vilayetul timisoara 1552-1716 - cristina fenesan
TRANSCRIPT
Carte apirutb cu sprijinul Direcliei Judelene pentru Culturd Timig
CoPerta - Camil Mihdescu
Ilustralia copertei 1: Cucerirea cetdfii Timigoara de Kara Ahmed
paga, Stileymanname, G' Feh6r, Tiirkische
Miniaturen aus den Chroniken der ungaris-
chen Feldziige l
Ilusha{ia copertei 4: Cucerirea cetAfi Timi$oara de Kara Ahmed
paga, S0leymanname, G' Feh6r, Tilrkische
Miniaturen aus den Chroniken der ungaris-
chen Feldzilge
Seria PAIRIMONIU este ingrijiti de Viorel Marineasa
ISBN 978-606-93 821 -0-3
@ Cristina Fenegan, Editura Ariergarda
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiFENE$AN, CRTSTINA
Vilayetul Timigoara (1552-1716) / Cristina Fenepan' - Timigoara :
Adergarda,2014rsBN 978-606-9382 l -0-3
9 4(498 Timiqoara)" I 552/ 17 16"
ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE STUDtr SUD -EST EUROPENE
Cristina Fenegan
VILAYETUL TIMI$OARA(tssz-r716)
Editura Ariergarda
Timigoarar2014
CUPRINS
Cuvlnt lnainte / 7
Ttrnrllterafia termenilor turco-otomani / 13
l. METODE DE OCUPATTE OTOMANA I rS1. Etapele cuceririi Banatului de otomani / 19
M[suri strategice de consolidare a ocupalieimilitwe I 22
2. Mgtode de integrare a Banatului in structurileImperiului Otoman / 29
a, Recensbmdntul fiscal (tahrir-i vilayet) I 29
b, Promulgarea cirlilor de lege (kanunname) / 37
c. Redistribuirea proprietdlilor de plmdnt sub forma tipurilor de
proprietate otomanl / 44
d, Integrarea in clasa askeri: incorporarea categoriilor militarecregtine, asimilarea individualS prin convertireala Islam / 68
c. Consolidarea ocupafei otomane prin implantarea grupurilorislamizate de origine turcicd gi islamic5 in centrele vilayetuluiTimigoara / 89
II. INTEGRAREA ADMINISTRATIV.INSTITUTIONALA iNIMPERIUL OTOMAN / 119
1. Organizarea administrativ-militard a Banatului / 119
a. Vilayetul 9i cdrmuitorii lui / 119
b. Subunitdfi administrativ-militare: sandjak, nahiye I 128
c. Reorganizdri administrativ-judiciare Sifiscale / 142
d. Centrul administrativ al vilayetului Timigoara / 144
2. Districte qi institufii romf,negti / 146
a, Institulii romdneqti in vilayeful Timisoara / 147
b. Districte romdneqti in vilayetul Timiqoeria / 157
3. Granifa mobili, condominiul osmano-transilvan in Banat insecolele XVI-X\TI / 166
rrr. A$EzARr oMENn$Tr $r RESURSE NATURALE ALEVTLAYETULITI TrMr$OARA (CATEVAASPECTE) / 203
l. Interdependen{a intre apezirile omeneqti 9i constantele mediuluigeografic din Banat / 203
2. Distribufia apezirilor omenegti / 225
3. Evolufia apezirilor omenepti / 232
4. Bogi{iile solului din vilayetul Timigoara / 245
5. Pescuitul in vilayetul Timiqoara i 255
6. Bogi{iile subsolului: minerit pi extragerea metalelor dinziclminte qi nisip aluvionar / 280
rv. rsLAM - CREDTNTA $t CULTURA iN Vrr,lvnrur,TrMr$oARA/ 301
l. Islam: credin{[ islamici ortodoxio mistici, credinlipopularl / 304
2. Licaquri de cult musulman: mesdjid, djamii / 317
3. $coli otomane in vilayetul Timiqoara / 326
4. Istoriografia otomani din vilayetul Timiqoara I 341
5. Geografia otomani in vilayetul Timiqoara / 349
6. Literatura otomani a vilayetului Timiqoara / 368
Glosar / 415
Ilustrafii / 429
H.4il449
CUVAI\T INAINTE
M on o grafi a W I ay etul Timiq o ar a ( I 5 5 2 - I 7 I 6) a fost r ealizati in cadrulItrstilulului de Studii Sud-Est Europene din Bucuregti ca parte integrantSrr lrrrlirtului de Istorie a Banatului, proiect prioritar al Academiei Romdne.lirr cstc rodul unei cercet[ri indelungate, nu lipsitd de greutdfi, care a impusrulrordtrri pluri gi interdisciplinare de administralie, drept, religie, geografie,rlerrro-gcografie istorici gi literaturi. Av6nd menirea si acopere o lacundn istoriografiei romdne prin abordarea unor domenii gi discipline conexe,rrceirstl cercetare s-a intemeiat pe analiza gi prelucrarea sistematicd a unuivlst rnaterial documentar inedit gi edit in arhivele gi bibliotecile din !ar[ qi depcstc hotare. Str6dania noastrl s-a indreptat spre reconstifuirea f'enomeneloristoricc: cucerire, organizarcadministrativ-militard, administrativ-fiscald gijutlccltoreasci integrate peisajului antropogeografic din Banat, precum qi
sprr: rolul jucat de Islam din punchrl de vedere al implant6rii sale in Banat
ryr ll culturii otomane din vilayetul Timigoara.[)c aceea aten]ia ni s-a indreptat in primul r6nd spre aspectele qi
rrrorrrr:n(cIe esenliale pentru instaurarea st5pAnirii otomane gi transformarealllrratului intr-o provincie militarb de grani
I. METODE DE OCUPATIE OTOMANA
tn cursul expansiunii lor in Asia gi mai ales in Peninsula Balcanicd,fUltrnii otomani au speculat qi au creat imprejuririle prielnice ocuplrii gi
fflptnirii efective a teritoriilor supuse cu forla armelor. in acest scop, ei auUfmlrit aplicarea treptatd a unor principii gi metode, care s-au transformat,ln timp, lntr-un model de cucerire otomanl. Folosit cu regularitate in pe-
nlntula Balcanici qi in Europa Centrali, acest model, des[vdrgit de sultanulBryozid t (1389-1402) prin impunerea metodei de inregistrare in condici(dcttere) a proprietblilor pi a izvoarelor de venit din teritoriile ocupate, re-
Pt€zint6 suma unor mbsuri cu caracter politic, militar gi economic. potrivit0u accst model, statul otoman a aplicat, de cele mai multe ori pi in modrlrtomatic, metoda cuceririi treptate, desfrguratd in doui etape succesive.
Prima etapi s-a caracterizat prrn impunerea suzeranitllii restrictiveilupra atatelor sau teritoriilor vecine atdtinurma intervenliei sultanului inluptolo interne pentru putere, cdt qi in urma expediliei pentru lslam (gaza),
dOclrngote de pretenliile teritoriale otomane.
Cca de a doua etapd de cucerire efectivi gi de instaurare nemijlocitir oontrolului otoman a coincis cu operaliunile militare de anvergurd qi cuoouparoa efectiv[ a unor teritorii intinse. Ca durat5, aceast[ etapi a fostmult mai scurt[ dec6t ceaprecedentd, dacb se fine seama de rifinul aplicdriimlaurilor gi metodelor clasice de inglobare a teritoriilor ocupate in skuc-turilo statului otoman.
Dup[ cucerirea definitivl a unor regiuni sau !dri, s-au luat mai int6imlauri cu caracter militar, pentru a se alcStui un sistem eficient de aplrareotoman6. Printre misurile amintite s-au numdrat inspectarea cet6lilor qi albrtificaliilor ocupate gi evaluarea tor, in frrncfie de interesele strategice alemomontului, in vederea dirdmbrii sau refacerii gi inzestririi lor cu trupe qi
&rmament. Distrugerea unor fortificalii a fost impusi deopotrivd de temeiuldo a nu bloca fbrirosttrupe in acestea, ca gi de cel de a zildfunicitransfor-maroa lor in centre de rezistenld antiotoman6. in cet6lile de interes strate-
gic au fost ageza\i,de regulS, c[ldre]i (spahii), o parte a lor numita hisar-eri
sau ksle-eri, care au primit proprietali (timar) aflate in satele invecinate'
condijionate de indeplinirea slujbelor militare.
De cele mai multe ori, misurile cu caracter militar au fost insolite
sau continuate de urmdtoarele metode clasice de integlare otomanS:
l. Recens[mdntul fiscal numit tahrir-i vilayet (recensamdntul pro-
vinciei), temelia administra{iei otomane, care a constat in inspectarea bu-
nurilor, a izvoarelar de venit qi a populafiei din regiunea respectiv5, urmat[
de inregistrarea lor in condicile imperiale (defter-i hakani). Recensimdntul
p6mdntului proprietate de stat (mtr) s-a incheiat prin redactarea a dou6
categorii de condici. Condicile aminunlite (mufassal defteri) au cuprins
cuantumul taxelor platite de supugii nemusulmani (re'aya), cu precizarea
detaliatl, a provenienlei lor. Cea de a doua categorie a fost reprezentalf
de condicile succinte (idimal defteri), in care s-a inregistrat modul in care
membrii clasei militare (askeri) au beneficiat de distribuirea veniturilor
asigurate de incasarea ddrilor. Din aceastb clasi sociala nu au fEcut par-
te numai militarii qi funclionarii publici otomani, ci qi membrii familiilor
lor.Spre deosebire de aristocralie, beneficiara drepturilor istorice recu-
noscute in Europa Central5 qi de Vest, clasa askeri s-a caracterizat pin-tr-o deschidere qi mobilitate social[ deosebit[. Apartenenla la aceast[ cla-
sd sociald a fost impusfi numai de voinla sultanului autocrat, fapt care, la
inceputul expansiunii otomane, nu a exclus insl promovarea politicii de
inlelegere cu grupdrile aristocrate din Balcani. in acelaqi timp, gi intro-
ducerea sistemului timar in regiunile anexate de otomani nu a implicat
in mod obligatoriu schimbarea fundamentald a situaliei social-economice
preexistente. Dimpotrivi, aceast5 acliune a dobdndit un caracter conser-
vator atunci cdnd, in vederea unei asimilSri treptate, a adaptat condiliile 9i
realit[file sociale locale la esen]a instituliilor otomane.
2. Codificarea practicilor fiscale locale qi a obligaliilor economico-
fiscale impuse supuqilor nemusulmani (re'aya) in textul c[rlilor de lege
(kanunname), in conformitate cu rezultatele recensdm6ntului desfrqurat in
fiecare sandjak, unitatea administrativa fundamentala a statului otoman.
DatS fiind menirea lor de a stabili m[rimea qi modul de incasare a impo-
zitelor, kanunnamelele au teptezentat instrumentul juridic de adaptare a
l6
llrrlr trl rhrr'llrcotomane la reglementlrile islamice gi otomane. Acesta a fost
1r lr'rrrurrl irr virtutea clruia s-a rdnduit, inc6 din wemea domniei sultanuluillrryr.rrrl ;rl ll-lca (1481-1512), ca fiecare registru amdnunlit (mufassal def-fr'l) rfc rr:ccrrslrndnt al unui sandjak s5 inceap6 cu textul kanunnameului,unt rr losl corrceput ca o cale juridici de aplanare a diferitelor neinlelegerillr;11,'
t. ltcrlistribuirea proprietililor de pimdnt qi a izvoarelor de venit
lrrcr.rrsle:rrlc sr"rb forma unor diferite tipuri de proprietate otomanb (timarrrrtttr,t, lrti,t, vuki\ in conformitate cu realitdlile economico-fiscale inre-
prrrlrirlt' rrr t:orrdicile de recensSmdnt. incorporarea teritoriilor cucerite inlrnlnrclc lrrrpr:riului Otoman a avut ca ufinare, potrivit concepliei politicerrllnrrurt*, suprinrarea tuturor formelor de proprietate, a drepturilor qi pri-vrlrp.rrlor 1r trirrrsfbrmarea sultanului in stipdnul acestor pdmdnturi gi al
lut urlurrLrr krr. I'rin formularea acestui principiu s-a consfinlit autoritateanlrrlrlulft n srrllirnului gi a voinlei sale, proclamate ca fiind izvorul tufurorrlrr'plrrr rlor rrcortlatc Ai recunoscute in statul otoman. Dar, pe m[sura creqte-
ur nulrcr rt c :r t:llsci askeri, autoritSlile s-au folosit de recensimAnful fiscalgrr'rrlr rr rr rlt'st'opcri qi crea izvoare de venit noi (ifrazat sau Senletme), inda-tulrr. tnrlrlrin ttttinilor, supraveghetorii acestei acliuni. tn timpul domnieiarrllrrrrrrlur Stilcyrnan Kanuni (1520-1566), eminii au izbutit si infiinlezerlr',:lrr[' tt,t'(tt'.'rroi datorit[ extinderii suprafelelor agricole cultivabile qi
Irtlt'trrr'tt'r lr uil()r' SatC nOi.
,l lrrtcgrlrca in clasa askeri atdt prin incorporare, uneori temporard,n lrk'gorrkrr nrilitare cregtine, cdt gi prin asimilare individuald imediatd.i'ru lr rf rl;rlii, po calea convertirii la Islam. Trebuie amintit de la bun inceputt il, rlr re11rlir, statul otoman nu a impus converJirea la Islam drept condilianr'(.clrufl rntcgrlrii lor in clasa askeri. tn realitate, acest proces treptat qi
rrrrlt'lrrrrllrrl tlc integrare sociali s-a intemeiat pe toleranla manifestatl de
rrllrrulfiirk: olornane fa!5 de reprezentanlii nobilimii gi ai diferitelor cate-
11ur rr rrrrlrllrc locale. Beneficiari ai ,,bunivoinlei" ocupan{ilor otomani gi airr':ipt't l;ir ri pozi{iei lor sociale au fbst numai acei conducitori pi oqteni lo-r irlrrrt r (:1uc ru llcut dovada supunerii lor negtirbite gi loialitilii lor fa!6 de,lrlliur l,.i iru lost luali in serviciul cuceritorilor otomani din considerente
rrrrlrlirrc rrrrctlialc. Este vorba nu numai de calitblile lor (vitejie, iscusin!5)gir tlc crpt:r'ierrll lor de teren, ci gi de considerentele strategice otomane,
t7
care au exclus fErimilarea qi imobilizarea unei p6rli insemnate a efective-lor militare in calitate de trupe de ocupalie in numeroasele cet[li cucerite.
in schimbul slujbelor militare prestate, fogtii conducdtori ai statelor bal-canice, impreund cu membrii nobilimii locale, qi-au pdstrat dreptul de a
de{ine proprietili de pdmdnt de dimensiuni reduse, sub forma timaruluisau a bastinei.
Totodatd, incadrarea gi mentinerea ca forle auxiliare in armata oto-mand a unor categorii militare creqtine (voinuci, yamaci, martolos, husari)au depins de insemnitatea lor militari qi de rolul jucat in cadrul expan-
siunii otomane. Voinucii, care s-au bucurat de un statut privilegiat, s-au
transformat, odatd cu pierderea insemnlt[lii lor militare din veacul al XVI-lea, in re'aya, supuqi de rind pldtitori de taxe qi impozite. Acesta a fost qi
cazul altor categorii militare cregtine privilegiate: kara martolos qi husari.Impunerea statutului de re'aya categoriilor de oaste amintite s-a datorat
unor cauze de naturi fiscali, autorit6lile otomane centrale qi locale incer-
cdnd sd opreascd pe aceasti cale scbderea impozitelor datorate vistierieiimperiale.
5. Consolidarea ocupaliei otomane prin implantarea grupurilor isla-
mizate de origine turcic[ gi balcanic6 in centrele urbane gi zonele rurale.PAnd la izbucnirea conflictului religios pi militar intre Imperiul Otoman qi
Iran din veacul al XVI-lea, autoritilile otomane au folosit rezervorul de-
mografic al Anatoliei, alimentat constant de imigrarea triburilor furcmeneislamizate din Asia CentralS qi Iran, pentru a controla teritoriile cuceritein Peninsula BalcanicS. Aceastd acliune de amploare a imbinat, in mod
complementar qi succesiv, sistemul de deportare in masi (stirgtin) a dife-ritelor populafii balcanice gi de colonizare in locul acestora a unor grupuriislamizate de origine turcmend, sedentare sau nomade. Amplificati pi de
emigrarea voluntar6 a unor populalii anatoliene, acliunea de colonizareplanificatl de statul otoman a implinit o menire dubH. in primul rdnd, ea a
schimbat in favoarea popula{iei musulmane stnrctura demograficS a cet6-
lilor qi a centrelor urbane fortificate. in al doilea rdnd, colonizarea a impus
controlul otoman nemijlocit asupra ciilor strategice qi de comunicalie dinPeninsula Balcanicd datorit[ aqezdii de-a lungul lor qi in grupuri compac-te a musulmanilor deportali sau emigrali din regiunea asiaticd a statuluiotoman. Odat[ cu ocuparea Ungariei qi cu infiinlarea vilayetului Buda s-a
irrlu'rrrl irrsii, irr cursul acliunii de colonizare, rezervorul demografic turcic-rurrulnlrurr crr ccl slavo-bosniac. Astfel, de la inceputul veacului al XVIlea,llrurrrrr rr t:onlribuit, treptat qi in funclie de imprejurdri, la colonizarcaqilrlnrrrrerrrcrr lcritoriilor ocupate de otomani mai int6i in Serbia. pe ldngdgr upur rlr irrscrnnate de bosnieci, in Ungaria au mai fost coloniza{i soldalirl* ,lplrrrc birlcanicd, sud-slavi, provenind din Herfegovina, Macedonia qi\r,r lrtrrl
l. lltapele cuceririi Banatului de citre otomani
$r irr llirrrat, expansiunea otomana s-a desfiqurat dupi acest model,lrl rrr t,rrrlrrrl l doui etape diferite. Implicind relalii de investiturd gi derlr'f rrlrrrlcrrlfl, srrzcranitatea restrictivd a porlii a fost instituit6 la 4 septem-lrr tc I 1'l l. rcpirrat, pe provincii istorice, asupra Transilvaniei gi Banafului2.slr'ngrrf rlc rrrvcstiturd, sandjak, acordat simultan principelui rransilvaniei,lrrrrrr srp.nrrrund ziryolya, gi comitelui de Timiq, petru petrovici, simboli-/orrrll rrlrrcrr 'lc'a de,facto qi de iure a vechilor relafii de dependenlr fa![ de*'gntrrl lnrrlll ungar, dispSrut la Moh6cs, cu sistemul de alianle politico-rrrtlrtrilc irlc lrrrpcriului otoman. impreund cu steagul de investituib, petrulr*'lrrvrt r rr llrirnit, conform ceremonialului otoman, actul s6u de numirellvtrtt r ltttttttt-vun), respectiv de confirmare a demnitilii sale vechi de co-,t,t'.\ l'ltc't,,(',\iansis et parcium Regni inferiotum Hungariae, echivalatd int.r rrr lrrr ;r sistcnrul administrativ-militar otoman cu funclia de sandjakbeg.ln t'rrcrplirr politicd otomanS, Petru Petrovici nu a primit doar in modrrrrrrr rlic rrurrrclc qi titlul de ,,sandjall' al cetdlii Timigoara impreunl cu sa-I'h' pr crirrrPiilc care-i apar!in"3. Dimpotriv5, posesiunile sale din Banat au
' K I I lcgyi, .4 tiirdk hhdoltsdg vdrai es vdrkatonastiga,vol.I, Budapesta, 2007,1r .'.1 I 1r vol. ll, Iludapesta,2007,p.487.('f I'rn(:riiur, inr:cpurul domina[iei otomane asupra Banatului la ]54I,in,,Re-v rrlrr Ar lrivclor", l, 1987, p. 43-45; M. Eerindei, G. veinstein, L'Empire otto-,,tt,tt t'l lt',r l'rt.l,s lloumains 1544-1545. Etudes et documents, paris-Cambridgefvlr*r{ l()11'l, tloc. nr. 25, p. 177; G. D6vid, p. Fodor, Az orszdg rtgte mindenek,'lttrt t'il.', ,4 ,r::ulruni tandcs Magtarorszdgra vonatkoz| rendeletei (1544-I54s,I 11.'/, llrrtlirposta, 2005, doc. nr. 39,p.71.| 'r l,t.rrr.frrrr, tt1t. r'it. doc:. cit.;M. Berindei, G. Veinstein, op. cit. doc. cit.
fost asimilate sandjakului, unitatea administrativ-militar[ otoman6. Toto-
dat6, menlionarea sandjakului ca formi de acordare a posesiunilor comi-
telui Petnr Petrovici in ordinul adresat la 2 februarie 1545 guvernatorului
Transilvaniei v[deqte planul sultanului Siileyman Kanuni de a trece la cea
cle a doua etap[ de cucerife, aceea de instaurare nemijlocitd a controlului
otoman.
Este vorba de inlaturarea conducatorilor locali de obdrqie nobila qi
de inglobarea Banatului in structurile religioase qi institulionale ale Impe-
riului otoman. Astfel, dovada grditoare a iminenlei aplicdrii acestui plan o
reprezint|lista sandiakurilor entxnerate in registrul de numire in funclia
de sandjak din anii 1550-1551. in lista amintitd au figurat, agadar, cdteva
linuturi ale principatului autonom al Transilvaniei, necucerite inc[ la acea
dati de otomani, dar care au fost asimilate unitdlilor administrativ-militare
otomane: Timigoara, Cenad, Bedej, Becicherec, Ciala, Hodoq qi Lipovaa'
Aceeagi intenlie de instaurare a controlului otoman nemijlocit a v6dit-o
atenlia deosebitd acordati litigiilor teritoriale ale comitatului Timiq de ci-tre sultanul Siileyman Kanuni in calitatea sa de suzeran qi de ,,umbr[ a lui
Allah pe pbmdnt, la care toate ffipturile iqi g6sesc addpost Qilullah fi'l'dlem),,.81 a intervenitfarlintfr,rziere nu numai pentm a cruma, in februarie
1545, ingerinlele nobilimii transilvane in posesiunile b5n[lene ale lui Petru
Petrovici, ci gi pentru a cere in mod imperios restituirea cet[tii Bedej, aflatd
in st6pdnirea comitelui de Timiqs. impreun[ cu cetatea Becicherec, fortifi-
ca{ia amintit[ a fbcut obiectul intemeiat al cererilor de retrocedare adresate
in mod repetat de sultanul Stileyman Kanuni. ocupate inainte de 1528 de
Iahyapagao[lu Mehmed, sandjakbeg de Smederevo, aceste cet[li au fost
cedate in 1528 regelui loanZhpolya la intoarcerea sa din Polonia, datorit[
intervenliilor lui Aloisio Gritti pe l6ngd demnitarii otomani. Nici temeiul
politic gi legal invocat la fiecare cerere de restituire, 9i anume cucerirea
cu fo4a armelor qi transformarea lor in teritotiu otoman, nu a avut efectul
aqteptat de sultanul SiileYman.
F.M. Emecen, I. $ahin, Osmanh Taqra Teqkildtrntn kaynaklanndan 957-958
(1550-1551) tarihli sancak Tevcih Defteri (Registrul de numire in func{ia de
sandjak din anii 1550-1551, unul dintre izvoarele despre organizarea provin-
cial[ otoman[), in ,,Belgelerle" vol. XIX, nr. 23, Ankara, 1999, p.55 9i 63:
Elviye-i tiibi vilayet-i Erdel: Liva-i Erdel, Liva-i Kule Dimiqkar, Liva-i Kopas,
Liva-i Qanad ve Begey ve Begkerek, Liva-i Qaylalvel Hodos, Liva-i Lipova'
G. D6vid, P. Fodor, op. cit., doc. nr. 101, p. 152-153' 157-158.
Numai schimbarea raporfului de fbrle in favoarea ,,Sf0ntului Impe-r rrr ltorrrano-German" in 1551, prin ieqirea Transilvaniei gi a Banatului dinrlrlcnrul de alianle ale Imperiului Otoman, a readus in actualitate necesi-
lrrlerr rodobindirii lor. Ocuparea acestora s-a numerat, in mod firesc, prin-lrc lrrioritS{ile expediliei beglerbeguhri Rumeliei, Sokollu Mehmed paga,
pcrrtrrr cucerirea Banatului in toamna anului 1551. Ocuparea Becicherecu-lrr, llcdcjului gi a cet5lii Arad6 a fost qi singura urrnare a acestei expedifiicrirrirlc, avAnd in vedere faptul cd situarea lor geograficd la r5s6rit de TisaIr' rr transfbrmat in capete de pod necesare relubrii, in 1552, a ofensivei inlllrurl gi Ungaria, sub conducerea vizirului KaraAhmed paga. intocmit sub
lrxlrurnarea nemijlocitl a sultanului, planul militar a folosit din plin valoa-r e rr slrategicS a cet5lilor amintite, impunind in aceastS privin{i refacerea,
rrrzcstrarea lor cu trupe, armament, muniJii qi provizii la scurt timp dupb
ur.:ul)area lor. in virtutea acesfui plan, in cetSlile Becicherec, Bedei giArad a
lost cantonat un num6r total de 1600 oqteni, distribuit ins[ in mod inegal, inlirrrc[ic de rolul qi insemnbtatea fiecdrei fortificalii, a$a cum rezultb din listarlc platl a soldelor pentru primul trimestru al anului 959 H., corespunzAnd
lrcrioadei cuprinse intre 29 decembrie I 55 1 gi I 6 martie I 5 52. La Beciche-rc(: s-a aflat garnizoana cea mai mare, cu un numer de 690 ogteni prezenfi,rrlt:irtuit6 din trupe diferite: 132 miistahfiz (pedestragi, apdrdtori ai cet6!ii)trrrr:gistrati, darprezenli 110; l1 tunari(topgik)prezefii din 16 inscrigi;5lrrrrrri Ei dulgheri; 201 c6l6re!i cu soldi (ulufeciyan-i siivari);101 cil6reliru llirrrrizoanei (faris);91 de pedestraqi apirdtori ai cet[lii (azab) dintr-olrstri clc 134. Lor li s-au mai adiugat 99 de martolosi (martolos) prezenli,rrrsiiroinali cvpaza cursurilor de ap5, a rdurilor qi hotarelor. impreunb cuIt rrpr:lc amintite s-a mai aflat gi un num[r necunoscut de ieniceri de PoartdT,
rlt sllrc a clror soartd nu se gtie nimic pdnl in prezent.
Forla militard a cetdlii Bedej nu a constat doar in numdrul de 599rlr, tri;teni inscrigi in listele amintite de solde, ci qi in structura gamizoanei,;rlt:r'rtuit[ din diferite categorii de trupe: 106 milstahJiz;77 tunari;195 faris;lI,5 ctzapi gi 105 martolosi\. AtAt structura sa, cdt gi ponderea delinutd de
Kl. ltegyi, op. cit., vol. III, Budapesta, 20A7,p. 1435,1439,1443. Arad se afldliingi localitilile Novi Bedej (Tiirkisch oder Neu-Bedej) qi Vranjova din Voi-vodina.lhidem, p. 1435-1436.lhidcm,p.1439-144A.
categoriile diferite de oaste pun in lumina caracterul complex al gamizoa'
nei cetSlii Bedej ca cetate de grani!6, asezatlpe malul raului Tisa. cei I95
de cdlSre{i au alcdtuit corpul cel mai numeros 9i reprezentativ pentru o ce-
tate de grani!6, in timp ce efectiwrl de 265 de opteni ai corpurilor de azap qi
martolos era specific, prin forla 9i num[ru] s[u, numai cetalilor amplasate
de-a lungul apelor curgStoaree'
cetatea Arad reprezinta un caz aparte in privinla prezenlei unei
garnizoane otomane intre zidurile sale. in lista de plat6 a soldelor pentru
perioada 2 octombrie - 28 decembrie 1551 in cetatea Arad figureazl un
numir de 3 1 8 ostaqi inscriqi, din care doar 27 7 au fost prezenliro la trece-
rea lor in revistd. cu toate acestea, ordinul sultanului Siileyman emis la
16 ianuarie 1552 i-a ignorat cu desdvirqire, de weme ce s-a referit numai
la aprovizionarea cu hrana qi merinde a ienicerilor de Poart[ din Bedej qi
Becicherecil. Aceeaqi constatare reztitd qi din analiza ordinului datla 17
aprilie 1552 pentru expedierea unor provizii noi in cetalile amintite, de$i,
in prealabil, fusesera trimise 525 kile de frinl la Bedej qi 700 kile de orz
la Becicherecr2. Cu exceplia listei de plati a soldelor din ultimul trimestru
al anului 1 5 5 1 , t[cerea pastratS de izvoarele otomane indreptSleqte ipoteza
disloc[rii otaqilor garnizoanei Arad in alte puncte strategice, dup6 cuceri-
rea Banatului de cdmpie.
Misuri strategice de consolidare a ocupafiei militare:fortificafii, garnizoane
Din punct de vedere cronologic, cea de a doua etap6 de cucerire
otomanS a coincis cu expedilia vizirului Kara Ahmed paqa din vara anu-
lui 1552. in pregbtirea gi in cursul acestei expedifii, cet6lile amintite au
indeplinit mai intdi rolul de avanpost strategic 9i militar qi mai apoi cel de
centrx de dislocare qi transfer al ostaqilor din garaizoanele lor in punctele
strategice principale ale Banatului ocupat: Timigoara qi Lipova'
DupE devastarea qi ocuparea Banatului de cdmpie, prima m[suri
aplicat[ de Kara Ahmed paga, comandantul armatei otomane, a constat in
e lbidem,p.1439.1o lbidem,p.1443.11 G. D6vid, P. Fodor, op. cit., doc. nr. 12,p.219.t2 lbidem, doc. nr. 174,P.412-414.
t'r'rrlrrrrrcrr iir sclcctarea cetSlilor ?n vederea refacerii, inzestrdrii cu trupe,
nnrrrurrrrrl 6r urunilii pentru a fi incluse in sistemul otoman de apdrare. invlrlulnr rrrst:rrrnit[fii sale strategicer3 gi a funcliei de centru administrativ-rrrrlrlrrr nl rrorrlrri vilayet, Timiqoara a fost prima cetate reparat[ gi intdritd,
ln r rur, potrivit listelor de platl a soldelor de la sfArgitul anului 1552, a
lrrqt rrrt rrrlrrrrit un num5r de 496 ogteni: 200 provenind de la Becicherec,
trrr rlc lrr ltr:0c.i 195 cdlSreli qi L01 martolosra. Informaliile cuprinse in acest
tn.nr ultrslii cxisten{a unei garnizoane mult mai mici in comparafie cu cea
nrrrrrrf rrlll lir ltrarl[ de Ahmed paga, alcStuitS din 750 de ogteni dislocalirltrr r t.tttlrlr: llccicherec qi Bedej, precum qi din alli 1600 de soldalil5. inrr,,.lrr r trrrrp c:rr intdrirea gi inzestrarea cu trupe a cet5lii Timiqoara s-au
rlr-aln.!rrr irl, srrb supravegherea fostului sandjakbeg de Bedej qi Becicherec,
h rrqrrrr prrlrr, lrrcriirile de reconstruire a zidurilor cetdlii Lipova, distruse in
lrrl lr, ln r ('lr llllr:roa lui Bernardo de Aldana, care abandonase acolo in num6r
ilrrilr, rililrrilncrrl dif'erit qi tunuri. Mai t6rziu, la 9 august 1552,in scrisoarea
lrtruhJl rkrnrrrrrlui Jirii RomAneqti, Mircea Ciobanul, sultanul Siileyman
E urrrrrrr rr r.xplicat fortificarea cetdlii Lipova, impreun[ cu alte doul cetSli
rll ltri llc vnl(!l Mure$ului, prin insemndtatea lor strategici pentru ImperiulI lturrlrn .,1 )coarcce trei dintre ele sunt folositoare pentru pdstrarea lirii,rtrr lrrat lrrrrlc in st[p6nire gi puse sub pa26"16. Refacerea gi transformarear t,lillr I rpovir in cheia otomand a vdii Muregului a attas, in mod firesc Ai
frrltr,prrr. rrrslalirrsa unei garnizoane alcituite din 101 cdlirefi, 91 azapi qit)t! rtt'trtttltt,r, care au fbst transf-erali cu tolii de la BecicherecrT. Cei29lrrlrnl ntot r rri ccllfii Lipova au fost ogteni cu sold6, fapt care nu exclude ins6
" l\1 l)lclrrlzadc, Tabakat al memalik ve daradjat al-mesalik (P6turi sociale gi
rlrrllrt.lr.r in lrnpcriul Otoman) ed. trad. M. Guboglu, M. Mehmet, Cronici tur-r t'Str 1tt ivind'['drile Romdne, vol. I,BucureEti, 1966, p. 286.
" li I llyy,yi, oJt. cit.,p. 1351.' - ( I r t I r r r rr I tlir t la (r august 1 552 lui Ahmed paga in manuscri sul Ko{ug lar 888 (citat
rn t trrrlirrrrlro K.888), filele 347 a-b de la Topknpt Sarayt Miizesi Kiitiiphanesirlrrr lst;rrrbul in microfilm la Arhivele Nafionale Istorice Centrale Bucureqti,('rtlt'r'litt Mirrrlilme Turcia,rola 48, cadrul 348: ,,Pentrupaza cetilii Timigoara,r irrr' ;r losl cucr:rit6, a trebuit ca, dupl transferarea a750 de ogteni de la cetblilelk.f t.; ;ii lJcoichcrck si fie recrutali alfi 1600 de luptitori" vezi gi G. D6vid, P.
l'rrrlrrr. o/r,r'rl., doc. nr. 292, p. 554-556.''' A ,Y'Y,Y, lila 44(r b.' lr I I lc;iyi, rr7r. t:i|., p. 7447.
23