s5" rispundi specificagiilor tehnice olandeze. Cu toate acestea,
armata olandezS. era inexistentS., iar eu nu aveam si recomand
intreruperea producgiei de rizboi.Am spus ,,Nu". Se pare ci s-au plAns pregedintelui Roosevelt
sau generalului Marshall, ;efi.rl statului major, [sperind] si scape
de mine. Acum, eu nu lucram pentru generalul Marshall. Cu toate
acestea, generalul m-a chemat gi m-a intrebat: ,,Ce se intAmpli?"
I-am rispuns. A spus: ,,Faci ceea ce trebuie si faci, nu te mai gindi.Rezolv eu problema". N-am mai auzit vorbindu-se de asta. Acesta
este leadershipul. Puteam avea incredere totali in Marshall. Dacia spus: ,,De acum mi. ocup eu, nu te mai gAndi", puteam avea in-credere in el.
Peter F. Drucker, Executiue Summary: A Coruuersation
with Peter Drucker on Leadership and Organizational
Deuelopment,5 februarie 2002, p.5, editat de autor
II. DE REFLECTAT
. Concentrarea asupra misiunii gi scopului, precum ;i cAgtigarea
increderii se numiri printre diferengele esenfiale dintre lideriieficiengi gi funcgionari.
. OrganizaEiile se construiesc pe incredere, iar increderea se
construiegte pe comunicare gi ingelegere reciproci. Ca si existe
ingelegere reciproci, trebuie si ingelegi de ce fel de informagii
au nevoie colegii tii de la tine pentru a-gi duce la indeplinire
activitatea, iar ei trebuie si ingeleagi ce ai tu nevoie de la ei.
28
S6ptdmdno 'l
r . cA$ncAREA iNcnrorRllESTE O CONDTTIE OBLIGATORTE
Pentru a ayea incredere intr-un lider nu este nevoie sl.-lplaci. Nu e nevoie nici si fii de acord cu el. increderea esre
convingerea ci liderul crede ceea ce spune. Este credintain integritate. Actiunile liderilor si convingerile lor expri-mate trebuie si fie consecvente sau cel pugin compatibile.Leadershipul eficient - ;i, din nou, tine de ingelepciuneadin vechime - nu se bazeazd, pe inteligenEd., se bazeazl. inprimul rind pe consecvenrS..
Peter F. Drucker, revizuit de Joseph A. Maciariello,Maruagement : Reuis ed Edition, 2008, pp. 290-29 |
z. iNcnroERE gr TNTEGRTTATE
Pentru a fi lider, trebuie si ai adepgi. Si pentru aaveaadepgi,trebuie si te bucuri de increderea lor. Prin urmare, calitateasupremi a unui lider este, ftrI urmi. de indoiali, integrita-t.". i, Iipsa acesteia, nu este posibil nici un fel de ..r.".,real, fie ci ne gindim la tunelul de cale ferat6.,la terenul defotbal, la armati sau la birou. Daci asociatii constati ci tefaci vinovat de falsitate, qti lipsit de integritate totali, nuvei avea succes. Ceea ce spune si ceea ce face liderul trebuiesi fie in acord. Prin urmare, prima necesitate importantieste integritatea gi finalitatea.
Dwight David Eisenhower, comandant suprem al forgelor aliatein cursul celui de-al Doilea Rizboi Mondial gi cel de-al 34-lea
pregedinte aI Starelor Unite, n.d.
. Lucritorii necalificagi, cei din domeniul serviciilor si cei intelec-tuali sunt cu torii capabili si-;i asume rispunderi manageriale.
29
Siptimina 26
CENTRALIZARE, CON FEDERARE
$I DESCENTRALIZARE
INTRODUCERE
futicolul acestei siptimAni abordeazi. aspecte generale privindorganizarca, cu ridicini istorice, ln guvern. Se gisesc exemple decentralizare, confederare gi descentralizarein diferite forme de gu-vernare si acestea se aplici direct managementului organizatiilordin toate sectoarele.4e
Toate coloniile americane au fost organizate de britanici, inprimul rAnd pentru a promova interesele comerciale britanice.Regele Angliei a numit guvernatori ai coloniilor, iar cele mai im-portante decizii erau luate de rege. Acesta este un exemplu deformi centrdlizatd sau unitard ile organizare, in care cea mai mareparte a autonomiei gi autoritigii rimine la vArfl
259
Peler Drucker. Curs de formore pentru monogeri
Ca rispuns la o serie de legi prin care li se aplicau impozite,coloniile au infiingat Congresul Continental in 1877, Pentru a
coordona opozigia impotriva conducerii britanice. Fiecare dintrecolonii funcgiona sub jurisdicgia propriei Constitugii. Congresul a
adoptat Actul constitutiv la 20 octombrie 1774 gi a inceput pro-cesul de incercare de a cAgtiga independenga fagd' de Marea Bri-tanie. A promulgat Declaragia de Independeng5. la 4 iulie 1776.
Congresul Continental a devenit guvern naEional. Guvernul ce-
lor 13 colonii, de-a lungul perioadei Declaragiei ;i a rizboiuluirevolugionar, a fost o confederayiq care funcEiona in conformitatecu Actul constitutiv, cu autoritate maximi acordati coloniilor,dar cu funcgii de coordonare centrali desftgurate de Congresul
ContinentalConvengia ConstituEionali s-a reunit apoi in 1787, penuu
a discuta problemele create de o guvernare centrali slabi.ConstituEia Statelor Unite a fost ratificati in 1789 ;i a consfinEit
un sistem federal de guvernare cu un organ executiv, un congres
;i o putere judecitoreasci. Toate puterile care nu au fost delegate
in mod specific guvernului federal au fost acordate statelor gi
poporului, prin cel de-d, Zecelea Amendament la Constitugie.
Sistemul de guvernare consfinEit de Constitufa Statele Unite este
adesea numit descentralizare federald.
I. DE CITITintr-u.r amplu interviu cu Tom Ashbrook, la 8 decembrie 2004,Drucker a ariltat ci lumea se va indrepta cltre sisteme politicegi culturale non-occidentale, dar ci se va baza pe economia
occidentali gi, prin urmare, tendinga va fi citre organizagii bazate
Pe cuno$tinfe.
Tom AshbrookCare este plrerea ta despre direcgia in care se indreapti lumea?
260
Sdpt6mdno 26
Peter DruckerUn lucru stim cu siguranEi. Ya avea produqie occidentali gi
competitivitate occidentali gi va fi ginuti laolalt| dz inforrnafie,nu dcputne. Aceasta e direqia in care merge lumea.
,,Management Guru Peter Drucker",'WBIJR pentruRadioul Public Na,tional, 8 decembrie 2004
Pe misuri ce corporalia se deplaseazl. ciltre o confederali-zare sau o sindicalizare, va avea nevoie din ce in ce mai marede o conducere superioate., care si fie separati, puternicigi responsabili. Rispunderile acestei conduceri superioarevor acoperi intreaga conducere a organizagiei, planificarea,strategia, valorile gi principiile; structura sa 9i relaEiile din-tre diferiEii membrii; aliantele, parteneriatele gi asociaflilein participaEiune ale acesteia; de asemenea, cercetarea, pro-iectarea si inovarea. Conducerea superioari va trebui si-;iasume managementul celor doui resurse comune tuturorunitiEilor organizaEiei: oarnenii-cheie gi banii. \/a. reprezentacorporatia in faga celor din afari.;i va menEine relatiile cuadministragiile, publicul, media gi sindicatele.
Peter F. Drucker 9i Joseph A. Maciariello, Maruagemerut:
Reaised Edition,2008, p. 58
II. DE REFLECTAT. ,Cu cit existi mai mult control, cu atet crefterea este mai limi-
tat5., stiu sigur acest lucru. Marea lecEie a secolului )O( este ciplanificarea de la centru nu funcgionelzi," Rick\Tarren (Dialo-gul Drucker-'W'arren, 22 ianuafie 2003)
261
Peter Drucker. Curs de formore pentru monogeri
I.PLANIFICAREA DE LA CENTRU NU FUNCJIONEAZA:,,LEADERSH|p gl ORGANTZARE PENTRU B|SERICICARE CRESC RAPID."
RickWarrenPlanul nosrru nu esre numai sL descentralizim congregagianoastri in afara campusului, prin grupuri mici, dar si incadrul campusului, tinAnd mai multe slujbe, in mai multeclidiri, in acelasi timp. Credem cd acest lucru ua permite ocreftere exponenyiala. Modelul nosrru este sala de cinemaCineplex - care oferi diferite locatii, stiluri ;i date inac.lagi campus. Nu-mi plac bisericile de dimensiunea unorstadioane, din cAteva motive. in primul rAnd, cu cAt esre maimare clidirea de cult, cu ater vor fi mai mulgi participangi -spectatori pasivi. in al doilea, istoria aratd, ci, generagiaurmitoare niciodati nu umple templele uriage consrruirede generaEia anterioari. Gmplul lui Spurgeon din Londraare acum o pitrime din dimensiunea pe care aavur-o odati.in cel de-al treilea, esre o risipi si lonstruiesti o clidirecu 7 000 de locuri, care se poate umple numai o dati pesiptimlni gi sti goali tot restul si.ptimAnii.
Am un pasror angajat, pe care il trimit si. yiziteze altebiserici aclionare de intengie in domeniu si si-mi rapor-teze. Mi. gAndesc intotdeaunale cei pe la care na a)ungem.Personalul si misionarii laici se ocupi de cei la care amajuns deja.
Peter DruckerLa aceasra mi refer cind spun ci ai nevoie de un pasroranga)at care este disponibil, pentru a-ti permite si. analiz,ezilucrurile acestea. Pentru ca un astfel de iistem si nu devini
262
Sdpt6mdno 26
birocratic, e nevoie de o persoanl. care si faci ceea ce faci tu
;i care este destul de liberi pentru managementul a ceea ce
devine marele tiu sistem, dar care si nu fie izolat de acesta. Inbiserica noastri mici, solul;i sogia sunt amindoi misionari.
El este director gi ea este director adjunct, dar ea este spiritulacestei intreprinderi, pentru ci este eliberati de indatoririleadministrative gi poate vizita ;i discuta cu un grup de
lucru sau cu un grup de studiu al Bibliei. Miercuri seara
este reuniunea micului nostru grup ;i in fiecare siptimAniparticipi la intilnirea unuia dintre cele 40 de grupuri. Ea
ii susgine, dar are griji in acela;i timp de controlul calit4ii,gi poate spune unui grup cl.gazda nu a fost la inilgime, iar
membrii grupului trebuie si faci ceva in acest sens.
Acum, in cazul tiu, in zece ani, vei avea 50 000-60 000 de
membri. Lucrurile nu vor mai funqiona ca intr-o bisericimici. Tu trebuie si ai libertatea de a pistra spontaneitatea
bisericii tale. Acesta este rolul tiu. Iar descentralizare nueste cuventul potrivit pentru ceea ce faci. Descentralizarea
implici ideea de reguli sub care opereazi unitigile. Noiacum vorbim despre o confed.eralizare.Yrei ca aceste biserici
si fie unitigi independente, dar si duci mai departe spiritul,nu-i aga? Aceasta se numegte confederalizare.
Dialogul Drucker-\7arren, 22 ianuarie 2003
2. GENERAL MOTORS: UN EXEMPLU
DE DESCENTRALIZARE FEDERALA
General Motors nu a putut funcgiona ca un holding, cu
diviziile organizate in calitate de companii independente, sub
un control financiar lejer (o confederaEie). Managementulcentral nu numai ci trebuie si gtie ;i cele mai mici detaliiprivind managementul diviziilor, dar functionarii superiori
263