SONATA PIANPENTRU

Liviu Comes

GRAF OART

Op. 1

Ediţie îngrijită deAlice MavrodinAdriana Pop

Oana Rădulescu-Velcovici

,şi

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

I S M N: 979-0-69492-114-9

Tehnoredactarea muzicală: Andreea Larisa Retegan.

E MDITURA UZICALĂ GRAFOART®

Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

TEL.: 0747 236 278 ; 021 315 07 12(07- )GRAFOART

Bucureşti, str. Braşov nr. 20

E MAIL- : GRAFOART GMAIL COM1991@ .

L MIBRĂRIA UZICALĂ George Enescu

COMENZI ON LINE- : WWW RO. .LIBRARIAMUZICALA

În elaborarea prezentei ediţii s-au utilizat lucrările:, , manuscris, 1950.Liviu Comes

Liviu ComesSonata pentru pian

, , Conservatorul de muzică „G.Dima“, Cluj, 1952.şi

, , Conservatorul de muzică „G.Dima“, Cluj, 1970

Sonata pentru pian

Liviu Comes Melopee .

©2021. Toate drepturile rezervate.Nicio parte din prezenta lucrare nu poate fi copiată, reprodusă sau transmisă prin niciun mijloc electronic sau mecanic

şi nu este permisă nicio formă de imprimare audio sau video fără acordul scris al Editurii Muzicale .În interpretarea publică se va menţiona „Editura Muzicală , Bucureşti, 2021”.

GRAFOART®

GRAFOART®

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

Pe de altă parte însă, hotărârea Maestrului de a se consacra muzicii i-a permis să serealizeze cu adevărat pe plan artistic. Anii '60 au fost perioada când Liviu Comes a abordattehnica serial-dodecafonică dând la iveală creaţii de referinţă ca Sonata pentru clarinet şi pian.Între timp, Sigismund Toduţă l-a desemnat ca succesor al său la conducerea Conservatoruluidin Cluj.

(18 dec. 1918, Şerel – 28 sept. 2004, Bucureşti)

Liviu Comes s-a născut la Şerel, un sat din ţara Haţegului, ca fiu al unui preotgreco-catolic şi al unei învăţătoare. Familia Comes era o familie de preoţi şi învăţători de ţară,ajunsă la a şasea generaţie, un mediu cu preocupări intelectuale, în care oamenii erau deprinşi,din tată în fiu, să-şi povăţuiască, îndrume, instruiască semenii. Cred că acest lucru explică foartemulte în ceea ce-l priveşte pe Maestrul Comes : vocaţia pedagogică înainte de toate, dar şigradul de rafinament, de civilizaţie, omenianedezminţită, talentul său de a conduce – copii şiadulţi, persoane şi instituţii – cu o autoritatefermă dar blândă.

Pentru moment, aceasta a fost o realitate dureroasă dar Liviu Comes şi-a continuatactivităţile muzicale ca amator. Iar după război, şi-a putut împlini visul înscriindu-se laConservatorul din Cluj – unde l-a avut ca profesor de compoziţie pe Maestrul SigismundToduţă. În acelaşi timp, lucra ca asistent în cadrul facultăţii de medicină – specialitatea de boliinfecţioase –, iar la terminarea studiilor muzicale, a devenit asistent şi la Conservator.

Timp de peste un deceniu, Liviu Comes a desfăşurat o dublă activitate, a fost simultancompozitor şi medic, predând la două facultăţi şi tratând bolnavi. „Ţineam cursul de armonie şiapoi fugeam la spital să fac contravizita”, îmi povestea el. A reuşit totuşi să compună lucrăricorale, camerale etc. În final însă, a luat hotărârea de a se dedica exclusiv muzicii. Decizia n-afost uşoară căci doctorul Comes îşi iubea meseria – se spune despre el că a fost un foarte bundiagnostician. Totuşi, o serie de factori l-au determinat să nu mai continue. Vizita de adio prinsaloanele spitalului a făcut-o cu un şoricel de laborator în buzunarul de la piept…

Liviu COMES

Totuşi, într-o primă fază, tânărul Liviupărea că se abate de la tradiţia familiei : s-aorientat spre muzică. Elev de liceu la Tg. Mureş, aînceput să studieze vioara, întâi în particular apoila Conservatorul municipal. Participa la toatemanifestările muzicale şcolare, iar de pe la vârstade 14-15 ani, a început să ia lecţii de armonie şicontrapunct cu Maestrul Zeno Vancea. De atuncidatează şi primele încercări de compoziţie.Totodată, adolescentul se străduia să-şi formezeo cultură muzicală ascultând transmisiile radio şicitind partituri pe rupte. Problemele s-aucomplicat însă după terminarea liceului, când s-apus problema alegerii unei cariere. Muzica nupărea ceva „serios” pe vremea aceea, aşa încâtabsolventul clasei de vioară s-a înscris lamedicină. Spera să urmeze în paralel şi Academiade muzică, dar lucrul nu s-a putut, medicina fiind mult prea solicitantă.

- -3

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

- -4

Creaţia sa nu este voluminoasă, nu impresionează prin numărul lucrărilor ci prin gradullor de finisare – rezultatul a zeci de revizuiri migăloase. Nota definitorie o constituie un lirismdiscret şi interiorizat, dar având în acelaşi timp un subtext evocator, adesea chiar descriptiv. Dealtfel, calitatea pe care Liviu Comes o recunoştea muzicii sale era plasticitatea – şi nu se înşela.Dar secretul său cel mai bine păstrat mi l-a destăinuit într-o după amiază senină de toamnă,privind undeva departe şi gândind cu glas tare : „Nu se poate compune la rece”, reflecta el.„Dacă vrei ca să rămână ceva în urma ta, atunci pentru fiecare lucrare trebuie să verşi olacrimă”…

Alice Mavrodin

După 1990, Maestrul s-a orientat cu precădere spre creaţia corală, o realizare cu totulexcepţională fiind Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur, premiată de UniuneaCompozitorilor (1991). Au urmat „Psalmi de restrişte” (1996), „Colinde hunedorene” (1997),„Liturghia Brevis” (1998). Stilul se orientează acum spre un serialism modal, cu numeroasetensiuni armonice dar diatonic în esenţă. Este un stil de sinteză, în care se reunescexperimentele anilor '60 cu căutările armonice ale Poemelor corale şi ecourile adânc întipăriteîn suflet ale muzicii religioase din Transilvania. În semn de omagiu, Academia de Muzică dinCluj i-a acordat Maestrului Comes, în 1998, titlul de Doctor Honoris Causa, cu prilejulîmplinirii a 80 de ani.

În 1969, Liviu Comes a luat cea de a doua hotărâre crucială din carieră : s-a mutat cufamilia la Bucureşti. Au urmat două decenii deosebit de bogate în lucrări simfonice, camerale şicorale, circumscrise unei zone stilistice care s-ar putea numi „post-serială”, utilizând totalulcromatic dar cu elemente modale de folclor stilizat : poemele orchestrale „Salbă” (1969) şi„Măguri” (1986), oratoriul „Cântec în piatră” (1978), Patru poeme corale (1979-85), Cvartetulde coarde (1989), Sonata pentru vioară solo (1995) şi multe altele.

La aceasta se adaugă lucrările teoretice – „Melodica palestriniană” (1971, premiată deAcademia română) şi Tratatul de contrapunct (1986), ambele asociate cu activitatea sa de oviaţă ca profesor. Tot o preocupare de o viaţă a fost şi educarea muzicală a copiilor de vârstămică – problemă tratată atât teoretic cât şi practic, prin culegeri de cântece. Amintim că LiviuComes a condus ani de zile secţia de Creaţie didactică şi pentru copii a Uniunii Compozitorilor.

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

Sonata are trei părţi: o primă parte ( ) în formă de sonată; o a doua( ) în formă de lied tripartit; o a treia ( ) în formă de rondo. Partea întâi sedesfăşoară în atmosfera unui conflict dramatic având două idei contrastante: prima,tumultuoasă, cu care se deschide discursul, şi o a doua senină, în intonaţie de colindde copii. Partea a doua a sonatei, Melopee, este un recitativ monodic de tipulcântecului lung, cu un caracter lirico-dramatic. Partea ultimă, Rondo, zglobie şijucăuşă, cuprinde momente de sarcasm, dar şi de delicată poezie.

Allegro con brioAndante Allegro

Liviu Comes

op. 1 – 1951

Sonata pentru pian

Lucrarea a fost terminată în 1951, la un an de la absolvirea studiilor decompoziţie. Deşi pe atunci se găseau la îndemână puţine modele de sonateromâneşti, autorul s-a străduit să dezvolte, în tiparele clasice ale sonatei şi într-unlimbaj propriu, un material de inspiraţie folclorică.

Materialul tematic al sonatei nu se bazează pe citate directe ci este creat doar înspiritul şi atmosfera cântecului popular românesc. Limbajul armonic îşi are rădăcinileîn modalul diatonic al folclorului nostru, cu utilizarea unor acorduri complexe,rezultate din proiectarea verticală a unor elemente melodice, cu suprapuneri desecunde, cvarte şi cvinte, apogiaturi incluse în acord etc., de influenţă impresionistă.

- -5

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

- -6

Facsimil manuscris

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

legato

4

7

11

cresc.

Liviu Comes

SONATA PENTRU PIAN

I.

LUCRARE PROTEJATĂ

( )FOTOCOPIEREA

CHIAR ŞI PARŢIALĂESTE INTERZISĂ

- -10

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

II. (Melopee)

- -25

3

3

semplice senza espress.

5

5

un poco cantabile3

3

sereno e un pochiss. mosso

7 3

73

3

3

3 3

3

3

3

3

3

3quasi

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

III. (Rondo)

- -30

4

7 semplice

molto leggiero

10

3

un poco cantabile

5

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

SAU

Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

PUTEŢI ACHIZIŢIONA LUCRĂRILE NOASTRE DIN

(lângă Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu”)

PUTEŢI COMANDA ONLINE VIZITÂND

L MIBRĂRIA UZICALĂ George Enescu

E MAIL- : 1991 .GRAFOART GMAIL COM@

WWW RO. .LIBRARIAMUZICALA

TEL.: 0747 236 278 (07- )GRAFOART

A !CEASTĂ LUCRARE ESTE PROTEJATĂ DE LEGEA DREPTULUI DE AUTOR

F -C 3OTOCOPIEREA ACESTEI LUCRĂRI SAU DISTRIBUIREA COPIEI PIRAT( )CHIAR ŞI PARŢIALĂ

ONSTITUIE INFRACŢIUNE ŞI SE SANCŢIONEAZĂ CU ÎNCHISOARE DE PÂNĂ LA ANI( . L 8/1996 - A . 193 .)CF EGE RT ŞI URM

ŞI SUSŢINEŢI PUBLICAREA UNOR LUCRĂRI SIMILARE !RESPECTAŢI EFORTUL AUTORULUI ŞI AL ECHIPEI REDACŢIONALE

PRE

VIZU

ALIZ

ARE