Contribulia traducitorilor :

Nicoleta Eganu: cap. VI, cap. VII, cap. VIIIMihaela Dicu: cap. VMihaela lgfan: cap. IIMonica Lazdr: cap. I, cap. III, cap. IV

Vivian E. Robson, The Fixed Stors and Constellations in Astrology

@ 2017 by Editura POLIROM. pentru prezenta editie in limba romAnd

Aceastd carte este protejata prin copyright. Reproducerea integral5 sau partiale, multiplicareaprin orice mijloace gi sub orice formtr, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea in formatelectronic sau audio, punerea la dispozilia public[, inclusiv prin internet sau prin relele de

calculatoare, stocarea permanentd sau temporari pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatearecuperdrii informaliilor, cu scop comercial sau gratuit, precum gi alte fapte similare strvAr$ite

fdrl permisiunea scrisd a delindtorului copyrightului reprezintd o incdlcare a legislaliei cu privirela protectria proprietilii intelectuale 5i se pedepsesc penal gi/sau civil in conformitate cu legilein vigoare.

Pe copertl : HartE celestd din secolul al XVIIlea, realizati de cartograful olandez Frederikde Wit (detaliu)

www.polirom.ro

Editura POLIROMIagi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A,sc. 1, et. 1, sector 4,040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei:

ROBSON, VIVIAN

Stele fixe Si consteln1ii tn astrologie / Vivian Robson; trad. de Nicoleta Eganu (coord.),

Mihaela Dicu, Mihaela lgfan gi Monica l-azdt. - Iagi : Polirom, 2017Index

ISBNprint: 978-973-46-6670-6ISBNePUb: 978-973-46-6896-0ISBNPDF: 978-973-46-6897-7

I. Eganu, Nicoleta (trad.)II. Dicu, Mihaela (trad.)III. Isfan, Mihaela (trad.)IV. l-aafu, Monica (trad.)

I

Printed in ROMANIA

Vivian E. Robson

STELE FIXE

5I CONSTELATIIin ASTROLOGIE

Traducere de Nicoleta Eganu (coord.),

Mihaela Dicu, Mihaela Igfan qi Monica Lazdr

Editie ingrijiti $i note de Mihaela Dicu

POLIROM2017

Cuprins

Cuvhnt-inainte (Asocialia Astrologilor din Romdnia) ...................'.'.7

Prefafi ........'.'.'..'...9

Capitolut I. Stelele fixe in astronomie. ........'............ 11

Capitolul II. Influenla constelafiilor................... ...'...2I

Capitolul III. Regedintele lunare ...'........65

Capitolul IV. Stelele fixe in astrologia natali ....;................ ............87

Capitolul V. Influenfa stelelor fixe, nebuloaselor gi roiurilorde stele........

Capitolul VI. Stelele fixe in astrologia mondiali.... ......................207

Capitolul VII. Stele gi constelafii in magia medievali... ........'...'...2I5

Capitolul VIII. Stelele fixe in astro-meteorologie ........ ...................227

Anexe.-...,.... ....,...........r.... ,....,,235

1ndex........... .......259

CuvAnt-inainte

Gemeni cu Ascendent Fecioarl - deci dublu mercurian -, Vivian

Erwood Robson era menit si devini an scrib aI zeilor. A fost astrolog,

scriitor, editor, bibliotecar si geolog, avea cunogtinfe avansate de mate-

matici gi, in afari de limba rnaterna, engleza, mai stiLpineaftanceza,

germana gi latina. Universul a rinduit astfel incdt una dintre cele mai

iaimoase opere ale sale si fie tradusi in limba romAtri de cdtre colec-

tivul de traducitori al Asocialiei Astrologilor din Romania (AAR), o

entitate tot Gemeni cu Ascendent Fecioari. $i, pentru ca mesajul astre-

lor sd fie qi mai explicit, atat in cazul lui Robson, cit 9i in cel al AAR,

stipinul hirlii, Mercur, este conjunct cu Aldebaran, una dintre cele

patru stele regale ale anticilor, aducitoare de faim6, inteligenfi qi elo-

cinfi. Surprinzdtoarele aseminiri dintre harta natala a lui Vivian E.

Robsonl gi ."u "

Asocialiei Astrologilor din Rom1nia2 sunt, fhri indo-

iald, de bun augur!La scurt timp de la naqterea sa, AAR a pus bazele proiectulu i Traduttore,

cu scopul de a traduce in limba in romdni articole 9i cirli de astrologie

de referinli, cu valoare deopotrivi practicd 9i cultural-gtiinlific1.

o astfel de lucrare este stele fixe si constelafii in astrologie, de vivian E.

Robson, publicati pentru prima dati in Anglia in 1923. in timp, tra-

ducerea a trecut prin refaceri succesive, iar componenfa echipei de

traducltori a fost restructuratd. Varianta final[ a traducerii este rezul-

tatul eforturilor urmitorului colectiv:

Vivian E. Robson s-a nlscut pe 26 mai 1890, la ora 12.04, la Birmingham,

Marea Britanie.Asocialia Astrologilor din Romania a cipitat personalitate juridici pe

9 iunie 2004,injurul orei 13.00, la Craiova, Romdnia.

l.

8 CUVANT-INAINTE

- Nicoleta Eganu, vicepreqedinte AAR gi redactor_qef adjunct alrevistei AAR, Astrele, actualul coordonator al proiectului Traiuxorr;

- Mihaela Dicu, pregedinte de onoare AAR gi membru fondator alrevistei Astrele, cea care a propus ca aceasti lucrare s6 fie tradusr inlimba romini;

- Monica Lazdr, membru AAR, sub coordonarea cireia a debutatproiectul Traduttore;

- Mihaela Isfan, secretar AAR.

Demersul nu a fost unul tocmai simplu, av6nd in vedere particu-laritilile textului robsonian. Tladucitorii s-au confruntat atdt cu pro-vocrri de naturi lexicald, dati fiind abundenfa de referinle astronomice9i mitologice din textul de origine, cdt gi cu o serie de inexactitrfilingvistice ale autorului (enumeriri haotice de termeni, exprimdri elip-tice etc.), dificil de tradus in limba romnni intr-un mod convenabil dinpunct de vedere stilistic.

in cele din urmdL insd, traducerea vorumului de fali nu s-a dovedita fi doar un efort colectiv sus{inut, ci gi o investifie utild de timp gienergie. Dupd aproape un secol de la scrierea ei, lucrarea upur" u.ir_,pentru prima datd, in limba romdni, venind sd acopere un gol semni_ficativ din biblioteca oricirui pasionat de gtiinla astrelor. s-J intampi-ndm agadar cum se cuvine!

Asocialia Astrologilor din Romdnia

Prefa{i

in ultimii ani, stelele fixe gi constelafiire au stdrnit interesul gicuriozitatea celor ce studiazi astrologia, dar acegtia au fost impie-dicafi si le cerceteze din cauza lipsei de informafii in domeniu.Majoritatea cirfilor moderne de astrologie pdstreazi ticerea asu-pra acestui subiect; excepfie fac, poate, citeva comentarii ingeli-toare cu privire la influenfa stelelor in cazurile de orbire. pentrua se obline mai multe detalii, este necesar si se consulte un marenumir de crrfi vechi, care sunt dificil de procurat gi deseori auprefuri prohibitive. Din acest motiv, de ci{iva ani incoace, s-asimlit din ce in ce mai mult nevoia unei cirli dedicate exclusivsemnifica{iei astrologice a stelelor gi constelafiilor. Lucrarea de falavine in intdmpinarea acestei cereri gi umple cea mai serioasr din-tre lacunele literaturii astrologice.

Scopul meu, atunci cdnd am compilat toate informa{iile adu-nate aici, nu a fost si institui un derners creativ sau unul de naturdcritici. Mi s-a pirut mai potrivit si-i prezint celui ce studiaziastrologia tot ce s-a scris vreodatd, din punct de vedere astrologic,despre stele, pe larg gi bine sistem atizat, fhri a modifica ori p..:I.r-cra in mod critic informafia, astfel incdt prezenta carte si fie obazi solidi pentru o eventuali munci de cercetare ulterioard.Acesta este gi motivul pentru care am inserat, in cazurile in caream ficut-o, puline observalii personale sau critici.

Nu pretind agadar ci ar fi vorba despre o lucrare originali,ci mai degrabi despre una completi, care con{ine tot ce s-a publi-cat despre acest subiect din Evul Mediu pdni in prezent. N,, u-

PREFATA

precupefit niciun efort pentru a o duce la bun sfirgit qi am folositdin plin toate sursele de informafii. O bibliografie aminunfiti nueste necesari, mai cu seami deoarece aceasta ar cuprinde in jurde 200 de titluri, dar mi simt totuqi dator sd amintesc de $tiinla;i cheia vielii, vol.IV de Alvidas, care confine multe informaliidespre influenla anumitor stele, gi de cartea lui R.H. .AJlenNumelestelelor ;i semnificalia lort, pe care o consider cea mai competenticarte disponibili in domeniu privind etimologia gi ortografiereanumelor stelelor. Trimiterile din cadrul lucririi la Ptolemeu, Wilson,Simmonite, Pearce qi Bullinger se referi, cdnd nu se specifici alt-ceva, la cirfi precum Tetrabiblos, Diclionar de astrologie, Arcana

filosofiei astrale, Manual de astrologie Ei Martorul Stelelor. Nu aminclus in lucrare niciun fel de schile sau ilustralii ale constelafiilor,pentru ci acest fapt ar fi crescut cu mult preful editirii, fbri siaduci textului un avantaj pe mlsuri. Cei care vor dori si aprofun-deze cercetarea stelelor vor avea nevoie de anumite hirli ale ceru-lui sau, gi mai bine, de un glob celest, dar pentru demersurileastrologice obignuite nu este nevoie de nicio harti.

in cazul in care aceasti carte va stimula studiul astrologic al

stelelor gi va incuraja munca de cercetare a lor, voi considera cdL

gi-a indeplinit menirea.

VIVIAN E. ROBSON48 Flanders Mansions,

Bedford Park, Londra, W45 iulie 1923

L. Star Names: Their Lore and Meaning (1 899), de Richard Hinckley Allen,este un volum care are ca subiect numele stelelor qi constelafiilor, isto-ricul 9i legendele lor.

Capitolul I

Stelele fixe in astronomie

in vremurile de inceput ale astronomiei corpurile ceregti saustelele erau impirlite in doud mari grupe, una fiind reprezentatd.de stelele fixe, iar cealalti de stelele,,ciudate" sau ritdcitoare, numitein prezent planete. stelele fixe erau considerate ca stind nemigcategi, deqi se qtia ci poziliile lor rapoftate la echinocliu se schimbaudatoriti precesiei, abia de curdnd s-a descope rit cL aga-zisele stele,,fixe" posedi miqcare independenti gi se deplaseazi prin spa{iupe imense gi necunoscute orbite. prin urmare, se poate remarcade la bun inceput faptul ci exprimarea stele ,,fixe" nu este intrutotul corectd, dar cie util ca aceasta si fie totuqi re{inuti, de vremece existi o tendinfi nefericitd printre anumifi astrologi de a folosi,intr-un mod destul de poetic, cuvdntul ,,stele" in loc de,,planete',.

Fiecare stea fixd pe care o vedem pe cerul noplii este un soarefoarte aseminitor, in structuri gi compozifie, cu soarele nostru Eicare diferi de acesta doar prin mirime gi temperaturi. Ea strilu-cegte prin propria-i lumini si este, probabil, inconjurati de pro-priul sistem de planete, cu toate ci, din cauza enormei distanle lacare este situati fa{n de Pimdnt, e imposibil ca vreun telescopconstruit pdni in prezent si-l descopere, lucru valabil chiar gi incazul celei mai mari dintre aceste planete; de fapt, daci Soarelenostru s-ar muta la distanfa la care se afld cea mai apropiatd din_tre stelele fixe, atunci el ar apdreapentru noi ca o stea de magni-tudinea gase, iar Jupiter, aqa mare curn e, ar fi cu totul in afara

12 STELE FIXE $I CONSTELATN iN ASTROLOGIE

puterii de observare a telescoapelor noastre. Rezulti de aici ci cea

mai mare parte a stelelor vizibile cu ochiul liber gi stelele str[luci-toare in totalitatea lor sunt infinit mai mari decAt Soarele nostru,care, prin comparalie, este un membru mic al Universului.

DISTANTELE. Daci ar fi si misurim in kilometri distanla lacare se afli o stea fagi de P[mint, ar rczultao cifri enormd pe care

mintea umani nu este in stare si o inleleagd. Astfel c6, pentru areduce cifrele la dimensiuni inteligibile, asemenea distanle sunt

exprimate de obicei in ani-luminri. Un an-lumini este distan{a stri-b ituti de lumini intr- un an, la viteza de aproximativ 299 .7 92,458 Wn

pe secund[, adici aproximativ 9.500 de miliarde de km. Suntcunoscute distan{ele fali de PimAnt doar in cazul cdtorva dintrecele mai apropiate stele; printre acestea, cea mai apropiati de noieste Bungula (q Centauri), aflatd,la o distanfi de 4,3 ani-lumini,iar una dintre cele mai indepirtate este Steaua Polari,la o distantide 44 de ani-lumini.

Principiul fundamental care sti labaza determinirii distanleiunei stele fixe fa{i de PimAnt este simplu gi ugor de descris. Slpresupunem ci mdsurim altitudinea unei stele sau unghiul dintreea qi orizont intr-o anumiti noapte din an gi, inci o dat6, intr-onoapte, Ease luni mai tArziu, atunci cind Pdmintul este in punctulopus de pe orbita sa. CunoscAnd diametrul orbitei Pimintului gi

putAnd determina altitudinea stelei fali de fiecare extremitate a

acestui diametru, gtim o laturi qi cele doui unghiuri adiacente ale

unui triunghi, astfel ci lungimea celorlalte laturi ale acestuia poate

fi ugor calculati. Diferenfa dintre unghiuri astfel oblinuti este

numit| paralaxa stelei. S-a constatat ci ea poate fi misurati numaiin cazul c6torva stele mai apropiate, dat fiind faptul ci de obiceinu existd o diferenli apreciabild in ceea ce priveqte pozi[ia stelei

atunci cAnd ea este priviti din puncte opuse de pe orbita Pemintului.MI$CAREA. S-a precizat deja c[ stelele nu sunt sub nicio formi

fixe. De fapt, existi trei tipuri distincte de migcare, gi anume: pre-

cesia, migcarea proprie qi miqcarea radiali sau migcarea citre oridinspre Pim6nt.

STELELE FIXE IN ASTRONOMIE 13

(a) Precesia. Precesia echinocfiilor este un fenomen care faceca toate stelele si pari ci avanseazdfizicin longitudine cu o vitezd.de aproximativ 50" pe an, datoriti migcdrii retrograde printreconstelafii a echinocliului de primdvari, punctul echivalent algradului zero Berbec. cauza acestui fenomen nu este absolut siguri.se spune, de obicei, ci el se datoreazdunei neinsemnate schimberianuale a unghiului de inclinalie a axei pdmintului. S-a sugerat gici efectul vine de la migcarea soarelui pe orbita sa, migca-re princare toate planetele ar fi, desigur, transportate odati cu el, indepen-dent deproprialororbiti, aga cum qi Luna estepurtatd de c6tre pimantin jurul soarelui. Aceasti schimbare precesional d nu afecteazitpozi{iile relative ale stelelor, adici pozifia uneia faln de cealalti.

(b) Mi;carea proprie. In anul 171g, Halley a descoperit ciArcturus si Sirius s-au migcat spre sud fagd de pozilia in care seaflau pe vremea lui Ptolemeu. La momentul actual este unanimrecunoscut faptul cd toate stelele posedi o miscare proprie, carele face si-gi schimbe in mod graduar pozi{iile unele iali de altele.in orice caz, aceasti miscare proprie pare foarte rnici din cauzadistan(elor mari la care se afli stelele fa{i de pimant, cu toate cdele se migci cu o vitezd reali extrem de mare. Aga cum este vizutide pe Pimant, migcarea proprie medie a unei stele de magnitudineunu este de aproximativ 0,25,,pe an, pe cdnd migcarea proprie aunei stele de magnitudine gase este de aproximativ 0,04,, pe an,rata de miqcarg variind insi de la caz la caz. Miqcarea piopriemaximi cunoscuti, cea a unei stele de magnitudine opt (G.C.Z.,v Nr. 243), stea neobservabili cu ochiul liber, se ridici la valoareade 8,7" pe an.

La fel ca alte stele, soarele nostru se migci prin spafiu, iar daci,a$a cum ni se spune uneori, aceasta este cauza reald a precesiei,atunci, probabil, orbita sa incheie un circuit complet in aproxima-tiv 26.000 de ani. in prezent este cunoscuti direclia in care se migcdsoarele gi, firegte, intregul sistem solar, punctul de care se apropie(sau Apexul solar, aga cum mai este numit acesta) aflandu-se lagranifa constelafiei Hercules la 277"05,Ascensie Dreapti (R.A.) qi

L4 STELE FIXE SI CONSTELATII iN ASTROLOGIE

35'N Declinafie, care corespunde cu 11" Capricorn longitudine 9i

58'N latitudine.Aceasti migcare universali a stelelor ne-a dus la concluzia c[

ar putea exista un Soare central in jurul cdLruia se migci intregul

univers. Astfel, s-a sugerat c[ Alcyone din Pleiade ar fi, probabil,

acel Soare, dar aceasti sugestie nu gi-a gisit prea mul$ suslinitoriprintre astronomii din ziua de azi.

(c) Mi;carearadiald.Aceasta este doar o alti formi de migcare

proprie, cercetati ceva mai recent. S-a descoperit ci, in cazrtl

apropierii sau indepirtirii unui anumit corp,liniile sPectroscopu-

lui se migci, aceastd migcare fiind folositi ca mijloc de misurare

avitezeicorpului respectiv. Cea mai marcvitez| descoperiti p6niacum este aceea a 1t Cassiopeit, care se apropie de Pimdnt cu o

vitezl. de 98 de km pe secundi. Alte corpuri cereqti care se miqci

cuvitezi mare sunt (Herculis (cu o vitezi deTl dekttt pe secundi),

Aldebaran (cu o vitezi de indepirtare de 48,5 km pe secundi) 9i

y Leonis (cu o vitezi de apropiere de 39 de km pe secundi)'

STELE BINARE $I MULTIPLE. Odati cu utilizarea telescopu-

lui, s-a constatat ci multe stele care par sd fie un singur corp ceresc

atunci cAnd le privim cu ochiul liber sunt de fapt compuse din

doui sau mai multe stele aflate foarte aproaPe una de cealalti. Cel

mai intilnit caz de aceasti naturi este acela al aga-numitelor stele

duble,cand doui stele, deqi nu sunt legate una de cealalti in niciun

fel, apar ca fiind totuqi foarte apropiate din cauza unghiului din

care le vedem. Adeseori, una dintre ele se afli la o distan!6 cu multe

milioane de kilometri mai mare fali de Pimint in comparalie cu

cealalti, dar, cum se intdmpli s[ fie situate aproape in linie, ele par

pentru noi foarte apropiate una de alta. Tot aqa, putem avea stele

triple sau cvadruple grupate intimplitor impreuni. TotuEi, in cazul

stelelor binare cele doui corpuri sunt de fapt legate unul de altul

qi se invirt unul in jurul celuilalt, in timp ce in relalii cu un grad

mai mare de complexitate se pot gisi chiar trei stele formind un

sistem ternar, toate legate in acelagi mod'

STELELE rxe iN ASTRoNoMTE 15

ROIURI DE STELE. CAnd foarte multe stele apar ca fiindimpreuni, atunci avem ceea ce se numegte un ,,roi de stele", celmai bun exemplu fiind acela al Pleiadelor. Calea Lactee, de ase-menea, formeaz| un enorm roi stelar care se intinde de-a lungulcerului. inprezent,se crede ci universul are forma unui disc, CaieaLactee reprezentdnd muchia acestuia. Daci aga stau lucrurile, noi,impreuni cu stelele vizibile pentru noi, ne aflim in interiorulacestui disc, a cirui grosime e estimati la cel pu{in 10.000 pAni la20.000 de ani-lumini, poate chiar mai mult. Atunci cdnd ne uitimla Calea Lactee, privim din interior de-a lungul discului gi astfelavem impresia cd un numir infinit de stele se aglomere az6laolaltd,,in timp ce, daci privim sub unghiurile corecte, numirul mai micde stele pe care le distingem se datoreazi faptului ci privim dininteriorul discului spre exterior, iar stelele pe care le vedem for-meazd partea superioari qi cea inferioari a discului, dincolo decare se intinde spafiul gol infinit (daci nu cumva mai existi Ei alteuniversuri-disc, situate atit de departe de PdmAnt incAt lumina lorcombinati nu ajunge pAni la noi).

NEBULOASE. Multe dintre roiurile de stele erau cunoscute giin Antichitate, dar acestea erau denumite de reguli ,,stele nebu-loase" sau,,nebuloase'l deoarece elementele componente n-au pututfi percepute ca nigte corpuri ceregti distincte dincauzamijloacelordestul de precare pe care anticii le aveau la dispozilie. in prezent,se cunosc totugi o mullime de nebuloase in adevdratul sens alcuvAntului. Ele sunt formate din materie gazoas| incandescentd,care se intinde pe milioane de kilometri in spaliu qi care e con-densati treptat, astfel incAt si formeze o stea sau un sistem solar.Acestea se afld in mai multe stadii de dezvoltare, iar vdrsta lorrelativi poate fi determinati adesea dupd culoarea gi compozifialor spectroscopici. in scop astrologic, nebuloasele gi roiurile destele au fost intotdeauna grupate impreuni, pentru ci deocamdatinu se gtie dacl trebuie fbcuti vreo diferen{i intre ele in ceea ceprivegte natura influenlelor lor.

CUTOARE $I MAGNITUDINE. Degi, in general, acest lucrunu este ugor observabil cu ochiul liber, stelele fixe prezinti o mare

STELE FIXE SI CONSTELATII iN ASTROLOGIE

varietate de culori. Aga cum se va vedea mai tirziu, aceasta a fost

una dintre primele metode prin care s-a stabilit care este natura

influenfei unei anumite stele, chiar daci acest criteriu de apreciere

funcliona doar in cazul stelelor mai mari. ln scopuri strict compa-

rative, dimensiunile aparente ale stelelor sunt indicate prin numere

reprezent|nd magnitudinea. Stelele de magnitudine 1, cum ar fiSirius, Arcturus gi Aldebaran, sunt cele mai strilucitoare de pe cer,

restul stelelor fiind clasificate, in funcfie de mirimea lor aparentigi de strilucire, pini la magnitudinile 14 gi 15. Toate stelele cu

magnitudinea mai mici de 6, aproape sau complet imperceptibile

cu ochiul liber, poarti denumirea de stele telescopice. Se estimeazi

ciL, dintre stelele vizibile pe cer la nord de declinafia 35" S, 14 sunt

de magnitudine 1; 48 sunt de magnitudine 2; I52 de magnitu-

dine 3; 313 de magnitudine 4;854 de magnitudine 5; qi 2.010 de

magnitudine 6.

S-a descoperit totugi ci unele stele par si-qi modifice striluci-rea gi sd varieze, periodic, intre anumite magnitudini. Astfel, Algolvariaz|intre magnitudinile 2,3 gi3,5 in cursul unei perioade totale

de2 z1le,20 de ore, 48 de minute gi 54,4 secunde, pe cAnd exemplul

clasic Mira (o Ceti) variazd intre magnitudinile 9 gi 2 in decursul

unei perioade de aproximativ l1 luni. ln cazul lui Algol, varia{ia

este cauzati de o stea insofitoare intunecati, care produce eclipse

periodice in timp ce cele doui corpuri se invirt unul in jurulceluilalt, dar motivul pentru care stelele variazdrimAne in general

destul de pulin infeles.

in plus, pe ldngi aceste varialii periodice, existi unele stele care

prezint|o schimbare graduali a magnitudinii gi altele care strilu-cesc puternic temporar, diminuAndu-gi apoi rapid luminozitateasau dispirdnd cu totul. Ca exemplu de stea din prima categorie

menlionati o avem pe Zubeneschamali (p Librae), care pe vremea

lui Eratostene era mai strilucitoare decdt Antares (a Scorpii), iaracum are o magnitudine mult diminuati. Cea de-a doua categorie

e formati din stele temporare sau nove, cate apar brusc cAnd gi cAnd.

sTELELE rrxp iN ASTRoNoMIE

Una dintre cele mai recente nove este Nova Cygnil, care a fost

descoperiti de dl WF. Denning din Bristol la ora 9.30 P.M. (G.M.T.)

pe 20 augustlgz},la R.A. 299", declinalie 53 1/2o N, corespunzdnd

cu longitudinea de I"22' inPegti,latitudinea 70" N 50', despre care

s-a crezut ci ar avea legdturi cu revoltele Ei incendierile din Belfast.

Degi nu se cunoa$te exact din ce cauz| aceste stele cresc brusc instrilucire, e posibil ca, in anumite cazuri, fenomenul sd fie provo-

cat de coliziunea dintre doui stele.

CLASIFiCAREA. De-a lungul timpului au fost utilizate diferite

metode pentru a clasifica gi identifica stelele, dar mai toate se

bazeaz| pe gruparea fundamentali in constelafii. Pe vremea luiPtolemeu erau cunoscute numai 48 de constelalii (restul conste-

la{iilor fiind adiugate, treptat, de la 1600 e.n. incoace), insi origi-nea acestora a rlmas pi:n| azi o enigmi. 45 dintre acestea au fost

menlionate de Aratos2, in anul 270 i.e.n., dar ele existau cu sute

de ani inainte de epoca lui gi e posibil si fi fost create de citrecaldeeni sau de cltre un neam de oameni mai vechi' Totugi, e

destul de sigur ci figurile constelafiilor au fost alese din raliuniastrologice, de vreme ce configuralia niciunui grup de stele nu

respecti forma impusi de tradilie. La inceput numai acele stele

care lineau de figura constela{iei erau considerate ca aparfinAnd

grupului, celelalte fiind privite ca ,,neformatd' sau ,,risipite': Mait?trziuinsi s-a recurs la un punct de vedere mai tolerant, iar acum

t. Textul lui Vivian E. Robson fiind scris in 1923, este vorba despre Nova

Cygni 1920 (Nova din Lebida 1920). Aceasta a fost o novi care a explo-

dat in constelalia Leb[da in anul 1920, atingAnd magnitudin ea 2, pen'tru ca mai apoi s[ plleascd, ajungind in zilele noastre la o magnitudine

de numai 17.09. intre timp, in Lebdda au mai explodat doui nove, Nova

Cygni 197 5 qi Nova Cygni 1992.

Aratos din Soli (cca 310 i.e.n. - 240 i.e.n.) a fost un poet grec, conside-

rat unul dintre cei $apte poeti ai pleiadei poetice antice. intre altele, a

sctis Phainomena, un poemdespre cunoqtinlele astronomice ale vremii,

compus din 1154 de versuri in limba greacil, Poem care s-a plstratintegral pdni in epoca actuali.

t7

2.

18 STELE FIXE SI CONSTELATII iNASTROLOGIE

fiecare stea de pe cer este membri a unei constelafii. Din nefericire,liniile de demarcafie ale unui grup de stele nu sunt in niciun cazclar definite gi, probabil, nici absolut corecte din punct de vedereastrologic, de vreme ce au fost stabilite relativ recent. Limitele luiArgelanderr au fost acceptate pentru constelafiile nordice, iar limi-tele lui Gould pentru cele sudice. Divizdrile inifiale erau probabilmai uniforme, mai ales in cazul constelafiilor zodiacale, care acumau intinderi inegale.

(a) Dupd nume. cea mai veche metodi de identificare a stele-lor a fost cea in funcfie de nume. Toate stelere mari gi multe dintrecele mici aveau nume distincte, cele mai multe dintre ele fiindvalabile gi azi. Arabii au dat aproape toate numele folosite in astro-logia occidentald, dar probabil ci ei au fost intrecu{i in privinfalistelor cu nume de stele de citre chinezi, care par sd fi avut unsistem foarte amplu de nomenclaturd sterard. in prezentidentifi-carea dupd nume a fost aproape in totalitate inlocuiti de altemetode mai bune. Acest sistem de clasificare este unul oarecumgreoi, care nu oferi niciun indiciu legat de locul aproximativ incare poate fi gdsitd steaua. Mai mult decat at6t, el este absolutnepotrivit pentru a acoperi puzderia de stele mici descoperite inprezent cu ajutorul telescopului. in scop astrologic totuqi, unde enecesar si se ia in considerare doar un numir mic de stele, aceastimetodd este mult mai utild decat oricare alta. prin urmare, ampistrat numele vechi, dar am adiugat gi unele noi acolo unde a fostnecesar, deoarece este mult mai ugor si vorbegti de conjuncliaSoare-Capulus, de exemplu, decdt de conjuncfia Soarelui cu 33Uranus vi Persei.

1. Friedrich wilhelm August Argelander (L79g-rg75) a fost un astronomprusac. impreuni cu Adalbert Kriiger gi Eduard schonfeld, a creatcatalogul Bonner Durchmusterung (prescurtat BD), publicat intre lg52gi 1859. BD arati pozilia qi lumino zitateaa peste 324.000 de stele gi estecel mai vechi catalog aflat inci in folosinta astronomilor contemporani.

STELELE prxB ir.t ASTRONoMIE t9

(b) Dupd locul pe care-I ocupd tn constelafie. Ptolemeu a adusun progres in identificarea stelelor prin faptul ci a inceput sirrurneasci o stea dupi pozilia sa intr-o constelalie (de exemplu,,,( lcnunchiul Drept al Boarului" pentru Arcturus). Un astfel desistcm este insi foarte greoi gi inexact gi, desigur, complet inadec-virt in cazul stelelor localizate in afara granifelor constelafiilor. Alirst totuqi folosit adesea de citre astrologii secolului al XVII-leaqi, din nefericire, a supravieluit in rdndul celor care in prezentircordi atenfie studiului stelelor fixe.

(c) Dupd constelalie;iliterd. in 1603, Bayer a introdus o metodiprin care fiecare stea era cunoscuti dupi numele constela[iei dincirre ficea parte, particularizAndu-se ulterior prin adiugarea uneilitere din alfabetul grecesc. Literele erau alocate de obicei in ordi-nca descrescitoare a strilucirii stelelor, cea mai strilucitoare din-tre ele fiind numiti c gi tot aga. Astfel, Regulus, care este cea maistrilucitoare stea din Leu, a devenit cunoscuti ca c Leonis (canlgenitiv e folosit pentru constelalie). Cu mici modificiri, sistemulacesta este cel folosit in prezent. Cdnd alfabetul grec a fost epuizat,tr fost necesar si: se introducd gi numere pe ldngi litere, iar acestlucru a fost pus in practici de citre Flamsteed.

(d) Dupd numdrul de catalog. Azi se obignuieqte ca aceastd

ultimi metodd de clasificare menlionati si fie folositi pentru stelelefoarte cunoscute, in timp ce stelele telescopice si fie identificateincd de la descoperire dupd numirul lor dintr-un catalog demnde incredere, precum Groombridgel !646, Lalande2 21185 gi aga

mai departe. Aceste cataloage diverse confin amplasamentele a

aproape un milion de stele gi dau poziliile medii ficAnd abstracliede precesie, de nutalie, de aberafia luminii gi de miqcarea proprie.Astfel, aproape oricare stea poate fi identificati acum odatd ce sunt

l. A Catalog of Circumpolar Stars, catalogintocmit de astronomul englezStephen Groombridge gi publicat postum in 1838.

Histoire Cdleste Frangaise, catalog intocmit de astronomul i6r6meLalande gi colegii sii de la Observatorul din Paris, publicat in 1801.

20 STELE FIXE $I CONSTELATII iNASTROLOGIE

stabilite Ascensia Dreapti gi Declinalia ei, folosirea longitudinii gi

a latitudinii fiind o practici la care s-a renuntat de mult timp.Spre folosul celor ce ar dori sd cerceteze influen{a oricirei alte

stele care nu este amintiti in urmitoarele pagini, in anexe esteexplicati pe larg metoda de conversie a Ascensiei Drepte gi aDeclinaliei in longitudine qi latitudine.

Deoarece alfabetul grecesc este frecvent folosit pe parcursultextului, am expus mai jos caracterele gi numele literelor pe careacesta le confine:

d Alfap Betay Gama6 Deltae Epsilon( Zeta11 Eta

0 . Tetar Iotarc Kappa

v Niut Csio OmicronnPipRoo Sigma

r Tau

u IpsilonqFiXHi

I Lambda ry Psip Miu or Omega

Capitolul II

Influen{a constelaliilor

in Antichitate erau cunoscute doar 48 de constela{ii, denumite

dupl cum utmeaz6:

Constelalii zodiacale

Berbecul (Aries) Leul (Leo) Sieetitorui (Sasittarius)

Taurul (Taurus) Fecioara (Virgo) Capricornul(Capricornus)

Gemenii (Gemini) Balanta (Libra) Vlrsitorul (Aquarius)

Racul (Cancer) Scorpionul (Scorpio) Pestii (Pisces)

Constelalii nordice

Andromeda(Andromeda)

Lebida (Cygnus) Pegas (Pegasus)

Vulturul (Aauila) Delfinul (Delphinus) Perseu (Perseus)

Vizitiul (Auriga) Drasonul (Draco) Sigeata (Saeitta)

Boarul (Bootes) Calul Mic (Equuelus) Sarpele (Serpens)

Cassiopeia (Cassiopeia) Hercule (Hercules) Triunshiul ffiianeulum)Cefeu (Cepheus) Lira (Lyra) Ursa Mare (Ursa Maior)

Coroana Boreal[(Corona Borealis)

Ophiucus(Ophiuchus)

Ursa Mici (Ursa Minor)