131504414-manual-de-lb-germana.pdf

31
SALUTURI IN LB GERMANA -Bun diminea a - Guten Morgen (pronun ia : gut n morg n) ă ţ ţ ă ă -Bun ziua - Guten Tag (pronun ia : gut n tag) ă ţ ă -Bun ziua - Grüß Gott (pronun ia : grius got) (este folosit în partea de Sud a ă ţ Germaniei şi Austria) -Bun seara - Guten Abend (pronun ia : gut n ab nd) ă ţ ă ă -Noapte bun - Gute nacht (pronun ia : gute naht) ă ţ -Bun / Salut - Hallo / Hi (pronun ia : halo / hai) ă ţ -Bun , Salut - Servus (pronun ia : servus) (este folosit între persoane de sex ă ţ masculin) -Bine a i venit! - Willkommen (pronun ia : vilcom n) ţ ţ ă -Mul umesc - Danke (pronun ia : danche) ţ ţ -Mul umesc! - Danke schön! (pronun ia : danche şiun) ţ ţ -Mul umesc mult - Vielen Dank (pronun ia : fil n danc) ţ ţ ă -Scuza i-m - Entschuldigung (pronun ia : enşuldigung) ţ ă ţ -Îmi pare r u - Es Tut mir Leid (pronun ia : es tut mia laid) ă ţ -V rog! - Bitte! (pronun ia : bite) (este folosit dup Mul umesc - Danke) ă ţ ă ţ -Cu pl cere! - Bitte schön! (pronun ia : bite şiun) (este folosit dup ă ţ ă Mul umesc! - Danke schön!) ţ -Nu ai pentru ce! - Nichts zu danken! (pronun ia : nih u dan-c n) ţ ţţ ă -La revedere - Auf Wiedersehen (pronun ia : auf vid r-zen) ţ ă -La revedere! - Auf Wiederhören! (pronun ia : auf vid r-hior n) (folosit dup o ţ ă ă ă conversa ie telefonic ) ţ ă -Pa - Tschüss (pronun ia : cius) ţ -Ne vedem mai târziu - Bis später (pronun ia : bis şpeta) ţ -Ne vedem curând - Bis bald (pronun ia : bis bald) ţ -Ne vedem mâine - Bis morgen (pronun ia : bis morg n) ţ ă -Cu bine! - Mach's gut! (pronun ia : mahs gut) ţ -Buna ! (informal) = Hi ! (hai) Salut! - Grüβ dich! Pe curand! -Auf baldiges Wiedersehen! Bine te-am/v-am gasit! - Ich freue mich, dich/Sie wieder zu sehen! Drum bun! - Gute Reise! Toate cele bune! - Alles Gute! Mai veniti pe la noi - Kommen Sie bald wieder! Fraze şi cuvinte de baz folosite în a socializa cu o persoan : ă ă -Care este numele dumneavoastr ? - Wie heißen Sie? (pronun ia : vi hais n ă ţ ă zi?) (oficial) -Cum te numeşti? - Wie heißt du? (pronun ia : vi haist du?) (neoficial) ţ -Eu m numesc... - Ich heiße... (pronun ia : ih haise...) (oficial) ă ţ -Eu m numesc... - Ich bin... (pronun ia : ih bin) (neoficial) ă ţ -Incântat de cunoştin - Freut mich (pronun ia : froit mih) ţă ţ -Cum î i merge? - Wie geht's? (pronun ia : vi ghe ?) ţ ţ ţ -Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastr ? - Mir geht es gut und Ihnen? ă (pronun ia : mia ghet es gut und in n) ţ ă -Mie îmi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronun ia : mia ghe ţ ţ ţ gut und dia) (neoficial) -Îmi pare r u. Nu în eleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronun ia : es ă ţ ţ tut mia laid. ih farşte niht)

Upload: dana-mircea

Post on 04-Oct-2015

26 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

  • SALUTURI IN LB GERMANA -Bun diminea a - Guten Morgen (pronun ia : gut n morg n) -Bun ziua - Guten Tag (pronun ia : gut n tag) -Bun ziua - Gr Gott (pronun ia : grius got) (este folosit n partea de Sud a Germaniei i Austria)-Bun seara - Guten Abend (pronun ia : gut n ab nd) -Noapte bun - Gute nacht (pronun ia : gute naht) -Bun / Salut - Hallo / Hi (pronun ia : halo / hai) -Bun , Salut - Servus (pronun ia : servus) (este folosit ntre persoane de sex masculin)-Bine a i venit! - Willkommen (pronun ia : vilcom n) -Mul umesc - Danke (pronun ia : danche) -Mul umesc! - Danke schn! (pronun ia : danche iun) -Mul umesc mult - Vielen Dank (pronun ia : fil n danc) -Scuza i-m - Entschuldigung (pronun ia : enuldigung) -mi pare r u - Es Tut mir Leid (pronun ia : es tut mia laid) -V rog! - Bitte! (pronun ia : bite) (este folosit dup Mul umesc - Danke) -Cu pl cere! - Bitte schn! (pronun ia : bite iun) (este folosit dup Mul umesc! - Danke schn!)-Nu ai pentru ce! - Nichts zu danken! (pronun ia : nih u dan-c n) -La revedere - Auf Wiedersehen (pronun ia : auf vid r-zen) -La revedere! - Auf Wiederhren! (pronun ia : auf vid r-hior n) (folosit dup o conversa ie telefonic ) -Pa - Tschss (pronun ia : cius)-Ne vedem mai trziu - Bis spter (pronun ia : bis peta)-Ne vedem curnd - Bis bald (pronun ia : bis bald)-Ne vedem mine - Bis morgen (pronun ia : bis morg n)

    -Cu bine! - Mach's gut! (pronun ia : mahs gut) -Buna ! (informal) = Hi ! (hai) Salut! - Gr dich!Pe curand! -Auf baldiges Wiedersehen!Bine te-am/v-am gasit! - Ich freue mich, dich/Sie wieder zu sehen!Drum bun! - Gute Reise!Toate cele bune! - Alles Gute!Mai veniti pe la noi - Kommen Sie bald wieder!Fraze i cuvinte de baz folosite n a socializa cu o persoan : -Care este numele dumneavoastr ? - Wie heien Sie? (pronun ia : vi hais n zi?) (oficial)-Cum te numeti? - Wie heit du? (pronun ia : vi haist du?) (neoficial)-Eu m numesc... - Ich heie... (pronun ia : ih haise...) (oficial) -Eu m numesc... - Ich bin... (pronun ia : ih bin) (neoficial) -Incntat de cunotin - Freut mich (pronun ia : froit mih) -Cum i merge? - Wie geht's? (pronun ia : vi ghe ?) -Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr ? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronun ia : mia ghet es gut und in n) -Mie mi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronun ia : mia ghe gut und dia) (neoficial)-mi pare r u. Nu n eleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronun ia : es tut mia laid. ih farte niht)

  • -Nu vorbesc aa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronun ia : ih can niht so gut doici u red n) -Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronun ia : ia. cain problem)

    -Da / Nu - Ja / Nein (pronun ia : ia / nain) Formule de prezentare (Vorstellungsformeln)Imi dati voie sa ma prezint - Darf ich mich vorstellen?Imi permiteti sa va prezint - Darf ich Ihnen vorstellen?Incantat de cunostinta. -Ich freue mich Sie kennen zu lernen!Expresii (Redewendungen)Ce mai faceti? - Wie geht es Ihnen?Bine, multumesc. -Danke, gut!Ce doriti? -Was wnschen Sie?Va rog. - Bitte.N-aveti pentru ce. - Keine Ursache.Pot intra? - Darf ich eintreten?Deranjez? - Stre ich?Intrati! - Kommen Sie bitte herein!Apropiati-va! -Treten Sie bitte nher!Luati loc, va rog! - Nehmen Sie bitte Platz!As putea sa va rog ceva? -Drfte ich Sie um etwas bitten?Desigur! -Jawohl!Pot sa va servesc cu ceva? - Darf ich Ihnen etwas anbieten?De accord. Cu placere. - Einverstanden. Gern.Ma intelegeti? - Verstehen Sie mich?Nu inteleg. - Ich verstehe nicht.Vorbiti germana? - Sprechen Sie Deutsch?Vorbiti mai tare/mai rar. - Sprechen Sie bitte lauter./langsamer.Explicati-mi ce inseamna -Erklren Sie mir bitte, was bedeutetCum se spune asta? - Wie sagt man das auf?Cum se pronunta acest cuvant? -Wie spricht man dieses Wort aus?Cum? - Wie bitte?Ati putea sa-mi traduceti asta? - Knnten Sie mir das bitte bersetzen?Va rog sa notati asta! - Screiben Sie das bitte auf!Spuneti va rog pe litere! - Buchstabieren Sie das bitte! Te rog ! = Bitte ! (bite)Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?) Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine.Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman. Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht

  • so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta. Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum. Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro. Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape. Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. = Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta. Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur. Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog. Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc.... Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump. Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav Numeralul n German Numeralul ordinal se poate forma in urmatoarele moduri:

    1.Pentru numerele de la 1 la 20 se adaug termina ia 'te'. 2.Pentru numerele de 20 la n se adauga terminatia 'ste'.Excep ii: erste (primul) , dritte (al treilea) , siebte (al aptelea) , achte (al optulea).Numeralele ordinale se acord in gen , num r si caz cu substantivul pe care l nso esc.Numeralul de la 13 la 19 se formeaz din numeralul de la 3 la 9 la care se adaug un 'zehn'. Excep i constituie 16 la care se va pune 'sech' in loc de 'sechs' si 17 la care se va pune 'sibe' in loc de 'sieben'.Numeralele de la 20 la 99 se formeaz astfel:1.Pentru zeci fixe (10,20...90) se va pune unitatea corespunz toare la care se va adauga termina ia 'zig'. Excep ie o constituie 20 (zwanzig) i 30 (dreiig). 2.Pentru zecile care nu sunt fixe formarea este diferit fa a de cea in limba roman (cifra unitatilor+und+cifra zecilor) , cifrele se scriu intr-un singur cuvnt i dac cifra unitatilor este 1 se va pune 'ein' in loc de 'eins'.Numeralele de la 100 la 999 se formeaz astfel: se scrie cifra sutelor urmat de cifra zecilor iar la sutele intregi se formeaza din cifra unitatilor sutelor urmat de 'hundert'. NUMERE -mp r it - dividieren (pronun ia : dividir n) -mp r it la - durch (pronun ia : durh) -nmul it - multiplizieren (pronun ia : multipli ir n) ORA.CAT ESTE CEASUL?

    Wie spt ist es? (Vi pet ist es? ) = Cat de tarziu este ? -Ct este ora, v rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronun ia : vi fil ur ist es, bite? )08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt. 08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist

  • kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt. 08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.Wichtig = important Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40Este sapte fix. Es ist genau sieben (Uhr).Este aproape trei. Es ist fast drei Uhr.Este 12 noaptea. Es ist zwlf Uhr nachts. la ora 10 um 10 Uhrla ora 10 fix pnktlich um 10 Uhrde la 5 la 6 von 5 bis 6intre 5 si 6 zwischen 5 und 6la ora 5 dupa amiaza um 5 Uhr nachmittagsla ora 7 seara um 7 Uhr abendsimediat dupa ora 8 kurz nach 8Ceasul meu nu merge. Meine Uhr geht nicht.Merge inainte/in urma. Meine Uhr geht vor/nach.Va astept de un sfert de ora. Ich warte auf Sie seit einer Viertelstunde.Asteptati-ma putin. Warten Sie bitte ein wenig auf mich.Va astept de peste o ora. Ich warte auf Sie seit mehr al seine Stunde.Ati sosit la timp/devreme/prea tarziu. Sie sind rechtzeitig/frh/zu spat eingetroffen.Aveti putin timp liber? Haben Sie ein wenig Zeit?Mai am cateva minute. Ich habe noch einige Minuten Zeit Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie. Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te

  • trezesti duminica? 1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica. 2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu? 2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und dreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30. 3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz? 3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00 4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare? 4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn ) = Ma duc la ora 22:00 la culcare. Expresii folosite cand faci referire la timp in general:Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di fer petung, ih tehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

    Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

    Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

    Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei. Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ

    DURATA(LAUFZEIT)-minut(e) - minute(n) (pronun ia : minute(minut n) -or (ore) - stunde(n) (pronun ia : tunde(tund n) -zi(le) - tag(e) (pronun ia : tag(taghe)-s pt mn (s pt mni) - woche(n) (pronun ia : vohe(voh n) -lun (luni) - monat(e) (pronun ia : monat(monate) -an(i) - jahr(e) (pronun ia : iar(iare)Mai multe cuvinte n strns leg tur cu subiectul principal: -diminea - morgen (pronun ia : morgh n) -dup -amiaz - nachmittag (pronun ia : nah-mitag) -seara - abend (pronun ia : ab nd) -noapte - nacht (pronun ia : naht)-nainte - vor (pronun ia : for)-mai trziu - spter (pronun ia : pet r) Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe) -Ce zi este ast zi? - Welcher Tag ist heute? (pronun ia : velhe tag ist hoite?) -Azi este - Heute ist (pronun ia : Hoite ist) -Luni - Montag (pronun ia : Mon-tag) -Mar i - Dienstag (pronun ia : Dins-tag)

  • -Miercuri - Mittwoch (pronun ia : Mit-voh) -Joi - Donnerstag (pronun ia : Doners-tag) -Vineri - Freitag (pronun ia : Frai-tag) -Smb t - Samstag (pronun ia : Sams-tag) -Duminic - Sonntag (pronun ia : Son-tag) Mai multe cuvinte n strns leg tur cu subiectul principal: -ast zi - heute (pronun ia : hoite) -mine - morgen (pronun ia : morg n) -poimine - bermorgen (pronun ia : iub r-morg n) -ieri - gestern (pronun ia : ghest rn) -alalt ieri - vorgestern (pronun ia : for-ghest rn) -zilnic - tglich (pronun ia : tag-lih) Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) -Ianuarie - Januar (pronun ia : Ianuar) -Februarie - Februar (pronun ia : Februar) -Martie - Mrz (pronun ia : Mer ) -Aprilie - April (pronun ia : April) -Mai - Mai (pronun ia : Mai) -Iunie - Juni (pronun ia : Iuni) -Iulie - Juli (pronun ia : Iuli) -August - August (pronun ia : August) -Septembrie - September (pronun ia : Zeptemb r) -Octombrie -Oktober (pronun ia : Octob r) Noiembrie - November (pronun ia : Novemb r) -Decembrie - Dezember (pronun ia : De emb r) Mai multe cuvinte n strns leg tur cu subiectul principal: -lun (luni) - monat(e) (pronun ia : monat(monate) -an(i) - jahr(e) (pronun ia : iar(iare) -anul viitor - nchstes Jahr (se pronunta Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de lunii, In cat suntem astazi? Der wievielte ist heute?Azi este 23 iulie. Heute ist der 23. Juli.pe 7 mai 2010 am 7. Mai 2010pana la 3 august bis zum 3. Augustpe 3 ale acestei luni/ale lunii viitoare am 3. dieses Monats/des nchsten MonatsSuntem in 2010. Wir sind im Jahre 2010.Am vizitat Romania anul trecut. Ich habe Rumnien voriges Jahr besucht.Anul acesta vrem sa vizitam Spania. Dieses Jahr wollen wir Spanien besuchen.Peste doi ani vom vizita Franta. In zwei Jahren werden wir Frankreich besuchen.Plecam pe 14 august. Wir reisen am 14. August ab.acum heute,jetztmaine, poimaine morgen, bermorgenin curand baldieri, alaltaieri gestern, vorgesternamiaza, dupa amiaza mittags, nachmittags

  • catre pranz gegen Mittagseara abendsnoaptea nachtsla miezul noptii um Mitternachtzilnic tglichdin ora in ora stndlichCand? Cat? Wann? Wie viel?devreme, in zori frh, frhmorgensdimineata in der Frhmaine dimineata morgen frhieri seara gestern Abendimediat soforttarziu, apoi, atunci spat, dann, damalsniciodata niemalscurand baldpana la bisde curand vor kurzemrecent neulichrar, rareori seltenin trecut, in viitor in der Vergangenheit, in der Zukunftanul trecut voriges Jahranul viitor nchstes Jahrpeste un an in einem Jahrtimp de trei zile drei Tage langpeste 10 zile in 10 Tagende o saptamana seit einer Woche

  • peste o luna in einem Monat spter ( petr ) = mai tarziu jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi PUNTE CARDINALE - die Kardinalpunkte: -Nord - der Norden (pronun ia : dea Nord n) -Sud - der Sden (pronun ia : dea Siud n) -Vest - der Westen (pronun ia : dea Vest n) -Est - der Osten (pronun ia : dea Ost n) -n Nord - im Norden (pronun ia : im Nord n) -spre Nord - nach Norden (pronun ia : nah Nord n) -din Nord - aus dem Norden (pronun ia : aus dem Nord n) im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....stlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta . Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se afla la nord de Mnchen.Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti Nrnberg ?Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla asta ?Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgad

    DIRECTII - Richtungen:-de-a lungul - entlang (pronun ia : entlang)-Stnga - links (pronun ia : linx)-n apropiere - bei (pronun ia : bai)-Lng - neben (pronun ia : neb n) -Peste - ber (pronun ia : iub r) -Dreapta - rechts (pronun ia : reh ) -Drept nainte - Geradeaus (pronun ia : gheradeaus) FORME-Formen:

  • -P trat - Quadrat / Viereck (pronun ia : cvadrat / fi rec) -Cerc - Kreis (pronun ia : crais)-Triunghi - Dreieck (pronun ia : draiec)-Dreptunghi - Rechteck (pronun ia : rehtec)-Oval - Oval (pronun ia : Oval)-Octogon - Achteck (pronun ia : Ahtec)-Cub - Wrfel (pronun ia : viurf l) -Sfer - Kugel (pronun ia : cug l) -Con - Kegel (pronun ia : cheg l) -Cilindru - Zylinder (pronun ia : ilind r ) Vremea. Fenomenele naturii. Barometru das BarometerAmurg das AbendrotTunetul der DonnerCutremur de pmnt das ErdbebenFurtun cu tunete i fulgere das GewitterCmp de nalt presiune das HochPresiune atmosferic der LuftdruckDepresiune atmosferic das TiefCurent de aer der LuftzugLuna(astrul) der MondPrecipita ii atmosferice (ploaie, zpad,cea ) die NiederschlgePloaie cldu ,munt (care tope te zpada) der TauregenViscol das Schneegestber/der SchneesturmSoare die SonneApus de soare der SonnenuntergangSolsti iu die SonnenwendeStea der SternCer nstelat der SternenhimmelStare a cilor rutiere der StraenzustandAvers der SchauerRou der TauTemperatur die TemperaturTemperatura la umbr die Temperatur im SchattenScderea temperaturii der TemperaturrckgangCre terea temperaturii der TemperaturanstiegOscila ie de temperatur die TemperaturschwankungFormare de nori die WolkenbildungRupere de nori/ploaie toren ial der Wolkenbruch -Aer - die Luft (pronun ia : di luft)-Apusul Soarelui - der Sonnenuntergang (pronun ia : dea sonenuntergank)-Atmosfer - Atmosphre (pronun ia : Atmo-sfere) -Cald - Warm (pronun ia : varm)-Canicul - die Hitze (pronun ia : di hit e) -Cea - der Nebel (pronun ia : dea neb l) -Cer - Himmel (pronun ia : him l) -Cer nstelat - der Sternenhimmel (pronun ia : dea ternen-him l)

    http://invata-germana-rapid.blogspot.ro/2011/12/vremea-fenomenele-naturii.html

  • -Curcubeu - Regenbogen (pronun ia : Reghen-bog n) -Cutremur - das Erdbeben (pronun ia : das erdbeb n) -Dezghe - das Tauwetter (pronun ia : das tauvet r) -Foarte Cald - Hei (pronun ia : hais)-Formare de nori - die Wolkenbildung (pronun ia : di volc n-bildung) -Frig - Kalt (pronun ia : calt)-Frumos - Schn (pronun ia : iun)-Fulger - der Blitz (pronun ia : dea bli ) Furtun - das Gewitter (pronun ia : das ghevit r) Ghea - das Eis (pronun ia : das ais) Grindin - der Hagel (pronun ia : dea hag l) Nori - die Wolken (pronun ia : di volk n) Ploaie - der Regen (pronun ia : dea reg n) Polei - das Glatteis (pronun ia : das glat-ais)Prognoza Meteo - die Vorschau (pronun ia : di forau)R s ritul Soarelui - der Sonnenaufgang (pronun ia : dea zonen-auf-gang) Rou - der Tau (pronun ia : der tau) Soare - die Sonne (pronun ia : di zone)Stea - der Stern (pronun ia : dea tern)Temperatura la umbr - die Temperatur im Schatten (pronun ia : di temperatur im at n)Vizibilitate - Sichtweite (pronun ia : Ziht-vait ) Z pad - Schnee (pronun ia : ne) der frost (der frost) = inghet der taifun (der taifun) = taifun windig (vindic) = furtuna wind (vind) = vant sonnig (soonic) = insorit wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor bewlkt (bevolkt) = innorat, noros regen (regn) = ploaie regnet (recnet) = a ploua klte (chelte) = racoare hitze (hit e) = caldura heiter (haitr) = senin inundatie die berschwemmung termometru das Thermometerfierbinte hei

    umiditate die Luftfeuchtigkeit tornada der Tornado Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fal e klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite Cum este vremea, ast zi? - Wie ist das Wetter heute?

    Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in andern Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.Es ist komisches wetter (Es ist comi es vetr) = Este o vreme ciudata. Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?

  • Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua ! Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ? Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit ! Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern. In Paris und Mnchen scheit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge. Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti. Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa. In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin. Wichtig = important

    Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant De Re inut:Dup cum pute i observa n exemplele de mai sus, atunci cnd vine vorba despre vreme, Es simplu se folosete n frazele de r spuns mpreun cu un verb iar Es ist se folosete mpreun cu un adjectiv.ANOTIMPURILE - die Jahreszeiten:-Prim var - der Frhling (pronun ia : dea Friuling) -n Prim var - im Frhling (pronun ia : im Friuling) -Var - der Sommer (pronun ia : dea Zom r) -n Var - im Sommer (pronun ia : im Zom r) -Toamn - der Herbst (pronun ia : dea Herbst) -n Toamn - im Herbst (pronun ia : im Herbst) -Iarn - der Winter (pronun ia : dea Vint r) -n Iarn - im Winter (pronun ia : im Vint r) - CULORILE -alb - wei (pronun ia : vais)negru - schwarz (pronun ia : var ) gri - grau (pronun ia : grau)rou - rot (pronun ia : rot)albastru - blau (pronun ia : blau)verde - grn (pronun ia : griun)galben - gelb (pronun ia : ghelb)portocaliu - orange (pronun ia : oranje)roz - rosa (pronun ia : roza)maro - braun (pronun ia : braun)argintiu - silber (pronun ia : zilb r) auriu - gold (pronun ia : gold Lec ia 10 de German - Natura NATURA (Vocabular) - Natur (Wortschatz):aerul - die Luft (pronun ia : di luft)apa - das Wasser (pronun ia : das Vas r)

  • apusul soarelui - der Sonnenuntergang (pronun ia : dear Zonen-unt r-gang) cascada - der Wasserfall (pronun ia : dea Vas r-fal) cerul - der Himmel (pronun ia : dea Himmel)coasta - die Kste (pronun ia : di quste)curcubeul - der Regenbogen (pronun ia : dea Reghenbog n) dealul - der Hgel (pronun ia : dea Hiug l) deertul - die Wste (pronun ia : di Viuste)ferma - der Bauernhof (pronun ia : dea Bauernhof)floarea - die Blume (pronun ia : di Blume)floarea soarelui - die Sonnenblume (pronun ia : di Zonen-blume)frunza - das Blatt (pronun ia : das Blat)iarba - das Gras (pronun ia : das Gras)insula - der Insel (pronun ia : dea Inz l) jungla - der Dschungel (pronun ia : dea Junghel)lacul - der See (pronun ia : dea Zi)luna - der Mond (pronun ia : dea Mund)luna plin - der Vollmond (pronun ia : dea Folmund) marea - die See / das Meer (pronun ia : di zi / das Me-a)muntele - der Berg (pronun ia : dea Berg)nisipul - der Sand (pronun ia : dea Sand)norul - die Wolke (pronun ia : di Volche)oceanul - der Ozean (pronun ia : dea O ian) oraul - die Stadt (pronun ia : di tat)p durea - der Wald (pronun ia : dea Vald) petera - die Hhle (pronun ia : di Hiole)piatra - der Stein (pronun ia : dea tain)plaja - der Strand (pronun ia : dea trand)planta - die Pflanze (pronun ia : di Pflan e) podul - die Brcke (pronun ia : di Briuche)pomul - der Baum (pronun ia : dea Baum)r d cina - die Wurzel (pronun ia : di vur el) r s ritul soarelui - der Sonnenaufgang (pronun ia : dea Zonen-auf-gang) rul - die Fluss (pronun ia : di Flus)soarele - die Sonne (pronun ia : di Zone)strada - die Strae (pronun ia : di trase)ara - das Land (pronun ia : das Land)

    terenul - das Feld (pronun ia : das Feld)trandafirul - die Rose (pronun ia : di Roze)tufiul - der Busch (pronun ia : dea Bu)tunetul - der Blitz (pronun ia : dea Bli ) valea - das Tal (pronun ia : das Tal)valul - die Welle (pronun ia : di vele)vntul - der Wind (pronun ia : dea vind)vremea - das Wetter (pronun ia : das vet r) z pada - der Schnee (pronun ia : dea ne)

    ANIMALELE(Vocabular) - Tiere (Wortschatz): Tier (tiir) = animalFisch (fi ) = pesteRind (rind) = vita

  • Elefant (elefant) = elefantalbina - die Biene (pronun ia : di Bine)balena - der Wal (pronun ia : dea Val)broasca - der Frosch (pronun ia : dea Fro)broasca estoas - die Schildkrte (pronun ia : di ild-kreote) calul - das Pferd (pronun ia : das Pferd)capra - die Ziege (pronun ia : di ighe) c prioara - der Hirsch (pronun ia : dea Hir) c telul - der Hund (pronun ia : dea Hund) cimpanzeul - der Schimpanse (pronun ia : dea impan e) crocodilul - das Krokodil (pronun ia : das crocodil)curcanul - der Truthahn (pronun ia : dea Trut-han)fluturaul - der Schmetterling (pronun ia : dea met r-ling) furnica - die Ameise (pronun ia : di Amize)g ina - das Huhn (pronun ia : das Huhn) girafa - die Giraffe (pronun ia : di girafe)gorila - der Gorilla (pronun ia : dea Gorila)iepurele - der Hase (pronun ia : dea Haze)leul - der Lwe (pronun ia : dea Leove)liliacul - die Fledermaus (pronun ia : di Fled r-maus) lupul - der Wolf (pronun ia : dea Volf)m garul - der Esel (pronun ia : dea aiz l) maimu a - der Affe (pronun ia : dea afe) oaia - das Schaf (pronun ia : das af)paianj nul - die Spinne (pronun ia : di pine) papagalul - der Papagei (pronun ia : dea Papagai)pas rea - der Vogel (pronun ia : dea fog l) pinguinul - der Pinguin (pronun ia : dea Pinguin)pisica - die Katze (pronun ia : di Ka e) pisicu a - das Ktzchen (pronun ia : das Ke en) porcul - das Schwein (pronun ia : das vain)ra a - die Ente (pronun ia : di Ente) arpele - die Schlange (pronun ia : di langhe)scorpionul - der Skorpion (pronun ia : dea Skorpion)oricelul - die Maus (pronun ia : di Maus)n arul - die Mcke (pronun ia : di Miuke)

    taurul - der Stier (pronun ia : dea tir)tigrul - der Tiger (pronun ia : dea Tig r) ursul -der Br (pronun ia : dea Bea)vaca - die Kuh (pronun ia : di cu)veveri a - das Eichhrnchen (pronun ia : das aih-heorn-h n) vi elul - das Kalb (pronun ia : das Kalb) vulpea - der Fuchs (pronun ia : dea Fucs)vulturul - der Adler (pronun ia : dea Adl r) zebra - das Zebra (pronun ia : das ibra)

    MANCARE(Vocabular) - Essen (Wortschatz): Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) : die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente

  • die Putenfleisch (di puten.flai ) = carne de curcan die Hhnchenfleisch (di henhen.flai ) = carne de pui die Leber (di leber) = ficat das Schintzel (das ni el) = snitel der Schinken (der inchen) = sunca der Putenschinken (der puten. inchen) = sunca de curcan der Hhnchenschinken (der henchen. inchen) = sunca de pui der Mais (der mais) = porumb die Nudeln (di nudeln) = fideaua der Kartoffelbrei/ kartoffelpree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofi der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti das Joghurt (das iogurt) = iaurt das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf die Sigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri bacon - der Speck (pronun ia : dea peih)crnatul - die Wurst (pronun ia : di vurst)carnea - das Fleisch (pronun ia : das flai)carnea de miel - das Lammfleisch (pronun ia : das Lam-flai)carnea de pas re - das Geflgel (pronun ia : das Ghefliug l) carnea de porc - das Schweinefleisch (pronun ia : das vaine-flai)carnea de vac - das Rindfleisch (pronun ia : das Rind-flai) carnea de vit - das Kalbfleisch (pronun ia : das Kalb-flai) cacavalul - der Kse (pronun ia : dea cheze)ciocolata - die Schokolade / die Praline (pronun ia : di ocolade / di Praline)crabul - der Krebs (pronun ia : dea crebs)curcanul - der Truthahn (pronun ia : dea Trut-han)friptura - der Braten / das Steak (pronun ia : dea Brat n / das teac) fructele de mare - die Meeresfrchte (pronun ia : di Meres-friute)g ina - das Huhn (pronun ia : das Huhn) g lute - Nudeln (pronun ia : niu-d l) gemul - die Marmelade (pronun ia : di Marmelade)gr tarul - der Grill (pronun ia : dea Gril) nghe ata - das Eis (pronun ia : das ais) mierea - der Honig (pronun ia : dea Honig)orezul - der Reis (pronun ia : dea Rais)ou - Eier (pronun ia : a-ia) oul - das Ei (pronun ia : das Ai)pinea - das Brot (pronun ia : das Brot)petele - der Fisch (pronun ia : dea Fi)ra a - die Ente (pronun ia : di Ente) unca - der Schinken (pronun ia : dea inc n) tortul - die Torte (pronun ia : di Torte)untul - die Butter (pronun ia : di But r) salata - der Salat (pronun ia : dea Zalat)supa - die Suppe (pronun ia : di Zupe)zah rul - der Zucker (pronun ia : dea uc r) PREPARAREA MANCARII - Speisenzubereitung:afumat - geruchert (pronun ia : gheroih rt)

  • cald - hei (pronun ia : hais) coapt - gebacken (pronun ia : ghebac n) f cut n cas - hausgemacht (pronun ia : haus-ghemaht) fiart - gekocht (pronun ia : gacoht) n aburi - gedmpft (pronun ia : ghedempft)picant - scharf (pronun ia : arf) prajit - frittiert (pronun ia : fri-ti rt) rece - kalt (pronun ia : calt)TACAMURILE - das Besteck (pronun ia : das Betec)linguri a - der Lffel (pronun ia : dea Leof l) furculi a - die Gabel (pronun ia : di Gab l) cu itul - das Messer (pronun ia : das Mes r) farfuria - der Teller (pronun ia : dea Tela)vasele - das Geschirr (pronun ia : das Geir)paharul - das Glas (pronun ia : das Glas)sticla - die Flasche (pronun ia : di Flae)BAUTURI (Vocabular) - Getrnke (Wortschatz):ap - das Wasser (pronun ia : das Vas r) ap mineral - Mineralwasser (pronun ia : mineral-vas r) alcoolul - der Alkohol (pronun ia : dea alcool)b utur nonalcoolic - alkoholfrei (pronun ia : alcool-frai) berea - das Bier (pronun ia : das bir)cafea f r cofein - koffeinfreien Kaffee (pronun ia : cofain-frai cafe) cafeaua - der Kaffee (pronun ia : dea cafe)ceaiul - der Tee (pronun ia : dea Ti)ciocolata cald - hei Schokolade (pronun ia : hais ocolade) laptele - die Milch (pronun ia : di milh)sucul - der Saft (pronun ia : dea zaft)vin rou - Rotwein (pronun ia : Rot-vain)vin alb - Weiwein (pronun ia : vais-vain)vinul - der Wein (pronun ia : dea vain)Mai multe cuvinte n strns leg tur cu subiectul principal: serve elul - die Serviette (pronun ia : di Zerviete) sarea - das Salz (pronun ia : das Zal ) piperul - der Pfeffer (pronun ia : dea Pfef r) masa - der Tisch (pronun ia : dea Ti)gustul - der Geschmack (pronun ia : dea Gemac)gustos - lecker (pronun ia : lec r) uleiul - das l (pronun ia : das oil)o etul - der Essig (pronun ia : dea Esig) mutarul - der Senf (pronun ia : dea Zenf)ghea a - das Eis (pronun ia : das ais) osp tarul - der Kellner (pronun ia : dea Keln r) osp t ri a - die Kellnerin (pronun ia : di Kelne-rin) meniul - die Speisekarte (pronun ia : di paize-carte)comanda - die Bestellung (pronun ia : di Betelung)a pl ti - zahlen / bezahlen (pronun ia : al n / bi al n) Nota, V rog! - Zahlen bitte! (pronun ia : al n bite!) gustarea - der Imbiss (pronun ia : dea imbis)masa de prnz - das Mittagessen (pronun ia : das Mit-tag-es n)

  • cina - das Abendessen (pronun ia : das Ab nd-es n) micul dejun - das Frhstck (pronun ia : das Friu-tiuc) FRUCTE (Vocabular) - Obst (Wortschatz):ananasul - die Ananas (pronun ia : di Ananas)banana - die Banane (pronun ia : di Banane)capuna - die Erdbeere (pronun ia : di Erdbea)cireaa - die Kirsche (pronun ia : di chire)dovleacul - der Krbis (pronun ia : dea chiur-bis)lamia - die Zitrone (pronun ia : di itrone) lamie verde - die Limone (pronun ia : di Limone)m rul - der Apfel (pronun ia : dea Apf l) m slina - die Olive (pronun ia : di Olive) para - die Birne (pronun ia : di Birne)piersica - der Pfirsisch (pronun ia : dea Pfir-zi)portocala - die Orange (pronun ia : di Oranje)strugurele - die Traube (pronun ia : di Traube)zmeura - die Himbeere (pronun ia : di Himbea)LEGUME (Vocabular) - Gemse (Wortschatz):legume proaspete - frisches Gemse (pronun ia : frie ghemiuse)cartoful - die Kartoffel (pronun ia : di cartof l) castravetele - die Gurke (pronun ia : di Ghiurke)ceapa - die Zwiebel (pronun ia : di vi-b l) conopida - der Blumenkohl (pronun ia : dea Blium n-col) fasolea - die Bohne (pronun ia : di Bone)fasolea verde - die grnen Bohnen (pronun ia : di griun n Bone) m laiul - der Mais (pronun ia : dea Maiz) maz rea - die Erbse (pronun ia : di Erbze) morcovul - die Karotte (pronun ia : carote)ridichea - der Rettich (pronun ia : dea Ret-tih)roia - die Tomate (pronun ia : di Tomate)salata verde - der Salat (pronun ia : dea Zalat)varza - der Kohl (pronun ia : dea Col)

    Grade de rudenie (Verwandtschaftsgrade)

    FAMILIA (Vocabular) - die Familie (Wortschatz):

    P rin ii - die Eltern (pronun ia : di elt rn) Tata - der Vater (pronun ia : dea fat r) Mama - die Mutter (pronun ia : di mut r) So ul - der Ehemann (pronun ia : dea Ehe-man) So ia - die Ehefrau (pronun ia : di Ehe-frau) Copilul - das Kind (pronun ia : das Kind)Fiul - der Sohn (pronun ia : dea son)Fiica - die Tochter (pronun ia : di toht r) Gemenii - der Zwilling (pronun ia : dea vi-ling) B iatul - der Junge (pronun ia : dea iunghe) Fata - das Mdchen (pronun ia : das med-hen)Fratele - der Bruder (pronun ia : dea brud r) Fratele meu vitreg - Mein Stiefbruder (pronun ia : Main tif-brud r) Sora - die Schwester (pronun ia : di vester)

    http://germanfast.blogspot.ro/2011/02/grade-de-rudenie-verwandtschaftsgrade.html

  • Sora mea vitreg - Meine Stiefschwester (pronun ia : Maine tif-vest r) Bunicul - der Gro vater (pronun ia : dea gros-fat r) Bunica - die Gro mutter (pronun ia : di gros-mut r) Unchiul - der Onkel (pronun ia : dea onc l) M tua - die Tante (pronun ia : di tante) Nepotul - der Neffe (pronun ia : dea nefe)Nepot - die Nichte (pronun ia : di Nihte) Naul - der Pate (pronun ia : dea Pate)Naa - die Patin (pronun ia : di Patin)

    Cumnatul - der Schwager (pronun ia : dea vag r) Cumnata - die Schwgerin (pronun ia : di veg rin) die Geschwister (di ghe vistr) = fratiider Urgrovater (der urgros.fatr) = strabuniculdie Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunicader Vetter (der fetr) = verisordie Kusine (di cuzine) = verisoarader Enkel (der enchel) = stranepotdie Enkelin (di enchelin) = stranepoatader Verwandte (der fervandte) = ruda Mai multe cuvinte n strns leg tur cu subiectul principal: Domnul - der Herr (pronun ia : dea Her)Doamna - die Frau (pronun ia : di Frau)Masculin - mnnlich (pronun ia : menlih)Feminin - weiblich (pronun ia : vaiblih)Starea civil - der Familienstand (pronun ia : dea Familien-tand) Sunte i cas torit( )? - Sind Sie verheiratet? (pronun ia : sind zi ferhairatet) Singur - ledig (pronun ia : ledig)C s torit - verheiratet (pronun ia : ferhairatet) Divor at - geschieden (pronun ia : geid n) Copii mici die KleinkinderCopii de scoala die SchulkinderDa, sunt casatorit(a). Ja, ich bin verheiratet.Unde este sotul dvs? Wo ist Ihr Mann?Sunt celibatar. Ich bin ledig.Aveti copii? Haben Sie Kinder?Mama vitrega/tata vitreg Stiefmutter/StiefvaterNunta nepotului meu die Hochzeit meines Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea .... Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du ghe vistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghe vistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu suntFritz este tat l lui Aida i a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica

  • (pronun ia : Fritz ist dea fat r fon Aida und fon Erica) Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronun ia : Aida ist di Toht r von Fritz)De Re inut:Cnd dori i s v referi i la o persoan de sexul masculin singular atunci folosi i der (pronun ia : dea) iar cnd dori i s v referi i la o persoan de sexul feminin singular atunci folosi i die (pronun ia : di). Aceeai regul se aplic i n cazul n care vre i s spune i: al meu - mein (pronun ia : main) sau a mea - meine (pronun ia : maine).

    ACASA (Vocabular) - zu Hause (Wortschatz) Ce adresa aveti? Welches ist Ihre Adresse?Adresa mea este: Meine Adresse ist:Str. M. Eminesc, nr. 7 M. Eminescu Strae 7La parter im ErdgeschossO casa veche ein altes HausUn bloc ein WohnblockUn apartament eine WohnungCate camere aveti? Wie viele Zimmer haben Sie?Sufrageria das SpeisezimmerDoua dormitoare zwei SchlafzimmerBaia das BadDebara den AbstellraumCamara die VorratskammerCamera de zi das WohnzimmerCamera de lucru das Arbeitzimmer aerul condi ionat - die Klimaanlage (pronun ia : di clima-anlaghe) aparatele - die Gerte (pronun ia : di Gherete)aspiratorul - der Staubsauger (pronun ia : dea taub-zaug r) baia - das Badezimmer (pronun ia : das Bade- ima) balconul - der Balkon (pronun ia : dea Balcon)biblioteca - das Bcherregal (pronun ia : das Biuhe-regal)biroul - der Schreibtisch (pronun ia : dea raib-ti)buc t ria - die Kche (pronun ia : di chiuhe) cada - die Badewanne (pronun ia : di Bade-vane)camera - das Zimmer (pronun ia : das im r) canapeaua - das Sofa (pronun ia : das sofa)ceasul - die Uhr (pronun ia : di ur)ceasul detept tor - der Wecker (pronun ia : dea vec r) chiuveta din baie - das Waschbecken (pronun ia : das va-bec n) chiuveta din buc t rie - das Splbecken (pronun ia : das piul-bec n) congelatorul - der Gefrierschrank (pronun ia : dea Ghefrir-ranc)coul de gunoi - der Papierkorb (pronun ia : dea Papir-corb)covorul - der Teppich (pronun ia : dea Tepih)crati a - der Topf (pronun ia : dea Tof) cuptorul - der Backofen (pronun ia : dea Bac-of n) cuptorul cu microunde - die Mikrowelle (pronun ia : di Micro-vele)deschiz torul de conserve - der Dosenffner (pronun ia : dea Doz n-eofn r)

  • dormitorul - das Schlafzimmer (pronun ia : das laf- im r) dulapul - der Schrank (pronun ia : dea ranc)duul - die Dusche (pronun ia : di Due)fereastra - das Fenster (pronun ia : das Fenst r) fierul de c lcat - das Bgeleisen / das Eisen (pronun ia : das Biug l-aizan / das aizan)fierul de c lcat cu aburi - das Dampfbgeleisen (pronun ia : das Damf-Biug l- aizan)fotoliul - der Sessel (pronun ia : dea zes l) frigiderul - der Khlschrank (pronun ia : dea Kiul-ranc)garajul - die Garage (pronun ia : di Garaje)gazonul - der Rasen (pronun ia : dea Raz n) gr dina - der Garten (pronun ia : dea Gart n) holul - der Flur (pronun ia : dea Flur)lampa - die Lampe (pronun ia : di Lampe)mnerul de la ua - der Trknauf / der Trgriff (pronun ia : dea Tiur-knauf / dea Tiur-grif)masa - der Tisch (pronun ia : dea Ti)maina de sp lat rufe - die Waschmaschine (pronun ia : di va-maine) maina de sp lat vase - die Geschirrsplmaschine (pronun ia : di Gheir-piul- maine)mixerul - der Standmixer (pronun ia : dea tand-mix r) mobila - die Mbel (pronun ia : di Miob l) oglinda - der Spiegel (pronun ia : dea pig l) parter - das Erdgeschoss (pronun ia : das Erdgheos)patul - das Bett (pronun ia : das Bet)p tura - die Decke (pronun ia : di Deche) perdeaua - der Vorhang (pronun ia : dea for-hang)peretele - die Wand (pronun ia : di vand)perna - das Kopfkissen (pronun ia : das cof-chis n) podeaua - der Boden (pronun ia : dea Bod n) poza - das Bild (pronun ia : das Bild)primul etaj - der erste Stock (pronun ia : dea erste toc)prosopul - das Handtuch (pronun ia : das Hand-tuh)radioul - das Radio (pronun ia : das Radio)robinetul - der Wasserhahn (pronun ia : dea vas r-han) sc rile - die Treppen (pronun ia : di Trep n) scaunul - der Stuhl (pronun ia : dea tul)sertarul - das Regal / die Schublade (pronun ia : das Regal / di ub-lade)subsol - der Keller / das Untergeschoss (pronun ia : dea Kel r / das unt r- gheos)sufrageria - das Wohnzimmer (pronun ia : das von im r) tavanul - das Dach (pronun ia : das Dah)telecomanda - die Fernbedienung (pronun ia : di Fern-bedinung)telefonul - das Telefon (pronun ia : das Telefon)televizorul - der Fernseher (pronun ia : dea Fen- e) toaleta - die Toilette (pronun ia : di Toilete)ua - die Tr (pronun ia : di Tiur)usacatorul de p r - der Haartrockner (pronun ia : dea Har-trocn r) vesela - das Geschirr (pronun ia : das Gheir)

  • vaza - die Vase (pronun ia : di Vaze)

    AEROPORTUL - der Flughafen (pronun ia : dea Flug-haf n)

    agen ia de turism - das Reisebro (pronun ia : das Raize-biuro) autobuzul - der Bus (pronun ia : dea Bus)automobilul - das Auto (pronun ia : das Auto)avionul - das Flugzeug (pronun ia : das Flug- oig) a ateriza - landen / zu landen (pronun ia : land n / u land n) a c l tori - reisen (pronun ia : raiz n) a merge cu bicicleta - radfahren (pronun ia : rad-far n) a zbura - fliegen / zu fliegen (pronun ia : flig n / u flig n) bagajul - das Gepck (pronun ia : das Gepec)barca - das Boot (pronun ia : das Bot)bicicleta - das Fahrrad (pronun ia : das Farad)biletele de avion - die Flugkarten (pronun ia : di Flug-kart n) biroul informa ii - das Auskunftsbro (pronun ia : das Aus-cunf -biuro) c l toria - die Reise (pronun ia : di Raize) check-in - der Check-in / Abfertigung (pronun ia : dea Check-in / Abfertigung)decolare - der Abflug / start (pronun ia : dare Abflug / tart)destina ia - die Destination / das Reiseziel (pronun ia : di Deztina ion / das Raize il)excursia - die Reise (pronun ia : di Raize)gara - Bahnhof (pronun ia : Banhof)geanta - die Tasche (pronun ia : di Tae)hotelul - das Hotel / der Gasthof (pronun ia : das Hotel / dea Gasthof)maina - der Wagen / PKW (pronun ia : dea vag n / Pkv) mergem pe jos - zu Fuss (pronun ia : u Fus) metroul - die U-Bahn (pronun ia : di u-Ban)motocicleta - das Motorrad (pronun ia : das Motorad)nava - das Schiff (pronun ia : das if)oficiul vamal - das Zollamt (pronun ia : das ol-amt) pasagerul - der Passagier / der Fahrgast (pronun ia : dea Pasajer / dea Fargast)paaportul - der Pass (pronun ia : dea Pas)plec ri - die Abfahrt (pronun ia : di Abfart) preg ti i de decolare - startbereit (pronun ia : tart-berait) ruta - die Route (pronun ia : di Rute)scopul - Ziel (pronun ia : il) sosiri - die Ankunft (pronun ia : di Ancunft)sta ia de tren - der Bahnhof (pronun ia : dea Ban-hof) strada - die Strae (pronun ia : di trase)strada principal - Hauptstrae (pronun ia : Haupt-trase) ara - das Land (pronun ia : das Land)

    traficul auto - der Verkehr (pronun ia : dea fachea)trenul - der Zug (pronun ia : dea ug) valiza - der Koffer (pronun ia : dea Kof r)

    IMBRACAMINTE (Vocabular) - Kleidung (Wortschatz):

  • blugi - die Jeans (pronun ia : di gins)bluza - die Bluse (pronun ia : di Bluze)c maa - das Hemd (pronun ia : das Hemd) c mas cu mneci scurte - Kurzarmhemd (pronun ia : cur -arm-hemd) c mas cu mneci lungi - Langarmhemd (pronun ia : lang-arm-hemd) ciorapi - die Socke / der Strumpf (pronun ia : di zokay / dea trumf)cizma - der Stiefel (pronun ia : dea tif l) costumul b rb tesc - der Anzug (pronun ia : dea An ug) costumul de baie - der Badeanzug (pronun ia : dea Bade-an ug) cravata - die Krawatte (pronun ia : di cravate)fusta - der Rock (pronun ia : dea roc)geaca - die Jacke (pronun ia : di iache)geaca sport - das Sakko (pronun ia : das zaco)geanta - die Tasche (pronun ia : di tae)haina - der Mantel (pronun ia : dea mant l) lenjeria intima - die Unterwsche (pronun ia : di unt r-vee) pantaloni - die Hose (pronun ia : di hoze)pantaloni scurti - kurze Hosen (pronun ia : cur e Hoz n) pantofi - die Schuhe (pronun ia : di ue)pantoful - der Schuh (pronun ia : dea u)pelerina de ploaie - der Regenmantel (pronun ia : dea regen-mant l) pijamalele - der Schlafanzug (pronun ia : dea laf-an ug) puloverul - der Pulli / der Pullover (pronun ia : dea puli / dea pulov r) rochia - das Kleid (pronun ia : das claid)sandala - die Sandale (pronun ia : di zandale)sutienul - der BH / der Bstenhalter (pronun ia : dea BeHa / dea Biust n- halt r)

    tricoul - das T-Shirt (pronun ia : das ti- rt) probieren (probiren) = a proba weit (vait) = larg lang (lang) = lung kurz (kur ) = scurt das Modell (das model) = model die Gre (di griose) = marime die Farbe (di farbe) = culoare die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac die Wolle (di vole) = lana die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare die Socken (di sochen) = sosete die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuri die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja die Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport ACCESORII (Vocabular) - Zubehr (Wortschatz):ceasul - die Armbanduhr (pronun ia : di Arm-band-ur)cureaua - der Grtel (pronun ia : dea ghiur-t l) earfa - der Schal (pronun ia : dea al)earfa pentru cap - das Kopftuch (pronun ia : das cof-tuh)

  • m nua - der Handschuh (pronun ia : dea Hand-u) ochelarii - die Brille (pronun ia : di Brile)ochelarii de soare - die Sonnenbrille (pronun ia : di Zonen-brile)p l ria - der Hut (pronun ia : dea Hut) poeta - die Handtasche (pronun ia : di Hand-tae)umbrela - der Regenschirm (pronun ia : dea reghen-irm)Bijuterii (Vocabular) - Schmuck (Wortschatz):br ara - das Armband (pronun ia : das Arm-band) cercelul - der Ohrring (pronun ia : dea Oring)inelul - der Ring (pronun ia : dea Ring)lan ul - die Halskette (pronun ia : di Halskettare) Mai multe cuvinte n strns leg tur cu subiectul principal: scump - teuer (pronun ia : toia)ieftin - billig (pronun ia : bilig)e prea scump - das ist zu teuer (pronun ia : das ist u toia) nu vreau - ich will es nicht (pronun ia : ih vil es niht)o iau - ich nehme es (pronun ia : ih neme es)o pung , v rog - eine Tte bitte (pronun ia : aine tiute bite )

    COSMETICE(Vocabular) - Kosmetik (Wortschatz):

    aparat de ras - das Rasiermesser (pronun ia : das Razi r-mes r) ap de cologne - das Klnisch Wasser (pronun ia : das coloni vas r) a dentar - die Zahnseide (pronun ia : di an-zaide) crem de ras - die Rasiercreme (pronun ia : di Razi r-creme) fard - die Schamrte (pronun ia : di am-reote)fixativ - der Haarfestiger (pronun ia : dea Har-festig r) gel de du - das Duschgel (pronun ia : das Du-gel)lac de unghii - der Nagellack (pronun ia : dea Nag l-lac) machiaj - die Schminke (pronun ia : di minche)ondulator - der Lockenstab (pronun ia : dea Lochen-tab)parfum - das Parfm (pronun ia : das Parfium)past de din i - die Zahnpasta (pronun ia : di an-pasta) periu a de din i - die Zahnbrste (pronun ia : di an-biurste) pieptene - der Kamm (pronun ia : dea kam)pudr - der Puder (pronun ia : dea Pud r) rimel - die Wimperntusche (pronun ia : di vimpern-tue)ruj - der Lippenstift (pronun ia : dea Lipen-tift)ampon - das Shampoo (pronun ia : das ampu)s pun - die Seife (pronun ia : di saife) spum - der Schaum (pronun ia : dea aum)

    usc tor de p r - der Fn (pronun ia : dea Feon) Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkufe): Darf ich? (darf ih? ) = pot eu Knnen Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati? Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut? Kann ich etwas fr Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs? die Einkufe (di ainkoife) = cumparaturi

  • der Verkufer / die Verkuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta das Obergescho (das oberghe os) = etaj die Kasse (di case) = casa de marcat das Angebot (das anghebot) = oferta die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin das Regal (das regal) = raft der Preis (der prais) = pret der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal die Einkaufstasche (di aincaufs.ta e) = sacosa de cumparaturi die Tte (di tiute) = sacosa teuer (toier) = scump billig (bilig) = ieftin bequem (becvem) = comod, confortabil zeigen ( aighen) = a arata ceva cuiva einpacken (ainpachen) = a impacheta bezahlen (be alen) = a plati nehmen (nemen) = a lua gefallen (ghefallen) = a place SPORTURI

    Alergare - Rennen (pronun ia : Ren n)

    Alpinism - Klettern (pronun ia : Klet n) Balet - Ballett (pronun ia : Balet)Baschet - Basketball (pronun ia : Baschetbal)Baseball - Baseball (pronun ia : Beisbal)Biliard - Billard (pronun ia : Biliard)Bowling - Kegeln (pronun ia : cheg l) Box - Boxen (pronun ia : Box n) Ciclism - Radfahren (pronun ia : Rad-far n) Curse Auto - Autorennen (pronun ia : Auto-ren n) Fotbal - Fuball (pronun ia : Fus-bal)Gimnastic - Turnen (pronun ia : Turn n) Golf - Golf (pronun ia : Golf)Handbal - Handball (pronun ia : Handbal)Hiking - Wandern (pronun ia : vand rn) Hochei - Eishockey (pronun ia : ais-hochei)not - Schwimmen (pronun ia : vim n) Jogging - Joggen (pronun ia : jogg n) Lacrosse - Lacrosse (pronun ia : Lacrosse)Lupte - Ringen (pronun ia : Ring n) Patinaj - Eislaufen (pronun ia : ais-lauf n) Pescuit - Angeln (pronun ia : Ang ln) Role - Rollschuhlaufen (pronun ia : Rol-u-lauf n)

  • Rugbi - Rugby (pronun ia : Rugbi)ah - Schach (pronun ia : ah)Schi - Ski fahren (pronun ia : Schi far n) Schi nautic - Wasserski (pronun ia : vas r-schi) Scufundare - Tauchen (pronun ia : Tau-h n) Snowboard - Snowboarden (pronun ia : znou-board n) Surfing - Surfen (pronun ia : zurf n) Tenis - Tennis (pronun ia : Tenis)Tenis de mas - Tischtennis (pronun ia : Ti-tenis) Volei - Volleyball (pronun ia : Volei-bal)Mai multe cuvinte n strns leg tur cu subiectul principal: a juca - Spielen (pronun ia : pil n) juc tor - Spieler (pronun ia : pil r) arbitru - Schiedsrichter (pronun ia : ids-riht r) Partile corpului (Krperteile) b rbia - Kinn (pronun ia : chin) burta - Bauch (pronun ia : bau)

    cap - Kopf (pronun ia : cof)cot - Ellbogen (pronun ia : elbog n) deget de la mn - Finger (pronun ia : fing r) deget de la picior - Zeh (pronun ia : e) din i - Zhne (pronun ia : ene) fa a - Gesicht (pronun ia : gheziht) ficat - Leber (pronun ia : lib r) frunte - Stirn (pronun ia : tirn)gt - Nacken (pronun ia : nachen)gur - Mund (pronun ia : mund) genunchi - Knie (pronun ia : cni)glezn - Knchel (pronun ia : cnioh l) inim - Herz (pronun ia : her ) mn - Hand (pronun ia : hand) muchi - Muskeln (pronun ia : muschel)nas - Nase (pronun ia : naze)ochi - Auge (pronun ia : aughe)obraji - Wange (pronun ia : vange)os - Knochen (pronun ia : cneoh n) p r - Haar (pronun ia : har) picior - Fu (pronun ia : fus)piele - Haut (pronun ia : haut)piept - Brust (pronun ia : brust)pl mn - Lunge (pronun ia : lunghe) snge - Blut (pronun ia : blut)spate - Rcken (pronun ia : riuche)sprncene - Augenbrauen (pronun ia : aughen-brau n) um r - Schulter (pronun ia : ult r) unghie - Fingernagel (pronun ia : fing r-naghel)

    ureche - Ohr (pronun ia : or )

  • der Rumpf (der rumpf) = trunchidie Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebraladas Mark (das mark) = maduva spinarii die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplatder Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = bratder Unterarm (der unter.arm) = antebratdie Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmeider Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la manader Bauch (der bauh) = burtadie Rippe (di ripe) = coastadie Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.var e) = mamelon, sfarcder Rcken (der riuchen) = spatedie Hfte (di hiufte) = solddas Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = funduldie Beine (di baine) = picioareleder Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober. enchel) = coapsadie Wade (di vade) = pulpader Spann (der pan) = muschi, fibredas Schienbein (das in.bain) = tibiedie Ferse (di ferse) = calcai Partile capului (Die Kopfteile) der Schdel (der ed l) = craniu das Haar (das haar) = parul das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul die Schlfen (di lefn) = tamplele die Nacken (di nachen) = ceafa der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca der Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = barbie die Bart (di bart) = barba der Schnurrbart ( nur.bart) = mustata das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari das Nasenloch (das nazen.loh) = nara; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen. an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba Organele interne (Innere Organe)

  • der Magen (der maghen) = stomac die Niere (di nire) = rinichi die Bauchspeicheldrse (di bauh. paihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (di gale) = fiere das Gehirn (ghehirn) = creierder Nerv (der nerf) = nerv die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi Meserii (Handwerke ) Sunt Ich binActor SchauspielerAgent de asigurare VersicherungsbeamteAgent de politie PolizeibeamteAngajat, salariat ArbeitnehmerArchitect ArchitektArtist KnstlerAvocat RechtsanwaltBibliotecar BibliothekarBona KindermdchenBrutar BckerBucatar KochCasierita KassierinChirurg ChirurgCantaret SngerCofetar KonditorComerciant KaufmannConducator auto profesionist BerufsfahrerConductor de tren SchaffnerConsilier economic WirtschaftsratEducatoare Erzieeherin/KindergrtnerinElev SchlerPictor MalerPostas BrieftrgerProfesionist in domeniul vanzarilor VerkaufsprofiScriitor SchriftstellerSculptor BildhauerSecretara Sekretrin Stomatolog ZahnarztStudent StudentSupraveghetor AufseherSef de vanzari Vertriebsleiter

    http://germanfast.blogspot.ro/2011/03/meserii-i-handwerke-i.html

  • Sofer ChauffeurTemplar TishlerTraducator bersetzerUcenic, incepator LehrlingVanzator VerkuferZiarist JournalistZidar MaurerAutorizatie de lucru ArbeitsgenehmigungMunca la domiciliu HeimarbeitNorma intreaga die VollzeitbeschftigungPrestari servicii die DiensteleistungenServiciu de curieri der KurierdienstMunca cu program redus die Teilzeitarbeit/die Teilzeitbeschftigung

    Consilier financiar FinanzratConsilier juridic RechtsberaterContabil BuchhalterCroitor SchneiderElectrician ElektrikerFarmacist ApothekerFemeie de serviciu Putzfrau/die BedienerinFrizer FriseurFunctionar la posta PostbeamteInginer IngenieurInvatator LehrerJudecator RichterJurist JuristLacatus SchlosserLucrator la domiciliu HeimarbeiterManager de vanzari Verkaufsleiter/SalesmanagerMacelar FleischerMedic ArztMedic pediatru KinderarztMecanic MechanikerMuncitor ArbeiterOftalmolog AugenarztPatron Arbeitgebeiter Curriculum vitae (Lebenslauf)

    Informatii personale Angaben zur PersonNume, prenume Name, VornameAdresa AdresseTelefon TelefonFax FaxE-mail E-mailNationalitate Staatsangehrigkeit

    http://germanfast.blogspot.ro/2011/03/curriculum-vitae-lebenslauf.html

  • Data nasterii GeburtsdatumExperienta profesionala BerufserfahrungPerioada ZeitraumFunctia sau postul ocupat Beruf oder FunktionActivitati principale Wichtige TtigkeitenNumele si adresa angajatorului Name und Adresse des ArbeitgebersDomeniu de activitate TtigkeitsbereichEducare si formare Schul- und BerufsausbildungPerioada ZeitraumDenumirea calificarii obtinute Bezeichnung der erworbenen QualificationDisciplinele principale studiate HauptfcherCompetentele profesionale dobandite berufliche FhigkeitenAptitudini si competente Fhigkeiten und KompetenzenLimba materna MutterspracheLimbi straine cunoscute FremdsprachenAutoevaluare SelbstbeurteilungIntelegere/vorbire/scriere Verstehen/Sprechen/SchreibenCompetente si abilitati sociale Soziale Kompetenzen und FhigkeitenCompetente si aptitudini organizatorice Organisatorische Kompetenzen und FhigkeitenCompetente si aptitudini tehnice Technische Kompetenzen und FhigkeitenCompetente si aptitudini de utilizare a calculatorului IKT-Kenntnisse und KompetenzenCompetente si aptitudini artistice Knstlerische Kompetenzen und FhigkeitenAlte competente si aptitudini Sonstige Kompetenzen und FhigkeitenPermis de conducere FhrerscheinInformatii suplimentare Zustzliche AngabenAnexe Anllaghe Ce profesiune aveti? Was sind Sie von Beruf?

    Ce meserie aveti? Welches Handwerk betreiben Sie?Unde lucrati? Wo arbeiten Sie?Lucrez intr-o fabrica. Ich arbeite in einer Fabrik.Uzina einem WerkIntr-un minister in einem MinisteriumMagazin einem LadenFerma/ birou auf einer Farm/ in einem BroLucrez la domiciliu Ich fhre Heimarbeit aus./ Ich arbeite von zu Hause aus.Lucrati cu program redus? Arbeiten Sie Teilzeit?Sunt angajat cu norma plina. Ich bin vollzeit beschftigt/

    Ich arbeite Vollzei .Ce vrst ave i? Wie alt sind Sie?Am 33 de ani. Ich bin 33 (Jahre alt).Nu-i nici un secret. Ich halte es nicht geheim.Am aproape 50 de ani. Ich bin fast 50 (Jahre alt).

  • Am trecut de 40 de ani. Ich bin schon ber 40.Cnd va fi ziua dvs de na tere? Wann wird Ihr Geburtstag sein?n ce an v-a i nscut? In welchem Jahr sind Sie geboren?C i ani mplini i? Wie alt werden Sie?Ce vrst mi da i? Wie alt schtzen Sie mich?Sunt nscut pe data de... Ich bin am...geboren.Copii sub 6 ani Kinder unter 6 JahrenMai tnr dect jnger alsMai n vrst dect lter alsDe vrsta mea in meinem AlterAdult erwachsenMinor minderjhrig Ma intereseaza (Ich interessiere mich fr...)

    Animalele de casa HaustiereArta KunstAstrologia AstrologieAstronomia AstronomieAvioanele FlugzeugeBarcile BootenBiliardul BilliardBungy-Jumping Bungy-JumpingCaii PferdeCalatoriile ReisenCalatoriile cu balonul BallonfahrtenDansul TanzenDansul popular VolkstanzenDrumetiile WandernEvul Mediu das MittelalterGeografia GeografieGimnastica mintii DenkspieleIahturile YachtenIstoria GeschichteMasinile AutosMuzica MusikMotocicletele MotorrderParcurile de distractii FreizeitparksPescuitul AngelnPictura MalereiPuzzle PuzzleSahul SchachVanatoarea Jagd

    http://germanfast.blogspot.ro/2011/05/ma-intereseaza-ich-interessiere-mich.html

  • Colectionez cu placere Ich sammle gerneTimbre/ monezi/ Briefmarken/ Mnzen/Scoici/cartele telefonice/ Munscheln/Telefonkarten/Carti postale. Postkarten.Va place sa gatiti? Kochen Sie gerne?Gatesc zilnic/ des/ cateodata/ din cand in cand/ rar. Ich koche tglich/ oft/ manchmal/ ab und zu/ selten.Cum vi se par cuvintele incrucisate? Wie finden Sie Kreuzwortrtsel?Excelente. Ausgezeichnet.Foarte interesante. Ganz interessant.Consider dansul... Ich finde Tanzen...Extraordinar/ minunat/ hervorrangend/ herrlich/Fantastic/ destul de bun/ phantastisch/ ganz gut/Frumos/ plictisitor/ schn/ langweilig/Rau/ oribil. schlecht/ scheulich.Mergeti la teatru/ cinema/ discoteca? Gehen Sie ins Theater/ ins Kino/ in die Disco?Cel mai multi mi place sa joc carti. Ich spiele am liebsten Karten.Nu citesc niciodata romane politiste. Ich lese nie KrimisCe faceti in timpul liber? Was machen Sie in Ihrer Freizeit?Imi petrec timpul liber Ich verbringe meine Freizeit In fata televizorului sau vor dem TV oderA calculatorului. vor dem Computer.De obicei imi petrec Meistens verbringe meineTimpul liber in mod placut acasa. Freizeit gemtlich zu Hause.Imi petrec timpul cu prietenii si organizez petreceri. Ich verbringe meine Freizeit mit Freunden und mache Partys.La sfarsitul saptamanii nu stau niciodata in casa. Am Wochenende bin ich nie daheim.Sunt intotdeauna cu prietenii pe drum. Ich bin immer mit Freunden unterwegs.Eu ma odihnesc dupa munca. Ich ruhe mich von der Arbeit aus.Cateodata, sambata ies cu prietenii sa bem ceva. Manchmal gehe ich samstags mit Freunden aus, etwas trinken.In rest nimic deosebit. Sonst nichts Besonderes.Mie imi place foarte mult sa merg prin magazine fara vreun scop si sa-mi cumpar ce-mi place. Geschfte ziellos zu gehen und zu kaufen, was mir gefllt.

    Care este numele dumneavoastr ? - Wie heien Sie? (pronun ia : vi hais n zi?)Cum te numeti? - Wie heit du? (pronun ia : vi haist du?)Care este numele dumneavoastr de familie? - Was ist Ihren Nachname? (pronun ia : vas ist ir n Nah-name?) Numele meu este... - Ich heie... (pronun ia : Ih haise...)Pute i spune numele pe litere, v rog? - Knnen Sie den Namen bitte

  • buchstabieren? (pronun ia : chion n zi den Namen bite buhtabiran?) Pute i spune numele dumneavoastr pe litere, v rog? - Knnen Sie bitte Ihren Namen buchstabieren? (pronun ia : chion n zi bite ir n Namen buhtabiran?)da, pot - Ja, Ich kann (pronun ia : ia, ih can)

    Cteva cuvinte greu de pronun at: rger (pronun ia : erg ), Csar (pronun ia : eza), konom (pronun ia : econom), Quelle (pronun ia : cvele), bermut (pronun ia : iub rmut).Numeralul ordinal n propozi ii: Ast zi este prima zi de munc - Heute ist der erste Arbeitstag Al doilea este fiul meu - Der zweite ist mein SohnEl este al treilea - Er ist der dritteCnd este ziua dumneavoastr de natere? - Wann ist Ihr Geburtstag?Cnd este ziua ta de natere? - Wann ist dein Geburtstag?Cnd sunte i n scut? - Wann sind Sie geboren? M-am n scut pe nt i Septembrie - Ich bin am erste September geboren M-am n scut pe 4(patru) Februarie - Ich bin am 4(vier) Februar geborenM-am n scut pe 10(zece) Iunie - Ich bin am 10(zehn) Juni geborenM-am n scut pe 14(paisprezece) Noiembrie - Ich bin am 14(vierzehn) November geborenM-am n scut pe 20(dou zeci) Mai - Ich bin am 20(zwanzig) Mai geboren M-am n scut pe 21(dou zeci i unu) Ianuarie - Ich bin am 21(einundzwanzig) Januar geborenM-am n scut pe 27(dou zeci i apte) Octombrie - Ich bin am 27(siebenundzwanzig) Oktober geborenM-am n scut pe nt i Septembrie 1975(o mie nou sute aptezeci i cinci) - Ich bin am erste September 1975(eintausendneunhundertfnfundsiebzig) geborenM-am n scut pe 4(patru) Februarie 1980(o mie nou sute optzeci) - Ich bin am 4(vier) Februar 1980(eintausendneunhundertachtzig) geborenEu sunt n scut n 1984(o mie nou sute optzeci i patru) - Ich bin in 1984(eintausendneunhundertvierundachtzig) geborenEu sunt n scut n 1990(o mie nou sute nou zeci) - Ich bin in 1990(eintausendneunhundertneunzig) geborenEu sunt n scut n 2002(dou mii doi) - Ich bin in 2002(zweitausendzwei) geborennmul irea - Multiplikation:doi ori trei este egal cu ase - zwei mal drei ist gleich sechscinci ori patru este egal cu dou zeci - fnf mal vier ist gleich zwanzigapte ori apte este egal cu patruzeci i nou - sieben mal sieben ist gleich neunundvierzigmp r irea - Division: opt mp r it la patru este egal cu doi - acht geteilt durch vier ist gleich zwei doazeci si doi mp r it la doi este egal cu unsprezece - zweiundzwanzig geteilt durch zwei ist gleich elfcinci zeci i ase mp r it la apte este egal cu opt - sechsundfnfzig geteilt durch sieben ist gleich acht