ANUL IX.Nr. 2437 10 RANI EXEMPLARUL DUMINICA. 8 SEPTEMBRE 1885101111.1111111.1111AINEW

R 0 A NA-PARE I1N 71P4DAYTIM ZELAETAIE

ABONAMENTELE :In Capital: Pentru 1 an 80 lel; 6 lunl 15 le; 8 luril 8 leiIn DIstricte Z , 1 an 86 lei; 6 lunl 18 le; 8 lunl 10 lel.In StrainItate 1 an 48 lel ; 6 lunl 24 lel ; 8 lunI12

Director : D. AUG. LAURIANaisorrommamissieTtaii.,

STIRI TELEGRAFICE11, din ziarele streine.

Paris, 16 Septembre.Guvernul spaniol va röspunde imediat

la nota englezã, rnantinêndu'si preten0u-nile sale asupra insulelor Caroline si mul-tumind pentru bunele servicie oferite siva declara ca. un arbitraj nu pare a fl ac-ceptabil.

Se zice ca guvernul spaniel a cerut dela cabinetul francez srt supravegheze binepe emigrantl i SA interzica lui Zorillapetrecerea in Franta.

Foile din Madrid cer astazi convocareaCortezilor, Mari-nail maritime si punereacoastelor si coloniilor In stare de aparare,spre a 11 gata pentru orIce cas, de oare-ceimpresiunile primite in urma atitudinellui Bismark sunt mal putM favorabile decat cele produse de dispositiunile imp6-ratuluT si mostenitoruluf german.

Constant'nopol, 16 SeptembrePoarta se gilseste fata cu Romania In-

teo situatie analoaga comerciala, ca sifata cu Franta. La inceput eraü sa se in-trebuinteze represalie, dar s'a parasit a-cest proiect, pentru ca ministrul romanGhica a asigurat pe PoartA de disposi-tiunile amicale ale Cabinetulut söü. Noulrepresentant al Portil la Bucuresti esteInsarcinat sil negocieze cu cabinetul ro-man in privinta tutulor diferendurilor sipentru scaderea tarifului roman al arti-colelor turcestl de import, ce sunt malmult materil brute si mijloace de hrana.

Sofia, 16 Septeuabre.Printul Alexandru i cabinetul bulgar

sunt decisi a duce la o solutiune impa-ciuitoare conflictul romano-bulgar privi-tor la Arab-Tabia. La trecerea sa prinRusciuk printul Alexandru a desbatutcestiunea cu d. Beldiman, care venisesal salute. Romania e dispusa a da des-pagubiri pentru stricaciunile causate detrupele sale prin vil, gradini, ete. Bul-garil staruesc insa, ca inainte de a seface vre.un aranjament Romanil WO retraga postul din Arab Tabia sad st eva-cueze macar teritoriul bulgar, pe care

ocupat nu de mult drept obiect e-ventual de compensatie pentru ArabTabia.

Epinal, 15 Septembre.Ierl a lost o reuniune rea( tionara la

Grand, Vosgi. La iesire un individ a rAnitcu un cutit pe un alegkor republicancare asistase la 1ntrunire. Multimea in-dignatä a invétat minte pe agresor.

Tot ierl a fest o cearta, inteun birtdin Epinal; un amploiat de la drumul defer, cu numele Maurer, a dat deue lovituri de sable unul maestru de arme,Schickler ; viata acestuia e In pericol.

Madrid, 16 SeptembreFoile ministeriale confirma. ca Anglia

ÎI ofera numli mijlocirea intre GermaniaSpania.o depesh din San Sebastian anunta,comandantul militar din Guipuzcoa a

primit ordinul sa grabeasca lucrärile defortificare, ce domina portul de la LosPassages. Inaintea lui San Sebastian seva aseza in Mare o serie de torpile.

Londra, 17 Septembre.Din Sal-ant se anunta acolo dom-

netite o mortalitate mare intro trupelerusesti. Partea cea mai mare a fost tri-measa la Merw si Zulficar.

BAgrad, 16 Septembre.De la 30 Aug. urineazA desbaterile la

tribunalul martial din Corni Milanovatzcontra bandei ae tilhari a lul Sipinanin,care a comis 64 jafurl mar! si 47 orno-rurT, afara de alle mid hotii. Numai ca-pul bandei a comis 40 atacurl de jaf si14 omorurl. Se zice astaz1 se va ter-rnina acest proces monstru i maine sevor executa toate sentintele de moarte.Asasinarea lui Iacovlievici n'a venit incaIn debatere.

In

InInIn

Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adresa :RonaInia : La administratiune, Tipografict .,tefan Mihdie.scu, Strada Coved, Nr. 14 Eli la corespon-

dentil ziarulul din judete.Paris t La Societe Hanna, place de la Bourse, 8,Tien: : La Heinrich Schatelc, I, Wollaeile, 12, Biuroul Central de anunturl pentru Austro-UnHamburg : La Adolf Steiner, Gansemarkt, No. 58, Bizroul de anunturl pentru Germania,

Viena, 16 Septembre.Expulsiunea de pe teritoriul prusian a

Polonejilor austriaci ia din zi in zi pro-portiuni mai marl. Ambasada Austriel laBerlin refuzA or ce intervenire. Opiniu-nea publicA in Galitia este indignatAaceastA indignare se va manifesta in vii-toarele delegatiunl.

Este curios a se constata, ca foile bla-meaza or ce idea de represalii, zicêndar fi injust sa se aplice asemeni mesuricontra Germanilor stabilitl in GaliV a,pentru câ i poporul german blameazape fata procedeurile iniee ale guvernu-lui sat

Paris, 17Septembre.Se vorbeste di, se va oferi lul Freyei-

net ofIciul de judecAtor arbitru in conflictul germano-spaniol, insa Brisson do-reste sa nu se angajeze inainfe de ale-geri. Macerea se va discuta astitz inconsiliul de minitri.

Petersburg 17 SeptembreGazeta rusa de Petersburg se pronuntv

In termeni foarte energici asupra proce -sulul contra lui Naumovici si tovarasiIsel j spera, c puteri le centrale dinViena vor interveni in favoarea aonza-tiler.

Serviciul telegrafic al Rom. Lib."18 Septembre 8 ore seara.

Viena, 18 Septembre.Gazeta German& Mee ca isgenirile ce an

avut loc in Romania probeaza c guvernulmimic nu voeste sa la.,e pe oars-earl agita-torf sf1. compromita buuele sate raporturf cuAustro-Ungaria.

Viena, 18 Septembre.Regele si Regina Românief suut asteptatt

aci la inceputul saptamanit vtitoare. Majes-tatile Lor se vor onri putin la gall si vorpleca indata spre Bucure0

Berlin, 18 Septembre.Conferinta teler rafict internationala s'a in-

chls printr'un discurs al d-luf Stefan, care aaccentuat'marele progres indeplinit prin a-doptarea unimi non sistem de tarife. El a a-dtogat cd conferinta viitoare co se va tinela Paris, va ispravi opera sub directiuneaindernanatica a a(lministratiuuf franceze. D.Stefan multumeste membrilor conferintelpentru activitatea sarguitoare ce an intre-buiutat peutru iudeplinirea sarcinel lor.

(H av as).

A se vedea mai noii pe pagina Ill-a

Bueuresd, 7 Septembre

La tema pe care am sustinut-onoi, cum ca antaiul progres ce a-vern de facut in viata politicd estegruparea rationala imprejurul idei-lor ce legitimeazd fiinta partide-lor, la aceasta. tema Natiunea nerespunse in zilele trecute necajita§i apucându-se de personalitäti.Lam aratat atund simtimantele noas-tre. Se vede cd directorul Nqiuniïne-a inteles intru-câtva, cad numi-tul organ revine la discutiune cumai multa. lini§te §i recunoaate cdnu e bine a se lasa cine-va in iri-tatia nervilor,, declarând «cä cunerve nu se face politicd nici seguverneazd un Stat.» Sperând càaceasta povatä are sd foloseascad'acum numitului organ, ale cdrui« nerve" pusese in lunile trecute pelume in uimire, ne pare rati cá nuputem avea aceeaaT sperantd §i fatäcu personalitatile. Chiar in acela0rainier, unde organul d-lui Dim.Bratianu vrea sa arate linitit ra-tiunea de a fi a grupului sag, dampeste rOul obicein cocolo§it in ur-mätoarele cuvinte

Somitatile din acest grup, dup6 ceati fost minisari sub conservatorT,dupé ce aft combatut cu InvieraunareIn tanp de 8 anT pe oamenii de la pu .tere, primesc posturi de incredere sub&mail', se aleg pe uriaa deputati subauspiciile lor, 0 nu se sfiesc a zice cavor intra chiar in minister cu ei, ceeanu prea inspirà incredere

Am putea sä nu rèspundem ni-mic la aceste ra'ndurT, ce nu con-tin decât un proces personal. Amputea chiar sä ne punem pe acela§tarim u Natiunea §i sä däm o es-plicare a suparariT patronuluT ei,lost preaedinte al partid uluT pe care'lcombate, fost ministru-plenipoten-tiar al guvernului pe care'l sfâaie,fost pre§edinte al consiliuluLde mi-ni§tri constituit §i sprijinit de ma-joritatea pe care astazi d-sa o de-nuntä tariT el o colectivitate co-rupta, pocitä §i desmatatd.

Când ne-am apuca ai noi sd sbir-niim struna asta, nu §tim cum i-ar

ANUNCIURILE :Linia mica pe pagina IV so bullReclame pe pagina II-a 5 lel. I Reclame pe pagina III-a 2 let

Scrisorile nefrancate se Irefusa.Articolil nepublicatl nu se inapoiasa.

Pentru insertil i reclame, redactiunea nu este responsabili

cadea directoruluI Natiuniï. Ne arfi lesne sä inairam la coloane, maigustate poate de publlcul nostru decât discutiunile unor lucruri intere-sante, de invinuirl ai de caricarT per-sonale, dar nu credem cd este fo-lositor ca presa noastra sä trdiascdinteo ast-tel de atmosfera. Destulegre§ell s'ati facut la noi cu con-deiul. Cei cari inteleg bine rolulpresei in Stat, datorT sunt sd se si-leased a opri intoarcerea la acelepugilate de odinioard, uncle luptapersonald impinsä une-orl pând lasalbatacie, ocupa maT toatã arenapresei. Dar ca sd nu creadd con-fratele nostru cä ne cldm indardtde la provocarea sa, êl vom intrebamaT intil ce a vrut sa probeze prinafirmaxile de maT us ?

cä somitatile grupuluI nostru aafost miniatri .sub conservatorTBine ;

cd ei ati combdtut cu inveraunarein timp de 8 anT pe oamenii de laputerea Fie aaa.

ed primesc posturi de Inc ederesub dan§il ;--Intocma.T.

cä se aleg deputati sub auspi-ciele lor §i asta.

cd nu se sfiesc a zice ca vorintra chiar in minister cu ei ;Aaaeste.

cä lucrul asta nu prea inspira in-creder trarii ; 0 fi.

La toate astea, noT nu punem d-luiDim. Bratianu de cat, o singura in-trebare §i?...

Läsand timp confratelul nostrusa gandeasca la raspunsul cuvenit

sa formuleze limpede gandireasa, nu intram astäzi in esplicari lacad ni s'ar putea raspunde cd nuleaa fost acela gândul.

Cat pentru cestiunea programeTpolitice, ne pare Ma sd zicem Na-

cd se in§ealä când crede cdare, §i cd dansa Inca se leagändin ilusiunile generalitatilor de do-meniul comun. Ii vom dovedi-o, cre-dem, chiar cu articolul in care dansaarata marimea ei i piticimea nastrd.

o

CRONICA ZILEIMM. LL. Regele asi Regina plead

astazi de la Kónigstein §i ror sosi Martipe teritoriul Rominiel.

Biserica Domnita Balaga din calea Raho-vel se va tirnosi in luna vilitoare.

PArintele N COlae CesArescu, prezidentulConsistoriului este ales ca preot al acesteIbiserici .

Se zice cà expulsatilor li s'a dat pas-poarte românegtl.

Un incendiü mare a preflcut ieri incenu§A mai multe case din Catnpulung.Toti pompieril din Pite§ti eú ajutat lastingerea focului.

Pagubele sunt foarte marI.

Aproape jumétate din absolventii cla-selor primare aft fost respingl de la gim-nasii, la concurs. Dovadá cA elevil tiûcam patinä gramatica' i aritmeti

Proalamatia iredenti§tilor continua aface victime printre preotiI romani depeste muntl. 0 suml dc bAnuiti suntdugl la inchisoare, i toba politiel ungu-regt1 aduni pe cetateni pentru a.1 invitasit depunit in mânile stApâniril proclama-tulle de revolutie".

Un elev al §coalel militare din Capi-talA s'a sinucis alalttieri, trAgéndu'si unglont in piept.

Motivul acestuT sfir§it tragic se zice caar fi dragostea.

La i O.tobre se va inaugura scoalapractica de agriculturA din Roman. La ina-

ngurare va asista si d. ministru al agri-culturil, ind. com, §i domeniilor.

Pentru azi, dupé cum spune Lupta, ehotArith in o ititrunire cu seep de ase protesta in contra expulsäril celorgase români transilvIneni.

Dup5. informatiile. Vocii Covurluiu-procesul comunei Galati ea ni§te ban-

chte din Paris pentru nevi. ita unei numérde ob igatiuni a egourilor, ce era sA sejudece la 3 curent de Curtea de jApeldin Foc§ani, s'a amfinat, jdupA cerereaambelor partY, pentru ziva de 2 Octobre.

Citim In Gazeta Sateanului din Rim-nicu-Sarat:

Cititoril aù Inca In memorie cele ce amscris reiativ la semintele cerute guvernului.Trecênd data de 10 August cultivatoril cele cerusera, la intrebarile ce li s'ail facut,aú refuzat d'a le primi in Octombre. Azia sosit de la gara Leorda, un vagon cugrail de Banat cultivat in susul Moldovelpentru cultivatoril ce cerusera alt-fel deseminte, si din ströinatate.

Am vözut i nol acel grail la gara si1-am gasit ud i mult inferior aceluiasigrail de Banat ce poseda deja cultivatorilce cerusera seminte. Suntem curiosf a ticat costa pe cultivator! dea'l lua. Aci nuvaloreaza de cat 70 lei cel malt. E ma,-runt, sistav i miroase greil a'incins. Deaceeasi opiniune aü fost i cati-va marlcultivatori ce ne insoVsera.

Administratunile cAilor ferate ungareaù facut cunoscut slujbagilor lor ca eelce nu vor gti, pan1 la I August 1886,limba maghiara vor fi ckmisionati.

Relativ la focul din Carnpulung d. pre-fect al judetulul Muscel a trimis d-lui mi-nistru de interne aceasai telegramA :

«Focul stins, ars en desiver§ire 4 bi-nale cele mal bune. Din casierie s'a scostoate actele de valoare, bani. §i parte dinregistre ; archiva i mobilierul distrus.Pagubele: causate aproximativ la 15 o.000lel ; pan& acum nu s'a putut descopericausa

10t01111111

DIN AFARAAnglht §1 Franta,

Dupé cum se pare, trimisul englezla Conitantinopol, Drummond Wolff,n'a prea facut progrese sträluc:te inmisiunea sa, cad iata ce scrie LeTemps :

Petrecerea lui Drummond Wo'ff InConstantinopol se prelunge§te, fitrá sase faca lumina asupra adevaratului o-biect i asupra importantei probabilea acestel misiuni extraordinare. Dedone s ,a de trei ori pe saptamana re-presentantul Maj. Sale Ibritanice §icomisarl designati de Sultanul se In-trunese In jurul unuf covor verde in-

sala a ministerului afacerilor strei-ne. Conferintele lor yn doue sag treiceasuri; dol secretari sunt fata sprea prepara redactiunea protocoalelor ;p scurt, totul se lace cu regularita-tea §i solemnitatea cuyiinaioasa, darpana acum nu se zare§te nici cel maimic resultat al acestor conversayuni.

Fire§te ca in Constantinopol lumeadiplomatica urmare§te cu cea maT vieatentie cursul acestor negocierT anun-tate cu atata pompa. La Inceput am-basadele interesate aveati oare-caretemeri. Ele vedeati In sir DrummondWolff agentul designat al uneT recon-cilieri intre Sublima Poarta §i Angliafi lutnea se a§tepta sa vada fructeleacestei intelegeri nu nurnaT pe terenulspecial al cestiunii egiptene, ci i Indomeniul politicei generale europene.Rusla, asa de bine servitat in Constan-tinopol nu numai prin rarele calitatidiplomatice ale ambasadorului sag d.de Nelidow, ci §1 prin experienta in-comparabila, tactul §i intetigenta loco-tiitorului sèü d. Onon, care sta de 20ani In acest post, Rusia se pregateaa face sa jo ice contra-minele ce iepracticase Portii §i Palatulut. Amatoride strategie frumoasa, diplomatica, define manopere '§i pronaiteag sá asistela una din acele campaniT, il carortOatru preferat este inca Stambulul tipalatul §efului credincio§ilor.

Astazi se crede a se ati la Constan-tinopol, cit nu merita sa se ia a§a inserios sir Drummond Wolff ai misiuneasa. Diplomatia ruseasca '0 incrucipazab-atele. Audientele trimisului extra-ordinar al Maj. Sale britanice all' in-vederat, cum se pare, caracterul ab-solut vag §i nedeterminat al instruc-tiamilor sale. La Poarta se a firma ca.intre Assim-pa§a §i d. Wolff nu va fivorba decat despre cestiunea egipteanaai se maT adauge, cl pana acurn d'abias'a putut atinge preblema. Mai binecaracterizA situatia lui Drumond Wolffurmätoarea stire din Constantinopol :Intr'una din zilele trecute d. Wolf's'a dus la Poarta spre a tine a patraconferinta cu barbatil de Stat turcesii.Insa Assim-pa§a i Kiamil-pa§a toc-mat' aveag conferinta cu marele vizirsi aí trimis scuzele lor diplomatuluienglez. Cu toate astaa Englezul a a§-teptat un ceas ai jumatate, iar randvenira ministri turd, el plea LaBosfor se pretinde, cit d. Nelidow aprovocat acest incident. Se mai spuneca In primele trel §edinte nu s'a ho-taria nimic. Deci e de prey6zot ca sirDrummond Wolff va sta Inca mult timpIn Constantinopol, pana ce rji dansuli guvernul englez va perde rabdarea .

Aceasta pare a fi seopul Portil.

F rant a.Foile franceze vorbesa mult de pro-

grama comitetului electoral, in fruntea cäruia se gAseste Clemenceau.Programa pare a nu fi produs o im.presie buna, cad foile radicale se gra-besc a declara, cit programa nu e de-finitiva i ya fi supusä Lind revisuirTnoT. Intr'acestea d. Clemenceau a vor-hit la Draguignon, dar n'a desvoltaiuici o programa. El n'a Matt dealtsá critice sa nege.

In Paris a tacut oare-care sensatiepurtarea generalulul Boulanger, fogcomandant In Tunisia, care vrea sAjoace rolul lui Bonaparte. El a adre -sat mal multor oficeri superior! o serasoare autografa, informanau'f, ca dachImprejurarile politice 'I vor aduce larninisterul de rasboiii, va fi lericit sitse sprijineasch pe concursul lor ai sase foloseasca de sfatul lor.

oDESCHIDEREA CURSURILOR

(LA LICEUL ST.-SAVABUCURESCI)

Cu prilejul redeschideril cursurilor laliceul St, Sava, in ziva de I Septembre,d. ministru al instrucVunii publice a rostitacest discurs :

Dornnilor,Solemnitatea de astazi are o Insern-

natate deosebita pentru scoalele noastre.Instalaan In mod definitiv §i complet

in propriul sèfl local pe cel mal vechtlicea din tara.

Reminiscente scumpe inimilor noas-tre se leg de liceul S.tul Sava, In carea r6sunat puternic §i patrunzator voceaacelor barbati, earl In secolul prasinteaa lost creatoriT §coalelor noastre §iregeneratoril natiunei. Dar eel mal Invarsta dintre noi aduc tot-d'o-datainca bine aminte de vechiul local strimt§i insuficient, de dotatiunea necom-pleta a §coalei. In naij locul transfor-marl prat care trece capitala tarn, a-cest local, leaganul licealui, a disparut§i de atunci liceul a fost supus un airde ani la migratiuoi continue, earl' impedicag mersul lui regulat ai faceaaInca mai simyta disproportiunea dintreesigintele actuale ale invötämantului

realitatea.0 casit mica. §i neincapatoare, cu

camere adese-ori obscure §i nesanänä-toase, in cart elevii sta inghesuiti untillitngà altul §i eraii incomodati de vue-tul siradeT, o curte restransii c ire pu-nea pe elevi In necesitate de a petreceIn atara din incinta §coaleT momentelede recreare, iata starea localului cares'a paräsit.

Intray astazi iii propriul d-voaatraedificia.

Et se ridica, inundat de aer ai deluminA, In Insägli curtea lui, undo pro-tesoril §i elevii aft loc suficient pentrumi§care fara a fi nelini§try §i distra0din afara. Inlauntru yeti a fla WI declasa sanatoase, spatioase §i lutninioaseai un mobilier nog §i silficient. L'ceul

2 ROMANIA LIBERA

este dotat cu colectiunile ei laborato-riile necesare pentru etiintele fisice einaturale, o sera de desetnn va da pu-tinta fie-caruT elev de a cultiva talentul

gustul pentru arte, i o hala pen-tru exereitille gimnastice va contribuila desvoltarea sankoasa a trupuluT, obiblioteca bine chibzuita este destinataa da profesorilor mijloacele de a seperfectiona eT Ineuel In etiinta el Inmetoda Invatamêntulula

Doresc ca cu totila profesorlintratl In acest edificid cu res-

pect ei inbire i sa aduceti Inlauntrullui, profesoriT un devotament nemar-ginit caare cea mal trumoasa din che-marile cetateneetT, aceea de a creetepentru patrie generatiut.I viguroase,barbatI de hine ai de caracter, ceta--tenT luminag i muncitorl ; iar ecolariTun zel entusiast pentru InvatAtura, odeciziune ferrna i nestramutata a 'alcuhiva mintea i inima.

Telul nu este grea de ajuns.Prin ordinea i discipline ce fie-care

profesor va eti sa tie In clasa sa i ca-reia fie-care ecolar se va supune cubucurie, timpul eel pretios, care fugecontinua fan a se reinturna vr'o data,va fi intrebuintat In toata intregimealui la desvultarea i culture elevilor-Predarea regulata i metodica a cur-surilor de cAtre profesorl va tine a-tentiunea ecolarilor tintitä asupra di-teritelor materil ale InvatamantuluT aiva Inlesni priceperea i memorarea lorpétrunzatoare. Cultul binelul ei al fru-mosulul, al adevaruluT ai al virtutlf,practicat zilnic prin Indeplinirea cusantenie de catre totl, marl i mica adatoriilor lor, va patrunde de la pro-fesorl la elevl i va forma in ecoala oatmosfera, In care cu iuteala vom ve-dea ridicandu-se tot mal sus nivelulmoral ai atiintific al Intregii noastresocietatl.

SA avem tot-d'a-una d'inaintea ochi-lor noetri a; In conatinta noastra, caacoalele secundare formeaza profesorilel serva de exempla celor-l'alte ecoale,earl sunt toate menite a forma carac-terele, a Intari virtutile, a create oa-menT muncitorl i cetatenT oneett, de-votatI Patriel i Regelul.

SA nu nit m ca taria regatuluT ro,man sta In ueirea tutulor cetatenilorluT Inteun singur gand i Intr'o sin-gura cugetare, aceea de a'l consolidaai de a'l Intari prin respectul ce lumeaeivilisata va avea de cultura noastramorala i intelectuala.

Sa intram In noua striganddin toatA inima : S. traiasca Romania!Sa traiasca MM. LL. Regele gi Re-gina ei Augusta noastrA Dinaetie !

La acest discurs aplaudat de asis-tent!, d. D. A Laurian, directorul li-ceulul, a raspuns :

Domnule ministru,Este Indoita pentru not, d-le mlni

stru, sarbatoarea de astazT.Incepem un awl an acolar, spre a

duce ma! departe In cultura tiaeretulce ni se Incredinteaza.

'L Incepem In case noastra, intr'ocasa vrednica de gcoalA.

Cine din nof , not dascAlif, car! scimprin cate ei ma! ate neajunsurl tre-cut-a acoala luT Lazar, din chilieleS-tuluI Sava pana In anul asta, cinedin nol nu privesce cu bucurie pretio-sul dar ce Statul face liceulul nostru?..

De aci lnainte suntem la no! acasa,d-le ministru, i suntem mandri de casenoastra.

Pedagogii vorbind despre ce trebue,ca ecoala sa fie ecoala, numara Intreeondatiunile de capetenie un local a-numit i materialul didactic, ¡Ara de

FOITA «ROMANIEI LIBERE»7 Septembre

TRÄJITORIE

care profesorul cel m4T talentat nupoate sA ajunga acolo unde trebue Edajunga. De asta-data liceul St. Sava sebucura cu prisos de aceste condithinf.Laboratorul de chimie, cabinetele defisica ei de istoria naturala, colectiuneade harte, precum i biblioteca, ce incurand vom avea-o, vor da mult a-jutor liceulul nostru pentru a realiseinaltul scop al ecoaleT.

Tara ne-a dat mult ; primind cu re-cunoatinta acest dar, pentru folosul ti-nerimel, putetl fi sigur, d-le ministruca. noT, profesoril acesteT acolT, ne vomIntrece ca sa raspundem cat mal binelegitimelor dorinte, frumoaselor spe-rante, ce natiunea romana ai frunta0!el pun In ecoala noastrA.

Si hi aceste momente de sarbatoareei de mare multumire pentru noT, nuputem sA ne exprimam maT bine sim-timintele de cat lasand sa iasa din a-dâncul inime! noastre : Traiasca MM.LL. Regele ei Regina, car! atal demult all iubit i iubesc ecoala romaepease) !

.Actiuma Medieamentelor la clistaqi.. Teorti.Simpatie antipatie,

SMOINIMMIIMMIS

Zilele trecute, cu prilejul congresu-lul de la Grenoble (Franta), dol me-dici Bourru i Burot, membril al acoaleTde medicina naval& din Rochefort, adpresintat lumel medicale o serie defapte noul i extraordinare pe earlmulti le pot clasa lama In dornenulvräjitoriilor.

o

Mar multe commie rurale din jud. Mehe-dintt sunt autorisate, sub reserva sanctiunelulterioare a M. S. Regelut, s perceapti colataxe.

D. St. C. Radulescu s'a depArtat din film.;iu n ea de controlor fiscal.

0ECOURI STREINE

Conventla RnsleT cu Corea.Jounal de Saint-Petersburg , organul

ministeriuluT de externe rus, desmintenoutatea, rêspAnditA de ziarele streine,cA un aranjament politic s'ar fl Incheiatintre Rush. si Corea.

Rusia n'a semnat cu Corea decat oconventiune comercialA analoagA cu a-celea ce ad fost Incheiate cu alte puterlmal cu seam& cu Englitera si Germania.

Un noil eougres.Un nod congres s'a deschis la Anvers

alAturi cu cogresul institutorilor si in-stitutoarelor, unde aunt representate Fran-cia, Olanda si Anglia: Congresul contraabusuluT b6uturilor spirtoase, care nu-m6rA vr'o sutA de aderenti.

HOlera in ItaliaSe telegrafiazA din Roma cA cu ince-

pere de la 15 Septembre s. n. ministe-riul italian va publica un buletin oficialal holeril.«Diritto» scrie ca a fost 12casuri noT si sase decese holerice la Palermoai ca epidemia s'a intins ai In alte pa-tru cartiere crutate pAnA atuncl.

Adunarea notabililor din Cair.Adunarea notabililor din Cair s'a pro-

rogat.Dupi informatiunile particulare ale zia-

ruluT Le Temps, aceastA mèsurA ar aveade motiv opozitiunea fAcutA de aceastAAdunare la proiectele colonelulul ScottMoncrieff, sub-secretar de Stat la lucrA-rile publice, care a presentat o serie deplanuri de lucrAri extraordinare, a cArorexecutatiune era in general incredintatAla niste antreprenorT anglo-indienT.

oSC:10.AI

EXEMPLE DE URMATspunend adevèrul, s'ar 'Area

altora ea lingu§etl, aeeasta nu tre-bue Eck te impedeee de a'l dea'l constata. Thiers.

Sub oil ce forma i ori cul vet puneintrebarea : De ce saa de cine depindeprogresul marl Slat, gloria une! natiT

Multe lucrurl pe carT generatiile pre-mergatoare le Invelead In large mantiea minunilor, a supranaturalulula sunttrecute azi In sfera etiintelor positiveei cate-va, chiar din cele mat uimitoare,ad ajuns a fi cunoetinte comune ei deinteres banal. Si multe lucruel pe car!generatine trecute le credead simple eiexplicabile noire ni se presinta azi pro-bleme a caror solutiune ni se pare cAnu o vom putea ajunge nica-odata. Asae legea progresulul sad a evolutiuniTuniversale : din intuneric dal in lumina,din lumina iar In Intuneric.

ei nemurirea ef ? ti se va respundeIn un mod constant : «de educatiune».

Acest raspuns ti'l dad uniT fiind-cAcunosc valoarea luT, altil fiind aaauzit numal, fara sa eT" dea o socotealacorectA de ce va sA zica, iar cea malmare parte 'I Inteleg pe dos.

Ganditort emineuti, din cea maT a-danca. anticitate, a cautat sA araterelele de care sufera omenirea ei prinrationamentele lor ad ajuns la resul-tatul, cA omul trebue sa ajute naturade cite oil ea are nevoe.

Daca o planta se desvolta eu maimulta tArie, capAtA ma! mare vigoare,da mai brine fructe ei pre sinta un as-pect maT frurnos, ma! majestos, cAndmane, cultA a omuluT intervine; apt:Aun copila§ a can't naturA se studiaza,a cant facultati, fisice, inteleetualeei morale se cultiva, nu maT ramhneniel o indoiala ca va contribui, In unmod demn, la fericirea lui ai a lor saT,(,um ei a intregef omenirl.

Incepend cu experientele i ideileemise pe aceastA cale de cugetatorTdistinel ai popoarelor ante-creetine; ob-servand mersul i modificarile lor a-duse de pedagogiT i filosofil ere! cree-tine, percurgênd tot evul mediii, Re-nascerea, timpurile moderne, i aci inspecial, studiand barbatif ce s'ati re-marcat in aceastA ramura la diferitenatiunia vedem, spre putina noastramagulire, cA n'am profitat de expe-rientele, de studiele, de lutninileIndemnurile lor. Nu profitam nicT as-ta-z! pentru cA suntem cam Incapatl-nail, ea ace! fisiologiqti earl tortu-reazA necontenit pe un 'net fidel cate-lue, pentru a'T descoperi inima, deaiinaintea lul multi alti oamenl de eti-inta aa spus unde se gäseate ai caresunt functiunile el. Aga dar sa cons-tatam un fapt, a putea zice un pacat,acela: de a face necontenit experientetara a trage v r'un folos.

Mult a dori sa etal care e valoareamorant a actiunel fie-carui om moderncAnd el nu se inspira, pentru a facecove, nicl din exemplele, niel din ex-perientele, niel din luminile oame-nilor ce s'ad consumat pentru stabili-rea unul principia, unel definitiuni,unel regull ? A reIncepe tot- d'auna a-

lucru e a sta po loc, a inapedicaorf ce progres. A nu crede In nimic ea nu crede In sine insugi, de vremece nimic cuprincle i pe neincrezkor.

A citi scrisorile pedagogilor i filo-sofilor nu e de ajuns, ci trebue sa le

Inteleaga cineva. Dupa ce le-a inte-les trebue sa etie a le coordona, a lecombina pentru a putea aplica prin-cipiele continute in ele. A zice edu-catiune e foarte neor, a o pircepe ia-rA0 nu e grea, dar a o da frageduluTcopil e foarte dificil, pentru cA deai separ veritäti vulgare, cunoaaterea natu-re! copiluluI, trebuintt le sale, disposi-tiunile sale, legile creeterei luT, cu toateacestea gasim piedier marT pentru caInca domeniul psychologief nu e In deajuns explorat. Aga dar trebue sa ti-nem mullet socoteala de experientaleei ideile ernise de ma! merit noatri incultura, In cat priveete educatiunea.ET aii practicat adevarurile constatatecu generatil Intregi ale atator veacurTtrecute, pentru a ne convinge sa le apli,cAm i noT, car! intram in secolul a-20-lea, fAra a arata vr'o neincrederelor a face alle esperiente pe spinareageneratielor acluale.

Imprejurul cuvintuluf «educatiune»,care poate fi considerat ea o formula,la care eruditil ad ajuns In urma unorlung! ai mature reflexiuni, i cm careputem deslega toate problemele, gra-viteaza patru factor! principali : copi-lul, obiectele necesare pentru desvol-

Dd. Bourru i Burot ail do vedit, lacongresul din Grenoble, c'a medica-mentele pot lucra ei la distanta asu-pra unor bolnavl. Danaif ad fAcut es-perientele In conditiunT cu totul

err o metoclii foarte riguroasa.Eata cum :Asupra unuT bolnav pe care aceeti

medic! al avead in spitalul Bicatre, aia cane! Intreaga parte dreapta a cor-puluT era paralizata, s'a Incercat ac-tiunea metalelor. Zincul, cuprul, pla-tina, fermi aù fost foarte active, dealin grade inegale; cu deosebire taiga ac-tiunea auruluf era de tot pronuntata,cad un obiect de aur producea o ar-aura intolerabila nu numal in contactcu pielea, ci chiar la distanta de 10-15centimetre, i arsura era santita chiarprin haine, chiar prin mane inch isa aexperimentatorilor. Mercuriul (argintul

via) din bula unuT termometru, apro-piat de piele dar neatins de ea, pro-duce arsura, convulsiuni ai o atractiea membruluI. Dintre compueil meta-lie!, clorurul de aur, inteun flacon in-chis, are la distanta de cati-va con-timetri o actiune foarte analoaga cuauruluT metaiic. Dar apropindu-se debolnav un cristal de iodur de potasiii,el incepu sa stranute una dupa. alta.Opiul, pus in apropierea lui, l'a ador-mit.

Aceste fapte end aea de surprinza-toare "'neat IniI observatorif nu en-tezatl sa le afirme, la inceput : abia pu-testi crede ochilor. Experinientele furainmultite In cele maf variate conditilaIn prezenta colegilor, admief DU numaIsa observe ci sa experimenteze i elIn contra-probele cele mal grele ceputead imagine.

Ca sa aiba o garantie i maT sigurade reugita lor, ceT doT media ail rugatpe directorul gcoaleI de medicina na-val& die Rochefort, pe doctorul Du-plouy, sA asiste la o esperienta de con-trol. Drul Duplouy, foarte nelnereza-tor, c?ruse conditiile cele maT rigu-roase. Toate persoanele car! ar fi pu-tut influertta pe bolnav fura date la oparte ; o tacere absoluttA trebui sa do-mine. Eperienta se fact] in prezentadirectorului, a profesorilor, a agrega-tilor ecoalel ei a unui mare imp&de medic! ai de farmacistl de al ma-

tarea lacultatilor lui, profesorul ei me-toda.

Tinta mea insA, nefiind aceia de ada la lumina vr'un uvraj pedagogic, cide a arata cum binele se introduceincetul cu incetul In sinul societateaei a Indemna prin exemplele altora a ur-ma tote' o cale rationabila pentru aavea drept resultat al munce! unprofit real mè voia margini In ca-drul restrAns al acestel cestiunI.

Pe cAnd vichle i pasiunile de totsoiul se caatiga ei se conserva cumulta facilitate ; pe cand romanurile

scrierile obscene se incrusteaza re-pede In creeriT tinerT i NU-Ana de-partandu-i de la adevarata lor voca-tiune, inspirandu-le naluccise i perni-cioase aspiratiuni ; pe and mode cufaimosul ei cortegiii, luxul, face de-zastre In economia casnica i publica ;pe cand educatiunea fetelor ai a unoradintre bAeti e numai o poleiala de sa-lon ; cAti-va parinti i mume defamine, inspiratT de Inalte fru-moase principiT pedagogice, dad odirectiune copiilor lor, care, ar trebuisa serveasca de exemplu tuturor,e salutara intregeT societati romAne.

S'a remareat ca un mare nunèr deparinti, cum avut nicT o grije deconceptiunea copiilor lor, aea n'ad nicIastAzi ba ce e mat mult se zicecA unii Inadins exileaza In or-cepensionat far& sa maT aiba vr'o sup,-rare, dacA nu aceia ea o sa vina invacantie. Aceasta probeazA pana la e-videnta lipsa de sentiment.

Eu Insa, in saute mea cariera deprofesor, am avut distinsa ocaziune sAconstat ca educatinnef i instructiuneieta a fetelor cat ai a bietilor, multiparintl le-a acordat o deosebitA Ingri-jire. Iaaptul acesta s'a obgervat prinaceia cA nurnarul fetelor bacalaureatecreate, i acest mod de instructiuneunit cu educatiunea casnica, dupAInca parere bun, va triumfa. In a-devar, i aci voia face o mica digresiune:sa presupunem un mariaj : tenerulfoarte instruit , fate foarte frumoasa,dar poleita eu o educatie, cum se zice,de salon. Dupa un an oil doI, londulcunoetintelor fete! s'a epuisat. Conver-satia din saloane nu se ma! potri-veete a casa. PlAcerile ordinare nusunt singura tinta a uneT casatoril

neputênd ataca amAnof veun subiectliterar, etantific , sad vr'o discutiimeasupra interesantelor !or afacerf, Incare femeia saaef poata da parerea Incunoetinte, orT veun consiliù bine ra-tionat, se plictisesc ai amando!cautA nutrimentul spirituluT for in di-ferite cercurf sociale. Fapt care da locla funeste consecinta

AmbT find instruitt, deliciele untilasemenea menaj se vael de depsrte.

Virtutea va domni.Barbatul i femeeaIn orele lor de repaus, cu placerevor comunica i diseuta ideile lor ; cuineredere i nerabdare vor cereconsiliT unul altuia cu o vie sa-tisfactie vor alerga until Mire altul,and nuof cestiunf, nouT ginclaa desustinut or! de cornbatut vor avea sa'0 comunice.

Cunosc lama' car! (Jail o instruetiecomplecta atilt baetilor cat si fetelor.

Intenna din diminetile anuluT 1877,pe and erarn peclagog liceuluT Sf.Sava, se presinta pe la orele 7 in can-celarie up domn insotit de tre! copiIa! se!. O intreaga orA aatepta sosireadirectorulul ai a secretarulua pentru aface formele de inscriere . In acesttimp am avut Inexprimabila placerede a asculta pe acest democrat sire-nic, afirmand cu tAria vorbei saleconvingkoare, progresul unef natiIplan educatiune.

nine!. Experienta a lost hotaritoare.sticlA ce continea pilocarpina fu adusa,de un asistent i apropiata de bolnavprinteo alta persoana ; bolnavul numaI-decht incepu sa scuipe ei sa asude.Un experimentator, care avea in bu-zunar douè sticle de aceireeT marime,invelite amândouè in hArtie voi sA In-come asupra bolnavuluf induenta can-tarideT ; bolnavul avu efeetele vaLeria-nef. Experimentatorul ramane u'mit ;toata asistenta priveete ei constata caIn loc sal i se fi presentat bolnavuluIsticla ce continea cantarida se apro-piase de el sticla cu valeriana. TotTspectatorif aü plecat convinel i direc-torul Duplony a declarat In public ca.e convins fara sa vrea.

S'ad mai fAcut apoi experiente asudpra bolnavilor el la asilul din Lafon-(La Rochelle). Resultatele all lost a-ce1ea0.

S'a observat ca actiunea medicainen-telor e mal repede ei aplicarea lor maiueoara la cap i pe eira spinariT. Pro-cedarea experimentalA consta in a fixaatentia bolnavului prin oare-care o-biect interesant pentru el, pa cAndo alta persoanA II tine InclarAtul ca-puluT, la o distantä de cAte-va centi-metre, o substanta medicamentoasa.InvelitA in !rattle sad ioteo sticIA bineastupata. pupa doè saa treT minute,cAte o data chiar mai curiend, actiuneaIncepe.

De atuncf l'arn maT vazut, filet nupe la ecoala, dar in o doamn amodel de muma, pe care eel compare,o cii acele matroane din timpurile demArire ale Rome!, venea ei se informaaproape ora cu ora de tot ce faceaacel treT copif al se.

In zilele de examene era tot-deaunala postul sad, ai mai cu seama la eeldin Iunie, solemnitatea sA mArea prinprezenta ei ei a copilelor sale, earl'trecead examenele impreuna eu fratiflor. Alaturea de ea sta o alta rnunianu ma! putin geloasat educatrice a co-piilor

Cine a cunoscut aceetT copiI, saricine vor cunoaete, vor ramanea en-tusiat! de ce poate muma, care 'el in-beete cu inteligenta copii, care se de-voteaza ideiT de a face dinteineil oa-meni distinef. Aceste mutate sunt soa-tele unor fruntasT.

Cine cunoaate ecoala, va ghici ca evorba de cloud mume :

P. ei EugeniaCultivarea famine!, creeterea, edu-

catia copiilor, formand tAria unuf po-wer, siliti-va, vol eel' care if avetia aforma din el' derma continuator! al spe-rantelor si aspiratiunilor voastre; cäolnumaI ast-fel vet! redresa moravurilesociale.

Mumelor apartinand prima fasa adesairiT copilulul, ele ad ma! multAresponsabilitate, dar i maT multA glorie.

Sper cA anul viitor ImT va da oca-ziunea, nu numaI sa ofer mumelorromane cate-va exemple ai slabe elo-giurl, dar poste serieri pedagogic() ; caacelea ale doamnelor Genlis, Guizot,Neckerale caror opere all lost In-coronae e de AcademiT i transiniseposteritatel peetru binele eT i nemu-rirea autorilor lor.

N. Cordon.Profesor i Avocat,

CURIERUL TEATRELOB

Silt ROSSO. Trupa de operetA ger-,manA, trecênd de la Rasca la Bossel,dat prima represintatiune Joi seara, 5Septembrie.

AfarA de persoanele deja cunoscute pu-blicului, ni se promitea o atractiune malmult : d-ra Herminia Meyerhoff, do laCarl heater din Viena avea sA debutezein opereta Boccaccio.

D-ra Meyerhoff este o blondA nostimA,bine fAcutA pentru scenA, afarA numaldaca unele conture nu s'or fi evaporAnddupA fie-ce sfarsit de represintatie. Vo-cea 'I este limpede, destul de puternicApentru genul de musicA cAruia 'I se su-pune ; accentueazA bine si scie de mi-nune a fi stapanA in mládierea i propor-tionarea volumului de glas, dupA nevoiasirntita in situatif alese.

Ceea ce distinge insá mai mult pe d-raMeyerhoff este inlesnirea evolutiunilor inscená, obisnuinta rniscArilor, i o puter-nicA expresiune in anurne jocuri ale mus-chilor ti gull.

Aceste insu§iri trebuincioase in ope-retA, i perfectionate la extrem de ar-titii de operetA, poate (A esi cestiune de sAnge, de temperament.Din acest punct de vedere d-ra Meyerhoffnuyi prea legitimeazA nationalitatea. To-tusi, daca inclinA spre vioictunea i svA-pMala frantuzeasca, are si 0 nota proprie.Astfel afarA de unele gesturi riscate, careVi ad negresit eleganta lor, afarA de a-runcAturile de ochi foarte variate, d-ra Me-yerhoff face necontenit sA'i fluture pe buzeinvitAri nesAtioase, si cand Boccacio sArutApe Beatrice, in actul III bunioarA, aceaatingere cu buzele ese aga de tare in re-lief, in cat pare a fi o revèrsare nein-

E interesanta actiunea alcoolurilorspirtul de vin, sub diferitele lui forme,a produs intotdeauna o betie veselA;spirtul de seminte, din contra., o betiefurioash i o adevarata seenA d tur-bare. Aldehyde a dat aproape instan-tenet' o staie de prostratie completA,cu respiratie grea, imposibilitate de avorbi i o fata nauca. Absintul, 0 para.lizie a picioarelor de la genunchT in jos.

Antispasmodicele ail avut resultatecu totul neprevaute. Apa de florT deportocal ei camforul afi provocat somncu total natural. Apa de lc! de dafin adeterminat la o femee bolnava fence-mene atat de surprinzatoare Weal adlost studiate de maT multe orI ei ana-lizate In toate amanuntele lor. Mai In-War un extas religios, ce a inceput a-proape la moment ai a tinut un slertde ceas. Cate-va secunde dupA apli-carea substantel, privirile sunt ladrep-tate spre cer, mainile se intind foarte'Meet ai In semn de Inaplorare; fig'uraestatica respirA beatitudine ; ochiI suntmuiati In lacramT. Pozitia i se schimbali e In report err obiectul invizibil dela care nu vrea sa ia privirile,miecarile sunt foarte lente, ea cede Ingenunchi, ghtul i se indoaie,manileapropie de buze : e i5 atitudinea celuice se se roaga. NumaIdecht se pros-terna in .adoratie ; plAnge, atingêndparnêntul eu capu. Espresia fisiono-mieT i se schimbA : e In report err a-titudinea,de adorare, de rugacinne,

ROMANIA LIBERA

vinsa din tremuratura de nervi a invä-paiatului seduator.

Lume multa, aplause nesfarsite.Sala reparata de curand are acum un

parfum de salon frumos, bine mobilattapetat, desch;s cu multa discretiune sistlala unor invitatl

VALIECIDErrATI

Cetatea Naucratis --Saturday Reviewda detalii despre descoperirea in Egipt decatre un archeolog englez, Flinders Pe-trie, a orasulul grec Naucratis. CetateaNaucratis era o antica colonie elina sem-nalata de istorici ca inflorind In secolulal VI erel crestina, dar care decazuse dupafundarea Alexandriei din Egipt i dispa-ruse in cele din urma 'Ana inteatat incat geografil din zilele noastre nu pu-teat indica nici chiar locul unde fusese

Archeologul englez a fault aceasta des-coperire in imprejurarile urmétoare :

In tomna trecuta d-nu Petrie asteptala Cair descrescerea apelor Nilului, pen-tru a reincepe cu sapaturile ce le intre-prinsese in localitatea San, rand i se pro -puse cumpararea unel mid statui de a-labastru antica, de tip egiptean, dar desentiment" absolut grec. Isbit de carzc-terul cu totul particular al acelei statuise informa despre provenienta el si putusa se asigure c fusese extrasa din omovila situata aproape de delta Nilulul,lng statiunea drumului de fier Teh-el-Barnd. Archeologu grabindu-se a se ducela locul indicat afl acolo o serie decoline mid, separate prin canale de iri-gatie, unde un mare limn& de fellahifacead escavatiuni pentru a scoate pa-menturl azotoase. Intreprinz-end sapaturiarcheologul englez descoperi monete a-ateniane, sfaramaturi de olarie, i in fineinscriptinni carI nu mai lasat Mel o indoiala asupra caracterulul cu totul elinal cetatei descoperite. Sapaturi ulterioareaduserà descoperirea unul templu, al luiJupiter, o palaisträ si, in fine, un felde citadela. Unul din temple e remarcabilpnin nisce coloane de stil vechit ionic,si se crede ca a fost distrus in epocainvasiunel persane cand Phanes, un re-negat din Naucratis, tradand pe Amasyschorna pe Cambyse in Egipt. Un alttemplu de marmora alba a procurat frag-mente din aproape o suta de vasegravate cu inscriptiunl dedicative lui A-poline Milesianul, unul din poarta in ca-ractere grece foarte vechl, dar foarte li-sibile, dedicatia facuta de Phanes lulApoline.

Spre sudul orasului d-nu Petrie a pu-tut se recunoasca locul unde era Helle-nium, un fel de bursa de comercid sitemplu, edificid care, dupa Herodot, ar fifost zidit prinisubscriptil cu spesele a maImultor cetati grece. In al punct al in-cintel s'a dat peste o cladire care pareca, a fost o fortareata si un magazin ge-neral, si lucru curios, s'a grisit in acesteruine modelul in peatra al edificiulul.

Amestecul celor doué stand egipteanelin, abundetAa a o muTime de ohiecte

rare si antice, numérul eel mare de me-surl si greutati gasite si in fine loculunde ad fost gasite, care corespunde malbine de cat orl care altu cu acela indicatde documentele antice, ca fiind acela alvechel colonil eline, acestea toate facdin cetatea descoperita antica Naucratis,si din desgroparea el una din descoperi-rile cele mat interesante ale secoluluI.

o

de implorare, de pocaintd. Mal tarzidcade pe spate, se intinde pe pamatcu manile stranse pe cap ; In acestmoment se ivesc miscarT convulsive lamuschii toracici §i la al' diafragmef; fi-sionomia esprinad durere. Urmeazaapol un somn linistit. Pe cand e incasub infiuenta acestei alucinatiuni, .bol-nava se ipnotizeazA (de medic)) si eintrebata ce a vèzut. Rèspunde ca av6zut pe Maria, S-ta Fecioara, Ievemântata, inteo roche albastrA eu stelepe ea de aur ; cu Or blond §i o Iru-moasa figura ro§ata. E a§a de bunkasa tIe dulce, cii. ar vrea sa o vada ne-contenit, Din nenorocire nu e de reli-gia et (bolnava era ovreica). Ea i-aimputat viata desordonata pe care oduce ; i-a zis sa se roage pana ce'sTva schimba conduita ; i-a dat bine-cuvntarea el ; in fine a impins'o dea cazut pe spate pentru cA era p6ca-toasa. Cand se desteapta, bolnava fidede persoanelo cari II vorbesc de S-taMarie.

OH de cate ori s'a repetat acest es-periment lntot deuna a dat acelasiresultat uimitor.

Analiza fisiologica a dovedit cii dinapa de foi do dafin oliul esential I ei,i»sproduce extasul si acidul cianidric con-vulsiunile.

La un bolnav de sex masculin apade foi de dafin n'a produs extaz, ciconvulsii toracice aproape imed late,tresarirt si salivatie. Oliul volatil din

Berviciatelografio a; Rom, Lib."/8 Septembre - 9 ore dimineata.

Sofia, 18 Septembre.Guvernatorul Rumeliel i guvernul séù

aü fost resturnati. Un comitet provisoriu ad-mtnistrézA provincia unde nu s'a turburatordinea.

Acest comitet chiamit in ajutorul séd peBulgarif de la Nord.

Berlin, 18 Septembre.Consiliul federal a adoptat propunerea

Prusiel avend de scop s prelungeascti pen-tru un an mica stare de asedid la Berlin,ai a amanat discutiunea unef propuneri a-naloge in privinta Hamburgulut.

Stuttgart, 18 Septenabre.Impératul Wilhelm a sosit. El a fost pri-

mit de populatiune cu mare entusiasm.Roma, 18 Septembre.

Buletinul sanitar de la 17: In oraaul Pa-lermo ai in imprejurimi 133 casuri, 61 morti.In provincia Parma 5 multi, 4 morti.

oMALI NO1L7

Mi§ciiri in diplomatie :Se asteapta sosirea In Bucuresti a

nouluT ministru plenipotentiar al Tor-cieT -D. Nicolae Cretulescu a plecatla St. Petersburg, intorcê'ndd se lapostul sù. - Decretele de nomire anoilor ministri plenipotentiari ai êriiIn locurile vacante se vor supune lasemnatura M. S. Regelui, indata dupaintoareerea Sa din streinatate.

D-nir Dim. Sturza, ministrul scoa-lelor, i d. Spiru llaret, secretarul sèûgeneral, s'ail Intors In capitalä.

Maine, la ora 1 d. a., comitetul so-cietatiT Transilvania se va intruni laUniversitate, spre a decide in privintaunel burse vacante.

Luni vor Incepe regulat cursurilein cele doué licee din Bucuresti.

Consiliul comunal este convocat peastazi, dupi amiazi. Probabil e ca nuse va aduna In numèrul necesar.

O parte din cartile ce ad sa for-meze bibliotecele liceelor din Bucurestieste deja comandata.

D. Appel si cornpania anunta InMonitor, ea' ad deschis Prima fabri-

româna de sobe Meidinger, si a-daoga adresa «strada Doamnei Nr. 7,lava po§ta.»

N'am putut inca descoperi acea fa-brica romanä §i credem dar din douéuna :

Sad Primaria a. dat voe d-lui Appelsa se fad', o fabrica de sobe in centrulBucurestilor; -ceea ce in sine Inca totWar constitui o fabrica romInA. Saùd. Appel 4I parmite a usi de numel ete'rei romilne pcntru mari &en-ela pnin anunciuri- americane.

Ast4zi Jidanii aí a§a numita zi lungain care Wail voe Sd. manânc.e nimic,nicl" malar sä fumeze fgrä a fi bleste-mati In sinagoga.

Pupa o datina veche in aceasta zide post, ovreii bogati îI numèra pa-ralele, tan eel sAraci

Dupa ziva lunga vin cuscele.

Eri aü *cat expulsatif din tara.DD. Oci§anu, Secapnu §1 Droc, de

la Braila pe Mare si prin Marsilia laParis, uncle vor continua studiile demedicina s,i de litere; iar dd. Nicolae,§1 Alexandru Ciurcu la Ruscitic, undeerail a§teptati de d. Galli, vechiul di-rector al ziarului Indépendance Rou-maine. D. Corneanu a plecat aseme-

apa de foi de dafin a dat escitatie faraextaz.

Valeriana, In genere considerata camedicament lini§titor, a produs asuprabolnavilor o escitatie violenta cu le-nomene bizare, analoage cu obiceiurilede vênatoare ale pisicei. Bolnavul serepede la un colt al olaii umflandu'§inar.le §1 pufaind ; scorinone§te paria6n-tul cu manile, face o gaurä sj'§i viranasu In ea. Daca ascunzi o sticla cuvaleriana, o cauta respirand tire penari, si dupa ce-a ajuns aproape searunca asupra ei, scormone§te pamêntulsi reincepe scena. Sticluta, ascunsa infel de fel de moduri, a fost gäsita astlelin totcleuna, de multe ori eu toatadiplomatia experimentatorului.

Deosebitele esenta ad arAtat aceast,particularitate importanta: concentrateele provoacii. miscari mari, sucituni i

vedenii triste ; diluate, ele produc inis-duld §1 lente, a diror succesiune

constitue un adevérat tabloti de placere.In ceea ce priveste doza medica-

mentelor intrebuintate, nu s'a pututobtine Inca o determinare ; se §tie to-tusi ca 1 gram de &cool In 100 gr.apa n'a produs nici un elect, nici chiar5 gr. ; a trebuit sa se punä 1 5 gr. In20 grame apa ca sii se obtina o u§oaräbetie. Durata aplicarii variaza dupa

; e scurtA itisä child medica-mentul poate fi tinut ¡Ara oseilatif luapropierea unei parti descoperitecorpului.

3

nea in Bulgaria, pentru 4 cauta unloc la Mile ferate bulgare.

PAnà acum s'ati adunat pentru ex-pulsi mai bine de o mie de lei.

Maine-seara ae va face casatoria re-ligioasa a d-nei Eufrosina Marculescucu d. avocat Cornea, In biserica St.George-Nod.

La Nucet a fost o ancheta, spre acerceta casul de insubordinare §i deinsulte aduse capitanului de herghelifde catre sergentul major Teodorescu.

Din zi In zi se Inmultesc neregulelece comit agentil perceptorilor de im-posite din Capitala, si ziarul nostrutrebue sa aiba un format de doué orlmad' mare si sá umple toate coloanele,cu reclamatiunile ce i se adreseaza.

La prima infatisare se vede ca nu-mitii agenti sunt alesi din oameni cead suferit tot felul de naufragii In viata,§i se adapostesc astAzi la umbra untilservicid, pe care sunt departe de a'lcunoasce. Nu mai putin adevérat este,cà nu.si dad nici osteneala, nu ad nicTbtina-vointa si poate nici ocasiunea,d'a invela serviciul, fie si din causa, canu stid ziva Villa in care vor face localtor succesori cu alte recomandatiunT.

Vom enuméra cate.va casuri :1) Un profesor din coloarea de verde

platqte impositul la verde pe trimes-trele Aprilie si Julie, adica pana la 1

Octombre 1885, ceeace i se certificaIn libret, eliberitudu-i-se chitanta.

Apoi se muta In galben, si plAtesteInca odata trimestrele Julie si OAom-bre 1885 la perceptia de galben, a-dica pana la 1 Ianuarie 1885.

Cu toate acestea dupe' 2 séptèmaniun card de agentf '1 calca In absenta,si di ateun singur condeiti 'I fac treibilete, unul de recensimênt, al doilea,avis galben, si al treilea, proces-verbal.

2) Un propietar din verde, care pla-tise contributiunile, primeste dupé a-ceasta proces-verbal de sechestru (inabsenta), si cate-va zile mai thrzid a-visul galben.

Un proprietar are doué case, una îflgalben i alta In negru. Ambele suntinehiriate, dar cele din negru dato-reaza contributiunile, pe cat timp celedin galben simt achitate. Agentii deurmacire sechestreaza mobile e chink-stile din galben pentru impositul da-torat de casele din negru, sl färä avisprealabil sati somaVone.

Am ales aceste casuri, mai batè-toare la ochi, despre cart avem pro-bela In mama, §i cunoastem pe recla-manti ea persoane de c9nditiuni bune.

In toate acestea §i multe alte casuriprovocate prin neghiobia agentilor ne-instruiti, oameni de treaba sont MHO'sa-§i las lucrul ii sa alerge cu birjisad pe jos O. se explica si sa se certepe la perceptir, pana ce reusesc sascape de näpaste.

Case de inchir1at (nu in Bucuresci).In Viena au remas in semestrul acesta

2515 loeuinte neinchiriate si 2666 locu-inte deinchiriat, in total 5181 locaintedeserte, fata cu 5151 in semestrultre

In Berlin, din 303, 364 loeuinte, auremas neinchiriate 7309.-

La 12 Septembre se va tine concursla Directiunea generala a Regiel tu-tunurilor, pentru mai multe locuri decop;sti, platite cu cAte 120 lei pe luna.

La 10 Octombre vitor se va tine con-consul, In localul corpului flotilel din

Toate aceste experimente, cunoscutenoué din foile par.siane, s'ad fault cudoi bolnavi iisterici, un What i ofemee.

Pentru ca azi spatiul nu ne permite,vom arata inteo foita viitoare ce se,I utelege si ce credem noi Ci este unbolnav isteric, precum i consecintelefisiolog]ce si psichologiee ce pot sa re-suite din interesantele experimente a'emedicilor Bourru si Burot.

D. 13.

INSTITUTUL METE OROLOGIC DIN BUCURESCIBuletinul atmosferic de la 6 Septembre 1885.

STATIUNI

Observatiuni de azi dimineata 8 ore In 24 de ore Observ. de eri seara 8 oreBaremetru 1 Temperature g

g

VAntul &area pló,,e

zap.

Tern. ex g

pc1

4

gv Cintul

--

Stareacerul.M. M.Obser. Variat.1 Obser. Variat. Direc. g3,`" Cerului Dfrec. g.1

Bucurescl.T. SeverinBalotaSlatinaGiurgiuConstaniaSulinaGalaiiBrailaCraiova

765.2765.0765.5766.2765.5765.4765.3765.5764.4764.4

- 4.3-- 4.3- 3.9- 4.1- 3.5

4.2- 4-0- 4.2

4.1

18.317.017.216.317.317.720.219.617.014.9

- 0.5-- 0.2- 1.2- 1.9- 2.2- 0.6- 0.4- 2.0- 0.9

80877788349384778990

SE--NNENEN

NESW

S-

1--1

2i1

1

1-

f.sen.

,,seninf.s9n.

,,

----------

29128126126120,1

24126:281341

27

111412

840141713

92

766.6766.0767.5767.6764 3767.5767.5767.276(.6761.9

17.624.017.821 318.918.717.619.317.219.6

-I ---

ENE

ESES

SES-

---231

1

1

2

I sen

"

ObservatiunI : la Constanta si Sultna starea mari linistita. Barometru scade incet.

Direetorul Observ St. Hepites;NOTA,-Indiarile barometruluT sunt reduse la 0 zero grade gi la nivelul mirii. Temperatura

este datá in grade centigrade. Varlaiiunea barornetricd g'i themperatic4 se socotcgte pe intervalul

tegte de la 0 pâtil la 9. Apa adunatá din ploae saO zIpaclá se socotegte in milimetri de grosime. II

Galati, pentrn admitere in scoala copiilorde marina.

Copiii trebuie sa aiba 13-15 anT, safie romani, si sa fi urmat cele 4 claseprimare.

0sarcoiTheatru Dacia.- Astazi Samb6.0, 7 Septem-

bre 1885 mare Representatiune Estraotdinarl,Datl de d-na A. P. Manolescu eu concursulbinevoitor al d-lui M. Dimitriade §i al maimultor artisti din Rucuresci se,va juca peutruprimaoarttrenumita pies1 P'ranele Guyer nu-

Gomedie-parodie in 3 acte, subiect spaniol,tradusl ei aranjatl de d-na Eug. Marinescu,Studentil.

BIBLIOGI-RAFIE

In editura Socec a apgrut :

STIL si COMPOSITIUNIprecum si o colectiune de buchti alese din

autoril romard vechl si neat-de I. Mullin

Aceastti, carte este intocmitti conform. pro- 'gramel oficiale pentru cele 4 clase gimnasiale,puténd servi totdeodata ai ca carte de citirein numitele clase.

Ea este impIrtttl in tref grade.Gradul I, menit pentru clasa I §i II gim-

nasiala, cuprinde bucAti ware, de citit, doanalisat, de reprodus, de deelamat etc., cabasrne, fabule, acnedote, legende, mici is-torioare, etc.

Gradul II, menit pentru clasa III, coprin-de pe Mega cele mar insemnate reguli de stilei de compositiuni, foarte multe modele deimitat, planuri de descriptiuni, naratiuni sicomparatiunr, i ortografia ciri1ic, urmaiade multe modele alese din autoril vechl etc

Gradul III, menit pentru clasa IV, coprin-de stilul epistolar, toate genurile de epistolefamiliare, epistole de convenienta, epistolecomerciale, acte publice ai private, precumsi un apendice cu notite despre diferitele ju-dectitorii i instante.

La sfirstt se mat afl. un adaos cu modelede tratarea bucatilor de citire din punct devedere gramatical, logic, 1 tt :Tar, ortografie etc.

Editura Librariel G. Carjean, Ploesci.Lei B.

Angelescu N. Geografia intuitiva 30Bilet de séptéman6, 30

Crapeleanu N. Elemente de Aritmetica 1o Geometrie 1 30

Crapeleanu Hama jud. Prahova '2

Dragosescu B. Elem. de Ist. Roman 70Eliad I. P. Elemente de Aritmetieä, 1

Pedagogia Metodologia 5Coroneann 1. Caláuza mecanicet prac. 5 50Ienescu C. Elemente de Geografie 1

Geografia jud Prahova 40Pretorian Dreptul administrativ 60Pärvulescu Pr. Manual de rugaciuni 20

» Ist. Sacra noul Tes. 20» Poesil morale nationale 35» Istoria noului Testam. 1 50

Romanescu I. Gramatica limb. Rom. 1 25

',Manual de stil epistol. 1 50

Stefamescu Eufr. Istoria Sacra, vechiultestament 25

Maurer I. Cursul Elementar de limbagermana, partea I, dupa me-toda intuitivtl, precesa deun abecedar (Fibel) 1 50

Iatoria Oinenirel. Yrista 1111pocie, lucratg,dupa mai multi autori de Grigore G. Bulu-reanu, profesor.

A aparut : Misterul de la Porter-Square,roman englez, partea I, broaurg de peste 300pagine. - De vénzare la librAriile SoceIoanitiu, Leon Alcalay, Graeve, Szölöszy,Niculescu, si in provincit la d-nii corespon-deny de ziare.-Pretul unui esemplar I lea.

Depositul la ad ministratia ziarulul Romaniastrada Academiel No. 10

NB. Partea a deua va apare la 15 Sept.

Curs de Geografià pentru scoalele seenu-(lare, de F. Stamatescu, profesor la a 'oalanormala. Carol I :

1) Noliuni generate pentru clasa I-a1) As).a, Africa si Oceania, doué broauri,

pentru clasa 1I-aSe afll depuse la libraria Socc i alte li-

briiril priucipale din Bucuresci: precum si laautor calea Rahovel, 33.

In editura Librariet. Z. Nicolau, Ploeati,aü apgrut :

Elemente de gramatica Latina pentru clas-sa I-ia liceal. i gimnasialà. Pretul 1 led25 bant.

Esercilie la gramatica Latina, Pretul 60banl, de P. Manue1es,14., profesor la Liceuldin Ploeatf. 323

Curs do exercitif gramaticale psntru limbaEtimologiea i Sintaxa, foarte tre-

buitor pentru gemnasii, licee i seminarit, aeait de sub presa in ha)", de G C. Bou, pro-fesor la gimnasiul Alexandru-cel-Buu.----Pre-tul 2 lei 50 bull. - Pentru cominde d-nirlibrari din judet9 pot a se wiresa la librä-riile din Iasi sau la autor, de eltre cart dup5,pritnirea pretului se va expedui franco nu-mérul cerut de exemplare eu adaos de 15la sutge

o

7)

INSTITUTUL DE FETE

EDUCATIUNEA ROMANA"de sub direqinea D-nei E. MANLIU

Calea illop1or Nr. 120Directiunea acestui institut are o-

noare a incunosciinta pe onor. paring,earl doresc a 'si aseza copilele Ion Inaceasta scoala , ca cursurile s'ad in-ceput la 2 Septembre. Programele Sla-tulut sunt obligatoare. Pe Jan& cele4 class liceale, directiunea s'a hotarit,In urma staruintii parintilor, a tine sicursul superior de liceu. Inscrierile se potface In fie-care zi de la orele 9 -12a. in. si de la '2 -6 p. m. Atat prospec-tul precum si alte informatiuni se potlua din cancelaria institutului.

Institut pentru DommOreStritaa Senuue, .47

Cursurile primare i gimnasiale vor incepede la 1 Septembre, Programele statulut suntobligatoare, iar esamenele se tree la acoa-lele publice. Inscrierile se fac in teat() zilelela cancelaria Insitutului. Director de studioD. C. C. Dobrescu, profesore la 1 iceul St. Sava,

Directoare, E. C. Debreseu.

Cnsa, de SehimbI- III- PHIER.,1VIC)

27, Strada Lipscani, 27Cumpéra s,i vinde efecte publice

achitA cupoane cu conditiuni foarte a-vantagioase.

VIN NEGRUde Orevita ì Golu-Drancea

Vecbit de 4 anI, qualitate superieara tu-turor altor vinuff. 15 fr. vadra

ALB DE DRAGASIANIdin recolta auulul 1881.-15 fr. vadra la

Pik UN POPESCU &Coinji1E4 strada LÁpacu 11r4

DIFIDIC SI CIIIRURC4-

$S.A0LariE9M3EV.de la facultatea din Viena.

Special: boale de femei i Syphilistrateaza radical ori-ae boal sifilitica Bic-noragie, poala albit, rant de ori-ce naturit,boale de piele, polutiuni spermatorh6e. Dis-cretiunea cea mai mare.

Consultatiuni in toate zilele de la 1-4Strada Pesearia-veche 8, (vis.a-vis de Hotel

Londra, calea Mosilor).

CASA DE SCRIM

G. STERIU & GonwNo. IS! STRAD!, LIPSCANI, No, 1%

OURSUL BUOURRSTI/ 'e ziva de 7 Septemre 1885, ora 10.

5'4 Imprumutul Cmiunai (con-versiunea 8°i. imp. cornu-nal (1883).

(11. Scrisurt Etinclare Urbane51/. Scrisuri Funciare Rurale .

Renta Romina perpetugamortisabill .

6 .ie Scrisurt Funciare Urbane6"jo Ong. de Stet (cony. Rural).

'/, tJil. Fer. Rom,Scrisurl Funciare Urbane .

76 Rurale.7% .tepremetul Stern . .

86Ic Oppeuheim. .

Oblig. Casel Pensiun. (Nora. 300)Impr. cu prime ora§ul Bucur.Actitunt Credit Mobiliar . .

Censtructiunt , ,

Nationale, . .

Dacia-RomaniaBanca Nationalli . ,

Fiorinit Valuta Austriaca/Circa GermaneBlete Francese

Euglese .Ruble Rusesti ,Aur eentra Argint

0

77 Tig

848769094

921/2

89'12

99 V.

102°/.

21431

V4nA

78841/4

8721:

90'1,91 E/4

9389°1,

99 c/4

102'14.--

22032

-'203 204123 124

99,I8 100'/,25 251/4

250 255111/4 118/4

NB. Cursul de mat sus este iu mouedd deaur soeotit dupa cursul fiseulut. Oupoane seaquitui flra sclzament.

Adresa pentru Telegrame N811;111116

PENSIONATUL

ailat aeuni in strada CerniccNr. 4 ai Negustor Nr. 7 se vam(lta la toamna inteun localmaT spatios al satiates. Se pri-mese elevi internt i externTpentru clasele prima re, gimna-z1 ale ai comerciale. Acest pen-sionat a dovedit ea fapte anultrecut C tie sa ingrijeasca destinatatea, educatia ai instruc-t unea levilor. 6d5

OARFUMERIE LUBIN56, rue Salute-Anne, 55. Paris

Dd. Felix PROT f}i Comp.succesorit lni LUIDN, invitäpe clientif /or sa se fereascade numeroasele contra-facerta produselor lor, mat cu sea-ma LANANDE ROYALE auxFLEURS, acum raspandita inOrient..Ei el sfatueic darnsn nu se adreseze pentru cum-parart decnt la case/e cu ocinste bine cunoscutti.

ratil I. Golegan, recoman-r &Vat magasiuulti nostru dr.Coloniale i Dellcatese din Ca-lea Victorlet No. 80, catdiu Strada Lipscani No. ik3,

acestea posedam un maredopoti de caraval 1 branze-Lurk de bralov. Se primose or)ceis comenzi de la ll-nit comorciantl, se gasegte qi o adeve-elta tuica 5bitrautt5 en protutconveuabile.

lordache N. lionecsu (restauj rant) Strada Oovaci, No. 3,Deposit de vinurt indigenestreine.

vinzare maelaturl14. St.rada Covaci, 14.

D.I.M4' 4111D

Wax 1,;h uctlt

Str. Carol I, No. 2

De arendat0 moarA cu cloud petre de fa-cad pe apa Teleorman pe mo-ia Cloroaica lauga Alexandria

distr. Teleorman, este do aren-dat chiar de acum, doritorit sevor adresa la proprletara, stradaSeulpturi, No. 21 la d-nL Zma-randa Furculescu. 2027

SE CAUTASpre a se tine in familie dolstudentt cu sad WA hrana.

Conditiunt avantagioase.A-dresa ziarul.

Loloeaseadin districtul Prahova, plasaCampul, langa gara Alb ati, eala 1500 pogoane intindere, e dearendat de la Sf. Gheorghe vii-tor. A so adresa la d-na SofiaFulga, str. Grivitef 25.

ArmaiamealowROMANIA LIBERA

gEttra

irao;c# "W

11111M1111

I.E3E37-1

Cea mat mare parte din principalele valorl cu loturT, in urma sigurantel lor absolute, ai imensul noroc ce ofera, ad atins niste preturl.,estraordinare do riclieate si prin urnaare nepotrivite cu orl-ce pungq. De alta parte, toata lumea scie asta,-zt C tocmal valorile cu foturt care nuaduc nicl un interes, ofZ,ra mal mult noroc de caatig, asa cal cumparatorul chiar a unel OAT din aceste titluri, fall a lua in seamit ca i-mobilizeaza un capital relativ cansiderabil, ee gaseate lipsit de interesul banilor sdi. Ne-am gandit a nu toga. lurnea este in stare sa facaasemenea sacrificid, ceea ce ne-a hotarit sa dtütäin i sil güsim o combinatiune autorisata, de legT, ai prin care, mijlocind o plata relativ foartemica, toata lumea va putea participa la tragerile urmatoare, cele mal importante ai cele mal serioase din secolul nostru.

Administrakiunea ziarului MOMTEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE" oferol gratis fie-card persoane care, in termen de unan, va cumpéra pentru o sutet, doue sute, trei sute etc. de franci bilete de loterie seta bonuri una, douë, fret etc. Polite ale Asigurfirei Fi-naneiare din Paris (police de p Assurance Financihre de Paris) Aceste polite nu se pot specula, ele aü o valoare efectiva de chid franci. Ø suntrambursabile inevitabil fie-care cu o sutä de franci prin mijlocul tragerilor ce aft* loc la Paris la zi itntéiil a fie-cdrei luni. In acest mod,ziaruluf MONITEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE" nu risca , ca sâ zicem (ma, fondurile debursate.'M

1885-1886 Cele mai importante trageri din anii 1885-1886 .

I

11111111111111111111111

I Plätindu-se indatä 260 fr cine-va oate! participa singur la cele 29' tragerl depjos,NO WO 1_ .

li. la mal mult de 20 milioane de c6,§tigurir_i_e va ,iprimi. gratis t2 polite ale Asigurarel

i Financ.are din Paris (Police de l'Assurance\MOGUL 1 Financière de Paris).

g c'd.,;-. ,,,-;! at a

go `,',1 La,

A be %-..) .r, '0 ° '4E E 2,0 -.4 074 a) 4-;

-=t. V,

, .

---w\AN-"Ww---Siguranta AbsolutA

--MAN- --+AAN,-----

Platindu-se 130 francl indat6, cine-va póte

FERICIREA 1 participa singur la cele 21 de tragerl dejos qi la mal mult de 10 milioane diti.

A 1 guri. - Se va primi gratis o politä aFERICI REA i Asigurarei financiare din Paris.

. ch22 ,,.;

,, ail

fa E

54 c,o o a)0 o o-m

Fraud10

10

5

3

10

10

3t 1

12

510

3

12

3

10

1010 I3

12

5 I8

Tragere la Numele_'lobligatiunilorPrima prin.cipala, apro-ximativ fr.

Tragere la Numele ObligatiunilorPrima prin-cipala,apro-ximativ fr.

188515 S -ptem.1 Octombre6 »2 Noembrie1 Decembre

1515

asso2 Ianuarie2 ,2

151 Februare

162 Martie2 ,1 Aprille

15 ,161 Mal1- a1 Iunie

I16 Iume1 tulleI1 August

14 August16 ,1 Septem,1I

Imp. de la Thetas 1880Oraaul Viena 1874Creditul Funciar d'Austr.Crucea Roaie Ungureasca,lmperiul Austriel 1864Imp. Unguresc 1870Creditul-Funciar d'Austr.

Credit Anstalt 1858Oraaul Viena 1874Crucea-Roaie AustriacaImp. Theiss 1880Imp. Austriac 1860Credit-Fonciar d'Austr.Imperiul Austriac 1864Crucea-Roaie Ungureasca,Oraaul Viena 1874 -

Impr. Unguresc 1870Creditul Funciar AustrianCreditul Anstalt 1858Crucea Roaie AustriacaImprum. Austriel 1864Creditul-Funciar AustriacOraaul Viena 1874Crucea Roaie UngureascaImperiul Austriel 1860Imp. Unguresc 1870Creditul Funciar AustriacCreditul Anstalt 1858Crucea Roaie Austria

Fraud22000044000011000055000

330000264000110000

330000440000110000220() 0066 000011000083000055000

440000220000110000330000110000330000110000440000

5500066000033000011000033000055000

Fraud101053

15126

1710

310306

153

1012

5173

166

103

3012

517

3

__1885

15 Septem.1 Octombre

16 -

2 Noembre1 Decembre

188432 Ianuarie2 a

15

1 Februarie16 a

2 Martie2

15 Aprilie1 Mat

15 ,,

1 Iunie1 Juliei .1 August

16 August1 Septemb.

Imp. de la Thelss 1880Oraaul Viena 1874.Creditul Funciar d'Austr.Crucea Roaie Ungureasea,Imp. Austr, 1864. (jumat.)

Ormul Viena 1874Crucea Roaie Austriaca,Imp de la Thelss 1880Imp. Austriac 1860Creditul Funciar d'Austr.Imp. Austr. 1864 (jumdt)Crucea Roaie UngureascaImp. Ung. 1870 (jumat.)Crucea Roaie AustriacaImp de la Thais 1880Imp, Au s tr, 18 ( jumAt.)Oraaul Viena 1874Crucea Roaie UngureascaImp. Austriac 1860Credit-Fonciar d'Austr.Crucea Roaie Austriaca,

Franc220000440000110000

55000165000

44000011000022000060000

11000016500055000

11000055000

2200001650004400005500060000

11000055000

Dupa cum se vede, am impartitcombinatinnea noastra. in doueclase diferite, aceia pe care am nu-mit'o Norocul" ai cea-l'altä Feri-cirea". Norocul" costa, 250 francl0 cea-Palta, 130 franci. Pe langa, a-ceasta indicam la a patra coloanapretul fle-carul bon pentru fie-caretragere cu scop de a inlesni pentrutoata, Wilma dobandirea acestor bo-nurt. La fie-care subscriptiune vomtrimite cel putin cu 15 zile inainteafie-caret tragert un bon (Promes-senschoin) autorisat de legea aus-triaca ai investit cu timbrul de50 kr. cu care va participa singur latragere 0 la toate caatigurile.

Indata dupa, fie-care tragere vomplati cdatigurile la domiciul caati-gatorilor cu cea mat mare discreti-une.Listele oficiale ale tragerilorvor fi trimise gratis.

1;;- Se poate subscrie la "Ip¡ort-ce epee& a anulul; subscriereatrebuind sa expire la aceiaal epoca

a anulut urma,tor.

St), se adreseze comandele insotite de cost in bilete de banck gropurl, mandat saü bilet la vedere pe o piatA din Europa la adresa urmatoare

1)Nloniteur de la Chance Universelle, Viena (Austria)"Corespondenta se face in frantuzeate, nemteate, englezeate, italieneate, greceate, romaneate. Orl-ce informathme este data gratuit.

NW' ,,Le Moniteur do la Chance Universellea publia In frantuzeste, greceste romAnesce listele oficiale si exacte ale tuturor vale-rilor eu loturi loterli serloase. Fie.care abonat primesto cratuit uvragiul 1-liehessers oub116es" care contine lis-tele oftelale ale tuturor valorilor en loturi eaite de la Inceput piina la 31 Decembre 1884. Aboaamentul en direptn la tote

premiele este O franei pe an. -amsPentru sumo mid primesce timbre postal e din orl-ce tara, bine inteles dupa valoarea lor efectiva.

Verza, ia Wet, 1 rBucuresd, (Idea GriviteT No. 65.

A

Ponipe Itildrastilee §1

puurl pentru ,casa, gra-did etc. de la cea marmica adancime i 'Anala 1000 metri.

Pompe pentru alimen-tarea cazanelor eu abur.

Pompe rotat3 peutruvin, rachitl, spirt, bIre.

Motor', spre Rimereaaparatelor de pompe iufunctiune.

Artieole pentru eon-duete de apa ai stabilim.

de bat

Instals,tea SO trlima h

ioniermallageommammemark

7,4152311WilliC-424,10mism

HIIEITICT.71:1SCI

SITUAT IN CENTRUL ORA§ULWNO. 7, Strada §elart, No. 7

Se gAsesc apartamente pentru familil cu anul §i culuna preturi foarte moderate. Camere de L.fr. 1-5 pe zL La etagiul III-lea odid trumwv,

cu fr. 25 pe lunA.Salomi de dautil pentru bálue, nuntI

1B1stanimr

31-aitaFilltrime 11-1-.3010S11.131.1\771CMI"(Post institutul Heliade)

No. 1, Strad?, ArmeanThoicuremel.

INICIBIEZINTAZIP I .1Ex9mout.NA_PCursurl primare i lireale. PreparattunT pentru bacaloreat §1 §colT speciale.

Local anume cladit pentru institut.Dormitoare §i salt de studia, spalioase §i bine aerisite ; toate condiliunileligienice de

aproape §i serios observate. in institut, calde i rect.Aparat de sudalie, du§t, etc. Gimnastica de camera. Gimnastica de vara.--:Infirmerie.

Refectorift organisat dupa sistenrta cel mat noit.Biblioteca. Musdil cu obiecte de studiii. Gradina. botanica.

Otirsurile se fae conform programelor oficiale.Linabele francesä i germana stint obligatorie,eele-alte facultative.Liceu posedA un begat material pentru cercurile de intuitiune i profesorldad eunoscintelor matematice i naturale o intindere reelamatt de progresul stiintelorpositive.

Studlile Institutului, ooprind urmitoareIe seotiuni1). Oursul primer complet cu limbele francesA germanl, obligatorie ;-2). Cursul

liccal ;-3). PreparatiunT pentru esamenele acoalef militare, comerciale i bacalauroat.Pentru informatiuni a se adresa de la 8-10 a. m. ai 4-6 p. m. la cancelaria liceulut.

18 I i)irer.!tor-propriefnr, 1- . Vel esan.iikfr tr -21211.111111M.

240-cma! INIcx-ut.! INIc t.Do-u ! It ,*9

MA:11TE DE CUSUT(system-Sincrer perfection nt)

a

'RUDER KEP1OHBucuresd Strada elari (Hotel Viotoria)

(jalati Strada DonmeascA (Hotel Metropol)Willa Strada Mare No. 55.

Craiova Strada Lipscani.

Tipo litografia Stefan MihMescu, Strada Covaci 14.

-sul.11110116000hb

INSTITUTU MEDICALBrCURESCI

6. STRADA V MITI. 6.

Scotia nedlealk.4. Hydrotherapia, 2. Electr-

zare, 3. Or chopedie. 4 Gilpin.sticA Medicall, 5, Inhalatil, 6.Masajlti siatematie, 7. Sorvielulla domiciliti, 8. Conaultatit me-dicaie.

Seeps HigitIniellBae abur .

i Bite de putinti ou l fdrádinemedicamente . .

i duse rece sistematiel .

3

2. Si

1.SO

BAI DE ABURDE

Nota. 1. BAile de abur auntdeschise in toate Lilele de laore dimindta Fiênè ia 7 ors adra.

2. Pentru Dame butt, bane deabur, odatit pe sdptèmAnA Vine-rea, la 7 ore dimineata p6no:5 la2 post-merid.

Preturile la sectia medicalAconform prospectuluf.

Directiunea.

UN TtNERdoresce a gAsi o meditatiunepentru duffle primare i gim-nasiale. A se adresa la admi-nistratia aeestut ziar.

AnNauPAdurea de ctr dupe mosia

Letea noud din plasa Neajlovu,judetul Vlasca, s'a pus in taerade la 1 Septembre viitor. 54

DE VENZARECasele din strada tir el-

IrodA No. 128, compuse din4 camere de stApAn, douncutinT i grAdinA cu poml ro-ditorl. Doritoril sa se adre-seze Calea Rahovel No. 146.

DE INCHIRIATOdM mobilate, Strada Piei

Amzi No. 3, cat i un apar-tament compus dintr'un sa-lon si dou5 odhl.

DE INCIIIRIATCamera ;al apartamente mo-

bilate in Strada Lipscani, No.81 cu luna al anu in cea matbuild euratenie 11 servicid oupreturr scklute, de la '20 letcamera pe Inuit si plinA la 50lel plätitt inainte pe 15 zile.

DEci de vönzare

Casa No. 86, strada Pievnet,cu 12 incapert sus ai jos, piv-

gr 1, aopron al curte mare,de la 8f. Dimitrie viltor. A seadresa la cantoruld d-lut HWartha, strada Doamnel No 5langa poati. 108

ARUM P1111311PLAFUNWRI IN RELIEF,

YERGELE DE KLAA PERU Salti, ECU PENTRU US1GAIRD-PORT)

din tole mal renumite fabrice, cu preturl foarte mo-derate, rocomandA Onorabilului Publie sub-aemuatul

XX.. xx oto 3ErTapiter re decorator

No. a, iSitradm tittrbel-Vodit., No. 3.

INTC/IIPLI ea.."1"'2 Perechl case distincte 8aù Mead un singur corp

18 oda pentru stilpán cu 2 cabi leto deltoaiett., un bel-veder, 6 odM pentru slugT, 1 pentru portal., 2 budtärl,grajd de 6 elf, §opron pentru trel träsurI, pivnitA mare,2 curtt §i grádinA intre strada Itaiianh 18 §i strada SA-geti 2, suburbla Caimata, culoarea Galbena. Dorito-rii v6z6ndu-le se pot adresa in Strada Lipscani No. 8

sat in dos in strada Stavropoleos No. I I.

A 1i111111111111111111, 11000100111111115Tiox

Institutul de baeti BergamenterS tra a Bibesculroda No. 1, Bu cu res

Autorisat prin Decret de Onor.Ministr al Culte-lor §i Instructiunet Publice. Fondat in 1875.

Th.tem-ritat i 194Durra.1-123.te.x.33.sitCursurile vor reincepe la 16 August anul cureilLr.m...aeoarsgaaan.coauws