1. 1. j P ress, ANTHONY GIDDENS SOCIOLOG IE Traducere de Radu Sandulescu si Vivia Sandulescu -CEU
2. 2. 1. CE ESTE SOCIOLOGIA? CONCEPTE DE BAZA SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU DEZVOLTAREA ABORDARII SOCIOLOGIEI Studierea sociologiei Consecinte intentionale si neintentionale PRIMELE ORIGINI Auguste Comte Emile Durkheim Karl Marx Max Weber GNDITORI CONTEMPORANI Michel Foucault si JurgenHabermas ESTE SOCIOLOGIA O STIINTA? CUM NE POATE AJUTA SOCIOLOGIA N VIATA? Constiinta diferentelor culturale Evaluarea efectelor politice Constiinta de sine Rolul sociologului n societate CONCLUZII REZUMAT TERMENI IMPORTANTI
3. 3. sociologie stiinta Ne aflam, la sfrsitul secolului XX, ntr-o lume care ne ngrijoreaza profund si care totusi este plina de cele mai extraordinare promisiuni pentru viitor. Este o lume ntr-o continua schimbare, marcata de adnci conflicte, tensiuni si divizari sociale dar si de agresiunea distructiva a tehnologieimoderne asupra mediului nconjurator. Si totusi, avem posibilitatea de a ne controla destinul si de a ne crea o viata maibuna, imposibil de imaginat de generatiile anterioare. Cum s-a format aceasta lume? De ce conditiile noastre de viata sunt att de diferite de cele ale parintilor si bunicilor nostri? n cedirectii se va produce schimbarea n viitor? Aceste ntrebari sunt opreocupare primordiala n societate, un domeniu de studiu cu un rol fundamental, n consecinta, n cultura intelectuala moderna. O SOCIOLOGIA este studiul vietii sociale umane, a grupurilor sisocietatilor. Este un demers ndraznet si de mare responsabilitate, ntruct subiectul ei este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinte sociale. Scopul studierii sociologiei esteextrem de larg, de la analiza ntlnirilor trecatoare dintre diferitiindivizi pe strada pna la investigarea proceselor sociale globale. Un scurt exemplu ne va oferi o prima idee despre natura siobiectivele sociologiei. SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU Ati fost vreodata ndragostit? Cu siguranta ca da. Majoritateaoamenilor trecuti de pubertate stiu ce nseamna a fi ndragostit. Dragostea si aventura romantica nseamna, pentru multi dintre noi, unele dintre sentimentele cele mai intense pe care le traim. De ce se ndragostesc oamenii? Raspunsul pare, la prima vedere, evident. Dragostea exprima o atractie reciproca, fizica si personala, pe care doi indivizi o resimt unul pentru celalalt. n ziuade azi am putea privi cu scepticism ideea dragostei vesnice", dartindem sa credem ca a te ndragosti este o experienta nascuta dinemotii universal umane. Pare natural de aceea ca un cuplu care sendragosteste sa-si doreasca mplinirea personala si sexuala a relatiei lor, eventual sub forma casatoriei. Si totusi aceasta situatie, att de fireasca azi, este de faptneobisnuita. A te ndragosti nu este o experienta prin care trecmajoritatea oamenilor din lume -iar acolo unde ea se ntmpla, arareori este considerata a avea vreo legatura cu casatoria. Ideeadragostei romantice s-a raspndit de curnd n societatea noastrasi nu a existat niciodata n majoritatea altor culturi. Abia n vremurile moderne dragostea si sexualitatea au nceput sa fie percepute una n legatura cu cealalta. John Boswell, cercetator al istoriei Europei medievale, observa ct de neobisnuite sunt ideile noastre moderne despre dragostea romantica.
4. 4. n Europa evului mediu, practic nimeni nu se casatorea din dragoste. Exista chiar o zicala medievala: a-ti iubi sotia si cu sufletul nseamna adulter". n vremurile acelea si nca secole mai trziu, barbatii si femeile se casatoreau pentru a pastra proprietatea n familie sau pentru a creste copii care sa lucreze la ferma familiei. O data casatoriti, ei puteau deveni tovarasi apropiati; aceasta se ntmpla de regula dupa casatorie, mai curnd dect nainte. Uneori partenerii aveau aventuri sexuale n afara casatoriei, dar acestea afectau prea putin emotiile pe care le asociem cu dragostea. Dragostea romantica era privita n cel mai bun caz ca o slabiciune si n cel mai rau caz ca o boala. Atitudinea noastra actuala se afla aproape la polul opus. Boswell vorbeste pe buna dreptate despre o reala obsesie a culturii industriale moderne", legata de dragostea romantica: Cei scufundati n oceanul dragostei" au tendinta de a lua n serios... Prea putine culturi premoderne sau contemporaneneindustrializate ar fi de acord cu afirmatia -de netagaduit nOccident -ca scopul n viata al unui barbat este de a iubi ofemeie, iar scopul n viata al unei femei este de a iubi unbarbat". Majoritatea oamenilor, din majoritatea epocilor si locurilor, ar gasi ca aceasta este o masura cam jalnica a valorilor umane!(Boswell,1995,p.XDC) De aceea, dragostea romantica nu poate fi nteleasa ca parte naturala a vietii umane; ea a fost mai curnd determinata de numeroase influente sociale si istorice. Acestea influente sunt studiate de sociologi. Cei mai multi dintre noi percepem lumea n functie de trasaturile propriei noastre vieti. Sociologia demonstreaza necesitatea de a ne extinde ntelegerea asupra motivatiei prezentei si comportamentului nostru. Ea ne arata ca tot ceea ce se considera a fi natural, inevitabil, bun sau adevarat, poate sa nu fie asa si ca datele" vietii noastre sunt puternic influentate de forte istorice si sociale. ntelegerea modalitatilor subtile, dar complexe si profunde, n care vietile noastre reflecta contextul experientei noastre sociale, este esentiala n abordarea sociologica. DEZVOLTAREA ABORDARII SOCIOLOGIEI A nvata sa gndim n termeni sociologici -a tinde, cu alte cuvinte, spre o privire mai cuprinzatoare -nseamna a cultiva imaginatia. Ca sociologi avem nevoie, de exemplu, sa ne imaginam censeamna experienta sexuala si cea a casatoriei pentru oameni pentru majoritatea umanitatii, n fond, pna de curnd -pentru care idealurile dragostei romantice par straine sau de-a dreptul absurde. Studierea sociologiei nu poate fi doar un proces de rutina, de dobndire de cunostinte. Sociologul este o persoanacapabila a se desprinde de proximitatea circumstantelor personale si de a-si reprezenta lucrurile ntr-un context mai larg. Munca sociologica depinde de ceea ce
5. 5. autorul american C. Wright Mills numea, printr-o expresie devenita celebra, imaginatia sociologica (Mills, 1970). Imaginatia sociologica necesita, mai ales, sa ne detasam derutina familiara a vietilor noastre, pentru a putea privi altfel." Saluam simplul gest al bautului unei cesti de cafea. Ce putemspune, din punct de vedere sociologic, despre un gest n aparentaatt de neinteresant? O multime de lucruri. Putem arata mai nti ca o ceasca de cafea nu este doar o bautura reconfortanta. Ea poseda o valoare simbolica, ca parte a activitatilor noastre sociale zilnice. Adesea, ritualul asociat cu bautul cafelei este mult mai important dect consumarea bauturii nsesi. Doi oameni care planuiesc sa se ntlneasca pentru a lua cafeaua mpreuna suntprobabil mai interesati de ntlnirea n sine si de discutie dect de ceea ce consuma. Bautul si mncatul ofera, de fapt n toate tipurile de societate, ocazii pentru interactiuni sociale si ndeplinireade ritualuri -iar acestea constituie un subiect important pentru studiul sociologic. n al doilea rnd, cafeaua este un drog ce contine cofeina, cu efect stimulativ asupra creierului. n majoritatea culturilor occidentale, marii bautori de cafea nu sunt considerati narcomani. Ca si alcoolul, cafeaua este un drog acceptabil social, n timp ce marijuana, de exemplu, nu este. Si totusi, exista societati caretolereaza consumul de marijuana sau chiar de cocaina, dar resping att cafeaua ct si alcoolul. Sociologii sunt interesati deceea ce determina aceste contraste. SOCIOLOGIA CAFELEI 1. Valoarea simbolica. Pentru multi occidentali cafeaua consumata dimineata este un ritual personal, urmat n cursul zilei de cafeaua luata mpreuna cu altii ritual social. 2. Folosirea ca drog. Multa lume bea cafea pentru a se trezi". n unelesocietati folosirea ei este interzisa. Relatiile sociale si economice. Cultivarea, ambalarea, distributia si vnzarea cafelei este o ntreprindere globala, care implica mai multeculturi, grupuri sociale si organizatii din cadrulacestor culturi dar si mii de indivizi. O buna partedin cafeaua consumata n Europa si Statele Uniteeste importata din America de Sud.
6. 6. Dezvoltarea sociala si economica n trecut. Relatiile cafelei" actualmente n functiune nu au existat dintotdeauna. Ele s-au dezvoltat treptat sipot disparea n viitor.
7. 7. n al treilea rnd, un individ care bea o ceasca de cafea este implicat ntr-un ansamblu complex de relatii sociale si economice, ce cuprinde ntreaga lume. Producerea, transportul si distribuireacafelei necesita tranzactii continue ntre persoane aflate la miide kilometri departare de bautorul de cafea. Studierea acestor tranzactii globale este o sarcina importanta a sociologiei, ntructmulte aspecte ale vietii noastre sunt n prezent afectate de influente si de comunicatii mondiale. n sfrsit, sorbitul unei cesti de cafea presupune un ntregproces de dezvoltare sociala si economica anterioara. Alaturi de alte componente ale dietei occidentale actuale curente -cum ar fi ceaiul, bananele, cartofii si zaharul alb -cafeaua a devenit o bautura consumata pe scara larga, abia la sfrsitul secolului XIX. Desi bautura provine din Orientul Mijlociu, consumul n masa, dateazaabia din perioada expansiunii coloniale occidentale, de acum unsecol si jumatate. Practic, toata cafeaua care se consuma n prezent n Occident provine din zone (America de Sud si Africa) colonizate de europeni; n nici un caz ea nu face parte din dieta naturala" occidentala. Studierea sociologiei Imaginatia sociologica ne permite sa realizam ca multe evenimente ce par sa priveasca doar individul reflecta, de fapt, probleme mult mai ample. Divortul, de exemplu, poate fi un proces extrem de dificil pentru cineva care trece prin el -ceea ce Mills numeste, o problema personala. Dar divortul, arata el, este totodata o problemapublica ntr-o societate cum e cea prezenta n Marea Britanie, unde peste o treime dintre casatorii se destrama n primii zeceani. Somajul, pentru a lua alt exemplu, poate fi o tragedie personala pentru cineva ramas fara serviciu si aflat n imposibilitatea de a-si gasi o alta slujba. El devine nsa mai multdect un motiv de disperare individuala atunci cnd milioane deoameni dintr-o anumita societate se afla n aceeasi situatie: este o problema publica, expresia unei largi tendinte sociale. ncercati sa aplicati propriei dumneavoastra vieti acest mod de abordare. N14 e necesar sa va gnditi doar la evenimentele tulburatoare. ntrebati-va, de exemplu, de ce ntoarceti paginile acestei carti, de ce ati hotart sa studiatisociologia. S-ar putea sa fiti un student nehotart, care urmeazaun curs doar pentru a ndeplini exigentele obtinerii unei diplome. Sau ati putea deveni un entuziast dornic sa descopere mai multe nlegatura cu acest subiect. Oricare v-ar fi motivatiile, este probabilca aveti multe lucruri n comun cu alti cititori de sociologie, fara safiti neaparat constient de aceasta. Hotarrea dumneavoastra personala reflecta pozitia dumneavoastra n societate luata nansamblu. Vi se potrivesc urmatoarele caracteristici? Sunteti tnar? Derasa alba? Apartineti intelectualitatii sau paturii functionarilor? Atidesfasurat, sau mai desfasurati nca, vreo munca suplimentarapentru a va completa veniturile? Doriti sa va gasiti o slujba bunaatunci cnd veti termina studiile, dar nu sunteti deosebit de studios? Nu prea stiti ce este sociologia, dar credeti ca are de-aface cu felul n care se comporta oamenii n grup? Peste treisferturi dintre dumneavoastra vor raspunde afirmativ la
8. 8. 1 3
9. 9. toate aceste ntrebari. Studentii nu sunt o categorie tipica pentruntreaga populatie, dar tind sa provina din mediile privilegiate. Iar atitudinile lor le reflecta adesea pe acelea ale prietenilor sicunostintelor lor. Provenienta noastra sociala este determinanta n deciziile pe care le luam. Dar nchipuiti-va ca raspundeti negativ la una sau mai multedintre ntrebarile de mai sus. Ati putea proveni dintr-un mediuminoritar sau dintr-unul sarac. Puteti fi o persoana matura sau nvrsta. Totusi, probabil ca urmatoarele concluzii vi se potrivesc. Atiluptat pentru a ajunge unde sunteti; a trebuit sa nfruntati reactiiostile din partea prietenilor si a celorlalti, atunci cnd le- ati spusca intentionati sa urmati o facultate; sau combinati educatia superioara cu concediul pentru cresterea copiilor. Desi suntem cu totii influentati de contextul social n care ne aflam, nimeni nu este pur si simplu determinat n comportamentul sau de acest context. Posedam si ne cream propria noastra individualitate. Sociologia este cea care trebuie sa investigheze conexiunile dintre ceea ce face societatea din noi si ceea ce facem noi nsine din noi. Activitatea noastra structureaza -modeleaza lumea sociala nconjuratoare si este totodata structurata de ea. Conceptul de structura sociala este important n sociologie. Else refera la faptul ca, ansamblul social al vietii noastre nu constadoar din nsiruiri ntmplatoare de evenimente sau actiuni; elesunt structurate n moduri distincte. Exista anumite regularitatin modul nostru de comportament si n relatiile noastre interumane. Dar structura sociala difera de structura fizica, cum ar fi cea a unei cladiri, care exista independent de relatiile umane. Ea se reconstruieste n fiecare moment princaramizile" care o compun -fiinte umane ca oricare dintre noi. Consecinte intentionale si neintentionale Acest proces permanent al constructiei si reconstructiei vietiisociale se bazeaza pe sensurile date de oameni, actiunilor lor. Daractiunile noastre pot produce rezultate diferite de ceea ce dorim. Sociologii fac o distinctie clara ntre scopul comportamentului nostru ceea ce intentionam sa facem sa se ntmple -si consecintele neintentionale ale aceluiasi comportament. De exemplu, doi parinti doresc ca fiii lor sa se conformeze modelului de comportament socialmente acceptat. Pentru aceasta, ei actioneazantr-o maniera stricta si autoritara. Consecintele neintentionale ale autoritarismului lor i pot face nsa pe copii sa se revolte' si sa sendeparteze de standardele obisnuite de comportament. Uneori, actiunile ntreprinse cu un anumit scop au consecintecare de fapt mpiedica ndeplinirea acelui scop. Acum ctiva ani, la New York proprietarii cladirilor deteriorate din cartierele sarace au fost obligati prin lege sa le renoveze pna la unstandard minim de confort. Intentia era aceeea de a mbunatati nivelul de baza al caselor disponibile pentru paturile sociale sarace. Rezultatul a fost ca proprietarii de cladiri deterioratele-au abandonat cu totul sau le-au dat alte ntrebuintari, asa nct s-a produs o si mai acuta lipsa de spatii locuibile dect nainte.
10. 10. Ceea ce facem n viata si modul n care actiunile noastre i afecteaza pe ceilalti trebuie nteles ca un amestec de consecinte intentionale si neintentionale. Sarcina sociologiei este de a studia echilibrul rezultat dintre reproducerea sociala si transformarea sociala. Reproducerea sociala se refera la felul n care se mentin n timp societatile; transformarea sociala la schimbarile pe care le sufera acestea. Reproducerea sociala are loc datorita continuitatii actiunilor oamenilor zi de zi, an de an, n practicile lor sociale. Schimbarile se ntmpla att pentru ca oamenii le doresc, ct si din cauza unor consecinte pe care nimeni nu le doreste sau prevede. PRIMELE ORIGINI Noi, fiintele umane, am fost ntotdeauna curioase sa ne cunoastem motivele comportamentului, dar timp de mii de ani, ncercarea de a ne ntelege pe noi nsine s-a bazat pe modalitati de gndire transmise din generatie n generatie, adesea exprimate n termeni religiosi. (De exemplu, naintea afirmarii stiintei moderne, multi oameni credeau ca unele fenomene naturale, cum ar fi cutremurele, erau produse de zei si spirite.) Studiul obiectiv si sistematic al comportamentului uman si al societatii este o rezultanta relativ recenta, ale carei origini dateaza de la nceputurile anilor 1800. Fundalul pe care si-au facut aparitia originile sociologiei l reprezinta seria de -schimbari radicale produse de Revolutia Franceza de la 1789 si de aparitia Revolutiei Industriale n Europa. Disparitia modurilor de viata traditionale provocata de aceste schimbari a determinat ncercarea gnditorilor de a formula o noua ntelegere att a lumii sociale ct si a celei naturale. Un factor-cheie a fost folosirea stiintei n locul religiei, n ncercarea de a ntelege lumea. Tipurile de ntrebari la care gnditorii secolului XIX si propuneau Sa raspunda -care este natura umana? de ce este societatea structurata asa cum este? cum si de ce se schimba societatile? -sunt aceleasi pe care si le pun si sociologii de azi. Lumea noastra moderna este diferita n mod radical de cea din trecut; sarcina sociologiei consta n a ne ajuta sa ntelegem aceasta lume si ceea ce este probabil sa ne aduca viitorul. Auguste Comte Desigur ca, un individ singur, nu poate pune bazele unui ntreg domeniu de studiu; au existat multe contributii la initierea gndirii sociologice. Totusi, un loc important i este acordat autorului francez Auguste Comte (1798-1857), chiar si numai pentru meritul de a fi inventat cuvntul sociologie". Comte a folosit initial termenul fizica sociala", dar unii dintre rivalii sai intelectuali din epoca foloseau acelasi termen. Comte a vrut sa-si deosebeasca parerile de ale lor, de aceea a inventat termenul de sociologie" pentru a descrie subiectul domeniului de care dorea sa se ocupe.
11. 11. 15
12. 12. Auguste Comte, 1798- 1857 Comte credea ca acest domeniu nou puteaduce la cunoaster ea societatii baznduse peevidenta stiintifica. El considera sociologiadreptultima stiinta de dezvoltare ce deriva din fizica, chimie si biologie, dar si cea mai complexasi mai importantadintre toate. Sociologia, sustinea el, ar
13. 13. trebui sa contribuie la bunastare a umanitatii, folosind stiinta pentruntelegere a si, prin aceasta, prevedere a si controlul comportamentului uman. Spresfrsitul carierei sale, Comte si-a construit planuriambitioase pentrurefacerea societatii franceze n special si pentrusocietatile umane n general, bazndu-se pe interpretar ea sa sociologica. Emile Durkhe im Scrierile unui alt autor francez, Emile Durkheim (185 8-1917), au avut un impact mai de durata
14. 14. asuprasociologieimoderne dect cele ale lui Comte. Desi preluat si dezvoltat unele aspectedin lucrarile lui Comte, Durkheim considera ca multe dintre ideile predecesorului sau erau preaspeculative si vagi sica acesta nu-si ndeplinisedemersul acela de a punebazele stiintifice ale sociologiei . Dupaparerealui Durkheim, pentru a deveni stiintifica, sociologiatrebuie sa studieze actiunile noastre ca indivizi, cum ar fi starea economiei sau influenta religiei. Durkheim credea ca
15. 15. trebuie sa ne studiem viata sociala cu aceeasi obiectivita te cu care oamenii de stiinta studiaza lumea naturala. Faimosul sau primprincipiual sociologiei era: Studiaza faptelesociale ca pe niste lucruri]" Prin aceasta el ntelegeaca viata sociala poate fi analizata la fel de riguros ca si obiectele sau fenomenel e naturale. 16
16. 16. Ca si ceilalti gnditori importanti din sociologie, Durkheim era preocupat de schimbarile pe care le suferea societatea n timpul vietii sale. El credea ca tot ceea ce sustine o societate sunt valorile si obiceiurile mpartasite de membrii ei. Analiza sa asupraschimbarii sociale se baza pe dezvoltarea diviziunii muncii (adncirea distinctiilor complexe ntre diferitele ocupatii). Durkheim sustinea ca diviziunea muncii a nlocuit treptat religia ca baza acoeziunii sociale. Pe masura ce diviziunea muncii se adnceste, oamenii devin tot mai dependenti unul de altul, ntruct fiecareare nevoie de bunuri si servicii oferite de cei care le furnizau. Dupa Durkheim, procesele schimbarii n lumea moderna suntatt de rapide si puternice, nct dau nastere unor dificultatisociale majore, pe care el le leaga de anomie, o stare de inutilitate sau disperare provocata de viata sociala moderna. Reperele si standardele morale traditionale, asigurate mai naintede religie, sunt rasturnate de dezvoltarea sociala moderna, iaraceasta inoculeaza numerosilor indivizi din societatile moderne sentimentul ca viata lor cotidiana este lipsita de sens. Emile Durkheim, 1858-1917 Unul dintre studiile cele mai cunqscute ale lui Durkheim s-a ocupat de analiza suicidului (Durkheim 1952, publicata initial n 1897). Suicidul pare sa fie un act pur personal, rezultat al unei nefericiri personale extreme. Durkheim a aratat nsa ca factorii sociali exercita o influenta fundamentala asupra comportamentului suicidal -una dintre aceste influente fiind anomia. Ratele de suicid arata anumite trasaturi care revin mereu, iar acestea trebuie explicate din punct de vedere sociologic. Desi se pot aduce multeobiectii studiului lui Durkheim, acesta ramne o lucrare clasica, a carei relevanta pentru sociologie nu s-a pierdut nici astazi.
17. 17. Karl Marx Ideile lui Karl Marx (1818-1883) contrasteaza puternic cu celeale lui Comte si Durkheim, dar, ca si ei, Marx a ncercat sa explice schimbarile care aveau loc n societate n vremea Revolutiei Industriale. n tinerete, activitatile sale politice l-au pusn conflict cu autoritatile germane; dupa o scurta sedere n Franta, s-a stabilii permanent n exil n Anglia. Scrierile lui acopera o mare diversitate de domenii, Chiar si cei mai nversunati critici ai sai i considera lucrarile ca fiind importante pentru dezvoltarea sociologiei. Multe dintre ele se concentrau asupra problemeloi economice dar ntruct era preocupat ntotdeauna sa lege problemele economice de institutiile sociale, opera lui a fost si ncamai este plina de semnificatii sociologice. Punctul lui de vedere era fundamentat pe ceea ce el numea conceptia materialista asupra istoriei. Conform acesteia, nu ideile sau valorile umane sunt cauza principala a schimbarii sociale (asa cum sustinea Durkheim). Mai degraba schimbarea sociala este determinata, n primul rnd, de influentele economice Conflictele dintre clase -bogatii opusi saracilor -constituie motivatia dezvoltarii istorice. Dupa propria sa exprimare, Toataistoria umana de pna acum este istorie luptei de clasa". Karl Marx, 1818-1883 Desi a scris despre diferite epoci istorice, Marx s-a concentrat asupra schimbari n vremurile moderne. Pentru el, cele mai importante schimbari erau legate di dezvoltarea capitalismului. Capitalismul este un sistem de productie care contrasteazs radicalcu sistemele economice anterioare din istorie, ntruct implicaproductia dt bunuri si servicii vndute unei largi categorii de consumatori. Cei care detin capital 18
18. 18. fabrici, masini si mari sume de bani -formeaza clasa conducatoare. Populatia n masa alcatuieste o clasa de muncitorisalariati numita si clasa muncitoare, care nu poseda mijloace pentru ase ntretine, ci trebuie sa-si gaseasca slujbe oferite de posesoriide capital. Capitalismul este deci un sistem de clasa, n careconflictul dintre clase este un fenomen des ntlnit. Dupa Marx, n viitor capitalismul va fi nlocuit de o societatefara clase, fara diferente ntre bogati si saraci. El nu vroia sa spuna prin aceasta ca toate inegalitatile dintre indivizi vor disparea. Mai degraba, societatile nu vor mai fi mpartite ntr-oclasa restrnsa, care sa detina monopolul puterii economice sipolitice si marea masa a poporului, care beneficiaza prea putinde bunurile pe care le creaza prin munca sa. Sistemul economicva fi reglementat de proprietatea comuna si va fi ntemeiata osocietate mai egalitara dect cea cunoscuta n prezent. Opera lui Marx a avut un ecou imens asupra lumii secolului XX. Pna de curnd, naintea caderii comunismului sovietic, peste o treime dinpopulatia lumii traia n tari ale caror guverne sustineau ca seinspirau din ideile lui Marx. n plus, multi sociologi au fost influentati de ideile lui Marx despre clasele sociale si diviziuneasociala. Max Weber Ca si Marx, Max Weber (1864-1920) nu poate fi etichetat dreptsimplu sociolog; interesele si preocuparile lui au acoperit mai multe domenii de cercetare. Nascut n Germania, unde si-a desfasurat cea mai mare parte a carierei sale academice, Weber era o persoana cu o vasta cultura. n lucrarile sale un loc important este dedicat economiei, dreptului, filosofiei si istoriei comparate, ct si sociologiei, iar o mare parte din opera sa se ocupade dezvoltarea capitalismului modern. La fel ca si ceilalti gnditori aivremii sale, Weber a ncercat sa nteleaga schimbarea sociala. El afost influentat de Marx, dar a avut si opinii deosebit de critice nlegatura cu unele dintre ideile de baza ale acestuia. Respingndconceptia materialista asupra istoriei, el considera conflictul declasa ca fiind mai putin semnificativ dect o facuse Marx. n opinia lui Weber, factorii economici sunt importanti, dar ideile sivalorile au un impact mai mare asupra schimbarii sociale. Unele dintre operele sale cele mai influente s-au ocupat cuanaliza distinctiei ntre societatea occidentala si alte tipuri majore de civilizatii. A studiat religiile din China, India si Orientul Apropiat, aducnd n cursul acestor cercetari contributii importante la dezvoltarea sociologiei religiilor. Comparndsistemele religioase cele mai raspndite din China si India cu celedin Occident, Weber conchidea ca anumite aspecte ale credinteicrestine au influentat puternic afirmarea capitalismului. Aceasta perspectiva nu a rezultat, asa cum credea Marx, doar din schimbarile sociale. n opinia lui Weber, ideile si valorile culturalecontribuie la formarea societatii si a actiunilor noastre individuale. Modul n care Weber ntelegea natura societatilor moderne si motivele raspndirii modului occidental de viata n ntreaga lume contrasteaza, de asemenea, puternic cu cel al lui Marx. Dupa parerea lui Weber, capitalismul -un mod specific de organizare
19. 19. 19
20. 20. a doar unul determina si n este moderna si va continua sa o Max Weber, 1864-1920 ntreprinderilor economice -este dintre factorii principali care schimbarea sociala. Caracteristic capitalismului, unele privinte fundamental, impactul stiintei si al birocratiei. Stiinta a determinat tehnologia faca n orice societate viitoare. Birocratia este unicul mod de a organiza n moc eficient mase largi de oameni si, de aceea ea se dezvolta inevitabil o data cu cresterea economica si politica. Dezvoltarea stiintei, a tehnologiei modernesi a birocratiei E fost descrisa de Weber n ansamblu ca o rationalizare -organizarea vietii sociale s economice conform principiilor eficientei si pe baza cunostintelor tehnice. GNDITORI CONTEMPORANI Michel Foucault si Jiirgen Habermas Printre cei mai proeminenti gnditori sociologi din epocamoderna trebuit mentionati francezul Michel Foucault (19261984) si scriitorul german Jiirgei Habermas (n. 1929). Ca si fondatorii sociologiei clasice, nici unul dintre ei nu s-i ocupat doar de sociologie, ci fiecare a scris de asemenea, lucrari filosofice si istorice Foucault este considerat ca fiind una dintre mintile cele mai luminate ale gndiri sociale din secolul XX. Opera lui se refera la unsubiect similar celui analizat d Weber n studiile sale desprebirocratie: dezvoltarea nchisorilor, spitalelor, scolilo' si altor organizatii cu o larga raspndire. Cercetarile ulterioare ale lui Foucaull legate de sexualitate si ego, au exercitat si ele o influentamarcanta, n special asupri autoarelor feministe. Dupa Foucault, sexualitatea" (asa cum am remarcat ma devreme despredragostea romantica) nu a existat dintotdeauna, ci a fost creata i procesul dezvoltarii sociale. n societatea moderna, sexualitateadevine ceva ce avem" -o proprietate a sinelui.
21. 21. Studierea puterii -felul n care indivizii si grupurile si ating scopurile n detrimentul celorlalti -este de o importanta fundamentala n sociologie. Marx si Weber, dintre gnditorii clasici, au acordat o importanta deosebita puterii. Foucault a continuat cteva dintre liniile de gndire trasate de acestia. Deexemplu, sexualitatea, n opinia sa, este totdeauna legata deputerea sociala. El a lansat ideea ca acumularea de cunostinteduce la o mai mare libertate. nsa el concepea cunoasterea ca unmijloc de a pastra repere" n privinta oamenilor si de a-i controla. Habermas este probabil gnditorul de frunte al sociologiei mondiale de azi. Afost influentat n special de Marx si Weber, dar s-a inspirat si dinalte traditii si conceptii. Dupa el, societatile capitaliste, n careschimbarea este permanent prezenta, tind sa distruga ordineamorala de care depind de fapt. Traim ntr-o ordine sociala a carei crestere economica tinde sa determine orice altceva, dar aceasta situatie duce la o lipsa de sens n viata cotidiana. Cu aceasta Habermas revine la conceptul de anomie a lui Durkheim, desi l aplica ntr-un mod nou si original. ESTE SOCIOLOGIA O STIINTA? O Durkheim, Marx si ceilalti fondatori ai sociologiei au considerat-o STIINTA. Dar putem studia cu adevarat viata socialaumana ntr-un mod stiintific? Pentru a raspunde la aceasta ntrebare trebuie sa stabilim ce nseamna cuvntul stiinta. Ce este stiinta? Stiinta este folosirea metodelor sistematice de investigare empirica, analizarea datelor, gndirea teoretica si exprimarea logica a argumentelor, pentru a forma un ansamblu de cunostinte despre un subiect anume. Conform acestei definitii, sociologia este o ntreprindere stiintifica. Ea presupune metode sistematice de investigare empirica, analiza datelor si formularea de teorii n lumina evidentei si a argumentelor logice. Totusi, studierea fiintelor umane este diferita de observarea evenimentelor din lumea fizica, iar sociologia nu ar trebui sa fieprivita ca o stiinta naturala la modul direct. Spre deosebire deobiectele din natura, oamenii sunt fiinte constiente de sine, fapt ce confera scop si sens actiunilor lor. Nici nu putem descrie viata socialacu precizie, daca nu detinem mai nti conceptele pe care oameniile aplica n comportamentul lor. De exemplu, pentru a eticheta omoarte drept un suicid, este necesar sa stim ce intentiona sa facapersoana n cauza la momentul respectiv. Suicidul are loc doaratunci cnd individul are n minte o actiune autodistructiva. Desprecineva care apare ntmplator n fata unei masini si este lovitmortal nu se poate afirma ca s-a sinucis. Faptul ca nu putem studia fiintele umane exact n acelasi felca obiectele din natura este ntructva n avantajul sociologiei. Cercetatorii sociologi au avantajul ca ntrebarile pot fi puse direct acelora pe care i studiaza -fiintelor umane. n unele privinte sociologia ntmpina dificultati nentlnite n stiintelenaturale. Oamenii constienti de faptul ca activitatile lor sunt urmarite adesea tind sa nu se mai comporte n modul lor normal. Ei se pot nfatisa, constient sau inconstient, ntr-un mod diferit de atitudinile lor normale. Ei pot chiar ncerca sa ajute" cercetatorul, dndu-i raspunsurile pe care cred ca acesta le asteapta.
22. 22. 21
23. 23. CUM NE POATE AJUTA SOCIOLOGIA N VIATA? Sociologia are numeroase implicatii practice n viata noastra, asa cum sublinia Mills dezvoltndu-si ideea imaginatiei sociologice. Constiinta diferentelor culturale Mai nti, sociologia ne permite sa percepem lumea socialadin mai multe perspective. Adesea, daca ntelegem corect cumtraiesc ceilalti,.capatam totodata o mai buna ntelegere a propriilor noastre probleme. Aplicarea politicilor fara sa fie bazate pe o cunostinta informata asupra modului de viata al oamenilor pe care-i va afecta are prea putine sanse de succes. Astfel, un asistent social alb, ce si desfasoara activitatea ntr-o comunitate predominant neagra, nu va cstiga ncrederea membrilor ei fara a-si cultiva sensibilitatea fata de experienta sociala diferita, ce separa adesea albii de negri. Evaluarea efectelor politice n al doilea rnd, cercetarea sociologica ofera un ajutor practic n afirmarea rezultatelor initiativelor politice. Un program de reforma practica poate esua pur si simplu n realizarea scopurilorsale sau poate produce consecinte neintentionale nefericite. De exemplu, n anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial, n multe tri s-au construit n centrele urbane blocuri de locuinte de mari dimensiuni. Acestea erau prevazute sa asigure o cazare lastandarde nalte pentru grupurile de oameni defavorizate dincartierele marginase si ofereau facilitati de aprovizionare cu diferite bunuri si alte servicii civice necesare. Totusi, cercetarile au demonstrat ca multi oameni, care se mutasera din locuintele lor anterioare n blocurile turn se simteau izolati si nefericiti. Constructiile nalte si centrele de aprovizionare n zonele saraceerau jefuite adesea si deveneau o adevarata oaza pentru tlhari sialti infractori. Constiinta de sine n al treilea rnd, si ntr-un anume fel cel mai important, sociologia ne poate nzestra cu constiinta de sine -o cunoastere de sine mai profunda. Cu ct stim mai multe despre motivele actelor noastre, ct si despre actiunile n general ale societatiinoastre, cu att devenim mai capabili n a influentarea propriulviitor. Nu ar trebui sa concepem sociologia ca pe un lucru folositor doar politicienilor -adica celor din sferele puterii -pentru luareadeciziilor n cunostinta de cauza. Nu se poate considera ca oameniiaflati la putere au totdeauna n vedere interesele celor lipsiti de putere sau defavorizati, n politica pe care o practica. Grupurilecu constiinta de sine
24. 24. beneficiaza deseori de pe urma cercetarii sociologice si raspundntr-un mod eficient politicilor guvernamentale sau au initiative politice proprii. Grupurile de autoajutorare, cum sunt Alcoolicii Anonimi si unele miscari sociale, ca aceea ecologica, sunt exemple de grupuri socialecare au urmarit sa produca direct reforme practice, cu un succes considerabil. Rolul sociologului n societate n ultimul rnd, sociologii sunt direct preocupati de probleme practice si profesionale. Persoanele care au o formatie sociologica se numara att printre consultantii industriali, urbanistii, lucratorii sociali si managerii de personal, ct si n multe alte servicii practice. Ar trebui ca sociologii nsisi sa sustina cauza si sa se luptepentru programe de reforma sau schimbari sociale? Unii cred casociologia si poate pastra independenta intelectuala doar dacasociologii sunt niste persoane studioase, neutre n controverselemorale si politice. Si totusi, exista adesea o legatura ntre studiulsociologiei si trezirea constiintei sociale. Nici o persoana care are o pregatire sociologica superioara nu poate ramne insensibila lainegalitatile existente n epoca noastra, la absenta dreptatii socialen multe situatii sociale si la lipsurile de care sufera milioane deoameni. Un lucru neobisnuit ar fi ca sociologii sa nu ia atitudinefata de problemele practice si ar fi ilogic ca ei sa fie mpiedicati sa-siformuleze expertizele n decursul acestor actiuni. CONCLUZII Asa cum reiese din acest capitol sociologia este o disciplina n care este omis propriul nostru punct de vedere asupra lumii, pentru a privi cu mai multa atentie la influentele care determina viata noastra si pe cea a celorlalti. Sociologia a aparut datorita unui efort intelectual distinct o data cu dezvoltarea societatilor moderne, al caror studiu ramne principala sa preocupare. Sociologii se mai ocupa nsa si de o larga varietate de probleme legate de natura interactiunii sociale si de societatile umane n general. Sociologia nu e doar un domeniu intelectual abstract, ci are implicatii practice majore n viata oamenilor. A deveni sociolog nu ar trebui sa fie o ocupatie academica plicticoasa! Cel mai bun mod pentru a ne asigura ca nu se ntmpla asa ceva este de a aborda subiectul de studiu ntr-un mod imaginativ si de a lega ideile sociologice si descoperirile de situatii din propria noastra viata. Pentru aceasta, una dintre modalitati este de a deveni constienti
25. 25. de diferentele dintre comportamentele de viata, pe care noi, n societatile moderne, le consideram a fi normale dar si cele ale
26. 26. altor grupuri umane. Fiintele umane au multe trasaturi comune. Exista numeroase variatii ntre diferitele societati si culturi. Ne vom ocupa de aceste similitudini si diferente n capitolele 2 si 3. 2 3
27. 27. Sociologia poate fi definita ca fiind studiul sistemic al societatilor umane, punnd accent n special pe sistemelemoderne industrializate. Sociologia a luat fiinta din ncercarile oamenilor de a ntelege schimbarile extinse care au aparut n societatile umane n ultimele doua sau trei secole. Schimbarile luate n consideratie nu sunt doar cele pe scara larga, deoarece, modificari majore s-au produs si ncele mai intime si personale trasaturi ale vietii oamenilor. Un astfel de exemplu ar putea fi punerea accentului pedragostea romantica, ca baza a casatoriei. >n cercetarea sociologica este important sa se faca distinctiantre rezultatele intentionale si cele neintentionale ale actiunilor umane. i Practica sociologica implica capacitatea de a gndiimaginativ si detasarea de ideile preconcepute asupra vietii sociale. i Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting patrupersonalitati: Auguste ; Comte, Karl Marx, Emile Durkheim siMax Weber. Comte si Marx, care la mijlocul secolului XIX, austabilit unele dintre problemele de baza ale sociologiei, elaboratemai trziu de Durkheim si Weber. Acestea se refera la natura sociologiei si la impactul dezvoltarii societatilor moderneasupra vietii sociale. Michel Foucault si Jiirgen Habermas sunt cei mai importantignditori sociologi, contemporani. Opera lor dezvolta n continuare teme formulate de fondatorii clasici, j I Dupa acestia, sociologia este o stiinta, n sensul ca, implicametode sistematice de investigare si evaluare a teoriilor, necesare evidentierii si argumentarii logice. Aceasta nsa nuputea fi modelata direct dupa stiintele naturale, deoarecestudierea comportamentului uman este fundamental diferita, sub mai multe aspecte, de studierea lumii naturale. t Sociologia are importante implicatii practice. Ea poate contribuila critica sociala si la practica reformei sociale n mai multefeluri. Mai nti, mbunatatirea ntelegerii unui anumit complexde circumstante sociale ne ofera adesea o sansa n plus de a lecontrola. n al doilea rnd, sociologia ne asigura mijloace de a ne spori sensibilitatea culturala, permitnd politicii sa se bazeze peconstiinta valorilor culturale divergente. n al treilea rnd, puteminvestiga consecintele (intentionale si neintentionale) ale adoptarii unui anumit program politic. n ultimul rnd, si poatecel mai important, sociologia produce constiinta de sine, oferindgrupurilor si indivizilor o sansa sporita de a-si determina conditiile propriei lor vieti. imaginatia sociologica anomie consecinte intentionale conceptie materialista consecinte istoriei reproducere sociala capitalism transformare sociala constiinta de sine
28. 28. 3. TIPURI DE SOCIETATE CONCEPTE DE BAZA SOCIETATILE PRIMITIVE: VNATORII SI CULEGATORII Pigmeii Mbuti Societatile ndestulate" originale? SOCIETATILE PASTORALE SI AGRARE Societatile pastorale Societatile agrare CIVILIZATIILE PREENDUSTRIALE SAU STATELE TRADITIONALE Maiasii Trasaturile statului traditional SOCIETATILE DIN LUMEA NTL A DOUA SI A TREIA Originile diviziunii Uniunea Sovietica -tip de societate dinLumea a Doua Sfrsitul Lumii a Doua Societatile din Lumea a Treia India ca exemplu de tara dinLumea a Treia Saracia din Lumea a Treia TARILE RECENT INDUSTRIALIZATE SCHIMBAREA SOCIALA ASTAZI: GLOBALIZAREA CONCLUZII INDUSTR IALIZATE LUMEA MODERNA: SOCIETATILE REZUMAT Marea Britanie ca exemplu LECTURI SUPLIMENTARE de societate industrializata TERMENI IMPORTANTI 5 5
29. 29. industrializarea societatile industriale globalizarea Pentru a ntelege diversitatea culturilor umane, trebuie sa avemcunostinte desprel diferitele tipuri de societate care au existat de-a lungul istoriei. n acest capitol nej vom ocupa de cele mai importante tipuri desocietate premoderna, concentrndu-ne asupra schimbarilor careau transformat lumea sociala n trecutul nu prea ndepartat,] Vom starui si asupra uriui important eveniment global recent, ale caruiconsecinte ne afecteaza n prezent pe toti: disparitia unui ntregtip de sistem social, societatilfj din Lumea a Doua, sau comunismul sovietic. Vom lua n considerare mai nti cteva dintre primele forme de societate, al] caror origini dateaza din cele mai vechi timpuri. SOCIETATILE PRIMITIVE: VNATORII SI CULEGATORIl| Cu mult timp n urma, fiintele umane au trait n societati de vnatori j culegatori, mici grupuri sau triburi care adesea nu depaseau 30-40 de persoa Vnatorii si culegatorii si asigurauhrana din vnat, pescuit si culegerea plantelj comestibile pe carele gaseau n natura. Aceste culturi continua sa existe n unej partiale lumii, cum ar fi anumite zone desertice din Africa si junglabraziliana s cea din Noua Guinee. Totusi, majoritatea culturilorvnatoresti si de culegatori j fost distruse sau absorbite deraspndirea culturii occidentale, iar cele care persista esteputin probabil ca vor dainui n viitor. n prezent, n ntreaga lume i putinde un sfert de milion de oameni se ntretin din vnat si din cules, adica 0,001 d populatia lumii (fig. 3.1.). Daca le comparam cu societatile mari, n special celemoderne, cum ar fi. sau Statele Unite, n majoritatea grupurilor devnatori si culegatori se gasesc; putine inegalitati. Bunurilemateriale de care au nevoie sunt limitate la arme, unej pentrusapat si construit, capcane si ustensile de gatit. Astfel ca existaputine difei ntre membrii societatii, n privinta numarului saufelului posesiunilor materiale -| exista mpartirea n bogati si saraci. Diferentele de pozitie sau rang tind sa fie limita vrsta si sex: aproape totdeauna barbatii sunt vnatori, n timp ce femeile culegpla salbatice, gatesc si cresc copiii. Aceasta diviziune a munciintre barbati si femeitotusi foarte importanta: barbatii tind sadomine pozitiile publice si ceremoniale. Vrstnicii" -cei mai batrni si mai experimentati barbatiai comunitaj luau de regula deciziile importante n ce priveagrupul. Dar asa cum bogatia membi comunitatii difera preaputin, la fel si diferentele de putere sunt mult mai mici ( n altetipuri de societate. Societatile de vnatori si culegatori eraude participative" -toti barbatii adulti se adunau atunci cnd se luau decizii import sau n momente de criza.
30. 30. Figura 3.1. -Societatile de vnatori siculegatori s-au restrns pe masura cepopulatia lumii crestea 10.000 .Ch. Populatia: 10 milioane Populatia: 350 milioane Populatia: 3 miliarde 00 1960 Sursa: Richard B. Lee si Irven de Vore (eds), Man the Hunter (Aldine de Gruyter, 1968), frontispiciu. (3 miliarde = 3.000 milioane)
31. 31. Vnatorii si culegatorii nu hoinaresc nsa pur si simplu. Majoritatea au teritorii | fixe si migreaza cu regularitate n jurul loran de an. Multe comunitati de vnatori si culegatori nu au o componenta stabila; oamenii se muta dintr-o tabara ntr-alta saugrupurile se despart si se alatura altora pe acelasi teritoriu comun. Pigmeii Mbuti Dintre numeroasele descrieri ale unor societati de vnatori si culegatori despre care s-a scris, ne vom ocupa de una singura, pentru a ilustra modul lor de viata: societatea pigmeilor Mbuti, care traiesc ntr-o regiune a Zairului, n Africa Centrali (Turnbull, 1983). Mbuti locuiesc ntr-o zona mpadurita, greu de patruns. Acestia nsa cunosc bine padurea si se pot deplasa nestnjeniti. Exista apa din belsug s: sunt multe plante si animale salbaticecare pot servi drept hrana. Locuintele lor nu sunt permanente, ci sunt facute din frunze, puse pe un cadru din crengi. Ele pot iridicate n cteva ore si abandonate, lucru pe care Mbuti l fac npermanenta, durat^ de sedere nedepasind mai mult de o lunantr-un loc. Mbuti traiesc n grupuri mici, formate din patru-cinci familii. Componentj grupurilor este constanta, dar oricare dintre membriidoreste poate sa paraseasca i grup si sa se alature altuia. Nimeni nu fuge" -nu exista sefi. Batrnii au toti datoria de a curma zarva" (certurile), despre care pigmeii cred ca, nu este agrea de spiritelepadurii. Daca un conflict nu poate fi aplanat, membrii grupului sedespai si se alatura altora. Mbuti au fost studiati pentru prima data prin anii '60, pecnd modul traditional de viata era nca intact. De atunci, ei au fost supusi unor presiuni co tinue. Lumea din afara a patruns totmai adnc n padure, iar Mbuti s-au lasat atn de economia depiata a satelor de dincolo de marginile padurii. Am prezentat molor de viata la timpul prezent, dar el se afla de fapt pe cale dedisparitie. Acelasi lud este n mare masura adevarat si pentrualte tipuri de mici societati traditionale,] care ne vom referi n carte. Societatile ndestulate" originale? Spre deosebire de Mbuti, majoritatea societatilor devnatori si culegati existente si n prezent traiesc n zone sarace. Asemenea grupuri pot trai aproape) nivelul de nfometare, deoarece mediul nconjurator nu le asigura mai mult i un nivelde subzistenta minim. Vnatorii si culegatorii au fost de multscosi t3" zonele cele mai fertile ale lumii, iar faptul ca acumtraiesc n conditii n : supravietuirea este o lupta continua i-afacut pe unii cercetatori sa-si nchipuie toti acesti oameni traiaun conditii de mari lipsuri materiale. Probabil ca nuj stateaulucrurile n trecut. Un renumit antropolog, Marshall Sahlins, i-anur vnatorii-culegatori societatile ndestulate originare", deoarece aveau mai: dect le trebuia ca sa-si satisfaca necesitatile (Sahlins, 1972). Vechii vnato culegatori care traiaun regiunile cele mai bogate ale lumii nu trebuiau sa-si peti
32. 32. cea mai mare parte a zilei muncind, angajati n procesul deproductie". Multi dintre ei munceau un numar mai mic de ore pezi dect un lucrator dintr-o fabrica sau ntr-un birou modern. Vnatorii si culegatorii nu prea sunt interesati de bogatiilemateriale dincolo de ceea ce este suficient pentru a le asiguranevoile de baza. Preocuparea lor fundamentala se rezuma nsa deregula la valorile religioase si la activitatile ceremoniale si rituale. Multi vnatori si culegatori participa cu regularitate la ceremonialuri elaborate si pot petrece mult timp pregatind mbracamintea, mastile, vopselurile sau alte obiecte sacre folosite n asemenea ritualuri. Unii autori, n special cei influentati de sociologie, au perceputpredominanta vnatorii n aceste societati ca fiind legata deimpulsurile general-umane catre razboi, dar de fapt societatilede vnatori si culegatori par sa fie ct se poate de pasnice. Uneltele folosite pentru vnatoare sunt arareori folosite pe postde arma mpotriva altor fiinte umane. Uneori au loc nfruntarintre grupuri diferite, dar acestea sunt de regula limitate si auloc putine accidente sau deloc. Razboiul, n sensul modern al cuvntului, este complet necunoscut vnatorilor si culegatorilor, carenu poseda razboinici specializati. Vnatoarea este, n sine, ntrun anumit sens, o importanta activitate colectiva. Indivizii potpleca sa vneze singuri, dar aproape ntotdeauna vor mpartivnatul -de exemplu, carnea unui porc mistret -cu restul grupului. Vnatorii si culegatorii nu sunt doar oameni primitivi", care nu prezinta importanta studierea culturii lor ne permite sa vedem cu mai multa claritate ca unele dintre institutiile noastre sunt departe de a fi trasaturi firesti" ale vietii umane. Desigur, circumstantele n care traiesc vnatorii si culegatorii nu suntideale, dar, cu toate acestea, lipsa razboiului, lipsa inegalitatilormajore n bogatie si putere si accentul pus mai degraba pecooperare dect pe competitie ne amintesc ca lumea creata decivilizatia moderna industriala nu nseamna n mod necesar progres". SOCIETATILE PASTORALE SI AGRARE Aproximativ acum douazeci de mii de ani, unele grupuri devnatori si culegatori s-au apucat de cresterea animalelor domestice si de cultivarea unor loturi alese de pamnt, ca modde a-si cstiga existenta. Societatile pastorale sunt cele care cultiva cereale (practica agricultura). Multe societati au avut economii mixte, pastorale si agrare. Societatile pastorale n functie de mediul n care traiesc, pastorii cresc turme deanimale precum vite, oi, capre, camile sau cai. Mai exista ncanumeroase societati pastorale n lumea moderna, concentraten special n anumite zone din Africa, Orientul Mijlociu si AsiaCentrala. Aceste societati se afla de regula n regiuni unde existapasuni bogate,
33. 33. dar si n deserturi sau munti. Respectivele regiuni nu sunt propice agriculturii dar | contin suficienta hrana pentru crestereaanimalelor. Societatile pastorale migreaza de ob'icei ntre diferitele zone, n functie dej schimbarile de anotimp. ntruct transportul leeste asigurat de animale, parcurgi distante mult mai mari dectvnatorii sau culegatorii. Datorita obiceiurilor lori nomade, oamenii societatilor pastorale nu acumuleaza posesiuni materiale, desi modull lor de viata este mai complex la capitolul material dectcel al vnatorilor sil culegatorilor. ntruct domesticirea animalelor permite o aprovizionare constantii cu hrana, acestesocietati sunt de regula mai numeroase dect comunitatile de vnatorii si culegatori. Unele societati pastorale numara un sfertde milion de membri sau| chiar mai mult. ntinzndu-se, asa cum se ntmpla adesea, pe suprafetemari de teritoriu, i poate ntmpla ca pastorii sa vina n contact cualte grupuri. Ei fac adesea comert-l dar pot de asemenea, sa aibaloc si conflicte. Multe societati pastorale au fost pasnice dorinddoar sa-si ngrijeasca turmele si sa respecte ceremonialurilerituale alj comunitatii. Altele au fost nsa s-au pronuntat razboinice, realizndu-si consta supravietuirea prin jefuirea altora dar si prin cresterea animalelor. n societatii] pastoraleexista mari inegalitati n functie de bogatie si putere fata decomunitatii de pastori si culegatori. n mod special sefii, capeteniile razboinice si conducator] de trib detin adesea o considerabila putere personala. O descriere clasica a societatii pastorale este cea data de E.E. Evans-Pritchar| care a studiat tribul Nuer, din sudul Sudanului (Evans- Pritchard, 1940). Supravietuire tribului Nuer depinde n principal decresterea vitelor, desi ei cultiva si cereale. Oameit traiesc n sate la distante de zece si treizeci de kilometri unul de altul. n anii '30, < Evans-Pritchard a facut acest studiu, populatia Nuer numara cam 200.000 de indiv Toti vorbeau aceeasi limba si respectau aceleasiobiceiuri, dar nu exista o autorita politica centrala sau vreo formade guvernare. Populatia Nuer este mpartita n tribuj carecolaboreaza uneori ntre ele, dar locuiesc mai mult separat. Fiecare trib poseda pamntul sau, mpartirea fiindmarcata de obicei cursurile de apa. Populatia Nuer nu acorda onsemnatate deosebita pamnt! dect ca loc unde- si pot crestevitele. O parte din an, n sezonul secetos, locuiesi tabere lngaochiurile de apa. ndeletnicirea populatiei Nuer este legata decrestt vitelor, care sunt, n multe privinte, punctul central alculturii lor. Ei manifestj profund dispret pentru populatiilenvecinate, care au vite putine sau deloc. Fie faza majora a vietii nasterea, maturizarea, casatoria si moartea este marcatjritualuri legate de vite. Barbatii poarta adesea numele boilor lorfavoriti, iar fen pe cele ale vacilor preferate. Triburile Nuer pornesc adesea la razboi unul mpotriva altuia, iar unJ formeaza aliante mpotriva strainilor. Asa cum traiescpentru vite, la fel se li pentru ele, pedepsindu-i, de exemplu, pevecinii Dinka, alta societate pastoi pentru furtul turmelor. Conform unei zicale a populatiei Nuer: Mai multi oa; au murit pentru o vaca dect din orice alt motiv."
34. 34. Societatile agrare Societatile agrare au aparut n acelasi timp cu cele pastorale. La un moment dat, grupurile de vnatori si culegatoriau nceput sa-si semene propriile lor culturi, n loc sa le culeaga pur si simplu pe cele crescute n salbaticie. Aceasta practica s-a dezvoltat, devenind ceea ce se numeste astazi horticultura", n care mici gradini sunt cultivate cu ajutorul unor instrumente simple de sapat. Multe populatii din lume nca se bazeaza n primul rndpe horticultura pentru a-si cstiga traiul (fig. 3.2. arata cum s-amentinut modul de viata agricol n lumea moderna.) Figura 3.2. -Continuitatea modului de viata agrar n societatileindustrializate: procentajul fortei de munca n agricultura, 1990 Procentajul fortei de munca dinagricultura: 191,7 Nepal J 91,3 Ruanda 80,9 Uganda J74,5 Etiopia J68,5 Banglades Societatile industrializate: Australia Japonia Germania Canada Statele Unite Marea Britanie Sursa: Nikos Alexandrotos (ed.) World Agriculture: Towards 2010: An FAO Study, 1995 La fel ca pastori tul, horticultura ofera o rezerva de hrana maisigura dect ar fi fost posibil prin vnat si cules si de aceea poatentretine comunitati mult mai numeroase. ntruct nu sunt ntr-o continua miscare, populatiile care-si cstiga traiul din horticultura potacumula stocuri mai mari de averi materiale dect comunitatile de vnatori si culegatori. O data ce grupurile s-au stabilit n anumitezone, comertul si legaturile politice regulate se pot dezvolta ntre sate separate. Comportamentul razboinic este comun n societatile horticole, desi nivelul de violenta tinde sa fie mai putin pronuntatdect n unele grupuri pastorale. Cei care cultiva pamntul nu sunt deregula, ndemnatici n arta razboiului; pe de alta parte, membriitriburilor nomade se pot aduna laolalta constituind adevarate armate de jefuitori. 61
35. 35. Sa luam ca exemplu, tribul Gururumba din Noua Guinee, de nu mai mult de mie de locuitori raspnditi n sase sate (Newman, 1965). n fiecare sat exista ms multe gradini, despartite de garduri. Loturile apartin diferitelor familii, n interiori acestor garduri. Toata lumea, adulti si copii, este implicatan procesul de ngrijii a loturilor, desi barbatii si femeile au ngrija fiecare tipuri diferite de fructe s legume. Fiecare familieare mai multe loturi si cultiva diferite plante n anumii perioade din an, asigurnd astfel o provizie de hrana constanta. Cultura Gururumb are un sistem ceremonial complicat de schimburi de daruri ntre familii, prin car se poate obtine prestigiul n cadrul comunitatii. Astfel, populatia detine gradini : care se cultiva plante pentrunevoile zilnice si alte loturi, n care cultiva rasadui de prestigiu". Rasadurile de prestigiu" sunt mult mai bine ngrijitedect cel obisnuite. Gururumba mai cresc si porci, care nu sunt ngrasati pentru afi mncati, ci ci daruri de schimb, menite sa cstige un statutsuperior n cadrul comunitatii. O dati la ctiva ani are loc o maresarbatoare cu carne de porc, n cursul careia sute d porci suntsacrificati, gatiti si oferiti n dar. Ca si n grupurile pastorale, nrndu tribului Gururumba exista diferente de egalitate dect nculturile de culegatori vnatori. Capeteniile si sefii de tribjoaca un rol important si exista deosebi substantiale ntrebogatiile materiale ale oamenilor. CIVILIZATIILE PREINDUSTRIALE SAU STATELE TRADITIONALE Aproximativ dupa anul 6000 .Ch. gasim urmele unor societati mai mari de existasera pna atunci si care nu se aseamana cu tipurile primitive (Gurns si Ralpl 1974). Aceste societati se bazau pe dezvoltarea oraselor, dovedeau pronuntiinegalitati n repartizarea bogatiei si a puterii si se asociau cuconducerea de ca regi sau mparati. Deoarece foloseau scrierea, iar stiinta si arta erau n plina dezvolta acestea, sunt numite adesea civilizatii. Dar ntruct ele au dezvoltat forme j guvernare mai coordonate dect orice alte forme de societate anterioara, pentru^ denumise foloseste termenul de state traditionale. Majoritatea statelor traditionale erau totodata imperii; ele ajungeau la aseme dimensiuni prin cucerirea si incorporarea altorpopoare (Eisenstadt, 1963; Cla si Skalnik, 1978; Kautsky, 1982). Acesta este cazul, de exemplu, Chinei traditionj si a Romei antice. La apogeul sau, n secolul I d.Ch., Imperiul roman se ntindea] Britania, n nord-vestul Europei, pna dincolo de Orientul Mijlociu. Imperiul chil care a dainuit peste doua mii de ani, pna n pragulsecolului nostru, acoperea! mai mare parte a regiunii de platoudin estul Asiei, ocupata n prezent de t moderna. Astazi nu mai exista state traditionale n lume. Desi cteva, cumChina si Japonia, au ramas mai mult sau mai putin intacte si dupanceputul secolj XX, toate au fost distruse ori s-au dizolvat n sisteme moderne.
36. 36. Roma 400 .Ch-d.Ch. 400 Mesopotamia 3500-400 .Ch 1800-300 .Ch. Mesoamerica 300 .Ch-d.Ch. America de Sud d.Ch. 600-1500 Os l Figura 3.3. Cteva dintre cele mai importante civilizatii traditionale din trecut, cu date si localizari aproximative (ntruct toate au trecut prin perioade de expansiune si declin)
37. 37. Cele mai timpurii state traditionale au aparut n OrientulMijlociu, de regul zone fertile de-a lungul unor fluvii (vezi fig. 3.3.)-Imperiul chinez s-a format n prs anilor 2000 .Ch., ntr-o vreme cnd state puternice se gaseau pe teritoriul Indi Pakistanului actual. Cteva state traditionale de mari dimensiuni existau n Mex n America Latina, cum ar fi aztecii n Peninsula mexicana si incasii n Peru. Si incasilor fusese nfiintat cam cu un secol nainte de sosirea aventurierului sp Pizzaro, care a descins n America de Sud n 1535 doar cu un mic grup de solda Prin ncheierea de aliante cu alte triburi bastinase ostile incasilor, Pizzaro a p provoca n scurt timp decaderea statului Inca, cernd alipirea acestuia la Sps Aceasta a fost una dintre primele ntlniri dintr-o lunga serie, a influentelor occidei cu statele traditionale, care aveau sa duca pna la urma la disparitia lor totala. Maiasii Vom lua ca exemplu de stat traditional cea de-a treia civilizatie americana a maiasilor, stabilita n peninsula Yucatan din Golful Mexic. Civilizatia May; dezvoltat ntre anii 300 si 800.Ch. Maiasii au construit centre religioase, 1 nconjurat culocuintele lor, toate construite din piatra. Altarele religioasea forma unor mari piramide, n vrful fiecareia fiind cte untemplu. La Tikal mai mare dintre piramide, orasul dimprejurgazduia cam 40.000 de locuitori principalul centru administrativ -efectiv orasul-capitala -al statului maias. Societatea maiasa era condusa de o clasa aristocrata de preoti-razboinic erau cei mai nalti demnitari n societate, sitotodata conducatori militari, care du ncontinuu razboaie cu grupurile din preajma. Majoritatea populatiei era for din tarani, toti fiind obligati sa dea o parte din produsele lorconducatorilo aristocrati, care traiau n conditii oarecum mai luxoase. Nu se stie cu siguranta de ce a disparut civilizatia Maya, probabil ca a cucerita de triburi nvecinate. Se presupune nsa ca n vremea sosirii spania statul maias disparuse deja de mult. Trasaturile statului traditional Statul traditional reprezinta singurul tip de societate existent n istorie na: aparitiei industrialismului modern, n care o mare parte a populatiei nu era d implicata n obtinerea hranei. n comunitatile de vnatori si culegatori, ca societatile pastorale si agrare, exista o diviziune a munciidestul de simpla. Cea importanta separare a sarcinilor era ceadintre barbati si femei. n statele traditia dimpotriva, exista unsistem ocupational mai complex. Se mentinea diviziunea si amuncii n functie de sex, activitatile femeilor fiind n principalrestrnse la cs cmp. Totusi, n rndul barbatilor s-a observat o pondere a meseriilor special cum ar fi cea de negustor, curtean, administrator guvernamental si soldat. Mai exista si o diviziune de baza a claselor, ntre grupurile aristocrate si populatiei. Conducatorul era seful clasei stapnitoare", care mentinea dreptul exi de a detinepozitiile sociale nalte. Membrii acestei clase traiau de regula,
38. 38. confoi 64
39. 39. Marea masa a populatiei, pe de alta parte, se descurca nsa foarte greu. Posesiunea de sclavi era o trasatura comuna a acestor societati. Cteva state traditionale au fost constituite n special princomert si erau de aceea conduse de negustori, dar majoritateafusesera ntemeiate prin cuceriri militare sau presupuneau o structura substantiala de forte armate (McNeill, 1983, Mann, 1986). Statele traditionale au cunoscut dezvoltarea armatei profesioniste, anticipnd tipurile moderne de organizare militara. Armata romana de exemplu, era alcatuita dintr-un grup debarbati cu un nalt grad de disciplina, bine antrenati si care a statla baza expansiunii Imperiului roman. In statele traditionale gasim de asemenea nceputurile mecanizarii razboiului. Sabiile, lancile, scuturile si echipamentul de asediu detinut de armataromana erau produse de catre mestesugari specializati. n razboaiele dintre statele traditionale ca si ntre aceste state si triburile barbare", ranile mortale erau mult mai frecvente dect fusesera vreodata mai nainte. PRIMELE TIPURI DE SOCIETATE UMANA Tipul Societatile de vnatori si culegatori Societatile pastorale Societatile agrare Statele sau civilizatiile traditionale Perioada 50.000 .Ch. pna n prezent (actualmente n curs de disparitie totala). 12.000 .Ch. pna n prezent. Majoritatea statelor de mari dimensiuni de azi. Modul lor de viata este amenintat. 12.000 .Ch. pna n prezent. Majoritatea fac acum parte din entitati politice mai mari si sunt n curs de a-si pierde identitatea. 6.000 .Ch. pna n sec. XIX. Toate statele traditionale au disparut. Caracteristici Constau n grupuri mici de oamenicare-si
40. 40. cstiga traiul prin vnat, pescuit, siculesul plantelor comestibile. Putine inegalitati. Diferente de rang limitate la vrsta si sex. Depind de cresterea animalelor domestice pentru a-si cstiga existenta materiala. Ca marime, variaza ntre cteva sute si mii de membri. Marcate de inegalitati evidente. Compuse de capetenii sau regirazboinici. Bazele pe mici comunitati rurale, fara orase sau metropole. Traiul cstigat prin agricultura, adesea suplimentata prin vnatoare si cules. Inegalitati mai pronuntate dect n rndul pastorilor si culegatorilor. Conduse de capetenii. Bazele n buna parte pe agricultura. Exista unele orase, unde se concentreaza comertul si mestesugurile. Foarte mari, unele numarnd milioane de oameni (desi mici n comparatie cu
41. 41. societatile mari Aparat de guvernare distinct, Exista inegalitati majore ntre diferiteleindustrializate). condus de clase. un rege sau mparat. 65
42. 42. LUMEA MODERNA: SOCIETATILE INDUSTRIALIZATE O Statele traditionale au disparut cu desavrsire; desi societatile de vnatori si culegatori, pastorale si agrare continuasa existe n unele regiuni, ele se gasesc doai pe teritorii relativizolate si, n majoritatea cazurilor, chiar si aceste ultime exempkde supravietuire sunt n curs de dezintegrare. Ce anume a dus ladistrugerea formeloi de societate care au dominat ntreaga istoriepna acum doua sute de ani? Raspunsul ntr-un singur cuvnt, este INDUSTRIALIZAREA, aparitia productiei cu ajutom masinii, bazata pe folosirea unor resurse de putere nensufletite (cum arfi abum sau electricitatea). SOCIETATILE INDUSTRIALE (numiteuneori pur si simpli societatile moderne") sunt cu totul diferitede orice tip anterior de ordine sociali iar dezvoltarea lor areconsecinte care se ntind dincolo de originile lor europene| Industrializarea a aparut n Anglia n secolul al XVIII-lea, carezultat i Revolutiei Industriale, rezultat al unui ntreg complexde schimbari tehnologii care au afectat mijloacele prin care oamenii si cstigau existenta. Aceste schimb^ au inclus inventia unor masini noi (cum ar fi masina de filat si de torspunerj resurselor energetice (n special cea a apei si a aburului) n slujba proceselor ( productie si folosirea stiintei pentru mbunatatirea metodelor de productie. Si cu[ inventiile si descoperirile dintr-un domeniu provoaca la rndul lor altele ndifei domenii, pasul inovatiei tehnologice n societatile industrializate este extrem j rapid, n comparatie cu sistemelesociale traditionale. Chiar si n cele mai avansate dintre societatile traditionale, majoritai oamenilor erau implicati n cultivareapamntului. Nivelul relativ scazutj dezvoltarii tehnologice nupermitea dect unei mici minoritati sa se eliben de obligatiileproductiei agricole. Dimpotriva, o prima trasatura a societatiindustrializate de azi este aceea ca majoritatea populatieilucreaza n fabrij birouri sau magazine si nu n agricultura. Peste 90% din populatie locuiestt oras, acolo unde se gasescmajoritatea slujbelor sau noi locuri de munca. Ora importantesunt cu mult mai mari dect asezarile urbane ce se gaseaiicivilizatiile traditionale. n aceste orase, viata sociala devine mai impersoa si anonima dect nainte, iar multe dintre ntlnirile noastre zilnice sunt ] degraba cu straini, dect cupersoane pe care le cunoastem. Organizatiile mare ntindere, cum ar fi corporatiile de afaceri sau agentiile guvernamentjajung sa influenteze practic viata tuturor oamenilor. O alta trasatura a societatilor moderne se refera la sistemele lor politice, | sunt mai dezvoltate si mai intense dect formele de guvernamnt din sti traditionale. n civilizatiile traditionale, autoritatile politice (monarhi si mp nu au o influenta directa asupra obiceiurilor si cutumelor majoritatii supusiloi care traiesc n sate si asezari independente. O data cu industrializarea, trans| si comunicatiile au devenit mult mai rapide, ducnd la formarea unei comui nationale" mult mai integrate.
43. 43. Societatile industriale au fost primele State-natiuni. Statele-natiuni sunt comunitati politice, delimitate ntre ele prin granite clar marcate, si nu prin vaga zona de frontiera caresepara statele traditionale. Guvernele statelor-natiuni au puterisporite n multe privinte ale vietii cetatenilor lor, stabilind legi care se aplica tuturor celor care locuiesc n interiorul respectivelor granite. Marea Britanie este stat-natiune, asa cumsunt de fapt toate celelalte societati din lumea contemporana. Aplicarea tehnologiei moderne nu s-a limitat nsa ctusi deputin la un proces pasnic de dezvoltare economica. nca din celemai timpurii faze ale industrializarii, procesele moderne de productie au fost puse n slujba fortei armate, iar aceasta amodificat semnificativ modalitatile de a duce razboaie, crend arme si moduri de organizare militara mult mai avansate dectcele din culturile preindustriale. mpreuna, puterea economica superioara, coeziunea politica si superioritatea militara explicairezistibila extindere a modului de viata occidental n ntreagalume, de-a lungul ultimelor doua secole. Marea Britanie ca exemplu de societate industrializata Marea Britania este una dintre cele peste doua sute de state- natiune existente n lume azi. Este mica n comparatie cu altestate actuale, att ca suprafata ct si ca numar de locuitori. Marea Britanie are 58 de milioane de locuitori. Germania, alta tara industrializata, are 81 de milioane, Japonia 125 de milioane, iar Statele Unite 258 de milioane. Desi cu o populatierelativ redusa, Marea Britanie are totusi mai multi locuitori dect a avut ntregul Imperiu roman n perioada sa de maximan ntindere, ceea ce ne arata ca lumea este mult mai populatadect acum doua mii de ani. Caracterul industrial al Marii Britanii este demonstrat de micul numar de oameni care lucreaza n agricultura, mai putinde 2% din ntreaga forta de munca. Ca si alte state industrializate, Marea Britanie importa o serie de articole alimentare din ntreaga lume: ceai din Asia de Sud, mere din NouaZeelanda, vin din Franta si mii de alte articole alimentare din alte tari. Totusi, cei 2% lucratori agricoli produc mai mult dect suficient pentru a hrani ntreaga populatie a Marii Britanii. Daca luam n consideratie venitul mediu pe cap de locuitor, Marea Britanie nu este o tara bogata, fata de alte natiuni industrializate. n ordinea tarilor industrializate se afla abia pelocul 21. Elvetia e prima, Luxemburg a doua, iar Japonia a treia. Totusi, britanicii sunt foarte bogati, fata de masa populatiei dinsocietatile premoderne, ct/si fata de majoritatea tarilor dinLumea a Treia din vremurile noastre. Marea Britanie este ceea ce se numeste uneori o societate din Lumea nti, diferita de cele din Lumea a Doua si a Treia. De acestea ne vom ocupa n continuare.
44. 44. SOCIETATILE DIN LUMEA NTI, A DOUA SI A TREIA Originile diviziunii ncepnd din secolul al XVII-lea si pna n secolului al XX-lea, tarile occidentalei au nfiintat colonii n numeroase zone, ocupatepna atunci de societati traditionalei folosindu-si superioritateafortei militare acolo unde era necesar. Desi practic toatef aceste colonii si-au obtinut pna acum independenta, procesul de colonizare a fa esential n formarea hartii sociale a lumii, asa cum o cunoastem azi. n unele regiuni| cum ar fi America de Nord, Australia si Noua Zeelanda, care erau slab populate ( comunitatide vnatori si culegatori, europenii au devenit populatiamajoritara.'. altele, printre care si o buna parte din Asia, Africa siAmerica de Sud, populati^ locala a ramas majoritara. Societatile din primul dintre aceste tipuri, inclusiv StateleUnite, au deveni| industrializate. Cele din categoria a doua suntn majoritate la un nivel al dezvolta industriale mai scazut si sunt adesea denumite societati din Lumea a Treia. Asemene! societati includ China, India, majoritatea tarilor africane, (cum ar fi Nigeria, GhanaiAlgeria) sau tari din America de Sud (de ex.: Brazilia, Peru siVenezuela). ntrucf multe dintre ele sunt situate la sud fata deStatele Unite si Europa, ele sunt denumi| uneori colectiv ca Sudul, spre a fi deosebite de Nordul mai bogat, industrializat. Termenul Lumea a Treia" a reprezentat la nceput o parte aunor trasatti stabilite pentru a diferentia cele trei tipuri majore desocietate existente n prici ani ai secolului XX. Tarile din Lumea nti erau (si nca mai sunt) stata industrializate din Europa, Statele Unite, Australasia (Australia, Noua Zeelanl Tasmania siMelanezia) si Japonia. Majoritatea societatilor din Lumea nti jsisteme de guvernamnt multipartite, parlamentare. Societatile din Lumea a 1 nsemnau societatile comuniste din ceea ce era Uniunea Sovietica (URSS) si Euroj de Est, cuprinznd Cehoslovacia, Polonia, Germania de Est si Ungaria. Societl dinLumea a Doua aveau economii cu planificare centralizata, carenu permit( dezvoltarea proprietatilor particulare sau initiativaeconomica competitiva. Uniunea Sovietica -tip de societate din Lumea a Doua Uniunea Sovietica avea o forma distincta de organizaresociala, politicj economica. Era esentialmente o organizareunionala, alcatuita dintr-o diven de natiuni si grupuri culturalediferite. Cea mai mare dintre ele era ocupatij Rusia, iar rusa era limba oficiala a tarii. Se vorbeau nsa si multe alte limbi, cui fi lituaniana, germana, araba si georgiana. Uniunea Sovietica era condusa de Partidul Comunist. Bazat pe o versiuj marxismului (vezi cap. 1), comunismul sovietic era un, sistem de guver monopartita. Partidul Comunist domina att sistemul politic ct si cel econol Tarile din Lumea nti sunt capitaliste si au economii de piata: firmele de; sunt proprietate privata si se afla n concurenta unele cu altelepentru a-si i
45. 45. produsele consumatorilor. Dimpotriva, n Uniunea Sovietica si nEuropa de Est, cea mai mare parte din industrie si agricultura era n proprietatea statului si destul de putine afaceri erau particulare. Urmnd nvataturile lui Marx, conducatorii comunisti credeau ca un sistem de productie bazat pe proprietatea colectiva ar putea deveni mai prosper dect sistemul liber de piata occidental. S-a dovedit nsa contrariul. Uniunea Sovietica si societatile esteuropene au fost ineficiente economic si au avut o conducere politica autoritara, iar aceste limite au dus la prabusirea lor (pentru informatii suplimentare, vezi cap. 13). O data cu colapsul comunismului n 1989, Uniunea Sovietica s- a dezmembrat, Rusia a devenit din nou un stat separat, asacum fusese nainte de Revolutia din 1917 si un mare numar de alte regiuni s-au desprins pentru a forma state-natiune independente, cum ar fi Ucraina, Georgia si Lituania etc. Timp de aproximativ 75 de ani, istoria lumii a fost afectata de o rivalitate globala ntre Uniunea Sovietica si tarile esteuropene pe de-o parte si societatile capitaliste occidentale siJaponia pe de alta. Astazi aceasta rivalitate a disparut. O data cusfrsitul razboiul rece" si dezintegrarea comunismului n fostaURSS si Europa de Est, Lumea a Doua a disparut pur si simplu. Sfrsitul Lumii a Doua Rusia si celelalte foste societati din Lumea a Doua sunt azi pe cale de a-si forma un sistem de piata competitiv, asemanator celui din tarile occidentale. Ele ncearca de asemenea sa-si construiasca institutii politice democratice bazate pe modelele occidentale. Ceea ce se ntmpla n Rusia si n celelalte tari ex-comunistepoate parea fara legatura cu viata oamenilor din Marea BritanicDar aceasta e o parere nselatoare. La fel ca si toate celelalte societati industrializate, Marea Britanie este tot mai mult implicata ntr-o economie globala, astfel nct evenimente dinalte parti ale lumii au efecte imediate asupra propriilor ei activitati. De exemplu, de ceea ce se ntmpla n fosta Uniune Sovietica poate depinde de obtinerea unei slujbe bune sau chiarorice slujba, dupa terminarea colegiului. Aceasta ntruct perpetuarea prosperitatii economice depinde de conditiile economice stabile din lumea ntreaga. Daca Rusia se va puteadezvolta economic si politic, comertul cu Marea Britanie va fibenefic pentru ambele tari. Daca ar avea loc nsa o prabusireeconomica n societatile din fosta Uniune Sovietica, consecinte dezastruoase s-ar repercuta si asupra stabilitatii sociale si economice din alte societati. Societatile din Lumea a Treia Termenul de Lumea a Treia (inventat de demograful francez AlfredSauvy) a devenit un mod conventional de referire la societatilemai putin dezvoltate, dar n unele privinte nu este satisfacator. Aceasta etichetare face sa para ca societatile respective sunttotal separate de tarile industrializate, ca fac parte dintr-o altalume.
46. 46. 69
47. 47. Dar nu este adevarat: societatile din Lumea a Treia sunt de multa vreme legate < tarile industrializate si invers. Ele au aparut ca urmare a colonializarii (vezi figj 4.3) si datorita legaturilor comerciale pe care si le-au creat cu statele occidentale. schimb, conexiunile pe care Occidentul le-a stabilit cu alte parti ale lumii le-i afectat vizibil propria dezvoltare. De exemplu, faptul ca exista o numeroasa populati de negri n Statele Unite si n Brazilia este rezultatul comertului cu oamenij (comertul cu sclavi) desfasurat cu colonisti. Majoritatatea societatilor din Lumea a Treia se afla n zone care au fost supu regimului colonial n Asia, Africa si America de Sud. Unasau doua mai sunt coloi^ nca (Hong Kong a ramas colonie britanica pna n 1997, cu angajamentul de a ce controlul catreChina n acel an). Cteva regiuni colonizate au cstigat independe mult mai devreme, cum ar fi Haiti, care a devenit primarepublica autohtona o populatie de culoare neagra n ianuarie1804. Coloniile spaniole din America ij Sud si-au cucerit independenta n 1810, n timp ce Brazilia s-a desprins de Portug n 1822. Unele tari, care nu au fost niciodata conduse de altele europene, au fost totii puternic influentate de relatiile coloniale, cel mai notabil exemplu fiind China.'. forta armata, China a fost obligata ncepnd din secolul al XVII-lea sa ntretina leg comerciale cu puterile europene, n timp ce europenii se ocupau de guvernarea anun regiuni, inclusiv a ctorva porturi de prima importanta. Hong Kong a fostultinj dintre ele. Majoritatea natiunilor din Lumea a Treia au devenit state independej abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, adesea n urma unor sngeroase anticoloniale. Printreexemple se pot cita India, cteva tari asiatice (Burma, Mala siSingapore) si tari din Africa (Kenia, Nigeria, Zair, Tanzania siAlgeria). Desi pot include populatii care traiesc nca dupa modelultraditional, tarile j Lumea a Treia sunt diferite de formele timpuriide societate traditionala. Sistem lor politice sunt modelate dupasisteme nfiintate mai nti n societatile occident] adica suntstate-natiuni. n timp ce majoritatea populatiei traieste nca nzonele i multe astfel de societati trec printr-un proces rapidde dezvoltare urbana.', agricultura ramne activitateaeconomica principala, recoltele sunt produse i pentru a fivndute mai curnd pe pietele lumii si mai putin pentruconsumul 1 Conditiile de trai sunt dintre cele mai sarace n aceste societati si s-au dete mult n decursul ultimilor ani. S-a estimat ca n 1993, 1,2 miliarde de oameni| tarile Lumii a Treia traiaun saracie, adica aproape un sfert din populatia 1 Aproximativ o jumatate dintre saracii lumii traiesc n Asia de Sud, n tari ca IijBurma si Cambodgia. Cam o treime sunt concentrati n Africa. Ceilalti se i America Centrala si de Sud. ntre 1984 si 1994 standardele de viata au sc Africa cu 2% anual. Somajul acrescut cu 400%, ajungnd azi la peste 100 railiJ de someri. Africasubsahariana se confrunta totodata si cu o criza a datoriei exttT Datoria ei totala a crescut de peste trei ori. Platile n contuldatoriei externe pej le fac guvernele africane n fiecare an seridica la de peste patru ori suma chel pentru sanatate sicivilizatie.
48. 48. 70
49. 49. Figura 3.4. -Colonizarea europeana a Africii: harta de la nceputulsecolului XX -n care apar posesiunile" puterilor europene ncepnd din secolul al XVIII-lea SPANISH MOROCi 1912 MEDITERRANEAN FR. SOMALILAND 1881 FRENCh wcsT HFRIV^H i( 89J912 -SUDAN{ 1883. 1896 ETHIOPIA 1936 EQUATORIALAFRICA LIBER I SIERRALEONE ALILANO U*1889 RWANDA and /1894 / KENYA ATLANTIC OCEAN BURUNDI BELGIAN CONGO 1885 1920 NYASALAN D 1891 NORTHER N ____ _-~- ' ' ' -' ''-BASUTOLAND "1806, 1910 Independent native states , South Africa 1000 Port Sursa: Philip Lee Ralph s.a., World Civilizations, editia a 8-a, voi. 2, 1991 India ca exemplu de tara din Lumea a Treia India si China reprezinta cele mai mari tari din lume n privinta numarului de locuitori. India are 900 milioane de locuitori. China are 1,2 miliarde, adica de 22 de ori mai mult dect Marea Britanie. India a fost colonizata de Anglia cu doua secole nurma, devenind parte a Imperiului Britanic. Tara si-a cstigat independenta dupa cel de-al doilea razboi mondial, dar s-a divizat n doua: Pakistanul, predominant islamic, s-a desprins departea principala a Indiei, dominata de hinduism.
50. 50. India ramne o tara preponderent agrara: 33% din forta demunca este agricultura. Rata medie de viata este superioaracelei din multe tari n curs d dezvoltare, dar cu mult sub cea a natiunilor industrializate. Media de viata ati pentru barbati ct sipentru femei n India n 1996 era de 63 de ani; n Marea Britani eaeste n prezent de 74 de ani pentru barbati si 79 pentru femei; n Japonia, und oamenii par sa traiasca mai mult dect oriunden lume, este de 77 de ani pentr barbati si 83 pentru femei. Spre deosebire de majoritatea tarilor din Lumea nti, Indiaeste o societate carei populatie creste nca vertiginos. Crestereapopulatiei supune la un efort enom resursele economice si educationale. Doar 50% din populatia Indiei este alfabetizai (fatade 99% n Anglia). Multi oameni s-au mutat din zonele rurale norase ultimii 30 de ani. Orasele indiene ca Delhi, Calcutta si Bombay sunt suprapopulat! iar multi locuitori dorm pe strazi sisunt someri. Si totusi ar fi o greseala sa ne imaginam India ca trnduse", pur si simpli dupa statele occidentale. Ea poseda o cultura vasta si diversa, mostenire ndelungatei sale istorii casi civilizatiei traditionale. De asemenea, n prezent tar trece printr-un proces rapid de dezvoltare economica. India adaposteste unman numar de saraci, care-si duc cu greu existenta cotidiana. Dar ea are si milioane di oameni bogati si industrii prospere, inclusiv de nalta tehnologie. Orasele ei sun suprapopulate, darau si zone rezidentiale la fel de elegante ca oricare altele dijtarile din Lumea nti. Saracia din Lumea a Treia n majoritatea societatilor din Lumea a Treia, saracia tindesa capete forrtw cele mai dramatice n zonele rurale. Malnutritia, analfabetismul, media scazuta viata si conditiile mizere de locuit sunt de regula cele mai accentuate la tai Majoritateasaracilor se gasesc acolo unde lipseste pamntul arabil, productivitat agriculturii este scazuta, iar seceta si inundatiile sunt fenomene obisnuite. De obio femeile sunt mai dezavantajate dect barbatii. Ele se confrunta cu problemecultura sociale si economice mai des dect barbatii care sunt lipsiti de drepturi. De exemp ele muncesc un numar mai marede ore, iar acolo unde sunt salariile lor sunt n mici. Saracii din tarile Lumii a Treia traiesc n conditii aproape deneimaginat peni britanicii de rnd sau locuitorii altor societatiindustrializate. Multi nu au locuii permanente, n afara unoradaposturi din carton sau din deseuri de lemn. Nu au a curenta, instalatii sanitare sau electricitate. Cu toate acestea, exista nsa milioane saraci n Marea Britanie, Europa si Statele Unite siexista o legatura ntre sara din aceste societati si saracia globala. Aproape jumatate dintre saracii din Stat Unite, de exemplu, provin din Sud. Aceasta se refera la descendentii sclavilor ne adusi cu forta n urma cu secole, ct si la mai recentii emigranti, sositi din Amer Latina, Asia etc.
51. 51. TARILE RECENT INDUSTRIALIZATE n timp ce majoritatea tarilor din Lumea a Treia, care nu esteunitara, sunt cu mult n urma societatilor occidentale, cteva dintre ele s-au nscris deja cu succes n procesul industrializarii. Ele sunt uneori denumite tari recent dezvoltate (TRD) si includ: Brazilia si Mexicul n America de Sud, ct si Hong Kong, Coreeade Sud, Singapore si Taiwan n Asia de Est. Rata cresterii economice a unora dintre cele mai prospere TRD, precum Taiwanul, este de cteva ori mai mare dect a economiilor industrializate occidentale. n 1968 nici o tara din Lumea a Treia nu figura n topul primilor 30de exportatori din lume, dar dupa 25 de ani Hong Kong si Coreeade Sud se aflau printre primele 15. TRD asiatice au aratat n anii '90 cele mai ridicate nivele ale prosperitatii economice. Ele investesc n strainatate si promoveaza totodata cresterea economica n propria lor tara. Productia de otel a Coreei de Sud s-a dublat n ultimii zece ani, iarindustriile constructoare de nave si electronica se situeaza printreliderii mondiali. Singapore este pe cale de a deveni principalulcentru financiar si comercial din Asia de Sud-Est. Taiwan este o prezenta importanta n industria manufacturiera si electronica. Toate aceste evolutii au afectat direct Marea Britanie, a carei cota globala de productie de otel a scazut dramatic n ultimii 30 deani. Modul de viata se schimba rapid n aceste societati. Tarile celemai prospere dintre cele asiatice se avnta cu entuziasm ntr-onoua lume a societatii de consum. Un cetatean prosper din Asiaarata cam asa: are camasi si cravate de la Ferragame, poartaun ceas Rolex sau Cartier, are o geanta diplomat Louis Vuitton, semneaza cu un stilou Montbanc, se duce la serviciu ntr-un BMW stralucitor, vorbeste tot timpul la telefonul celular Motorola, si depune economiile pe cartile de credit AmericanExpress, calatoreste n Singapore cu Airlines, poseda un apartament n oras si o casa la tara. (Naisbitt, 1995, p. 31). Bunastarea si consumul exagerat coexista cu formele traditionale de casatorie si familie, iar uneori cu sistemul limitat de viata de tara si cu saracia. SCHIMBAREA SOCIALA ASTAZI: GLOBALIZAREA Priviti ndeaproape gama de produse oferite spre vnzaredata viitoare cnd intrati ntr-un magazin local sau supermarket. Diversitatea de bunuri pe care am ajuns n Occident sa o consideram drept fireasca pentru orice persoanacapabila sasi-o cumpere cu bani, depinde de conexiuni economice incredibil de complexe care se ntind asupra lumii ntregi. Produsele expuse au fost fabricate n sau folosesc ingrediente sau parti dintr-o suta de tari diferite. Toate acestea trebuie sa fie transportate cu regularitate de la un capat la altul al Pamntului, necesitnd un flux continuu de informatie pentru a coordonamilioanele de tranzactii care au Joc zilnic.
52. 52. SOCIETATEA N LUMEA MODERNA Tipul Societatile din Lumea nti Societatile din Lumea a Doua Societatile din Lumea a Treia Tarile recent industiraliz ate Perioada Secolul XVIII pna n prezent. nceputul secolului al XX-lea (dupaRevolutia Rusa de la 1917), pna la nceputul anilor '90. Secolul al XVIII-lea (majoritatea suntfoste colonii) pna n prezent. Din 1970 pna n prezent. Caracteristici Bazate pe productia industriala silibera initiativa generalizata, Majoritatea oamenilor locuiesc norase si metropole, o mica parte suntangrenati n meserii agricole. Mari inegalitati de clasa, desi mai putin pronuntate dect n statele traditionale, Comunitati politice distincte sau state-natiuni, cuprinznd natiunile occidentale, Japonia, Australia si Noua Zeelanda. Bazate pe industrie, dar economia este centralizata.
53. 53. O mica parte din populatielucreaza n agricultura; majoritatea locuieste norase si metropole. Inegalitatile de clasa majorepersista. Comunitati politice distincte saustate-natiuni. Pna n 1989, cuprindeau UniuneaSovietica ; si Estul Europei, dar schimbarilepolitice sisociale le-au transformat n sisteme de libera i initiativa economica, devenind treptatsocietati din Lumea nti. Majoritatea populatiei lucreaza nagricultura, jfolosind metode de productietraditionale. Unele produse agricole sunt vndutepe pietele j mondiale. Unele tari au sisteme de libera initiativa, altele'] sunt centralizate. Comunitati politice distincte sau statenatiuni, jincluznd China, India si majoritatea} natiunilor africane si sudamericane. Foste societati din Lumea a Treia, bazate prezent pe productia industriala si n genen pe libera initiativa. Majoritatea populatieitraieste n orase; metropole, putine persoane sunt implicate n] meserii agricole. Inegalitati de clasa puternice, mai pronuntatej dect n
54. 54. societatile Veniti mediu pe cap de societatile Lumii nti. Includ Hong din Lumea locuitor este considerabil Kong, Coreea de Sud, Taiwai Brazilia si ntia. r mic dect cel din Mexic.
55. 55. Pna n zilele noastre, scria antropologul Peter Wersley, societatea umana nu a existat de fapt" (Wersley, 1984, p. 1), ntelegnd prin aceasta ca abia n vremurile moderne putem vorbidespre forme de asociere sociala care cuprind tot Pamntul. Lumea a devenit, n unele privinte de baza, un sistem social unic, rezultat al strngerii legaturilor de interdependenta ce afecteazaacum practic toata lumea. Sistemul global nu este doar mediulnconjurator, n care anumite societati -cum ar fi Marea Britanie se dezvolta si evolueaza. Conexiunile sociale, politice si economice care depasesc granitele dintre tari conditioneaza n mod decisiv soarta celor care traiesc n interiorul fiecareia din ele. Termenul general pentru cresterea interdependentei din societatea mondiala este GLOBARIZARE. 0 Nici o societate din lume nu mai traieste complet separat decelelalte si chiar n cele mai bogate tari fiecare depinde de bunuriaduse din strainatate. n Marea Britanie, de exemplu, aproape toate televizoarele vndute sunt produse si asamblate n strainatate, mai ales n Orientul ndepartat. Un alt exemplu ne este oferit de industria constructoare de masini. Acum aproximativ 40 de ani, productia de masini a SUA era mai mare dect cea a restului ntregii lumi la un loc. Azi, Statele Unite se situeaza abia pelocul III; mai multe masini sunt produse n Europa si Japonia. n plus, piesele folosite la fabricarea masinilor sunt produse n multealte tari. O masina Ford Mondeo, de exemplu, contine piese facute n 112 locuri diferite, raspndite n 16 tri si trei continente. Chiar numele masinii, Mondeo", face referinta la natura globala a industriei constructoare de masini. Procesele de globalizare au adus multora mari beneficii n tarile industrializate: azi este disponibila o mai mare varietate de bunuri si produsealimentare dect niciodata. Totodata, faptul ca acum suntem cutotii implicati ntr-o lume mult mai larga a dus la aparitia unoradintre cele mai serioase probleme cu care ne confruntam n prezent. Procesele globalizarii se numara printre cele mai importante schimbari sociale cu care ne confruntam n prezent. Analiza sociologica restrnsa la studiul unor societati independente devine tot mai anacronica. Ca fiinte umane, mpartim tot maimult o soarta comuna. Problemele fundamentale cu care se confrunta viata umana, cum ar fi mpiedicarea distrugeriiecologice si evitarea confruntarilor armate pe scara larga, au nmod necesar o rezolvare globala. CONCLUZII Datorita accentuarii interdependentei economice si culturale, ordinea globala este presarata cu inegalitati si formeaza o tesatura de state cu interese att comune, ct si divergente. Nuexista vreun indiciu a unei convergente politice care va poateface sa fie depasite interesele conflictuale dintre state n viitorul apropiat. Una dintre trasaturile cele mai ngrijoratoareale societatii mondiale este aceea ca, desi exista Natiunile Unite, globarizarea crescnda nu e dublata de o integrare politica saude o reducere a inegalitatilor internationale n privinta bogatiei sau puterii.
56. 56. 75
57. 57. O Se pot distinge mai multe tipuri de societate premoderna forme de soc care preced dezvoltarea celor industrializate. n societatile de vnatori si culegatori, oamenii nu cultiva cereale sau vite, ci traiesc din culesul plantelor si vnatul animalelor. Societatii! torale sunt cele prin care cresterea animalelor domestice asigura baza h Societatile agrare depind de cultivarea unor loturi bine determ: Societatile agrare mai mari si mai dezvoltate formeaza state sau civr traditionale. Dezvoltarea si expansiunea Occidentului au condus la cucerirea multoi ale lumii, schimbnd n mod radical sistemele sociale si culturale deja exis Acest proces a fost asociat cu colonialismul, anume impunerea guve occidentale si a controlului occidental. n societatile industrializate, productia industriala devine baza economiei, industrializate din Lumea nti includ natiunile din Occident", prec Japonia, Australia si Noua Zeelanda. O Tarile din Lumea a Doua au fost societati industrializate conduse de gu comuniste. n urma revolutiilor din anul 1989 din Europa de Est, care au rasturnarea comunismului n acea parte a lumii si n fosta Uniune Sov societatile din Lumea a Doua au disparut. 0 Tarile din